Maxim George 12 A

Documentarul intitulat “Incredibila Calatorie Umana” abordeaza studii arheologice si genetice din toate colturile lumii pentru a trasa expansiunea rasei umane. Explica felul in care ADN-ul de astazi al populatiilor din Europa, Asia, Australia, American de Nord si America de Sud poate fi urmarit regresiv pana la sangele unui singur trib din Africa.

Se crede despre omul modern ca ar fi evoluat in urma cu aproximativ 195.000 de ani in estul Africii, iar intr-o perioada de 50.000 de ani s-a intins si in alte parti ale continentului. De asemenea, se prespune ca in urma cu 70.000 de ani, o perioada de seceta a provocat diminuarea nivelurilor Marii Rosii, ceea ce a determinat un grup de aproximativ 200 de oameni sa profite si sa traverseze in Arabia.

Mama tuturor oamenilor a trait acum 200.000 de ani Teoria se baza pe date genetice ale

populatiilor, adunate din intreaga lume, si demonstra ca ADN-ul mitocondrialal omului modern provine de la o femeie care a trait cu circa 150.000-200.000 de ani in urma, in Africa.De aceasta data, studiul cercetatorilor de la Rice University a reusit sa atinga o mai mare precizie a datarii, in baza unor noi modele care iau in considerare factorii cazuali corelati cresterii si extinctiei populatiilor.

Chipul primului european, reconstituit dupa fosile din Muntii Carpati O echipa de cercetatori britanici, in

frunte cu antropologul Alice Roberts, a reusit reconstituirea in premiera a chipului celui considerat cel mai vechi Homo Sapiens din Europa. Barbatul sau femeia – este imposibil de determinat sexul exemplarului in cauza – a trait in urma cu aproximativ 35.000 – 36.000 de ani pe teritoriul de astazi al Romaniei, in sudul Muntilor Carpati.

Singurele fragmente osoase descoperite au fost o parte de mandibula si cateva bucati fosillizate de craniu, fosile scoase la lumina in anul 2002, intr-o pestera in care au mai fost descoperite ramasite de ursi preistorici. Cercetatorii au reusit insa sa reconstituie fidel trasaturile lui Homo Sapiens, unul dintre oamenii care la momentul ajungerii in Europa se intalnea cu cealalta specie umana, omul de Neanderthal.

Primatele cele mai evoluate din care descinde omul nu s-au nascut in Africa, ci cel mai probabil in Asia. Descoperirea, anuntata in revista “Nature”, a fost facuta de echipa de cercetatori coordonata de paleontologul francez Jean-Jacques Jaeger de la Universitatea Poitiers.

Studiul cercetatorilor francezi se bazeaza pe noi fosile din trei familii dinstincte de maimute antropoide (grupul de primate care include omul si maimutele antropomorfe), descoperite in Libia si datand de acum 39 milioane de ani, care au trait toate in aceeasi perioada in Africa de Nord.

Potrivit oamenilor de stiinta, aparitia neasteptata a unor antropoide atat de diverse in aceeasi zona geografica ar putea avea doua explicatii: ori exista lacune evidente in ceea ce priveste fosilele descoperite pana acum in Africa, ori aceste primate au colonizat Africa dupa ce s-au nascut si au evoluat pe un alt continent. In acest ultim caz, cred paleontologii, zona respectiva ar putea fi Asia, deoarece acolo au fost descoperite resturile fosile ale unor antropoide anterioare resturilor africane.

Cu totii apartinem aceluiasi grup de fiinte – specia Homo sapiens, dar in cadrul acestui grup exista cateva tipuri fundamentale numite rase.

Exista patru rase omenesti de baza: caucaziana, mongoloida, australoida si negroida. Fiecare rasa poate fi impartita in mai multe populatii.

In general, caucazienii au pielea deschisa la culoare. Aici sunt inclusi majoritatea europenilor antivi, nord-africanii, popoarele Orientului Mijlociu si indienii.

Rasa europoidă (numită şi rasa eurasiatică, albă sau caucaziană) este, conform teoriilor rasiale, una dintre cele 5 rase umane (celelalte 4 rase fiind rasa ecuatorială, rasa asiato-americană, rasa oceanică, rasa amerindiană). Arealul ei geografic este foarte extins, fiind răspîndită pe toate continentele. Locul de formare a rasei europoide este Eurasia, cuprinzînd popoarele indo-europene precum şi pe basci (ale căror origini nu sînt deocamdată elucidate).

Bazat între altele şi pe cercetări biogenetice şi ereditare, s-a ajuns la concluzia că rasele umane sunt egale între ele, iar diferenţele dintre oameni (de ex. cu privire la constituţie, fizionomie, culoarea pielii sau a părului ş.a.) nu sînt semnificative pentru umanitate. Teoriile rasiale au fost revizuite în mod corespunzător, iar organizaţiile internaţionale au adoptat norma de egalitate absolută a oamenilor indiferent de rasă.

