RAPORTUL STUDIULUI CANTITATIV ATITUDINI FAȚĂ DE...

TNS in Moldova Quantitative research report

2011.January 1

2011

TNS Moldova

RAPORTUL STUDIULUI CANTITATIV

“ATITUDINI FAȚĂ DE COPILUL ABUZAT”

Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CN PAC)


2011.January 2

CUPRINS

SCHIMBĂRILE ÎN ATITUDINEA PĂRINŢILOR FAŢĂ DE COPII

CE AU AVUT LOC ÎN ŢARĂ ÎN ULTIMII 10 ANI ……………………………..................................3

CROSTABULARI …………………………………..…………………………………………..5

PEDEAPSA CORPORALĂ CA METODĂ DE EDUCAŢIE A COPIILOR ……………………… 15

PEDEAPSA CORPORALĂ A PROPRIILOR COPII VS LEGEA …………………………………21

CROSTABULARI ………………………...…………………………………………………...22

VIZIUNI ASUPRA LEGII CU PRIVIRE LA INTERZICEREA DIFERITOR METODE DE

PEDEPSE CORPORALE ……………………………………………………………………………27

SUPPORT – ORGANIZAŢII ………………………………………………………………………... 29

DIN PRACTICA PĂRINŢILOR DESPRE PEDEPSIREA COPIILOR …………………………...30

CONCLUZII DE BAZĂ ……………………………………………………………………………….35


2011.January 3

SCHIMBĂRILE ÎN ATITUDINEA PĂRINŢILOR FAŢĂ DE COPII CARE AU AVUT LOC ÎN ŢARĂ ÎN ULTIMII 10 ANI

În ultimii 10 ani a crescut lipsa atenţiei părinţilor faţă de copii, consideră 39.4% dintre respondenţi; 31% sunt de părerea că lipsa atenţiei faţă de copii nu s-a schimbat, iar 26% cred că acest dificit a scăzut. Violenţa sexuală asupra copiilor a crescut conform părerii a 33% dintre respondenţi; a rămas aceiaşi, ca şi 10 ani în urmă, consideră 17%; 22.4% sunt de părerea că a scăzut, iar 27.6% întâmpină dificultăţi de a se expune la această întrebare. Pedepsele corporale au loc mai rar, consideră 45.6%; mai des, afirmă 17.4% şi nu văd schimbări în această direcţie 31.4% dintre respondenţi. Umilirea şi numirea cu cuvinte urâte au devenit mai frecvente, consideră 31.2% din cei intervievaţi; 35.6% sunt de părere că a rămas neschimbată, iar 27.6% cred că s-a micşorat. Strigătele, ţipetele la copii au devenit mai frecvente comparativ cu 10 ani în urmă, consideră 29% din intervievaţi; 38% - nu văd diferenţa; 38% din intervievaţi consideră, că părinţii mai puţin ridică vocea la copii.


2011.January 4

Analiza factorilor Analiza factorială a atitudinilor părinteşti a evidenţiat 3 parametri:

I) ţipetele şi umilirile verbale (convenţional numit – pedeapsa verbală); II) abuzul sexual şi lipsa grijei părinteşti; III) pedepsele corporale ale copiilor.

Rotated Component Matrix PEDEPSELE

VERBALE

LIPSA GRIJEI PĂRINTEŞTI -

ABUZUL SEXUAL

PEDEPSELE CORPORALE

Pedepsele corporale a copiilor 31% 14% 91%

Lipsa grijei părinteşti 35% 78% -6%

Abuzul sexual asupra copiilor 2% 84% 28%

Ţipete 88% 15% 18%

Numiri, umiliri verbale 85% 17% 24%

Analizând schimbările în atitudinile părinţilor faţă de copii putem spune că:

- 25% consideră că s-a micşorat nivelul pedepselor verbale, pe când nivelul abuzurilor sexuale asupra copiilor s-a majorat;

- 44% consideră că nivelul abuzurilor sexuale asupra copiilor şi lipsa grijei părinteşti s-a micşorat; nivelul pedepselor verbale a crescut, iar nivelul pedepselor corporale nu s-a schimbat, comparativ cu 10 ani în urmă;

- 31%, consideră ca nivelul pedepselor corporale s-a micşorat, dar nivelul abuzurilor sexuale asupra copiilor şi lipsa grijei părinteşti a crescut.


2011.January 5

Crosstabs with Clusters PEDEPSELE

VERBALE

Lipsa grijei părintesti-Abuzul sexual a copiilor

Pedepsele verbale

Pedepsele corporale a copilor

Se întîmplă mai des ca 10 ani în urmă 20,7% 29,3%

La fel ca 10 ani în urmă 29,3% 42,8% 22,0%

Se întimplă mai rar ca 10 ani în urmă 50,0% 27,9% 78,0%

Lipsa grijei părinteşti

Se întîmplă mai des ca 10 ani în urmă 38,7% 25,3% 65,8%



Abuzul sexual asupra copiilor




Ţipetele




Numiri, umiliri verbale




CROSTABULAŢIA

Diferenţele în aprecierile persoanelor intervievate pot fi explicate prin neomogenitatea eşantionului în raport cu următorii parametri:

VÂRSTA1

Între variabila Vârstă şi Atitudinea părinţilor faţă de copii s-a constatat o diferenţă statistică slab pronunţată.

Apreciind pedepsele verbale, eşantionul s-a divizat în două categorii cu păreri opuse: persoanele în vârstă (65 – 75 ani) consideră că acestea s-au redus (39%), iar persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 ani sunt de părerea că pedepsele verbale s-au majorat (39.2%).

CUM APRECIAŢI SCHIMBĂRILE ÎN ATITUDINEA PĂRINŢILOR FAŢĂ DE COPII, CARE AU AVUT LOC ÎN ŢARĂ ÎN ULTIMII 10 ANI?

