RAZBOIUL CRESTINILOR CU DIAVOLII-Parintele Daniel de la Rarau
136
description
RAZBOIUL CRESTINILOR CU DIAVOLII-Parintele Daniel de la Rarau
Transcript of RAZBOIUL CRESTINILOR CU DIAVOLII-Parintele Daniel de la Rarau
irurRu sLAVA sFrNTEr gr cELEr DE o FuN1A,oe vrnTA rAcAronner gr NEDEspAnTtrel
Pirintele Daniel de la Rardu
nAzeorul cRE$TrNrLoRCU DIAVOLII
Edifia a ll-aRevizuiti 9i completati
Carte tipdriti cu binecuv6ntareaP.S. Galaction
Episcopul Alexandriei gi Teleormanului
I
Cuvdnt introductiv
A dezvdlui existenta gi lucrdrile diavolilor inviafa noastrd nu echivaleazd cu teama de diavoli,
ngaglle,Potrivnicul diavol este cel care se impotrivegteplanului lui Dumnezeu pentru mintuirea noastrd.tlgUl din motivele pentru care lucrurile merg rdu
apdrdm gi si ne luptdm cu vrdgmagul-diavol.D_es,cdgm in aceastii carte actiunilL$i
ig p ite I e diavole$ti, d e-os e=bjt -ele-va ri ate gi+line-d evJclenl Rdzboiul nostru cu diavolii nu poate fiocolit. Diavolii ne atgcii_ederea prin surprinderegi sunt neiertdto ide la+rimutatac. Altii, ins6, ii stau impotrivd, seluptd, sunt rdniti, dar continud lupta. AlSturi de eiil au in ajutor pe M6ntuitorul nostru lisus Hristos.Ei zic Tmpreund cu proorocul Moise: ,,Domnuleste sciiparea mea". ,,Domnul este intiritorulmeu. De cine mi voi teme?" Dumnezeu iim6ngiie, ii insufle[egte 9i Se fgce impreundluptdtorul gi sprijinitorul lor. lL inarmeazdduh.ovnicegte gi ii intdregte in luptd,
puterea Harului
adeVdfatele Cetr'zc ale rirhri. ln mareatunci c6nd nu gtim sd
,,$uptdtorii prind
curaj, s€: intdresc Ai continud lupta pAna la capdt,zdrobind capul balaurului. Atunci vddLgfUgAlnulut-*de-Sus lumindnd u-i 9i u mplAnd u-ide bucurie gi strdlucire dumnezeiascd. Alacurile
!a _c_qp, primind lovituri 9i suferind pdnd la lacrimade sdnge. Ace_ste _lupte__sun!_Lngidl{e__deDgnezeu pentru ca luptdtorul sd se formeze
, sd-si dea seama de neputintellecd, atdt cu -sufletul, cdt gi cu
tqpgl gi astfel sd poatd primi darul lui Dumnezeu,p .
Fiecarelmp igi -are _preble-mele luispecifice. este a,gtfel creatd,in_c4_ nu p_oate_ s5 aihd spatii gnale sau timpinlarti. Dacd nu avem rdspunsuri clare asupraunor probleme, I ce se lormeazd in rafiuneanoastrd se va umple cu idei, in marea lormajoritate, false.
Seglelelea noastrd se eutremurd desro?z_a gi_ t4t1Qry ilnermulila_dgmgnjce, asisti la tot felul de ,,minunidiavolegti", vndgeEli, deplaseri- de obiecte +rinAgI, o3
CAPITOLUL | - Invdtitura despreduhurile diavolegti, dupi Sfdnta
Scripturi gi Sf6nta Tradifie
l. 1. Grearea ingerilor
Dumnezeu Creatorul, a fdculmai_tnlAie (Psalm
1 03,5), q3 _qg_ slujeasci-roii Sale DumnezeiegtiPreasfinte. To[i ingerii au fost creati deDumn
pentru care au fostcreafiingerii care formeazd lumea nevdzutd sunt:
pe Dumnezeu (ls. 6,3; Lc. 2,14);i voia lui Dumnezeu cea sfdntd
(Mt. 4,11; 25,31; 1 Tim. 3,16); p_entru a vesti
2,13i 28,2; Lc. 1,26); pe oameni(Evr. 1,14\; pqntru_ s_4utadupi moadealrupeascd 5i aQeruril-or (Lc. 16,22).
SfAnta Scripturd ne spune cd
cu descoperirea avutd de.SfAntul Apostol Pavel.l, in cartea sa ,,Despre
ierarhia cereascd", spune ci cetele ingeregti seimpart in e:
3. a treia grupd triadicd ingereascS:ingerii, arhan$hetii $i incdpatoriite.
1. pJlrna gupe triadicd Tngereascd:-serafi m i i, heiffifr il$iron urile ;2. a_douaguqA triadicd ingereascd: dom-
niile, stdpAniile gi puterile;
S-fdnul lerarh Dimitrie al Rostovului s-crie:
,,ingerii aiur-o,umnet"u, aga cum a -tqst cleal l4ar, tafziuolnul . lar Sfgntul lgnatie Hria ne zice:
,dniprt OumE *ngeri 9i la om, constd inl, .-ce--ajutd
te. Aeesl chiP este, a+a-eum
matgr!q!,g,,.r1eltt qritoang,n- lmnqi Pe Dumnezeu,ln sBatiu 9i qaurmare au
Pavel ne limPezegtet{iiiru Et au fost fdcute
tpete,, cete dln-g;eruri si [email protected] si cete nevazute, fie tronuri, fie domnii, fieincepetorii, fie stdpdnii |?*:-y fec !! prln FFipentruE (Coloseni 1,16). -1-Apocalipsd afldm'G-nu
putem cunoaste exd-ct numdrul ingerilor:
,,$i,era numdrul lor (iWe-ilo-i -zec! de mii de zecide mii gi mii de mill (APoc. 5,11).
Fere a cunogte exact firea ingerilor, puteminsd sd fim siguri cd,ca oamenii, ci suntrdsp,6-n{esc str-alueLlea--duurc;eiasea. -CAnd,iqsa, piune.-s-c poruncq de la-Dumnezeu, ej qq potaiata gTt le, pe-nllq-q fi LeIgp-uti-d9-9,a1119!i'pdstrAndu-gi insugirile suprafi regti.
O, umnezeu iSi Oesc laingerii din ceata s , iar acegtia, la @ndullor, Q_ggrrruniea_celodatlingpri. ln felul acesti,
^ Cuvdntul ,,inger'l i4pqamnd sol sau trimis.lngerii au cdpitat a"esTh-ume Oat_qlit_a_stuiLii ior,i Dumnezeu cdtre
r. Slanlul_Ap_oetol_P:vel nespune: ,,ingerii oare nu sunt tolitrimise sd slujeascd pentrumogtenitori mdntuirii?" (Evrei 1,14).
II
_ 1.2. Cdnd au apirut di ivol i i?"
Lqqfer, f,ind-ioger de lumini gi cdpeteniaeelei de e_ i@_jggle-ingeregti, in loc sdp_rogreseze in sfintenie, , voind sd fieasemenea cu Dumnezeu (lsaia 14,14).
u l:a blestemat, i:a luat Harul DuhuluiSfdnt gj astfel s:ajansfomat in diavol (Lc.10,18). l,mpreund cu el au cdzut 9i ingerii, care i-au urmat lui,
'diavoJii, (Efes. 0,12) care sunt
supugi Satanei.Domnul nostru lisus Hristos ne aratd
c€dgrga ingerilor: ,,Am vdzut pe Satana, ca unfulger cdzdnd din Cer (Luca 10J8). lar Sf6ntulApostol Pavel scrie cd au fost
[i f,e, pumnezeu gi trimigi in lad,in care vor fi judecafi pentru
Pdpatele lor.Sf6ntul 4pg9!9!__Pe!ru ne spune:
,,Dumne@gerii care au'.pdcdtuit, ci, legdndu-i cu legdtuile intunericului iniad, ila dat sd fie pdzili, spre jude2,4). SfenfulApqstatluda ne spune cacpqtor ingeri care n 1im6na in
, 91-a-q dgrit-s6 fe,in, lqeul lui Dumnezeu,
cU Qiferentahun.i.$i_sftrr[i;,-SnHi.e -sL
i. Agadar,
diavolul: ,,pentru cd de la inceput dlavolulpdcdtuiegtd' (1 loan 3,8). El a pdcdtuit,
, sau cd ar fi primitTnc"llng[ia _splq-pdcat, pentru cd in acest caz, vinaar fi cdzut pe Dumnezeu. Dimpotrivd, ftind-creatde-_P,Umngzeu- b'unl ei insigi, prin propria vointS-
@i.Sfantul prooroc lezecniel spune: ,,Tu erai
p u-s-. sd o_cletesli; _te--, agezas e n_p emuntele cel sfdnt al lui Dumnezeu,.g_i um_blpiWin-miilpcttL+Le!rclor -aelor d-e foc. Fost-aifdrd prihand in cdile tale, dia _ztUa fapetrii_talegip-snd W.23,19.
Riul, deci, nu i-a fost dat diavolului dinafar6, @it. Sf6ntul Antoniecel
diavolegti pe pdmint: ,,Diavolii se numesc aga,nu pentru ci aga s-au ficut sau pentru ciDumnezeu i-ar fi fdcut rii, c_!_-pen!41_ci_Eu
se).impiunde au cizut ei".
- Oamenii, t, pot sd frean;-;-de la pldcerea trupeascd la cea
ii insd sunt lipsiti de a!:eastipentru cd binele firesc a__tqsl
10 11
SOeree Si piercterea Fhului Dumnezeiesc. $rq4gni, prnete este amestec l, dar la
i, precump{negte $i ac$oneazi numaird-ul.
Dumnezeu, fireascd tuturor fipturilor, intr-o6. D__e aceqa,
ei iSi gdsesc pEcerea in tot felul _gl-ep_dcate, se complac me_rgu !1_fgl,q,Irec6nd de laug__pacat_la altul. Neputdnd _saGrSipacate
lor cu viciile
i nu oot face nimic r6u_C_reatorului,Care, fiind Dumnezeu Atotputernic, esteiriaccddibii oricafor inflU_-enle je afa@. din4arteaEpturilor. De aceea, gEau ingr.gpt?t- toatbtrglalea-!9l'. im potriva oa mdn i lor. ca re s u nt ch ip,u IluiJlumnezeu, qleatura mAinilor Sa,le, eemenii,gtiind cd Dumnezeu igi iubegte fdpfurasa, cautdsi dduneze cdt mai mult obiectului iubirii Sale.
gelelor, aaula sa:t--@, sd-i facdrobii lor. pentru a-i duce le pierzarea ,vggnicd
mlncluna rntre oamena. lspititor (Matei-.4,3),
(foan 12,31: 14,30; 16,1 1) .
grdiegte minciuna, grdiegte dintru ale sale,cdci esfe nincinos Si, tatdl min n
ss-va-_99@l9ta -cu sfinti. preoti 9i_c_!fggdri, dup6 care se-va-sfargi*-daterila
tragd cAt mai multe sufleteinlad.D--acd sufletul omului, dupd moartea
trupului, ajunge la fericirea c d, diavoluliare l-a ispitit, va fi trimis la Satana in lad,deoarece nu gi-a indeplinit misiunea incredinlatd.Dage sufletul omului ajunge in lad, diavolul carel-a ispilit vgfi trimis de sat?na la..?ltom, ca sd-li-sBiteascd. pentru care diavolulluptd aga de tare pe oameni este gldprinta de
jrnpq_tllva lui Dumneeeu, Care i-agi acest lucru il poate realiza, prin
os6ndirea cAt mai multor oameniin lad.
844).sPun cd
diavolilor cdzuti din ce-ata-:a-dgta
1312
l . 3. Diavoful - ucigag de oameni
Prsr \rersd DuilYtetul noaslrg.
Sf6nta Scripturd gi Sf6nta Tradi[ie aunumit in felurite moduri pe diavoli; ,euc!:se_pegustie",,,intunecatul", StiipAnitorut rir-o4ii. 6vr.2,14), "p_oJ[_v_gcul", ,,mincinos Si tat6 al minciunii,,! :_ll 1, 4 !) :,,e-eT-FIe a n'J tr,t a t6 i r { i s) ", u Eo: ru 1blnelui , ,,Tngeldtor, ,,giret, ,1,ramaS', ,,ucigeg", ,,leucale rdc4ggt9.', ,,baliur, ,,Beliebut' g,a.. in toate
i, prinzamlglttgqsj-ogz-voltarea i! eiAceasta@
De .aceea Sf6nta Scripturd ii numegte,,f&te-lJar.pe-cipetenia |or, Lu = *b-alaurul-cel,mare" (Apoc. 12'9)., Din Sfdnta Scripturd afldm cd demonij au
LceLgaglputgr:i pe care le are 9i omul: vdz, atJz,rii"iF'pait, pot vorbi 9i pot fi mu[i 9i surzi. insugiDomnul lisus l-a numit pe demon - ,,mut 9i surd"(Marcu 9,25).
in cartea SfAntului Proproq Daniel afldmcum ingctul l-a adus pe pla,o".tqculA intr-unloc indepdrtat, ca acesta sd dea hrandproorocului Daniel, care se afla in groapa cu lei(Dan 6). Dar 9i aq cap-acjtatraa de a.se
vanghelis de la Matei-afldm cddiavolul, ispitindu-l pe Domnul lisus Hristos, L-a.dus in Sfdnta Cetate 9i L-a pus pe aripa
lerusalim gi lnapoi, limp*de--3*,oJp= Este o dovaddcd uiteza demonului este mare, dhr nu infiniti(instantanee).
Demonii, asemenea ingerilor, a-!l
1514
turmele de oi gi pe pdstori. Tot aici afldm c6, int, a venit un v6nt
puternic Ai a prdbugit casa in care se adunaserdfii gi fiicele lui lov 9i care au murit. i i
se descrie un_demal, pe nume Asmodeu,care a ucis pe cei gapte bdrbafi cu care fusesemdritatd, r6nd pe rAnd, Sara (Tobit 3,8).
multe i in,eartea Jviitorului
ngerul s-a ardtatjudecdtor israelit Ghedeon 9i cdnd
acesta i-a pregitit darul, ,,ingerul Domnului,intinzdndu-gi vitful toiagului ce-l avea inmdnd, s-a atins de carne gi de azime; g a regiffpc Ai a mistuit carnea gi azimile; 9iingerul Domnului s-a fdcut nevizut'(Jud. 6,21).
Observdm cd au fostcreate _de_ la Tnceput diltrc_q@decdt cea a omului Si au fost inzestrate de la
i inafard de aces[ga, e]e i
posiDar
, d_e,-monii, qezolgj1*pz_g gidrstrutgt,
1.4. Unde se afle duhurilenecurate?
t .
a
1716
altiL nafurE, carese intinde_ca gi cum
i! timpurile noastre, satana, cipeteniademonilor, sg__a.fle injad. $f...Prooroe tsaia aprevestit acest sdlag al satanei: ,,$i acum tucobori in lad, in cele mai de ios alepdmdntuluf' (ls. 14,15). Cele prezise s_:zu-implinit odata cu- v_e,nirea Domnului nostru- lisusHristos pe 'pimAnt, c3r_e a
dintfe qele doui veniri pepamdnt ale Sale: ,,1-a antncat in ad6nc Ai hainchis 9i a pecetluit deasupra /uf' (Apoc . 20,3).f,nailte, de cea de a douaJenire a Domnulu_i ltsusflristos pe pdm6nt: ,,Safanaiqchisoq_r,ea lui (din tad)
n_e_amurile, care sunt in cele patrupdmdntuluf ' (Apoc . 20,1 -B).
r afldm cd mai marelelad, iar la suprafatase afli diavolii condugie duhujile necurate, din
clanurile superioare. Dc i coboari in lad
_galEqjAeat_aase. Demonii pot si i
d in
intrd in acest fel in om u
(Luca 8,30). pune cd:
,,Diav Pe noi inintregime, prin niciun fel de miiloace.sfipAne$te puternic pe unii oameni, acestlucru se datoreazi faPtului ci e
impotriveasci" (lacob 4,7). Decidirectd a duhului necurat in om se face
, constituind adeseavielii desfrAnate gi rrsuratice a celui
pdcdtos. Sunt insd gi i in care oarnenii dehgndvoie se leapddd de Hristos 9irituale demonice prim9sc pe diavoli Gratanistii,11qsoni|-N-ely-Age...). in alG situafii, D-umnezeuingirlr,ie diavolilor si qe sSlF$luiasci 9ip-6 oameni, pentru ca I
9i -din c-auza -suferin[elor---sa--ruL mai.Qicituiasc;.
De remarcat este gi faPtul case intAlnegte nu instalarea diavolului in om(indrdcirea), omuhri de diavol, prin
su-fl etu.lui-siu vginlei:demsnrae.ne poate servi |rtfla. Cuvintele
Sfintei Evanghelii ca -nu seinterpreteazd cd luda s-ar fi indrdcit' SfAntulApostol loan spune cd:
1918
- 1. satana a patruns mai int6i in suflefulueenicului, Oe- lani(foan. 12,6);
2. dupd aceas(a, A_p[q gtApanife p_e_lui (loan 13,2);
3. in cele din urmd a intrat satanadesdvdrgit in el(loan 13,27).
Aici avem un exemplu grditor dgde- eEtre diav-o,l . a sufletului pdcdtos,
datoritd paglunit _c.r*eS_c-ande a acestuia pentrubani, bdutu16, desfrdnare gi celelalte pdcate.
se poate infdtigand o curs-d sau alta. El
t
nLn[le noaslre.Preabunul Dumnezeu nu ingdduie
diav-qf tlor ca sd lupte.oe-oameni pestapulerile_ lor,cJ in aceste lupte ii di omuluiloutere ca sd paatqbirui. Dumnezeul gi Mdntuitorul nostru lisu6Hristos, Care e.s , de
f,e-r4ul-evident, fie cd tn
lqpta cu oarnenii,trupul, simturile, vointa gi imaginafia. Dar=#--
actioneazi duhulilffi trupuluiomenesc? S-a vdzut limpede cd d,emonii, cuingdduinta lui Dumnezeu, Bot sd ttcjdd pe_o_ameniF_au sa abata as.upra Igi, adicd sd le stip6neasci trupul (lov 1,13-19).
l. 5. Cum ispitesc digvolii peoameniDiavolii gLau dezldntuit to_atf, mlnia__isr
asupra oamenilor care sunt creafi dupi chipul luiDumnezeu, plSmada mAinilor Sale.gforturile-l,or sunt indreptate pentru a duce c6!mai__"multe*_suflete omene$ti in lad. lar pentruaceasta se-*,folosesc - d
r.Davglul pe Adam._.orin E_v_a,-a
fdcut .ru_""-c"are,-D.mne?eu il
( Pe care mai?nainte nu o vedea, intrucA i se desfStade Jqumusetile cele ceregti. De fapt,
pdm6nte$ti $i tindeau in jos, iar Qugetul lui simr'lugi bun cu eg_e_[ cuget trupesc al
u gi nici _sd iqtp,lileascivoia Lui SfAntS.
Cregtinul are-. "libertate_a gi Puterea HaruluiDumnezeiesc de a se elibera de sub dominafiadiavolului (l Corinteni 10,13). I
ispune: ,Din Dumnezeiegtile Scripturi gi
ffintulBotc-, Har-ul lui-Dumnezeu indeamniI spre fapte bune dtn-atrf, iar satana
21
In_mome,ntul in c€re ng:a41 rqpas_c_ulpnnSldnlul Botez, diavolul lu_creazd , iar
s.!vii1 gegle, rdzbo..iul satanei, care,
ingeduie s4,l_Uc1ezec*and- u-arul-Dmnezeiesc par.dsegte -p,e
om, cljav,olii fo_iesc 9a nigt-e*,gelpi i,ne0gedund---del9s i -sd caute spredorinta binelui. lar c-6nd,D-utnnezeu _ p4tru nde. .strecoard ca nigte" nori,_intunecogi p-fjn go(ilei , qpre patimile pdcatului. Deci, dUpa Eelezul
i 1t1a rm-gz g imp_otd_y q_J or gSfintele Taine.
sgdqge p-e om cu m€ndrra, slava_desarta*St__rnaiales cU, senzg.rg[ta'Le3, qu ingaduinta JuiDfmiiezeu, C"re p-une astf-e-t y'rtgtt"o_amenilor. in acest fel ,,diavo atea}-e
re de la Dumnezeu, [Uploe$e==q_meIe"t. Existd, in cei card se indulcescrcu
patlmile, =s_ln$re_a unei iubiri pdtimage a trupurilor9i ieyqhsc sltdgluit in-tn$a$is$lire-a celui luptat de desfrdnare. ASegla_Sjrc
' s1 9-1peo1r/-etafrastul Filocatia, vol. Vl, p. 315.
22
arderqaLlurcrclrgd q trupulqi, c-a" gi cum.aljj [tr-ru ir-taC_eja_nu_"s"
te__a md de . Dum nqzeu, sA3|jgplelujAg.qe ad u ce reaaminte de chinurile ladului, fa[ade Bisericd gi rugdciune. Ajunge astfel
gi ametit de oofta desfrdndrii.P€rsoane-le care cdfgg pdcatul desfrdndrii pol-aiunge--dspa- o
{eqfi,6nare. Aceastd lucrare o pqt face-be&4l--Basate$i care p-ot - tr.tmjle----dlaveli
p-entr:u a le stArni spred_e-sfr-Anare.
Mdntuitorul nostru lisus Hristos ne spune:,,Gind duhul necurat iese din om (prin Sf6-nlulBotez, $finta *_9ppyeCaryg, . _S_tinlaim p artiEe n i e g i -c*e I e-la lte- Sfi n-te-I-a i n e )prin-lo-eu-ri f-ari de api, cautAnd odihni... Daciinsi cregtinul fa_qe din_no",upicate de moarte,
,+e--tl[an!uj!orulogslllr _Li s-u s Hri stos +illac*de--=ba4iocura ( E v r.6,6), Crfe_S_e afli de laDumnezeiescul B_otez (Galateni 3.27). Duhulnecuiat; neiiland odihnd, zice'.,,Md voi,intoarcela._g.qsa mea de unde am iegit omului,de unde a fost izgonit). $i venind, o afldnfdturatd gi impodobitd. Atunci se duce gj iaeu sine e! Sgfd€_dglL1ri, nai re*le-decflt el gi,intr6nd, sd/dgluiesc aici, 9i se fac cele de pe
23
arme ale omului aceluia, decflt celedint6l'(Matei 12,45).
$i astfel de_-vine- cregtinul ShjlVjtde-rliavoli, f6eind+dcate din ce in ce mai mari(belie, desfrdnare, huld, avorturi...).
1.6. Din gAndurile dihvolegti. Tpata'lupta Bisericii gi, deci a cregtinilor
este fupta-cu diavolii, fiindci ei qunt i atoatd rdutatea gi mai aleS cei care fac rdul.Dravql_ql_numai ne ispite$e, el ruLgIe n&!o_zu!_e.r.Qde a ne_ tace ldu, c6t trdim in aceastd viatipama p-qlglx asupranoast
Eveidin Rai gipier{erea--eomunl-unii - harice- eu -_ D_umnezeu,
. Q_emonii_la pdgqte, dar ng*ne__p9!-*Elblga sd
Satana, pierzdnd, prin mAndrie glilestem,qongtiinla dumnezeiascd, 4-g;jgns, neSiulor. Deaceea, r1u pqale gllgle_ [sjne , _9!_]Lede
ca_aAiq_mA nulagg_a si_-se., _c-a sa ne piardd.
Astfel, inpgltryg_lpgqglr a ridicat prop_rqgiBincinogi, tnpglflya_legii - fdrddelegea,
1- patimib gi pdcatele, impotrivagr€djnlei- negredln[a, hula gi erezia, ' lnpg!4ygecumenismului ortodox - ecumenismul satanic.
T_gli digv_otli_,s_c_Upta 9i apoi
q6ndurile cele rele gi.fa_c-pe-oameni sa.-siv6rgeascd lucruri pe care numai cei iegifi dinminfi le-ar putea face.
Cdnd mintea- lumineazd de darul9tdn-tului Duh, oamenii se--rugineazd de- celefdcute gi de ei ingigi. De aceea, e
Aoestre este intunecat i'
enii dia,voli ne rizboiesc cpe care ni le aduc,spunem,re-!l9esc@. Viclenii diavoli sq-Pgtrgtaqe pentru- o-vreme, ca neglijdnd nol nigteBatimi -mari, pentru cd le socotim mici. sd le
. E_i _n_e _qilescp;igaluifr, pe cei care pdcdtuiesc.
. P_e cei ce_4u _aq_c_Unessul1rAcatul, viclenii
rAzboiegte cu-amintina i, pentru a cddeaiaragi. D_javolut ,slave poate transmiteunui frate odnduri p_e _c_a!:e" sa leiesc_o-p_ere_ep, ei
25
4[tui frate, iar acesta sd spuni apoi fratelui celece sunt in-inima.Jui, este vdzitor cuduhul{diavolesc n. n.). .-,
Demonii, gtiind cd oamg_nli-_-iubeqgadevdrul, !n haing d,,repl6l[Slesffel
-qtr_av?_inSUfl e_lgllqr Astfel a
eJau___ale__lui, ci ale _]d__ lumnezeu,EU nl!!gruna(Eae._3J1.
Satana s9 str-dduiegte sA n,e lpg|credcm cd tot ce ne invatd el este bine. Ne99p!es!e.la-ure.qhe: ,,Nu vezi cd ai dreptate? Ts-bi!g-or!-Bazbgnd'1e". De multe ori I
t, fa€n=d_U:E ralgluptlquel Astfel, 4f!!i1e9le_-.pfl[
g g9- celemai rnulle-ori4u":[-pst!-stap-An c-ind te- int6lnegtic!l_p_g fg pan a cu ear-e-le=ai cedat-gi -te ri' bun i.
i inalli Fe om-pAni la Cer9i dg-- g-c-glo il-eruncain -fundul-ladului.
se rezumd la diversele moduriin care oamenii s:au-liudat cu lucririle luiDumnezeu gi-s-:u*pus in locul Lui3.
26
multe ori cei dau.9 i
Existd dia-v-oli neeurafi careN_UtT|@,gll!!_le_giyalgllga rdului, ca si ne lrjeinuiasci-o-gimai-marc-osand5. Multi oameni se bucuri cAndigi a-sociazd gi pe al$ -oameni la pdcatele lsr.Pgleia-le justifici, le micAoreazd gi le di curaj.
lsP--Ltjtorul - diavol c-ag!6cu care ne-a inzestrat
.PumneZ_eu iAstfel, care =xe_afl_d*_in- noip_entru nagterea de prunci, dia_vo-lji:Le-a- gehmba
aygnD-p_9_n$u€-nunci gi a nsL lupta suflete$te cu
, penlru q ng-_lqptacg . _d-iav-olil gl_nurcuoamenil
, cu46ndu!:,,Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mi"; ,,Preasf6ntii Niscitoare deDumnezeu, miluiegte-ne pe noi!" ispun cd atunci ef,nd suntem m6nio$i, dacd nec€frim-*cu oamenii, vom-p-etrece in- pace--cu{,iavolii, iar
ce,,ajnfagtgt gqeFe_r:rea isprivi dj,n - pr_opfie_-.putere, neinv_ata 9f ._ Maxim Mi rtu risit_o1u l.
-vom tlin Pacecu _oamenii. _ : 1 . - . : _ . . ! , -
Ayem in noi p@ spre, dar potrivnicul diavol ne_indeamQd sd
ravnim pdcatele. Avem in noigerggti, dar vrijmagul diavol @
e. Avem in noi
mOntuiioare" dar dugmanul diavol oJfansforuna inbrrc,u rLa$iPlaee rea P d cate I o r.
Traditia noastri cregind spune ci diavoluldtspune de_ e:
-p_e_rnte_leptulfa_ce* pe prostul. Poate si_ne_gepllyezg
sub inspiratia
SglinC: ,,N-u qsgu-lta de duhovnic-nu te spovedi,nU!e-_sfdtui c-u-a[ii, si nu-mergi la Bis-ericd..."
E.9t r care _ ne asigrJrdinlotdeauna cd ne vrea binele.
r, ale _celor carese- ob[i1 prin muncd necinstitd gi in$elSciune.
Drumul spre lad este pavat_de_rliavollcu in_tantiib_Une. Chiar atunci cdnd nejlCeamnd=|alqp- g
Vicleanul diavol jubileazi 0Um-ar-..-atun-ci
28
c_aqd-,inSealape c_ineva, cAnd gaqenii i4 alg
se
rau.
sd te imbolndvegti, q? -b_gl qa- €Jq
sA_!e rdzbuni, la Ureche ce spun_allii!]]aqula_g1
gur.alui argurylqntele curg in gascqda. Cdnd se
. Pe cel care _trdieg_te_jn_lqbiapdcatelor, vl,ajmagul diavol se silegte
cafe, lr_ar aduce la poceinta. Ou
le are, il face se caae in aeel@ sau inp-dcate maimari.
- P-e -cei--care iSi--dau seama de viatapdcdtoasi pe care o trdiesc gr__v!L!i:o-schimbe,dqmcnul ii amSgegte, : .Nu teindrepta astizi, spovedania.Aisa-Le-spqvedegti 1n-postul-cetalatt. Doar nu ai sdmori astdzi". av9astrd, pent!_u_-cA-nu gtiti clipa cAnd-yeti plecadn-aPeasti lume.
Pe-cdMi, diavolul ij punesJ*f_ae_a nellqida arunc64glu-i Tn
. Qelui botnav, care sufeE--c'umultumire boala lui, ij $pune cAte fapte bune ar fip_utulface-daei ar fi fost sindtos 9i prln acestecugete il face pe cregtin sa-$ip-iardd "rdbdarea.giqhiar sd c6rteascd impotriva lui Dumnezeu,pentru boala sa.
D_e--ggle.:ryai multe ori diavolul ne aducee fg umente d in Sia;taTCiiptu ra pentru a bdcdtu i.
sL convingd, qand._lngeaja Qn
Diavolul este cel care iJttp,all_e, cel care ,iel care m cu on4, _c_q[feqlg;tifejgtoase-gruperletmce,+adide-+olitice, a rmategu_ar_mate.
ecq[ @i111po_!rjv!Iea parfl qr__una I.U
Flta, din diferite motive. &e-_sta este lolul luii,rilgjpill. Din dorintd de rezbi'nale imnoiiiG-[iD u m n eze u, ca ut6-s d n e p ialde_+Lge_DA i oa m e n i i.
gi sunt aproape demateriile patimilor, diavolii ii [upti
redlaili lu_crurilor, diavolii cautd gei_supq_9!r
Vrdjmagul omului, ocrotitorul curviei,spune cd Dumnezeu este iubitor de oameni 9i ddiertare pentru patima aceasta, ca una ce estenaturald gi necesard. Dupd-_ce am sdvdrgit fapta,ne--SQufundd io.:deznddejde, spun6ndu-ne cdDumneze,qe*ste drept iu-de_citor gi fdrd de mild. :
- Un-allseop al lor este s! ne murddreascdprin
{qs_frqnate. De multe ori diavolii
@l 9i ar bea tot Nilul, ne spuneSfanlu | loan-Scdraru l.
C_91 _mai "mult se strdduiesc diavglii
Bis,qricd. D--e cu seard ii pune sd meargd lapetreceri,sasedtatalilme-pornografi e_e_,s-daibalggaturi trupegti, iar diminea[a, cAnd se trezesc
cu sufletul gi trupul pline de desfrdnare,.ald ca sd nu poati merge
la Bisericd. P-e-Uii
tefevizor. Pe cei care prdznuiesc ziua onomasticd' conduce la cAlqtunna, caga Sg imb-e-!e_,_apoi ii
punela-eearfagi oluor-Diavolulgopte$te la urechea bdrbatilgf sa-
gi tundd pdrul gi sd-gi radd barba, iar la f,e-melsds-e fardeze, sd-gi scurteze fustele, pentru-aslafniin-Lume+utoareadegranan. F-emellor paslol atede lux gi de distracfii I sa se. imbracedUpa modd, mereu cu altfel de haine, sd-gicumpere altd mobild, altd casd gi altd magind. Totdiavolul saplegte la urqghe femgt- aa--sd facday-oduri, spun6ndu-le cd fdtul avortat nu este omgi deci nu au pdcate de moarte.
m u lte o ri i t p_q[? relape-as-qa-$t-pulna-aganjs q a I eq celor sdraci. Jntunecatul diavol tgjndeg@asafU! gr te acoperd ctt acqpeldmAntul lui,spunAndu-fi cd nu te vede nimeni.'
Satana goptegte la urechile cregtinilor-palangn SfAnta Biseriea.
Vrdjmagul mdntuirii noastrela slujbele SintelBiserici, sd
pfeclm mai devre13e, sd nu ne inchindm- laSfintele lcoane, la Sfintele Moagte, sd nusdrutdm mdna preotului, sd nu ddm pomelnicepentru cei vii gi pentru cei muta[i la cele vegnice,sd ,s-tdm de vorbi cu alti cr-edinciosi in timpul
31
_Qlujbet, sd-vorb-im de rdu-pe-,oreoti, s. peaproapele. Blestematul diavol ne Tmpinge de laspate sa._facem pdcatele, iar dupd ce le-am fdcut,ne std in fa[a cu ruginea, c-a Sa nU le marturi-s_imla duhovnic. Can_{ pacatul eqte mare, Xg
. QAnd. ne- spovedim, ne spune sdase-qndem+acatete cele mari gi sd ddm vina peal[ i i .
i cAndcdnd se r(
ixlterupd, in --tp_at_e__collurilelgmii gi lg_to_ate_n_a_cate_le pe care le-a fdcut sau le-ar putea face. laraltii d@nu pot
Dar oare s-a imbolndvit cineva cdnd s-a impdr-tdgit sau a sdrutat Sfintele lcoane?
D_urnlgzeU_ si cele ce se _qlviirsese_in_timpulSlil_tpL --titurshii. omulu!._rcsteste
a. , care ne ia ?n primire indatd
1c_este cuvinte, cl_ngqgl diavolul. Astfel cum arputea oamenii huli gi binecuvAnta in aselagit imp?
Satana pune pe oameni si huleascd
Necuratul diavol ate_ u
in carqjn_chide.,rn-oehii ca si dormim. Potrivniculmdntuirii noastre
canonul de rugdciune, post gi milostenie. e1gpe-gte ulnrgaciunii.
Potrivnicul diavolr Sd nu asculte de pifinli- $i edrrcatori, Sii
, s_q_fugad_eia gcoalagj_de aqa_s_a,.iar insd-se-sinucida (pentru a se
razbuna pe_ parinti).Vrdjmagul m6ntuirii noastre I
sd meargd la vrdiitoare,descAntdtoare $i ghicitoare. Acolo sdvdrgescfals-e- minuni cu puterea lor diavoleascd (legirea7, 8, 9, 10). NeqqfaJiiliavoli toyala peoam€inGebga-pEqale- impotriva firii: malahie - soOoiniE,go_morie...
D_iavolii r,
D_uhuluiSfAnt 9i ng_gg_lna!_p9 i Si lup,ta cudlavolii. Oamenii, fiind astfel si lipsi[i{e_ajutorul lui -Dumneeeu, vg_r-fi u$or invin}i-de
33
intAi stdpdnire Anduri le
ite de om, ggiglg3t ecestuia pierdg_daql
_ dia-voli. Sunt g in_9ele-,-penl11J_pasalelep{rintilor, i i.
ln afard, de ga pe care letransmit omului, demonii mai
spune: ,,CAnd demonul cel cu zavistie nuizbutegte sa pUnd in mlgcare a,-omului, elaelioneazd atunci
s-_o_ u nnlledejnchipuiri.pdc5tsase ".Aglio-nand-- i, --d-emo-nul
i. Acestea sepot vedea gi din yiata Sfintei Mucenite lustin-a,cd re i a negufatul-d u h, trjmis-de-un-mare-vrdiitor, i-a dez|antu it si mtu ri |e scnanlit4rj-".,$i,-v-oJuptati i.Dar dgmonul a fost alungat U4__rugAduneaSliqtej- c-u Harullui Dumnezeu.
rirele, pe care omul ned.uhovnicesc nu poate s5 le
Acceotand gAndurile reurile rele, omul devine unpromgtQl_ s|J_etnlgi diavolegti, care inqet_rJl cuincetul pe-_,e1. Astfel pggledeveni t, Un_ SlUi!!of_-a-1 diavotitor.lir acest lucr"use intdmpla atat La_qamqruisimpli,c6t gi la cei _cu giEliqrqase.
Alteori, glgl ?9_{eL de_om este at6tlii, inc4t_tU mai ascultd
de sfat_u rile d uhovnicuh ri.
34
D*emonii, in lupta pe care o duc impotrivacregtinilor
care !e facem. (Dupa*culn_nffe=fggm, dupd cumPLi-v,im, dLupa-cum--. vorbim, demonii pot sdc u n o a s cd slafe a noastrasuf.lete a sci | 5 u n t ri ca ) .
semenea,pe- care
Ast fe l , i esauTni, demonii cautd sd ne
mjnlea--noa$re cu_ g_gnQ_qri necurate,Pgtf|it*e-- e spre pdcate, ne|
| spune: , ,Diavolul, pentru cd
acest lucru tine exclusiv de puterea luiD_umnezeu, ilqd dlpa
. Astfel, de exemplu, Vgdg*lacfneva pjlyestelu-satima- la frumusefea cuiva.
,' indatd
i. Pentru cd
rAzb_ojUl g!ilucrurile are_lr_e_buinlil de tirnn, loc aiiscusinJd. Ajutor impbtriva acestor Jup_tenelunegti ni s-a dat rugacirln , din carepricind s-a rAnduit sd se facd n.e_!1gg!at (l Tes.5,17). c
35
in afard de aceasta,om
Aual
a omuluiq esul desfdtdrii vicioase.S!1lul loan Scdrarul spune cd diav-o-lli nu sebqcurd de_ oimie mai mult. ca_qe_ f$gglea( e^lg-g-t-e) -C-qs- f!?ndriL. - . *
I ne spune cdiggerii ,,contemp-la p__e Dumnezeu, atALcAL esteposibil lor. Aceasta fiind hraqgJgr".
Qem-onjl pentru care contemplarea luiDumnezeu in Harul Duhului Sfdnt nu esteposibild, p,ot cdglla energie ullide la allii, dar 9iellelglg* pAgA de ta-omuL_paealqs. Pentruaceasta, ei trebuie mai intdi s
. Dia"vo-lii ?p,!!ld,in elpatnnLle, Qerre_ii Jord_e_vor.a . In acelagi timp, diavolii
t carestapAnegte pe un om pdcdtos I
t, P g nltu-q-lna!-narc-rc-a lizar eq p-aliryr_lui. (Exemple: pgizorii.glarti+tr! de filmedgsfrAp.a!_q, porn.ogrqfic!, cdn_tarefii de muzicddesfrdnatd gi satanicd, c-end.Ucetorii 9i oamenii deculturd atei gi eretici).'
lata, deci, in-c.-d" . o pricina pentru carediavolii se lipesc de omul pdcdtos din toatepar[ile. De remarcat este gi faptul cd di-a lii p,ot
1.7. De ce majoritatea oamenilornu vid 9i nu simt pe diavol i?in Rai, Adam gi Eva se aflau jn. co,muniune
hariga" .gu. Du,mne*zsu gi cu,inger[fuminj i pe care
a strdmogilor nogtri, zdmislirea in fdrddelegi ginagterea in pdcat ne-a fdcut incap3b_!1i"" -i
i. Lumea nevdzutd a duhurilor s-adeschis insa g-e.,"1..gg*-q.-Vr-ati"zu i. S,gl. p".a-gggiiqden$iLnu-i mai pot amdgi.
Pentru ca oamenii sa-i vadd pe demoni, eittgb_Ule*_94'-.Sp=-"9 nleaspa 9i sd atingd treaptadesivArgirii cregtine. Cu .ingaduinta luiDgmnezeu au vdzut ingeri 9i oameni care au trdito viafd pdcdtoasd (exemplu: falsul proorocVarlam).
Sfin[ii Parinti spun cd p.-e-_nqg q"lL._pmeste f-oslte primejdios gi pdgubitor sd
37
.ya lanedelagl' i. I atd ce sp u n e SIQ_nlgll_o_an G u rdde Aur: ,,CA[i demoni umbld in vdzduh? DacdDumnezeu i sd ne arate chipul lor hido-sgi.respingdt iegi di1"r'ninJi"
nostru m"a-tg!_al este ca un paravairsalvator, pdzindu-ne de vederea Tnfricogdtoare a
i grgnd *ir-r m gd go4 gtjgnt in lesalga_cu_demon ii,vEO- .aceste ,.Oun-un - "neslrt" Practicarea.s1919-mulgJ -religii- de
vedenii de la duhurile necurate, care din pdcatesunt crezute cd ar fi vedenii dumnezeiegti. inlegdturd cu Uiggle, Sfinlil__Pirintl-ai BisericiiQrtodoxe ne-au dat ,,regula..de aur" pentruinterpfetarea US. inve*denii".
Athlgpfqqgpul Inochentie al Hersonului,intrebat fiind de ieniademonilor, a rdspuns: ,,Pentru_-ajJlqJi asupra ta
ului intunericu, iar -p_?.catUl_j
P-e^__q_ha_ina*albf, c_q1a!.d, qe vede gri-qe patd, iarmurd-ard,. ne-agra, n"u."_s"e ydd niciai mari. i$ru! sunet_ggle!'_lgmlnas
l{0*-9lng[r:ggld' trimis de' diavolp I99 99e- I u pdlq rg, -9r9',u19J g .$ i - d u rere-,ru fl e-te a s cd .lar pentru ua-suflet.p"acdlos, intunecat 9i plin dePofte, i sunl]rnperscptihile saus- u n t g c 9^e- p,Jqt"e* -,c, U *na-re p_ef ta Si plase re . i5.9 u 9 id_uhurile- nec*urate _prln*!g4g -ght_0uile_sa-se
fa Pentru cit dicd arfi oameni ar lugr-ded-iaVoli. Deci, iatd cd demonii; domindnd tiranicasupra pdcdtogilor, c
utliberi in toate.
1.8. Lupta cregtini lor cu diavol i i
) =c-ulVl-dntqjtoryl lisus Hrist_og izbdvegte pe ceicredinciogi de robia diavolilor, - in
d. Dar pentru cdnu loala -lumea-.atinge d-esdvdrg-irea, putere__adiavolului in lume continud sne-desave44i or. La felseint6"mgldrgi cu ceinecredinciog i.
Deci numai cei credinciogi se pot izbavi dediavoli, prin puterea lui Hristos, pe care o primescprin Sfintele Taine,fapte bune cregt e. C-ei_care qgJdg!1gne-s_qjn
lor, au pute_re de abirui pe diavoli. Pentru cd I
onii se lipesc desufle[u! omului. Alita lrnp_cdt omul tldieste inpdcate, fafa de LuminaEvangheliei'
spune: ,,c6ndfiinfa noastrd a cdzut in pdcat, Dumnezeu n-aldsat cdderea noastrd fdrd Providenfa Sa, ci inaiqtor-u! vie{ii fiecdruia r, iar pe dealtd parte-Sahps incearcd si facd acelagi lucru,
39
-prin mijlocirea unui deqon viclean care at ddunaviefii omenegti".
Omul insd, aflAndu-se intre inger gidemon, p i i i dA putere mai mare unuia,fata de celdlalt, asupra sa. El igi alege prin liberdvoin[a sa un invafator (sfdtuitor) din cei doi.ingerul lqi D*Um-1qz-e-u ii indreaptd gAndurile cdtrefaptele virtuoase, iar djavoful il ispitegte cupldcerile materiale, din care nu existd nicionddejde de mdntuire.
Dupa cum afldm din sgrierjle-Sfin$lorPdrinfi, omul este ac_ela*gate, _in cele_di,n ,qtmd,f$_e__ql9-9_qqil [!,F*h,..rle=9i3iu. Atu nci c6ndc_regtinul colaboreazd cu,ingerul lui Dumnezeu,cu ajutorul Duhului SfAnt va infrunta ugor pedemoni. f spune cdatunci cAnd cregtinii, rabddcu e, Se cdie"_s_q pentru pdcatelef#ute, {iavolii qe chinuiesc 9i se ard, dgt
r_nu le este dat sd v,add acest lucru,'cagd nu se m6ndrearcd.
Rugdciunea, care face ca Harul DuhuluiSfd nt ga _99_ !:ev_elgg^aq u pJ_A:s4 u I u i, u n i nd u -l cuDumnezeu, ii arde pe de!1qru* _?9e.glia,
rjc, fug cu -vaiete. latd de ce,ori de cdte ori necq?tU te, trebuiesa ipgelu.nch"p-!10 h_.1gg.fciune, care ne aduceHarul lui Dumnezeu gi cu gare v-omli de nebiruit.in viafa liturgicd este cunoscutd pq!*ef,qaluggc-jg1ii giajanaAiei de a alunga duhurile rele.De asemenea, diavolii sunt argi 9i alungati deputerea lui D.umnezeu, care lucreazd prin
gr-pflr-I4qaEleleS.linlilor.
