Raul Topolog importanta din punct de vedere al biodiversitatiiDate generale

Raul Topolog este un afluent la Oltului ce izvoraste din Muntii Fagaras, la poalele varfului Negoiu. El se formeaza pe versantul sudic al Muntilor Fagaras, la confluenta a doua brate: Izvorul Scarii si Izvorul Negoiului. Raul Topolog traverseaza judetele Arges si Valcea, comuna Galiciea din judetul Valcea reprezentand punctul de varsare. El primeste 6 afluenti de dreapta si 7 de stanga, traversand 15 localitati.Suprafata bazinului Raului Topolog de la izvoare la varsare este de 54 km iar lungimea lui este 83,7 km.Prezenta unor formatiuni geologice diferentiate, conglomerate, gresii, marne, argile, conditioneaza pastrarea unor rezerve de apa la adancimi diferite. In sectorul subcarpatic unde se afla comuna Cepari, apele sunt variate ca pozitie. Grosimea pietrisurilor de terasa sunt de 2 4 m la baza lor fiind panze de ape care alcatuiesc surse de alimentare a vaii Topologului. Astfel sunt caracteristice apele mici pe timpul iernii datorita inghetului, iar primavara apar cresteri datorita topirii zapezilor si ploilor de primavara.Raul Topolog exercita o puternica eroziune in argile, marne si gresii ceea ce face ca albia sa inregistreze o continua schimbare. Debitul solid (pietrisuri mari, bolovani) se depune pe fundul albiei, apele se ridica si in acest fel isi schimba cursul. Debitul mare al Topologului provine si de la afluentii acestuia mai ales in perioada ploilor torentiale de vara care au o mare intensitate.Raul Topolog prezinta un regim de scurgere permanent, alimentare pluvio-nivala si o alimentare subterana moderata.Eroziunea mare a determinat alunecari de teren punand in pericol carosabilul si chiar grupuri de case.Raul Topolog pe portiunea pe care o strabate prin comuna Cepari are o calitate deosebita a apei, fiind filtrata natural prin pietrisuri. Pe raza comunei Cepari, Valea Raului Topolog este regularizata datorita existentei unei microhidrocentrala.Mentionam ca in comuna nu exista agenti economici care sa deverseze rezidurile industriale in albia raului fiind doar cateva excepti. Se remarca totus o supraincarcare cu mal primavara, cand afluentii sai: Valea Carpenisului, Valea Urluiesti, Valea Ceparilor, transporta mult material de suspensie .

Solurile brune de padure sunt prezente pe dealurile cu inaltimi ridicate, de o parte si de alta a Vaii Topologului. Substratul este constituit din roci continuand elemente calcaroase (conglomerate, gresii, calcare) care impiedica podzolizarea. Fata de solurile brune dezvoltate pe dealuri cu altitudini mai coborate, in zonele mai inalte, aceasta se caracterizeaza prin existenta argilelor si continut de humus redus, deci si prin fertilitate redusa.Solurile de lunca apar sub forma unor fasii inguste ce urmaresc firul apelor curgatoare (Raul Topolog, Valea Carpenisului, Valea Urluiestiului) si sunt folosite in special pentru cultivarea legumelor.Solurile erodate au aparut ca urmare a defrisarilor masive si al pasunatului excesiv. In aceasta categorie intra dealurile: Zanoaga, Sarboaia, Plaiul Oii, Tarata, Oratia, Pleasa, care au fost si sunt folosite si astazi ca pasuni comunale.Regimul termic este conditionat de caracterul maselor de aer determinate de distributia energiei solare, de dezvoltarea diverselor fenomene meteorologice (nori, ceata, burnta).Temperaturile cele mai scazute se inregistreaza in luna ianuarie iar cea mai ridicata in lunile iulie si august dupa care incep sa scada. Media anuala are valori maxime determinate de invelisurile termice din anotipul rece. In perioada de primavara si toamna temperatura aerului inregistreaza salturi bruste din cauza succesiunii continue a maselor de aer de cca. 6 in timp ce toamna ele au un mers descendent.Caracteristica cea mai importanta a regimului climei din regiune, cat si circulatia apei in natura o constituie precipitatiile atmosferice care scad de la nord la sud, acestea fiind: ploaia, lapovita si zapada. In mersul anual al precipitatiilor, se poate desprinde un maxim in lunile iunie iulie si un minim in intervalul ianuarie martie. Iarna cad cele mai mici cantitati de precipitatii, iar vara sunt cele mai abundente, producand inundatii si alunecari de teren.