AGE

15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74

118 102 78 100 61 41


Se întîmplă mai des ca 10 ani în urmă

32,2% 39,2% 26,9% 28,0% 32,8% 22,0%

La fel ca 10 ani în urmă 28,8% 27,5% 51,3% 39,0% 39,3% 31,7%

Se întimplă mai rar ca 10 ani în urmă

33,9% 23,5% 21,8% 28,0% 21,3% 39,0%

Dificil de răspuns 5,1% 9,8% 5,0% 6,6% 7,3%

Adobe Acrobat

Document Chi -square test

1 Chi-square test priviţi în failul ataşat[PDF]


2011.January 6

În viziunea respondenţilor cu referinţă la ţipetele faţă de copii, la fel sunt diferenţe: persoanele cu vârsta 25-34 ani consideră că părinţii, în ultimii 10 ani, strigă la copii mai des (36.6%), comparativ cu persoanele în vârstă de 65-74 ani, care, invers, consideră că aşa ceva se întâmplă mai rar (36.6%).

CUM APRECIAŢI SCHIMBĂRILE ÎN ATITUDINEA PĂRINŢILOR FAŢĂ DE COPII, CARE AU AVUT LOC ÎN ŢARĂ ÎN ULTIMII 10 ANI

AGE

15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74

118 102 78 100 61 41

Ţipete la copii


31,4% 36,6% 23,1% 25,3% 31,1% 22,0%



31,4% 26,7% 23,1% 31,3% 26,2% 36,6%

Dificil de răspuns 4,2% 2,0% 1,3% 4,0% 6,6% 7,3%

În ceea ce priveşte aprecierile cu referinţă la pedepsele corporale, descoperim o anumită omogenitate în viziunile persoanelor de diferite vârste. Cotele înalte pe eşantionul cercetat se grupează în jurul opiniei că pedepsele corporale se întâmplă mai rar ca 10 ani în urmă.


AGE

15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74

118 102 78 100 61 41

Pedepse corporale


17,8% 20,6% 14,1% 18,0% 18,0% 12,2%



44,1% 42,2% 51,3% 48,0% 39,3% 51,2%


Lipsa grijei părinteşti se întâmplă mai des ca 10 ani în urmă, consideră respondenţii din toate grupele de vârstă, cu excepţia persoanelor de 65 – 74 ani, care sunt de părerea că lipsa grijei părinteşti este la fel de răspândită ca şi 10 ani în umă. Cei mai critici în această privinţă sunt persoanele de vârstă 55-64 ani – 45,9% dintre care vorbesc despre o mult mai mare lipsă a grijei părinteşti faţă de copii.


AGE

15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74

118 102 78 100 61 41



39,8% 38,2% 39,7% 38,0% 45,9% 34,1%



27,1% 24,5% 26,9% 32,0% 18,0% 22,0%

Dificil de răspuns 5,9% 4,9% 2,0% 3,3% 4,9%

Aceeaşi situaţie se constată şi în raport cu abuzul sexual asupra copiilor. Toate categoriile de vârstă sunt de părerea că abuzul sexual se întâmplă mai des, comparativ cu 10 ani în urmă, iar la persoanele în vârstă de 65-74 ani părerile s-au divizat: 31,7% consideră că abuzul sexual faţă de copii se întâmplă mai des, iar 31,7% - mai rar, decât 10 ani în urmă.


2011.January 7

Există şi un număr semnificativ de persoane cărora le-a fost dificil să se expună la acest subiect, în special celor de vârsta 15 – 24 ani (32,2%) şi 25-34 ani (30,4%). Probabil, dificultatea de a răspunde la acestă întrebare se raportează atât la lipsa cunoaşterii unor cazuri reale, cât şi la păstrarea confidenţialităţii acestora.


AGE

15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74

118 102 78 100 61 41



32,2% 31,4% 34,6% 36,0% 31,1% 31,7%



19,5% 22,5% 21,8% 22,0% 23,0% 31,7%


SITUAŢIA FAMILIALĂ Între variabila Situaţia familială şi Atitudinea părinţilor faţă de copii s-a constatat diferenţă procentuală în raport cu: pedeapsa corporală şi abuzul sexual asupra copiilor.

48.5% dintre respondenţii căsătoriţi şi 42.1% dintre celibatari consideră că pedepsele corporale se întâmplă mai rar. Eşantionul persoanelor văduve a fost puţin reprezentativ (doar 27 respondenţi), dintre care 12 respondenţi (44.4%) consideră, că pedepsele corporale se aplică ca şi 10 ani în urmă, iar 9 persoane (33.3%) – că pedepsele corporale se aplică mai rar. În legătură cu pedepsele corporale o poziţie certă este formată în grupul respondenţilor căsătoriţi, care apreciază situaţia actuală în raport cu aplicarea pedepselor fizice mai bună decât 10 ani în urmă. Abuzul sexual asupra copiilor se întâmplă mai des, consideră 35.2% dintre respondenţii căsătoţi şi 28.9% din respondenţii necăsătoriţi. Totodată, 23.5% dintre respondenţii căsătoriţi şi 19.8% din cei celibatari consideră că abuzul sexual asupra copiilor se întâmplă mai rar.


D03. CARE ESTE STAREA DVS. FAMILIARĂ?

Căsătorit / ă

Celibatar/ ă Văduv /ă Divorţat sau trăiţi separat

Dificil de răspuns

total 332 121 27 19 1

valid percent

Pedepsele corporale

Se întîmplă mai des ca 10 ani în urmă 18,7 14,9 3,7 26,3 100,0

La fel ca 10 ani în urmă 28,9 35,5 44,4 31,6 0,0

Se întimplă mai rar ca 10 ani în urmă 48,5 42,1 33,3 36,8 0,0

Dificil de răspuns 3,9 7,4 18,5 5,3 0,0


Se întîmplă mai des ca 10 ani în urmă 35,2 28,9 29,6 26,3 0,0

La fel ca 10 ani în urmă 19,3 13,2 11,1 10,5 0,0

Se întimplă mai rar ca 10 ani în urmă 23,5 19,8 18,5 21,1 100,0


Chi -square test

Adobe Acrobat

Document


2011.January 8

LIMBA DE COMUNICARE ÎN FAMILIE

Respondenţii, vorbitori de română (46.6%), ca şi respondenţii, vorbitori de limba rusă (37.3%), consideră că pedepsele fizice se aplică mai rar, comparativ cu 10 ani în urmă. În raport cu lipsa grijei faţă de copii, 40.1% din respondenţii vorbitori de limbă română şi 31.3%, vorbitori de limbă rusă consideră că aceasta se întâmplă mai des, comparativ cu 10 ani în urmă. Despre creşterea abuzului sexual asupra copiilor afirmă 46.3% dintre respondenţii vorbitori de limbă rusă şi 30.5% vorbitori de română. Interesant e faptul că procentul persoanelor cărora le-a fost dificil să răspundă este diferit. Mai des s-au pronunţat „dificil de răspuns” respondenţii vorbitori de limbă rusă. Doar la un singur aspect al atitudinilor parentale – abuzul sexual asupra copiilor – raportul s-a schimbat: mai mulţi vorbitori de limbă română (28.7%) s-au abţinut să comenteze acest aspect, comparativ cu 20.9% vorbitori de limbă rusă.