1.9. De ce au nevoie diavol i i dejertfe?
Un alt feldgm"ory . latd ce spune
) pentrutul Vasile
cel Mare: ,,Demonii, ca unii ce sunt -cgZul1.Arademilor, s-g lg_slateaza ai qe-hren ctimp ce je-(-fq!e Se__AId in- fqc,
prin-ul- a
desigur, nu aga ca gi cum le-ar mdnca sau gj--arumple cu ele pAntec,ele, cj ,asemen_e*a- uoora1 (stridii gi alte faplu1i de acest fel), careprimesc_ hlana . Djn acea_std
se. prody_c_ er, cq gubstanle pe c?re gi lqau
pdgAng-'.
i, care igi gdsesc pldcerea in
era destinatd demonului. De aceea, care bea
41
lui Mo_ise (legirea 7, 8, 9, '10) gi Simeon car.e-s-aluptat impotriva Sfdntului Apostol Petru.
v spune:,.Porunca datd de Dumnezeu in Rai, careilter_zleea- omuhti sd guste din rodul pomuluicunoagteri i binelui gi a r iului ,
mereu pe om, p6na astdzi.
i P a -c-a-!oe-q e- 9!-!-umegt i,d-ez I a n tu indufe_ Iem a s_U-rat p ali m i I e ".
r ne spune exactpentru care Dumnezeu -ln e
existenta diavo-lului gi I impiedicd sd ne atacecu ispitele sale:
. in primul rdnd tied..le-aijicutmai puletnrc decAt diavolul, in
ddtdtoare de viatd;. in al doi lea rAnd, n
9i a nU Le-_ preamarl-fr-in "bosalia
c-aie-te-ajutd;. in- al treilea rAnd, pentru cd
1sp_r!elor, sd- se---c,-ony-inga Ce_-ha! pdrasit cudesdvdrgire gi te-ai depdrtat de el;
in cred i nlate, ci ci -di gyglu | ru_q1_ n-U al1qqep€. _s_d _teatace deqa-tea1v_e_Q qa pg_ Uggple_gge_,Tg_L-d esus a neprihdniri i".
43
Aea gl_n
1.10. De ce ingiduie Dumnezeu
- existenta diavoli lor?
P i n ico-n-o-nrie-d u-mnezeiascS, d iavol u I n-afost trimis in__G.-[e_e_n-a_go- _-lui, ci a fost ldsat
is ipe
d_._ gi n19i mare slayi" ia1 sie,g!* lleosAndd gi mai indrgp_[d$td, I pe care ilfqcg gi cu pe care le ridica impotrivaoamenilor.
C3 p_elenie a _y g ac g t u i a ce st q i.a g i s t d p d n i t o ral celor vdzute , fi ind rAtduitlq ac,eas_[d de Dqm.nezeu. Pentru cd nici focul nuputea ceva asupra lui, nici fiarele nu-l vdtdmau,nici otrava nu avea efect asupra lui. D_afpdAlg_qe
ag:_east-{ cantzd, i_de:Vtn_g.15p$gqa_9javq.EJ_qIiplne__s_cau ardtat vrdjitorii din Egipt, care s-au impotrivit
CAPITOLUL l l - Rdzboiulduhovnicesc
11.1. Lumea duhovniceasci -nevizutiCregtinul este 94 lgg[at_o-r" duhovnicesc in
pdcdtoasd gi cuS_fantulProoroc.David ne spune:,,Cdlcatu-
m-au vrajmagii mei toatd ziua, cd S,!1n_t -peicg_SgJuplLau mine " (Ps. 55,2).
Noi ne afldm in stare de rdzboi cu diavoliigi t pe vrdjmasii
. Dar pentru a afla cdt mai multedespre acegti vrdjmagi ai nogtri, trebuie sdapeldmla*_Slan_ta_S-qjpluA,Si-"-la-- j.nvataturileSflnlrlp_r Pa rinti. aj Bise."deji0rtodoxe,
Djavolii sunt supugi satanei, igr- oamglniicare se-age-a4A vo_luntar subs r de influentdse n u mesc -fi t_ai _d,ia.vp-lt tp"r ( 1 loa n 3, 8).
- Dumnezeu e-vir tuJi l_eoamenilor prin diavoli, cdrora !_g Ca voieJlmttatdca sd-i ispiteascd ( lov 1,12) gi_sd-i invinuiqqcd(Zah.3,1) .
45
Oamenii au fost i [ i de diavoli,ch ia r d in Ra i (Fac . . 3 ,1 ) .
Dupa " in_trlpafea _.gr__inv-ierea" Domnuluinostru lisus Hristos. Satana a
, dar el continud sa ispiti-ascd pe oameni.Un om -dp"unul sau mai multi
diavol i (Marcu 5,9).De la dumnezeescul Botez, gregtjlql
[, care* il aj"uta"le cela-bune. i
timp I il ispite_gte spre- paaaie 9i astfel-iiincearcd yirtuiea (1 Petru 1,6-7; lov 7,18; lacob1'2)'
prjmeg-,c-la .Sfdntalgp--q___C_g!gg4iei, d ?pje
care ii vor ajuta sd se mAntuiascd. I,arsatana (dqbV!_ mapdrlei,4unul s,!qv_ej - -d-ega.rte, tutruL_ n€nLeL, duhullqgomigi __p,Antecelui. duhul-..IrAndavrer,- . d uhuldesfrADacd,
g, int!:q inger gi diav-oli ne indeamnd spre
fgptg_lg p_elq ..mgnt-q"1J9af 9, iar puterile_-noastrenaturale, lplarQge_1gea .O_q.le Sl laryl lui
u l9 i
str
46
qlunecitoqre gi Ugol. ggpggo4d cdtre cele. v-gse-litoare ale lumii acesteia, Uitafd bundtd[ile celevegnice. de iqp-tif-tle qiryrturilgr,c6nd se adund i-degeEe-Et_in_t-UnegAte
- ga__n_e_._sp-gvg!ln1," 9a vq_rb_rm_ Si_qe.b",Ln-ecu,v6ntar9-a _pafinfilor celor
duhovniceg_ti.de bine, diavolul,
face mintea noastrd pdcdtoasdintre bine gl rdua.
ne spune:,,Toate le-a fdcut Dumnezeu spre -fo-Losulsufletului nostru. care ne paz_e_lQ .gj__nei1_v3!5, iar p[e-v,olii c Ep!:e a ne s_m-e*1jii aalerga la Dumnez_eu. Prjn ffiqa*_de* eduhurilor necurate ne- i-zha-vim de iig . lgli i, fi ind slujitorii dragosteid ai pdcii, se b-ueura de pocdinfa 9iindreptarea noastrd gi de sporirea in virtute. Deaceea sJraduresc si ne umple de vederi
+hgylj-c-eqti 9i ne ajuta la tot lucrul mAntuitor.i, dimpotrivd, fitn_d_ prlqnuito_g
rdutdtjlor, se bucurd de ssEdqea_no_astrdL- inv!$Ute gi re- strdduiesc sufletele noastresplg e".
Qpg!4gl ortodqx poate fi luptat de diav-oliastfel:
o Sfantul Efrem Sirul. Proloage, Editura MitropolieiOlteniei, p. 298.
47
_ a) Patimi care se nasc apgfj.kge ? sufletului omenesc: desfrAnarea,lenea, lScomia p6ntecelui, iubirea de bani. . . ;
Patimi care se nasc dia sufletului: m6nie, urd
invidie, pizmd, rdzbunare.. . ;Patimi care se nasc dia sufletului: mAndrie, slav
erezie, deznadejde, sinucidere...Pri n i nte rmed i ul oame,nil$"pa-cdogi :
a) Prin pgftele gi"pdc*alele oamenilor;b) Prin oamenii pacalgsi care se afld sub
lucrare diavoleascd;([ Direct prin diavoli.Cregtinul care se roqgd
Ortodoxe este ajutat de da.rul LuiDumnezeugi deca sd lupte impotriva diavolilor.te alunga diagolii eare lupta. pe
cregtini, potrivit cg duhovniceasci,astfel:
a) cu ajutorul D.aruluiDuhului Sfdn_t;b) Prg;_" binecuvdntare, dL pglerea lUi
Dumnezeu qejg|jgpitit de diavoli, ca sd lupte gi sdbiruiascd gi astfel sd se incununeze,
Dia_volii, e, _c,Arqd
mult. Pentru a iegi biruitori in aceste lupte cudiavolii, trebuie sd mergem at1-sm ie pe caleade- mijlo-c_ (impar.a_teasci), sub binecuvdntareau n_u i d u hovn ic iscusit, Eapoqtim- sa..ptleghem 9iSA,ne rugdr"n dupa puterea gi darurilg pe care le
care, , nu indeplinesc Porun_cit_edumnezeiegti, qad in pdqqte precum: lenea.desfr6narea, iubirea pdntecelui, iubirea deargin[ i . . .
11.2. Caracteristicile rizboiului cudiavol i iPentru a cunoagte mai bine pe vrdjmagii
nogtri diavoli, iata cdteva caracteristici alerdzboiului nevdzut:
1. Rdzboiul diavolilor cu oamenii gste
diavolii ne rdzboiesc continuu, iar atunci cAnd 19te-gteqAla-vedere,
SfAntul Simeon, Noul Teolog, zice:,,Rdzboiul este permanent il intolleauna estenevoie ca ostagii lui Hristos si__aiba_gnqleasupla lor. , nici mdcar o
in care acest rdzboi sd inceteze, ci fie cdmAncdm, fie cd dormim, fie cd lucrdm, fie ed" nerugdm, in toiul luptei suntem".
2. Rdzboiul diavolilor cu oamenii estel1-eg-Iffla-tpf. $fdnfsl Antnnie eel Mare spuneH,,Qiavplii sunt [email protected] c. Se aruncd in luptacu rie nestdpdnitd gi uzeazd fArd setupule detoatd forfa giviclenia de care dispun".
49
.pumnezeu (lov _1,9-11) Si in fala semeoilqrsdi.Despre acest lucru avem marturii" in-Apqcaijp$,care spune d | ,ce s.a fdeut in Cpr
r $i-eeilalliiruen gi desPree, cgre nu nqm_qi_ pe
D u m neze u ctev-elea,-cl St-pe-oameai (Apoc . 1 2,7 -10) .
latd ce _negf-drgi! dp taUtale estediavolul, care nu se mdrginegte numai a ispiti peoameni, ci merge gi-i clevetegte inaintea luiDumnezeu. i impptfiVa_np*astra-es-G-edrem
d. Pentru aceasta sdn9--g6-ndi!0--mercu cd de mqllg ori ryllaSandune-+ncd I iti, inti ndem mdin ile prietenoase9i facem pact cu diavolii.
4. Rdzboiul diavolilor este invergunat ginimicitor.
.B Daqa diavolul t in atacurile s-aleasupra noastr6, emai tare. Oamenii lui Dumnezeu vor fi mereu- --
li, q manie-G-atOatiea,Cat_ei__se._vE_impotrivi gi c-ontra lui.Rdzboiul acesta al nostru cu diavolul estesti n{tgr-ginesanle n it, i a r d i a"vo.lu I fo I o g e gte- to ataviclenia sa, ulgazd,de -tqale-ar-mcle .Si un_ellelesa le .
q
I spune cd: ,,diavolulumbld cdutAnd pe cine sdin-ghite, fie qn _qrlf_enl_llq_dLn- .c_aiqggri. $i nu-iajunge atAt -_lsge tuma|nglte_ se maip-o_{e p-o-,cdi, ci sd mearga in ia"duf cel vegnic".
51
i spun cd diav_qUi -sjlntt gi se afla sub
conducerea i, lgcrg_1Q.- Ajff=t"ttrr omen-e-gti. Trebuie sd nu uitdm un lucru
.ba[e_ imp" _qrtant : d t av_ql u | _ p-oate s d n e atace, j-a r@i. intr-un citat al invdfdturiiBisericii noastre se spune cd ,,Diavolul poatelupta Tmpotriva omului, dar nu-l poate birui. Acestlucru inseamnd cd putem deveni biruitori asupradiavol i lor. l lscr ie: , ,EI(Dumnezeu) i si fitr tspifit! mai nu11decdt puteli, ci odatd cu ispita, va aduce giscdparea din ea, ca sd puteli rdbda" (l Cor.10,13). Njpiqda!ilD*U!0nezeu nu ne, va la"sa s-4:fimispiti[i pestg pu-terile noastre, cdci dacd s-arintAmpla aceasta, lup-ta __"".af-__fi inegalS, iarD-umnezeu nedrept. Dacd nu se-face debundveie prin..picate roh-.diavolilor, nu va aveadiavolul nicio putere asupra lui.
3. Din acest rdzboi cu diavolii ne putemincununa. Sfdntul loan Scdrarul zice:,,inmulfindu-se rdzboaiele, s-e_ inmu]legc---S;i_cununile. Astfel se_htampla__de__-mul!e .ori ga
arzdtoare de a ne afJ_a mereu m{_epleape geu.C6nO-visle-anut-Oiiuq-tne-tnf ricg'le"la
e gi atunci alergemdegrabdla Dumnezeu.
O_g!!A,gat!ta!e'f a diavolilor.este aceea der. Clevete9te__Be_gm in fafa lui
de seamd este --m6ntuirean_aAslre. Demonii se strdduiesc i_qg5ynglrArl! JiTn d e p d rteze_ p_g_g lUde_D-um,reze u, tijn d*p"[il _d pinV_dr_e_gl e_fa[a de oameni.
Prin urmare, d1gypljt _Sgn!_Sala -gpJevdtdmale, cdci nu suferd sd vadd cd oamenii s,-em6ntuiesc cu dA_lu!__lgi*Dulrlnezeq, n"e invaftlSHntut niitonG- -c,e",lUare. espre*-yi3ffi-ilr[o:"uceassd face pe Sfin[ii ingeri sdse bucure, iar pe diavoli sd se Tntristeze.
Domnul nostru lisus Hristos a numit pediavoli ,,ucigagi {e .oa111gni*', cdci ce altcevainseamnd sdvArgirea pdcatului, dec6t pierzareaomului 9i indepartarea de Dumnezeu.
Qumnezeu, Sanoendtorul*--ce.L-jun,seamdnd in ogorul sufletului n-o,s_t!:u semin[elecsle- bune,""aiE--bineilil- dar vlne oiavoiul- giseamdnd zAzaniile s.ale, semintele rdului. $i
in-tre bine gi rdu.al diavolului este d9"g
i de a ne robi--=;*'-€
in Domnul giintru puterea tariei Lui. lmbrdcali-vd cu toatearmele lui Dumnezeu, c_a_ gE pu@-Najmpolriuaunelt-Lrilor dLav-oJilor. Cag!_ lupta noastrd [g-*_egleirypgl|y_a tltpA\l! Si a sdnge-lui, cLimpolriva
52 '
aceea, laat!_toate armele lui_Dumnezeu, ca sdputeli Si toatebiruindu-le, aa_ramanefuin -picioarc" (Efes 6, 1.9-13). lar Sfdntul Apostol lacob ne spune:,,Dumnezeu, le std impotrivd, iar
le de har. Supune[i-vd deci luiDumnezeu. Stali impotriva diavolului gi el vafugi de la voi. Apfo_p"jajl=ya_de"D_um_nezeu gi seva apropia gi El de vol' (lacob 4,6-8).
11.3. Rizboiul celor trei cetediavolegti cu cregtiniiDeoarece lupta noastrd nu este impotriva
sdngelui gi a trupului (Efes. l l ,2; Vl, 12), cum ziceSfturtul Apostol Pavel, g_ej 9a19--_1rg- ri_4=boiggcpute-rje-nsastre !1ebq!e sd fie ye"zytL-cg
d. Cele tr_gr_ggle" ^diayglSti.luptd-_ps-cregtjnii care se nevoiesc,asupra. t i ale oamenilor(p utere*g p_oft itoa re, p q_te_tga_ma n ioasd 9 i p ute reara[ionald).
&isul.nemd-s-ulat al-pgftei este luptat deprima
"E-ta oiiuoreitCa,
"e-revarsd Qgr" p-utgg1ea
sa pofiitoare in oameni. -1,.rH*"<l
ce at a d i av o I e a s c a, ..*-ioi*ll"l?'a" ;l Tl "o i Il il :-stdpdnjle_.[gmea-s-ed. Acegti diavoli pot sd fiebiruifi de oamenii care int-o-fe"su. barbdfie putereamAnioasd asupra vrdjmagilor nevdzu[i.
- Tn sfdrgit, {dpflrrj.toriivazrluhulul gee!?iSi trimit atacurile
e-e -seindeleti (filozofia, teologia,
imagina,fiile) gi la ld:urjrea de r.dei
ri v9! -_S-a * s_tapaneas_e4 -manea,pamAn-tul givazduhul.
11.3.1. Cele trei cete diavolegti
54
l . Prima ceatd diavoleascd este'eeataduhurilor des_franate"-**gi--,-halp*ase, care
plaq-e-rilgr desf renaie- a I e oa m e n i I o r. Ace 9t i d i a v o I i- o-amenilor, in
;,lirJ#*-"J!prin fire gi se bucqfd lor
. E_le_ ridicd asupra ,o-nulqide intiniciune.
ll. A doua ceatd diavoleascd o reprezintdceata diavolilor miniogi, care
ca nigteigte_eatni c
hrdne,s-c_ _cu put"reziciuni. Ea are ca locqjpla
oameni culll. A treia ceatd diavoleascd este ceata
diavoli lor rafionali-arhiconi, cAre sunt igi se ocupe inspeeial
cu a Sfintelor Scrip-turi.
collgrnplativea-SU_lle-teJq:__qme-_ne,Sti,oamenilor
ii le... Uneori se aratd inciipuri de pdsdri,, de _ingprl-gi_de_-lumini (llC o ri nten i 1 1,1 4) c.a_SeemflgCagcd pe cregti n i".
5 F i loca l ia V l l , E . l .B .M. a l B .O.R. , 1988, p . 1a3.
55
razbunarti. .CAnd muncirn "fizic -9i efectuim un efort
mare, pe- c"-a!:e-,o- *avemi!3 eQ I emohente, .Deaceea, aSeSti_ diavpli adue-
ap-roapelui.g i, _c-rn-e"La. G iey-oltlD r'g
incie*amnd---" CAnd diavolul seindepdrteazd Si" mania-*tr-ece, u def a ptele rel-e- p"e"-e-a re -[e--a rn-ficu t'
C*el mai tap -lWlq--dtgYglii
fi. A-cegti diavoli suntjndepart4icu aj uto rul.-H"+tlu i -lui-D-umneze u p ri n ru g dci u ne
$i munqa meSwAntatd, prin ie.rlare -9i dragiostesfdntd cregtind, s$enndg:[9in ispite.
57
, l
Qf€nta impartatalJe,
11.3.1.2. Geata diavolilor minieiRute.rea miniggg"? pe care o are cregtinul
pentru Si penlru-a-rerfn p-o_tf iVi - d iaV.pJi!-o r, aceastd ceatd d i avo leascd o
Minunea dumnezeiasci a revenirii catolicilgr laBiserica mami - Dumnezeiasca Biserici(Ortodoxi), s-e v,a*pelrsce atunci -cdnd, Ilui.Dumnezeu, qatalicilor se va lumina gi--sjleri gt -_vof- gd:dnygLL-Iatlonali. Ca
gi ade_z*iune-* la -cetra--rle-rliavoliapd rut pa_n-e_ in zrle-le npaElre_nii_@
- i, qi galor leformalgr_i-_ qub ins-piratlediav-oleasca ag*JgnleJrelat Sfanta Scripturdd lor pierzare(i d cd acegtipredicatori sunt_ inspt.r.ati Si_ cqn-duSi de -diayoli,
ora
invititurii de credinti ortodoxi, descoperitiide Dumnezeu oamenilor, de laa deyituj_a bsglu t, d_u m n eze iesc, e,ste d ato r-atddla-v-"slitot ralionali, care^_jg-q,9_.gz-i, a,ggpra
p_fi! t_e_rarhre _Elseri_c_ii -- -O-rtpdsxe (episcopi,preoli gi diaconi) lumlnsazi prin invdtitura decredinti ortodoxi e oamenilorSi _elUlgidubu-rile-*diav"olegti i 9i alece-lorlalte- pteate.
ierarhia bisericeascd ortodoxd. Preotii gi
11.3.1.3. Ceata diavolilor rationali(arhiconi)Diavolii arhiconi igpitesc pe oameni cu
necredinta ul), - ---ng!-u"nta,Satana este-
4
st se ocuDa tn
e invititurii de credinti ortodoxe, arevelaliei d um nezeiegti.
Acegti diavoli rafionali sg11[_ invatatgliis_egklile trcilor, ai -er_e-tlcilor,_ aifilozofilor, ai liber - e-ugetdtorilor, care princonlucrare cu i, igi foqneazd proFria
I s este ispitit -dedin Sfdnta Scrip{urd,Satana.
- Dar llSntuitorul
nostru ij laspyn_dg -Q!n='Sfa4taScripturd, alqngQn.{.q-f (Matei 4, L70).
i au q,clt_o11.e!_, ca19, a a!i!lge! _?.g_tfgl
in S_i;1bqlUl Credintei p_.e*. .F*rljoge, invdfdturagregitd cd Duhul Sfdnt purcede gi de la Fiul luiDumnezeu. Aceastd adeziune a BisericiiApusene la_ lnyatqlup _dig,v-ollfor ra[ionali acondus, in anul 1054, la despd(irea BisericiiApusene (catolice) de Dumnezeiasca Biserici,intemeiatd de MAntuitorul nostru lisus Hristos.
etezta,dE:-nE*d€t
ii qgtet acea cdrte.
ii qgte un cr--e,gtin, cu viatdsf6ntd, care dupd mutarea sa din aceastd viafd aajuns la fericirea cea vegnicd,qle P?Itq og lqgqrJil9-eeb'*duh-qvnice$ti' Dacd,dimpotrivd, scriito--rul -este-' un--om*. frdcdtos, iarcarfile lui descriu,,pdcate (desfrAnare, befie,homosexualitate, crime, t6lhdrii, necredin[d,
ridsp6ndeascd o as$gl de,cade.CttinO cu binecuvdntarea preotului SfAnta
Scripturd 9i scrierile Sfin[ilor Pdrinfi, y
eu-bitit sau citesc in
lar15fd!lAnd!,Ln_e cu ajutorul Harului Dumnezeiesc,
sf,nli. ln acelagi timp, sl!gl!!_9ar5's-e --r-oagajnGe r, la- -D umneze u,
p^e*qtt'"u"-- i Si prin - Harul-fui- Dumnezeu Jlebine-c-uv€.nteaza.
s-a -citim I ite-r-afu rascri sld ei, pentrue fapt,
cumDe exemplu, elnul--d-e.-sfiAnat, va fi atras de
lileratqrd, muzicd gi filme desfrAnate. Igctioneqzd de la"" - pro_duc6t-or la
djstribuitor, la_ v6nzdtol gi apoi fa ,cumpdritor(-cititor). Astfel, I qautd -sd g_gmpe_,re oc-arte, s_e_ r vdnzdtgrul Ti aratdgr{letegte pe cdre le au cd(ile.
pdcdtoasd sau sfdntd a omuluicu--
v6.nzdtorul, algn-ci cump-dldtop-! va dor! sdcumpere cartea, ca!:e_,va. fi insotitd de duhurite ei.
I se petrec lucrurile la alegerea uneicirtier_e!ge, _atg_g, a- -Une! casete- eretice,- atee' - sau aunei videocasete sau DVD.
Pentru ci omul picitos vrea sdpdtrundi in tainele lui Dumnezeu,independ_ent de vointa lui Dumnezeu, adicd sidevini u-n dumnez-e_u (un invdtat),Dumnezeu, el va fi inspirat gi condus dediavol. i se descoperdomului pg a
61
pe carepotrivit cu
mEfruiisegte gi Scriptura (Fac. 6,5-7).O*qgenji ri sunt atragi de--d.qhul
62
p.gqatelor (avorturile, homosexualitatea,d esfrdna r-ea,, v rdjitori ile.. . ). -
voia lui Dumnezeu cea sfdntd. Acegti diavolionic,_u
lu i
dgvln glujitoare demonilor.- prin ageste treip"uteri sufletegti, Sfln!_te__$Ljniadie__de. darulDuhulul Sf6nt, pglem- luplam gi sd binrim pedemoni.
punin- ,,cifi9 pe
gi necaz. iar ceata lliavolilor rationali sedesfdteazd cu mAndria, .sl"ana-degart6, elez!!f,fifozofia. Deci, cele treipe:toti. " oamenii la-fel,
Diavolii intre-€j,pentru ia nu p intre-.ei.Qluenii care se lup--td de exemplu sdstdpAneaqcd puterea.lor- poftitoare gi reugesc sdbiruiascd cu ajutorul lui Dumnezeu pe diavoliipoftitori, v i.apo_i_-de,-ceata diavplllorm.dniogi, adicd vor trece de la+9fi€-la-menie., u!i,zavistie. Cei care_g"eJupte cu puterea mdnioasdSi cu Oia-v;otii- maniogi. Si -bir:u,tes.e cu fiutoiulHarului Dumnezeiesc, vor-[ re-de
felul
dracP-Utprea cu care luptd diavolii pe
cregtini de_la qeataOunuritor+oftitoae la
astlo_l-ogii 9i bioenergeticienii, ajuta[i de
maselor de oameni pfin televiziune, internet,radio, presd, muzicd, fi lme, ca(i... insd trebuie bdne aducem aminte cd in_lUpta noas"trdceatd diavglgasca Si c_u.p--lgjlg ni, primim
64 .
u,.cll sa
11.3.2. Bioenergiticienii giejlelgliilor Prin care lucreaziDjuna, ,,marea bioenergiticiand" din Rusia,
este de origine asiriand, iar manna_ei-lalal Sibunica au practicat vrdjitoria.
C :i spg4 bl glglg9lglg1 i i d esp r-e* p [9P-rla I o rpe rs o a n 5 ? lUr-L T-af a"sgv gfum5;,S.unt udjiioc-d egeneralia. g- patra. Intrebat fiind despregeneratii le de vrdjitori, el a rdspuns:
ceea ce face de generatia a patra. Laultimul congres al vrdjitorilor, care s-a [inut in$pania, d s-au mai
v_! e" a, fosl {e-p!s!qt_ _{ecercetdrile mgdic_ale intreprinse asupra celor ceau urmdrit emisiunile sale:
evidenti cd i de. duhuri necurate;42% din Bacienti ln ulqagedin[elor intrau in somnhipnollc, de catalepsie
imaginea lui Kaspirovski. Ceea ce
65
demonstreazd cd elevilor li_ s-a distrus
@cnlgrrl d" prot".ffit,d_gpa gedinJg a fost nevoie ca mqllisgpti :d fiespitalizati, c-*-*Elnt
laBisericd. in iealimenta i. Ei stau
ii larg Oescfri$i Si mAinile raSChiilte,strdduindu-se, E
zeu insdgi nu.pe
cel care vrea sd-l ,ia" din energta_Sa_necreat4
11.3.3. Sursa astrologilor{stroloaga Svetlana a declarat cd ea
alcdtuiegte horoscoape, ca nimeni altul in lume,tocmai datoritd I
r" (informa[ii..pe-care le pri-megte de la el). in acest caz este evidentcontactul direct al astroloagei , care bai\ttq qa_ __Iege _[o;-o-sco-qp-ele. Cdci diavolulcunoagte foarte bine glt_qalg_llniversului. laracest lucru il afldm cu certitudine d@ppr lUi
observdndcefucoa i , a spus acest lucru lui.Dumnezeu. Satana cunoagte Si dtnviitor, acest lucru se datoreazi cauzalititii inryFI-e-parte in,venab e-amqllqrlenomene Vllqry|este cungscut $i din re_ve-latia dumnezeiascd (lllRegi 22,22), p_e qqqe {iq}lolii il_potafla-din SfArtaScripturd. De asemenea, ei pot facq ohserv4ii
c3gi, fi[
DJn acestea, rezultd Ulele ggnqdenleintre prezicerile horoscopului gi realitate.Svetlana a parcurs succesiv toate treptele initerii
te-a cdpdtat de ta , care i :H"iJil?;mo_artq c?r€ s:g aiule. Cei careurmdresc calea in1t1gt!! in gtiintele pqgig_e spuncaa
. Se produce elelel! il_ghjmrea cqpqlui 9i se schimbd conceptia despre lume9i via[a.
11.4. Treptele picatului
,,Nu dali loc diavolului", ne spune -SIadU!{pos!o_l Pavel (Efes_. 4,U-). Dar acest lucrureugegte sd-l facd i cgl caI"q__t4dlte rlln
Sldnta Scripturd numegte pacatul furniqo:leu (lov. 4,11\, deoarece, la inceplldiavglul
, el va 4unge J"a+uterea_leuJui. Pentrure suntdiavolu
c_dnd ne_ ro.begle- rlesdvArgit, ducAndu-ne lapierzarea cea vegnicd.
67
3. ui estemomeala. Mo ui9gAlit qc_e va ediav-ol.
Dar cgm-ne-spitesle diavolul prin g6nduri?
nu au nicio legdturd cu pdcatele.
impingl omul-spre iv&lene vgr.pjepge tgt
lu _pdeatel.or ..te -npriti. Dar
nduri
Dar sd cercetdm cu---atentie aceastd
olUl vrne_r n_mUlea noastrd giy itta-n
"-ar-tr. aOlr i i n e re1e, c-b
astfel Si f€_vn_a_ng?strd spre celesfi nte s5. se ofi leascd. Aga _,! -_a_lspXitdiavolulpe
, reeml_nliltd U-_t !qgA!a,qcloJifea surorii sale, datinile-, gi - pdcatelen_eamului, rqbifea -de arginfi, tubtlea_ dg_s-lavadgga$; _ryt_u[tgr _fe!qi-__dg__ma,!cdruri gicele_lalte cl esfdti ri ale--tinere{ilsa le. D u pd a qea stq
_qelqteele {9
69
- Plinfg!_e-trcpte ale fiecdrui pacat ?gi au
Sfdntul Apostol lacob ne spune: ,,Fiecare esteipitit cilnd esfe flqs Si no-mUeinlayApoi pfr4 zdmislin-d, nagte pAsafuf' (lacob 1,14-15). Pacatul igi are oJtglnea ,
P1n_f_ug , dato-ritd pdcatului strdmogesc, de
i pdcdtoas_e. Pentru c6,Adam 9!-a - -Evei, diav-olulP-dtrundi Tn mintea omului,
de da,rul-Duhului Stdnt.ce -plivegtepericuloasd
i.1 fata dia-vqlilor. lar acest lucru egle__pulinclfn oggut ! e_c€iXn ai nnu[i-oamen i.
1. i este aceeg incare cregtinul face o fapti buni, darurmdregte un scop riu. ,,Orice ali face, cu
, toate sa le faceli
D u m n eze,-r "tar, s(#*#j, ;: .f#ffiL.fii
Apostol Pavel. Dacd facem o nd spre a filaudalr__de_ oameni vom pierde plata de laDumnezeu.
2 @ui esteaceeain care cregtinul ._d-es-dvArgit faptabund. De exemplu: CAnd cineva se roagd luiDumnezeu c!,*mqntl_e, saucAnd e din lucruri furate.
atacuri cu gdnduri viclene care vin asupranoastrdnu pdcd
iodcanne q l' Acestea
sunt g?!_d_urile9i
5. Aqrnge-a.treaptfupaqatului este -lur-ta,care trebuie sd inceapd gi sd continue.pe to3!..treptele. Ba_z_bqiulecesta al nostru cu diavolii esteo_ adevdratd..mucenicie, dacd ne pEstrdm Eintea
bohbimte\si stea de vorbd cu aceldiavol gi eg1p9_cind_e_a i il Aqg_lnpe-c-al le.
spune cd
. 9i _alUci va veni inajutqr t si va alunga pedemoni. Pentru cd c6nd Dumnezeu vede
Harul Siu. lar acest lucru se intAmplS p,qnlfUca.l lnpdt!_va_galdul9r deschide calea spresfin[enie.
-zi, g.qle_ eqte qAndurilor rele. Este nevoie
Acelagi Sfdnt Pdrinte ne spune: ,,Es,te uod1ay9[ ea?e, vg!ind,_!,a_rq nP3t, qu-amrnltr-urdte gi murdale,pg_ntr_u ca neridic6nd e _ _din
e Si nei_n!fqq461du-ne impotriva- lui, sd
7170
L A- noua--tre_agt_a _a pdcatului esjg
in!1eabd la spove-danie de ce pdcdtuiegte,credinciosul rdspunde: ,,M-am obignuit". Astfel elaratd cd a=ajunsin treap_ta _a neu"a a p-6e_at_qlui, fiecd este Vgrba da-llpeaat.
10. A-zeeea treapta a pdcatului este{e.p_ft_nderea pu picatul sau v-iciul. Omul devineastfel , care-lconduce numai gp1e lucrqri _1qle. ,,Cinesdvdrgegfe pdcatul esfe de la diavolul, pentru cd
t diavolul pacaluiegfe" (1_]-o_an 3,8). inaceastd tre_qpta_.pacatul , aamului.
11. A unsprezecea treaptd a pdcatului este{e_znidejdea. Diavolul il indepdrteazd pe om de
spundndu-i cd a1e_mu,fte pdcate gil-mai=iana. de diavol,care'
- etblu
caf_g nqam obignuit. ----
ii, cq a,t_Q!a e-s_te mai greu si scdpdm de el.
1il" A dog,qspqe-4e_c_-e,a treaptd a pdcatuluieste sinuciderea. Omul, uit detoate ii t de diivot[ igi p_t{Le_ _gapat vie[ii.Este _c€? maj grozavd moarte gi a
, omultnu-n-cjndu-sc in
Qunt coBii mai pufin credinciogi, pe care{iav,o_lut. sd se sinucidd atunci cAnel_ au
noastre.
cerli cu cel care te-a ofensat...8. A-splaiqaplA a pdcatului egte-pii-c-Alul
(furi,- l_o,v-es!i, -de-qfi6nezi...). C-An-d nu nelU,ptam cq pgrteqe alepdcatului Si pgsalu orl.vom ajunge sd p,5cd-tqim 9i cu faplg.
72
pe care le auvor intdlni cu
anumite persoane mutate la viata cea vegnicdsau cu Dumnezeu.iar@cu
(d i a-vol u,l)" i-i-Egng9€-sgq lat.
11.5. Cele opt atacuri ale diavoli lor
Diavolii ne rdzboiesc ispitindu-ne din optpd(i:
1. lspitirea de susa) Nevoin[a fanaticd, 9xagerat6, .. peste
puterea--ooastrd (exemplu: post aspru). De multeori dtacii nsimpieOica s-a."face.m."*aele--ugoare 9ifslosttoare sd ne apucimde cel-e . [e, cd sd neimbolndvim trupegte gi sufletegte.
74
b) Tglquuea-Strnteis_errpturi, mai presus
mlncll]Qgi, care ne goptesc la.ureehe tAlerriri aledumnezeiegtilor Scripturi (Mt. 4,6; Lc. 4,10).Acestea le fac mAt_gle_ e
gi cu deosebir:e la cei c?re s:?uOCupat cu fi.lo-ofia hrmeasce, incetulcu incetul gi d . Votcunoagte teologia sau mai bine-zis
neruSinate ce se revarsd din I acestoroa m e ni io rre_m ea td lc ui_rii S_fint_ej S criptu r.i .
2. lspitirea de josEste atunci cAnd
Odntuitoare. CAnd sund clopotul, trdmbifaduhovniceascS, pentru a _mergs-1a*_rug_dglUne,
r4at_zdboveascd un pic, pe cei' Pgal[ii
s€lg_SAJ d,u_1ele, ilos.jUVpqeal4A_ qiu nii.
3. lspitirea din dreaptaa) Sd lgcram [ap!a cea buni, da-r-c_u sAap_
gggplfl pentru care se lucreazA. Vrdjmagul dia_volne indeamnd sd lucrdm dinmand-llg sau-pentru afi lSudafi de oameni gi nu pentru .slava LuiDumnezeu (Colos. 3,17).
75
legti
a) Prin "__aprinsa: uciderea,sodomia, asuprirea sdracilor. Aceste pdcateimpotriva aproapelui sunt strigdtoar.e la cer giim"pietlesc"inima.
b) Prin poft*d: iubirea de arginti, l icomie,lene, desfrdnare. Acestea (a 9i b) s-upt celeg-apte.+acate".de, moarle gi le facem TmpotrivanoastrS.
c) P-f!n iu[ime: zavistie, invidie, uri,pizmif. Aceste pdcate inUaflgS-e_eza" gi lefacemlpPotriva a
@rRdzboiul
77
ingeldciunii, cAnd se aProPie de omsi o sdlbdticeste,
i r .4. lspitirea din stingaEste atunci cQq{p.unoagte-m".pfu;,pJul, dar
cu,,.voi,a*.mastra .ne hotdrdm sd pdcdtuim'Vicleanul diavol din nou q9 I .c.6 -D*umnezeue$ehun$"ne iarti 9i cd a gregi este'omenegte' :
5. lspitirea din fatiEste atunci cAnd diavolii it
g i ale |,uc;.uril-er pe care le s,oqojimcA 9e vor in-€-llnpl-a -in-"yitlqr.
6. lspitirea din sPateEste atunci cdnd dr-aeii cu
a) O intunecd prin; mindrie, deznidejde,sinucidere.
Acestea sunt n3caia impoi:iva DuhuluiSf6nt.
b) O aprinde pfln erezie.c) O surpd prin nebunie.Rizboiul diavolului crr -oamelii decurge
astfel:l. Cu mintea: momeala, asuPrirea,
unirea.l l . Cu inima: lupta.1ll. Cu vointa: invoiala.lV. Cu trupul: imPlinirea cu lucrul,
deprinderea, patima (viciul).V. Cu sufletul: deznddejdea, 'erezia,
nebunia. sinuciderea. Acesta este rdzboiul cudiavolul, iar biruinta este a lui l isus Hristos 9i anoastrd. Qunoscdnd aceste ispite: ,,sd nu vdlasali covArgili de satana, nu nesunt necunoscute".
11.6. Rdzboiul nevizut6
Ps =cei..eare,s-unJ -z-amisli[i i n fa rad e I e g i 9 i i npdcate ndscufi (Ps. 50,6), satana ii luptd prilpaltmj Adica ei c-6td Yreme Uaieg-cdUpa -chemiffl a, ca duPa o-lege 9io ascultd orbegte'-
abia atunci c6nddorim si parasim .odLcaiele 9i sd me=rgem pecalea lui Dumnezeu. Atunci cdnd vrem sd
6 Sf. Nicodim Aghioritul, Rdzboiul nevdzut.
78
€ag.b-im fiecare partg a sufletulyi 1ost151-{inamdgirea diavolului gi sd le unim iardgi precum leavea Adam in Rai gi sd vedem pe Dumnezeu -Tatdl Nostru, se stArnesc_jlpgqlyanoastrd tqate__ulg[!e_
--i.-ELa_ifl-atadaila
diavolului s,ufletul_ nostr-u_desi s_a:l- !es_e
allceva, in afard de Dumnezeu. De aceea intinde
C-ugetarea, care dupd fire se Tntinde ca unarc cdtre_ _drcg9slea_dumne,Zeiascd, dia_volu L_oaprinde ca o__sdgeatd 9i o trimite, ca_penlgle_fUlgere, i[ gprazul _fratilor gi impotriva _lu.iDumnezeu, blestemAnd gi injurdnd "gi d6ndu-le(dracului) pe -toate Si, pe .s-Lne _ingugj, c-hiar gimoarte de om fdc6nd. laf pe_sar care,dupa fire, e5te oglindirea sau rasfldngerea lui
atsiu, fie cd _o-_intunecd, fLq- q-L oapl4_de, fie cd o_ sfarmd, iintr-insa sau urdciunea i in locul cel sf6nt' ' ;(Mt. 24,15). ln acest fel se poate insc_duna
i n c6t z i ce rd u I u i Utflg g_ b! n9 | uj-- ja u.-lnJUneno-ulu i- T mt n a-U, t6;;a-intu neric ; cu m i ntelle i - neb u-nie gi nebuniei - intelepciune, din care cugetd canu este Dumnezeu, ci numai natura al cdruidqmnezeu este o-mul. t_a!i_Sg_eSle_
darul libertd[ii voinlei gi ajunge ip r,contra firii, c_a1e spur.-c€- , iilalhitesle-vlagagi-l strica prin bsli, fe I ngp-gtificios spreo=_*eneli g urqusul -eej duhov-nieesc.
Qelei nevdzu,te.Aduce vrdjmagul diavol qt-ghip
tumesc ai-,[- i ca p-e--o--CIomegl5. lar
cd este oaie. $i aga, ca un biet mielduce drept in gura lupului (diavol)
fldmdnd.a lqptei pe care vrdjmagul o
fluturd Tn v este momeala. A-doua esteasupreala..Dacd a izb*utit cel rdu s-6 furscu momeala, sd vorbeascd imPreg-!g c,u__el. Ulmeaz_q_Igqqlgq i, care eEtetf_e_apla a___tr-eia din lucrarea fdrddelegii sauunirea.
C_dnd igi dd seanna de eq_!1SaSi-Si
sgg _9_e__ intoarce de la ddnsa. Atci
pulgTi . Prin
de a alege ce" vrem.i l-a dat D-umnezeu, ca p
Dragoqtea inclind ca pe o cumpdnd.Deci, dqc,ii iqb__e_S!9__!pmgala_straind, vainclina,.eumpdna ri spre momealdsau sfat strdin 9i ag_a _se"--des incetatea sufletului 9i intrd puhoiul de diavoli, careagteptau afard. $i urmeazd repede
sa-U repetarea faptei, pAnd se deprinde sau seobignuiegte.
I objceiului pdLcatuirii ducepAnd acolo in-ca! nu Jrelnai_putem_impotrivi, giaga lucrarea contra firii se face omului a douafire, firea fdrddelegii sau a-,pdcatului. Dar acest|ucru ejite."-talqna cU _p-l_der-ea@nrlui-lib itii
9i omu!_se trezegte 1olind vr{imaguluidinpricinf, cd , dincauza multorpacate pe care le-a fdcut.
omul fa.ce-rdulde acurn ?nainte,cu toatd - voia, Acesta este motivgl p_rincjpal
81
care p.atinille-inve"chite, g.reu qLvtnde-cd.- igi Oa-seima-unOea-a;un" S
cq s-d Sc_ap€---dg -fo-!ia- -pacatelqr. Da-rvrdjmagul care pustiegte prin"..patimi, cand-.vedg
i cd nu pggle:ga__s_c-qpe, iacd _a ind-rdznit-una ca-aceasla, o__dilegalA la unchinuitor mai greu: i. Acum
se'afld intre moarte 9i viatd. Unii mascapd, iara[ii-nemaiputAnd,-suferi, li- eci
gi fec- pdcat-ul -c"e-|. din-ufma: sinucidei'ea.
ne-bunie.De fapt, trebuie sd spunem ca lgCale din
@ pot duce pe dtd_pAna:la
unde atdta pustiire?..yrejmaSu lu-i, care isp
pe tot omul prin_paltma spre care
prin desfrAnare; pq ce_f _aple*eat _
acestuia; pe cei aplecati 9p_r-e^__.9_!J_v-an!ul_ lUDumnezeu il_ispitegte--cu===Bihlia, astfel incAt inzilele noastre se vdg[.mutli c€latori sp-re ia4,euS edptura in"mana-(sectarii)
momelii sau pulul de-drac, nu va pdtimi opustiire ca aceasta. Dar ca sd se intAmple acest
ea_aD-a o.ineltnale-€1rc--Dumnezeg, aga cum o
arg cdnd lucreazd dupd fire. I tf_e_bUie, sd
ave_m un mar_aaiulq,chiar
i, care- sunffiffig-iS-a ardtat Fiul lui
Dumnezeu, ca sd sfarme lucrdrile diavolilor giaceasta rue_jmp"eda$imla,Botez, ca sd sfarme
pdnd "la sf"Argitul-"-veaertrilor. Dar, cum s-a spus,QumnezeunU,ma,i luc,ra
constd in aceea ca dacd doi dintre voi sevor invoi pe pdmdnt in privinfa unui lucru pe careil vor cere, se va da lor de cdtre Dumnezeu, careeste in ceruri. ,,Cd unde sunt doi sau trei adunaliintru numele Meu, aSAe._Sgalg--tfu in mijlogUllgf', ne spune MAntuitorul nostru, lisus Hristos.
Qei doi sau trqi Qunt pulede_SUtetulgi,c!!re,dac6.s_e__-v_.o-'!'-_u.ni_pe-pamAnt,-digqFt-ro{fages_t"e (caci ini"ma este semn-d -dragoslgi),cg-1ild__. _*de !a pumneTqru, Talal ngs[1u,rdsp_r=rpzdnd dragostei celor doi sau trei de pepd m Ant, lq d"a dfagpslea*S_aSea.d,in,,e€fu ri, ca re
cum ne spune Fiul lui Dumnezeu, unuqele_Sau. Aici avem o_al_tataini a lucrurilor gianume r lsus:,,Doamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Du_mnezeu.miluiegte-md pe mine paCatosuli". Sfantul Apostoi
Pavel ne indeamqd ,,yyg.al!;vd neincetat' (1_5,17), iar acest lircru- vg--my"el$igfffUg-a i
sufletegti invralbite. Minunea aceasta sepetrece iniru-n s.' Adicd
i se intorc de la iubirea strdin-d(de sine, de lume gi de cele ce sunt in acestea)iardgi la Dumnezeu.
se rA nd u iesq ostagji_ ra*zb-o-i qlgid u h ovn icesc: incepatori i, sporiti i si- :d-es-gv6 rg i[!!.Precum atunci i5;d-ffil,oioamenii igi lasa toatd grija cea lumeascS, aga giince-pdtgrii igi lasd toatd grija cea lumeascdpentru impdratul lor, l isus Hristos, gi-gi cautd unduho.vnL_c_-bu-n* iserrsit. Adicd ,nu mai stau .laindoiald, inlnspretul lumii acesteia intregi, de le-ar da-o cineva, giXretul mdntuitp-enlfuviata cea fdrd de sfirgit, ce va sd fie. Trebuie,deci, s31gi ga-se-ascd- qn duhovnic iscug:$,deoarece in cele duhovrucegti, tot ce nu este dinpovdfuire,r-dndujtd 9i sup ocrotirea i,duce_ lajnselate 9i la mai mare surpare decdtpatimile.
