Rasismul.doc

8/17/2019 Rasismul.doc

1/21

RASISMUL

niversitatea VALAHIA din Târgovişte

Facultatea de Ingineria Mediului si Biotehnologii

Specializarea Ingineria Mediului

!isciplina In"or#atic$ Aplicat$

Student To%osaru &eorgiana 'a#ona

Anul universitar ()*)+()**

1din21


2/21R

Tobosaru Georgiana Ramona

1.CE ESTE RASISMUL?..................................................................................................................................................3

2.CE LIPSESTE SOCIETATII ROMANESTI?..............................................................................................................5

3.DISCRIMINAREA RROMILOR..................................................................................................................................7

4.CAUZA UNEI GANDIRI RASISTE.............................................................................................................................9

5.EXPERIMENT CELEBRU...................................................................................................................................... ....11

6.BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................................................13

2 din 21


3/21

RASISMUL

1.Ce este rasismul?

Ra!"#$ reprezintă un grup de atitudini care își au sursa în convingerea că

diferențele sociale și culturale se explică prin diferențe biologice şi ereditare. Este procesul de

discriminare datorat credințelor și ideologiilor, produse în secolele XIX și XX de către francezii

Jules our!, Josep" #rt"ur de $obineau și %"arles &aurras sau de germanul nazist #lfred

'osenberg, conform cărora rasele omenești pot fi clasificate de la inferior la superior în baza

caracteristicilor biologice fundamental diferite cu care par a fi înzestrate. 'asismul presupuneașadar că oamenii sunt inegali în funcție de etnia căreia îi apar țin sau de culoarea pielii, adică, mai

global, convingerea că popoarele sunt inegale ca atare. %onstitue orice acțiune, practică sau

convingere care reflectă o viziune despre lume bazată pe conceptul rasial , care la r(ndul luidefinește convingerea că oamenii sunt împăr țiți în entități biologice separate și exclusive numite

)rase*, și că există o legătură cauzală între caracteristicile fizice cu care se definește acest concept

și personalitatea, capacitatea intelectuală, aptitudinile morale sau alte caracteristici

comportamentale umane, și că anumite rase sunt prin naștere superioare altora. 'asismul este din

punct de vedere al metodologiei psi"ologice un )esențialism*. Esențialismul cognitiv este o formă

răsp(ndită și vastă de mecanisme de clasare tipice g(ndirii umane, care acoperă procesele

intelectuale at(t ale adulților c(t și ale copiilor, pe cele ale indivizilor din țări avansate socialmente

c(t și pe acelea ale membrilor triburilor aflate din punct de vedere social încă în plină preistorie. Else rezumă la tendința spontană și persistentă, inconștientă și intuitivă, de a reprezenta lucrurile sau

persoanele, consider(nd caracteristicile lor ca fiind produse de o )esență* care în fapt este fictivă

dar care în percepția indivizilor este proprie categoriei lor. %aracteristicile asociate acestei esențe

pot fi realități observabile +precum atribute fizice ca în cazul rasismului sau pure ficțiuni +ca

personalitatea astrologică, de exemplu. -in punct psi"ologic, se poate considera ca rasismul ca o reacție de apărare a

individului, care ia naștere prin teama de a pierde identitatea, caracterele de rasă proprii, sau ca

reacție a unor elemente deziluzionate, frustrate, care caută săși /ustifice eșecurile suferite și

descarce nemulțumirea pe o minoritate, totul fiind suprapus peste un clișee și pre/udecăți,intoleranță, obscurantism religios și ignoranță.

'asismul si xenofobia se intalnesc peste tot, nu numai la romani. i c"iar in societatilemult mai diverse cultural ca a noastra, adica la cei dei consideram mai buni ca noi0 americani, vest

europenivremurile se sc"imba mereu societatea evolueaza in stiinta dar uneori nu si in mentalitate.