LIMBA DE BAZĂ DE COMUNICARE ÎN FAMILIE

Moldavian Romanian

Russian Other Hard to

say

total 429 67 3 1

valid percent

Pedepsele corporale

Se întîmplă mai des ca 10 ani în urmă 17,5 17,9 0,0 0,0

La fel ca 10 ani în urmă 31,5 32,8 0,0 0,0

Se întimplă mai rar ca 10 ani în urmă 46,6 37,3 100,0 0,0

Dificil de răspuns 4,4 11,9 0,0 100,0











Ţipete










Chi -square test

Adobe Acrobat

Document


2011.January 9

STUDIILE2 Între variabila Studiile şi Atitudinea părinţilor faţă de copii s-a constatat diferenţă semnificativă în raport cu: abuzul sexual asupra copiilor şi violenţa verbală.

Mai des, decât 10 ani în urmă, se întâmplă abuzul sexual asupra copiilor consideră: 47.6% dintre persoanele cu studii medii incomplete (în total 21 respondenţi); 36.1% dintre persoanele cu studii medii speciale (în total 163 respondenţi); 33.6% dintre persoanele cu studii superioare, (în total 110 respondenţi). La fel, mai des, decât 10 ani în urmă, se practică abuzul verbal (umilirea şi numirea cu cuvinte urâte a copilului) după părerea a 41.7% din persoanele cu studii primare, 42.9% - cu studii superioare incomplete şi 40% din persoanele cu studii superioare. Mai rar, comparativ cu 10 ani în urmă, copiii sunt umiliţi şi numiţi cu cuvinte urâte consideră 40.8% din persoanele cu studii medii incomplete.

CUM APRECIAŢI SCHIMBĂRILE ÎN ATITUDINEA PĂRINŢILOR FAŢĂ DE

COPII, CARE AU AVUT LOC ÎN ŢARĂ ÎN ULTIMII 10 ANI?

STUDII

Primare Medii

incomplete Medii

Medii

speciale

Superioare

incomplete Superioare

Postuniversitare

total 36 76 91 163 21 110 3

valid percent



33,3 26,3 29,7 36,2 47,6 33,6 0,0

La fel ca 10 ani în urmă

11,1 10,5 13,2 20,9 19,0 20,9 0,0


13,9 26,3 28,6 15,3 19,0 28,2 33,3

Dificil de răspuns 41,7 36,8 28,6 27,6 14,3 17,3 66,7



41,7 18,4 26,4 30,1 42,9 40,0 33,3

La fel ca 10 ani în urmă

27,8 35,5 34,1 37,4 38,1 36,4 33,3


16,7 40,8 33,0 28,8 19,0 18,2 0,0


Chi -square test

Adobe Acrobat

Document

OCUPAŢIA3. Între variabila Ocupaţia şi Atitudinea părinţilor faţă de copii s-a constatat diferenţă semnificativă doar în raport cu „ţipete la copii”.

În ultimii 10 ani, la copii se strigă mai des, consideră 33.2% de şomeri, 23.9% angajaţi, 18.8% persoane ce au o afacere sau care lucrează pentru sine. Totodată, 47.9% din angajaţi consideră, că situaţia „ţipete la copii” nu s-a schimbat în ultimii 10 ani. Mai rar părinţii ridică vocea la copii, consideră: 40.6% din persoanele ce au afacerea proprie sau lucrează pentru sine, 24.5% din persoanele angajate şi 30.3% de şomeri.

2 cross-tabulation на стр. 26



2011.January 10

CUM APRECIAŢI SCHIMBĂRILE ÎN ATITUDINEA PĂRINŢILOR FAŢĂ DE COPII, CARE AU AVUT LOC ÎN ŢARĂ

ÎN ULTIMII 10 ANI?

[Ocupaţia] ÎN TIMPUL DE FAŢĂ

Lucraţi pentru sine sau aveţi

afacerea proprie

Sunteţi lucrător angajat şi primiţi pentru aceasta

salariu sau recompensă

Nu lucrează

Dificil de răspuns

total 32 188 277 3

valid percent

Ţipete


18,8 23,9 33,2 66,7



40,6 24,5 30,3 33,3


CAUZELE ŞOMAJULUI4 Între variabila Cauzele şomajului şi Atitudinea părinţilor faţă de copii nu s-au înregistrat diferenţe semnificative.

Chi -square test

Adobe Acrobat

Document

FUNCŢIA DEŢINUTĂ5 Între variabila Funcţia deţinută şi Atitudinea părinţilor faţă de copii s-a constatat diferenţă semnificativă doar în raport cu ţipete la copii.

Ţipete la copii sunt la fel de răspândite ca şi 10 ani în urmă, consideră 43,1% din respondenţii specialisti, dar nu conducători (în total 65 respondenţi) şi 60.9% respondenţii muncitori calificaţi (în total 69 respondenţi). Mai des se ridică vocea la copii, consideră 32.3% din respondenţii specialişti şi 15,9% din respondenţii muncitori calificaţi.

CUM APRECIAŢI SCHIMBĂRILE ÎN ATITUDINEA PĂRINŢILOR FAŢĂ DE COPII, CARE AU AVUT LOC ÎN ŢARĂ

ÎN ULTIMII 10 ANI?

