RAZBOIUL DE 30 DE ANI

1618-1648

Juverdeanu Aurelia MelaniaScoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Războiul de treizeci de ani a fost un război purtat sub pretext religios.

Cauza principală a fost lupta pentru hegemonie în Europa; Ambiţia Franţei, condusă de cardinalul Richelieu, de a se

impune pe plan european în detrimentul Sfântului Imperiu Roman.

Resentimentele antiimperiale ale principilor protestanţi germani, sub conducerea principelui elector Frederic al IV-lea al Palatinatului care au infiintat în anul 1608 Uniunea Protestantă;

Dorinta imparatului Ferdinand II de Habsburg de refacere a unitatii politice si religioase a Imperiului Romano-German sustinut de principele elector Maximilian I de Bavaria care a organizat în anul 1609 coaliţia intitulată Liga Catolică, proimperială.


UNIUNEA PROTESTANTA în sprijinul căreia au intervenit militar pe parcursul războiului Franţa(subsidii financiare şi sprijin moral si militar), Cehia, Olanda, Danemarca, Suedia cu regele Gustav Adolf şi Transilvania.

LIGA CATOLICA sprijinita de Spania si Statul Papal. Împăratul

Ferdinand al II-lea


Războiul a fost declanşat prin incidentul din Praga când doi reprezentanţi ai împăratului şi notarul acestora au fost aruncaţi pe fereastră (defenestraţi) de stările cehe nemulţumite. Aceasta a fost scânteia începerii războiului care a urmat. Frederic al V-lea ("Regele de o iarnă"), cel care a fost ales de stările protestante de la Praga ca rege al Boemiei în ciuda împotrivirii reprezentanţilor imperiali (care au fost aruncaţi pe fereastră, dar au supravieţuit), nu s-a putut menţine decât până în anul 1620. În bătălia de la Muntele Alb armatele stărilor protestante cehe, aflate sub conducerea lui Frederic al V-lea, au fost înfrânte de trupele imperiale comandate de generalul Johann von Tilly şi Wallenstein. Astfel Frederic al V-lea a fost nevoit să fugă în Olanda, iar împăratul Ferdinand al II-lea şi-a impus pretenţiile asupra coroanei Boemiei.

WALLENSTEIN

Johann von TillyJuverdeanu Aurelia MelaniaScoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Danemarca a intrat in razboi de teama cresterii puterii habsburgilor la Marea Baltica.

Tabara protestantilor a fost condusa intre 1625-1629 de regele danez Christian IV.

Dar dupa 4 ani de lupte, coalitia reformatilor a fost infranta de trupele imperiale conduse de faimosul general Wallenstein.

Beneficiara principala a victoriei era insa Franta, care si-a consolidat pozitia in Europa.

Regele Christian al IV-lea Juverdeanu Aurelia Melania

Gustav II Adolf, provine din familia Wasa fiind rege al Suediei între anii 1611 şi 1632.

El a contribuit prin acţiunile lui politice şi militare la o hegemonie suedeză în secolul XVII-lea în nordul Europei.

A fost un rege care cu importanţă deosebită pentru istoria Suediei în general şi în mod deosebit a războiului de treizeci de ani.

Intervenţia lui Gustav II. Adolf lui în acest război este într-un moment, când situaţia protestanţilor germani era deznădăjduită din cauza înfrângerii suferite în faţa trupelor imperiale conduse de Wallenstein.


Creşterea puterii lui Wallenstein era privită cu neîncredere de împăratul Ferdinand al II-lea si marele general cade in dizgratie.

Regele Suediei aliat cu Prinţul Saxoniei şi Hessen-Kassel, inving armata imperială catolică la Breitenfeld 17 septembrie 1631 .

Aliaţii protestanţi (Uniunea Protestantă alcătuită din opt prinţi germani şi 17 oraşe protestante) reuşesc să respingă trupele împăratului până în Bavaria.

Wallenstein fiind readus la conducerea trupelor catolice, respinge armata suedeză şi a aliaţilor protestanţi.

La 6 noiembrie 1632 în bătălia de la Lützen (Saxonia) cu pierderi multe de ambele părţi, suedezii reuşesc în cele din urmă să domine câmpul de luptă.