Viscolirea zapezii este foarte intensa mai ales la coamele dealurilor, unde zapada este spulberata, iar in sectoarele adapostite este adunata in cantitati mari. Descarcarile electrice sunt si ele un fenomen meteorologic destul de intalnit, fenomen care este strans legat de caderea ploilor torentiale. Mentionam caderea acestora din anii 1947, 1973, 1975 sau din anii 2002 si 2005 atunci cand Valea Carpenisului a distrus drumul Cepari Carpenis iar raul Topolog a iesit din matca producad pagube insemnate. Asezarea formelor de relief, muscele si maguri paralele cu lantul Muntilor Carpatii Meridionali fac ca masele de aer care curg de la nord la sud sa capete aspecte de tornade.Vegetatie

Cu exceptia dealurilor mai joase dintre paraul Govora si Olt si a celor din portiunea Genuneni- Govora, acoperite cu paduri de gorun, dealurile subcarpatice din dreapta Oltului si depresiunile dintre ele sunt domeniu de dezvoltare al padurilor in amestec de fag . La est de Olt limita acestor paduri ramane ceva mai la nord, astfel ca dealurile formate intre Topolog si Olt sunt acoperite cu stejarete, la fel ca si dealurile mai joase. Aici raspandire mai mare au tot padurile de gorun, dar apar si cateva portiuni cu paduri de cer (Quercus cerris) si de garnita (Quercus frainetto). Speciile amintite sunt dominante in padurile din dealuri, dar alaturi de ele se gasesc din abundenta alte esente de dealuri.Fauna

Fauna este bine reprezentata de specii de mamifere, pasari, reptile, rapitoare si pesti dintre care amintim: pastravul, ursul carpatic, jderul, rasul, vulpea, mistretul, cinteza, acvila, vulturi (mai rar), soparle de munte, etc.Constructii hidroenergetice impact, amenintari, masuriIn prezent se deruleaza un proiect ce prevede constructia unor hidrocentrale, 3 mai precis, dezvoltat de societatea SC Water Power Clean SRL. Proiectul se numeste Amenajarea hidroenergetica Topolog-Topologel si in cuprinsul lui stufos exista capitole ce prevad protejarea ecosistemelor specifice zonei, insa studiile, sesizarile facute organelor de mediu incluzand si ministerul, mediatizarile realizate de presa si mai multe asociatii denota faptul ca acele ecosisteme nu sunt deloc protejate de fapt, ba mai mult evidentiaza faptul ca aceasta constructie se realizeaza in plin sit Natura 2000. Conform unor reportaje realizate de catre mai multe agentii media, aflam ca primul indiciu apare pe sosea unde din camioane sunt descarcate conducte cu diamentrul de 1,2. Captarea incepe de sus, in munte, cu conducte de 70 cm, si continua cu aceste elemente uriase. Ele sunt asezate in albie si acoperite cu prundis, ramanand din debit, potrivit avizelor semnate de toate autoritatile de mediu, doar 19%.