Deci, de indatd ce incepdtorul leapaditapie-le omului celui vechi.sau lucrurile contra firii,de de r Acesta cautd sd-iaduca aminte de cele vechi gi qa:j".intq?red iaragidragostea spre acelea. Cel mai adesea daurizpo gandurile gi chipurile- ee-te- derggine. i ,sd_4u desgqajeze peincepator. T_oataglfit sd-i fie doar aceasta:
84
{q minte sai._fi 9i9Enta_eruge_- .
loveasei cle -piatrd (Hristos) pentru ca sd nuajunga cu ddngi i pdna ta luptd (ps. 136,9). A nuavea gnnduri este cu neputinfd, precum cuneputin[d este a opri vdntul cu o bucatd depilnzd. Dacd sunt 9i vremi fdrd de furtund,aceasta este dupri rdnduiala prea?nduratuluiDumnezeu.
Cei incepatrori pot sd vadd cum numele
tin
85
va semen-a neghin-a in ta!'inq," . Prin urmare,p_e- mas-ura-. eg-s-e-va*-ugci democirle, t1e!gge__sq lte-c-u , -cigL alUel
llri va fi amard. EafA-usqalga-iZVo-aqlor1ele, fdrd sgoate-rea . r din rdddcini, iar[gg_ql_*-[or , ars cu lacrimi, fara-.,--netezqa. r pe care le-au fdcut porcii (dracii)patimilor, nu este cu putintd de a ajunge i
1, s,eelolspotr$.n-amde iu
Tlce_nq aveCI-s_uflgl,$lb-unei-Ye,sti ri a -nagterii
lui Dumnezeu in-noi.std sub fericirea
s-drdciei desdv6rgite. Nu este nimic de caie ia*iEfie inima impinsd, nici chiar de ei ingigi. Catdespre patimi, singura avufie a lor au risipit-o 9iau ajuns sdraci de avu[ia aceea 9i s-au fdcut caun crin in pustie.
86
kata-_qel.o_f _spgnti este sub senllglfecioriei, a celor care e
fdrd de patimd, cdci prunc nou ni s-a ardtatnoud lisus Hristos. ,,lar copiluf cregtea gi seintdrea l, umpldndu=S€ de intelepciung SiHaruf fui Dumnezeu era in El. ,,Pdnd cilnd vastldtuci ziua gi Luceafdrut va rdsdri in inimitevoasfre" (ll Petru 1,19), cdci Dumnezeu estefumin6. ,,Atunci tgmnaja va rdsdri ca zorile gitdmdduirea fa se va grdbl' (ls. 58,8). Luminacregte tot mai tare, pruncul lisus se face in ceatacelor desdvdrgi[i, b_arbat-desrivArSit gi vineplecAndu-gi- eapul sub m6na. - zidirii. .Sale,ara-tAndu=ne ga".pe-un.B-o.tez Acum vinelatana pentru cea din urmd oara cu'.'ispitapldcgrii: Nu cumva iubim darurile lui Dumnezeu?Nu cumva aye-m pirere pentru indrdznirea cdtreDumnezeu? Cu. un "cuvAnt, nu cddem in lauddstrdind?
Pe toate acestea le arde insdu, care lumineazd pe
c_ei-desdv6rgi[i ca un soare al dreptafii. gi precumli$rs-Hrjstos, S"a tdcul aseultdtor p_dna la -moartep_e_-Cruce, de Pdrintele Sdu, aga gi:n ceidesavArgiti voinlalui-.Dumn€zeu, cea mai uriagd
ipu.!_ celei mai desdv6rgite. lata voinla_ _fdsandu.s.e
, cdci ,,Desivirgirea este o pripastiede smeren ie", 4e- spuDg_SfanfuUsaac_Si ru l.
Dar are 9i dlavolgl un duh, fubg|-nn nii,cdci a lui . gi cuduhul minciunii, diavolul ispitegte pe cei
87
desdvArgi[i. Nu cumva igi iubesc viata viitoare? $ivicleanui ii-aratd ingerii delumini (lt Cor. 1 1,14).
e gtiuta: el.e aq
Cerurilor, -m6ntuireaDray-oJuLminciunii are gi el o, lumtna. Insa
la fel d-erln--cXloas-d ca g-i eL Pe cAnd Ia-ratd p-dcat*e-le noas*tre $L din ele ne
qme=rim p6nd ?n iad,
intdr-it in ei cel mai din afard al
ivind via[a sfintilor, ei se cred nigtepdcdtogi, pegateleJor, chiar dacd fa[ale strdlucegte ca soarele. Aga se intdmpld cd pe
88
ugji nu ii lasd Dumne--zeu tAra de_ , _si-gezicd cd sunt pdcdtogi, dar gi cei ce zic numai dinbuze, sd vadd de ei ingigi. ,
ci cd se afld r(Qal. 6,2-10) ,sgferd pentru durerile oamenilor, vor sd qgjertfeasci pentru ei, vor sd fie osAndi$ in locul lor.Aceasta este iqp.ire_a de iertf_a, pArjolul caleap_rinde lumga, care cutremurd porfile iadului gist6pegte impotriv6 toatd vAlvdtaia de urd sauispita a doua prin durere.
darurilor dragosteidumnezeiegti in diavolulaplnd"e--vapaia tra. Dardacd i! rygell pe_ Domnul lisus" Hristos, El Se valupla pentru noi, oamenii, biruind ca unDumnezeu. ,_ in t imp_qltncercirilor, il-v-o-r-.pirdslprietepii, i s.e vq[ facepotrivnici, il vor huli, il vor- osdndi qa pe_lJnin$eldtor pAnd gi-.cei din ca-s€lui, va fi dat_inmAihile vrdjmagilor. va fi asupra lui,
Incercarl suferi il eare=l -curafegten
di..qg ostea - Sa S i - | a s a _sa_gg*p_ra val s agga__as LrplaI care eauti,sa,l inghita. D_edrago"stea.*."lui-Dumnezeu insLlimic nu-l maidesparte. El spune impreund cu SfAntul ApostblPavel: ,,CJne ne ua despdrli pe noilui Hristos? Necazul, sau strdmto
no_i.. Atunci cdnd cu pldgqqirlur.dare, se siles Andu-Sg-infpmei despuiate, fiare, reptile, trupuri uriaEe_ 9ipulf[me de ostagi. Sd nu ne temem nici de
le acestea cdci se mistuiesc indatd, daca
Cruce._ D-uhurile necurate s e
, pentru cd degi suntbiruite,ghicesc, spun6ndu-ne cd se vor in"tdmpfa djfentel-ucrurj it_v-ijtor. Dacd vor gdsi I n_eclinlt!-inersdinta $i cug ii, aduc pe *Salaoa,cap_e-t-e,1ia lor. Acesta este aga cum il descrie lov:,,Lchii lui sunt ca pleoapele zorilor, dingura lui ies parcd z.tfe torle, aprinse 9iizbucnesc valuri de scflntei. iesefum ca dintr-o cdldare pusd la foc Ai carefierbe. Rasgtlaree-lgi esfe de cdrbuni apringiSi d_in gura lui tflgnesc fldcdrf' (lov 41 ,18-21).,,Grdiegte vicleanul luerun_ i. incearca_si se
Si ludm aminte la cuvintele lui. nlat eL cat-$islugile lui gt l, c?n i gte- _sc-orpii gi- ge rp i, s p re- _aj__qa.lea$ in pLeiqa red_e c,,re$tini", ne inva[d _S_l,an_tu| Loan _S_e_araru|.
sine, flevdtdmAnd pe niciun credincios, gi poartd, cehri vegnic, care-i va arde
pe diavoli. Adeseori, :e pplqqj_gqdgp_g_almi. Uneori, cgd_cjlUn, rostesc indata ca _un
91
pllgry, s?!!- "f-eemetea, sau- Irp-s71*99ifrffidminte, sau - primejdia,, san s.abia?Frecum esfe scr.s.' <&nlruJine suntemomorilli toatd ziua, s-ocotili am fost-c+nigtaoide junghiere>. Dar in toate acestea suntemmai mult decdt biruitori, pan Acela-Garc nelaiubit. Cdci sunt incredintat ci nici moartea,nici viala, nici ingerii, nici stdpflnirile, nici celede acum, nici gele ce vor fi, nici puterile, niciind$imea, nici adilncul 9i nici o altd fdpturd D-U-w_Wleesd ne des-p-artd pe noi de dragostealui Dumnszeu, cea intru lisus Hristas-.Domnulnostr.t" (Romani 8,35-39). lata ce este omuldupa fire sau un dumnezeu dupd har (Psalm81,6) .
11.7. Ni luc i r i 9 i v ic len i i demonice
Diavolii, cdzilnd din slava cereasci 9ipizmuindu-i pe cregtini, vor s5-i impiedice de la:suigul duhovnicesc spre cer,
aqe-sa;H"*Tj:ca primind ciney;t
tduhurilor, sd
lucrie .
Cflnd diavolii-vFd peercgtin| dar mai-alespemonahi , i@-scd,
p11l":gQ4gglile ce lePgt -fi dob-o.rite Prin
rnuguri
gqr.cele ce au fqst citite sau-Iq-l9gilegq-sd-iundim c6ntarea sau cititul. Dpqmind, ne--s,9-oq!9=!erffi,lne gi aceasta q iac d6lnetngadund+,s"
chiar dacd ne" -qspn.dgs-c cu pdcatele ce n-e-1uinde-mnat sd le facem. Ei fac aceasta ca sd
i ladezna-deide-Si s-a le sp!r=n-du este de folos gi "ci v-ig[il"ali"--este grea, ildPgtnaldgJ
astfel sd trdiascd in P"6cate.9i !e gpie*ss, SiJepen!r$:_c,a_s9., .n9.
Lrl e-r"edem.insi, cdci n-U.-9-tln-o-sgntnic din cele cenu au avut loc. @ este.C-glgeSJie-,"t-p..ateingire d-e facerea lor. D-ghw!e,rJg c u rate r1u,c-u.-n os-c-- n. imje- d e .. l a ela"inse l e, c i cailisteluri, c-e*le^ c9-,Gd la altqinev spun. Q,And
a u fost_z-d rpbjtlde_llEnlufpru I.lar dacd totugi stafgipg_d mai multd
obrdznicie, jnAlgciri, nui mp_res ionali, n ic-i_n-u_-l*e dati ale_n!e.
V-eder-e-a q,fi,nlilor
pe cele ce se aratd gi e
. Din acestea se_ nag-[e
cand ar vrea_siliasa *ditt_p!gpt, igr."*{e*!€ sispaLmd nici nu putem strigasau,vorbi. Diavolii nuq a, cum -f39 ,ingerii, glcand ii i'ff-
Tie dap_d_yelgaglea ingi-17teg mea gi Te veiinchinamie" (Matei 4,9). aga, i-a,emagilpg_Eag4i 9i iufost s-o_iotiti de
Qaca diavolilor le-ar fi fost cu putin[a sd nevatdme, n-ar mai fi venit cu zgomote- gi ndluciri, cile-ar fi fost destul sd vind gi sd ne facd tot ceea
ce doresc. Ing5 neavAnd pt'tete, jgaea-Shgica pe o- scend, speriind-prin
.acestea se dovedesc mai cut . '
Este in firea mintii, ruAnia - impotrlvapatimilor. Caci daca- hu se m6nie omuf impotrivatuturor celor semdhate de diavoli intr-insul, nu vavedea nicio sfin[enie intr-insul. lar cel ce vrea sdajungd la -mdnia cea fireascd, taie_!ga'!g voileqAl-e, pAnd c6nd lntaregte in sine vota cei dnFEfire a min[ii. CAnd, impotrivindu-te, vei biruioastea vrdjmagilor diavoli gi o vei vedea cd fugede la tine sldbitd, si nu ti se bucure inima. Cdcirdutatea duhurilor este in urma lof. Davoli!
decdt cel dintii,impotrivi lor mai
departe, luptdndu-te, v-or fugi de la fata ta Tntrusldbiciune. Daf dapa- te vei indlta intru inima ta,pe motiv cd i-ai izgonit, se vor ridica unii de laspate, alli i din fald, dacd vei pdrdsi cetatea.
Cetatea este | , lUpta esteim potrivi rea p-ril,,Jrggg-- lltstgs, iar baza- de u ndepornim lupta noastrd este mAnia impotrivadiavolilor:. Dacd inima ta urdgte pdcatul prin fire,va iegi biruitoare gi se va indepdrta de la toatepricinile ce nasc pdcatul. Qiavotij se invdluie gi seggpgla@itiu
-o-vremdin viclegugul lor, cd do-ar
6i va lSsa omul slobodd,iai , socotind cd i-aizbdvit de luptd. lar dacd se intAmpld aceasta,sar dintr-odatd asupra bietului suflet 9i i l rdpescca pe o vrabie.
94
Dg-mnu! -]togtr-u liEus--Hristosu inva{atorulnostru, gtiind _vraj md gia _lor gi n! lostivi nd u-se_, Qe
sdta,SC
hariisa
gpurce, fiindcd ca,_sd_se. Dar cei ce cunosc
r, rdmdn ngtulburati, rugAndu-seDomnului.
Der-ehinurile ce le suferd diavolii de la noi, cAnddevenim uneorl .Vidua$i sau -caim_*en_tfugtegeli, sau_-rdbd5m jndeJung gi _rezislam_lanecazuri, . Ut jmpljnim_ cu- riVndtgale-celelalte fapte-cregtinegti pri n care d iavol u Ieste chilUit, l-o-vit"Si_pedep , dUp_aiqonomia"dumnezeteEga, ea sdn!l-fe mdndrim gi sd ne molegim. Cdci, drept esteiqaintea lui Dumnezeu sd rdspldteascd cu necazcelor ce ne necdjesc pe noi.
Cum se pot izbdvi de diavoli gi de patimicei cale sunt bolnavi cu trupul gi neputinciogi? Nunumai prin infrAnare de la mdncdruri, ci 9i prinstrigarea din inimd cdtre Domnul, putem izgonigAndurile rele 9i pe diavolii care ni le strecoari.
95
3), ca ddruindu-mi cea mai mare binefacere, sdnimiceascd cu puterea Lui insdgi momeala
adicd in rugdciune gi in mulfumire. :Diavolii, rugdnd pe Domnul ca si nu fie
trimigi in addnc, au primit implinirea cererii (Lc.8,31-32). Cu cdt mai vdrtos va fi ascultatcregtinul, care se roagi sd fie izbdvit de mealtemintald/.
7 lsaia Pustnicul, Fi localia l , E.l .B.M' al B.O.R', 1988,-p .478 .
11.8. De ce trebuie si ne luptim crtdiavoli i?De ce ingdduie DumneZeu ca sd fim
ispiti[i? SfAntul Apostol lacob ne spune: ,,Nimenisd nu zicd atunci cdnd esfe ispitit: de laDumnezeu sunt ispitit, pentru cd Dumnezeu nueste ispitit de rete gi E/ /nsugi nu ispitegte pe
yo"lnJe, totdeauna prin ingdduinta lui Dumnezeu.I ne ldmuregte
cd cinci sunt motivele pentru care Dumnezeuingdduie sd fim ispiti[i de diavoli:
1. Prima pricind este ca acei ,,care suntincercali gi se luptd, evjrtutea cle rAu". Acest rdzboi n e
, ajung6nd sd deosebim binele deviclegug, virtutea de pdcat.
2. A doua pricind este cd, ,,dobAndindprin osteneald gi durere, sd o avem
s_igurd gi nestrdmutatd".3. A treia pricind este ca ,,inaintdnd _in
v_irtule, sd nu ne ing6mfdm, cR?4!qlq|_ eq{!Iuu, ne obliga
u gi nU 1e fngadu!-e sd ne mAndrim cuvirtu[ile noastre.
4. Apatra pricind este ca,,dupd ce am fostrs;tititi de pdcat, ge-l u-rQm din toatd inima",precum 9i pe diavolii care ne ispitesc.
97
5. A cincea pricind este ca, ,,devenindiepdtimagi, Sd.zuJtitdm sldbiciunile noastrp 9i4ici puterea lu[ Dumnezeu, c?t€ D*? ajutat".
Prin urmare, vom trece adesea de lardzboi la pace, de la durere la bucurierljrhgvniceascs, gtiind cd inainte de inv-iere este
Macabei 3,19).Astfel, orice ispitS, dacd o infruntdm,
poate aduce cunund vegnicd.ne
98
CAPITOLUL l l l - Tehnica de tuptia diavoli lor
l l l .1 . Metodele d iavo l i lor
Trebuie sd cunoagtern metodele prin carenerlupti diavolii, ca sd prindem curaj gi sd biruirnpe vrdjmagii mAntuirii noastre. Avem vrdjmagi cuadevdrat rdi, cumplifi, vicleni, megteri in uneltiri,puternici, neadormifi, imateriali, care pot sdaprindd cu focul pdcatelor Biserica Vie a luiHristos, care suntem noi, cregtinii ortodocai.
Fiecare dintre noi, cunoscdnd planurilepotrivnicului, se va ingriji sd ,,nu cadd in cursadiavolului" (1 Tim. 3,7). Multi cregtini se intreabddacd existd diavoli gi care sunt tacticile prin careacegti'a ingald pe oameni. ea diavolilor este sd ne fa uexistd.
Multi oameni zic adesea: ,,Vedeti-vd detreabd, nu existd diavolil" D-iavolii. iiindeamnd- sdzicq3gl-fel. Ej au interesul sd ne facd sd credemcd ei ng existd, pentru cd ?ga este ugor sd crezicd nu existd nici Dumnezeu gi atunci nu existdniciu"n citqr-U_mglal 9i totul este permis.
99
- l l l .2. Diavolul i9 i schimbi desplanul de act iune.Diavolul cerceteaza ce---tel-de ita este
mai eficace gi se polrive$e mai bine fiecdruia 9ipe aceasta o pune in lucrare. Nes-uportdndinfrdngerga, igi mdsoard 9i cdntdregte binb
vicleni. El gtie c tefi de folos-Bentr resfune cd ,,diavolii, dup-a-qun , lot ggfelse vor faee gl-e-i fatd de-noi".
Ayva lsa-ac scrie: ,,Este un -o-bicei al
spune ca diavglii lupta-djferit pe-ce!-nepasatot:i 9ilqnqgi, fa[d d.e, ..ee,i rivnitori -$L intaritiduhgynipegte. Astfel, p-e cei nepa-satori ii luptd dela inceput cu tdrie, ca sd-i cuprindd frica 9i s:Llisg pard de la in-epp,ut calea asprd 9i greu destrdbdtut. Pe,-.cei-.-Lav"nilod nu-i atacd de lainceput, cAnd rAvna lor pentru cele duhovnicegtigste mare. [ar cu qej-9v[9-v-i99i amAn6 lupta pdndcAnd vor cddea in lenevire gi atunci ii atacd,micgorAndu-le rAvna. Tlebuie sd lu-{gt aminte,
100
cdci altfel vom cddea sub loviturile nemiloasealediavolilor.
re,cdci in or-ice clrpa vicleanul diavol poate exploatasldbiciunile noastre.
l l l .3. Diavolul ne ispitegte lainceput cu pdcate mici.Diavolul niciodatd nu incepe lupta cu
pdcatele cele mari. El incearcd la inceput sj-lpa.saleascd pe om, cq sd_c,o_mitd eff_e_,Sggh. lq{a nu a devenit trdddtor dintr-odatd,QL-?.inceput cUlUrtULunor mici sume de bani, iarapoi, dorind mai mult gi fi ind ajutat de diavol s-afdcut rob al iubirii de bani. Apoi acest pdcat acondus la trddarea Mdntuitorului l isus Hristos.
ur ne spune cddiavolul, dg _la i ajunge lap_dcatele cele mari. Diavolului i i
a noastrd, iar apoi, dacd ceddmisp ite I o r, ig i face sd la g in suflelele, noastre.
, care a-descoperitagesj , Viclggug al diavolilor, ne invatd: ,,M.ultechipuri atg". garle|e JdiaWlql) desfranSrii. Pe ceicare nu au cunoscut pdcatul le qpune_s_a__lqqaLtdma.i o "ineercare, ca sd vada cum este acestpacal 9i apoi sd se pocdiascd. Unii se lasdcglvingi sd incerce numai o datd 9i apoi sd seopreascd. Ei gAndesc: Ce voi peti dacd voipdcdtui o singurd datd? Nimic. Nu md voi pierdenumai cu at6t. $i aqtfel fac primul pas. Din
101
nefericire, rdul nu se opregte numai aici. Primulpas este astfel fdcut. Cetatea suflet,ului estedistrusd gi puhoi de diavoli pot intra acum gi-l vorlupta pe om cu pdcatul desfrdndrii".
It l .4. Diavolul exploateazaslibiciunile noastre.Diavolul " _q_ lo-ate
s]gUqlunite oame igi alege
unul este inclinat spre !-aqqglia_pAnteg€tui, altulspre {gqflarl.3re, altul spre lqb! de-arginli, altul
altul e, altul sgre*-ng9ledintd, altul
,QIeOtuJ S imeon-N-qu.[eg!.gg spu ne :,,Avemvrdjmagi fard de t-r-up, al cdror gggP I esteafl--_e3-. e, asupra cdrora sdai_unCe sdge[ile sale, ca sd ne doboare inpdcate". lar SfAntuI Apostol,Pavel ne zice: ,,Nuda[i loc diavoluluf' (Efeseni 4,27).
NeTngrijindu-ne gg stglgluglg_ noastre,vom ldsa desbhisifgellq_i1imii, iar diavolii vor;enisAntffi
l l l .5. , ,Blandetea" diavoluluiVrdjmagul m6ntuirii noastre
pdcatsle ca fii3g!_44p_li-_atr-eg.glgale. El gtie cddacd ar ataca de la inceput, cregtinii s-armobiliza sd lupte impotrivilui.
102
r ne invata:.."1-aTnceput diavo-lul an_ta__indulgenle gi incearcdsd-gi implineascd e sale pdcdtoase cublandete gi se aratd cu dragoste fa[d de cregtini".Din acest motiv, {?vo!gl ng pr_e IQlept lumind, a ca fericire, pdcatul_cafagla bund.
l l l .6. Diavolul lucreazd in ascuns.I taclicd importantd a diavolului este
exlsta-diavoli. I spunecd atunci c6nd diav.olii- g gi se ascund,r6vna cregtinilor spre virtute scade. lar dg_cdd ravolii s-a r a rdta in_tgaE_uralenla. gi ra utatea lo r,atunci oamenii ar inqremgni de-' ffi-c! gi s-ar feri deisp-itele lui.
Agadar, degi diavolul este fiinta personald,u
l l l .7. Diavolul ne ataci prinsurprindere.in viala duhovniceascd, gea mai
. MAntuitorul nostru lisus Hristos ne-ainvd[at cum sd biruim aceastd puternicd ispita:
gasa ngsadeliaisPtla.sdrduitor, dar - _trupal
neputincios" (Matei 26,41). Prin rugdciune 9i
103
priveghere, dgrul D"uhului SfAnt va pdtrunde insufletul nostru gi ne-va cu:ati 9i sfinti 9i astfel va4lunga pe diavoli.
Sf-dntul-, Apostol P-avel ne spune sdprlveghem gi sa- ne.rugdm neincelat, "ca.sd nu ,vQispiteascd Satana dln pricina neidrfuilti voastre(l Corinteni 7,5). Nrufruarca datqfit-a nepas.atii
de cele-duhovnt-ccgti este slareae- qarc- are," nevole,-diavollt! pentru a
stdpAni sufletul ngstru.
l l l .8 . D iavolu l ne luPt i cunepdsarea.Via[a duhovniceascd este o luPtd
permanentd pentru sfintirea noastrd 9i orice clipdcare trece fdra luptd este un pas inapoi. Toateeforturile noastre pentru curdtire 9i sfinfire se potpierde intr-o clipd prin cdderea in pdcate.
Sfafrtul toan Gura de nur ne inva[d:,,Diavol@ mole-gt 9i care nu seingrijegte de rdnlle pdqtelor sale, nu inceteazdsd-l lupte cu aceastd arm5". ,,Ant-idotul nepdsiriieste iqpl[ a dato-riilpr duh9,v-1t-iqegti .
; l
diavolului. S-d ne o-ste-nim -fuhwniq$e,-ca sdpaZi.nrL pe-latea- s-uflefi*lui-de atacu ri le sata n e i, ca
i posibilitatea de a ne isPiti.
104
l l l .9. AmAnarea pociinfei
,,Ai timp sd te pocdiegti!" Astfel de gAnduriauzim adesea in mintea noastrd, prin gdndurilepe care ni le insufld diavolul, c6t gi prin cuvinteleoamenilor pdcdtogi.
Ani de zile am fost jucdrii in mdinilediavolilor, fdcdndu-le pe plac Ai sdvArgind pdcate.intr-o ziinsd, lumina dumnezeiascd sirdlucegte innoi gi ne indeamnd la pocdinfd. Darul luiDumnezeu ne face sd simfim starea noastrdpdcdtoasd. Dumnezeu ne cheamd la pocainfdprin gdnduri de pocdin[a insuflate de Sf6ntulinger Pdzitor gi prin duhovnici. insd, acumintervine gi diavolul. El lucreazd cu gdndurile?mAndrii, pe care ni le insufld in mintea noastrd.Incearcd sd ne convingd prin argumentemincinoase: nu ai postit, nu egti pregdtit, ai timp,ce o sd zicd duhovnicul cdnd va afla pdcateletale? Lasd, sd te indrepfi 9i apoi te vei pocdi!
Niciun om nu poate fi insd sigur cd in viitorse va pocdi sau cd nu va muri. Dar diavolul,ajUtat de inclindrile noastre spre pdcate, de celemai multe ori reugegte sd cdgtige voinfa noastrd.Astfel, pocdin[a noastrd este amdnatd 9i ocaziainceputului bun 9i al m6ntuirii noastre esteam6nat. Cu trecerea timpului, patimile noastre sevor mdri.
Rdnile sunt mai ugor de vindecat lainceput decAt atunci cAnd s-au cronicizat.Trebuie sd punem de indatd in practicd hotdrAreanoastrd de a ne pocdi. Sd facem sd rodeascdprezentul. Sd ne inchidem urechile la pove[ele
105
viclenilor diavoli, care ne goptesc cd avem timp'Nu! Nul Nu mai avem timp. Acesta este adevdrul,pe care diavolul cautd sd-l schimbe, pentru a neingela.
Unui pdrinte ii goptea diavolul la ureche:,,Lasd, ai sd mergi mAine sd te spovedegti!" larpdrintele ii spunea: ,,Nu, astdzi md voi spovedi 9imdine, f ie voia Domnului".
l l l .10. Diavolul se PreschimbdluAnd infitigarea vizuti.Din Vielile Sfintilor afldm cd 'diavolii se
aratd trupegte. De aceea Duhul SfAnt neavertizeazd cd ,,Satana se preface in inger delumind" $fdntul Antonie- cel Mare ne spune:,, D i avol u I std ru i a ti ca I osul noaptea, I u-a-ehi p-ulu [e ifgmei gi -o imita in tot felul, numai. ca sd mdingele. Uneori mi se ardta ca un om -evlavios,Adeseori se prefac a cAnta psalmi. Se intAmplSuneori ca atunci sd rosteascd dupd noi
pentru a amdgi pe cei simBli".Vie[ile Sfin[ilor prezintd nenumdrate
exemple despre aparitille sensibile ale duhuriJorrelg, care uneori -v-gf.begc, alteori imili diferiteanimale, iar alteori troPdituri,$uibrdfuri, blasfemii gi vorbe mr11dare. $i toate
106
acestea I de -a inspdimAnta $L infrico$ape cel credincios. $tiind toate aces.te lucruri,tr [i gisi_nu_ne1emem.
Sfdntul Antonie cel Mare ne sfdtuiegtete unor astfel de
megteguguri diavolegti. Pentru cd diavolii, dacd arPUt-ea eeva asupra celor credinciogi, nu ar maiveni cu astfel de megteguguri, ci i-ar dobori
c ai che_mam___Lrunn_eleDomn u lui lisus H ristos, in_se.mnAndu=ne-cu SfAntaCruce.
l l l .11. Diavolu l ne ingeal i pr inghicit, vise, prejudecati 9isuperstit i i .Diavolul ne ingeald plin ghicit, prejudecdti,
vige 9i superstiti i, carengylgygle. DumnezeuinteJepciune, a jtscun_s omului viitorul sdu. laracest lucru l-a fdcut pentru a-l feri de o ?nfricogatdsursd de nelinigte gi nefericire. in plus, i-a naiazitsperanfa gi l-a incredinfat de iubitoarea Sapurtare de grijd, cer6ndu-i sd se lase Tn grija Sa,cu increderea copilului fa[d de Pdrintele Sdu.
Insd vrdjmagul diavol, vrAnd sd sldbeascd
g .capacitatea sa (ca duh ce este.asemenea ingerilor) ple a cqrnoagtelucruri, la care omul nu are acces. Mai ales, celereferitoare la viitor. Sd nu uitdm cd omul este,
107
frdte de al tdu, aflat intr-o localitate indepdrtatS,se va porni sd vind la tine, diavoli i care vdd 9i aud
acest lucru se vor ardta in vis [ie 9i Tti vor spune
aceasta. lar cAnd se va intAmpla de mai multe ori
srgur.Hran-ldia -egq--rng9!-U11a $i chiar
poatd apoi sd ingetr" Sl.Sa ne robeascd 9i sd ne
sd credem ce spune diavolul 9i nici
108
cgV,-rntelqrostitsde cei demonizati. Sa luam pildape Domnul lisus Hristos gi pe Sfin(ii Aposflcil i,care n-au- prlmit cele ce diavolul le a_ghicit, cafiind adevdrate. Domnul insugi i-a resp-ins pe,djavoli, cu toate ci mdrturiseau despre."€l--unaQevdr, anume ci este Fiul lui Dumnezeu (Matei4,1-11).'
La fel a fdcut 9i SJdntul Apostol Pavel, cual tinerei din Filipi, care aducba
mult cdgtig stdp6nilor ei, ghicind. Ea spuneaadevdrul cdnd striga despre Sfdntul ApostolPavel gi Sila: ,,Acegfi oameni sunt robi aiDumnezeului celui Preainalt' (Fapte 16,17).SfAntul Apostol Pavel nu a p,rimjt _aeesteallevdruri, qats . Astfelne-a Tnvdtat sd nu c-rejem in ghicit si prev ri,car*e_sunt lucriri diavoleg_ti. $i acest lucru, pentru
9i ca sd ne.d-ep-rindape ngi -g.d nu:i dam niciod_atd crezare. Pentru cdnu se cuvine ca noi, avAnd dumnezeiegtile$cfipturi gi libertate de la Mdntuitorul, sd neldsdm ingelati de diavoli..@ti, pentru cd multi v,aceste lucrdri, folosind cuvinle_ de evlavie gi derugiciune.
Sfdntul loan Gurd.de- AUr spune: ,,$i lucrulQel m-ai mare al ingeldciunii este cd, atunci c6ndsg$gll*ggyg3[i asupra acestor ingetdciuni,incercdm s-o apdrdm pe femeia ghicitoare spu-nAnd despre ea c6 este cregtina gi cd nu spunenimic altceva dec6t numele lui Dumnezeu. De
109
aceea trebuie s-o urAm gi mai tare, pentru cdfoJosegtg numele lui Dumnezeu pre ocard".- -Nici
in vise nu trebuie s5-crdilEffi, pentrucd vis ldtoare. De foarte pufine ori nevorbegte Dumnezeu prin ele. Dlavglii insd ne potvorbi de multe eri .trrjn "-ele, urmdrind sd neqlll-q ileisaaSungubtfrupu I . D e a cee a, SfA nt u Il6an Scarar_ul ne zice: ,,Njmgni sa nu se invoiascda se gAndi ziua la ndluciri visate in timpul nopfii,
murddreascd in timpul stdrii de veghe cuspurcdciunile visate in timpul nop[ii ' ' . Deci, r-egulad-q:rur pentru interpretarea viselor e$te de a nucrede in vise.
Dacd Dumnezeu vrea sd ne descoPerevoia Sa cea sfAntd prin vise, are-p-Ut-e,r€a-Sd ne-odescopere, treqdnd pggt-e ce_nzula ngSstra (dq an.u crede in vise).
$fAntul loan Scirarul ne inva[d: ,,Qel cecrede in vise este asemenea celui rge
gi incgarcd.s-o prhda". CAndem in vise, ddm dfac-ilp-f-qlr,eptul
dS-,e--ng 9t "-c0nd--s-un!emlleJi. Atentie, deasemenea, 'Si la.-supefstiti i f.i-la i-ti.Ag_e-:_!pg inilg di3_1q!i!o-1, princare oam r. Sunt oameni careconsiderd cifra '13 fatidicd sau se nelinigtesc lastrigdtuf cucuvelei sau la urletul c6inilor, sau dacdie-a tdiat calea o pisicd g.a.m.d. Toti acegtia, fdrds! vre-a sau fdri q-a"-i-1l9leag5, igi leagd viata,fericirea sau belgugul de qnumite persoane sauintAmpldri, care nu au nicio legdturd cu
110
desfdgurarea fireasca a vie[ii. De cele mai multeo r i, tj av_o I ii ar an19a1a a st& t | _U cf_u-ri I e- -ea oam en fsfllieA$ in supersti[ii. Este- vorba aici deoameni necredinciogi sau mai putin credinciogi.
De aceea, SlAn_t"U[_1_o-_an- ".G^u.fa dejur nespune: ,,VdzAnd un om oarecare, .f_ep,ed"e _tl, pgtigondqmna, la. indg_m1ul nefast al supersti[iei, darnu gg4!*9-uts? diavoleascd ce ti-a fost intinsd.-Decele_lilc_i--v-rAim-a"S" tr,at_e,l u'Lta u, fd rd n i c i u n m ot i vjustificat? 9i nu in[elegi c6t de mare ,9gteb-atiocura, c6! dg mare es-te ruginea gi, mai mult,cdt d-e"mare este- primejdia. De multe ori, gmulare un-co rnar, sau vede opjslcd neagG sau altelqgruri Si gfg"le cd acestea ar prevesti ceva rdu.AqeAgla_esG- o I ucra-r-e--diavoleasea, pentru cd n uceea egcrede omul face ziua rea, glp_g!:_eq-el:_e,3i.qpd"cate. Prin urmare, cAnd iegi din casd, sd tepdzegti de a pdcdtui. Dacd vom pdcdtui, va veni9i cdderea noastrd. Astfel, diavolul nu ne poatevdtdma. Dacd vom pdcdtui, vom fi sub influentadiavolilor. care ne vor conduce la tot lucrul rdu".' Degi_-S"fd$A_-9-gtiplurd condamnd orice fel
te"fll_Leg!_??-2_9-) 9i este cunoscut cdd,tavolul-" este -tatel minciunii (loan 8,44), se
ui cregtini care _se ocup_A__qq ghicitul,gi-prejudecdti, lds5nd piiii " aCea'Str"ca
9a l"e eonducd via[a lor.Sfdntul loan Gurd _de Aur ne invatd: ,,Noi
insd n_qilrehuie si cddem vicleniei diavolilor, ci sdn"g indepdrtdm de orice_-,uryqaltd satqnica avtq-itqiei, g-! rlci!g,! u i, p rezi qe r"i i -se-U a s u pe rstiti i lo-r.Cdci pentru noi este mai de pref sd credem in
' t11
lui lis-us Hrjstos in oric,p n-esaz, boald saut1e-buinfd, pentru cd se va indepdrta delqglare_ -satanicd".
lll.12. Diavolii ne ispitesc prin'riulnatural.Dumnezeu a ingdduit diavolilor sd ne
ispiteascd,peJlt!!__a jnc-ersa-,-qf.ed.nJa-9!--9*Vlavjao_am-elilor. Mul care existd in lume este de multeori o- armd re-dutabila a diavolilor, Prin care
e pe oameni. Astfel, diavolul, trimifdndcele rele oamenilor, adicd nenorocirile, bolile,incercdrile, mAhnirile, leqgegt-e- de multe ori sdaducd pe oameni la disperare gi deznddejde.
in pilda Evangheliei, cu femeia gArbovd;se aratd pUtinla di.avofutul i pe oameni
li. Domnul lisus Hrislos, vorbind despre cei19. ani de.' suferinld:ai feneii, spune cAsatao3_alggat-_q cu aceA_gta (Lqca 13,1_1). Din nefericire,diavolul ne rdzboiegte tot timpul cu cele rele:qa_[niri[e ne coplegesc, bolilgr ne cerceteazd,mo-artea bate la uge, n"glq!1gt-!ge ne incearcd,
rjle ne sunt spulberate, -spglanlgle zdrobite,b_gj_ul incercdrilor ne lovegte fdrd mild. _lar noi, infala greutdlilor vietii gi, mai ales, d1n "pricina.
tii, ngputin[e.!-or gi desqurajdrilor, neO&dem,nadeidea*ai.credin[a. lar pentru acestelucruri ne certdm cu Dumnezeu, il hulim, il
112
ocdrAm, ii cerem socoteald. A]aturi -de rnoi,diav-olutsehucurd de aceste reugite ale lui.
te pentru ainfrunta greutdfile vie[ii, c ot*rn!_ul, momentele _gr_ele aleviefii pri volii ne alacd mai ilescAndDumnezeu ie si finn"_jgpjtiti, pentru
9i urmdr-egte sd ne indepdrteze de El, ca dupdaceasta sd devenim pradd ugoald pentru.ei.
care apar datoritd firii noastregldbite fafd de micro-bi. Al!9 _pqli sunt datoratepdcatelor noastre. Alteori, diavol-ul intrd intrupurile oamenilof gi , _ dinsdndtoase fdc6ndu-le bo
I spune: ,,Sunt agadardiavoli care intrd in tr I omului Qi in toatemadularete -lui
- ---a, -l-aslndu-le
aptqap-e- fara vlaga. $i aceasta se int6mpld cutoate. ca i4.!r_qp nu se afld nicio boald". De aceea,in orice boalS trebuie sd alergdm in primul rdldla Sfintele Ta i. gi nunir rnalla$antut M-as| u, ci g.i_la rug-aqtUml_e__We-ciale pentru vleji, .deochi, falme-ce, eogm,aluri,tnsomnii, precum gi orice re_j-e care ii b6ntuie peoameni.
P-qt-er-e-a- lui Dumnezeu "esle infinil-maimare decdt a diavolilor, iar omulcafe ge ro?ga luiDumnezeu va putea sd scape prin putereadumnezeiascd de orice rdu cu bare latanaincearcd sd ne chinuie.
113
l l l .13. Furnico- leulFurnico-leul este tactica de actiune a
diavolului. t diavolul este mig 9ineobservat, d, iar duPd o Perioad{ detimp devine mare gi infricogitor ca leul (l Petru5,8) .
Furnico-leul este, de fapt, pdcatul, agacum ni-l prezintd diavolul. La inceput, inainte dea pdcdtui, diavolul ni-l prezintd mic, cAt o furnicd,fdra inqe-mLtat-ate- Si fdrd cons-e-c-lxle. Se strddu-iegte, +Utat de patimile noastre, sd. ne prezintepdcatul ca fiind mic ai fdrd nicio gravitate. lar
$P,.A qe am pi-cituit, ni-l aratd ca un leu, mare 9ii-nfricog6tor. $i acest lucru il face pentru a nearunca in deznq-dejde gi a ne convinge cd nu maieste gansd de pocdinfd 9i, deci, de mAntuire. Totiam avut de suferit de pe urma acestei armediavolegti.
calci o poruncd dumnezeiascd. De exemplu, sddesfrdnezi. Ajutat de pofta ta spre desfrdnare,
gregegte. $i apoi ce mare pdcat, astdzi to[i pacd-
folosegte diavolul, ca sd pard*mai-mic pdcatul 9ifdrd insemndtate.
114
uit, diavolul te aduce ladganeOeide, spunAndu-[i ce lucru infrico$ator aifdcut. Cum ai sd te duci la duhovnicul tdu sd-ispui cd ai gregit. El, care te gtie atAt de bun gicurat? Ai-cdlcat porunca lui Dumnezeu gi pentruaceasta vei fi canonisit. Pentru tine nu mai esteiertare gi mila. Nu mai ai gansd de mdntuire. Maibine distr-e-azd-te- gi pdcdt-u_ie-gte in continuare.lngreundndu-ti sgflCtut cu pdcate, pierzi aEtfelganqa pocdintei gi a mAntuirii.
De aceea, . in
sau. grele . Cine agregit intr-o singurd poruncd dumnezeiascd, s-afdcut vinovat de toate poruncile dumnezeiegti.Deci, nu trebuie sd considerdm unele pdcate mici9i altele mai grele. {ceastd metoda de deosebirea p,icatelor este dtlt oilvqi. e aporuncilor este de la diavol. Orice cdlcare aporuncilor dumnezeiegti este p-acat. Bine este sdnu pdcdtuim, pentru cd orice pdcat este urdglgreinaint'ea lui Dumnezeu gi frDame pe Dumnezeu.lar dacd am pdcdtuit, sd ne ridicdm imediat, sdne rugdm, cdci mila lui Dumnezeu estenemdsuratd.
ll l.14. Diavolul ingeali prin ereziegi necredinta.
puternicd dreaptd (ortodoxa) 9ifaptele, - bune cregtine mdntuiesc pe om.Dimpotrivd, credinfa rdtdcitd, ereticd gi care se
115
s p rij i nApe n aeqqci!:i..gpeneg(i 9i d i-a-vole gti g i ca renu cun-oagte Sfintele Scripturi, nu folosegte 9i4umAntuiegte.
SfAntul- Atanasie cel --$/31s spune:,,Diavolul, care in urAciunea rdutdtilor lui, -a-ndqg"q,sit ereziile, s,e folo-segle-. -dq- cuvinteleSfintelor Scripturi ca de un acoperdmdnt, pentru
vi, semdn6nd in ele otrAva.Eae". Ca urmare, credin[ele eretice gi
gregite, care' se impotrivesc invdfdturii Bisericiiortodoxe sqnt -- pigdicj -infricogatoare pentru
.U-altullea sufletelor noastre 9i qe aleCleyglllor. d, diavolul intinde cyrqgrg.L,gleS- grlsrinyd!4i, care se incred in ei ing$i.Diavolul se prezintd in fafa lor cu gtiin[a 9ifilozofia gi le aduce n9cJgQ.4[a.
Oare nu-i vedem Pe astfel de oamenil6ngd noi? ,,Cine a vdzut ceea ce spun SfinteleScripturi?", intreabd cei necredinciogi. latdgtandurlgljntreba ri i nsufl ate de d iavoli oamen ilorca re a u dej a o" in cl i naJg 9p re.4-qg;"e=gf-gttd.
Sfantul Apostol Pavel scrie: ,,Dumnezeulacestui veac (diavol4Qc,re.dnei"giliIor, qA SeSfintei Evanghelii slava /ui Hnstos".
I t l .15. Oameni i pic i togi suntslugi le diavol i lor.Diavolul este impdratul acestei lumi a
pdcatelor (loan 12,31). El are in aceastd lumeslujbagii sai. Vrdjmagul mdntuirii noastre se luptd
' : I
116
pentru pierderea sufletelor omenegti qt_a*ryUtilllddgauna qqefleLcu-voia sau fdrd voia 16r.Astfel de oameni, gata oricAnd sd facd voiadiavolului, sunt nenumdra[i, atdt tineri, cdt givdrstnici, bdrbati gi femei, latd numai cAtevagxgmple: gotul tiran, aspru, be{iv gi desfrdnat,care alungd pacea gi dragostea din familia sa; .gftlmeie ispititoare, care umbld sumar imbrdcatdpe stradd, smintind pe oameni cu pdcatuldesfrdndrii; un om de gtiin{a sau--de-eulturd,npcredincios sau eretic, care prin scrierile sale,prin cuvintele sale varsd otrava necredinlei gi aereziilor in sufletele cititorilor; omul bogat, care cuaj qtoru I ban i lor corupe con gtii nfele ; !ata! Si nama,cgre_grl!__eqqge$galee-erellqe_gf Ulgat_a,pg_.qareo dau_lapjflgl_!!_gl,nduc pe acegtia in mrejelep a cqtg I o_1; g L s p r,e pierd e_rea s ufl ete_lg r. . .
Sa l"uam-aminte_ta_noi ingine, ca nu cumvasa ajungem vreodatd r, cu voias?Hli,ra-. "v.oia noastr astfei la
care- s-au pierdut in iad, din prisina ,nqastrd.Dumnezeu ne va spune atunci: ,,Eu voi ceresdngele lui din mdinile tale" (lezech. 3,20).
Tot M6ntuitorul nostru ne-a spus: ,,Ferili-vdde proorocii mincinogi, care vin la voi in haine deoi, iar pe dinduntru sunt lupi rdpitorl' (Matei 7,15).lar Sffn[ii Apostoli ne-au invd(at: ,,otrsilrui-duh. Ci cercetati duhurile,Dumnezeu, ..fiindcd mufti prooroci mincinogi auiegit in lume" (1 loan 4,1).