D06b. CE FUNCŢIE AVEŢI?

Co

nd

ucă

tor

Co

nd

ucă

tor

de

sub

div

iziu

ne

sau

d

epar

tam

ent

Spec

ialis

t, d

ar

nu

co

nd

ucă

tor

Lucr

ăto

r d

e

ofi

ciu

/slu

jbaş

i

Mu

nci

tor

calif

icat

Mu

nci

tor

nec

alif

icat

Altele

total - 188 2 6 65 26 69 19 1

valid percent

Ţipete


0,0 0,0 32,3 19,2 15,9 36,8 100,0

La fel ca 10 ani în urmă 50,0 50,0 43,1 26,9 60,9 47,4 0,0


50,0 33,3 21,5 46,2 20,3 15,8 0,0


Chi -square test

Adobe Acrobat

Document




2011.January 11

SITUAŢIA MATERIALĂ A FAMILIEI6 Între variabila Situaţia materială a familiei şi Atitudinea părinţilor faţă de copii s-au înregistrat careva diferenţe în raport cu: lipsa grijei părinteşti; ţipete la copii; umilirea şi numirea cu cuvinte urâte.

Respondenţii cu statut financiar înalt (segmentul B: Ne ajung bani pentru tot, dar nu ne putem permite procurarea unui apartament, vilă) consideră că:

lipsa grijei părinteşti se întâmplă mai des, ca 10 ani în urmă (71.4%); ţipetele la copii au devenit: a) mai rare (42,9%); b) mai frecvente (37.1%); umilirea şi numirea cu cuvinte urâte se întâmplă mai des, consideră 40%

din respondenţi. Respondenţii din segmentul C1 (Ne ajung bani pentru procurarea tehnicii casnice de proporţii, dar nu putem permite procurarea automobilului) consideră că în prezent, comparativ cu 10 ani în urmă:

lipsa grijei părinteşti se întâmplă a) mai des (43%); b) la fel (33.7%); c) mai rar (19.8%);

ţipetele la copii sunt la fel de utilizate ca şi 10 ani în urmă (37.2%); umilirea şi numirea cu cuvinte urâte se întâmplă la fel de des (33,7%).

Respondenţii din segmentul C2 (Ne-ar fi greu să procurăm televizor, maşină de spălat sau frigider) sunt de părere că:

lipsa grijei părinteşti se întâmplă a) mai des (26.5%); b) mai rar (29%), c) la fel (39.4%);

ţipetele la copii sunt la fel de utilizate ca şi 10 ani în urmă (46,2%); umilirea şi numirea cu cuvinte urâte se întâmplă la fel de des (34.2%).

Respondenţii din segmentul D (Bani pentru produse alimentare ne ajung, dar e dificil sa procurăm haine) şi segmentul E (Nu ne ajung bani nici pentru produse alimentare) – situaţia este aproximativ aceiaşi (ce excepţia factorului “umilire”):

lipsa grijei părinteşti se întâmplă a) mai des (42/40%); b) mai rar (29/31%), c) la fel (25,5/30%);

ţipetele la copii sunt la fel de utilizate ca şi 10 ani în urmă (43,4/40%); umilirea şi numirea cu cuvinte urâte se întâmplă la fel de des (44.8/32,9%).

CUM APRECIAŢI SCHIMBĂRILE ÎN ATITUDINEA PĂRINŢILOR FAŢĂ DE COPII, CARE AU AVUT LOC ÎN

ŢARĂ ÎN ULTIMII 10 ANI?

МАТЕРИАЛЬНОЕ ПОЛОЖЕНИЕ СЕМЬИ

A: N

u in

tiln

im d

ific

ultă

ţi

ma

teria

le,

in c

az d

e

ne

cessita

te p

ute

m p

rocu

ra

vilă

sau

apa

rtam

en

t

B: V

enit

uri

le n

oas

tre

aju

ng

pen

tru

to

t, d

ar n

u n

e p

ute

m

per

mit

e p

rocu

rare

a u

nu

i

apar

tam

ent,

vilă

C1

: Ne a

jung

ban

i p

en

tru

pro

cu

rare

a te

hnic

ii ca

sn

ice

de

pro

po

rţii,

da

r n

u p

ute

m

pro

cu

ra a

uto

mo

bil

C2

: Ne

-ar

fi g

reu

să

pro

cu

răm

te

leviz

or,

maşin

ă

de

sp

ăla

t sa

u f

rig

ide

r

D:

Ba

ni

pen

tru

p

rod

use

alim

en

tare

ne

aju

ng,

da

r e

dific

il sa

pro

cu

răm

hain

e

E: N

u n

e a

jun

g b

an

i n

ici

pe

ntr

u p

rodu

se a

limen

tare

Dif

icil

de

răsp

un

s

total -500 1 35 86 155 145 70 8

VALID PERCENT



100,0 71,4 43,0 26,5 42,1 40,0 50,0



2011.January 12



0,0 11,4 19,8 29,0 29,7 27,1 25,0


Ţipete


0,0 37,1 24,4 29,0 29,0 31,4 25,0



0,0 42,9 31,4 20,6 26,2 40,0 50,0


Numiri, umiliri

verbale


0,0 40,0 26,7 36,1 26,2 32,9 25,0



0,0 34,3 32,6 23,9 24,8 30,0 50,0


Totuşi diferenţele menţionate nu sunt statistic semnificative, ceea ce presupune interferenţa cu alţi factori, cum ar fi: profilul personal al respondentului, valorile de viaţă, stilul de viaţă etc.

Chi -square testAdobe Acrobat

Document

STRUCTURA REGIONALĂ implică distribuţia: urban/rural (regiunea 01) şi Nord-Centru-Sud-Chişinău (regiunea 02). Între variabila Structura regională şi Atitudinea părinţilor faţă de copii, s- au înregistrat doar câteva diferenţe.