Gustav II. Adolf cade în luptă, intr-o şarjă a cavaleriei pe care o conduce personal, în ciuda atenţionărilor primite. Luptele sunt mai departe conduse de cancelarul său Axel Oxenstierna, fiica regelui Suediei, Christina I fiind minoră.

Gustav II. Adolf este considerat ca erou şi salvator al protestantismului german, fiind supranumit „Leul din nord“ . Planurile sale politice erau, răspîndirea protestantismului şi aşezarea pe tronul imperial a unui prinţ protestant, ca aliat şi sub protectoratul Suediei.


Cancelarul, Axel Oxenstierna încheie cu protestanţii franci, şvabi şi din Valea Rinului un pact de alianţă (1633–1634).

Adversarul cel mai capabil al protestanţilor, Wallenstein este omorât la data de 26 Februarie 1634 in Eger (Boemia) (azi Cehia).

În acelaşi an trupele imperiale obţin prima izbândă hotărâtoare împotriva armatei suedeze la Nördlingen sub conducerea generalului Bernhard von Sachsen-Weimar.

Bernhard von Sachsen-Weimar,


Ca să sfârşească hegemonia Spaniei în Europa, Richelieu s-a folosit în mod iscusit de disensiunile religioase existente în Europa. Pe când în politica internă Franţa lupta împotriva protestanţilor (hughenoţilor), în plan extern, în contextul pregătirii Războiului de treizeci de ani, a sprijinit principii protestanţi împotriva trupelor spaniole şi imperiale.

Prin Pactul din Bärwalde din 1631, Richelieu îi asigură regelui Suediei Gustav II Adolf un sprijin financiar de un milion livre pe an, pentru finanţarea războiului contra catolicilor, sprijin care l-a ajutat pe regele suedez să ajungă cu trupele sale până în sudul Germaniei actuale.

În 1635 intră in acest război chiar Franţa (catolică) de partea protestantă, împotriva papei, habsburgilor, Sfântului Imperiu Roman, trupele ei fiind conduse de un episcop catolic. Juverdeanu Aurelia MelaniaScoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1a/Cardinal_Richelieu_(Champaigne).jpg

Alianta franco-suedeza prinde trupele imperiale intre doua focuri.

Trupele franceze conduse de gen. Conde si Turenne ameninta Viena fapt ce-l sileste pe imparatul Ferdinand II sa ceara pace.

Războiul s-a desfăşurat în cea mai mare parte pe teritoriul Sfântului Imperiu Roman provocând pagube economice imense.

Localităţi şi bunuri materiale au fost distruse, foametea şi epidemiile au dus la dispariţia aproape totală a populaţiei din regiunile implicate în război.

În sudul Germaniei numai o treime din populaţie a supravieţuit acestui război nimicitor, fiind necesar mai mult de un secol pentru refacerea pierderilor.

LUDOVIC XIIIJuverdeanu Aurelia MelaniaScoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/80/Louis_XIII.jpg

Pe 30 ianuarie 1648, războiul a luat sfârşit prin Tratatul de la Münster dintre Spania şi Ţările de Jos. Acest tratat, la scară europeană, a făcut parte din Pacea din Westphalia care a pus capăt Războiului de 30 de ani, alaturi de tratatul de la Osnabrück. Prin tratatele din Westphalia balanţa de putere din Sfântul Imperiu Roman era reajustată la realitatea geopolitică a vremii.


Se pun bazele regatului Prusiei. Franţa primea episcopatele Metz, Verdun şi o parte din

Alsacia. Franta obtinea unele teritorii germane si granita cu Spania

pe Pirinei. Ea inlocuia Spania in rolul de prima putere europeana.

Suedia obtinea teritorii pe litoralul M. Baltice, devenind marea putere din Europa Nordica.

Libertatea cultelor protestant si catolic era garantata Recunoaşterea de facto a Republicii Olandeze ca stat

independent ce deţine controlul asupra teritoriilor cucerite în ultimele etape ale războiului.

Germania ramanea faramitata iar Casa de Habsburg pierdea puterea in Germania nordica, ramanand stapana doar in Austria. Juverdeanu Aurelia MelaniaScoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

RAZBOIUL DE 30 DE ANI

Documents

Transcript of RAZBOIUL DE 30 DE ANI