117
AyAnd o astfel de Poruncd de laDrrnnezeu, trebuie sd ne ferim de orice legatqg'cu duhurile necurate (de astrologi, vrdjitori, magi,senzitivi, contactanli ai OZN, prezicdtori,bioenergeticieni, radiestezigti) etc' Chiar dacddemonul se preface cd spune prin ei adevdrul,noi, cunoscdnd scopurile pe care le urmdregte el,sd le respingem, aducAndu-ne aminte decuvintele Sfintelor Scripturi: ,,lar pdcdtosului i-azis Dumnezeu:'( Pentru ce tu istorisegti dreptalileMele gi iei tegamantul Meu in gura ta?>" (Ps.49,17).
l l l .16. Diavolu l ne luPt i cudeznddejdea
Ca sd pdcdtuiegti este cel mai ugor. Rar 9igreu lucru este a te pocdi 9i a te mAntui. Multepricini contribuie la aceasta: nepdsarea, ruginea,.lipsa de interes. $i astfel omul rdmAne cdzut in:pdcate, departe de mAntuirea sa.
Pocdinla noastrd se spnjind pe nddejdeacd Dumnezeu, prin marea Sa milostivire, i9i vadeschide cu dragoste bralele sale, primind pe fiulcel pierdut, care se intoarce din tara pdcatului, incasa Tatdlui Sau. Lipsit de aceastd nddejde,omul pdcdtos se simte pardsit de Dumnezeu 9ineputincios, renunlAnd la lupta de a se elibera depdcatele sale, care il apasd. lar greutatea pdca-telor sale cregte in fiecare zi 9i starea sasufleteascd se inrdutd[egte. Odata cu pierdereanddejdii sale in Dumnezeu, omul igi pierde 9i
118
m6ntuirea, pentru cd rdm6ne incdtugat pdcatulgj,rob al satanei, care il conduce la tot lucru! rdu giaceasta impotriva bundvoinfei lui Dumnezeu,,,care vrea ca toli oamemT sd se mdntuiasca gi lacunogtinla adevdrului sd vind" (1 Tim.2,4).
Arma deznadejdii este extrem de eficacepentru diavoli, cdci deznddejdea va slujiintotdeauna de sfetnic rdu omului. Ea ii inchideomului calea intoarcerii la Dumnezeu gi i l silegtesd rdmdnd impotmolit in mlagtina pdcatelor. Darcum lucreazd diavolul? El goptegte la urecheafiecdrui om pdcdtos: ,,latd tinerefea [i-ai pierdut-oin pdcate, toatd viafa ta ai fdcut numai rele,desfrdndri, hofii, minciuni, iubire de arginti, befii,ai minfit, ai jurat, ai hulit pe Dumnezeu. Cenddejde de mdntuire ai? Egti pierdut! Cel pufinmai distreazd-te, cAte zile mai ai de trdit pepdmAnt". Astfel urmdregte diavolul sdaddnceascd pe om 9i mai mult in pdcate, sd facdinima noastrd locag al diavolilor gi sd ne indepdr-teze de Dumnezeu.
.Atitudinea noastrd trebuie sd fie alta. Aipaciituit? Trebuie s6-ti pard rdu de pdcatelesdv6rgite, sd te ridici gi sa te intorci la Dumnezeu.Sfdntul loan Gurd de Aur zice cd,,diavolul arecea mai mare bucurie cAnd omul cade indeznidejde, mai multd decit atunci cdndpicituiegte".
SfAnta Scripturd gi Sfin[ii Pdrinfi ne aratdcdt de bun gi iubitor de oameni este Dumnezeu,ca s6 ne dea nadejde gi curaj, sd ne ridicdm dinrobia pdcatelor. De fiecare datd c6nd govdim sd
119
ne poceim gi rdmdnem in deznddejde, bucurdmpe- diavoli gi ne facem robii lor. Trebuie sescdpdm de aceastd cursd a diavolilor (ll Tim.2,26). Sd nu ne ldsdm stap6ni[i de deznddejde,cdci deznddejdea se nagte din mul[imeapdcatelor, din ingreunarea congtiin[ei gi dinnesuferita mAhnire sau din mdndrie gi diningAmfare, dupd cum ne spune Sf6ntul loanScirarul.
Aceastd stare de deznddejde nu esteplScutd lui Dumnezeu, iar SfAnta Scripturd giSfin[ii Parinti ne-o prezintd ca pe o staresufleteascd periculoasd. Numai diavolul sebucurd de deznddejdea omului. Orice gdnd dedeznddejde este de la cel viclean.
Sf6ntul loan Scdrarul spune: ,,Nimic nu secompari cu indurarea lui Dumnezeu. Deaceea, cel ce deznddijduiegte, s-a injunghiatpe sine".
l '1.17. Diavolul ataci pe oameniiizolatiOamenii izolq[i, care se sprijini pe ei
ingigi, care nu se sfdtuiesc cu al[i oameni, suntcel mai ugor de atacat 9i de doborAt de diavolilntarLre*are-erp-rqga a_dpt-sau mai mulfi frafi este oarmd- infricogatd impotriva diavolilor. O*qme[[U , care se ajutd 9i se intdrescreciproc, cad foarte grgu in cursele diavolilor.Vrajmagul mdntuirii noastre -cd unde sunt dois_au trei adunati in numele Domnului, acolo se
120
qlg_Ei Hristos_in miilocut lor (Matei 18,20) Si dgaceea ii urmdregte pe cei izola[i, peilfu a-iataca.Deci, trebu'" 9e PE-$Em iii}ermanente bgalua
s' qu Bise-naa 9i cusem"enii nogri.
Cregtinii, iare sunt uni[i duhovnicegte cuHristos gi cu semenii lor, cAnd se roagdimpreuni, se ajutd unii pe alti i gi muncescimpreund, iar Harul lui Dumnezeu ii pdzegte desagefile diavolilor. Cele mqi multe_ cazuri_desitueidere sunt semnalate la oamenii care sedespart de Bisericd gi trdiesc izolafi. Datorianoastrd este foarte clar6: Nu vom ingdduidiavolului si ne piardi cu ingeliciunea sa.
Se rdmAnem credinciogi in cele ce aminvafal 9i de care suntem ?ncredinfafi din SfinteleScripturi 9i invafaturile Sfin[ilor Pdrin[i (ll Tim.3,14). Pentru cd aceste lucruri sunt spre folosulmAntuirii noastre gi al dobdndirii vielii celeivegnice.
l l l .18. Diavoli i ne ispitesc cu celede-a dreapta.Dacd vede diavolul cd armele sale pline de
rdutate gi de pdcate nu au reugit, gtunci ne atqcdcu mdn-dria. Omul care cedeazi acesiui marep6cat este_stdrnit de orgoliu 9i, astfel, din cel maiinalt oni duhovnicesc va ajunge cel mai pdedtos.Dacd, de exemplu, ne tuftam cu diavolii gi nuceddm ispitelor lor, ei.lgi-schimbA-metodele gi nealacd cu cele de-a dreapta, cu mdndria. Astfel, i[i
121
in care se manifestd ispita
122
pe.gqi|altioamenineinsemnqti,_p-a,q:atO,gl"$r.progti,Fariseul din noi va cugeta: ,,nu sunt ca ceitatlioameni, rdpitori, nedrepli, adulterP(Lc. 18,11). $iastfel se Tntdmpld ceea ce spune Sf6ntul loanScdrarul: ,,Dracii c-ituim, fie,daci nu picit pe cei cepicituiesc, pentru ca prin lucrul cel de-aldoilea si pitim pe cel dint6i".
i nostru neindepdrtdm de Dumnezeu gi pierdem astfel platapentru--vidu$le pe care le avem. Acestexiebniiale diavolilor impotr,ivacre$tinilor gi a.eelprce-spsresc-Ounonmseite. P"acegtia, diavolul ii prinde in mrejele sale,
Si stim bine! Si stim cu fiici, si luimaminte!
l l l .19. Cele patru atacuri ale'diavoli lor in preajma morti iomului .a) Primul atac al diavolilor este asupra
credintei. Satana seamdni g6nduri de indoialdgi de necredinfd in mintea omului. Cregtinultrebuie sd se insemne cu Sfdnta Cruce, sd seroage -lui Dumnezeu cu smerenie gi sd-irdspundd: ,,Mergi inapoia mea, Satani, tati alminciunii, pentru ci eu cred ce spuneDumnezeu, iar nu ce spui tu gi cei asemenifie!";
123
b) Al doilea atac este asupra deznideidii.Prin aceasta ne infricogeazd cu pdcatele pe carele-am fdcut, spundndu-ne cd nu mai avemnddejde de m6ntuire. Noi sd ne aducem amintecd Dumnezeu este milostiv 9i poate iertapdcatele noastre;
c) Al treilea atac al diavolilor in preajmamorfii omului este cu slava degarti. Prin aceastane indeamnd sd avem incredere in faptelenoastre. Noi sd ne aducem aminte cd toatefaptele bune le-am fdcut numai cu ajutorul luiDumnezeu:
d) Al patrulea atac este cu inchipuirea desine. La mul[i cregtini, inainte de moarte, diavoiiise aratd in chip de Tngeri luminafi gi alte ndluciri(l l Cor. 11,14). in aceste clipe trebuie'sd nesmerim 9i sa-i zicem: ,,Prefd-te ticilosule inintunericul tdu. Eu nu sunt vrednic de astfelde aritiri".
Dumnezeu, de, laSfAntul - potez, egte mai p-uternic OeiAtdiavolul.
Diavolul dispune de arme puternice 9inenumdrate gi ne atacd cu mare furie, pentru ane birui . "Dar nu trebuie sd ne speriem deatacurile diavolului atAta timp cAt ne afldmaproape de Dumnezeu cel Atotputernic.M6ntuitorul nostru lisus Hristos s-a fdcut om ,,casd sfrice lucrdrile diavolulul' (l loan 3,8) 9i sdizbiveascd pe cei pe care ,,frica morlii ii linea inrobie toatd viala" (Evr. 2,15).
124
Cdnd Domnul nostru lisus Hristos acobordt la iad, El a desfiinfat impard[ia iadul0i 9ia eliberat pe cei definu[i acolo de diavoli.
SfAntul Antonie cel Mare ne spune: ,,Secuvine si nu ne temem de atacurile lui gi desigelile lui arzdtoare gi de vicleniile lui lucratede megtegugita lui minte. Toate acestea nusunt nimic inaintea puterii lui Dumnezeu,Mintuitorului nostru lisus Hristos, care i
i qu, c re-d-inld-sicu-evlavi e,pune pe fugi toati ogtirea diavolitor". Aceasta,intrucdt Dumnezeu ne-a incredinfat cd ,,mai mareeste Qele€_g,,gfe_ i, decdt cel ce este lume" (lloan 4,4). Alaturi de Dumnezeu cel Atotputernic,ne facem gi noi puternici. gi astfel gi noi smeri[ii gineputinciogii avem curajul sd ne aruncdm in luptd9i sd ne impotrivim vrdjmagilor diavoli.
La SfAntul Botez am fost intreba[i: ,,Telepezi de satana gi de toate lucrurile lui gi detoli ingerii lui? De toatd slujirea lui?" lar noiam rdspuns: ,,Mi lepid!" lar apoi: ,,Te unegti cuHristos?" $i noi am rdspuns,,Mi unesc!" Cu cAtvom fi mai sfinfi, mai apropiati de Dumnezeu, maiuniti mistic cu Hristos, cu atdt diavolii vor fi maideparte de noi, iar atacurile lor vor fi mai nepu-tincioase. lar cu cdt vom fi mai unili cu lumea 9icu pdcatele, cu atAt diavolii vor fi mai apropia[i denoi 9i noi vom fi slujitorii lor. SfAntul Apostol loanne spune: ,,Cel ce s-a ndscut din Dumnezeu sepdzegte pe sine, gi cel viclean nu se atinge deEl ' (1 loan 5,18).
125
CAPITOLUL lV - Metode de luptdimpotriva diavolilor
lata cdteva din metodele generale princare cregtinii pot sd respingd atacurile diavolegti:
1V.1. Ghemarea numelui Domnuluigi M6ntuitorului l isus HristosTrebuie sd ne aducem aminte intotdeauna
cd numai cu Dumnezeu vom birui (Psalmi 59,13).De aceea, pe Domnul nostru lisus Hristos sd-lchemdm in ajutor ori de cdte ori suntem luptati dediavoli. Dar pentru aceasta trebuie sd avem maiintdi credinfd puternicd in Dumnezeu, dupd cumse c6ntd ,,Cei ce ndddjduiesc in Domnul suntca muhtele cel SfAnt, nu se vor clitina desdgetile lui Veliar".
SfAntul loan Scdrarul spune:,,Rugiciunea, dupi calitatea Gi, estepetrecerea gi unirea mistici a omului cuDumnezeu. lar dupi lucrare, este intirireainimii, impicarea cu Dunmezeu, maicalacrimilor duhovnicegti, pod de trecere pesteispite, zidul care ne apiri de necazuri,sfirimarea rizboaielor diavolegti, sporireaduhovniceasci a omului, hrana sufletului,
127
[uminarea minfii, securea deznideidii,nimicirea intristirii, bogitia monahilor,comoara celor ce se linigtesc, imblinzireamdniei, oglinda sporirii duhovnicegti,descoperirea agezirii sufletegti,prevestitoarea risplitirilor viitoare, semnulslavei ceregti"s.
lar SfAntul Evagrie monahul spune:,,Rugdciunea este vorbirea mintii cuDumnezeu, vlistarul blindetii, rodul bucurii-lor duhovnicegti, alungarea intristdrilor gi adescurajiri lor, urcugul mintii citreDumnezeu, lucrarea demni de vredniciamintii sau intrebuintarea cea mai buni 9icurati a ei".
1V.2. Puterea rugeciunii lui l isusePrintre insugirile neajunse gi
numelui lui l isus se gdsegte 9i-d94_o0j, pe care ne-o vestegte EIne-a spus ca t,vor scoate (Mc. 16,17).
demoni
Mai.int6i este nevoie s! spunem_cdtqvacuvinte despre safaglllirea,demonilor in oameni.
t Sf. foan Sciraru, Scara Raiutul, Cuv. 28, E.|.B.M.B.O.R
e nddmcd(i le r i , .pr.
,.Edilura Panaghia 2008 gi EqgdciuneaI atlisuvlugarea_launtrica.+r-Oaniel dela Rar6u, EdituraPanaghia, 201 1.
128
f,geastii salagluire este de doud feluri: una sepoate numi , iar alta mo_t:ali.
1) Satana sdldgluiegte ,ea.nd-loculegte cu fiin[a luiin trupul omului gfqandchinuiegte-giJr,upul Si srrfletul. In felul acesta, inom se afld unlgmgn_sau maj multi. Acest fel deom este un demonizat. Din Sfintele Evangheliiafldm cd Domnul nostru lisus Hristos vindecddemonizafii. De asemenea, Sfintii Apostoli,ucenicii Domnului, izgoneau pe diavoli dinoameni, cu numele Domnului.
2) ljf-g l, satana petrece* !n omc6nd"-omul Infelul acesta ,,a intrat Satana" (ln, 8,27) in luda,ad s-aun iSeafla toJi_qei_qe_-nu-are-d -in Hrislos, qum,spune giSf6ntul Ap"oStql Pavel cdtre cei care trecuserd lacregtinism, de la pdg6ni: ,,lar pe voi v-a fdcut vii,cei ce erali morli prin gregalele 9i prinpdcatele voastre, in care ati umblat maiinainte... a
i qar,e_lucIgezi-acumlntre -care gi noi am pg_trecllt odinioard, .dupdporftS!4fUp_ulai nostru, fdcilOd voile cd.rnii giale gglurilor gi, din fire, etam_fiii_mauet_eaSicei@lli (Efes. 2,1-3).
ln_agea$-slale se aflS mai mult ssu---maipufin, flrnand geamA_ ,toti selJe-s-au botezat in Hristos, ftry_qq1e-q;luindepadatrle El pri n r,icate. AstfelJlglggjEti iParinti intoarcere-a dlavplu|ui cu aE$atffiffiri
129
Eai qunplite in tefnplul sufletesc, diniirdepartat Harul- Ounuiui S'l'5frt, prinomului (ML 12,43-45).
care
Quhurile care in-trd in ace,gt c-h!p-in gm_pti i;qq_mte plin_rlJ s, dacd viefuiin necon_tenitd pocdiltS. Sd incepem nevoicare este atdt de mintuitoare pentru noi. Sdingrijim onim-duhurile-intrate-in--noldip!9tna--negl+,en{ei gi a -pacatelor-- noastre, priRugaciunea -.lui *lisrrs. Aceastd rugdciuneputerea pe cei_omor_a$_degacate,gia-i izgoni-pe""demoni (Mc 16,17). LWigUIgg_llisus, mai intdi, ruezp1lg lernolXlerom gi apoii i izgoneglgr.
Pqterea -Satanei, care sSldgluiegte inin vremea vietii lui pdcdtoase,
s, chem
v_ql-Ul _at{qjn om toate .patjmite, cdulaod s_d-. delar"ugd.ciune $i s;JinspiimAnteze.:'
Prlgac_qvi_osul Pefrnlgle lpstru _lPr_oorocul aratd cdQgmgni--lar , cdci
sd necu
Domnului lisus -]!istos, ca unii cq 3mt-c-d rqg.iciunea a inceprrt sd prod
in noi Luefarte-a caEjLesta pr.'nrie.
, si nu cdd.em idin aceastd pricind'
130
. Aceastii rugiciune il a!i!i pe diavol gi totaceastii rugdciune il. -v_L _snnerj__gi_dunga.Aceasti rugiciune dn*pg*fgta pacjllrl care eitein noi gi tot aceastii rugiciune l|p*gallqruIci.Aceastd ru giciu ne v-a_@uin cetu-l€Jtereadiayolului-din.inim a noasJrd".
Cuviosut@ul, in cuvdntul
Dumndzeu cu curdlia ta, iar de nu, glt}glG.gte-l" : ! i, c_a" llt__Dep-u,tr-n_eiqs_Si_pasiafe s, s d te io g iI u i D u m n ezeu, pe ntru cele_ascgnse*gl€lta le".
pe ef cu hlamlda- -in-tuneric-ului. Pe offi, Tnintregime trup gi suflet, l-a surpat 9i l-a intinat... L-a Tmbrdcat ca pe un vechi gi necurat dugman al
131
lui Dumnezeu gi nesupus legilor Lui. L_-a imbrdcatc-u pdca,lql, pentru ca omul curlse cuvine, c.i gd vaqi_g!_gi qUda r.{u: sd aibd
gare grabnice spre rdu; rul!_ni care sd lucrezenelegiuire gitnLnua care sd cugete cele viclene.
I ne invatS: ,,Lovegte-i gibiruiegte pe vrdjmagi c , cdcl_1y eiUge1_Si lzbdvit de boald,preamdregte ., pe Cel ce te-a izbdvit. Qedmullumindu[ te va -qgo-pgri in veci"1o. lar E-Jggrlg
scrie: ,,c"_e! ce are grijd de r,uga_glunqa cufatdde la draci ocdri, lovitqri, _strigd-te gi
vdtdmdri. Dar nu va cd-dea, nici nu-gi. va pdrdsig6ndul, zicAnd cdtre Dumnezeu'. ,Nu md voi temede rele, cdci Tu cu mine egfi'' gi cele asemenea"11.Tot el spune cd ,,este firesc ca cel a cdrui esteiQ!9ldequla--ta4tpplatg.=9p re. D*u m neze u, avd nd Tn
deplina aducere-aminte de El, iarp_?ftea cu totul intinsi spre El, sd nu Seteamd de cei care umbld rdcnind iadiqa de duhurile rdz_y1flite, care nIntradevdr, pJin rugdciunea,1o;snii omul se afla tottimpul unit cu Dumnezeu, primind ajutorul luineincetat, astfel cd nicio pricind de teamd nu i sepoate strecura in suflet"13. ,,UI- bdtr6n a zis: ,,Fie cd+
f3 'o Sf. loan Scdrarul, Scara Raiului, Cuv. )(X,6, Filocalia
l X , E . l . B . M . a l B . O . R . , 1 9 8 8 , p . 2 1 3 .11 Evagrie Ponticul, Cuvdnt despre rugdciune, Filocalia
I , E . l . B . M . a l B . O . R . , 1 9 8 8 , p . 9 7 .12 Evagrie Ponticul, Capete gnostice, Filocalia lV,
E. l .B .M. a l B .O.R. , 1988, p . 73 .tt Jean Claude Larchet, Terapeutica botitor spirituate,
Editura Sof ia, Bucuregt i , 2006, p.544.
132
adevdratd) este cd omul nu se mai tulbura chiarscne
cd-unrdare,
linigtindu-se in pustie, ardtdndu-i-se dracii, l-auaruncat 9i l-au invdrtit prin aer vreme de doudsdptdmAni, prinz6ndu-l apoi in rogojina. Dar nici a.gan.u au iz,Qutit sd-i coboare m[ntea din rugdciqneainfocatd"16. ,,La stingerea fricil'gi-a patimilor iscatede ea se ajunge, in acest caz, daloritd prezenteicQ n ti ilre--a-g u-t-e- -r i i d u m n e ze i e g! i _ ln - sufl e-t-ul -omul u i,adusd de rugdciunea neTncep[d"".
lar S.E_nlgl*Srnneon. Ngul Ieelqg spune gi elcd ,,cel ce se teme de Domnul nu are fricd deasaltui oraciffiasele lor atacuri,dar nici de ameninldrile oamenlor rdi"18.
la Apoftegme, N. 377.'' Sf. Varsanufie 9i loan, Scrisori duhovnicegti,l50, ed.
Haus.hej, p. 94.'o Evagrie Ponticul, Cuvdnt despre rugdciune, Filocalia
133
$ l
,
!V.2.1. Rugiciunea mint i i in inimi- in timpul acestei rugdciuni se unegte
cugetarea min[ii cu sim[irile duhovnicegti aleinimii. Puterea gi capul sufletului este mintea,care, degi este duhovniceascd, igi are locul ei depetrecere in inima duhovniceascd. Tot astfelputerea cuvAntului, cu toate cd esteduhovniceascd, totugi igi are locul de petrecere inpartea de sug a inimii, care se gdsegte lAngdsdnul stdng al pieptului 9i pufin mai sus decAt el.
Rugdciunea, ca gtiintd a vietiiduhovnicegti, se invatd prin lucrare practicd 9i nuprin insugirea vreunei teorii cu mintea. De aceea,trebuie sd ne rugdm neincetat (1 Tes. 5,17), intot locul, dar mai cu seamd in DumnezeiascaBiserici Ortodoxd, unde este prezentDumnezeu cu Harul Sdu.
Cdmara mintii este inima. Cdnd vrei sdintri in cdmara inimii cu mintea, ne invafd Sfdntu.lloan Scdrarul, ai de incuiat trei u9i (gura, ochii giurechile) 9i doui vimi (Vama lmaginafiei giVama Rafiuni i) , pdna ajungi in cdmara inimii tale.
Prima vami, unde intdlnegte mintea pediavoli, care"vor sd ne intrerupd rugdciunea, estevama imaginatiei, a inchipuirii sau a fanteziei.CAnd mintea omului incepe sd se roage gi sdcoboare in inimd, pentru a se intAlni cuMAntuitorul l isus Hristos, Care Se afld acolo de laSfdntul Botez (Galateni 3,27), incepe rizboiulcu diavolii, cu oamenii pdcitogi 9i cu picatelenoastre.
f r ' r l
134
Trebuie s6 ne strdduim, sd ne 'rugdmneincetat, in orice loc, dar mai ales ?n Biserici,pdnd cAnd Darul lui Dumnezeu se va pogori, valumina mintea gi va alunga pe diavoli. Dacd vdddiavolii cd mintea noastrd a trecut cu ajutorulDarului dumnezeiesc vama imaginafiei, neagteaptd vama ratiunii.
Vama rafiunii este mai grea dec6t vamaimaginatiei. Diavolii ra[ionali, care cunosc Biblia,agteaptd mintea noastrd la poarta inimii gi cautdsd ne intrerupd rugdciunea prin nenumdrategdnduri gi cugetari din Sfdnta Scripturd. Minteatrebuie sd se roage in inimd cu o singurd ra[iune:,,Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mi pe mine, picitosul!"
$i nu numai at6t, ci sa-gi migte putereacea privitoarc a sufletului, pentru a zice aceastdrugdciune cu toatd voinfa, prin cuvAlrrul MINTAL,cel agezat inlduntrul nostru. Tot aga trebuie sdludm aminte at6t prin privirea noastrd ceagdnditoare, cdt gi prin auzul cel gAnditor lacuVintele rugdciunii gi, mai ales, la in[elesul lor.Mintea, care fdrd rdsp6ndire se roagd in inimd,se fuptd cu diavolii care necdjesc inima, iar ,,inimainfrdntd Ei smeritd Dumnezeu nu o va urgisl' (Ps.50,1 g) .
lpr cdnd tot trupul se_ incdlzegte de !a
legatd de adAncul cel mai dinlduntru al inimii,a99 asta este o lucrar nt.
rgga cu rugdciunea lui lisus, s_Q_gI[L]a ggaltjre gi
135
rgg_gggq_g!_9trSlW l.i $^c3[istier, pAnd cdnd-qgnlqa se va aduna gi linigti'".
lV .2.2. Rugiciunea liu ntriciPentru curdfirea inimii noastre
duhovnicegti gi alungarea diavolilor din ea, ajutdfoarte mult rugdciunea lduntricd; aduce HarulDumnezeiesc in addncul ei. Deci, nu rugdciuneaexterioard in care umplem vdzduhul de vorbe.
Sfin[ii Pdrin[i spun cd rugdciunea, pe lAngiconvorbirea noastrd cu Dumnezeu, este 9iplugdria inimii .
Noi ne-am invd[at de mici sd vorbim prinintermediul aerului. Adicd, vorbim cu gura, aerulvibreazd de la corzile vocale 9i merge la urecheamamei sau a tatalui gi i i transmitem cererilenoastre.
Dar lui Dumnezeu nu trebuie sd-l vorbimaga. D-gmnezeunu-Se afld intre stele, giiruun-a.nggStrA
$i atunci, in loc sd umplem vdzduhul devorbe gi de cdntdri, aceasta este rugdciuneaaerului - rugdciunea orald, trebuie sd intoarcemcuvdntul cu care ne rugdm ginoastrd d uhovniceascd.
avel spune sd cAntdm luiDumnezeu in inimile noastre. Este vorba de
, de addncul sufletului.trebuie sd ne rugdm, acolo trebuie sd
cAntdm.
le Bibliografie suplimentard'. ,,lJrcug11t spre inviere" deA r h i m . | | i e C | e o p a , E d i t u r a T r i n i t a s , | a g i , p . 2 1 4 .
136
9r"eglLrul oflod i: Q inrm4de c-_a!'ne ca centrul trupesc, dar are gi
. Aceasta este adOneulsufletului.
puterile -Irupegtl*gi" sufletegti. , eaco-ordoneazd migcdrile trupului 9i ale sufletului gid a sa n_atate-a-_noastrd.
Cdnd spune Domnul nostru lisus Hristos:De ce cugetali cele rele ilL*nmjlB upastre? Nu sereferd la inima de carne, pentru cd inima decarne nu poate sd gAndeascd, cr. Jq Efefa_lg
Deci, trebuie sd se lr"r"r".rlJSA-A!-U11galduntricd.
C6nd ne rugdm lduntric, in loc sd trimitemcuvdntul rugdciunii noastre in exterior(rugdciunea aerului), trebuie sa in_t_qareem- "aeestcuyglt__ql fUgag_iunii 9i sa_ lovim c_rr _el_
cd. Trebuie sd vorbim ininima noastrd duhovniceascS.
D,ar inima noastrd duhovniceascd esl-eiu lPaSatelor. De aceea, I
spune cd, b.
impi-{tle-s!--de*a-cee-a d,-sise
t, cu Harui lui Dumnezeu gi, pe
137
p1E,s-ur-a - ii, avem gi darurile .JuiDurnnezeu, mai mici sau mai mari, dupd cum neinvrednicegte Dumnezeu.
lar aceastd cuHarul Duhului SfAnt, pentru cd spune Mdntuitorul:Foc am venit sd pogor pe pdmdnt,
$i vin. isnite, cddem, iar rte ridicdm. suaiutorul Harul.ri, Du mnezeiesc-g i co nti n ud m I u pta.Dar lucrarea este
Deci in injma-- noastrd-duhovniceascd,a co I o sd st ri g d m *agglo,tr-ej,_uie s4citim-Psaltirea,4golo, __-treb.Uie sd cdntdm. Nu sd' vibrezegeam uri le, 9t" inima,noa$tra.
Dacd pdmAntul, este tare, apdsdm cuplugul ca sd sdpdm brazda, tot aga gi cu cuvdntulrugdciunii trebuie sd lucrdm asupra inimiid u hovn icegti 93-_ag'4espietdm. I ar,-cAnd, -vineHarul D_qh.ulu,i- -SfAnt, se_ gij!1lcep'-e_m 9a tycrap la crrritirea-.de-iuruienilep-acatelsr qL afungarea-diavolilor.
, nu se uitd dracul la noi,inimii noastre duhovnice$ti. E-|ac-qlg
std. i.
iar"a.ltii, c,a-n-d_S_ejsagd, c6nd spun Tatdl Nostru,
138
lumii .Dar daci se uitd la un meci de fotbal sau
la un film desfrAnaT, nici nu gtiu cAnd trec 2r3 _ore9i nici nu-se .gAndesc la altceva. De. ce? Acolodi? d, ci i i mAngdie giincurajeaz!.
-
Sau m?i p g!e_m Vedea-pq_rlajqa5U l_d iavol
Nu treOuie sa ne tem.em de diavoli. Pentrucd d.up*{ ce_D=gnnnUl lisus_Flrlstos-S-a intrupat, ainvi{ gi S-a indltat la Cerurl, i.a-sldbit ouierea,
-sa:re:iqpiteasca
Sinli---P-ffinfi ne-au spus aceastdQ q arnne-,jguse.!-lstoas e,
Fiul_ _fui Dumneaeu_ miluiegte-ma pe minepdc,atozul! Aceasta este
adenp-fl1-or.
Pdrintele-nu .3_v_em
aceasld e, rur_pqte!0 _sd ?ndurdmnici qelAJin-afard, nici cele dinlduntru care vinasupra noastrd.
illeun_tru e
139
p,acatete pe care trebuie si le biruim cu ajutorul*Flarului Dumnezeiesc.
Mdntuitorul nostru lisus Hristos ne spune:Qp cegagetAlL in inimile voastre? Nu incapetele voastre. Acolo este p.g_!q,_degindu_rj dela oameni gi de la diavoli,
$i atunci, c?nd viL_lg__BpefteA_eer__sd ai
s: . 'Doamne, lisuse Hristoase, Fiul luiDumnezeu, miluiegte-md pe mine pdc,6tosul!Sau: poamne lisuse! Sau: lisuse, lisuse! giascul[i ceea ce se citegte la strand.
Astfel, .estq_gc_upat cu cele sfinte,-.nrI curdfegte: D-oampe, ltqUqg !fls_!ga,se, Fiul
lui Dumnezeu, miluiegte-ma pe mile pdcdtos_ul!$i aga;q ajynge la aceastd
i, c6nd a_v_qm numai acest gAndp.ermanent la Dumnezeu: Doamne lisuse! lisuse!l isuse! :
Deci, sd ducem I Lo-ate.
1V.3. Semnul Sfintei Crucid numele Domnului l isus Hristos,
va trebui si facem 9 i, careeste mpCItriva duhurilor necurate.,,Doamne, armi asupra diavolilor aidat-o noui, ci se zguduie "gi s e,nesuferind a ciuta sprg pulereaci".
QfanlUl LqanGU!:a_de Aur ne sfdtuiegte cacAnd iegim din cbsd sd ne
. .1 r
140
i4semndm cu ,spmnul SfnielCnrci gi sd spunem:,,Mi lepi-d de tine, Satano, gi de tot alaiul l iu9i miqnesc cu tine, Hristoase". in acest fel'nunumai cd nu ne va putea sta impotrivd,dar n I nu ne va putea vatdrna, cu toatearmele sale.
lV.4. Cercetarea Sfintelor Scripturigi scrieri le Sfinfi lor PirintiPutem sd cddem 3i
pentrq_cd Atuncic6nd DomnULljglfs_ H pe muntede Satana, din Sfdnta Scr:ipturd, El i-a
lrra.gunt
puternic,g,fnpelliva ylajmagilor diavoli, cg.fg_
' 1V.5. Postul gi priveghereaDomnul glMAntuitorul_nostru-lizus H ristos
spune ca djav_o_lji se,_te-m_cel mai_tarede cei care
este izvorul tuturor dulcelilor care duce la
141
imoralitate gi pdcat, cdzAnd astfel in curselediavol i lor.
|V.6. CredintaCf_edtnfa ortodoxd, vie 9i neclintitd in
D u m n eze u, qntles-U=tapte! 9_b-U n e,cje$t i r.te, este oata arma -puiernica, cu care putem luptaim potriva d iavol i lor. PjnSEntulElotez, o-m u I celtrpchi este inmormintat cu Hristos, pentru caigrpreunA.cu .El sd invieze (loan 3,5), devenindastfel purtdtor de Hristos gi fiu al lui Dumnezeudupd har (Galateni 3,27).
Astfel, -Demnul ngslru lisus Hristos amintrat in Trupul- lSdu--mistic, ttldg_Flelgl-DuhulSfAnt e intru innoirea vie[iiduhovnicegti, iar Treimea
, t
li$';.1
rrnegte cu Hristos $i primegte p-uter-e de a birui pediavol i .
1V.7. Armele paul ineSj6ntul Aposlol Pavel ne-a ldsat un intreg
arsenal duhovnicesc pentru a lupta impotriva,,i_ncepitorii lor 9i stipAniilor intunericuluiacestui veac . latd, deci, ce ne Tnvatd: ,,Sfafideci tari, avdnd mijlocul vostru. incins cuadevdrul gi imbrdcdndu-vd in platoga
142
dreptdlii, gi incd$ali picioarele voastre,.getafiind pentru Evanghelia pdcii. 14 toate luat!pavd i, cu caJe vgli putea stingetoate sdgelile cele arzdtoare ale vicleanului.Luali gi coifulmAntuirii gi sabia Duhului, careeste C-quflntuL luLDumnezeu" (Efes. 6,14-17).Pe scurt, gi cpnfOgnd cuinvd[dtura_-de .credin[d ortodoxa, este cea maiputernicd armd impotriva diavolilor.
Sfdnta gi Dumnezeiasca Bisericd Ortodoxdare deplindtatea Harului Dumnezeiesc ai neasigurd armele duhovnicegti cele mai puternice,cu care putem lupta impotriva duhurilor necurate.Dupa cum ne spune gi SfAntul Apostol Pavel,,,Nrmele_ luptei noastre ciputernice inaintea lui Dumnezeu, ca sdddrdme intdriturile" (ll Corinteni 10,4).
, Qe nebiruit impotriva diavolilor,pe care Sfdnta Treime ni le:a dat sunt: smereni-a,d1ag9.glea,_iertarea__Sj_mila._La gafe !g pgate
I Lrma-de-smgr.enie, cdci' din pri,cin-a-mAndrieiau fost in_chigi in jntuner:ic (tuda 1 ,6).
1V.8. Mij loacele sf inf i toare aleBisericii OrtodoxeSfdnta noastrd Bisericd Ortodoxd, Frin
Sfint-6le *T-aine cele de viafd datatoare de har, nesfintegte gi ne intdregte in rdzboiul impotrivadiavolului. Ea"_ ne da Si *A"qrug4gpL$lel_e 9inghiez]11g:_Aga. Acestea' sunt vatdmdtoare
143
diav-"sJilo-r$i potrivite pentru tot folosul. !q are gi|l|gapju-ni.,gi ,sJuihqspeciale, cu care alungd pediavoli 9i adgqe__9mulg1_ eQuhgvnige.?,ggd. qa _sdfacem, prin ct:e_dinfi,-folositoare a-ceste mijlgcesfinfitoare, astfel inc6t sa"p_u,km_p1!ml ceizvordgte din .91e. Agadar, p{n acg"gte m,ijloaceduhovnicegti pe care ni le asigurd BisericbOrtodoxd, dar:, mai inainte de toate cu ajutorulDomnului nostru lisus Hristos. vom fi biruitori inrdzboiul dus impotriva vrdjmagilor nogtri diavoli.
e, . cregtiytiiortodocAi !!li .cu
.Hristos, pe mdsuracurd[irii 9i sfintirii Astfel, cregtinulortodox se apropie de Dumnezeur 9g__U_l$!emslis qu_M6ntUit_otU.l !is--us Hqistog 9i indepdrteazd-*gi biruiegte p9 diaVoli. MAntuitorul nostru lisusH ri stos,,D eZb_1E_cE l!d. (de . p_utere\ i n ce p ato i i I e g istdpilniile, teA*de!-_d_e- "ppard in vdzul tuturoibiruind asupra lor loseni 2,15).Sstfel Vom cuno p1t_terqg luiDumnezeu gi vgm izgoni pe diavgli cu putereaHarului Dumnezeiesc, numai cu sufletul.
Dacd nu ne luptim cu diavolul, elgncl_nj:ln in faptUil_e-q . picatelor, spre
pierzarea noastrd 9i spre osdndd de veci. Pentruaceasta: ,, ,otrivniculvostru, diavol, umbld rdcnind ca un leu,cdutdnd pe cine sd inghitd. Cdruia staliimpolllvd, t?l!. in credinfd, g;tiind ca AgEle4Sis14(efiqte in_durd 9i fralii vogtri in lume. lar
144
Dumnezeul a tot harul, Care v-a chemat laslava Sa cea vegnicd, intru Hristos tisus,'H-insugi, dupd ce veli suferi pulind vreme, vd vaduce la desdvdrgire, vd va intdri, vd vaimputernici, vd va face neclintili. A Lui fieSlava gi puterea in vecii vecilor! Amin" (1.Petru 5, 8-11).
145
CAPITOLUL V - invildturiistorioare d uhovn icegti
Moto: ,,Pe Cel ce md iubegte gi vrea sd mdmintuiesc (Dumnezeul nu-L iubesc, pentru cdnu implinesc voia Lui cea Sfdntd. lar cel ce-mivrea rdul gi md urdgte (diavolul) il iubesc,pentru cd implinesc voia lui cea pdcdtoasd".
V.l. Despre demonizatiSe cunosc mai multe categorii de
demonizati:1. Mai intii amintim pe cei ce sunt
chinuiti cu trupul de duhurile cele rele, cumsunt:. epilepticii, lunatecii, demonizatii dinEvanghefia lui Matei (8,28-321. Pe acegtiaBiserica ortodoxi ii vindeci atAt sufletegte,cdt gi trupegte prin rugiciunite (moliftele)2o
20 Preotul Grre vrea sd alunge pe diavolii care au fostsloboziti de Dumnezeu ca gi canon pentru pdcatelesdv6rgitq de cregtin, va trebui sd faci gi Sfintia Sa canonPentru aceasta.
Din Patericul Egiptean afldm ci, un pdrinte cu Harul luiDumnezeu a poruncit diavolului sd iasi dintr-un demonizat.Acesta i-a rdspuns: - les din el, dar intru in tine. Pdrintelecare era sporit duhovnicegte i-a rdspuns: - Vino! $i lachinuit diavolul, cu tot felul de ispite. lar pdrintele ribda 9i
9i
147
SfAntuluiBiserici,credintd.spovediti
Vasile cel Mare, care se citesc lncu post negru, smerenie 9i multiPe 16ngi acestea, bolnavii suntgi impirtisiti Si l i se face de mai
I
t .
;l
' j
ase ruga lui Dumnezeu cu smerenie, priveghere 9i cu postmult, muncind pe diavol. Dupd 12 ani, nemaiputAndnecuratul duh a suferi pe pdrinte, l-a pardsit fugind de ladAnsul. Vdz6nd acestea, pdrintele i-a zis: - Pentru ce mipdrdseSti? R'bmdi la mine 9i md lupt5! lar diavolul a plecatde la el, nemaiputAnd suferi osteneala 9i smerenidpdrintelui .
Cdt de mare este canonul pe care trebuie sd-l facipreolii care citesc Moliftele SfAntului Vasile cel Mare Sjbtest-eama pe diavolii de la zeci de oameni la o slujbd?Dacd este foarte greu cu-n singur diavol, cum va fl cu zecigi sute de diavoli? Mai mult, diavolul ispitegte pe patimi 9ide aceea numai cei virtuogi rezistd'
Nu suntem impotriva citirii Moliftelor Sfdntului Vasilecel Mare gi ne bucurdm pentru cei care le citesc Ai rezlstapdnd la sfdrgitul vielii lor la ispite. Cei care vor sd citeascdMoliftele Sfdntului Vasile cel Mare, se citeasca :vlata
Pdrintelui Arhim. llarion Argatu 9i sd se ispiteascd dacdavea o vie[uire asemdndtoare pAnd la sfdrgitul vietiipdmAntegti. (Pdrintele llarion Argatu, cAnd era nevoiputea posti cu post negru c6te 2-3 sdptdmAni,asemenea lunea, miercurea gi vinerea tinea post negru,mAnca de dulce decAt la Crdciun 9i in SdLuminatd. CAnd postea el 9i credinciogii, citeaSfAntului Vasile cel Mare de 4 ori pe zi. A fost prigooeste 20 de ani, otrdvit de 12 ori 9i a fost zidit de preoteain casd, unde a stat 10 ani. CAnd Dumnezeu l-a chematdesdvdrgire, preoteasa s-a mutat la viata cea ve9nic6,Sfinlia Sa a fost cdlugdrit. Apoi a fost otrdvit de cinci ori'presiunea autorititilor a avut trei dosare de caterisire...din toate ispitele a biruit numai cu ajutorul lui Dumnezeua Maici i Domnului cu smerenie, rugdciune, rdbdare.. ' Nuproteste sau alte ajutoare omenegti).
148
multe ori SfAntul Maslu. Cu cit se roagegi semdrturisesc mai des, cu atAt se vindeci mairepede21. Aceasti categorie de oameni poatefi luptatd de diavoli datoriti picatelorpirintilor, pentru picatele mari sevargite de ei(Matei 12,45; loan 5,14) sau poate fi un canonpentru mintuire (ll Cor. 12,7-101. Demonizaliisunt condugi de diavoli 9i de aceea de multeori vorbesc ce le insufli diavolii in mintea lor.
Diavolii care chinuiesc un demonizat pot fiindepartafi prin rugdciunile preo[ilor, MolifteleSf6ntului Vasile cel Mare, Sf6nta Spovedanie,SfAnta impdrtdganie, Sfdntul Maslu 9i celelalteSfinte Taine gi lerurgii, prin participarea laSfintele Slujbe bisericegti gi munca binecuv6ntatdla sfintele mdndstiri. Ciind Darul Sf6ntului Duh
21 in anul 1984 am fost la Mdnastirea Sihdstria Neam[,gi am constat cu uimire cd in aceastd mdndstire canonica,recunoscutd in toatd ortodoxia, care a dat sfinti gi cuviogi,nu se citesc Moliftele Sfdntului Vasile cel Mare. L-amintrebat pe Pdrintele Arhim. ll ie Cleopa despre aceasta. Mi-a rdspuns:
- Aveam aici in Mdndstire doi mari duhovnici careciteau Moliftele SfAntuluiVasile cel Mare. Venea at6ta lumeincAt se umplea aceastd vale. Am6ndoi insd, au plecat dinMdndstire, unul la vdrsta de 83 de ani, iar celdlalt la vArstade 86 de ani gi s-au cdsdtorit. De atunci, soborul mdndstiriia hotirdt sd nu se mai citeascd aici Moliftele SfAntuluiVasile cel Mare. Pentru cei chinuiti de demoni, soborul ahotdrAt ca sd posteascd, sd se roage, sd facd milostenie,sd fie spovedeti 9i dacd au binecuvdntarea, impirtdgi[i, sdli se facd Sf6ntul Maslu 9i dezlegdri, sd participe ta SfinteteSlujbe gi ascultdri din mdndstire. gl asffel, dupd curd[iainimi i 9i impl inirea canonului , Dumnezeu va indepdrta de laei pe diavol i .
149
iqdepirteazd pe demoni de la om, acesta devinecongtient de acfiunile sale gi poate lupta cuajutorul lui Dumnezeu Tmpotriva diavolilor.Diavolii vor continua sd-l ispiteascd pe om, dar inacest caz ispitele sunt mai ugor de biruit.
Lupta cu diavolii a demonizatului poate fiTn tot timpul vietii (l l Cor. 12,7-10). Un demonizatcare este luptat ziua gi noaptea de diavoli 9i nuhulegte pe Dumnezeu gi merge la Bisericd,ajunge mucenic. Sfintii Parinfi spun cd dacd nusunt Sfinte Moagte pentru SfAntul Antimis, sd sepund de la un demonizat care s-a mAntuit.
2. Al doilea fel de demonizafi sunt tofiereticii gi Tnvdfdtorii mincinogi, care prinTnvdldturile lor gregite schimbd'adevdrul SfintelorScripturi gi duc la rdtdcire pe unii cregtini. Despreacegtia SfAntul Apostol Pavel zice'. ,,Dar Duhulgrdiegte ldmurit, cd in vremurile cele de apoiunii se vor indepdrta de la credintd, ludndaminte la duhurile ingeldtoare gi la invdldturiledemonilol' (l Tim. 4,1),lar Sfdntul loan Gurd deAur zice ,,cd acegtia sunt toti incepitorii deeresuri, care, povituiti fi ind de demoni, vorgrii minciuni citre cei bine credinciogi, sprea-i indepdrta de Biserica Ortodoxi". Inmomentul in care unii ca acegtia pdrdsescdreapta credin[d, Harul Duhului SfAnt seindepdrteazd de la ei.