REGIUNEA 017 (urban/rural)

Abuzul sexual asupra copiilor, comparativ cu 10 ani în urmă, se întâmplă mai des consideră 41.8% din respondenţii urbani şi 26,7% din cei de la sate. Totodată populaţiei rurale îi este mai dificil să răspundă la această întrebare, comparativ cu populaţia urbană (31.8% - sat; 21.6% - oraş) Ţipetele la copii se întâlnesc mai des, consideră 43.8% din subiecţii zonelor urbane, pe când părerea respondenţilor din zonele rurale este dispersată în proporţii aproximativ egale:

31.5% consideră că părinţii strigă mai mult la copii; 33.9% consideră că situaţia nu s-a schimbat; 31.8%, invers, consideră că situaţia s-a îmbunătăţit.


Region 01

Urban Rural

total -500 208 292

Valid percent


Se întîmplă mai des ca 10 ani în urmă 41,8 26,7

La fel ca 10 ani în urmă 19,2 15,4

Se întimplă mai rar ca 10 ani în urmă 17,3 26,0

Dificil de răspuns 21,6 31,8

Ţipete Se întîmplă mai des ca 10 ani în urmă 25,5 31,5

7 cross-tabulation на стр.35


2011.January 13

La fel ca 10 ani în urmă 43,8 33,9

Se întimplă mai rar ca 10 ani în urmă 24,5 31,8

Dificil de răspuns 5,8 2,4

Chi square test

Adobe Acrobat

Document

REGIUNEA 028 (nord/centru/sud/Chişinău). Între variabila Regiunea 02 şi

atitudinea părinţilor faţă de copii s-au înregistrat careva diferenţe în raport cu: pedepsele corporale; lipsa grijei părinteşti, abuzul sexual asupra copiilor; ţipete la copii; umilirea şi numirea cu cuvinte urîte.

Pedeapsa corporală, comparativ cu 10 ani în urmă este aplicată la fel de des, consideră: 33.3% din respondenţii din Chişinău; 33.6% din respondendenţii din regiunea de nord a Moldovei; 43.6% - din respondenţii din regiunea centrală; 11% - din regiunea de sud.

Totodată, 64.3% din respondenţii din Sud menţionează că pedeapsa corporală se aplică mai rar. Lipsa grijei părinteşti se întîlneşte:

mai des (41.4% - Chişinău; 51.3% - Sud); la fel de des (38% - Nord); mai rar (17.2% - Chişinău).

În ultimii 10 ani, abuzul sexual asupra copiilor se întâmplă: mai des (49.6% - Nord); mai rar (27.5% - Centru; 23.5% - Sud); dificil de răspuns (8% - Nord; 38.9% - Centru; 38,3% - Sud) .

Ţipetele la copii, comparativ cu 10 ani în urmă se utilizează de către părinţi: la fel de des (50.4% - Nord; 49.7% - Centru) mai rar (47% - Sud); mai des (33.6% - Centru; 33.9% - Sud)


Region 02

Chişinău Nord Regiunea centrală

Sud

total -500 99 137 149 115

Valid percent

Pedepsele corporale a copiilor










Abuzul sexual a copiilor





Ţipete Se întîmplă mai des ca 10 ani în urmă 29,3 19,7 33,6 33,9

8 cross-tabulation на стр.35


2011.January 14









Umilirea şi numirea cu cuvinte urâte, în ultimii 10 ani a devenit: mai rară (42.6% - Sud); neschimbată (51% - Centru; 37.2% Sud).

Chi square test

Adobe Acrobat

Document


2011.January 15

PEDEAPSA CORPORALĂ

CA METODĂ DE EDUCAŢIE A COPIILOR Este oare pedeapsa corporală o metodă de educaţie? – înrebare la care s-a răspuns în felul următor:

51,6% din numărul total de respondenţi consideră pedeapsa fizică justificată în unele situaţii, dar, în general, nu o califică drept metodă de educaţie;

31,4% din respondenţi au răspuns că pedeapsa corporală nu poate fi folosită niciodată;

16% din respondenţi sunt de părerea că pedeapsa fizică poate fi folosită în cazul, când părinţii o consideră eficientă.

CROSTABULAŢIE

Interdependenţa variabilei Sexul respondenţilor şi Atitudinea faţă de pedeapsa corporală

31.4% femei, cît şi bărbaţi sunt de părerea că, părinţii niciodată nu trebuie să folosească pedepsele corporale ca metodă de educaţie a copiilor sai;

14.6% din femei şi 17.6% din bărbaţi consideră că pedeapsa corporală poate fi acceptabilă în unele situaţii.


2011.January 16

Interdependenţa variabilei Vârsta respondenţilor şi Atitudinea faţă de pedeapsa corporală Pentru respondenţii cu vârsta cuprinsă între 15 – 24 ani este caracteristică

următoarea poziţie: 45.8% - pedeapsa corporală nu trebuie folosită niciodată, dar în anumite

situaţii poate fi acceptată; 39% - pedeapsa corporală nu poate fi folosită niciodată; 14.4% - pedeapsa fizică poate fi folosită în cazul, când părinţii o consideră

eficientă. Respondenţii 25 – 34 ani consideră că:

52.0% - pedeapsa corporală nu trebuie folosită niciodată, dar în anumite situaţii poate fi acceptată;

33.3% - pedeapsa corporală nu poate fi folosită niciodată; 14.7% - pedeapsa fizică poate fi folosită în cazul, când părinţii o consideră

eficientă. Respondenţii cu vârsta 35 – 44 ani sunt de părere că:

48.7% - pedeapsa corporală nu trebuie folosită niciodată, dar în anumite situaţii poate fi acceptată;

30.8% - nu poate fi folosită niciodată; 20.5% - pedeapsa fizică poate fi folosită în cazul, când părinţii o consideră

eficientă. Respondenţii de 45 – 54 ani consideră:

55.0% - pedeapsa corporală nu trebuie folosită niciodată, dar în anumite situaţii poate fi justificată;

25.0% - nu poate fi folosită niciodată; 18.0% - pedeapsa fizică poate fi folosită în cazul, când părinţii o consideră

eficientă. Respondenţii din categoriile 55 – 64 şi 65 – 74 ani au răspuns în felul următor:

pedeapsa corporală nu trebuie folosită niciodată, dar în anumite situaţii poate fi justificată – 55.7% şi 58.5%

pedeapsa fizică nu poate fi folosită niciodată – 27.9% şi 26.8% pedeapsa fizică poate fi folosită în cazul, când părinţii o consideră eficientă –