Impactul acestui proiect asupra mediului este unul foarte clar si transparent: aceste mici hidrocentrale fragmenteaza habitatele cu una dintre cele mai bogate faune de nervertebrate acvatice din Romania, incluzand specii vechi care se mai gasesc doar in raurile de munte. De asemena afecteaza si habitatelee riverane, alcatuite din plante hidrofile, cu insecte care depind de ele, apoi pasarile care se hranesc cu aceste insecte, etc un intreg lant trofic. Din punct de vedere geomorfologic impactul se evidentiaza prin diverse procese geomorfologice capabile de schimbarea intregului relief al zonei. Astfel daca o suprafata de mii de km de apa dispare, intrand in conducte, dispare si evaporatia, instalandu-se rapid seceta, urmata de ploi distructive pentru ca apa s-ar aduna mai jos unde e mai cald si unde s-ar evapora maisiv, conducand astfel la ploi torentiale si viituri care in ultima instanta provoaca alunecari de teren, surpari, sufoziuni etc. Efectele se produc mai intai in amonte, prin schimbarea regimului de curgere si a ratei de sedimentare prin aparitia unor acumulari de mal care schimba structura faunei. Apoi se reduc debitele, ducand la secarea baltilor temporare care reprezinta habitat pentru broaste, tritoni si numeroase alte specii protejate, afectand albiile si luncile, ce prezinta filtre de protectie, valoare pentru biodiversitate, insa prezentand si un rol important in reglarea proceselor naturale (inundatii, microclimat, migratia pestilor etc). Din punct de vedere economic, hidrocentralele reprezinta o sursa de profit, asta datorita unei scheme de sprijin care incurajeaza energia din surse regenerabile, dar care se regaseste integral pe factura de electricitate. Un proiect de 10 hidrocentrale poate aduce un profit de aproape 10 mil Euro. Utilitatea hidrocentralelor si beneficiile energiei verzi nu este de contestat, insa acestea ar trebui facute acolo unde zona nu este protejata legal. Rezervatia Natura 2000 Muntii Fagarasului, sit de interes comunitar, conserva 23 de habitate si 34 de specii. Dar pentru ca ele sa supravietuiasca e nevoie de buna functionare a tuturor componentelor ecosistemelor. Pentru aceasta cauza mai multi, angajati ai Asociatiei Romane de Mediu (ASRM), protestau impotriva derularii proiectului, in timp ce Administratia Bazinala de Apa Arges-Voda emitea un nou aviz prin care modifica introducerea de conducte ingropate in albie, modificare ilegala deoarece legea interzice acest lucru. In acest sens, Garda Nationala de Mediu nu a avut nimic de obiectat. Prioritatea ar trebui sa fie eficientizarea centralelor existente, care deja genereaza un impact negativ de mediu, inainte ca noile hidrocentrale sa afecteze sectoare de rau in stare naturala. Odata distrusa zona montana nu se mai reface, cu toate ca raul poate fi readus la starea naturala, dar se va repopula cu speciile obisnuite, biodiversitatea pierdandu-se ireversibil.

Construirea mai multor sute de microhidrocentrale pe cursurile apelor salbatice din Carpati,inclusiv crearea drumurilor de acces, buldozere si excavatoare care sapa in vale, dinamitare, betoane, tevi, etc prin alterarile morfologice create, afecteaza ecosistemele acvatice atat la nivel local, cat si la scara mult mai larga, prin intreruperea conectivitatii naturale a cursurilor de ape. Artificializarea mediului natural chiar si in arii protejate, parcuri naturale si parcuri nationale, rezervatii, situri Natura 2000 desemnate pe baza Directivei Pasari si a Directivei Habitate a Uniunii Europene, denota o agresivitate primitiva si neluarea in seama a valorii strategice reprezentate de aceste arii protejate cu rol de a conserva biodiversitatea naturala si procesele ecologice nealterate. A permite pozitionarea acestor infrastructuri artificiale in ariile protejate desemnate pentru protejarea ecosistemelor naturale, este o subminare a esentei ideii de conservare a diversitatii biologice.

In vederea stoparii acestui dezastru ecologic asupra biodiversitatii a raului Topolog, o prima masura ar fi cererea organelor statului de oprire imediata a acestor lucrari. O a doua masura ar putea fi regandirea strategica a pozitionarii acestor investitii, exlusiv in afara teritoriilor ariilor protejate si in afara zonelor de interes pentru pastrarea valorilor naturale ale Muntilor Fagaras. O alta masura este implicarea societatii civile prin ONG-uri, cercetatori biologi si ecologi in vederea gasirii unor solutii rezonabile. In acest sens este necesar crearea unei platforme de specialisti si reprezentanti ai societatii civile care sa analizele impactul acestor microhidrocentrale deja existente apoi redefinirea strategica de abordare a dezvoltarii microhidrocentralelor in contextul asigurarii conservarii biodiversitatii din raul Topolog.

Bibliografie:www.natgeo.rowww.anpm.rowww.cjarges.rowww.primariacepari.rohttp://fagaras-natura2000.roPAGE 4