Luati aminte dar, cregtini ortodocai, cd toficei ce vor sd vd despartd de Sfdnta giDumnezeiasca Bisericd Ortodoxd sunt oamenidemoniza[i, cu diavolul mAndriei Tn ei, iar min[ile
150
lor sunt migcate de duhurile cele viclepg- aleiadului. Deci, tofi cei ce vd invafd erezii 9ipropoviduiesc altd invd[dturd;trdind de credintaortodoxd gi care se impotrivesc invdtdturiiadevdrate a Bisericii Ortodoxe sunt numifi deSf6nta Scripturd fii ai diavolilor (ln. 8,44).
To[i acegtia pot fi izbdvifi de robia diavolilorgi a patimilor, care ii tin legafi cu lanfuriledeprinderilor, dacd vor veni de bundvoie laBisericd 9i igi vor mdrturisi cu cain[a pdcatele,implinind canonul dat de duhovnic. Fdrd acestea,nici unul din acegti demoniza[i, bolnavi la suflet gila trup, nu se pot elibera de patimi, de diavoli gide osdnda iadului.
Sd nu uitdm cd prin pdcate oamenii suntlovifi de tot felul de boli, necazuri gi suferinfe,ajung robi ai cumpliti lor diavoli Si-Si pierdm6ntuirea sufletului. Oare cA[i cregtini nu suntastizi robi[i de be[ie gi de desfrdu? CAte mamenu-gi ucid prin avort copiii? Cdte familii nu sedestramd prin divo(uri ca urmare a acestorpdcate grele?
3. Tot demoniza[i sunt to[i cei stdpdnifi dediferite patimi grele, cum ar fi necredin[a,uciderea, ura, befia, iubirea de argint,desfr6narea, mAndria, invidia, trdnddvia, ldcomiagi altele,
4. Tot demonizafi sunt 9i vrdjitorii,ferftecdtorii, ghicitorii, care amdgesc pe cei slabiin credin[d cu puterea duhurilor rele. Acegtiapdrdsesc pe Dumnezeu gi cer ajutorul diavolilor,
151
astfel devenind ei ingigi demonizafi gi osdndifi la-vegnicile chinuri ale iadului.
V.2. lmaginea migcitoare givorbitoare a diavoluluiReugind ispititorul gi ingeldtorul diavol
atAta dezbinare in cadrul Bisericii, Tgi continudlupta prin toate metodele sale: m6ndria, hula,necredinfa, rdtdcirea, befia, desfrdnarea,neascultarea, minciuna g.a.m.d. Toate acestea,vrajmagii mdntuirii noastre le-au aruncat asupracregtinilor sub forma recentd a imaginiimigcitoare gi vorbitoare (internet, televizor,
s_9ara, s pe qr_estini !It!1 -_qc-gnepolnografice, paeale peste fire _gl_gentru a-igustrage de la legile cregtinegti, pldcute luiDumnezeu
Zice diavolul cregtinului: ,,Vrei "s-d-md erziUite
riale.
9g-e-uzr'L-qu-nolnteaEu aproape stau deggapa Cdt de bun este unfilm, dacd pun cbva {espre desfrAnare imi atings-eop^ul!"
Dacd Tn acel timp ar putea gin*e-.ya _vedeac.u ."su$htujui- Butoare*a, -.d-asfl4nirii, a.lo3omiet-g?nd u ri !e, srp-"-qrgate ca re se g d sesc Tn
$Ljnima*=,,.9..?rt]-e-nilor, s:?r tulbura de
152
Duhurile diavolegti lucreazdoamenilor , astfel:
asupra
'Ac inftjnn-e'-=,fllpz nin_e__c::e-di-nciogi, sectari, o_amen i - de -Stiin{a. Apoi,
153
care au prr-vit fa aceste*-film"e-t$ertereazit
-de !a Un qm la glt_ql.P_drr ___lelqyiziunea nAlign"aE
telecomandd, ipolf,-ghemale in
felevizorul, aldturi de celelalte amintite,ugureazi-munca diav le
. Din una in alta se ajungela-desftAnare, apol-omucidere prin avQlturi,pentru care ne*. pedepsegte cumplit Dumnezeu-:
aa intrat in casa unor cregtini. Acqlq--a_vdgut
ia9i
se-_uit6-la-filmete_desfia na!e. Qulini cedimineata @, dan-ein"e_va(e.
intr-o vedenie, un , aydz.ut I intunecat ca,r_e - sJetea, . peg-cpperif;ul casei, cy 99a{a inLadlgeE (antena),ia: capul (ielevlzorul-gi.jn.ternetul) era il eamerd.
154
Oamenii din g.asa ein ochi lui.
V.3. AvortulPrin lsaia prorocul, Cuvdntul se tAnguie:
Piere dreptul gi nimeni nu ia aminte; se ducoamenii cinstili gi nimdnui nu-i pasd cd dinpicina rdutdlii a pierit cel drept (lsaia 57, 1).,,Cum pier drep[ii gi nimeni nu ia aminte? (seintreabd pdrintele Arsenie Boca). La aceastdintrebare tot el rdspunde foarte simplu: Nu semai nasc! $i e de vind omul? Trebuie si seintrebelotomq! n22.
Sfdnta drin[ideopotrivd, aratd cd darul lui Dumnezeu pentrucei cdsdtoriti sunt copiii (Fac. 20, 1Z-18;25, 21;29,33;30, 6 ; 17,22; Lc . 1 , 7) , i eprunci este o hineerrvAnfare gi_q._fanduiald datdde cdtre Dumnezeu oamenilol inc5 din R-ai-Fiinporunca: cregteli gi vd inmullili... (Fac. 1,2A).
i se inngie,gle neamulomenesc ai se __menline via[a pe pdmAnt.
ea
mai mare bucurie gi o adevdratd temelie afamiliei23.
" *"' Petintele Arsenie Boca, mare indrumdtor de
suflete din secolul XX, Ed. Teognost, Cluj-Napoca, 2002,p. 66.
Ne vorbegte pdrintete llie Cleopa. vol. 5, EdEpiscopiei Romanului, 2002, p.20.
155
- ,,Copiii nu sunt numai un obiect de grij i 9ide nelinigti, ci ei dau familiei un nou sensexisten{ei, apdrdnd ca un adevdrat izvor debucurie gi forfe noi. lubirea fatd de copii daputere pdrin[ilor sd indure toate vitregiile vietii.Dacd nu ar fi apropierea sexuald, nu ar mai finagtere de copii gi nici sfin[enia acestei nagteri.Bucuria nemdsuratd gi nespusS, ce rezultd de peurma copiilor;' lumineazd la rdndul ei intr-un modcu totul nou, rostul sexului2a.
CAnd apar semnele' zdmisliri i copilului,atunci raporturile dintre sof 9i sofie se intdresc aimai mult gi se addncesc in iubirea fata depruncul zdmislit, traducAndu-se prin fiorul pios Tnfa[a tainei aparitiei unui om p'e lume, urmare aapropierii dintre sot gi so[ie'".
Fiecare copil este o razd din frumusefealui Dumnezeu. El intensificd gi innobileazd vialasofilor. latd un fragment dintr-o scrisoare a unuipdrinte pentru fetita lui, edificator in aceastSprivin[d: ,,Fata tatii, bine ai venit in cdsuta careagteaptd de mult un oaspete care sd-i dea sens.Uite, toate zidurile acestea albe, curate, strdnsein brale de"piatrd nu ne grdiesc nimic. Ce mult s-au schimbat toate in casa noastrd. Un singuradaos, mic, gi ai zice neinsemnat, o vietateprizdritd, migcd toate resorturile existenteinoastre. La lucru md simt mai Tnsemnat parcd'
2a Prof., V. V. Zenkovskiy, Convorbiri cu tineriidespre sexuatitate, trad. D. Balaur, Ed. Bizantind, Buc.,1998.,-pp. 53-54.
'" ldem, p. 48.
156
Cine imi dd zor oare? Despre tine, fata mea;.ameu multe de spus Domnului. Dar El mi te-a ddruitca un rod al rugdciunii, Un -surAs de copilrdsfr6nge tot surAsul cerului in casd, in suflet gidesigur cd surdsul acesta neprihinit, de sustrebuie sd fi venit. Aga de des ne oglindegti gi insomn, Tnseninarea aceasta: o boare de lumindtrecAnd peste chipul tdu. Este o revelafie abucuriei tale curate, cd vezi fala ingerilor. Noi,oamenii, cu ochii intinafi de viafd, nu-l zdream peingerul tdu pdzitor, dar tu ni-l inchipuiai dinzAmbet gi lumind ca atunci cdnd zboard hulubii insoare... gi ai inceput sd cregti... ai prins a rdde.RAsul tdu este atAt de binefdcdtor pentru urechilenoastre vdlmdgite. Noi, cAnd rAdem, biigam deseamd cd s-a amestecat ceva in metalul celdintru inceput, aga ca o strecurare strdind,impurd... Ce soare se revarsd in sufletul nostrucdnd tu rdzi intru neprihdnire..."26
,,Copiii sunt rodul iubirii creatoare extatice(care iese din sine), dupd modelul divin. Sofiidevin impreund creatori cu Dumnezeu, inal[a $iinmul[esc viata. Orice iubire este jertfelnicd, seddruiegte gi se revarsd la infinit, vr6nd sddepdgeascd efemerul. in orice iubire care seimpdrtdgegte de iubirea lui Dumnezeu,sdldgluiegte o ndzuin[d spre vegnicie. prin copii,iubireq iSi asigurd intrarea in ,,impdrdfia lui
26 Pr. Prof. loan Bunea, Cuvilnt de invdldturd la Botez,Cununie, inmormintare. Ed. Arhiep. Ort. Rom. a Vadului,Feleacului 9i Clujului, Cluj-Napoca, 1986, p. 69 apud LG.uprigan, Sfflnta copildrie,Buc., 1938, pp. 9-15.
157
Dumnezeu". Numai cAnd apare adimensiune in iubire, cei doi, bdrbat 9i femeie;descoperd in viata lor intreaga Sf6ntd Treime.lubirea triumfd 9i, fiind energie creatoare;cheamd la viatd, ca multiplicate"''s , s i l s l s t
lubirea este crea[ie continuS. Este tainaDumnezeu gi a omului adus din nefiintd la fiintipentru a se impdrtSgi vegnic de iubirea luibumnezeu" Unul in trei persoane, libereiresponsabile, iubindu-se reciproc. ,,Aceeagliubire, iegind de la Dumnezeu se Tntoarce la Elinu singurd, ci.cu..spor de via[5 noud, sfin[itd de oaltd tainS: copilul"' . ;
Astfel, izvordnd din puterea divind;procreatia nu mai apartinb speciei in sensulnaturii decdzute, pentru cd asumindu-giresponsabilitatea de a da via[6 gi de a o intre[ine;so[ul gi so[ia depdgesc limita celor doui egoismdingemdnate prin ,,contractul" matrimonial;depSgesc biologicul gi legile instinctuluiintunecat.
Agadar, orice mijloc de impiedicare qnagterii este condamnat, pentru ci di frAu liberconcupiscen[ei.,,Cdsdtorii le se transformi TrldesfrAulegiferat,decddereinanima|itate''29.
27 Pr. Prof Dr. llie Moldovan, Adevdrut gicdsdtoriei. Teologia iubirii, vol. ll, Ed. Ep. Ort. Alba lulia,1 9 9 6 , p . 2 1 1 .
tt lbidem.2s Paul Evdokimov, Sfinlenia unirii coniugale
lumina tradiliei ortodoxe, trad. Gabriela Moldovan,Christ iana, Buc., 1994, p. 24.
158
$tiind toate cele afirmate mai sus, rezultdloarle clar cd ,,omorArea embrionului (copiluiui;,chiar dacd are doar cdteva zile sau doud trei luni.duce pe om la- nivelurile celei.mai josnice alevredniciei sale"3o.
Avortul este cel mai mare pdcat pentru cdeste o crimd, o ucidere premeditatd, cu atAt maivinovatd cu cAt ia dreptul la via[a unei fiin[eomenegti, Tnainte de a se bucura de ea gi de a seinvrednici de Sfdntul Botez. Este un genocid,pentru cd odatd cu viafa nimicitd se distrug giviefile urmagilor posibili ai persoanei ce se cuvinea se bucura de via[d. ,,Este deicid pentru cdodatd cu sAngele copilului, se varsd 9i sdngelelui Hristos. E vorba de identitate misticd intresdngele copilului gi sAngele lui Hristos, pe care oafl6m in Evanghelia de la Matei 25, 32 intrucdtnu ali fdcut unuia dintr-acegti frali ai Mei preamici, Mie Mi-ali fdcuf'. Este o dubld crimd:omor6re trupeascd dar gi sufleteascd, pentru cdnefiind nebotezat, copilul nu poate intra inimpard[ia Cerurilor (loan 3,5).
Incd de la conceptie, copilul este om inminiaturd, cu suflet viu. Primegte trup din trupulpdrinfilor 9i suflet de la Dumnezeu, in momentulzdmisliri i. ,,Din momentul int6lnirii celor dou6celule vitale, fdtul este zdmislit, ca un principiu deviafri de sine stdtdtor, de esenfd spirituald, opersoand distinctd de cea a mamei. in sAnulmamei este o adevdratd viafd omeneascd, cu
to Fer. Epifanie, op. cit., p.75." 'Pr. Prof. Dr. l l ie Moldovan, op. c i t . , p.236.
159
insugirile unei persoane omenegti, cu toatedrepturile ce revin unei fiinfe spirituale, cu toateprivilegiile pe care nimeni, nicdieri nu le poateviola fdrd a viola totodatd legea morald. Viatacopilului incepe incd de cdnd este conceput' Inacel moment, Dumnezeu ii creeazd sufletulnemuritor. O via[d omeneascd intreagd incepeatunci gi porunca lui Dumnezeu: ,,Sd nu ucizi!" seintinde p6na acolo. Avortul, ca o suprimare il icitaa unei viefi omenegti, constituie pentru oricecongtiin[a dreaptd un pdcat greu, comparabil cumasacrul fdcut de lrod""'.
,,Bdtdlii le mari se dau Tn jurul leagdnelor 9icdnd intr-o fard sau familie aversiuneafald de uncopil cregte, cdnd leagdnele devin pustii, despreacel popor sau casd se poate spune ceea ceApostolul Petru a rostit cdtre Safira: latd,picioarele celor ce au ingropat pe bdrbatul tdusunt la uga gi te vor scoafe afard gi pe.tine(Fapte 5, 9). Aga a apus -gloria Babilonuhli, aSpartei 9i chiar a Romei. ln lupta cu Hanibal,Roma a pierdut 70.000 de ostagi, dar nu s-acl5tinat, pe cAnd mai tArziu, cdnd matroaneleromane divor[au din cel mai neinsemnat motiv, 9inu mai doreau sd poarte prunci Tn bra[e, 15.000de goti au infrdnt cohortele romane, atAt deglorioase in trecut"33.
Despre gravitatea 9i consecin[ele nefasteale avortului, pdrintele Epifanie Teoduropulos
t ' l dem, p .222.33 Pr. Vasile Sorescu, op. cit., p. 140 apud Pr. Dr'
$tefan Svetloacd, Fdclii pentru dreapta credinld.
160
afirmd: ,,Femeile ce recurg la avorturi devin. ryigteruine sufletegti gi nu-gi mai revin niciodatS.Experienfele duhovnicilor (dqr gi _q multorpsihiatri) intdresc adevdrul cuvantului"3a. Acelagipdrinte citeazd cuvintele profesorului sdu depedagogie gi psihologie, Spiridon Kaliafa: ,,Acegticopii, care nu sunt ldsa[i sd se nascd, devinstrigoi infricogdtori. Umbla prin subcongtientulmamelor lor gi nu le lasd nicicdnd sd seodihneascd. Nu vor intArzia sd apard simptomede nevrozd gravd, care le va chinui pe toatdperioada vielii. Respingerea glasului congtiin[eimorale nu rdmAne nepedepsite'"".
Fericitul Epifanie considerd cd aceastddeprimare sufleteascd, chiar gi a celor cudesdvdrgire,,libere" gi,,emancipate", dovedegte gialtceva: c6t de neintemeiat este argumentul celorcare sus[in cd distrugerea embrionului nu estegravd pentru cd el nu este om gi astfel nu avemucidere. Biserica noastrd are sdrbdtori dezdmislire a pruncilor in pdntecele mamei lor cumeste cea a Maicii Domnului gi cea a cinstituluiinaintemergdtor, gi aceasta tocmai din pricind cdil considerd pe om ca existdnd din clipa zdmisliri ilu i "o .
,,Se spune desigur cd embrionul nu esteom la concepfie, ci devine om abia la 12 sitp-
34 Fer. Arhim. Epifanie Teoduropulos, Famitieicregfrne cu iubire, trad. leroschim. $tefan Lacoschitiotul,Sch i t ^ t l l Lacu l , 2001, p .73 .
" ' l d e m .36 lb idem, p . 74 .
161
tdmdni de la zdmislire, adicd in a 85-a zi cAndsunt constituite organele 9i trupul se unegtesufletul. Dar se intreabd pdrintele Epifanie: ,,Ceste clipa magici in care pasta cdrnoasdschimbd in om? ln ce ceas al acestei zile (aa)? De dimineafi? De amiazd? De seara?miezuf nop[ii? Dar de ce nu este in a 84-a ziin a 83-a? Ce lucru mare 9i imPortantTnt6mplS d",la o clipd la alta, de la o ord lasau de la un miez de noapte la celdlalt?"37
Dacd am lua ca adeviratd afirma[iatrupul nu se unegte cu sufletul decAt la naorganelor sau mai bine-zis de desivArgireorganelor in pAntecele mamei, ar trebui sdintrebdm c6nd anume embrionul primegtecdci nagterea organelor nu se sdv6rgegte innu se intdmpld de la o clipd la alta, cirealizeazd foarte incet, cu pagi mici. Chiarpere[ii pdntecelui matern ar fi fost transparen[io sticlS 9i am fi observat in fiecare ziembrionului, de la zdmislirea pdni lalui, ar fi fost cu neputin[d sd reperdmschimbare determinanti. Embrionul ar fi ajunsvremea nagterii lui gi noi am fi rdmasnedumerirea: cAnd a crescut aga de mult?nu gi continua cregtere a copilului ce s-atrece cu totul neobservatd de casnicii lui?inceput il vedem nou-ndscut, apoi prunc,bdietandru, adolescent, birbat 9i nucdnd a crescut. Nu e cu putinfd sd stabilimde schimbare a lui de la un stadiu de vArstd
37 lb idem, p . 88 .
162
altul. Aceasta se intAmpls gi cu evolufia-embrionului. Este cu neputinfa sa stabilim etapeale ei.
Agadar, care este clipa minunatd ainsufletirii embrionului. Care este ziua, ceasul,minutul? Care este secunda perioadei de timp ?ncare se Tntregegte nagterea organelor? Ce faptconcret, Tn drumul evolutiv gi lent al embrionului,pricinuiegte ,,cutremurul cel mare" gi coboardingerul ce rostogolegte ,,piatra de la ugamormdntului gi instaleazd sufletul in materiatrupului atunci cAnd se transformd in om? Laaceastd intrebare nu este cu putin[d sd se deardspuns"38.
lmpotriva acestui babilon, c6t de clard gide infeleaptd este pozitia Bisericii noastre: avemom din clipa zdmisliri i 9i prin urmare avemucidere de om oricdnd s-ar face avortul"3e.
Pentru a convinge ci omul este intreg cutrup gi suflet de la zdmislire, Fericitul Epifanieincheie articolul despre insuflefirea embrionului cuurmdtorul argument: ,,Cdnd Pururea Fecioara avizitat-o pe ruda S?, Elisabeta, imediat dupdBunavestire, adicd dupd puline zile dupdzdmislire, ce purta in pdntecele ei? Purta materieorganicd neinsufle[itd, de mdrime de circa unmilimetru? Desigur cd nu! Ci purta inlduntrul ei peCel Cale a luat firea omeneascd, adicd trup cusuflet rdlional, pe Dumnezeu Cuvdntul. De aceeacdnd a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul
] l to ioem, pp . 110-111." lb idem, p. 89.
163
(loan Botezdtorul) a sdltat in pdntecele ei 9iumplut de Duh Sf1nf', indl[And lauddcelui de numai cdteva zile ,,Binecuvdntatrodul pdntecelui tdu" (Lc. 1, 42) 9i numindu-oPreasfAnta Fecioara Maria, ,,Maicameu" (Lc. 1, 43)'oo.
Dupa ce vor fi congtientizat gravicrimei, atdt cele ce au comis avorturi, cdt 9icare au vrut,sd sdvArgeascd, se cuvine sd liaducd la cunogtin[d leacul sau pedeapsaaceasta. ,,lar dacd vrei sd scapi tu 9i cellaltispune pdrintele Arsenie Boca, (cdci sAngele crdzbunare gi nu vei avea binecuvdntare niciceila[i, ci numai pl6ns 9i jale, ori t i- i iape ceilal[ i copii, ori vor cere insugi capul mamepe care i-ai fdcut, trebuie sd pui Tn loc tot atd[icopii ai altor femei sdrace 9i sa ii botezi, iarsunt botezafi gi te ingrijegti de ddngii ca 9i detdi. cu imbrdcdminte, alimente, bani depand ce sunt in stare sd iSi cAgtige singuexisten[a. $i ce sco[i din copiii tai sd sco[i 9i diaceia. lar toate necazurile pe care le vei aveavremea aceasta, fie pentru ei, fie de la ei, sdrabzi pe toate naddjduind in mila lui Dumcd [i se va ierta pdcatul, cdci prin rdbdareispSgegti pdcatul, iar .milostenia cu ostenebiruie ihaintea judecd[ii"a1 .
oo lbidem, p. 133.ot Din invdldturile pdrintelui Arsenie Boca.
famitia 9i copiii ndsculi in lanluri, Ed. CrediStrdmogeascd, 2003, p. 92.
164
Pdrintele Arsenie Boca avertizeazd marnelenecredincioase 9i uguratice care igi ucid copiii fdrdmiE, (cu ajutorul tatilor lenegi care nu vor sd igiasume odatd cu trdirea plScerii ce rezultd din actulsexual gi rdspunderea pruncilor ce se vor zdmisliinmod natural prin rdnduiala inscrisd in fire deDumnezeu Creatorul vie[ii), ca fa[a de Dumnezeunu te pofi pldti cu minciuni. ,,Cd iti va spune diavolulcd ai dat destul, numai aga ca sd te scoatd dator,ca sd ii fii 9i lui datornic ai ca sd nu i[i pldtegti fafdde Dumnezeu datoria'. $iii indeamnd tot pdrintele:,,Sd le invefi pe cele tinere ca sd nu facd aga cumai fdcut tu, pentru cd tu gtii cu c6td infrigurarepatimegti in sufletul tdu! Vrei copii pu[ini, nu-l ldsape bdrbatul tdu sd se atingd de tine! insd, ca sdpo[i face lucrul acesta, trebuie sd vd infrAna[i cupostul, iar eu zic cu foamea, cdci trupului acestuiade pe noi nu ii pasd dacd ne bagd in focul iadului.De aceea ar trebui ca nici noud sd nu ne pese depoftele luigisa le mai ucidem cu postul'42.
Pentru mamele fdrd inimd, mamelecombde, emancipate, care considerd cd fdtul nueste decdt o parte a corpului omenesc, cum suntparul gi unghi i le, de care po[i dispune cum vrei, 9ia-ti ucide copilul este totuna cu a-ti schimbafreza sau manichiura, sunt bine venite rdndurilescrise intr-o carte apdrutd in anii trecu[i giintitulatd ,Mama," Tn care se infiereazd astfelavortul: ,,ln jurul tdu, via[a cdntd belgugul einestingherit. Ciripesc pdsdrele, cAntd puigoriirdndunicii, 9i mii de insecte se desfdteazd in
42 lb idem, p . 93 .
165
rczele blAnde ale soarelui, de parcd iti zic: undei[i sunt puigorii tdi, mamd a oamenilor? legi pepajigte in gradind. Pare cd fiecare fir de iarbd 9ifiecare floare i[i aruncd in fatd: Femeie de ce i[ieste leagdnul gol? in fundul dumbrdvii este otufd, pe ea se tAnguie jalnic o pdsdricd, cuibul eieste fird puigori. Un garpe s-a strecurat pAndacolo 9i i-a inghifit... $i pasarica jelegte amar dete prinde mila..., iar tu, tu, mam6, strdjuiegtil6ngd leagdnul gol. Ce garpe a trecut pe acolo 9i!i-a luat copilul? $i cine [i l-a ucis inainte de aajunge la leagdn? Tu nu pl6ngi? Tu nu cAnti culacrimi? Spune-mi, femeie fdrd mild, ce garpe [i-afurat din leagdn micile fr6nturi din Rai cu surdsulde serafimi, in jurul icoanei lui Dumnezeu?
$arpele este voia ta proprie, care nu a voitsd aibd copii, iar pldnsul pdsdrelei te dojenegte,te infruntd. Viala trebuie sd rdsard 9i din tine, iartu o ineci in sAnul tdu cu aceleagi mdini albe pqcare [i le-a dat Creatorul ca sd mdngdi pe fruntdingereascd de copil sau ca^sd orAnduiegti bucleleaurii cdzute pe fruntea lui"*'.
,,Botezul" coPiilor avortati !Degi Biserica interzice botezul 9i
impdrtdgirea persoanelor decedate prin .canonul18 de la Sinodul din Cartagina (419)"", existd
a3 Pr. Vasile Sorescu, op. cit., p. 140 dupd Pr. Prof
$tefan Svetloacd, Fdclii pentru dreapta credfnld.- 44 Arhidiac. Prof, Dr, N. Floca, Canoanele BisericiiOrtodoxe,Tipografia Polsib, Sibiu, 1993, p. 250.
166
obiceiul necanonic sd se boteze, in ziua de 7ianuarie, copii avorta[i in acel an.
Cum se procedeazd?! Dacd o femeie asdvArgit unul sau mai multe aVorturi in acel an,ea se prezintd in ziua menfionatd mai sus labisericd, av6nd la ea un numdr de lumdndri 9i dehdinu[e pentru prunci, egal cu cel de avorturisdvdrgit. Fiecare din qceste femei, dupd slujbanagterii Sf6ntului loan Botezdtorul, mergeimpreund cu preotul la unul din mormintele dinpreajma bisericii, acolo unde preotul, dupa oectenie pentru cei adormiti, toarnd de trei ori apddintr-un vas pe mormAnt, rostind formula: ,,Seboteazd robul lui Dumnezeu loan sau loana, innumele Tatdlui 9i al Fiului gi al Sfdntului Duh".
Efectul negativ cel mai important alacestui ritual ,,magic" este acela cd seincurajeazd indirect practicarea pruncuciderilor,in ideea ce, printr-un mic efort financiar(lumdndri, hdinu[e etc.) inso[it de un ritual,impaci congtiinta 9i gterge efectele cumplite aleacestui groaznic pdcat.
In loc sd sdv6rgeascd astfel de practicipdg6ne sau vrdjitoregti, preofii ar trebui sdtrezeascd gi sd sensibilizeze congtiintele pentru ainfelege gravitatea avorturilor gi a le evita.
Crezi oare, femeie, cd un simplu ritualmagic dupd ce [i-ai omordt copilagii este de ajunsca sE ifiimpace congtiinta gi sa te mAntuiegti?
167
- Diavolul, fi ind legat de Harul Duhului SfAntprin rugdciunile lui Avva larion, a mirturisit aga:,,Pe fecioarele care au desfrAnat 9i au rimasgravide le lupt goptindu-le: Ce or si spuniparinlii tdi cind te vor vedea? Or sd te certe 9ior si te alunge de acasi 9i ai si aiungi deocara lumii. Mai bine si avortezi. lar dacireugesc si le conving se se sinucidi' imiindeplinesc rnai repede misiunea 9i le ducsufletul in iad. Femeilor cisitorite, care suntinsircinate, le spun: Avortezi-l pe acesta,pentru cd nu egti pregititi si cregti un copil,nu ai bani, situatie 9.a. Daci nu reugescastfel, aclioneaz asupra birbatului 9i ii spunsd o ameninfe cu bitaia gi ci o di afari dincasi daci nu avorteazi.lar unele femei poatemai au 9i alfi copii 9i le este greu si-i creasci.Le mai dau curai, spunindu'le ci avortul nueste picat, cd fdtul care este in pAntece nqeste om 9i, deci, nu fac crimi. lar daci niciaga nu reugesc, mi ingriiesc ca nu cumva si-9i educe copiii cregtinegte, ci sd devind fii ailumii 9i ai diavolului".
O, femeilor, nu vd ingela[i, in cliPazdmislirii Dumnezeu trimite sufletul pruncului.Privegte femeie la un nou ndscut, la ochii luiingeregti, g6nguritul gi z6mbetul lui, fa[a luiluminatd gi nevinovdtia lui. Oare nu vezi darul luiDumnezeu? Nu simfi dragostea lui? De ce vrei sddistrugi crea[ia lui Dumnezeu? Uitd-te bine la unprunc! Tndrdznegti sa-l omori? Tu [i-ai implinit opldcere de moment, iar Dumnezeu i-a dat via[i gi
168
suflet, Uitd-te bine la aceastd rninrnedumnezeiascd 9i nu asculta goapta diavolului.Dacd gi mama ta ar fi gAndit la-fel, te-ar fi omorAtgi pe tine inainte de nagtere! Oare nu vei fi maifericitd cu un copil care i[i va fi de ajutor gi-[i vaumple inima gi sufletul cu dragostea sa, decdtomordnd sd-ti implinegti alte pofte trupegti? Pecine iubegtitu? Pe Dumnezeu ori pe satana?
Cdnd necazurile te impresoard, aleargd laSf6nta Bisericd gi roagd-te ca sa-[i ajuteDumnezeu cu Harul Sdu. Dumnezeu, care aregrija de un fir de iarbd gi de o vrabie in mijloculiernii, oare nu se va ingrij i gi de pruncul tdu?Dacd i[i vei educa copiii cregtinegte, vei aveardsplatd atAt pe pdm6nt, cdt gi in cer, iar copilultdu se va ruga pentru tine dupd ce vei pleca dinaceastd lume. Sa gtii cd pdnd in ziua judecdfitale, pruncii avortafi, impreund cu ingerii, strigdlui Dumnezeu despre Tndoitul omor al trupului gial sufletului. lar dacd cumva ai fdcut acestepdc.ate, M6ntuitorul Hristos agteaptd sd te Tntorci,sd te mdrturisegti, sd-[i faci canonul, ca sd temdntuiegti gi tu gi copiii pe care i-ai avortat.
Dacd cunogti femei care au acestegAnduri, ajutd-le cu o vorbd bund, cu orugdciune, cu un ajutor material. ln Romdnia,intre anii 1989-2012 s-au inregistrat peste 22milioane de avorturi, prunci care strigd la cer. Sdvd spovedifi, sd facefi canonul dat de duhovnic,ca nu cumva sd ne pedepseascd Dumnezeupentru aceste ingrozitoare crime. Nu ucide[i copiiipentru mdncare 9i bani, cdci ei sunt ca ingerii 9i
169
-cele mai nevinovate fiinfe omenegti. Pe acegtia i-a iubit Hristos, i-a chemat la Sine gi i-a luat inbra[e, poruncindu-le: ,,Ldsali copiii sd vind la Minegi nu-i oprili, cdci a unora ca acegtia esfeimparalia tui Dumnezeu" (Mc. 10,14). Ldsaticopiii sd vind la via[6, sd se bucure de aceastdvia[d pdmdnteascS, precum 9i de cea vegnicd,pentru cd nu noi, ci Dumnezeu i-a creat, le ddvia[d, ii hrdnegte 9i poartd grue de ei. Dacdfemeia moare in timpul nagterii copilului, semdntuiegte gi ajunge muceni[6.
V.3.1. Ge se intAmpli in t impul unuiavort?Medicul american Be'rnard Nathanson a
folosit filmarea cu ultrasunete a avortului unui fdtde 12 sdptdmdni (Videocaseta purtdnd titlulStrigitul mut). Astfel, fdtul presimte amenin[areainstrumentului ucigag, care se apropie ca sd-izdrobeascd lui capul gi se manifestd prin: migcdriviolente gi agitate; cresc bitdile inimii de la 140 la200; deschide gura larg, ca Tntr-un strigdt mut.
Medicina nucleard a ardtat cd la 18 zile sefac simtite batdile inimii fdtului, iar la7 siptdmAniare toate organele interne gi externe definitivconturateas. Ce ne spune Biserica despre acestpdcat? Cdnd invdfdturile Bisericii vin incontradictie cu concluziile gtiinfei, atunci gtiintadevine in[elepciune pdmAnteascd, demnd de totdispreful.
as Avoriul, Editura Ortodoxos Kypseli, Tesalonic -Grec ia. 1991.
170
Sfdntul Apostol Pavel ne _ spune:Dumnezeu Se vddegte intru adevdrul Sdu, pecdnd tot omul, intru minciund,.precum esfe scns;Drept egti Tu intru cuvintele Tale gi biruitor cdndveijudeca Iu (Rom. 3,4). Sfinfii Grigore Teologul,Anastasie Sinaitul 9i Maxim Mdrturisitorul aratdcd,,cea care leapidi fitul cu voie este supusijudecdlii pentru ucidere" (Sfdntul Vasile celMare, Canonul 2).
Cei care dau medicamente avortive, suntucigagi, la fel cea care avorteaza (Sfdntul Vasilecel Mare, Canonul 8). Complicitatea la avort estecomplicitate la ucidere. Sfdntul loan Hrisostomulconsiderd vinovat de pdcatul uciderii 9i pebdrbatul femeii. ,,De_ ce sivirgegti ucidereinainte de nagtere?46 Cici nici pe desfrdnatinu o lagi si rimini desfrinatd, ci o faciucigagd de oml Vezi cum se ajunge deci de labetie la desfrinare, de la desfrinare laadulter, de la adulter la ucidere sau chiar mairiu decit uciderea. gi darul lui Dumnezeu ilbdtiocoregti 9i legilor Lui te impotriveSti? 9iceea ce este blestem tu iei dreptbinecuvin!4re? $i silagul nagterii il faci silagal uciderii..*'' Avortul este considerat ucidere cupremeditare, pentru cd ia dreptul la viafd al unei
*6 Prin avort, se intrerupe pind la sfirgitul lumiinagterea altor copii, care ar fi avut pirinti pe copii avortati.De asemenea venirea la viatd gi a unor mari personalitdli:ierarhi, preoli, monahi, oameni de gtiin!6 gide culturi...'' Sfintul loan Gurd de Aur, Comentariu la Epistolacdtre romani, Omilia 24, Patrologia greacd, tom. 60,626.
171
_fiinte omenegti inainte de a veni pe lume gi-inainte de a se invrednici de Sfdntul Botez. in
cartea folositoare de suflet ,,M6ntuireapdcdtogilo/' se spune (cap. 5): "sA nu ucizi",referindu-se la uciderea trupeascd gi sufleteascd.Sd nu sfdtuiegti, sd nu ajuti, sd nu fii complice laucidere. ln jurdmdntul lui Hipocrat mediculmdrturisegte: ,f,u voi da femeii substan[eavortive..." ,,
V.4. False minuni 9i vri j iMdntuitorul lisus Hristos ne Tnva[d cd Tn
vremurile de apoi se vor ridica hristogi mincinogigi prooroci mincinogi 9i vor da semne mari gichiar minuni, ca sd amdgeascS, de va fi cuputintS, gi pe cei alegi (Matei 24,5). lar SfdntulApostol Pavel ne spune cd inainte de sfdrgitullumii va veni Antihrist - omul pdcatului gi .fiulpierzdrii - care se va Tmpotrivi lui Dumnezeu gi seva indlta mai presus de ce este sfAnt gidumnezeiesc Ai prin lucrarea diavoleascd va facetot felul de semne gi minuni mincinoase (ll Tes. 2,3). in aceste timpuri ,,unii se vor depdrta de lacredinld, ludnd aminte la duhurile celeingeldtoare gi la invdldturile demonilol' (1 Tim.4,1) .
Prin mijlocirea 9i cu puterea diavoleascd givrdjitoreascd, spiritigtii, hipnotizatorii, yoghinii,teozofii, bioenergeticienii 9i cei ce se ocupd cumagia neagrd gi cu magia albd, .fac ai falseminuni, incdt:
172
1. migcd unele corpuri grele fdrd -s_4 leatingd; de exemplu, ridicd o masi, deschid o ugdg.a. ;
2. produc fenomene de presiune: sunete,lovituri;
3. modificd greutatea corpului uman;4. ridicd de la pdmAnt un corp uman gi-l
fac sd pluteascd in vdzduh (levitafie);5. determind aparifii luminoase, corpuri
luminoase, imagini luminoase... ;6. inlesnesc int6lniri 9i convorbiri cu cei
moti;7. fac sd apard scrieri fdrd interveni[ia
omului pe hArtie, plicuri Tnchise g.a.:8. ghicesc in cdrti, cafea, horoscop...;9. fac sd se producd forme, fenomene din
care rezultdextrateregtrilor;
existenfa O.Z.N.-urilor,
10. realizeazd vindecdri prin intermediulbiocAmpurilor. Acestea sunt false minuni, iar to[icei care lucreazd cu diavolul gi cei care au partede'aceste lucruri, sunt in atara Bisericii lui Hristos9i vor fi pedepsiti cu diavolii (colaboratorii lor) iniadul cel vegnic. Cdci nu prin ispitirea luiDumnzeu gi prin iscodirea puterilor puse deDumnezeu in om se fac minunile, ci prin credin[aneindoitd citre Dumnezeu gi cu ajutorul gilucrarea Sfdntului Duh se fac adeviratelemin-uni.
Minunile dumnezeiegti se fac numai innumele lui l isus Hristos 9i prin Biserica lui Hristos,
173
pdci Biserica este ,,Stdlp 9i temelie aadevdrulul' (1. Tim. 3,1 5).
V.5. invitituri despre niluciridrdcegtiUnui frate i s-a ardtat intr-o noapte diavolul
in chip de inger luminat gi i-a zis lui: ,,Eu suntGavriil gi sunt trimis la tine sd-[i aduc o vestebun6". lar fratele i-a rdspuns ..Cred cd ai fost trilmis la alti i, cdci eu sunt pdcdtos gi nu suntvrednic sd vdd inger". Acestea zicdnd el, indatd apierit vicleanul dinaintea lui 9i s-a fdcutnevdzut"a8. Drept pentru care vorbesc Sfin[iiParinti: ,,Chiar dacd s-ar arita cu adeviratcuiva ingerul, si nu-l primeascd, zicind: nusunt vrednic a vedea un inger, petrecind inpicate".
La fel zicea un stare[: ,,StAnd eu Tn chiliamea 9i nevoindu-md, s-a apropiat diavolul demine 9i mi-a zis: ,,Eu sunt Hristos!" lar eu,'TnchizAnd ochii, am zis: ,,Eu nu sunt vrednic sd-l-vdd pe Hristos", pentru cd El lnsugi a zis:,,Mul$hristogi mincinogi se vor ardta, ingelAnd pe multi'.lar diavolul, auzind aceasta, s-a fdcut nevdzut"t'.'Deci, a zis stare[ul: ,,Sd nu doreascd nimeni sdvadd pe Hristos sau inger, cu simfurile, ca nucumva sd-gi piardd mintea desdvdrgit, cd verdmAne fdrd minte primind lup in loc de pastor gil
aB Patericut, Editura Episcopia OrtodoxS - Alba lulia,1990,^p. 309.
"" lb idem, p 310.
174
inchinAndu-se dracilor gi slujitorilor lor.- -Cdinceputulingeldciunii minfii este slava degartd, decare omul, fiind migcat, se ispitegte a cuprinde peDumnezeu in inchipuiri gi asemdndri. Cdci suntdiavoli care se pot ardta in chip de ingeri,amdgindu-[i mintea gi ddndu-[i gdnduri care tepot infiora. lar de voiegti sd ai ajutor, sd te rogi luiDumnezeu gi sA-i blestemi pe diavoli gi sa teinsemni cu semnul Sfintei Cruci".
Trebuie sd ne ferim de duhurileamdg itoare (diavolegti).
Sfdntul Apostol 9i Evanghelist loan nespune: ,,lubililor, nu dali crezare oricdrui duh, cicercali duhurile dacd sunt de la Dumnezeu,flindca multt prooroci mincinogi au iegit in lume.ln aceasta sd cunoagteli duhul lui Dumnezeu:orice duh care mdrturisegfe cd /isus Hristos avenit in trup este de la Dumnezeu. $i orice duhcare nu mdrturisegte pe lisus Hristos, nu esfe dela Dumnezeu, ci este duhul lui Antihrist, desprecare ali auzit cd vine gi acum este in lume.'
Voi, copii, sunteli din Dumnezeu gi i-alibiruit pe acei prooroci, cdci mai mare este Cel cee in voi decdt cel ce este in lume. Aceia sunt dinlume, de aceea grdiesc ca din lume gi lumea iiascultd.
Noi suntem din Dumnezeu; cine cunoagtepe Dgmnezeu ascultd de noi; cine nu este dinDumnezeu, nu ascultd de noi(adicd de episcopi,preo[i 9i diaconi ortodocai n. n.). Din aceastacunoagtem duhul adevdrului gi duhul rdtdcirii(duhul diavol i lor n. n.)" ( l loan 4,1-6).
175
V.6. Cuvint despre Sfdntul Andcel nebun pentru Hristosintr-o noapte, pe c6nd Sf6ntul Andrei
ruga, a venit vrdjmagul diavol 9i a Tnceput sdtare in uga casei. $i s-a inspdimdntat Andreide fricd gi-a ?ntrerupt rugdciunea, s-a urcat Tn9i s-a ascuns in pdturd. $i s-a bucurat diavolula zis cdtre altul:
- Vezi pe acesta? Pdnd acum anumai pdcate gi acum s-a pornit imnoastrS.
lar din frica aceea a adormit Andrei 9ivisat. Era undeva gi se aflau acolo o multimediavoli, iar in altd parte, mul[ime de bdrbafihaine strdlucitoare. lar diavoli i, avdnd o cdpetenimare gi puternicd, ziceau cdtre bdrbafii cu hastrdlucitoare cd dacd au pe cineva ca sd luptecdpetenia lor. Fericitul Andrei sta gi privea, vsd vadd cine se va lupta cu acel inpotrivnic. 9i, iatd, a vdzut pe un t6ndr foafrumos, pogordndu-se de sus, findnd in m6inicununi: "una era de aur gi impodobitd cuscumpe, a doua avea un mdrgdritar mare, iartreia era mai mare decit celelalte, impletitain flori rogii gi albe, din ramurile dumnezeiRai. $i atdt de frumoase erau cununile aceleanu poate mintea omeneascd a le ajunge 9i lisd le descrie.
176
$i se g6ndea Andrei cum ar putea sd aibamdcar una din cununile acelea. $i apropiinijO:sede tdndr i-a zis:
- Nu vinzi cununile acest6a? lar tdndrul i-ardsPuns:
- Sd md crezi, fiule, cd mdcar de mi-aiaduce aurul din toatd lumea, nu-[i voi da fie dinacestea nici o floare. Cdci ele nu sunt dinaceastd lume degartd, ci din vistieriile celeceregti, cununi de la Hristos, cu care seincununeazd cei care biruiesc pe diavoli. lar dacdvoiegti, nu una, ci trei cununi, mergi 9i te luptd cuacel diavol. lar dacd biruiegti pe acel infricogatdiavol, toate trei cununile le vei primi de la Mine.
lar Andrei a rdspuns:- Me voi lupta cu el, numai sd md inve[i
megtegugul lui. Zis-a cdtre ddnsul tdndrul:- Nu sunt diavolii infricogdtori gi groaznici,
ci neputinciogi. Deci, nu te teme de infricogatamdrime a lui gi de chip. Cdnd te va apuca gi vaincepe sd te intoarcd pe tine, sd nu teinspdimdntez, ci sd-i impiedici piciorul lui gi veivedea ajutorul lui Dumnezeu.