16.4% şi 9.8%

Cei mai categorici în privinţa neacceptării pedepselor corporale sunt adolescenţii şi tinerii (15 – 24 ani). Cei mai predispuşi să acorde părinţilor libertatea de a alege metoda de educaţie (inclusiv bătaia), în concordanţă cu intima convingere sunt cei de 35-44 ani. Cei mai loiali în privinţa justificării pedepselor fizice s-au demonstrat respondenţii de 65-74 ani. Q02. DUPĂ PĂREREA DVS.PEDEAPSA CORPORALĂ ESTE O METODĂ DE EDUCAŢIE,CARE:

Sex Vîrsta

Bărbaţi Femei 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74

239 261 118 102 78 100 61 41

Poate fi folosită în cazul cind părinţii o consideră eficientă

17,6 14,6 14,4% 14,7% 20,5% 18,0% 16,4% 9,8%

În general,nu poate fi folosită niciodată,dar în anumite situaţii este justificată

51,0 52,1 45,8% 52,0% 48,7% 55,0% 55,7% 58,5%

Nu poate fi folosită niciodată 31,4 31,4 39,0% 33,3% 30,8% 25,0% 27,9% 26,8%

Dificil de răspuns 0,0 1,9 ,8% 2,0% 4,9%


2011.January 17

Interdependenţa variabilei Starea civilă şi Atitudinea faţă de pedeapsa corporală Categoric împotriva pedepselor fizice sunt:

44.6% din respondenţii necăsătoriţi; 31.6% din respondenţii divorţaţi; 29.6% din cei văduvi; 26.8% din respondenţii căsătoriţi.

Acceptă pedeapsa fizică, dacă ea este eficientă:

18.7% din respondenţii căsătoriţi; 15.8% din respondenţii divorţaţi; 10.7% din cei necăsătoriţi; 7.4% din respondenţii văduvi.

Nu acceptă pedeapsa fizică, dar o pot justifica în unele situaţii: 63% din respondenţii văduvi; 53.6% din respondenţii căsătoriţi; 52.6% din respondenţii divorţaţi; 43%din cei necăsătoriţi.

Q02. DUPĂ PĂREREA DVS.PEDEAPSA CORPORALĂ ESTE O METODĂ DE EDUCAŢIE,CARE : VALID PERCENT

D03.CARE ESTE STAREA DVS. CIVILĂ?

Căsătorit-ă

Celibatar-ă Văduv-ă Divorţat sau trăiţi

separat Dificil de răspuns

332 121 27 19 1


18,7 10,7 7,4 15,8 0,0


53,6 43,0 63,0 52,6 100,0

Nu poate fi folosită niciodată 26,8 44,6 29,6 31,6 0,0


Cum vedem, împotriva pedepselor corporale se pronunţă în special celibatarii, care, probabil, nu participă la educarea copiilor. Comparând rezultatele pe eşantionul respondenţilor celibatari şi căsătoriţi, descoperim o vizibilă diferenţă. Respondenţii căsătoriţi sunt mai predispuşi să justifice pedeapsa fizică, decât cei necăsătoriţi. Mai jos este dată diagrama, care reflectă diferenţe în opiniile respondenţilor cu şi fără copii. Respondenţii care nu au copii sunt categoric împotriva pedepselor corporale (42.8%), pe când respondenţii cu copii acceptă această poziţie doar în proporţie de 26.8%.


2011.January 18

Interdependenţa variabilei Starea materială a familiei şi Atitudinea faţă de pedeapsa corporală

Graficul de mai jos ne demonstrează atitudinea de neacceptare categorică a pedepsei fizice la respondenţii din diferite grupe social-economice:

Respondenţii cu statut financiar înalt (segmentul B: Ne ajung bani pentru tot, dar nu ne putem permite procurarea unui apartament, vilă) - 45.7%;

Respondenţii din segmentul C1 (Ne ajung bani pentru procurarea tehnicii casnice de proporţii, dar nu putem permite procurarea automobilului) - 33,7%;

Respondenţii din segmentul C2 (Ne-ar fi greu să procurăm televizor, maşină de spălat sau frigider) - 32,9%;

Respondenţii din segmentul D (Bani pentru produse alimentare ne ajung, dar e dificil sa procurăm haine) - 29%;

Respondenţii din segmentul E (Nu ne ajung bani nici pentru produse alimentare) - 24,3%.

Cu cât mai înaltă este pătura social – economică din care fac parte respondenţii, cu atît

mai mult se manifestă neacceptarea pedepsei corporale a copiilor. Totuşi, trebuie de

menţionat că diferenţe statistice semnificative nu au fost înregistrate.


2011.January 19

Interdependenţa variabilei Structura regională şi Atitudinea faţă de pedeapsa corporală

Regiunea 01 (oraş – sat) - diferenţe semificative nu au fost înregistrate. Regiunea 02 (Nord – Centru – Sud – Chişinău) – au fost înregistrate câteva deosebiri. Pedeapsa corporală niciodată nu trebuie aplicată consideră:

48.7% respondenţi din Sudul Moldovei; 41.4% respondenţi din Chişinău; 26.2% respondenţi din regiunea Centrală a ţării. 15.3% respondenţi din Nordul Moldovei

60.4% de respondenţi din regiunea Centrală şi 58.4% de respondenţi din regiunea Nord condamnă această metodă de educaţie, dar în acelaşi timp consideră că în unele situaţii este justificată.

Q02. DUPĂ PĂREREA DVS.PEDEAPSA CORPORALĂ ESTE O METODĂ DE EDUCAŢIE,CARE:

Region 02

Chişinău Nord Centru Sud

TOTAL 99 137 149 115

Poate fi folosită în cazul cind părinţii o consideră eficientă 14,1 24,8 12,8 11,3


43,4 58,4 60,4 39,1

Nu poate fi folosită niciodată 41,4 15,3 26,2 48,7



2011.January 20

Interdependenţa variabilei Ocupaţia respondentului şi Atitudinea faţă de pedeapsa corporală Diferenţa semnificative nu au fost înregistrate, dar putem specifica o disproporţie apărută între respondenţii studenţi şi respondenţii casnici.