'asismul a existat si va exista mereu pentru ca niciodata toti oamenii nu vor putea fi multumiti, sinu se pot pune granite stricte pentru ca natiunile sa nu se mai intalneasca. rebuie totusi sa ne

gandim inainte sa scoatem un cuvant gresit de care apoi sa ne para rau, c"iar daca persoana in cauzae de o alta nationalitate si poate greseste dar trebuie sa fim mereu intelegatori...ceea ce nu se

intampla des de aceea apare rasismul.

3din21

http://ro.wikipedia.org/wiki/Discriminarehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jules_Soury&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Joseph_Arthur_de_Gobineau&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Charles_Maurras&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Rosenberghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Rosenberghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Esen%C8%9Bialism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Esen%C8%9Bialism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Esen%C8%9Bialism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie_cognitiv%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/G%C3%A2ndirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Preistoriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Discriminarehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jules_Soury&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Joseph_Arthur_de_Gobineau&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Charles_Maurras&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Rosenberghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Rosenberghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Esen%C8%9Bialism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie_cognitiv%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/G%C3%A2ndirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Preistorie


4/21R

Tobosaru Georgiana Ramona 4u trebuie sa uitam niciodata ca c"iar daca e alb sau negru sau galben e tot un om ca toti ceilalti.5rimele mele cunostinte de rasism au fost de pe vremea cand se difuzau foarte des filmele in care

negrii erau sclavi... trebuind sa slu/easca oamenii aristrocrati, oamenii din societatea inalta.

Inca exista credinta conform careia, in mod eronat, oamenii pot fi impartiti duparasele biologice. #cest lucru este surprinzator daca ne gandim la numeroasele incercari ale

oamenilor de stiinta de a stabili categorii de rase ale popoarelor lumii. 4u exista rase pure,ci doar oseama de varietati fizice ale fintelor umane. Exista diferente fizice clare intre oameni, iar unele

dintre acestea sunt mostenite. Insa motivul pentru care unele diferente devin motiv pentrudiscriminarea sociala si pentru pre/udecati nu au nimic dea face cu biologia. -e aceea, diferentelerasiale ar trebui intelese ca variatii fizice individuale ale membrilor unei comunitati sau societati ca

fiind semnificative din punct de vedere social. -iferentele de culoare a pielii, spre exemplu, suntconsiderate ca fiind semnificative, in timp ce diferentele de culoare ale parului nu sunt.

6 trasatura distinctiva a relatiilor rasiale este faptul ca ele sunt /ustificate de grupuri puternice sub forma unui fel de teorie determinista care sustine ca situatia diferitelor grupuri sociale

nu putea fi alta decat cea existenta.In 'omania, 7iua de 21 martie a fost declarata )7iua impotriva discriminarii rasiale8

inca din 19::, iar tara nostra este semnatara a celor mai importante documente in materie dedrepturile omului si discriminare.

5otrivit directorului de programe al organizatiei )alvati %opiii*, $eorge 'oman, in'omania nu exista discriminare rasiala, dar se manifesta alte forme de discriminare, precum cea pe

criterii etnice, din motive financiare, cea pe baza de gen sau pe orientare sexuala.'omania are, in sc"imnb, o mare problema in ceea ce priveste %!&'!"!(a')a )*(!&a,

situatia fiind c"iar )alarmanta8 din punct de vedere al respectarii drepturilor copiilor rromi, a maispus directorul 8alvati %opiii8, cu prile/ul sarbatoririi 7ilei Impotriva -iscriminarii 'asiale, la

;iblioteca &etropolitana ;ucuresti.)int numeroase cazuri de discriminare a copiilor de )*(!) ''+"a. #m avut cazuri in care

au fost refuzati la inscrierea la gradinita. -e asemenea, sa constatat ca uneori se descura/eazainscrierea lor la scoala8, a declarat $eorge 'oman.