Deci a iegit fericitul la luptd. gi a venitdiavolul, infricogdndu-l gi ingrozindu-|. Apucdndpe Andrei, a inceput a-l intoarce pe el incoace giincolo, multd vreme. $i diavolii incepuserd sdbatd din patme, iar cei cu haine albe sd seintrisdeze, tem6ndu-se ca nu cumva diavolul sd-ltrdnteascd pe Andrei la pdmdnt. Apoi, Andreitntdrindu-se, a impiedicat piciorul vrdjmagului,care a cdzut ca un copac mare gi a nimerit cu
177
fruntea de o piatrd 9i striga: ,,Amar, Amar!"barba[ii cu haine strilucitoare se bucurau 9iinceput a-l sdruta gi prdznuiau biruin[a lui Idiavolului. $i s-au risipit to[i diavolii curugine. Atunci, tAndrul acela i-a dat lui cununacelea 9i, sdrutindu-l, i-a zis: <Mergi cu pacede acum sd fii prieten gi frate al nostru.aleargd spre nevoinla cea bund, sd fii ,,neblpentru Mine gi la multe bundtdti pdrtag vei fiziua impdrdfiei Mele>. rl
Acestea auzindu-le fericitul de la ac{Tdndr frumos, s-a trezit 9i se mira de acEvedenie. $i din ceasul acela s-a fdcutpentru Hristos. Crezdnd lumea cd Andrei riinnebunit gi este indrdcit, l-au legat cu lanturi drfier gi l-au dus in Biserica Sfintei Anastasia- lar (toatd ziua se fdcea ca un nebun gi noaptea sruga lui Dumnezeu 9i Sfintei Anastasia
intr-o noapte, pe cdnd se ruga in bicea ascunsd a inimii sale, a venit la dAnsul,vederea ochilor, diavolul, [inAnd o secure 9imul[i diavoli, unii avAnd cufite, altii lemne, parisuli[e, ca sd ucidd pe fericitul Andrei' $i a incegde departe diavolul a rdcni, in acelagi chip Tni s-a ardtat atunci cdnd s-a luptat in vis cu$i s-a repezit asupra Sfdntului, vrdnd sd-l taiesecurea pe care o avea in mdnd 9i toti demtcare erau cu el au ndvdlit asupra lui. lar el.sufletul zdrobit 9i cu lacrimi, a strigatDomnul: ,,Sd nu dai fiarelor sufletul celui cemdrturisegte fie!" 9i Tncd a mai addstrig6nd: ,,Sfinte loane Teologule, ai
178
mie!" $i s-a pecetluit cu SfAnta Cruce. $i'inilates-a fdcut tunet gi un mare sobor de oameni s-aardtal gi, iatd, un bitrdn lumindt, frumos la chip, avenit, avdnd o multime de slujitori cu dAnsul. $i azis cu glas de tunet cdtre tofi cei care Tl insoteau:,,prindefi pe to[i diavolii!"
lar diavolii se vditau, zicdnd:- Vai de ceasul acesta in care noi ne-am
ingelat, cd Sfdntul loan rdu ne va munci pe noi!lar dupd ce diavolii au fost chinuiti, le-a zis
SfAntul loan Teologul: ,,Mergeti gi vd ardtatitatdlui vostru, Satana!" $i fericitului Andrei i-azis:
- Vezi cd am venit repede in ajutorul tdu,fiindca Dumnezeu mi-a poruncit sd am grijd detine. Deci, rabdd gi degrabd veifi slobod.
$i acestea zicdnd s-a fdcut ca un fulger gia dispdrut de la ochii Sfdntului Andrei, iar fericitulfoarte mult sldvea mila lui Dumnezeu. cd intrutoate i s-a fdcut lui ajutor.
V.7. Ce se intdmpli la al doileaBotez?Un cregtin ortodox s-a inddgostit de o fatd
sectard. Tatdl fetei i-a spus cd le dd voie s6 secdsdtoreascd dacd bdiatul se va boteza lasectari. Bdiatul a acceptat acest lucru, ne[indndseama de sfatul mamei. Dar mama bdiatului, fi indo bund cregtinS, s-a dus la mdndstire, a postit gis-a rugat mult la Dumnezeu gi Maicii Domnului.
179
Cdnd a sosit momentul botezului,rugdciunile mamei sale, ochii sufletegtibdiatului s-au deschis gi a vdzut cum lumiDuhului SfAnt 9i ingerul pdzitor se indepdrtaula el 9i in acelagi t imp se apropia un diavnecurat. Cutremurat de spaimd, bdiatul a fugit dacel loc.
Deci, luati aminte cregtini ortodocai,care voili sd vd rebotezafi la alte religii sausd gti[i cd pierde[i Harul SfAntului Duh giingerul pdzitor gi primifi in schimb dinecurati, Tngeldtori 9i blestema[i.
V.8. Despre mdnieUn frate s-a mAniat pe un altul 9i, stdnd
rugdciune, cerea de la Dumnezeu rdbdare 9iia de la el fdrd ispita acel pdcat. RugAndastfel, a vdzut un fum (diavol) iegind din guragi Tndatd i-a trecut mdniaso.
V.9. Diavol i i g i gdnduri le de hul iDiavoli i nu indrdznesc sd-L huleascd
Dumnezeu, cdci 9i ei ,,cred gi se cufremurd" (l2,19). De aceea ii indeamnd pe oamenihuleascd pe Dumnezeu, cdnd sunt mdnioginu li se indeplinesc dorintele. Deci oamenii, insd lupte impotriva vrdjmagilor mAntuirii lor,incarcd cu energie mdnioasd (negativa) 9i h
50 Pateric Egiptean, Editura Episcoliei OrtodoxeAlba-lul ia, 1990, p. 225.
180
pe Dumnezeu 9i cele Sfinte. Pentru tot'nimiculinjurd 9i toate sunut date celui rdu.
Preamilostivul Dumnezeu a fdcut lumeavdzutd gi nevdzutd, a creat pe om, S-a jertfit peCruce pentru mdntuirea noastrd, are grija denoi... Poate oare cineva sd spund cd Dumnezeua gregit cu ceva? De ce oare nu ne luptdm cudiavolii cdnd suntem mdniogi? Sa ne impotrivim,sd ne rugdm gi sd ne insemndm cu Sfdnta Cruce.Nu este oare diavolul pricinuitorul tuturor relelor?Cati cregtini il blestemd pe diavol cdnd seenerveazd?
Cregtinul, cdnd are necazuri, trebuie sd sesmereasca 9i sa ceard ajutorul lui Dumnezeu.lardacd se m6nie gi injura Tndepdrteazd pe ingerulpazitor gi Harul Sfdntului Duh gi prezent sprelucrare se face diavolul.
,,Aceastd ispita se intAmpla la mul[i dacd-lsloboade Dumnezeu pe diavol, ca sd-i ispiteascdpentru indl[area gi mdndria lor, ca sd-i smereascdgi. sa-gi vind intru cunogtinfd, sd-gi cunoascdneputinfa lor 9i sd se pocdiascd de mdndria lor.lar unora fiind smeri[i gi cucernici, l i se intdmplS oispita ca aceasta, din zavistia gi pizmavrajmagului diavol. Pentru aceasta gi multoradintre Preacuviogii Parinti care trdiau in pustie cumultd infrdnare gi via[a pustniceascd li seintdmpla lor de cddeau in aceastd ispitddiavoleascd a gdndurilor celor hulitoare asupradumnezeirii, precum zice Sfdntul loan Scdrarul gial[i Sfin[i Pdrinfi, cd de multd supdrare gi scdrbdce aveau pentru acele gAnduri diavolegti
181
hulitoare de Dumnezeu, cddeau indezndddjduire, intru sldbiciune 9i boaldsufleteascd gi trupeasci, Tnc6t li se vegtejeau 9i lise schimbau fetele de multe osteneli, foame gisete, rdbdare cu privegheri gi rugdciuni, cd doars-ar izbdvi de acele gAnduri hulitoare, dar nu seputeau izbdvi. $i cdnd le venea lor acele gAndurihulitoare asupra lui Dumnezeu, li se pdrea cd seva desface.'pdmAntul gi-i va inghifi, sau cd vacddea foc din cer gi-i va arde. Dar toate lepdtimeau gi le rdbdau pentru nesocotinta,negtiin[a gi nepriceperea lor, cd nu se socoteau,nici nu gtiau, nici pricepeau aceasta, cd totadevdratul dreptmdritor cregtin care se teme deDumnezeu gi face poruncile Lui, nevinovat estede nigte gdnduri spurcate, rele, hulitoare deDumnezeu ale vicleanului diavol, care nu sunt cuvoia gi invoirea omului, ci sunt nigte ndvdliridiavolegti asupra omului, fdrd de voia lui. Pentrucare gbnduri, omul nu are nicio vind sau pdiat,nici pedeapsd de la Dumnezeu, fi indcd omul nule primegte, nici nu le urmeazd lor, ci i i cad luindpastd. Cdci cum ar putea cineva din cregtinis5-L huleascd pe Dumnezeu, cdruia i se inchindgi i se roagd? Noi, cregtinii Aceluia, ne inchindmgi ne rugdm gi-L binecuvAntdm ziua 9i noapteq,in toatd vremea si in tot ceasul. Aceluia limullumim gi pe D6nsul il preamdrim. Aceluia iislujim, pe Acela il chemdm pururea in ajutorulnostru, inaintea Lui stdm gi ll rugdm 9i pe El Unulit gtim Dumnezeu, Tatdl, Fiul gi PreasfAntul Duh,intr-o Dumnezeire sldvit de toatd fdptura. Pentru
182
Acela toate chinurile gi mucenicia cu bgc-qrle leprimim, le rdbddm gi lepdtimim..."51.
Un frate l-a intrebat pe unul din pdrin[idespre gindul hulei, zic6nd: se necdjegte sufletulmeu awo, de dracul hulii, ci fd mild gi spune-mi,din ce cauzd mi se intAmpld gi ce voi face?Rdspuns-a bdtr6nul: un g6nd ca acesta ni seint6mpla noud din clevetire, defdimare giosAndire, dar mai v6rtos din mdndrie gi dintru a-giface cineva voile sale gi a se leneviin rugdciuneasa, gi din mdnie 9i iutime care sunt semne alemdndriei, cdci aceasta ne aruncd pe noi inpatimile ce s-au zis 9i de acolo se nagte g6ndulhulii gi de va zdbovi in suflet, il dd dracul hulii lacel al curviei gi de multe ori il aduce pdnd laiegirea^din minli, iar de nu se va degtepta omulpiere""t.
V.10. Licomia pAnteceluiUn frate oarecare, fldm6nzind, a vrut sd
menance de diminea[a 9i se lupta cu gdndul sdnu mdndnce pdnd nu se vor implini trei ceasuridin zi. $i dupa ce au trecut cele trei ceasuri apregdtit m6ncarea gi iar voia sd mdndnce cumare poftd 9i iardgi gi-a zis: ,,mai bine este sd maiagtept pufin gi sd mdnAnc cAnd se vor implininoud ceasuri din zi". $i c6nd s-a implinit vremea,s-a- sculat la rugiciune gi a vdzut cu ochii lui pevrdjmagul diavol, ca un fum iegind de sub
11^ Patericut, op., cit., pp. 31 7-31 8." lbidem, p. 321.
183
-gervetul unde se afla mancarea. $i indatd i-airecut foamea, scdpdnd gi de lScomia pAnteceluigi de nesdturare.
V.11. Patima desfr6niri iPatima desfr6ndrii poate fi stirnitd in om
astfel:A. Diavolii, atingAndu-se in somn de
anumite pa(i ale trupului, stdrnesc patimatrupeascd gi apoi aduc in minte forma unei femeiprin amintire;
B. Diavolii se pot ardta lu6nd infd[igareaunei femei 9i ating6ndu-se de anumite pd(i aletrupului, stArnesc dorin[a pdcatului gi se ivescnSlucirile;
C. Patima care domnegte in diavolul ce seapropie, stdrnegte patima 9i aga se aprindesufletul omului spre gdnduri, aducdnd inainteformele pdcdtoase prin amintire. Dar in nicirinuldin modurile amintite nu pot dracii sd migte niciunfel de patimd dacd se gdsegte in suflet dragosteafafa de Dumnezeu.
V .12. Rdzboiul desfriniri iUn frate era in mare rdzboi gi supdrare de
la duhurile desfrAndrii gi a mers la un stare[ cuviatd sfAntd gi i-a spus: ,,Roagi-te pentru mine,pdrinte, cd md supdrd foarte mult rdzboiul des-frAndrii". Deci s-a rugat stareful pentru frate, darvenind acesta, din nou i-a spus cd nu a incetat
184
aceastd luptd. VdzAnd aceasta, stare[ul continuaa se ruga 9i a zis: ,,Doamne, aratd-mi vie[uireaacestui frate gi din ce parte-ndvdlegte Satanaasupra lui, cd m-am rugat gi el nu a aflat odihnd".lar Dumnezeu a descoperit starefului cd demonuldesfrAndrii gedea aproape de frate 9i bdrfea pringAnd impreund cu el, in vreme ce ingerul trimislui spre ajutor stdtea departe 9i era mdhnitasupra fratelui, cd nu se indrepta spreDumnezeu, ci se indulcea cu gdnduriledesfrAndrii gi tot cugetul sdu ii da vrdjmagului.
Deci a cunoscut stare[ul cd fratele nu seimpotrivea gAndurilor gi i-a zis: ,,Te lagi supus gite imprietenegti cu gdndul cel rdu al desfrdnarii 9ide aceea pdtimegti!" Apoi l-a invdfat cum sd seimpotriveascd gdndului desfrdndrii, prin post,rugdciune gi smerenie. $i urmdnd sfatulduhovnicului 9i^rugandu-se impreund cu stareful,a aflat odihni""'.
Alta data a venit diavolul la Avva Sisoe 9i i-a spus: ,,Minune mare, pdrintel Ucenicul tdu mdtinb strdns in bra[e 9i se roagd: Doamne,izbavegte-md de cel rdu!" Sd gtii gi aceasta: nuva uri omul patimile trupului sdu, ca pe nigtevrajmagi ai sdi - nefdcdndu-le plScerea cu nimic -,apoi nu va putea sd se slobozeascd din curselevrajmagului. Pentru to[i oamenii, dar mai alespentru cei tineri, cursa cea mai aprinsd adiavblilor este trupul.
53 Proloage, Editura Mitropol iei Olteniei , 1991, p. 165.
1 8 5
V.13. Diavolul care a mutat ostAnciin trecut, se nevoia Pe Muntele Ceah
un pustnic cu via[d sfAntd. Noaptea, c6nd citeaPsaltire, diavolul cduta sd-l intrerupd, luptdndcu mdndria, minia, desfrAnarea 9i cuarme ale sale. Ba, uneori ii arunca Psaltireamdnd sau"nu-l ldsa sd intoarcd foile.
intr-o noapte, pe c6nd pustnicul citeaPsaltire, diavolul sta pe stAnca din fa[a pegteriise pregdtea de lupta. Cu Harul lui Dumnepustnicul l-a legat pe diavol 9i i-a poruncitplece cu tot cu stdncd din acel loc. Diavolul a ltstdnca gi a plecat. Rdsdritul soarelui l-a surppe diavol la Coada Lacului Bicaz, unde ast6nca gi a dispdrut. St6nca se poate vedeaastdzi, in mijlocul vdii, l6ngd viaduct. Este inade 15 metri gi cAntaregte gO Oe tone. in aceldin punct de vedere geologic, nu mai existhrocd asemdndtoare cu rocile dinCeahldu (dolomite calcaroase).
V .14. Povdtuitorul diavolDiavolul s-a ardtat unui cSlugir
rAvnitor gi tAndr, povdtuindu-l mereu spre bipdna cdnd acesta s-a ingelat, crezAnd cd esteduh trimis de Dumnezeu. Ba, mai mult, nu asd se sfdtuiascd cu duhovnicul sdu, impliniastfel voia diavolului. Diavolul, carematerializa deja, ardtdndu-se in vedenii, i-a
186
intr-o zi'. ,,latd, tu egti sfAnt 9i drept, iar duhovnicul6u te povdfuiegte gregit!" Duhovnicul, fi indvdzdtor cu duhul, gtia cd ucenieul sdu asculta dediavol gi dorea ca prin smerenie sd-l scape deacest duh necurat. Diavolul insd ii goptea incontinuare ucenicului: ,,Tu egti virtuos 9i sf6nt,duhovnicul tdu gregegte, fiind invidios pe tine,mergi la el, iar dacd gi de data aceasta te vacerta, pleacd din mdndstire!" lar ucenicul in locsd se smereascd 9i sd asculte de duhovnic, aplecat din acel loc.
V.14.L invilituriCdnd se acoperd ochii boului, atunci toatd
puterea lui se smeregte gi-l duci unde vrei. Astfel9i diavolul, daci reugegte sd intunece minteaomului prin pdcate gi negtiintd, il duce la tot lucrulrdu. lar de se va lumina mintea omului prin HarulDumnezeiesc Ai congtiinta duhovniceascd, ugorva scdpa de megtegugirile vicleanului diavol.
' V.14.2. De cine si fugim?!Un ,,cregtin", cdnd vedea preotul, il ocolea
gi se ascundea. Intr-o zi. Dumnezeu a rAnduit casd se intAlneascd cu preotulfafd in fa[d. Pdrintelei-a zis:
- CAnd vezi un preot, sd vii la el, ca sd tebine-cuvAnteze prin el Dumnezeu.lar de pdcate gide diavoli sd fugi.
187
V.15. Cum ne ispi tesc diavol i i?Avva llarion a legat, cu ajutorul Harului
Duhului SfAnt, pe un diavol 9i i-a poruncit sdspund cum ingeald el pe oameni. Diavolul i-a zis:<Eu, pdrinte, am trei metode principale:
1. Celor necredinciogi le goptesc la urechecd ,,nu existd Dumnezeu, nu existd Rai 9i nici iad'Cdt trdiegte pe'pdmdnt, atAt este totul. Deci sdmdncdm, sd bem 9i sd ne distrdm, sd desfrAndm,cd indatd murim gi nu ne alegem cu nimic.
Totugi, unii din acegtia, care ajung prindiferite necazuri la Bisericd, prin lucrareaingerului Pdzitor gi a Harului Dumnezeiesc igipun intrebarea: ,,Dar, atunci, ce deosebire esteintre mine 9i un dobitoc? Pentru cine oare s-afdcut cerul gi pdmdntul, cu toate frumuse[ile,armoniile 9i darurile din ele? Dumnezeu le-acreat pentru om, ca sd trdiasca dupd legile gi ,poruncile dumnezeiegti, sd I se inchine 9i sd-Lsldveascd.
2. Celor ce se intorc la Dumnezeu, le zic",,Mei, omule, mergi la Bisericd, spovedegte-te,roagd-te, dar'nici cu dracul n,u o rupe. Doar ampetrecut atA[ia ani imPreund...
$i foarte ugor ii cAgtig. CAnd ies de laBisericd, ii indemn sd intre in cdrciumi, la jocuri 9ila altele asemenea gi in cdteva ore i-am fdcutnegri ca mine. Pe alti i i i intunec la minte 9i i i trimitnumai din curiozitate la sectan[i gi la eretici, laspiritigti sau la vrdjitori spun6ndu-le cd 9i ei credin Dumnezeu.
188
3. Celui cu pu[ind credin[a gi negtiutOr'iispun cd este Dumnezeu gi Rai, gi Judecata deapoi, dar cd nu are rost sd-gi iroseascd tinere[ilemergdnd la Bisericd, cd doar mai are de trdit. $i-lamdgesc, ca sd petreacd timpul in pdcate, sdmoard nepregdtit gi atunci ii iau sufletul gi-l duc iniad>.
Amintim aici o istorioard: (O mamd igitrimite baiefelul la Bisericd in Postul Mare,spundndu-i cd dacd ascultd o sd-i cumpere uncadou de Sfintele Pagti. Pleacd agadar copilul giin cale ii iese un om de vArstd medie gi-lintreabd: ,,Unde te duci, copile?" ,,Pdi, m-a trimismama la Bisericd", zice copilul. ,,Ei, lasd, egti mic,ce caufi tu cu babele? Du-te gi te joacd, ai timpl .Copilul i l intreabd ce sd-i spund mamei.lngeldtorul i i spune: ,,Zici cd ai fost. $i aga copilulnu s-a mai dus la Bisericd. A crescut mare, s-ainsurat gi intr-un timp gi-a zis: ,,Cam de mult n-am mai fost la bisericd! Aga se pornegte din nougi pe. cale iar Ti apare acel bdrbat, care-l intreabddin nou: ,,Unde te duci, tinere?" ,,Md duc laBisericd, pentru cd nu am mai fost demult",Ingeldtorul din nou il abate din drum, sfdtuindu-lcd este tdndr gi mai bine ar fi sd se distreze, iar laBisericd se va duce cAnd va fi bdtrdn. Ldsdndu-se ispitit, s-a dus tdndrul la distrac[ii. Au trecutanii, tAndrul a imbdtr6nit gi deodatd s-a m6hnit insuflet, zicdndu-9i: ,,Vai de mine, am imbdtrdnit gieu nu am mai fost pe la Bisericd!" Hotdrdt, pleacddin nou gi spurcatul de diavol, care nuimbdtrdnise deloc, se aratd sub acelagi chip gi-i
189
zice: ,,Unde te duci, mogule?" ,,|a, md duc ai eu laBisericd'. Atunci diavolul, multumit, i-a replicat:,,Este prea t6rziu, de acum egti al meu!"Dumirindu-se, bdtrdnul igi zicea in sinea lui: ,,Euam imbdtrAnit gi dsta este la fel, de ani de zile!"9i a murit omul nepregdtit, nespovedit 9ineimpdrtdgit>.
Prin aceste metode ale ingeldtorului, seascund, de fapt; nenumdrate alte feluri de momeligi ispite, megtegugite de satana, care luptd tottimpul pentru a cdgtiga cdte un suflet. VrdjmagulmAntuirii noastre std in preajma noastrd, esteprezent in toate acfiunile noastre gi se luptd sdne piardd. Pe noi, cei din lume, ne cdgtigd maiugor, incdt osteneala lui nu este prea mare.Rdzboiul adevdrat il duce cu cei sporitiduhovnicegte, cu cei care s-au lepddat de lume -cdlugirii precum 9i cu preofii.
Aga se explicd faptul cd indepdrt6ndu-te.de bisericd gi de cele sfinte, faci loc diavolului. El '
este prezent permanent prin aceea cd la tot pasuleste chemat, pomenit, cinstit: du-te d...; sd fiu ald.. . ; ce d.. . ; g.a. la fel . $i aga diavolul te intunecdla minte sd-faci voia lui. Tot ce std pe fatapamdntului: f i intd, animal, lucru, mAncare, [5rAn5,ape etc. - nimic nu este iertat - sunt datediavolilor de mii gi mii de oameni incongtien[i degravitatea faptelor lor.
190
V.16. Diavoli i la raportin iad, satana pnmegte raportul
subalternilor sdi. Cel mai mic dintre supugii sdi i ispune: ,,Eu, intunecimea voastrd, am luptat timpde 5 ani 3000 de cregtini gi i-am fdcut de aupacatuit. Dupa aceasta i-am imbarcat pe unvapor, pe care l-am scufundat, ciocnindu-l de unaisberg".
Satana i-a replicat: ,,Prea mult timp, preapu[ina roadS!"
Urmdtorul in grad zice: ,,Eu, intunecimeavoastrd, impreund cu oastea mea, am lucrat timpde 10 ani prin guvernele tdrilor, le-am stArnitmAndria, ura, dorinta de imbogd[ire, iar lamomentul potrivit i-am indemnat la rdzboi. Amadus astfel milioane de suflete in iad!"
Satana, nemultumit, din nou i-a zis: ,,Preamult timp, prea pu[ind roadd!"
Al treilea zise cu ingAmfare: ,,Eu,intunecimea voastrd, impreund cu subordona[iimei, am luptat 40 de ani un pustnic cu viatacuratd 9i l-am dobor6t!"
Satana, mul[umit, replicd: ,,Vino sd teavansez, mare lucru ai reugit!"
V.17. Momeala" Avva Macarie, intr-o vedenie, a vdzut un
diavol care trdgea din greu o funie, de care se[ineau cu mAinile mul[ime de oameni.
191
- Unde duci pe oamenii acegtia, diavole? i lintrdbd Avva Macarie.
- Cum, unde? in iadl rdspunde diavolul .- Bine, dar ei sunt z id i rea lu i Dumnezeu 9i
au fost rdscumpdra[i prin jertfa lui lisus Hristos gitrebuie sd meargd in Rai!
- Da, pdrinte, eu i-am legat? Le-amaruncat funia (momeala) gi uite ce strAns se finde ea!
V.18 Fiecare patimi are un diavola l e i .Dracii pun mereu in noi sdmAnta
cugetdrilor necurate 9i neruginate, f iecireipatimi i i corespunde dracul patimiirespective. Sf6ntul loan Scdrarul aratd cdgAndurile spurcate gi desfrdnate vin de la draculcel amdgitor al inimiisa. Mare este amdgirea cucare ne momesc ai ne rdzboiesc demonii in acestrdzboi nevizut - gi numai sfintii, a cdror minteeste curdlitd de patimi 9i care au darulstrdvederii, o pot vadi! Acelagi Sfdnt nepovestegte o .intdmplare ldmuritoare in acestsens: ,, intr-o zi, am observat cum demonul slaveidegarte a insuflat unui frate anumite gAnduri, pecare le-a descoperit mai inainte 9i altuia; apoi l-atrimis pe acesta sd spund celui dint6i ceea ceavea in inimd, fericindu-se pe sine ca unul ce sesocotea prezicdtor (profet)" 9i cdzdnd astfel in
uo Sf. loan Scdrarul, Scara Raiului, Cuvilntul XV,F i loca l ia vo l . lX , E . l .B .M. a l B .O.R. , 1988, p . 319.
192
pdcatul slavei degartess. Rdzboiul dracilo'r-,,impotriva noastrd prin g6nduri e mai cumplit cardzboiul cel prin lucruri", ne spune Sfdntul MaximMdrturisitorul.
V.19 Diavol i i g i gdnduri le de hul iTrebuie menfionat 9i un alt gdnd al rdutdti i,
intru totul respingdtor: gindul cel necurat alblasfemiei. infeleg6nd pericolul unor astfel degdnduri, precum gi faptul cd acestea ii rdzboiescin principal pe nevoitori i vie[i i duhovnicegti,Sfdntul loan Scdrarul a rezervat blasfemiei uncapitol intreg, descriind-o amdnunfit gi ajutdndu-ne sd ne ferim de ea. Blasfemia sau hula. nespune Sfdntul, izvordgte din mdndrie: ,,Preanecuratei acesteia ii place deseori sd ne facd,atunci cdnd ne"gdsim la sfintele slujbe gi in chiarceasul infricogdtor al sdvArgiri i dumnezeiegti iLiturghii, sd blasfemiem (hulim) pe Domnul(SfAnta Cruce, Maica Domnului , Sf in[ i i . . . n. n.) g iSfintelb (Taine) care s-au sdv6rgit". Ea ndvdlegteasupra noastrd cAnd stdm la rugdciune, grdind,,intru noi oarecari cuvinte foarte ruginoase ginecuviincioase pentru ca ori sd pdrdsimrugdciunea, ori sd cddem in deznddejde. in felulacesta, pe mul[i i-a fdcut sd inceteze de a seruga, d-upa cum pe mul[i i-a indepdrtat de laSfintele Taine; trupurile unora le-a topit cutriste[ea". SfAntul loan Scdrarul ne povd[uiegte sdnu ne socotim pe noi ingine pricinuitori ai
uu lbidem, CuvdntulXXtl, p. 358
1 9 3
,,gAndurilor de huld", intrucAt ,,Domnul, care estecunoscdtor al inimilor noastre, gtie cd nu sunt alenoastre acest fel de cuvinte, ci ale vrdjmagilornogtri", care voiesc sd ne instrdineze deDumnezeu gi de Biserica Sa56.
V.20. Cum scoate diavoluloamenii din Biserici.Un mare stare(, ,
gtand,in -Bisericd, a v6zut un diavol-carq.umblape l6nga _cr-e5tini, -arun diutre= ei
lui p6na se_ termina slujb_a. Agaj:a__desqop-eritD_ 9p ng1-zeu gtq re[ului ca19_ _geaoana diauqfiicregtinilor care vin la Bisericd. (Pateric Egiptean).
V.21. LuptaDiavolul privegheazd vegnic Ai insistd in a
ispiti prin toate mijloacele lui viclene. Unii cadbiruifi, iar alfi i biruiesc asupra lui. Un sfdnt pdrinteavdzut intr-o vedenie o mdndstire unde cdlugdriise osteneau prin rugdciuni, post gi muncd.Mul[ime de diavoli se luptau cu ei, aruncdndsage[i de mdnie, desfrdnare, mdndrie, ldcomie,
uu lbidem, Cuvdntut XXill, pp. 373-375.
194
mdhnire, iubire de arginti, lene 9i altele la,feL-Mergdnd mai departe, a vdzut in orag oamenicare chefuiau, desfrAnau, jucau, huleau. $ideasupra lor se afla un diavol intunecat carelenevea. Din cdnd in cAnd, acel Tntunecat se uitala. mulfimea de oameni pacdtogi, zicAnd:
- Merge treaba! Ai mei suntefi!
V.22. Un exemplu de biruinf iasupra celui riuU.n_cfe..gtjn ayeafn u lte i s pite-de-la4iave I i g i
cadga__dp nsnLlrnirate ori in pdcate.alergaia- Stana3iserce-gi se rutga
l@nufi, _z_iq6nd :,,Doamne, oridg_vojes_c- qri{e pu vqiegc- !" 9izicea aceasta in toate zilele gi de cddea in curviegi de nu cddea. O^data a cdzut, ca de obicei, inpdcat noaptea gi-indata a inceput a se ruga lui
gi i-a zis, cdnd cAnta: ,,Cum de nu te rygi-nezi cu_ [otul _a sta inaintea lui_Dqmn9_49!1, gl_apome4j numelg Lui?" lar fratele i-a rdspuns: ,,$tiica liqaha:sta esle nicovald, o datd vei lovi cu
voi ajuqge in ziua de apo_i gi cu jurdman_t i[i feS_leincredin[are, cd _?_y*q nlt_sdn9dg!g9qA__pe- Fdcdto$i, cdpAr6ndu-te pe tine lui Dumneze.u" p_6n i
te lupta cu mine gi voi vedea cine va
195
[rtui,- lu-sau- Dumnezeu. Dacd a auzit draculacestea. a zis cdtre dansul: intr-adevdr, de-a-c-umn U 111_a -Lo*i m a i_ !q{g q u t i n -e, -c3- S-d - n u -t i sgonises ctre-eungna, luptOndu:md pentru ; 9i s-a dus dracullct" Atunci cAnd cre otdrdtri r" lase de pdcate, @rdjavolilor. Aga spunea urr- -q,egU-n--9Aj!-jspiteau
de__Le d1eqf _cal9_ji-gapteau:,,Lasdai sd te pocdiegti de pdcate l!6j[9!" -lar
e_[, hgtaq6t, ]! iaspLtndea, -N-\.1, _Volpirasip_aqa!.[Si mAine fie voia lui Dumnezeu!"
A zis un bdtrdn: ,,D_-qcd a!flia se luptd cutrup-rJJau , vezi !-:-? -PoIllt rd4lloiul_a_supr-a ta gi o indrepteazd. Sau din desfetels,sau ditLsromn--mult, sau din mdndrie, sau de tes_qc_g!-egtl Be tine mai bun decAl-altul, sau aiosdndit pe cineva-candgregea. Fiindcd afard de
".""ttl-nu se luptd omuf sple curvie"S8.
V.23. CAt de mare poate fi oispit i?
I femeie, pe nume luliana, a mers la ovrdLiitoa re ( S ab in a)*cdreia-ii-slujeau- 30Q-dediavoli, ca sd-l farm.e-e;e p_e V.asile, pentru a secisdtori cu ea. Vrdjitoarea i-a cerut o sumd debani, incredinfAnd-o cd are diavoli care o potajuta pentru a-l aduce pe Vasile in casa ei.Va9j9, fiind !,tn -9F. c19dlncigs, plitt_gla__lgiD,umnezeu -desp_rg-acest plql qlape
t t tb idem, p. 299ut tbidem, p. 306
196
iVrajitoarea a _!qim[g, .toaplg-a_ 3__diavoli
a.9qp_fa IUL VaSfle, dar acegtia s-au intors ruginati,neputdndu-se apropia de el. Vdzdnd aceasta,vr?jitq_ere_e__e_ ddl javglj, dar gi acegtia s-au intors rugina[i.s u pd ratd, ajle_la n_o_@ol i,care insd au
--fo a
dumnez . AtUnci. a_intreb_at*-vrajit-q-ar_e-a pediavoli: , ouliu*ti p"t r.a;upralui Vas-ile?"lar,diavol i i i -au rdspuns: , ,
ti".
V.24. Despre rugdciuneZis-a un stare[: ,,Cdnd te vei ruga gi.v_ei
vedea cd Dumnezeu !e, m_i!gieg!e, cu Harul Qdu,sd gtii cd satanao qle_ylqllj{e. Cdci diavolul atunciluptd pe oameni cu invergunare, c&rd _fara_delene-vjge _ se luptd gg___ei. lar g6nd e
va izbdvi".I I ne spune: ,,Cel maitare
ne luptd vrajmagii diavol i. 999!gllor este ,,94__ng_ fure rug as de la
197
cine este de-mi zice sd md inchin lui?" Acestea^ { - -
.tru il am
u, cdruia gqtgfqa__mg 1-p_cijir, rgf_lfe__ll_qei4g " Acestea auzind
l, !nd?!t :_ p!g!! SL_s_-ala.c_ul ne@zut cucitVla dglqc_Si cU toatd oa-slea lui.
V.26. Despre smerenie
U0+arinte merg6nd la t6rg, a intdlnit unom indrdcit, muncindu-se. Apropiindu-se,indrdcitul La l-o_v,it pe parinte cu palma pesteobraz, ia[*pArintele a intors gi celdlalt obraz casd-l loveascd. Atunci, diavolul nu a mai pututfebda gmg1e-Ue pdrintelui 9i imediat a fugit dinom, slobozindu-|. Aga, omul a rdmas sdndtos,mul[umindu-l lui Dumnezeu cd l-a izbavit demuncirea cumplitului diavol.
. V.27 . Avva MacarieA venit diavolul la Avva Macarie gi vr6nd
sd-l loveascd, nu a putut gi i-a zis lui: ,,Multd sildam de la tine, Macarie, cqgi-nu po!,pimic aquprata. Degi, iatd, , fac ai eu: tu postegti, eunu mdnAnc- nicjo-datd; tu privegheTi, eu nu dormdeloc; este care md biruie". $i l-aintrehat Avva Macareie: ,,Care este?" lar diavolul
V.25. Diavol i i cu carul de foc
Spunea $vva Qr cd a cunoscut un pdrintecare ajunsese la desdvArgire, incdt timp de zeceani mAncare pdmAnteasca =nu-J mdncat, ciirlgerul Domnuhri ii aducea lui; o-dati.laJrelzil-e,m6ncare cereascd. $i au venit la acel pustnic u+pi{q.{e cliavoli, strdlucind 1e_i__cqQdeingeri, intf:o_-__c_dru[e de- -foc ai multime de oaste,tnarmatd asemenea unui alai impdrdtesc.Apropiindu-se de ddnsul, i-au zis: ,,Omule, tu ai
gi !e_ yo_1 [q3 in Qaruta aceasta glte-voj-inal[ade pe pdmAnt la cer, ca pe llie-Tezvite-anul, gi tevoi ageza la un loc impreund cu dAnsul".
Auzind acestea, pustnicul igi zicea ingdndul sdu: ,,Eu, in toate zilele gi noptile l:t15inchin impdratului gi Dumnezeului meu,
un Sf. Evagrie Pont icul , in Fi local ia, vol . l , E. l .B.M. alB . O . R , 1 9 8 8 , p . 1 1 8 .
198 199
a zis: ,, , pentru aceasta nu pot asup.relta"60
-
V .28. Avva Pamvo
Se spunea despre Avva Pamvo cdntejodatd -nu zAmhea. intr-una din zile, vr6nddracii sd-l facd sd rAdd, au legat de un lemn opand gi o purtau, facdnd galagie gi zicAnd: ,,Alli,alli!" $i vdzdnd acestea, Avva P-amvo, a rdg, iardracii, auzind, indatd au inceput a juca" zicAndu-gi: , ,Ha, ha! Pamvo a rAsl" lar el le-a rdspuns lor:,, Ng- a n ra s, Qlam-ficulrAr4 ?, nep uti nta voa strd,cA gtatra*fiin-d-pudafi o pani o'.
V.29. Jertfa cregtinAA venit la mdndstire un om supdrat de un
diavol. lar un pdrinte, fdcdndu-i-se mila deddnsul, dcut--s;utgaeiu-ne Si-I-a-inse*mnat cusemnul Sfintei Cruci. lal diavolul, necdjit fi ind pepdrinte, a zis: ,,Md gonegti pe mine din acest om,d_ar sd Slii. cAla"line v-oi-ven i !"
Pdrintele i-a r:dspuns: ,,Vino la mine, cdcicu bucurie te voi primi!" $i aga necuratul duh aiegit din acel om gis--a.tipitde,pannte. $iin_d.a"ta ainceput g:l"tttff-e-g11q 9i-a-l necdji pe pdrinte timp
L-o-u-toj felukte jspile. |ar pdrintelelqi_..Dqmnezeu qL@e-ghlq5i mult
p-ost, pg11-c-ind pe diavolul- care petrecea cu el.
uo lb idem, p . 133.t ' l b i d e m , p . 1 g 2 .
200
Dvp-it 12 ani, nemaiputdnd necuratul duh. g;lsuferi pe cdlugdr, l-a pdidsit, fugind de la ddnsul.Vdzdnd acestea, pdrintele i-a zis: ,,Pentru ce mdpd rdsegti? Ma i inloarce-te $i _lup_t-a-le .e_u. mine !"lar diavolul a plecat de la el, neputAnd rdbdaostene-ala4j-smerenia pdrintel u i.
V.30. Rdzboiul diavol i lor impotr ivaci lugdri lor
Ayva Mafgel, monahul, spunea frafilor, cagi cum ar fi fost vorba despre altul, cd p-g sc-glqtTntr'o noapte ca sd-gi facd pravila gi cd A_aUZLt ung! . Deci,s-a tulburat pirintele gi se gandea in sine deUnde este aiei glasul trdmbifelor de rdzboi? ]arcdnd se gdndea el aga, ildata a venit diavolul-gii-a zis:
- Aga, cu adevdrat, ldzboi e_sle, q1 _8e1uyoi_qgU sa aifii"z_bsi a$upra-Ja, dormi, ce=ne!-!_U ne
gi, pentru ca -robii nogtri sunt,
ii rdzboim.
V.31. Puterea smereniei
Erau doi fra[i cdlugdri, care de multavreme-viefuiau impreund. lar vrdjmagul diavol,pizmuind traiul lor cel bun, a vrut sd-i despartdunul de altul. Deci, a provocat intre_ ei"o p_rjeina-caaceasta: fratele cel mai tAndr a aprins lumAnarea
201
l l ll1 cel mai bdtrdn, cu..srnerenie s-a inchinat Tui p-And
la pdmAnt, zicdnd:- laitd-md, frate, cd te-am suPdrat,
agleaptd un pic- gi iar o voi aprinde.l-ar puterea'lui DumnezeU a pedepsit pe
acel diavol, muncindu-! p6nd la 7iuil $i dacd s-afdcut ziud, a mers acel diavol la raport la Satana,spundndu-i tot ce a voit sd facd gi cum s:? Slrlgfitcdlugdrul cel mai b-a-tr€n celui mai tdndr 9i cum,P-e ntru-smerenia.aQelu ia, P uterea I u i D u m nezeuJ-a pe-de-psit pe-el pana la ziud. Deci 9i noi sd nesilim sd cdgtigdm smerenia, care risipegteputerea diavolilor.
V.32. Cine se lupt i cu diavol i i?
Un frate a spus duhovnicului sdu:- Pdrinte, md luptd un diavol! Duhovnicul i-
a r ispuns:- Diavo[il a luptat pe Moise, pe SfAntul
Antonie gi pe ceilalti Sfinti, c4re--s:au impotrivitpasatului Si-q-?U luptat cu diavolii, Fana llsallge(Evrei 12, 1-10). lar tu P-entruaep_\tqnlele_,s|paqalelg,t_alepediayoli.
202
V.33. Vremuri apocalipticeayolul cdtre Sfantul Andrei: ,,Sd gtii
cdVA
viclgsuguile, mAi rfi_a_rLdeeA_t c_ej b_Arcni. i,eu _v_oi ineepe_a-mA odihni gi_nuvoijnvata_nimicpe fiii oamenifor, p e, vorin qgp,ej_tqgg- _toata v_o-ia .me ?..
V.34. Despre cdderiA intrebat un frate pe un pdrinte:- Cum cei care vietuiesc in lume, trecdnd
cu vederea postul gi rugdciunea gi implinind toatepoftele lor, nu cad gi nu mdrturisesc cd au gregitgi chiar de Sfdnta impartaganie indrdznesc sd seapropie? lar monahii de-a pururea postesc Aiprivegheazd gi se roagd gi pururea se pocdiesc AiplAng pentru pdcatele lor.'
lar Avva, suspindnd, a zis:- Bine ai zis, frate, cd nu cad_cei din lume,
intrucdt dupd ce au _e"d-zut O _dat-6,_c!lnp_[!a, 9! nigilru malAudg" , pentru cd petrecAnd in cd_de_rpa_cea dint6i, p ,_gi n1c!_19gtiu qdgu c_Azut.
Oare de ge _qr_ mai lupta Qg_v_o_|11l pe ceicare se ta_v-alesc- in--noroiut patimilat gi_facintotdeauna yoia_dpvolilor? lar monahii, pe fatdluptdndu-se cu diavolii, uneori biruiesc, iar.alteori
203
i l lll'
s u nt bi ru ifi gi cad, dar__nu__inceleaza_e_se_ldjca,srlht lovifi de diavoli, dar nu iqc_eleaZLa-i arde cupostg[ S.L- 1gggp:Uea, pdnd ce, crt- luiO-gmnezeJ, ii vor birui pe diavo[ gL ii vor faceslabi gi neputinciogi fafa de ei. Pentru cd atunci,impacdndu-se cu Dumnezeu, se odihnesctotdeuna duhovnicegte, primind bucuria 9i pacealui Dumnezeu in inima lor.
V.35. Avva Moise
Avva Moise, care petrecea in pustie, a fostluptat de diavolul_ desfrfl"adrii. $i, nemaiput6ndsuferi, a mers la Avva -lsldor. lar Avva lsidor l-asuit la un loc inalt gi i-a zis:
- Cautd spre apus!$i, privind, a Vdzgt o__mullme nenumdratd
dq*diavollinspilmAntiiori gi pornifi spre rdzbolApoi i-a spus Avva lsidor:
- C-autaspre-rasarit gi ia aminte!$i, privind, el."a--vizut nenumdrate eet e
r_i, intru mare slavd. Deci, a zisAvva lsidor:
- Acegtia (ingerii) sunt trimigi de laDumnezeu pentru ajutor, iar cei de la apus(diavolii) sunt cei ce bat rdzboi cu noi. Deci mairquJJlsunlcei-cu-qo i "62.
V.36. Smereniaintr-o vedenie. Avva Antonie cel Mare a
vdzut toate cursele vrdjmagilor diavoli gi,suspindnd, a intrebat pe Dumnezeu:
- Cine poate sd biruiascd pe toate acestea.Doamne? $i a auzit un glas din cer, zicAndu-i:
- Sgerenia!
V. 37. Se pot mdntui diavoli i?La marele intre pdrintii cei desdvdrgiti,
QIallul Antonle cel Mare, a venit diavolulgi a inceput a se;lldnge 9i a se tdngui,
- Eu, o, Sfinte Pdrinte, nu sunt om, cidiavol, pentru multimea fdrddelegilor mele, 9i marog tie, sd te rogi lui Dumnezeu, ca sa-tidescopere ar pflmi3q_diAyol_ta +ocdjnfdqaq pocdinta lql ru o i_q Tp seamd?
SfAntul Antonie i-a spus:' - Precum voiegti voi face, iar dimineala sdvii aici gi-[i voi spune Qe" a"*pg1gpc_it Dumnezeudespre ace_asta.
lar pe c6nd se ruga, ingerul Domnului avenit 9i i-a zis:
- lata cd iubitorul de oameni Dumnezeu,nicio{atd nu se intoarce de la cel ce vine la El,chiar diavol de ar fi. ASa gldiggte Dumnezeu: ,,Te
cd tu __egti e gi nu poti fi!,undtatea cea noud Si qgtj jncepatOfUl rriul_ui giu ' lb idem, p . 141
204
nu -vei incepe de acum sd faci binele. CA,deprinzdndute a, cum vei Putea a te
la pocdint6 ca si afli mild?" Dar, ca sd nuspuns in ziua Judecdlii, cd voiai sd te
pune pocdinta Bunul gi Milostivul Dumnezeu,
ziua gi noapteq, tjmp de__-t"fpi ant'Dumnezeule,m i I u ieqtg-ma_p9-nnnq- ra g!_q!.,e_q cgg V-eqh,e (de o
-i=+=.*,#
suta de gri) gi :QgLnpze=qle, miluiegte-,md pemp-e, illgg-ldsiune€ cea intunecatd (de o_Suta de"o_ri). 9i, iardgi, Dumnezeule, miluiegte-md pemine, urAciune-a-p-u-stiit'ii (de o s-glq de ori). $i agas d strig i .cdtre. Ilum"nezeu,..neincetat, pentru cd
ca sd obosegli. lar dupd ce vei sdvdrgia c[gan-d-sglctit, alunci !e_'*ve-i numdra cu
ingeri i lui Dumnezeu".A doua zi a venit diavolul 9i a inceput a se
tQngui ca un om, iar SfAntul Antonie i-a spus cd :Dumnezeu ii,ya plmi p_qp-ainla, va implini
St__{e_ru9_aej qn i, poru n citl iri de Dumnezeu. lar diavolul, Tn loc sd se
cdlugdre, de ag fi voit a md numi eu insumird utalea-sea-veche, ulaeiunea+ustiid i g i in $eli-c-tU,neajnluneeatd, apoi ag fi facut acestea
eu insumi rdutatea cea veche, , pentrucd pAnd acum lspravi gi to[i,de teamd* mi se-,supun mie. Cum, dar, .ag puteas_d md num-es-c--eu singur urAciunea pustiirii ori
206
ingeldciunea intunecatd? Nigtd.e^qggls_lgpgtng$ pe pam6nt pe*gA"a"al99i 9iluhesc, eu-suntjn*iordleJpr, iar ei umbldryqa, iar a fi rob netrebnic ai prost in pocdin[d,asta nu voiesc, nu, nu, asta sd nu fie, cd adicddin cinstea cea mare, sd ajung sd intru in atdtanecinste".
$i acestea zicAnd, diavolul s-a fdcutnevdzut. l.ar-SlantuLAntonie a zis :
incepdtorul tautdtilor nu se face f-a-cator-- debunata[i noi"o'.