Pedeapsa fizică nu poate fi folosită niciodată consideră 43.5% din respondenţii studenţi şi doar 12.5% din casnice. Persoanele casnice, sunt împotriva pedepselor corporale, dar în anumite situaţii pot justifica acest comportament (66.7%).

VALID PERCENT For what reason you do not work? [277]

Q02. DUPĂ PĂREREA DVS.PEDEAPSA CORPORALĂ ESTE O METODĂ DE EDUCAŢIE,CARE:

Student/elev

Casnică Mamă tînară

Pensionar

Invalid

Şomer temporar,nu lucrează din

propria dorinţă

Altele

TOTAL 46 24 23 52 15 114 3


19,6 16,7 26,1 11,5 20,0 8,8 0,0


37,0 66,7 52,2 57,7 53,3 56,1 33,3

Nu poate fi folodită niciodată 43,5 12,5 21,7 28,8 26,7 33,3 66,7


Nesemnificativă statistic este legătura dintre

schimbarea funcţiei la cei ce lucrează şi părerea

acestora faţă de pedepsele corporale.9

9 cross-tabulation la pag. 50


2011.January 21

PEDEPSIREA CORPORALĂ

A PROPRIILOR COPII VS LEGEA

La subiectul despre aplicarea sancţiunilor prin lege asupra părinţilor ce aplică pedeapsa fizică faţă de propriii copii, au fost obţinute următoarele rezultate:

56.2% - trebuie pedepsiţi prin lege, dintre care 23.4% sunt total în aceasta încrezuţi; 41.6% - nu trebuie pedepsiţi prin lege, dintre care doar 15.6% sunt absolut în

aceasta încrezuţi.

Totuşi, comparând expunerile celor ce pledează pentru sancţiuni faţă de părinţi, decoperim că: 40.2% din respondenţi sunt total împotriva pedepsei corporale, iar 20% dintre aceştia acceptă ideea că pedeapsa corporală poate fi folosită, când părinţii o consideră eficientă. Persoanele care nu sunt sigure în necesitatea aplicării sancţiunilor faţă de părinţi (mai degrabă nu - 13.8%; mai degrabă da – 11.6%), preponderent fac parte din grupul respondenţilor ce acceptă pedeapsa corporală într-o măsură mai mică (poate fi folosită în cazul când părinţii o consideră eficientă).

Crosstabulation _PEDEAPSA CORPORALĂ A

COPIILOR ESTE O METODĂ DE EDUCAŢIE

CARE :

DVS CONSIDERAŢI CĂ PEDEAPSA CORPORALĂ TREBUIE PEDEPSITĂ DE LEGE?

SIGUR NU MAI DEGRABĂ NU MAI DEGRABĂ DA SIGUR NU DIFICIL de raspuns


24,4% 13,8% 11,6% 20,5%


57,7% 60,0% 52,4% 38,5% 36,4%

Nu poate fi folodită niciodată 16,7% 24,6% 36,0% 40,2% 54,5%

Dificil de răspuns 1,3% 1,5% ,9% 9,1%

TOTAL 100% 100% 100% 100% 100%

56,2%

41,6%


2011.January 22

CROSTABULAŢIE

Chi-Square Tests

Adobe Acrobat

Document

Interdependenţa variabilei Sex şi Interzicerea prin lege a pedepselor corporale

Pedeapsa corporală a copiilor trebuie interzisă prin lege consideră: 31.4% din bărbaţii intervievaţi şi 34.1% de femeile intervievate. Mai degrabă „da”, consideră: 25.1% bărbaţi şi 21.8% femei. Femeile au răspuns mai puţin încrezut la acest subiect, comparativ cu bărbaţii.

Interdependenţa variabilei Vârstă şi Interzicerea prin lege a pedepselor corporale

Pedeapsa corporală a copiilor trebuie interzisă prin lege consideră 29.4% din respondenţii de 25-34 ani. Sunt de părerea mai degrabă „da” 21.8% din repondenţii de 35-44 ani. Răspunsuri negative „mai degrabă nu” şi „cu siguranţă nu” au dat: 53.70% din respondenţii de 65-74ani; 47.5% cu vârsta de 55-64 ani; 44.9% din categoria de vîrstă 35-44 ani.

VALID PERCENT GEN VÎRSTA

Q03.CONSIDERAŢI CA PEDEPSELE CORPORALE AR TREBUI SĂ FIE INTERZISE PRIN LEGE?

MASCULIN FEMENIN 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74

total 239 261 118 102 78 100 61 41

Cu siguranţă nu 17,2 14,2 6,8% 14,7% 21,8% 18,0% 21,3% 17,1%

Mai degrabă nu 24,3 27,6 26,3% 25,5% 23,1% 24,0% 26,2% 36,6%

Mai degrabă da 31,4 34,1 42,4% 29,4% 28,2% 30,0% 29,5% 34,1%

Cu siguranţă da 25,1 21,8 23,7% 29,4% 23,1% 25,0% 19,7% 9,8%

Dificil de răspuns 2,1 2,3 ,8% 1,0% 3,8% 3,0% 3,3% 2,4%

Putem spune că odată cu înaintarea în vârstă, subiecţii se conduc de părerea că pedeapsa corporală nu trebuie pedepsită prin lege.


2011.January 23

Interdependenţa variabilei Starea familială şi Interzicerea prin lege a pedepselor corporale

Atât respondenţii căsătoriţi (24.7%), cât şi cei necăsătoriţi (24.7%) sunt de părerea că o asemenea lege trebuie să existe. Diferenţe dintre aceste două grupe se constată la nivelul de negare a acestei legi: „cu siguranţă nu” - 19,6% din respondenţii căsătoriţi şi doar 6.6% din respondenţii celibatari. VALID PERCENT STAREA FAMILIARĂ


Căsătorit/ă

Celibatar/ă Văduv/ă Divorţat sau

locuiţi separat

Dificil de răspuns

total 332 121 27 19 1

Cu siguranţă nu 19,6 6,6 11,1 10,5 0,0

Mai degrabă nu 26,5 24,0 25,9 31,6 0,0

Mai degrabă da 26,8 43,0 51,9 47,4 0,0

Cu siguranţă da 24,7 24,8 7,4 10,5 100,0


Comparând răspunsurile subiecţilor cu copii şi fără copii, observăm că mai milţi părtaşi ai legii sunt în rândul celor ce nu au copii - 62.7%, comparativ cu 33.5%. Cei ce se pronunţă categoric împotriva unei legi de interzicere a pedepsei corporale a copiilor sunt respondenţii cu copii - 18.6%, comparativ cu 8.3% din cei fără de copii.