5e de alta parte, persoanele refugiate din 'omania considera ca romanii sint foarte primitori, desi fiecare dintre ei sa confruntat la un moment dat cu o forma de discriminare. 8#u fost

mici incidente, pe care le punem insa pe seama necunoasterii8, a declarat presedinta 6rganizatiei%', %ristina ;unea, a declarat ca in

'omania sint aproximativ ?@.@@@ de straini, doar o mie dintre acestia fiind insa refugiati. -in 1991si pana in prezent, au fost inregistrate peste 1A.@@@ de cereri de azil, cele mai numeroase comunitati

fiind ale iraBienilor, turcilor si iranienilor. ;unea a precizat ca un cetatean strain care a obtinutstatutul de refugiat poate beneficia de o serie de forme de protectie din partea statului0 cursuri delimba romana, consiliere in vederea integrarii in societate, a/utor guvernamental rambursabil si

cazare intrun centru al 6ficiului 'oman pentru Imigrari.

5otrivit statisticilor 6ficiului 'oman pentru Imigrari, la sfirsitul lunii iunie a anului trecut,un numar de C1@ straini figurau printre beneficiarii unei protectii oferite de statul roman, 2:1 dintreacestia fiind copii.

A din 21


5/21

RASISMUL

-ea lungul anilor, )alvati %opiii* a asistat, in cadrul programului )Integrareacopiilor refugiati si separati in societatea romaneasca8, aproximativ 9?@ de copii refugiati si A@@ de parinti provenind din tari precum IraB, omalia, Iran, #fganistan, urcia,


6/21R


# respinge pe cineva care nu se aseamana cu tine doar prin simplul fapt ca e mai albsau mai negru, vorbeste o limba pe care o cunosti sau poate nu asta , se numeste rasism a respinge

un om mult mai idferit sau mai special decat tine.

: din 21


7/21

RASISMUL

3.Discriminarea rromilor

4ecesitatea Fcolarizării etniei rrome, ca treaptă obligatorie spre integrarea lor rasialăFi culturală în spaGiul European, este resimGită stringent în toate Gările continentului puse în faGa unei

realităGi cu o problematică destul de dificilă, ce poate perturba grav dinamica unei lumi a căreiopGiune esenGială este civilizaGia.

5roblematica educaGiei copiilor rromi constituie una din provocările cu care se confruntă mediilesocial economice Fi culturale sau civice din 'om(nia. Ea face parte din problematica mai largă,

cea a copiilor aflaGi în situaGii de excluziune, de marginalizare din diferite motive, necesit(ndabordări nuanGate în funcGie de mai mulGi parametri specifici0 mediul de rezidenGă, apartenenGa la ungrup minoritar etnic, apartenenGa la o grupare socială cu

un status economic minimal, etc.

&arginalizarea reprezintă procesul de situare a indivizilor sau grupurilor pe o DpoziGie sociala periferică* sau de

Dizolare* Fi implică limitarea accesului la resurseleeconomice, politice, educaGionale Fi comunicaGionale alecolectivităGii. -in aceste perspective, marginalizarea seconcretizează în plasarea indivizilor Fi grupurilor subnivelul minim acceptat din punct de vedere economic

rezidenGial, ocupaGional, de educaGie Fi instrucGie dar, Fi printrun deficit de posibilităGi de afirmare Fide participare la viaGa colectivităGii.

$rupurile marginale sunt, de regulă, compuse din săraci, Fomeri, minorităGi etnice puternicdiscriminate, delicvenGi, "andicapaGi sau persoane inadaptate.

ransformările din viaGa economică, inflaGia, Foma/ul, diferenGierea excesivă a veniturilor salariale,

dar Fi scăderea nivelului de trai, criza de locuinGe, etc., au dus la apariGia Fi dezvoltarea fenomenuluide marginalizare Fi au creat o categorie de marginalizaGi ecomomic Fi social.

=na dintre categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale tranziGiei a fost minoritatea rromă,deoarece ea se situa de/a pe poziGii de risc crescut.