V.38. Sectele antihrist ice yoga
Duhul SfAnt, prin SfAntul Apostol 9iEvanghelist loan, ne spune: ,,C_!pe es{gmincinosul, d,acd nu cd /isuseste Hristasut! l, cel caretagaduiegte pg Iplal_St-pe Fiul' (l)oan 2-,24.
d in reincqlnar-e gius Hrigtog_ca !t'tddesdvArEit, sLl-nt
antihristice.r dacd, prh medita[ie, yoghinii obtin
3nqmite stdr:i de bucurie gi de pace, acestea suntd-?torate puterilor -omenegti tir-egg iar in cel mairdu cbz, ace_qlglqqnt -&tiEUr St _plaqeli -qlepdcatelor" (Exemplu, secta yoga, a bivolarigtilor).
63 Proloage, vol . l , Editura Mitropol iei Olteniei , 1991,pp. 438-439.
207
- D9 c_e sunt atragi atiit de mult tinerii d_qyoga? patorita , {o_rule__deg q-t o,c 1-1"n o a gte re, - - de sco p eruea__:ult_al-__pule r is-ufletegtiqi-trupegti care se afld in om, minunile,vindecdrile. in unefe-eazuri, minunile, revelafiile givindecdrile yoghinilor
MAntuitorul _lisus _Hris_tqs ne-a spus:,,O_ricine voiegfe',sd vind dupd Mine
(Marcu 8,34). Adicd, sa_ne_.lepd I
cel nou, ,,cel dupd Dumnezeu, zidit intru dreptategi in sfinlenia adevdrulul' (Efeseni 4,24).
Cregtinul ortodox urcd cu Sme-reniec re g ti nd p e t re p te I e de s_a_v_a rS if ii,,ale-despalim iriiale ilumindrii gi ale indumnezeirii, cu ajutorulH a f uluj_[l I _Du m nez_eu, prezent in Sfi ntele Ta i neale Bisericii Ortodoxe, gi se qle-gte mistic cuMAntuitorul l isus Hristos. invdldtura 9i practicayoghind merge pe calea , a
, a omului celui vechj, iaf_p-rin medita[iese inalfa gi se unegte irdspdndite in vj.4luh.
in anul 20-05 la Costinegti s-au adunatpeste 5.000 de yoghini bivolarigti pentru a medita
gi a fac_epag_atapeqlefilg D!.!mnezeu, ins5, i-a alungat, slobozindpotopul din cer 9i inundAnd plaja gi satulCostinegti.
ln anuf 29JZ intre 28 aprilie gi 2 mai s-auadunat la Baile Herculane, peste 4.000 deyoghini bivolarigti, care prin medita[ii, sex gi alteorgii, afirmd ei, s-au integrat in absolut (funduliadului). D 'pi-affumalle=lot, -s:au jntalnil4L- cqe_x!rate-re91dr_(eXf.4raei).
Din Argentina, in--anul 2A11, dupa ceguvernalii au aflat de orgiile sexuale pe care lefac Ai de afirmafiile lor cd pentru a se integra inabsoJutdfundul iadului) un (o) bivolarist(d) trebuiesd facd tot felul de orgii sexuale cu cel pu[in 28de persoane, i au-aLu_ngnl fiind considerati .unlQ?Ie-Pe-ogPl -s-oclal.
V.39. Diavolu l g i minc iun i lereincarnirii
este cregtind, a venit la mdndstire sd se roage.gi au
- S_qnt -cf_e_Etlna-dar p=ractic-y,oga+ cred inreincarnarea-sufletelor. Am citit despre multecazuri in care oameni, contemporani mie, relataudespre evenimente care s-au int6mplat cu multtimp in urmd. Chiar 9i marele scriitor Mircea,*Eliade a scris o carte pe aceastd temd: ,,Undeva,cAndvd'.
Pdrintele i-a rdspuns:
dl a vo l e a s ci, c9 r{Di-Legte+ierOerca-oame nilo r i nfocul cel vegnic al iadului. i@
pig-ale-asga*pe-om' cd n[-exisli-pentru el [email protected]!e!_e_ sale. Reincarnarea afirmd cd omul se vanagte din nou, se va reincarna in diverseviefuitoare, pdnd cdnd va ajunge in Nirvana.
rdi
- Dar - a intrebat femeia. aceste relatdridintr-o v"ia[6 anterioard cum se explicd?
Pdrintele a rdspuns:- Foarte simplu. QiaypluLcare-a-insolit-pe
SA
i, intr-un anumitloc, cu :
, U!_q! elip--pgrso_gle,lgle_g9te,"9.i trdiegte, in alt loc,
qvenimglle,de _a.eum 200 de ani. 9i, astfel, aparaceste_c_-re-dtnte pagane, care fnltl-tg _ctesllj g]ggiti.
V.40. Ce cauti aici?5 orto-doxd, prin Sf6ntul.
Botez, dornicd de a afla lucruri5roi gi deosebite, cu mari eforturi finaciare.a ajuns
210
Aici, cdutdnd multd vreme, a gdgit U&@fe_initiat. Acesta afldnd cd este cregtind ortodoxd i-aspus:
- Qe cauti aici? t!plgn0._-'xqeps! -seciulim o.rtodoxia.
-ry=gertge_lrypeag,ce_ln credin[a noastrd,
in-faJa mo-rir i trupqg1i, Sj _mmenj*dtdrenqi lq p_oglg*_1e1tapqgatele gi inviq din moarteatrupe.ascS. t
r9it,s-a ndscut di@,-Ee"doara
, Fecioard int h p u I n q il.gll -g i F ec i oali 4 upa*nagleie-fi-leci illeqilor.
I cdruia voi vd inchinati. Unul infiintd gi Tntreit in e, at
9i
, in fig_c-are_ an.*-in S_ambataMare, numai la_lg_gaclgleanAfg__ge__face_dePa'tdarhului ortodox, ge p_o,gga!:a _d!n cer Sfdn_ta
211
c!Q_eAg!ez!1a_Ma1q 9i Agheazma micd,
de orice preot o e.
, Q.ar-e_ qUnL fecqlgarede nnunl9i9i
m
de d6nsul. lar fericitul Pavel ldcrima gi se-bdteacu pumnul in piept gi plAngea pentru ddnsul.
afa,
"vadii. Deci a vdzut din nol1 pe
, care avea mai inainte_to_t_tfUgrl Siqufletul intunecat, ca ie"# latel3,_ alb la trug qL_pe_CleVeli_lldepAdat_de l_ad-6nsul, iar S_fdntul inger de aproape qqnan_dq1gibqcqrAndu-se dedAnsrrl foarte. lar fericitul Pavel,sdrind de bucurie, striga: O, nespusi iubire deoameni a lui Dumnezeu, o indurir i le Lui celedumnezeiegti 9i bundtatea Lui cea iara demargini! ,,V*eniti si ^le{elt_-It91'_ttryile ___ IuiQury\_ezgu, minunile pe care le-a pus Domnulpe pdmdnf' (Psalm 45,8). Jg1o1qul, vadit fiind dePavel inaintea tuturor, povestea acestea: gEusUnt un om pdcdtos gi de multd vreme vietuiamin desfrdnare gi-n pdcate grele. lar acum, intrAndin*Sfdnta Bjsericd a lui Dumnejeu, qm auzit peDumnezeu grdind prin SfAntul Prooroc lsaia:
"9Pi-le!:va'--aurAt!li:u3!. Nu mai faceli rduiiaiitea ochilor Mei. i1cetali odatdt inydEagi-vasi faceli binele... De vor fi pdcatele voastrea4rrLeslc._cArmezu[ ca zdpada le voi albi. De\gli -vrea 9i- gnri veli asculta, bundtdiitepdmdntului veli. mdnca" (lsaia 1,15-19). lar eu,auzind acestea, de cuvdntul proorocului umili;rdu-nla I t gi susOinAnd in cugetul meu, am ziscdtre Dumnezeu: Tu, Dumnezeule, care ai venitin lume ca sd mdntuiegti pe cei pdcdtogi, ,dintrecare cel dintai sunt eu" (l Timotei 1,15), cele ce
rerS
sAnge.,c9!d,!l@eze
lPi suted@Auzind acestea de la un !!are initiat
lebotezat, la_t?_ s:L-sm-e-Li! s-a intors degrabdAqe!9-Si a-devsnitobuni cregtini' .
V.41. Pociinfa
Biseri xtj,1","t1'rFlipentru cd pefig-Ca1e _avea. $i -i vedeq Pe to[icregtinii cu &Flqmtnat4:Si,pe- inggu!_ p-azitor alfiecdruia bucurdndu-se de dAnsul. A vdzut apoipe Lu__qm_gu ruflelulxe$u $i intunecat la trup gipe diavoli, lnAndu-l de amdndoud partile 9itrdgdndu-l spre ei 9i punAnd cdpdst!'.ujpe nasullui. lar pe SfAn-tg[i1g9r mgqgdnd iq_t1i_slat,-d-epade
212 213
V.43. Atenfie la cumpirdturi!A venit la 9fan!a_" !\4anaq!irc_g!--qes!in,
care , fiin-d luptat-cle d_[qv-ol.Sora lui, care il inso[ea, a "tpus cd este un buniiegtin, cd merge la Sfanta B-iselca.+ostegte. sespovedegte.gi se impa rtagegte lngrma-cu olg-nede zile, fratele eilffi-aan.Steanvdnzare, :
- T l! (Adica g|gutare*€rau€ggl_o)
V.42. Nu vd bucurafi!Dupd ce a fost impugcat C. N., cAtiva,
parinfi au venit la pdrintele Paisie Olaru, de la'Mdndstirea Sihdstria Neam[, gi i-au spus:
- Pdrinte, am scdpat de C. N.!Pdrintele Paisie, dupd ce s-a rugat, le-a
rdspuns:- N.u vd bucurati! Pentru cd q[i scdpat de
Dumnezeu este acum nal". m-ele- ca sd putem
-O g- !sp[e ] g d iavo l i l o r" Si -al-e* | u m i i.
irii|lii
V .44. ingeru I intu nericul uiU.[ i9r_9q!-xc_o!
$fdntuf Munte Athos,Sava:
romAn, care vie[uia inzis intr-o zi duhovnicului
- Pdrinte, te rog sd pomenegti la SfdntaLiturghie pe mama mea, care a murit de trei zile.
214 215
- P-arintele__Sayq, l, aintrebat pe ucenic cd a murit mamalui? lerodiaconul i-a rdspuns:
- ingerul meu -pdzitor, care mi se aratd dedoi ani de zile, in fiecare zi mi-a spus.
Du hovnicul l-a intrebat:- TL:ai vazu1 e.:ul*Eeilor? lar ucenicul i-
a rdspuns:- De doi 'an_1_de zjle vdd pe ingerul meu
pdzitor, care 4i Eg_ arata-lalugaelune--s-tam devorbd, citim AcatjsfuLimpreund; faeem"metanli giqvq m qo_nv_orb_ir i _duhov n i c-egt i .
Pdrintele, c_q19 gtiq ca dgl__e!.!_de_gsunt o_problemd ioade--grea,
intrebat:De ce nu 111 a! spq pale acum?
D_e__.c_e-__lgL sa _l"u-qeZe- ne_tghuratatdt de mult timp?
Ucenicul i-a rdspuns:
e_s-ta-bine sa-md laud cu desgopelirile p_e care leam.
Duhovnicul l-a intrebat:- cel ce [i se alatd este inger?- Sunt absolut sigur, Preacirvioase pdrinte!
Cu adevdrat ne rugdm impreund, vorbim.despreiad gi Rai, despre via[a viitoare, facem mii demetanii pe zi. Este, fard indoiald, ingerul meupdzitor! Cum poate demonul sd md incurajeze inrugdciune? El luptd impotriva celor ce se roagd.
gr a_ c-pl1vll]sucenicul r". <lndatd
la tine - a zis duhovnicul Sava -:,cdnte ,,Ndscdtoare de Dumnezeu
venilsd
VA
eGtoara sa-sl
bucurie launtricd aseunsd gi i-a zis:- Pdrinte, este ingerul pdzitor. A cdntat
,,Ndscdtoare de Dumnezeu, $i a fdcut semnulSfintei Cruci!
avaz-utc@inl, pentru _c-a dUpa _Al6liaani
de colap--g-rare _a_rt_.*diavolul, ice
i cd auzi, ,Ndscdtoare de Dumnezeu"i _qrm$"gf se,mnul" grinfe_i_eruci.
-oe
aceea i-a spus:- \&E_q'ei care va
ldmuri problema. t sd gtieorice, pentru cd le descoperd Dumnezeu. i
. Ma vo-i-ganeli-ina_ceaq!-a , iqr !u Sa_intre-bi pe ,jngerulcare ti se-irralq,_la _c_qJ.n:gm gmit
h-p€plga care a urmat, diaconul i-a cerut,,ingerului sd spund gAndurile duhovnicului. fqlglqmln_oagg a ingerului a -fost d de ou-lo-ard tulhurare. Pdrea cd se afld in incurcdturd.
- Dar, iubitul meu pdrinte,intereseazE pe tine, care eg_ti _un,om sporitduhovpiceg_te, e unui muritor de rAnd? Teinjosegti pe tine insu[i. Este o dorintd nedemnd.Nu vrei mai bine sd-[i arat in seara asta slavaMaici i Domnului, Raiul gi iadul?
216 217
- Ai."grija, diaeo-ne. Cu acest moft egti inprimejdie sd pierzi bundvointa mea, i-a rdspuns,,ingerul".
r{mas Singuf i deznadaiduit. Toata duleea[acelor doi ani de vedenii nu-de.acum. D*qcd e
deznadajduit. l-au trebuit cAteva ore sd se adune.
il_ Wg$ij1Sglag cuvi ntele d iavolegti :,, M Ai ne*,- pevremea asta, vei fi in iad!" Groaza ii pdtr,unsepAna in mdduva oaselor. A reugit sd ajungd cugreu la chil ia duhovnicului. Se agd[ase de rasa lui
9i nu-i dadea drumul nicio clipd. Nici atunci c6nddormea. Spunea intt:qm; .ge-_-eeepfe.* geq9utc61S- vor veni sd_UUa:ia! OoimnG, ldap-a-matPdrinte, nu md ldsa!"
- Scapd-md, pdrinte! Vor sd md ia! Scapd-md! Duhovnic_ul e_-c-4zi[_9u lala la pdmdnt gi seruga cu umilinti gi crr laerirnlluj=D-Umnezeu, ca sdmiluia-s-c-a. - pe=. cliacon gi sd alunge diavolii.R u g dci u nea I r I i a-f-o-St ascu|tata g i_Lreferjcitul d ia-
Ascund in ele multeee
ta Arhim. Heruvim Karambelas, parinli duhovnicegticontemporani de la Sflntul Munte Athos, Editura Deisis,1998, pp.57-60.
218 219
V.45. Lumea picitoasi zace subputerea celui riu.
$ffulyl_Aposto_1.__loan spune cd luTg,ai$Iggge zace sub pg!:e-!e-a celu! rgu (! lqan 5,19)radicd este condusd de {UhgtjlC-nnfutiet --slaveid-egade--desfranaril i,,ggdomie i ,zav is t l . espuneaca dg c-dlp gri ge rgaga le lo-cg!-de_$Ulqa,-Sg
. Croitoria in care lucreazd afe unpatrgn--neeredincios, care hq!e-$e-p-e pu44ezeuip orice actiune a pa. El chemd pe oameni Tns-drbdtorile religioase la lucru, degi nu era.necesar. in sdrbdtori, inainte de a merge lase rvici u, cregtiniilreeeau-pq -lilBisericd, p I dtea up-omelniee, se rugau Si apnndeaulumdndri. Apoiplecau la lucru. Cdnd intrqu in sectie, palfqtul-jiprive-a cu urd. c, care i! q-o-!-td-U-cea,.nu suporta Lumina Ui Hristos
V.46. Diavoli i 9i orAnduireasociald
sociald,diavotii
ura, ptzma,
Prin pamenii pdcdfiogi: -:
prin pd.cqte!_e putp!!_-+afttqare:desfrAnare, lene, somn, mdncare, biutur5, iubirede arginti;
b. prin pdcatele pglerii-mdnioag,e: urd,zavistie, pizmd, rdzbunare, mAnie, sodomie;
c. prin pdcatele zulefii.fatignale: m6ndrie,slavd degartd, erezie, huld, deznddejde,prigoand...
ig r-o_q!g!C!ge ggnt4t_qg, prin propagandaatee, cultul personalitdfii, conducdtorul [drii,lepddat de Dumnezeu 9i unit cu diavolii, devineidolul pe care il sldvegte gi cdruia i se inchind cuvoie sau fdrd voie toatd tara. Fdltcaliaa#ituisliceimp-otrj',a ere$tinilo e
lal.q c_u:ile-rle_Lnuncd .
in societatea capitqlistd, diavolii aplicd altdtacticd:
-- ae dd fibertate- creglrntqn-ul-U!,-qe1-Si
pacatelor. -do1lii!
sunt ipgll e, prin invdJdmdnl__lg|e_,v1aune,
intgrnet, pfggg, certi, dis concerte gi altedistractii... Astfel, copiii, in loc sd fie educati demici pe calea virtu[ilor gi a sfin[eniei, ei_s_Unt
. LSgallle-mrci-dePgftelg-pAcatelor 9i, in multe cazuri, edzuti-inpdsalele-mari, 4rai t6qiu cu gr_e._q_ _ge vor plLteait'ltoarce.la Dumnezeu.[
Economia de piafa duce la belgugulmaterial, insd datoritd concuren(ei gi a goanei
_pentlu m6ntuireai igi ConsaEiE-Et
221220
erezre,
ttm"ou[, ziua gLnoaptea, duminica gi sdrbdtorile
mare. Oamenii, datoritd ,_igicumpdrd mereu l-ocuinfe,magini, mop!La, haLne Si eltg p_rqdlgg,_iar pentruacestea fac credite, trdi_esg din implumuturinfai,zu.Oani pentru Aiieiica 5i mii-o'stenii.
Prin Ji .presd, cddi. spectaco_le__ _gise urmdregteSe produc
medicamente, l_Si-l
Pentru cd rUstuna_din__gAAtelall_ruf sec-qnduce dupa poru!q!le__!.q!__QLrMgze!, sdfqlegry' puterea si darur lui Dumnde[FFntru abirui , cdciYrem
V.47. cratiaDemos-kra!9s-puterea popoqlgi este o
aspirage veche Oe peste doud mii Oe ani, rdmasd
pdcate, poporul 1q a _o-axdu_s_ cuadevdrat, ra i fiind foarte reale doarin momentele de anarhie, de vdnzolire a stihijlorqociale. in rest, tiep_lesupun i , _llA-nlpularea,tl.i ncjuna, agale n ta p a rt i c ipa rii p o p oru I u i -la p"ute re_
S!-leflgul--tua4t-deciziilor. S-a vdzut cum .a-lbge
poporul tinttq"nt"t O" proprq=ANa) a-tur6i c6nd afost sA d€cidd intre eliberarea lui Baraha gi aM6ntuitorului -lis_us H[9199 lluca 23,1 8).
Ca aspirqtie nu ar fi rea democratia, dacddimensiunile ei fundamentale ar avea con[inutulcurat, dat de Dumnezeu: libertatea, fraternitatea,egalitarismul (nimeni nu este mai presus de lege9i de fratele sdu, nici in ganse, nici in cugetmdcar), dreptatea ca expresie a respectdriiporuncilor lui Dumnezeu*etc.
Qampania electorald se face dupiir. Pentru a cAgtiga voturi gi
deci puterea gi banii, qanqiQeljf la_ aleseristudiaz_d sd vadd e _vor_ sa_ a_ibalilglgle__elggflglii gi _apoi p1'smit lihertate ls;a_v__o!g!, desfr6ndri-_hom-osexualitate gi _altedistracjiipdsatgase.
Dacd- -Un- ielin[ie,-gredinctos, e avorturile-de_gfrAndrile,homosexua|itqlqlsj_ e[e]e asemdnatoare, c6tevAfud-aL=-avea? Pu[ine. De la cei cu adevdratcredinciogi, Tnsd, insuficiente pentru a cdgtigaalegerile.
I
mai multe cazuri gimar mLfL _qg duhurileqgt'_ -dr_d4i- _algga'lorii confundd alegerile SiimpoGdig-ee "acu-ffi;
222 223
vor!-e3qqd _sau sd serie, j-e:n!ru*ql
eT!ile,-Jnulln0il9r, pentru a le -p-utea maniprlamai ugor gi a_le dugg mai lesne in iarl. Estelgfmaprin care, ideologic, r,gstgjgsr!!-
I este incepdtoru.l_pagatu! ui gi_,nas-eatorultuturor relelor, I
ASzi, satana nu se mai mul[umegtenumai cu nu mai vizeazd
:iu .
PrrU-nromfhie - institufie binecuv6ntatd deDumnezeu, se manifestd unitatea in executarea
_ rdului, e4__pgcingenea. Aparent,Aa"ueele.lui stau in-imperfecfiunea principiilor gi aprocedur inr€alilate, [--
@srgsgrne!gl_4zedi(Matei l_325). A.ratia este continutulsistemelo!. p-o_lttjce, care a venit peste noi de maimultd-vreme, i es_!e_ np_s-_c_a sub care
d;moni6i.--oe--ceingaduie Dumnezeu sd ni se int6mple -aceastdgravd nenorocire?D-evineslusah-demoni 0uruti cine vrea aceasta.
225
i l
calomniazd.
l-eY9lt{iett a rii' - ilumuIgtil-au- d eerclatrtaiea -cwAntului, dar nu-g-euGnlului
lui__Dumnezeu, c.-Lo-tlyltcfui Dumnezeu ald 9i demass-media a - ultimului secol este, de fapt,
- Pe de altd parte,pdcatelor [ace__!q ?g= gq__ynpg!rya
om-ului, slihiile trupului cgltre_2l!4glui. Djn acestI qfl oJ&-prcses, c re dj n la ad evdratS-qe vg_ glg g eca aurul ldmurit injoc"o".
V.48. Antihrist - Apnoyme - 666Cei mai multi dintre noi s-unt ijn
Sle_dinla 9i ""SSfLeJeSIe datorita paqatelor4oastre gi ca-s_e_-BrcgaleSle_yemrca luiAntihris la cond_UeClqA_lqpii. Sfantul Apostol loan* r oi, Satana se vafolosi de Antihrist, pentru a conduce o scurtdvreme lumea, dupa care va fi judecat 9i aruncatin iad $poc. 20,10).
este raspandita prin t_oate_ -mll_eacele* in toalemedi i le S! in logle_ larile._de--qAlr_e -organiza{ia
. Pentru cd de_lin_putereai_4e='t-lg!4el' i I e q_ame.ry!_oim_asonii ;u __1egg!_ sa
diavplesti. slatul, guvernut si pa4i-dele _q14.p9ye11itr ,un rntilo_c_ _Ce_jrygbtre a
oamen_ilor SpfQ--BAaate. Pentru aceasta, _e!_Sgfolosesc de drepturile om ui. Care drepturi?P f eplq llgslujLtqri lor I urAnlih ri st? D-replutle d e a- ildsacregtind oilodoxd gi a _ggvs4yl
65 Revista ,,Credinla oftodoxd", nr. 6, iunie 1998.
226
, -care v? Ii_!9_nCqq _dq Antihrisi?avorta, dC-a aesiiAna-Ae-ijace
pdcate peste fire (homosexualitate), de a fura, dea ingela, de a minli, lntr-un euvAnt de a teimpotrivi lui Dumnezeu?
h- Olanda, in Amsterdam--40%--dinpopulafie este homosex,uald. i , se poatecdsdtori fratele cu sora, legal, la primdrie. inmulte state apusene peste 70o/o din populafie sedeclard atee. Despre desfrAnare gi alte pdcateimpotriva firii, statisticile depagesc orice ra[iuneumand.
lali ce sun! ,!.r1..flna1_ i,dreptlJ de-a subjuge [1ry]ea in_tfeaga pfjUp_ag_ate,
Dumnezqu, oamenii ii spr:e- pacate 9il_qmeazace sub puterea celui rdu (l loan 5,19),f i, carepregitesc*Verl[ealui Antlhris-tla sonducerea ei.
D_atorita pdcatelor, cglg _tfet__mAfi_pnterig-ufl-ete$ti omenegti nu mai slujesc lui Dumnezeu,ci Satanei (666). Astfel:
1. Ptqlerea pofiLtAare este folositd ladesfrdndri, pedofil ie, pdcate impotriva firi i,ldcomia pdntecelui (mdncare, bduturd), iubire debani, lene, somn...
2 PUlgtga rngnioasd este folositd la urd,zavistid, necredinfd, ucidere, sodomie, asuprireasdracilor;
3. _Puterea ralionald - mintea omului - esteTntunecatd de m6ndrie, slavd degartd, erezie,huld, deznddejde, sinucidere...
* Nefiind luminatd de DqlLUt_ QlAnt,e 11en ""E-f
- n [' de "'ta'-iiid6i q-.*6fi0 u p
morald s-fdnt6, dumnezeiased;- ci ,dupd legilepoft-etq!'- Sj,ale_p-a-cat_elor. Di_a na
lala
oameni (desfrAnare, urd, mAndrie). Ace tia-uor fioamenii lepadali---de Hfistos, care vor acceptainsemnarea pe, m6na dreaptd 9i pe frunte apecetei (666) fiarei (Apoc. 13,16).
ln acea vreme se va nagte in Galilea, dinneamul lui Dan (Fac. 49,16-18), Antihrist, omulcare va lucra cu puterea Satanei. El va face ,,totfetut de i mincinoase" (llTes. 2,9) prin ,,lucrarea satanel'(ll Tes. 2;.9). larpeetM__c_-e! _care, _S:eg_ !ggpa{lt_!e_Hristos, 4cesta este_m-gg_la cel mdlt agteplat giconducdtorul lumii.
,,Pgtrivnicul, care se inalld mai presus detot ce se numegte Dumnezeu sau se ctnsfegte cuinchinarea, aga inc1t sd se aseze elin templul luiDumnezeu, ddndu-se pe sine drept dumnezeu"(ll Tes. 2,4). Deci, -o?E_e_UL-o_f p_f,cdtogi
vor stdpAni in lume,simboli 6, gi anume: mintefiri de judecati, adicd plind de iutime, de rdzbunare giucidere; pofti firi de minte, adicd vor domni pe pimAntdesfrinarea, sodomia gi belia; minte plini de imaginatiesau inchipuire pripiti, adicd oamenii vor fi amigiti de totfelul de griji, gAnduri, tulburiri gi patimi, inq?t nu vor maiave_a timp sd se roage, si citeascd cdr[i sfinte gi sd cugetela moarte, ne spune peglglp AO a.
@lul, iar la qqnd-Ucelga-limii
SfAntul I numele fiarei,
DullngzeU, in dialect atic. Suma cifrelor atribuiteacestor litere - A-l; P-100; O-70; N-5; Y-40; M-400; E-5 - este 666.
insd, Dumnezeu yg_.,gistrrrna planuriler, TotArziind-v.enirea lui Antihlist, ldsAnd
lumea e in fqgg_l celuil, care va ince_pg pfn
N.A.T.O, va dA_ fagaa sase luni, armateiruse sd se ietraga.
-il!r'gc6t t$il nu se vor
retrage, vA_ ln_c-gp_e_ oiMondial.
a_9p- a
al, cunoscut din _proo!'_o_ci_fi _car ti de_ lapoada_Europei.
toli:o-r- incremeni $i ge vor uita la ingerii carestrdlucesc ca fulgerul. ingerii le vor zice: ,,Mergelipe uli[a Ceta(ii spre miazdnoapte. Acolo ve[i gasi
228 229
.un bm,,i4 failre.-ginnple, care are un nigel lapiciorul drept. Pe acesta sd-l puneli' impdrat'6/.
Ei o sd-l caute, dar pentru cd nu o sd-lgdseascd, o sd-l ia ingerii pe sus gi o sa-l aducdin mijlocul lor, impdrat. Va primi_de la ingeri sabiecu doud tdiguri, zicAndu-i: ,,Bate rdsdritul 9iapusul gi miazdzi gi miazdnoapte". Luj i se vorsupune toate p,opo3re.le, pgntr_q c6."eSle-12-ltg, deUgeri gi ?le pu'tere dumnezeiascd. V_a _f, bUn S,tOrept, Cum n-l mai fost nimeni pe falapdmdntului.
De aceea, D_ghUl.-S"fA;tt spune,prin SfdntulProoroc David, in Psaltire: Va domni de la marepdnd la mare. $i va fr ,,o turmd gi un pdsfo/'. intimpul lui vor fi misionari, care vor predicaEvanghelia in toatd lumea, gi mulli catolici vorlrece la ortodoxism. Agsst jmparat vadomni -32d-e ani.
Qrpd el, va decdde-a din nou de la.c1ed jnfq !a pa-c_fle gi v.a grma -U_n_im"p-drai-rdu, inti mp u l cd ru ia se**va -f"aee,amestecare -de-sAnge.Dupa aceasta vor urma la conducerea lumii patruimpdra[ i , unul din Constantinopol, unul dinTesalonic, unul din Egipt gi unul din Sir ia.
67 igJla{a-Sfepulr"ri Mup€0lQ-c=ESa se spune cd inBiserica Sfdnta Sofia din Constantinopol, in" su-bteran, maieste *"e -niseaicd. Acolo,. se afld Patriarhul, impdratulConstantin Dragase gi cregtini care au fost adormili deDumnezeu cdnd au -c-ucerit turcii Constantinopolul. lglrngVItgp!9!91-99!i-de-al treilea-*r-a"zbpi.-mondial se va treziimpdratul, care va iegi afard, crezdnd cd au intrat turcii inConstantinopol, dar va fi surprins, nerecunoscdnd nimic, vardtdci prin orag
DUpa acegtia va veni 9_ ?mp.drateasddesfrAnatd, care va huli pe Dumnezeu gi in timpulcdreia se va scufunda Biserica SfAnta Sofia dinConstantinopol. DeJa-*aceasta va lua. impardtiaA-ntthrist, care -.y-a- - ridica - mare -razboi impolrivacJegtinilor Ei, a Bisericii Ortodoxe.
lracei ani, multi oameni se vor lepdda decredinfd, vor face pdcate peste fire, iar credinfalor va fi ereticd. intre oameni nu va mai fidragoste, ci urd, erezie, sodomie gi celelalteb I este m ate p d cate.,Antih tigt vAli I a gqlg p__tr,ei*an iqi j u matate, -inaintLde_sfargit-uj -Jq!' i i.lqpui se va face insemnarea oamenilorpdcdtogi, pe frunte gi pe mAnd Cu pecetea luiAntihrist - 666.
BselgiLe are$[-e-pdq-d Qx-e- r-erfl inch i s e 9 inu se va mai sluji SfAnta Liturghie, pentruiertarea pdcatelor. Sl-@n,care au fost lua[i cu trupurile la Cer deDumnezeu, v_._o_t fj tfimigl-dn_-nsu pe_pa-mdnt inacele vremuri (Apoc. 11,3-4). ,,$i voi da putereceloi doi martori ai Mei gi vor prooroci, imbrdcaliin sac, o mie doud sufe gi gaizeci d9 zile".
va veni de .l.ardsarrt,iar , de la ?pus, cu semne_giminuni mari, ca sd Tntoarcd la*or-edinla o"rted_qxdpe oameni. Vor face semne gi minuni mari,legan{ cerul gi pogordnd din Cer foc (ll l Regi18,36) gi niciun dugman nu se va putea apropiade ei, cdci vor fi argi de focul care iese din guralor (Apoc. 11,5). E_i_qe vor intdlni jg_]SfV"Al',nn,u n.d e.Anti hri st cu ;i u g ii e
-=l ui-fT- v6:6ffi=dT- (Apo c.
231230
11,7). Trei-zile $i.jumatate trupurile lor vor sta inCetatea lerusalimului, fi ind de DuhulSfant gi nimeni nu-se- -v-a-put-e-a, apr-op_i?_ de e!9P*rlnsateliL se va transmite la emisiunile de gtiri,in toatd lumea, aceste evenimente. U-nii oameni,vdzAnd aceste lucruri, se vor pocdi, intorcAndu-se la credin[a ortodoxd, iar aftii se vor veseli.Dupa aceasta, trupurile Sfintilo1 Prooroci llie giEnoh vo*r -invn $j."s-e--vor s-ui la,-Cer (Apoc. 11,11-12). a celor doi profeti Va*anUnla. pe-a -{q a
_d_qqA venjre,a MQ4!-uitorului nostru lisus Hristos.Perioada in care se afld Antihrist la
conducerea lumii este de trel-anf iPentru cd dacd nu ar fi scurtat Dumnezeu acelevremuri, nu ar fi mAntuit niciun suflet.
V.49. Cum vor viefui gi se vormAntui cregtinii ortodocgi invrem u ri le Antih ristice?
vor putea vinde 9i cumpdra din sistemulg I o b a I a n ti h ri sti c, p e n t r.u_ -c--d-asfel -se vor "rug agi iSi vor pune nddejdea in ajutorul luiDumnezeu.
Dacd nu vom putea cumpdra sau vinde,nu inseamnd cd nu vom putea trdi.
Avem exemple in Sf6nta Scripturd- -giSfAnta Tradifie: , au trditin-"cf"rip,.rninunat, Dumnezeu pudAndgriid _dq ei,imhrdcAndui - hranindu'i Sr_"pplp"Irnflg:le " s-g!ea.Poporul evreu, care nu era botezat, Tn pustiulEgiptului, a trdit timp de 40 de ani. Dumnezeu letrimitea pdine din cer (leg. 16,14-15), gi apaizvora din stdncd, atunci cdnd, la porunca luiDumnezeu lovea Sfdntul Prooroc Moise cutoiagul (legirea 17, 6)68.
Locuitorii Sodomei, care vroiau sd-gi batdjoc de Lot gi fetele lui, au fost orbi[i de Dumnezeude la mic pAnd la mare, "gi in zadar se chinuiausd gdseascd uga" (Fac. 19, 1 1).
- UJI ucenic l-a intrebat pe gsgtPatsieAghig.rjful despre vle{nurile antihristice :
- Pdrinte, dacd --vinde gicumpira (fdrd semnul lui Antihrist pe frunte gi pemdna dreaptd, n. n.) ilmj/or+utea petrece maibine? Cuviosul Paisie Aghioritul a rdspuns:
- Sanezi, i. Agadar, m-a preocupat mult subiectul acesta
gi mta-Uilllg--*d-upa--aqeeq,.. o-.- telegramd(9escoperire n, n.). \4di, mdi, cum neiionomistegte Dumnezeu"6e.
68 "Cerut-au gi au venit prepeli[e, gi cu pdine cereascdi-a sdturat pe ei. Despicat-a piatra gi au curs ape, gi au cursrduri in pdmlnt fdrd de apii" (Psalm 104,39-40).
o'Cuv. Paisie Aghioritul, Trezie duhovniceascii, ChiliaBuna Vestire, Sfdntul Munte Athos, 2000, p. 180.
232 233
- Noi am vrea sa gtim exact cum vom trdifdrd pecete, dar aceasta nu este credin[d, ciratiune omeneascd.
Q,UytgquL_P*atste- I nu ne qpllneconcret, cum vom trdi, pentru cd esie-vorha-de
-in." Dumneeeu, care n-auexplicafii gi solufii loguce. V_om tt:ai.-c.u_-4utor,ul luiD-u m nezeu,- suprafuesc. I ar s up rafi rescu I Lu--eleqxp-licalii ra{ionale. Dumnezeu este Tatdl nostrugi puterea lui este nemdrginitd: Cine esfeDumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu egtiDumnezeu, Care faci minunil (Ps. 76,13).
Cre"-Stinil. ,adqv-drati, cale v.o-r sd seuia-s,Q-a, vor* Ira!-,4-u--eredin.ta*91 rddej d e i n
Dum.nezeu, in simplitate, fdrd iscodire. Poate inaeeleaqi.-lqcuri sau in altele, poate in aceleagilocuin[e sau e mai smerite, poate se vorhrini la fel ca gi acum sau mai simplu gi maisdndtos, poate vor avea aceleagi slujbe saualtele, penU:u_f,_esare inp.arte-.ca sd se mdnt_uiasc5.
De asemenea i ne ygm muta la viafac-ea,vegnicd in a-celagi_Jel. Dumnezeu a*degep_e cei care sLJ!:lLy.[g_dnlci ca sA fie_ mucenici gimdrturisitori, a[i|_v-_o.-r- locui in orage gi se vor smeri9i vor fi acoperi[i gi pdtzili de putereaD u m n eze iascd, alti i v_Ar locltl.ut_munti 9i . pdd u ri,dupa cum va r6ndui Dumnezeu, pe11!r-umdntuirea fjecdruia. To! aga a fo_S"t gl in_"pfimelesecole, in timpul prigoanei impotriva cregtinilor.
C-regtinii trebuie si ajungd, cu ?jutorulH a ru I u i D u m neze ies c, oamenlsunrafife$lti ca
m6ntuiasci, iar,mqnabii ingeri in trup. pentruaceasta Dumnezeu acesfg* i-Ep[eqntihristice, c_a monahii $l cre linii, care vor sd sem6ntuiascd, cu ajutorul Harului Dumnezeiesc, sds-e^.eur-aFnsga_de.pdcate, si gis-a ,-9e- sfinteas-ga. Pentru aceasta, adevdratiicregtini v,ALAai*$L cu_sedintA Sinddejde in Dumnezeu. Ceilal[i vor suferi gi igi vorpierde sufletul nadajduind in ajutorul lui antihristgi a slugilor sale. Pentru cd aga zice Domnul:Blestemat fie omul cArc*gg_Mge_ 9i igi
depdrteazd de Domnul (ler. 17,,5).Credem cd poate sd ne hrdneascd 9i sd
poarte de grija de noi antihristul satanic? Facemce spune el gi ne ducem in fundul iadului.
Vrem sd ne poarte de grija Dumnezeu gisd ne mdntuim? Fgc_gm_ce_spune_Dumnezeu,prin--Sfit!'i lui gi -ParinJii duhovnice_gti, 9i, cuajutorul lui Dumnezeu, ne vom mdntui.
D, agq_n_e no,a_stre,vom-trdi gi ne vom-m6ntui cu 4utorul HaruluiDumnezeiesc, in..g-hip'.-.suprafireqc, in chipminunat.
Pentru oricine vrea sd ajungii la fericireacea vegnicd v t aceas_td._a|eger_e- qilsptd intre bine gi rdu, intre pe;;i;if tiriltl
Cei credinciogi nu se infricogeazd, nu sepanicheazd, nu abandoneazd lupta, ci cu
235
c-fe-dinti gi smerenie por;'resc la luptd gi biruiesccu ajutorul Harului Dumnezeiesc ai se mAntuiesc.
Jntre noi gi Dumnezeu, Dumnezeu a pusggdinla, care ne deschidetDovnjeeagci, gi, prin r-ugA.pJgne, primimHa ru I Du m nezeiesc, ia r, p rin-s.merenie-gol irede...sine gi d-e- p*ieate gi sluiir"ea aproapelui, llasimilim. Astfel vom fi ridicati de la aceastivieJuire fireasci sau subfireasci (in picate) inlumea minunati, suprafireasci a luiDumnezeu. in acest fel, Dumnezeu va aveagr'rji de noi ilr--ehip minunat, suprafiresc. laracest bine minunat care vine de la Dumnezeue-_sJg_-tnei p r,gs us de inte I e g e re.
Suntem cregtini 9i trebuie sd ajungemoameni suprafiregti, pentru a ne m6ntui. Deaceea Dumnezeu cipiurea gi venirea_.lui
st cu pecetluirea ca si ne ridicdm pincledin[a gi faptele credinlei, din vieluireapdcdtoasd sau fireascd la o vie[uireguprafireascS, gi sd ne m6ntuim ca monahi gicregtini.
Dar, de cele mai multe ori, tiindiubiloridet , traim. trUpe$le,fdrd Dumnezeu,in addncul pdcatelor. Am-vrea sd ne m6ntuim caoameni,subfire,gti sau firegti, dar acest lucru nueste posibil. Cregtinul trebuie sd fie --omquprafiresc ca sd se mdntuiascd cu ajutorul luiDumnezeu.
Dumnezeu,.esie-cu.noi, cAnd facem ce ne-a poruncit. Dacd facem cele contrare, suntem cudiavolii gi oamenii pdcatogi. Dacd ne vom
in-Qhina, il vom cinsti gi ne vom ruga::luiDl41nezeu, Qp_1n-ngzeq ne va int_a"rf gi ne va d_druiviala cea vegnicd. {-
lliiSlgidea in Domnezegi se di cefof c1'edinciogicind p"Utedfe omului 9i ale lumii suntn-eputincioase, pentru ci atunci avem cea maimare
- l$deiclea _in Du_mt1e_zeu facen_o_stru curaj_ag gi d€r-z.
lar cind lucrurile sunt f-afi iegire,sii avem ngCeide- de.plini in D-umnezqu, gtiindde asemenea ci Telal@ n_Ulgi
lgpeqim eni,aviind astfel cea m-ai mare. gin i ddde' in D-u-m neze u 70.
Pe cei Trei Tineri, Dumnezeu nu i-a scdpatde ispitS, ci i-a izbavit abia dupd ce au intralcu
_in cuptorul cel de foc (Daniel 3, 26). inacelagi fel, a ingaduit ca Daniel sd fie aruncat ingrobpa cu lei infometali 9i apoi a inchis guraleilor.
Si nu ne uitim la_firealrrcruriler, care
:" duce dejde, ci la puterea lui
p€sdg,Si {e d-q[lg1qqg, cu atit vom putea primi mai multHglDumnezeiesc ln-ea 9i deci, ajutol, putere gi intilire dela Dumnezeu.
237
DumRezeu, care izbdvegte pe oricine aredeplind incredere in E1"71.
Dacd ne uitdm lq-!te_a lucrurilor gi laQeputinlete noastre, cddem in de_znddejde, neBlocdm.pubrile sufletegti gi nu mai putem primiajutorul HarUlui-D-Uglpezeiesc Ai zicem: - Vai mie!Ce voi face? Cum voi trdi? Unde voi locui? Ce voimAnca? Ce voi face cu copi i i . . .?
Qar clne, are $sdrnla gi nideide in D-um-6ezeu se gAndegte lg puter-ea nemdrginitd a luiDumnezeu, se pgcetluiegte cu SfAnta Cruce gizice:
- Mare egti, Doamne, gi minunate suntlucrurile Tale gi niciun t nu este indeajunspentru a_sBune minunile Tale!
mea esfe Tatdl, eedparea meaqsfe Fiul, acgperemeil eu esfe DuhulSfdnt, Treime Sfdntd, slavd liel
Preasfdntd Ndscdtoare de Dumnezeu,mdntuiegte-ne pe noi. $i va primi astfel mila giajutorul lui Dumnezeu.
De aceea, chiar daci ne amenintinenumirate prim.ejd-ii de moarte, si nu nepierdem credinfa=Si nad_ejdea in Dumnezeu,lzbivitorul gi Mintuitorul nostru.
ir vremurile. antihristice, --\LoJe Mdntuitorul nostru lisus Hristos, chiar
dacd e-r"{e funcfiile sociale gi conforturile, sevor putea ingrrli mai mult de - de lucrul cel
71 lerom. Benedict Aghioritul, Nddejdea cregtind,culegere de texte patristice, Sf. loan Gurd de Aur, Editu.raPanagh ia , 2010, p . 9
Lemurltqt P-entru -c-u-duhul-ei-tum-eisctrgbuie pentru_-a "-prim_i peHSs. ri, Samenii vo-r fi a-tat
ilcdtlcdt i vor fi cei care, -cluc,
!ume. va fi S.r deqpadirea cregtlca re_$e_vQ L-tn_chtner
luiAntihrjst (Luqa 21,16-1-7). sd ne fie
pentru cd Dumnezeu ng_ __yA__qa__""" ri
-creg.tini care vor avea puteri dumnezeiegti ea sdmoard ca mucenici, altii se vor mAntui acoperi[ide Dumnezeu in addncul smerenie_i, dupd cum s-a petrecut in primele secole ale prigoaneiTmpotriva cregtinismului.
- HarJllui Dumnezeu vine insd {Upa
qa"re egJgmj1{a! de pdcate. Ppntlu cd debundvoie indatoririle_creglinegti,
necazurile, suferinfele 9i prigoana. Satana gislujitorii lui i
e are multe probleme devat gi SfAntul Sinod se intdlnegte o datd pegi nu are !imp. sa reaction6Te la tg€C
Pf.p-ble"me]e anticlgEtineg[i. $tflntul Sinod niciS;4- "P!'.onuntat in legdturd ou cipurile, iar
238 239
qgvglnan$i p-Iegategs" llsul- l, dupd
@n-adbn care tolereazdprostitutia gi incesfu l''.
t,toi, 'cregtinii, sa ie$m la luptd, cq armelg
. lar dacd se va schimba ceva in bine in lume,acest lucru va ?ncepe cu noi. DumnezeuingdLduiesufednla, "-boala, -pnge"ana pentru curdfireanoastrd de p6cate. va fi o consecinfda pdcatelor, gi de aceea, .p
[e-u-njm-cu-Hristos-prjn-Sfi ntel-e__Iaure.Cei care au fost inchigi din motive
religioase in Tnchisorile comuniste, dacd s-auocupat de -l , d-e*curifirea de
e, au ajuns sfinfi. AvAnd in ajutor_H_aru]Dumnezeiesc, gi
le-a fost spre- curd[irea de p6cate. Ceicare au rdmas in via[d, cdnd au fost eliberafi, numg"|_v1glau sd plece, pentru calransiqr:maserd, cuaj uto.ruf Harul u i D umn eze iesc, t*e*mn ila in-ra i.
lar c_e_i g31e^-_ intemmlete-.comuniste, degi erau mari teologi, s-aulepadat, sau au devenit colaboratori ai securit{[ii,pe-n-tru o farfurie-deldfuri. Dumnezeu a vrut sd-iintdreascd, dar elnu_au:putut-rifula gi primi Harulin adAncul inimil duho"vnicegti ,,Cdci impdralia luiDumnezeu nu std in cuvAnt, " (l Cor.4,20).