Mongoloizii au si ei pielea mai deschisa, dar farta si nasul sunt mai late. Aceasta categorie include nu doar chinezii si inuitii, ci si americanii nativi.

Australoizii tipici au pielea de culoare inchisa si includ aborigenii si locuitorii multor insule din Pacific

Negroizii au pielea inchise si au un maxilar inferior mai mare, nari mai mari si buze proeminente.

Deplasandu-se dintr-o regiune a lumii in alta, grupurile rasiale au fost nevoite sa se adapteze diferitelor conditii climatice si de viata ceea ce a determinat evolutia grupurilor rasiale.

Culoarea pielii este influentata de trei pigmenti de baza: carotenul(galben), hemoglobina(rosu) si melanina(brun). Melanina este produsa de celule speciale din piele, numite melanocite. Diferitele rase tind sa aiba acelasi numar de melanocite, dar care sunt grupate diferit si producgranule de melanina ce variaza ca marime si cantitate.

Diversitatea culorii ochilor se datoreaza faptului ca pigmentii din ochi filtreaza excesul de raze ultraviolete, care ar putea deteriora straturile sensibile din interiorul ochiului, reducand precizia imaginilor.

Persoanele din regiunile reci au o constitutie robusta, picioare si brate relativ scurte, ceea ce contribuie la pastrarea caldurii corpului.

Persoanele din regiunile secetoase si calduroase sunt inalte si slabe, cu membre lungi, care permit pierderea rapida a caldurii.

In general, oamenii sunt capabili sa tolereze mai bine caldura decat frigul, fapt ce reflecta originile africane ale omului. Principalele diferente dintre rase constau in modurile in care acestea fac fata frigului.

Persoanele din regiunile reci au o constitutie robusta, picioare si brate relativ scurte, ceea ce contribuie la pastrarea caldurii corpului.

Persoanele din regiunile secetoase si calduroase sunt inalte si slabe, cu membre lungi, care permit pierderea rapida a caldurii.

In general, oamenii sunt capabili sa tolereze mai bine caldura decat frigul, fapt ce reflecta originile africane ale omului. Principalele diferente dintre rase constau in modurile in care acestea fac fata frigului.

Popoarele de negroizi si australoizi au craniul alungit. Populatiile Europei Centrale si de Est si majoritatea mongoloizilor au craniul lat. Craniul vest europenilor se incadreaza intre cele doua forme. Marimea creierului este mai mare la mongoloizi si mai mica la popoarele insulelor Pacificului de sud, de origine australoida. Locuitorii muntilor inalti s-au adaptat unei atmosfere rarefiate. Indienii peruvieni din Anzi au cu o treime mai multe globule rosii decat persoanele care traiesc la nivelul marii. Inimile lor sunt in general mai mari decat cele obisnuite, pentru a putea pompa mai mult sange in plamani. Plamanii sunt mai mari pentru a putea inspira si expira volume mai mari de aer; cutiile lor toracice sunt foarte late.

 

LIMBAJ SI RELIGIE

Doua elemente principale deosebesc un grup de oameni de altul – limba si religia.

In lume exista aproximativ 4000 de limbi diferiete, multe inrudite intre ele in familii lingvistice.

Cea mai mare familie lingvistica este cea indo-europeana si limbile acesteia sunt vorbite de circa doua cincimi din populatia globului.

Ea include toate limbile europene cu exceptia finlandezei, maghiarei, limbii turce, basce si limbilor vorbite in Afganistan, Pakistan, Bangladesh si India. Limbile europene sunt vorbite si in locurilr odinioara colonizate de europeni din Austarlia, Noua Zeelanda, Africa , America.

A doua familie lingvistica, ca marime, este cea sino-tibetana si include birmaneza, chineza, thailandeza si tibetana, fiind vorbita de circa o cincime din populatia lumii.

Alte familii lingvistice mai includ limbile dravidiene vorbite in sud-estul Indiei si nordul Sri Lankai si limbile afro-asiatice.

Austarliana si familia lingvistica indo-pacifica cuprind 1400 de limbi vorbite de populatia din Mdagascar, Indonezia, Vietnam, insulele oceanului Indian si Pacific.

O alta familie lingvistica cuprinde cele aproximativ 1000 de limbi ale nativilor americani.

In lume exista sapte religii principale: budism, crestinism, confucianism, hinduism,islamism, iudaism, si sintoism. Unele dintre acestea sunt divizate in grupuri numite culte. Aderantii la iudaism, crestinism sau islamism se inchina unei singure divinitati – religii monoteiste. Majoritatea celorlalte religii au mai multe divinitati – politeiste. Unii cred intr-o divinitate atotputernica suprema, dar si intr-o multitudine de divinitati mai mici.