Hn perioada post decembristă rromii nu au reprezentat o minoritate etnică discriminată, deoarece nuli sa dat dreptul de a reprezenta o minoritate etnică, liberă săFi promoveze propriile tradiGii

culturale, politica fiind de asimilare a acestora.%opiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii Fi au nevoie de

mult spri/in pentru a depăFi situaGia în care se află. ărăcia Fi lipsurile familiilor rrome, pre/udecăGilecare persistă în mentalitatea populaGiei, inerGia unor părinGi rromi faGa de perspectivele pe care

din21


8/21R

Tobosaru Georgiana RamonaeducaGia le oferă copilului, toate

acestea contribuie la marginalizarea copiilor rromi, la limitarea accesului la Fansele egalela care au dreptul toGi copiii. a nivel de Gară,

în prezent, doar 2@K dintre copiii rromifrecventează grădiniGa, pentru a se pregăti

pentru Fcoală, 2@K nu sunt cuprinFi în nici oformă de învaGăm(nt, 3@K abandonează

Fcoala înainte de absolvirea ciclului gimnazialFi aproximativ ?@K sunt analfabeGi sau

semianalfabeGi. #ceste date statistice /ustificănecesitatea unor proiecte Fi programe

educative pentru integrarea Fcolară a copiilor rromi.

%oordonatele de care trebuie să Ginem seamaîn procesul de Fcolarizare a Giganilor, at(t de

necesar, pornind de la specificul tradiGiei Fi

culturii lor, Fi av(nd ca obiectiv racordareaacestui sistem educaGional la valorile culturii

Fi civilizaGiei europene, sunt0

C din 21


9/21

RASISMUL

1. Organizarea tradiţională a

ţiganilor în comunităţi închise

(izolarea) &arginalizarea socialăL

#utomarginalizareaL ExistenGa pre/udecăGilor de ordin cultural,

rasial Fi socialL

2. !articularităţile antropologice

rasiale ale populaţiilor ţigăne"ti

alentele rasiale native +inteligenGaspeculativă, talentul artisticL

3. #ani$estările de rasism ale

comunităţii ma%oritare&

'. peci$icul cultural ţigănesc

limba rromaniL mentalitatea socioculturală GigăneascăL

existenGa unei dualităGi morale a GiganuluiL existenGa unui tip de religiozitate GigăneascăL

. *lemente speci$ice organizăriiactuale a lumii ţigăne"ti

neomogenitatea, datorită originii Fiitinerariului diferite, meseriile tradiGionaleL

modul de viaGăL gradul de integrare culturală. &igraGia + internă Fi externă L

+. ,radiţia negati-ă mani$estată

prin

inadaptabilitateL infracGionalitateL

9din21


10/21R

Tobosaru Georgiana Ramona vendeta Gigănească.

ingura alternativă acceptabilă Fiviabilă la problema

marginalizării este o politicăcoerentă Fi susGinută de prevenire

a acesteia, pe de o parte, Fi deintegrare, pe de altă parte, deFiintegrarea este un fenomen faGă

de care ma/oritatea liderilor rromi au o reacGie adversă. %auza

este o înGelegere defectuoasă aideii de integrare, percepută

fragmentar, doar în dimensiuneasa coercitivă de asimilare. Hn

realitate, integrarea reprezintă orelaGie, o interacGiune dinamică

între sistemul care Dseintegrează* Fi sistemul care

Dintegrează*, iar rezultatul acestui proces esteun ec"ilibru funcGional al parGilor. rebuie să

Ginem însă seama că integrarea socială are patru dimensiuni fundamentale, Fi anume0

integrarea culturală, normativă,comunicaGională Fi funcGională. -acă

Mintegrarea culturală* presupune coerenGanormelor Fi valorilor unei culturi, Dintegrareanormativă*reprezintă măsură în care valorile

grupului devin norme efective. ocmaiaceastă exigenGă a ma/orităGii, de conformare

a minorităGii la normele sale, este adesea

percepută ca o tendinGă de asimilare.