72 Copiii care sunt zimisliti din legdturi incestuase, sen a sc c u p rq b-le.mg p" S-rhr ce 9i malform ali j .ssnge"n ita I e.
240
i5r, acele vremud, cei.pr.gdjn-c.iqgi vor vedeaplferea-gi.minunile Dumnezeului nostru, Care a
Dumnezeu esfe Tatdl Nostru gi puterealui esfe nemdsuratd. Cine esfe Dumnezeumare ca Dumnezeul nostru. Tu egfiDumnezeu, Care faci minuni!
Sd ne bucurdm Pentrucregtinii adevdrati va fi minunat sd senevoiascd gi sd trdiascd in vremurileantihristice.
in acele vremuri antihristice,
anumele Domnului se ya mdntuf' (loil 3, 5; Fapt.2,21i Romani 10, 13). Dumnezeu vrea sd neajute, da.r daqa DU putem sd primim Harul inad-arc re*-d-uh-ovnice$tt-nu vom--av,eapu_tele''oasalezlstarntaispileLe_anlibris,tic_e_._
spune cain
'vremurile lui Antihrist, ,, vor fi
d_e_schise, dgf__glep-tjnul_prtodox (trditor, viu cusufletul) in ete sd se..1qag_e.,cflciin ele nu se alui ftrlitos. i ".( . . )
73 Pentru practicarea Rugdciunii lui lisus - lucrarealduntricd, recomanddm cd(ile: Rugdciunea lui lisus -lucrarea lduntricd, p1 Dan!g|!e_ !_e Befe!, Editura Panaghiagi Rugdciunea lui lisus - intrebdrigi rdspunsurl, de acelagiautor.
241
- in vremurile antihristice, vgr fi luptd,toriputernici, adevira[i stAitpi ai Bisericii Ortodoxgcare vor avea hA4g!D_ giDumnezeu Ti va acoperi pe ei cu Harul Siu cel
cerea Sa cea atotputernicd gi ei n"ule semne 9i false minuni'", care vor
tLpregatite de antihrist pentru tofi oamenii gi pecare le va--yedea restul lumii, chiar inbisericile cregtine"75.
l'{u.trebuie sd ne fie fricd de vremurileantihristice, pentru c5, daci nu ne aruncdm noide bundvoie ?n ispitd, Dumnezeu nu va ingdduiispite peste puterile noastreT6, ci odatd cu ispitava aduce 9i scdparea din ea, ca sd putem rdbda.Domnul nostru lisus Hristos a fugit de sabia luilrod, in Egipt (Matei 2,14\, ca sd ne arate 9i noud,ca unor oameni neputinciogi sd ne smerim gi sifugim din".fatrp"rigoanel lar daci suntem plngi,$i ne:ugim lui Dumne-errsd ne intireascd".
lar daci nu dobAndim Harul Duhului SfAnt,sd spunem o smeritd rugdciune din adAncul
'o ,,Vedeli sd nu vd amdgeascd cineva. Cdci mutli vor
veni in numele Meu, zic6nd: Eu sunt Hn'sfos, gi pe mulli iivor amdgf' (Matei 24, 5).
" Sf6ntul Lavrentie al Cernigovului, Viala gi minunile,Editura Credin[a strimogeasc5, p. 170.
'" SfAntul Apostol Pavel ne spune: "Nu v-a cuprinsispitd care sd fi fost peste puterea omeneascd. Darcredincios este Dumnezeu; El nu va ingddui sd fili ispitilimai mult decdt puteli, ci o datd cu ispita va aduce giscdpa teli rdbda" (1 Cor. 10, 13).
din zilele noastre sunt mult maip-ericuloase, folosind e caredistrug celula nervoasi.
inimii: Doamne, iartd-md! Maica Domnului,' ajutd-mi! Sfinte lngere Pdzitor, pdzegte-mal $rnte 1alcdrui nume il purtdm), roagd-te lui Dumnezeupentru noi! Veli vedea puterea lui Dumnezeu,care este Tatdl- nostru gi nu vrea moarteaphcitosului, ci sd se intoarcd gi sd fie viu.
insd cei pdcdtogi nu se vor putea smeri casd ceard ajutorul lui Dumnezeu, ci vor merge dinrdu in mai rdu.
V.50. nege sau pregedinte?La ?nceput, oamenii au fost condugi
Dumnezeu. Cdnd insd s-au indepdrtatDumnezeu prin pdcate, Dumnezeu a rdnduit caoamenii sd fie condugi prin prooroci, care auzeaugi spuneau poporului voia cea sfAntii a luiDumnezeu. Pdcdtuind in continuare, oamenii nuau vrut sd mai asculte nici de prooroci giDumnezeu le-a rAnduit regi, care sd-i conducd.
. Regele este ales (l Regi 16,12), uns ( IRegi 16,13), binecuvdntat (Psalm 20,3) deDumnezeu prin hirotesia Biselicii -Reg_ele_ areputere de la Dumnezeu ca sd conducd. Puterealuj Dumnezeu, care lucreazd prin r_ggero, unegte,aduce linigte 9i pace. Regele este suveran.Pentru el, toti locuitorii unei tdri reprezintdpoperul sdu. Pentru rege, unitatea este forma defiin[d a statului.
7E Din pecate, mul[i regi, sunt in ziua de astdzi masoni.BegLn_a" Angliei este marea patroana mondE=E:--amasoneriei.. .
dede
243242
lb putere. Astfel, au acces la putere gi .igi potlegliza nesting[erit .qeap-udle financiare $i potpregati Ven ifea lU,!- Antthnst la conducerea lLmii.Presedinte6, Caia eJte ales in mod democratit,pqyAnd pulqre de la Dumnezeu pentru a unificagi conduce, el este invalat "de diavoli ca- sdd ezbi ne gi s-astaD€rcasqe
Un pregedinte va fi ales rorng!_gg_^o-.P"a1pdn--"alegatarri. El, nefiind un cregtjn lucrator piinfapte, vafi cofi _r$*_q9:duhu4elg-mii. lar SfAntulApostol toan nJ-3puni'e- cd i'ntreaga lume za6esub puterea celui rdu" (l loan 5,19), adicd lumeaeste eondusd de cliavol (duh_ul mandlle-L al iubiriid_e _!ary, gl s]qvg_i, de_larte,,-al-desfrdndrii, als-odomiei, al ingeldciuni i . . . ) . Unui candidat lapregedintie ii trebuiesc miliarde de lei, in cea maimare parte bani negri, pentru campaniaelectorald, pentru pdcdlirea gi manipulareaalegdtorilor. {ung- la putere, va juca dupa cum iicgIrtaSuElnlprii, pentru cd are de platit polifelecelor ce au investit in el.
in cea mai mare parte a cazurilor,candidatul la pregedintie, neavdnd putere de laDumnezeu, face ap_el la puterea -diavoleascd,i n ro I d n d u -s e i n o rg an i z atii _g q.u ll-e-,_maS o_nj ce, carei|vor suitinete. AJtfet, cu ;lutoiul duhurilor iubirii
tt Cei care ne conduc, pentru cd nu au credinla gicUtatia i, ca sd ne conducd cu puterea lui Dumnezeu,se inchind Satanei. Acesta a ispitit 9i pe Domnul nostrulisus Hristos, pe muntele Carantanei, cdnd l-a ardtat toate
244
de arginli, ajutat nevdzut de puterea diavoledscS,profitdnd de pgftele gi pdca"!e!'e oamenilor (prinptomisiunile electorale de satisfacere a acesto-ra), cdgtigdnd peste 50% din voturi, ajunge laputere. Insd el conduce deputerea diavoleascd, conflicte int.re etnii, intreretig ilgi"imre-masele socia te.
Se ludm spre analizd doud promisiunielectorale:
1. Pentru a avea ganse de a fi ales,candidatul la pregedintie, partidele politice,trebuie sd promitd libertatea avorturilor.Consecintd: se vor face milioane de avorturi,
impdrdtiile lumii (Luca 4,5) zicindu-l: Deci, dacd Tu Te veiinchina inaintea mea, toatd va fi a Ta (Luca 4,7).
i4tr-o pddure aflatd la 130 Km. la nord de SanFrancisco, in apropiere de Monte Rio, de-a lungul r6uluiRussian River, in Sanoma, County, se afld un {inutcunoscut sub numele de Bohemian Grove, care se intindepe 2700 ha. Aici se afld U_Llemplu id,o-!e_sc, in care liderimondiali, oameni politici, oameni de afaceri 9i de culturd selngh-ne-la-zeul Malol. Fondatd la sfdrgitul secolului al t9-lea, Bohemian Grove este -o adunare de ,,elite", cePlagt&-a-r-r.tualuri pigAne. Au ca simbol-bqfnita, $i practicd
ation of Care" in care aducprin incinerare. lntregul ritua
aseamind cu inchinarea la zeul Maloh, atdt de urdt deDumnezeu, prin care in vechime multi israelili aduceauj e rte, p ro p ri i cop i i. B_q.fr_g_mia n Grove este "ta be fa deJe ra' S i
r care conduc planeta, unde se*iaumulte decizii ca ele sd devina publice. Vezi peintbiiiel eoi rove.docx; 1981 News report abautBohemian Grove... ; Bohemian Grove mystery; PddureaBohemian.docx; Personali tdt i gi organizati i . docx. ..
245
pentru care va veni pedeapsa lui Dumnezeupest6 [ara.
2. in S.U.A., care este o superputereeconomicd gi militard, din pdcate, homosexualiireprezintd 3% din alegdtori. Voturile acestora,pentru cd sunt bine organiza[i gi uniti, suntdecisive la alegerea pregedintelui. Candidatul lapregedinfie 9i partidele politice promit, iar dupdcdgtigarea aleger:ilor vor da libertati 9i ,,drepturi"homosexualilor.
Astfel vor ajunge la putere, sustinuti deduhurile sodomiei, iubirii de argin[i, uciderii,ingeldciuni i . . .
Ce se intdmpla in continuare?Homosexualii dintr-o [ard cregtind ortodoxS, carenu se pot exprima in toatd libertatea, apeleazd laorganiza[ii le mondiale ale homosexualilor 9i lapregedinte gi guvernul care este suslinut deduhul homosexualilor. lar acegtia pun conditii [eriiortodoxe: ,,Dacd vre[i sd vi sprijinim cu duhurilenoastre, politic, financiar gi militar, trebuie sd dafil ibertate homosexualilor".
in cazul in care se afirmd cd se urmdregteformarea unei Europe Unite, care sd aducdprosperitate, de fapt se urmdresc intereselef4anclare qr eglllq alg masonglqi_ $!_realazqpg_unui guvern uqic, condus spre sfdlgitul lumii deAntihrist.
Un preSe.dllte condus de masoni, sustinutde partide politice in care se afld masoni, cuguvernan[i masoni, ajutat de consilieri masoni, va
face, cu voie sau fdrd voie, ce i se ordond-demasoni.
Regele este suveran, fiind deasupratuturor gi nu poate fi gantajat. intr-o fard ortodoxdcu regim prezidenfial vor exista tot timpul luptepentru putere, dezbinare, urd, contestare, invreme ce regele, fiind suveran, nu va promulgalegi care sunt ?mpotriva moralei cregtine.
Pregedintele gi parlamentul, avAnd unmandat limitat, vor urmdri intotdeauna interesefinanciare proprii gi mai pu[in se vor interesa desoarta fdrii. O tard ortodoxd fdrd rege este o tarafard stap6n, in care escrocii gi oamenii de nimicse afld la putere, iar nelegiui[ii migundpretutindeni. Jara ortodoxd fdrd rege este [ara luiPapurd Voda.
U-!l pregedinte didator conduce cu puterediavoleascd, cdgtigd puterea 9i conducesemdndq$ frica, te.roatga,, grima, minciuna...Ajungi la putere, astfel de pregedinli gi oamehipolitici condugi de diavoli, q-u greu vor mai puteafi inlbcui$,de popor. Pentru cd, aga cum ne inva[dMdntuitorul nostru lisus Hristos, astfg*l de diarrolijes rum-a-cu pos-t gi rug6-ei.ure. i
lipsesc de la cei mai mul[i dintrealegdtori. $i pentru cd r eSte intunecbtade pofte gi de pdcate, i vor schimba undrac-+ula"tal sau, dupd poftete 9i pdcatele lor,care au crescut de la o campanie electoraid
"la
alta.
246 247
V.51 . Fenomenul para-religiossoRomAnia a trdit invierea dupd crucea care
a [inut atdtea decenii, dar a, cQt 9ice I e I a lte 15 ri o rtod oxe s u n t d a,to_a re_ 9-d_c-q14_o_q g cd
invierea este renagterea sufleteascd a unuicieSt--t'ncare se petrece in sAnul Bisericii, insa-gltrej: e cd dupd Tnvie;eurmeazd crucea Eyggtrtor. De foarte multe orisc_q b s-e_tv a=_C5@degi 9 i a I a -rymitei democra[ii, apar Jenomene ---para-te-_g!gxss-_glj4f*9i*lgeSti, care se dezvoltdfoarte rqpld, gi cule_nfe noi in spatiul religios. Darde toate acestea nu este responsabild libertateainsigi, edelii.
De multe ori nomenele pa'a-re!1gio_age,_sg_clg!q,__!nqgls,,SaIAry^94U!.I9ry_4gg-
es !, e_geluimai vechi pacat gi cel mai vechi_p_6_qat esteqgg e re_?__o1lg luTDa ce- !e ilg i a este a d evd ratarela(ie cu Dumnezeu, a_tqpc1_!gpq1q"1gq acesleilqg?lurL cu Dumnezeu conduce pe om_ laqlgcare? pararellgioas,a gi la s3-t"a11_sq. Aga cumspunem gi sim(im adeseori, amana o intindemspre Dumnezeu, iar cealalt_d spre nd. Se ngamintim satana la urecl'lJ:aprotopdrin[ilor. Era s. in loculindumnezeirii omului prt-n-aSenAlare, pe care o
80 Din articolul'. Fenomenul para-religios, Arhim. DaniilAerakis.
fag dd u ise D u mnezeu om u I u i, ay€nl _o-, q!j4a re-_oqadere. Satana a folosit ua timhaj religios, le_asp-us "y-eflJi ca Dumnezeu" (Fac.3,5). Era o bundvestire, am putea spune,
D a cd adevanta re- liglqzilatejg i *are izvoru I, 4igcdrile parareligioase igiau sursa
-insdaciune. Problema spiritualitatii 9i a religieimincinoase cu Dumnezeu nu este o problemdugoard. Avem indlfimea cerului gi addncul mdrii.D_al" lui este luminoasa, in timp cead4ncul mdrifor estejntunecat, murdar de celemai multe ori 9i, de aceea, este foarte greu sd-lcunoascd cineva. i
inseamnd cd in situaTnseamnd cd in s_rtuatiil€ Tntul€c e,foarte multe lUclUfW d iaVqlUlinsugi este o mare taine. De aceea sunt foarteg reu de in[eles tq6rtqll_e,nomenele pararelig ioase,eretice sau sectare.--.
ln -ceea
ce privegte i acestorfenomene, putem vorbi de
t!-gg!-o-gr! e -geteltsq -s-i --ereti-ee-suo tcu m d r_o.gturile-tup-tdu i
ade fal-s,9ldupa-acee a,cus_r_g_grglllq_ll8Ls_!rygere,hj9lse_intampla-?Lcu
gti, care duc pe om la unfals paradis, 9i, in continuare, e
.9i trqpeqs-c_f chjar. E$_jqarte-$eu -dar nu imposibil - sd desprindem pe cineva carea devenit dependent de un drog cum esteheroina. Tot astfel, este foarte dificild desprin-
248 249
_^ erea celor dependenfi de drogurile sufletegti.lnsd pentru cei care credem in inviere 9i inposibilitatea invierilor, recuperdrilor sufletegti,credem gi in posibilitatea revenirii lor la BisericaOrtodoxd.
Sd vedem gele.$avoluluip€ltfg _e-! Ufdg pe oameni in capcana. SfAntulApostol Pavel ne Tndeamnd adeseori sdpriveghem 9i si fim foarte atenfi la curselediavolilor, care sunt foarte buni megteri in aintinde curse. Am putea ,ppune cd dievdulLoloseste arme gi ,,de dreapta gi 'de stdnga. tintalui fiind atAt cei l . Peprimii,TeF5rtafi flind de Harul Bisericii, Oiavotul iiluptd cu_armele ,,de_ stAnga", cgle5unt i_sp_rlele.Acestea, uneori, infricoleazd, alteori, sunt fgtmecitoare. Pe cei pe care nu reugegte sd-icAgtige cq- ispila pdcqlului, oamenii dintr-a douacategorie, care partic-ip_a_ la v_iAla Fj.s_e_4gii 9i aucongtlj4lg_ religioasd mai vie, _incearcd sd-iddemeneascA iu armele ,,de dre-aptal Aiestea
yj?tarendoasaeqregla Sr -sanatqasd.$i, aga cum gtim cu to[ii, calea cea dreaptd
gi corectd Tn care omul iSi desfdgoard viafareligioasd este Biserica,
Prin indepadafea_ _de_Bis_ericd, omul sedepdrteazd de Adeval gi ajqnge ia rdticire gi, infelul acesta, Api'*g3q_,ggal{,ajnvalaturiis d n 6t g a s_e- 9 slg ot,rq viflde_rEtdci re . As tfe I p d ca t u Idevine religie. imprumutd-9_lgllni_{q:-cult,iar oamenii s,e acestor mi$i5ii mEgiCe, cu
o credintd greu de infeles. De exemplu,-{ne
U"agi, care au o -activitate- 'foa.rte b-dnoasd,elegreleab-oamenilor, fi e
curiozitatea acestora, -@.
Avem oameni, care sg*ngnesJ-_gl99!!_ni-, gi care nu.recurg_la spiritualitatea qeaadeviratd a Bisericii, la vindecarea care vine prinBisericS, t, ci recurg cungultd ug Suntcunoscute care s-au-incredintat i gj car.e^ a"u fost
ial .Existaun-tatalism*etigios, care. nu poate fi
considerat decil +ar,areli$e, adicdteliqiozitatea sena a. in-Loq e
os,singurul ddtdtor de pace, dreptate gi impreund-existentd a tuturor popoarelor, elnul invocd diferiti
vjeti le a lto r _seme ni j,e--,===a i I u i . Gnmarile-de-fan a;t te in specialpentru e,_g_e-g_? _cg s-g 4qrnp!{jl_Eegnia si Kosovo, in vecindtateanoastrd.
- Rezumdnd, putem spune, pe bunddreptate, cd
din moment ceit de Sf6ntul P
i acesiei tini Marile reugite ale
251
diavolulqi religiozitdLfii adevdrate.El p_U,ne in lequl_ ui qtgagi avem os 5r m ede n ie d e* qg_tfe_J *d -e-
i, [n_11o_{ Le,pgA!- ne:avgstit ce yry!__egssl e
9i gi, 9XP-li.c-andu-le, Mdntuitorul a spus gi {-e,_splg_ llgQggloriadiav_qlului. $tim cd satana s9_p_qq!e_99h1_rn_bajn
. Ce inseamnd acest lucrureferitor la tema noastrd? CA migcarea gifenomenul cel mai satanist se prezintdrelig,r_e*i- latd ce zice t'.,,Viclenia diavolului consti in aceea ci
". A{eptli__ .qjgcdrilgrparareligioase i adeseori lucruiiiupianalurale, vorbesc despre min-uni care sesdvdrgesc. Cred cd este nevoie sd spunem gicdteva cuvinte in legdturd cu aceastd problemd.
Diavolul oricum este mai puternic decdtnoi, dar _ruL_este_ aJp_tputernic,
a.__e-nultCIe I qgkle are putere,
i lor 'Sd ne aducem aminte de m"ad-u:ia pe care odddea cultul acela satan d.espre,S-fantul.Apostol Pavel. F-ata care era stdpAnitd de diavolmergea in urma Apostolului gi exprima gea naibund marturi.e* _de-9p_re_Sla1(ul Apog-t_o-l _favel 9iucenicii sdi: ,,Acegti oameni sunt robi ai luiDumnezeu celui Preainalt, care vd vesfesc
voud calea milntuirif' (Fapte 16,17\. in -ciuda
acestui fapt, Sfdntul Apo-sfol Pave-l*a_re-a-e$o-natJg_arte f"!r Nu.voia Tn niciun fel publicitate din
r, n-i=cf. nU- A -f-q9t-jmtpresionat-deearecare posibilitd[i sup-ranaturafe pe care leav% dlav_g-lu l. A reac,$onal fqarte- ferm- aJungend
I din fata aceea gj s_qola:nd_-.o--__dinlependenla -in Qale _se-_ _a.fla -f,ata --de-satana.
gt c,argsetegsg pU Ulerjpql{ _9i pr"issaeaSJ_anlql{ Aposlol- flavel. L-Uqf_Ufile acestea sei $gfplasr j[4]_e]s_!qa st re.
Sd vorbim acum despre iifenomenelor parareliqioase, foarte evidentd azi.f!-u . ex"ista fenomene care sd se desfdgoare inistorie gi care sd_nu lie prevazute in S
-B-iserclila-xu-se fiqggpat. Tfebuie sd gtim cd rdul este intotdeauna
.r€plqzellanti_ diferi[i.- prin--miiloace diturite. _ Se
@ exdicS.clar"de ce foarte multioj|menijll_-g.rlTrgazd ca_lea luminii, ci merg p€ .calea intunericului.
ts Ca primd explicafie pe care o dd DomnulHristos este alp-amenjler. M bitpai ourAn-d ,intunericul decdt lumina. De aceea,fgqle multe miscari oculte ajutd faptele rele aleoamenilor.
Dacd Biserica nu este ceea ce numim oreligie, ci ea este Tmpele$q !g! Dumnezeu,
253252
migcarea parareligioasd este, insd, o doctrirydacomodata _la interesele rd-ului.
- A doua cauzd care ar explica proliferareaacestor rele, in*"^sp€datj.n-randul tinerilor, este
. Curiozitatea, de altfel, 9s1g_g_fgqfeveche a rdului, o-obser.vamlncd de_laEva.Curiozitatea este i.nceputul multor rele. P_rima
este in fond rodul curiozitd$i., prima folosirea narcoticelor este fructul unei curiozititi etc._tej se- in ta mpla 9 i c u--Lex-o-nn qnel e-- p ara: reli g i o a s e,care se prezintd azi plln_jqjlgAge*lllbJigjlarefear,te , atrdgdloare, curiozitatea tinerilorTn special. Este farmecul sau atracfianecunoscutului.
de necunosclt gi de aventurdpoate sd-l conducd pe un tdndr sd devind alpinistgi sa ajungd sd cucereascd Everestul, dar -ace-eagi atrac[ie a _n9-c-un-os-cutufui poatedetermina pe clneva sd se arunce in abisuldiavolului. la om este in general-ungti4,u-le.nt, iv atuncic? ! d qe- i d e nlifica c,u--c-e Lc-e-ta rea -Ad ev d ru I u i, ca rese desfdgoard gllL J_q"f.Umarea autollGli*$r ap_f e-4g-nte i I ui -D umnez e u .
- O a treia cauzd sau explica[ie a pdtrunderiitjnerilor--in migcdri oculte ui
s,aujnjmb_r te, mo_d-qlflp_Lql{el449, !-afelse TntAmpla sa existe adeseori 9i in
. Tendin[a de modernizaredetermind pe unii si se desprindd de_c_4g[ulrgligions tradi[ional gi no_u. $tim
foarte bine cd qe_JggJ:,_y€ghi trebuLesitnlozuit. Un exemplu: este foarte vechi,dar nimeni nu se gAndegte sd-J:inlocuiascd. Lafgt,- s,vSchg-egle_lrcdjlia_Biseri_cij oe?s_tre, dar nu pot fiinlocuite, de,oa!:e_q_e _DU s=El.d€seoperit inci nimicvlginxo-sainlocuiascdBqvel4ialulDlnrnezeu.
- O alta cauzd a rdspAndirii acestorfenomene sunt intinse iq_fitlt4enlgr,
l. Ei sunt adesddii-inleT+ioeoareqe. Uneori, fac
aceasta indemnafi de " te gifr"=Am€nlare - iufleteasca, care-i determind s-agdseascd tu,religle. _o_ sc,apare_ din tulburerg? lor.9i d-e,gg t11.a9el,e_*qllpe li-se plgzin_ta n
s gi inc-d jn foqqi
gete lui, qlqnci poj sa ,ca{q,_ug_or inaceastd capcand. Se intAmpld une-o;i as€ama ce ng se-a"dap€ din iz\rcrul cu a -_c_UIa!e,qr-_.lin cel lulbure, dar gi aceastd gustare aingeldciunii nu rdmdne fard Urmel_rcgallye inviala tdndrului.
- A cincea cauzd ar fie,te
decddere a omului, mai ales in spatiul religios 9ispirituql, putem sd deschidem Epistola SfAntului
-Apost-o_l Pav-el cdtre romani, la primul capitol,unde Apostolul prezintd qgggqglgg_lglglqs-
i. Sa ne amlntlmiin
254 255
tot qapitolul faptUl,"Cel.mai irnpodant, cd oameniiau ajuns s iiin loculZiditorufui.
Dacd .-contemporand ,.SfdnluluiApostol Pavel e de la adevdratareligiozitate,atunci meneleparareligioasedintimzul- n-qsgq--: m4!a* s,upersttiile,eJgzgr - sunt manifestdri ale rii.Aceastd are un singur [el,
ii:de cdtre diavol.se gyplica,. 91 p{ln. Aga cum un ochi
bolnav vede diferit lucrurile, tot astfel se int6mpla
gandirea ajung la allenare iinle_leggqa realitSgi suferi _de alienare.. Aga se
9i l intuneric.P_Aatg_cea mai importantd ca ar fi cea
numitd cu un -tefmen.. gene"r_ic-_ _Jodeleintunedculuill sau-fo4€Je-€€t+lte". Foarte mult sevorbegte azi de aga-numitele ,,puteri oculte". Deaceea este nevoie sd explicdm termenii. Aceste.t-orje-existd, i n tr-a d evd r, ele-sunt+r r se i n m i $ca regl l, dar aceasta nu inseamndcd respectivele forfe pot-imprrne rdul in chipmagic asupra oamenilor. I nu este o
d.eveni insd sclav t1ulefi putut sa
exercite q_influen!6_latali asupra omului, atunciar insemna cd el . nu__m-a,! are*liberarbitru(libertate). lui rdmAne totdeauna
gi, ca urmare, gns"abjlitatCe sa nLi -Se
micAoreazd. Dacd am fi fost instrumente_oarbg inmAinile rdului, atunci nici nu am mai fi sanc[iona[i.la fel gi sfintii, dacd ar fi fost instrumente oarbeale binelui, nic_i ei n:ar fi avut vreun merit 9i, inconsecintd, n-a!' fi fost incununafi. Trebuie sd
nql!"__ 99!1e.ni de-ai nogtri q_q_*qgyenjt
i Niqeni nu poate sd spund: ,,Eusunt nevinovat, diavolul m-a pus sd fac un lucrusau altul . Sd gtie acela cd a
a diavo_lului, pgn,_{u gf,acest lucru, mqiglul_t saU_ne1pqlq t.
O ultimd explica[ie a proliferdriifenomenelor parareligioase
":1"i l .
Suntem gi ne nqmtn __ortqdacgi,adeseori
mlnq-lno$i 9i desp-rg**slglgns_omenegti caresd subordoneze adevdrul lui
Dumnezeu. Adevdrul dumnezejgsc este revelatomului, de aceea, dacd gnry]__ n! _ are{isponibilitatea spre a primi aceastd Revelafie,rjs-_c_6_si se mi$te in zona intunericului, a_rdtdciriigi a pdcatului.
_e-_s_chidem fereastra sufletului
256 257
- Slantut Apostol.P-ave 1 -6us. o-tupfiejoa rteg:ea in_3*-iserisa-frimard pentru ca nu cumvaastfel de sisteme parareligioase sd prindd curaj gisd se cultive in Bisericd gi s--aluptat casa+rindaraddcini in-Siserjca gl" in -s-uflet9le- samenilor
I despr.e" mAnt-uire-a-- in ljsuq-".Llris-tqs.SfAntul Apostol Pavel vorbegte gi ia Epistolac.atre*,rq@ni desPre
i ,pde la adevdrul' crbdintei.
Apostolul Pavel pe cregtinii dinGalatia, dar nu cd unii oameni
", pentru ce L€tg-e=a-es!e_:migs.ari gi ele vegteqg _Qgqlfie, paladis,
na-pr,inasBectu| bun.Noi ddm slavd lui Dumnezeu cd suntem
ortodocgi, dar ti,Qglgar,ece gi in spafiul Orto,dgxi_el qu--mdtegggrjnfa rasar fenomene para , aga cumse intAmpld ca intr-o grddind foarte frumoasd siapar6 blrrule!L_j!__j!1e_rag!!r.de€ge-9are-av@' APari$alo raJ"a-sillteaza formei. formalismul 9i
co n sti t u i e cu I t u I B i ser i cri -gi Sp_rfLtg_Alilate_a n oast rdortodoxi""sunt ahsolut necesare, fiindca eleexprimd cpnlin-u-t-uj credintei noastre, dar dacd leizoldm prin autonomizare 9i ,le-separdm decon[inutul lor, atunci riscdm sd transformdmBiserica lui Dumnezeu intr-o religie a acesteilumi .
eare o oun_ adevdrului Bjsericii_5i_Eya n g h-e I ie i"
"C a n d Tn v i afa n oastrd ruL_?S_c.Uta;
de voia lui Dumnezeu gi nu,,_a"c_9"_e_plam adevdruldumnezeiesc in intregime, Ci--f,g
i pr11 v_ointa p-r.oprie, mai pres_us de v-ointaduhovnicul-ui gi a Bisericii,
-1Q g I um-qpLuneSfantuiApo stolPave |'Aga p- ornesc*,prnpri u-zis, eretici i.
latd lucrul cel mai important: i, ca sd rru p-afas--im". ealea "B"i"sericii.un fragmefrt_-din Evanghelia dupa
Matei, pasaj ca re nuprea=ecilitcu-alenfie, sp u neen auv-ant-infricogdtor: ,,$i gAnd duhalas.wnt aiegit din ofr, umbld prin locuri fdrd apd,cdutdnd odihnd gi nu gdsegfe, Atunci zice: Mdvoi intoarce in casa mea, de unde am iegit; givenind, o afld golitd, mdturatd gi impodobitd.Atunci se duce gi ia cu sine gapfe duhuri mairele decit el, gr*lntrdnd, Sdldglqjqsc_arcr,Sr sefgc -cele*de--or:llrai ale omului aceluia- maiqgle-Qe,96!*c_ele.dint6"Il(M_t,_12^43::45).
Situa[ia aceasta o putem aplica la oricecregtin, la orice om botezat, prin care Botez ealungat satana 9i sdldgluit Dumnezeu. Qaci _1clcre$tinii _sa p_ag[iq_ pefmql'gtt_sufl-stuL-srat, atunci Si pe lin_rnglei deqO_t c-el_-,neb_otez4i. e
ca diavolul care a plecat sd _sel[i gapte mai rdi gi sa salagluiascd in
noi.
vine de la grecesb0ld.lgtng_pqzrlq_rnqa, pe
259
V .52. Intdmplare cutrem uritoare"Un--g-regtin-ododox a povestit cd a fost in
pelefnaj la Mq.$jggo1je, i;r,Croatia, unde se afld oparohie greco-catolicd gi unde se aratd MaicaDomnului 9i transmite mesaje unor copii. Aici aaflat cd se intampld mari minuni, vindecdrisufletegti 9i trupegti. intr-o noapte a plouat custele. Enoriagii parohiei, vAZ
vine sfArgitul lumii.Ajuns la Medjugorje, er_e-g.t_in_ul ododox s-a
inchinat in Bisericd, 9i a urcat pejos colina Podbrdo - Colina Aparifi i lor - pe undrum care imita Drumul Crucii Mdntuit_oruluinostru lisus Hristos. La a unsprezecea _qprire,cregtinul orlodox a vdzut-o pe Maica Domnului,exact cum au vdzut-o gi copiii gi cum estesculptatd in stqtueta ce se afld in fata Catedralei.ln acele momente, L auzti un glas care ilindemna la pocdinfd gi i-a pdrut rdu de pdcatelesdvdrgite. A auzit gi alte mesaje gi a trait stdri demare bucurie. Apoi i-au venit i sdparticipe activ la unirea Bisericii Ortodoxe cuBiserica Catolicd.
in timpul pelerinajului, de
gi batAnd e.
Qggl""doua 4ile de la revenirea..-inRomAnia, a -?v-q! la de a veni la
ga.Tot dupd doud zile, credinciosul ortodox a
iu ii. La,putintimp dupd ce
a citit fcatistul, pe cAnd_Se_Afle_llgg_veghe gisomn, a avut n"ig_tg $i inc3 _gqlg-s-
aglq pa4ltele pe care il cunogtea gi, ?ntr-adevdr,cdnd s.a- uitat- malelrat_entie, a__VAeg!_qa_e[?
,,Pdrintele". regp.eetiv s-a apropiat de el 9i
persoane e.Cregtinul a fost apoi 9i s-a
gBov-edit, iar-Un t,
care aitu
ggdinta si iertfa pe care o fac greco-catolicii gicatolicii care vin la Medjugorje, _faqem i n un i _9i ii _vj n dp qq s uf_le!pg!_e_-S-i lrup-e- Ste. Std ri I ede bucurie gi fericire trdite de credinciogii orto-
t-aduhovnicesc v
260 261
dac$i care merg ia Medjugorje de_,-la
curale ingg _degAt in lume, unde sunt intinate maimult de pofte 9i de pdcate.
epalttc]p_area la_lugiaci un e _gi jn_speala I
se-afle incredin[a
ortodoxd descoperita de Dumnezeu oamenilor,e:lg_qalqt i, care intrd?n-!Dig!ga oamenilor m6ndri.
Biserica ortodoxd 5 Tn c-eeaq-e__p-1!_v,e_9te cregtinilor __qatqllci, greco-cq_tgIgi .g4q proteS!_anti, insi cregtinul ortodoxc B-Lserjca--Qdodoxd, unde se afldp[ndtatea Harului gi a Dar-urilor Dumnez,e_ieigti, gimerge la alia confesiunicre$tine ca sd se roage9i sd se impdrtageascd, ri
t .Acest lucru i
c-are--a -fost -in-pelerinaj laMedjugorje. S-a vdzut insd, cd,
ur, cade altfel gi p in-sP-gVedanie, ui, a
g(gd_o: gare p,qrtlcipase la rugdciune girgpdrtagire cu cei de altd Credinta.
Aceastd intAmplare este, de fapt, omi nune-.d urnn ezeias cd,
r+tamplari neferr_ette, iq--gaIg_pield-.Heg!*qq["uJs;" QfQnt siduhut-diavqle$ti gi cu credinla rdtdcitoare sau
d. ori trec la alte secte.
V.53. ingelarea diavoleasci acatolici lorLa scd
a ajuns, as,ellg_ne-a lui Mahas, nevoindu-se- inpustie, tr3ngg*{efgpis1, [glatie_dq !-oyola 9i alfiqevoitori,-ai" latinttalii'', care sunt recunoscufi insdnul ei (biserica catolicd n. n.) ca sfin[i. ,,C6ndFrancis a fost rapit la cer", spune scriitor:ul viefiilui, ,,Dumnezeu-Tatdl, vdzAndu-|, a intrat o clipdin nedumerire, negtii ind cui sd-i dea intAietate,Celui ce ii era Fiu dupa fire sau celui ce ii era fiu
81 Dupi despdrlirea bisericii apusene de cea deRdsdri t din anul 1053.
82 Sf. lgnatie Briancianinov, Ofranda monahitorcontemporanl', Editura Egumenita, 2011, p.7L
CUPRINS
Cuv6nt introduct iv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
CAPITOLUL | - invdfitura despre duhurilediavolegti, dupi Sfinta Scripturd gi SfAntaTrad i f ie . . . . . . . . . . . . . .7
f . 1 . Crearea inger i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .71 .2 . CAnd au apdru t d iavo l i i? . . . . . . . . . 10l . 3 . D iavo lu l - uc igag de oamen i . . . . . . . . . . . . . . . . . . .141 .3 .1 . Cum ara td d iavo l i i . . . . . . 141 .4 . Unde se a f ld duhur i le necura te? . . . . . . . . . . . . .17f . 5 . Cum isp i tesc d iavo l i i pe oameni . . . . . . . . . . . .21l .6 .D ing6ndur i l ed iavo leg t i . . . . . . . . . . . . . . . . .241.7. De ce majoritatea oamenilor nu vdd gi nus imt pe d iavo l i? . . . . . . . . . . . . . . . . 371.8. Lupta cregt in i lor cu diavol i i . . . . . . 391.9. De ce au nevoie diavol i i de jer t fe? . . . . . . . . . .411.10. De ce ingdduie Dumnezeu existen[ad iavo l i l o r? . . . . . . . . . . . .42
CAPITOLUL l l - Rizboiul duhovnicesc.. . . . . . . 45f 1 .1 . Lumea duhovn iceascd - nevdzutd . . . . . . . . .4511.2. Caracteristici le rdzboiului cu diavoli i ......4911.3. Razboiul celor trei cete diavolegti cuc reg t in i i . . . . . . . . . . . . . . .53
f 1 .3 .1 . Ce le t re i ce te d iavo leg t i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5411.3 .1 .1 . Ceata d iavo l i lo r po f te lo r . . . . . . . . . . . . . . . 56| .1 .3 .1 .2 . Ceata d iavo l i lo r m4n ie i . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
265
_ 11.3.1 .3. Ceata diavol i lor ra[ ional i (arhiconi) 58|,1.3.2. Bioenergiticienii gi natura energii lorprin care lucreazd ..... 65I l . 3 . 3 . Sursa as t ro log i lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
11 .4 .T rep te |epdca tu |u i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6711.5 . Ce le op t a tacur i a le d iavo l i lo r . . . . . . . . . . . . . . . . .74
Formele lup te i d iavo leg t i . . . . . . . . . . . . . . .7711 .6 . Razbo iu l nevd2u t . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7811.7 . Na luc i r i g i v ic len i i demonice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . g011.8. De ce trebuie sd ne luptdm cu diavoli i? . 97
CAPITOLUL lll- Tehnica de lupGi a diavolilor...99l l l .1 . Metode le d iavo l i lo r . . . . . . . . . . . . . . . . ggl l l .2. Diavolul ig i schimbd des planul deac t iune. . . 100ll l.3. Diavolul ne ispitegte la inceput cu pdcatemic i . . . . . . . . . . . . . 101f ll.4. Diavolul exploateazd sldbiciunile noastre.102l l l .5 . , ,B lAndefea" d iavo lu lu i . . . . . . . . . 102 ,l l l .6 . D iavo lu l luc reazd in ascuns . . . . . . . . . . . . . . . . 103 'l l l .7 . D iavo lu l ne a tacd pr in surpr indere . . . . . . 103l l l .8 . D iavo lu l ne lup td cu nepdsarea. . . . . . . . . .104l l l .9 . Amdnarea pocd in fe i . . . . . . . . . . . . 105ll l.10. Diavolul se preschimbd ludnd infd[igareavdzu td . . . . . . . . . 106l l l .11. Diavolul ne ingealS pr in ghic i t , v ise,prejudecdf i g i superst i [ i i . . . . . . . . . . . . . .107ll l.12. Diavoli i ne ispitesc prin rdul natural. . 112l l l . 13 . Furn ico - |eu | . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1141|.1.14. Diavolul ingeald prin erezie 9inecred in [d . . . . . . . . 115ll l.15. Oamenii pacatogi sunt slugile diavoli lor. 116
l l l .16. Diavolul ne luptd cu deznddejdea.- ' . 118U\.17. Diavolul atacd pe oamenii izolati .."'. 120llf .18. Diavolii ne ispitesc cu eele de-a dreapta. 121l l l .19. Cele patru atacuri ale diavol i lor inpreajma mor[ i i omului. . ' . " .123
CAPITOLUL lV - Metode de lupti impotrivadiavol i lor . " " " 127
|V.1. Chemarea numelui Domnului 9iMdntuitorului l isus Hristos . .127fV.2. Puterea rugdc iun i i lu i l isus. . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
|V.2.1. Rugdciunea min[ i i in in imd. . . . . . . . . . . 1341V.2.2. Rugdciunea lSuntr icd . . . . . . . . . . 136
1V.3. Semnul Sf in te i Cruc i . . . . . . . . . . . 1401V.4. Cercetarea Sfintelor Scripturi 9i scrierileSf in l i lo r Par in t i . . . . . . . . . . . .141fV.5. Postu l g i pr ivegherea . . . . . . . . . . . . . .1411V.6. Cred in ta . . . . . . . . . . . . . . . . . .1421V.7. Armele pau l ine . . . . . . . .142|V.8. Mijloacele sfintitoare ale Bisericii
. Or todoxe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .143
CAPITOLUL V - invildturi gi istorioareduhovnicegti . . . . . . . . . . . . . . - .- 147
V.1. Despre demoniza l i . . . . . . . . . . . . . . 147V.2. lmaginea migcdtoare 9i vorbitoare ad iavo lu lu i . . . . . . . . . . . . 152l / .3 . Avor tu | . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
V.3.1. Ce se intdmpla in timpul unui avort? 170V.4. Fa lse minuni 9 i v ra j i . . . . .172V.5. invdtdturi despre ndlucir i drdcegti . . . . . . . .174
267
V 6. Cuvdnt despre SfAntulAndrei cel nebunpent ru Hr is tos . . . . . . . . . . . . .176V.7. Ce se intdmpld la al doi lea Botez? .. . . . .179V.8. Despre mAnie . . . . . . 180V.9. Diavol i i g i gAndur i le de hu|a. . . . . . . . . . . . . . . . . 180V. 1 0 . Ldcomia pAntece lu i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 83V.11. Pat ima desf rdndr i i . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184V.12. Rdzboiu l desf rdndr i i . . . . . . . . . . .184V.13. Diavolu l care a mutat o s t6ncd . . . . . . . . . . 186V .14. Povdtu i toru l d iavo l . . . . . . . . . . . . . 186
V .14.1 . Invatdturd. . . . . . . . . . . . .V .14.2 . De c ine sd fug im?! . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . 187
V.15. Cum ne ispitesc diavol i i? . . . 188V.16. D iavo l i i la rapor t . . . . . . . . . . . . . . . . 191V.17. Momeala . . . . . . . . . . . . . . . . 191V.18 Fiecare patimd are un diavol al ei . . . . . . . . . 192V.19 Diavo l i i 9 i gdndur i le de huId . . . . . . . . . . . . . . . . 193V.20. Cum scoate diavolul oamenii dinBiser icd. . . . . . .194V.21. Lupta . . . . . . . . 194V.22. Un exemplu de biruintd asupra celuirdu 195V.23. Cdt de mare poate f i o ispita? . . . . . . . . . . . 196V.24. Despre rugdc iune . . . . . . . . . . . . . . .197V.25. Diavol i" i cu carul de foc . . . . . . 198V.26. Despre smerenie . . . . 199V.27. Avva Macarie . . . . 199V.28. Avva Pamvo . . . . . .200V.29. Jertfa cregtind.. . . .200V.30. Rdzboiul diavolilor impotriva cdlugdrilor20lV.31. Puterea smeren ie i . . . . . . . . . . . . . . . . .201V.32. Cine se luptd cu d iavo l i i? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .202V. 33. Vremur i apoca| ip t ice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
V.34. Despre cdderi . . . . . . . . . . . . . . . : : . . . 203V.35. Avva Moise. . . . . . . . . . . . . .204V.36. Smerenia . . . . . . . .205V.37. Se pot m6ntui diavol i i? . . . . .205V.38. Secte le ant ihr is t ice yoga . . . . . . . . . . . . . . . . . . .207V.39. Diavolul gi minciuni le reincarndri i . . . . . . 209V.40. Ce cau[ i a ic i? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .210V.41. Poca in ta . . . . . . . . . . . . .212V.42. Nu vd bucuraf i ! . . . . . . . . .214V.43. Atent ie la cumpdrdtur i ! . . . . . . . . . . . . .215V.44. lngeru l in tuner icu lu i . . . . . . . . . . . . . . . . .215V.45. Lumea pdcdtoasd zace sub puterea celuirdu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .220V.46. Diavol i i g i ordndui rea soc ia ld . . . . . . . . . . . . .220V.47.Demonocrat ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .222V.48. Antihrist - Apnoyme - 666 ..226V.49. Cum vor vie[ui gi se vor mdntui cregtiniiortodocgi in vremuri le Antihr ist ice?.. . . . . . . . . . . . 232V.50. Rege sau pregedinte? . . . . . . . . . .243V.51 . Fenomenul para-re | i9 ios. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248
. V.52. intdmplare cutremurdtoare . . . . .260V.53. lngelarea diavoleascd a catol ic i lor. . . . . 263
BIBLTOGRAFIE .. . . . . . . . . . . . 269
BIBLIOGRAFIE
Sfdnta Scripturd, E. l .B.M. al B.O.R.,Bucuregti, 2005.