11/21

RASISMUL


12/21R


.*periment cele/ru

Experimentul celebru al lui Jane Elliott prin care a demosntrat cat de usor se naste ideea derasism.

a o zi dupa ce &artin ut"er Oing Jr. a fost asasinat in 19:C, Jane Elliott, profesoara descoala generala, a vrut sai invete pe elevii ei de clasa a treia despre rasism. In locul unei discutii

lungi si monotone despre acest subiect, sa gandit ca ar fi mai bine sa le arate copiilor ce inseamnarasismul recurgand la un experiment care a ramas

celebru.

Elliott ia incura/at pe elevi sa discute desprecum a fost posibil sa se intample ceva atat de

groaznic ca asasinarea lui &artin ut"er Oing Jr.,intrebandui daca au "abar cum este sa te simtialtfel decat alb in #merica. %opiii sau aratat

dornici sa invete asa ca Elliott a stabilit regulile /ocului. %opiii cu oc"i albastri trebuia sa

foloseasca aceeasi cana pentru a bea apa, samanance dupa ceilalti copii si sa merga la baie

dupa ce fusesera ceilalti, nu aveau voie savorbeasca cu copiii cu oc"i caprui. Erau

considerati cei care faceau toate lucrurile rele siinvatau mai greu. Experimentul a durat o zi

intreaga insa dupa numai 1? minute, Elliott vedeasc"imbarile care se petreceau in randul copiilor.%opiii cu oc"i caprui se credeau superiori iar cei cu oc"i albastri deveanu nesiguri si intimidati.

%opiii cu oc"ii caprui erau dominanti, aroganti, critici si se considerau mult mai inteligenti. Iar convingerea era atat de puternica incat copiii care pana atunci aveau probleme cu cititul acum eraufoarte cursivi. Iar copiii cu oc"ii albastri care erau unii dintre cei mai inteligenti din clasa, dintro

data au devenit prostuti, inspaimantati, frustrati, furiosi, cu resentimente si fara incredere de sine. iasta in doar o zi cat a tinut experimentul.

%and isi intrasera in roluri, copiii imitau comportamentul parintilor, oamenilor maturi din /ur, ceeace vazusera la televizor. 4u era nevoie sa existe minoritati in comunitatea lor ca sa stie ce inseamnarasismul si sal practice. #cesti copii stiau fiecare sterotip pe care il auzisera despre persoanele de

culoare, cu toate ca in zona lor nu existau.

In primul an al acestui experiment ziarul local a scris o serie de articole legate de lectia dediscriminare pe care Elliott o preda insa a trecut neobservat. #bia dupa un an a inceput sa apara pe

prima pagina, sa fie subiectul a o serie de documentare si Elliott sa apara la emisiunea 8"e onig"t"oQ8.

12 din 21


13/21

RASISMUL

-upa ce a aparaut la aceste emsiuni, Elliott si familia sa au fost exclusi din comunitate.%lientii ocoleau "otelul la care tatal ei era manager, lumea striga si o insulta pe strada, a fost dataafara din ec"ipa de boQling din care facea parte de multi ani. %opiii ei au fost amenintati si c"iar

batuti de alti copii si casa vandalizata. #sta pentru ca a fost una dintre primele persoane albe care sia exprimat public parerea ca albii detin mai multe privilegii, fara sa le merite.

13din21


14/21R


+.0i/liogra$ie

Internet

*,http--ro,.i/ipedia,org-.i/i-'asis#

(,http--"oru#,co#puterga#es,ro-0*+stonehenge-*120(3+ce+

este+rasis#ul,ht#l

1A din 21

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rasismhttp://forum.computergames.ro/31-stonehenge/146325-ce-este-rasismul.htmlhttp://forum.computergames.ro/31-stonehenge/146325-ce-este-rasismul.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rasismhttp://forum.computergames.ro/31-stonehenge/146325-ce-este-rasismul.htmlhttp://forum.computergames.ro/31-stonehenge/146325-ce-este-rasismul.html


15/21

RASISMUL

1?din21


16/21R


1: din 21


17/21

RASISMUL

1din21


18/21R


1C din 21


19/21

RASISMUL

19din21


20/21R


2@ din 21


21/21

RASISMUL

Rasismul.doc

Documents

Transcript of Rasismul.doc