2011.January 24

Interdependenţa variabilei Stuctura regională şi Interzicerea prin lege a pedepselor corporale

Regiunea 01 (urban – rural). Necătând la faptul că nu există diferenţe statistice semnificative între opiniile respondenţilor din mediul urban şi rural asupra interzicerii prin lege a pedepselor fizice asupra copiilor, putem constata, totuşi, o diferenţă procentuală. Nu sunt de acord cu introducerea unei asemenea legi 43.5% respondenţi din mediul rural şi 39% respondenţi din mediul urban. Regiunea 02 (Nord – Centru – Sud – Chişinău). Pedepsele corporale trebuie interzise prin lege, consideră:

63.8% respondenţi din zona Centrală; 68.6% respondenţi din zona Nord, dintre care 40.1% sunt de acord cu aceasta cu

siguranţă; 50.5% respondenţi din Chişinău; 36.5% respondenţi din zona Sud.

După cum ne arată distribuţia procentuală, în zona de Sud a ţării interzicerea prin lege a pedepselor corporale este mai puţin acceptată.


2011.January 25

VALID PERCENT Region 01 Region 02


Urban Rural Chişinău Nord Centru Sud

total 208 292 99 137 149 115

Cu siguranţă nu 10,6 19,2 15,2 16,1 11,4 20,9

Mai degrabă nu 28,4 24,3 32,3 14,6 23,5 37,4

Mai degrabă da 30,8 34,2 32,3 28,5 45,0 22,6

Cu siguranţă da 27,9 20,2 18,2 40,1 18,8 13,9

Dificil de răspuns 2,4 2,1 2,0 0,7 1,3 5,2


2011.January 26

Interdependenţa variabilei Angajarea / cauzele şomajului şi Interzicerea prin lege a pedepselor corporale

Comparând răspunsurile respondenţilor din punct de vedere al încadrării în câmpul muncii, am identificat diferenţe procentuale în ceea ce priveşte interzicerea prin lege a pedepselor corporale a copiilor. Cel mai înalt grad al acceptării unei legi se înregistrează în rândul angajaţilor – 61.2%. Respondenţii care lucrează pentru sine sau au o afacere proprie, sunt de acord cu introducerea unei legi în proporţie de 56.3%. Сel mai mic procent de acceptare a unei legi, se înregistrează în rândul celor ce nu lucrează - 53.4%. În rândul persoanelor care nu lucrează, studenţii reprezintă segmentul care se pronunţă în cea mai mare măsură pentru introducerea unei asemenea legi (78.3%). Doar un singur respondent din rândul studenţilor este cu siguranţă împotriva unei legi (2.2%). „Cu siguranţă nu” şi „mai degrabă nu” vor introducerea unei legi respondenţii pensionari (59.6%), şomeri (51.7%) şi invalizi (46.7). VALID PERCENT OCUPAŢIA CAUZA ŞOMAJULUI


Lucr

ează

pen

tru

sin

e sa

u

are

afac

erea

pro

pri

e

Lucr

ează

ca

anga

jat

şi

pri

meş

te s

alar

iu

Nu

lucr

ează

Dif

icil

de

răsp

un

s

Stu

den

t/el

ev

Cas

nic

a

Mam

ă tî

năr

ă

Pen

sio

nar

Inva

lid

Şo

mer

Oth

er

total 32 188 277 46 24 23 52 15 114 3

Cu siguranţă nu 15,6 12,8 17,3 33,3 2,2 25,0 8,7 17,3 26,7 22,8 0,0

Mai degrabă nu 25,0 23,4 27,4 66,7 17,4 8,3 30,4 42,3 20,0 28,9 33,3

Mai degrabă da 37,5 33,0 32,5 0,0 45,7 25,0 26,1 34,6 26,7 28,9 66,7

Cu siguranţă da 18,8 28,2 20,9 0,0 32,6 41,7 34,8 3,8 13,3 18,4 0,0

Dificil de răspuns 3,1 2,7 1,8 0,0 2,2 0,0 0,0 1,9 13,3 0,9 0,0


2011.January 27

PRIVIRE ASUPRA INTERZICERII PRIN LEGE A DIFERITOR TIPURI DE PEDEPSE

CORPORALE10

Atitudinea eşantionului studiat cu privire la interzicerea prin lege a diferitor forme de pedepse corporale diferă în funcţie de felul în care este pedepsit fizic copilul. Astfel, cea mai gravă modalitate de a pedepsi copilul sunt considerate loviturile cu cureaua sau alt obiect şi loviturile putenice cu mâna. Respectiv şi sancţiunile necesare sunt raportate la gravitatea pedepsirii copilului. Lovirea copiilor cu cureaua trebuie să fie pedepsită prin lege, consideră 39.4% din persoanele intervievate. Mai degrabă trebuie pedepsită, consideră 24%. În total sunt 63.4% de respondenţi, care sunt de acord cu interzicerea prin lege a loviturilor cu cureaua. Analogică este şi situaţi cu referinţă la loviturile puternice cu mâna. Începând cu pedeapsa prin pălmuirea feţei (58.4%), iar mai apoi şi loviturile cu palma la fund (76.1%), sunt considerate mai puţin grave şi respectiv respondenţii nu consideră că ar trebui să fie interzise prin lege.

Astfel, conform opiniei respondenţilor, în categoria infracţiunilor trebuie incluse: bătaia copiilor cu cureaua (alte obiecte) şi loviturile puternice cu mâna. Pedepse corporale, cum ar fi: loviturile cu palma la faţa şi fundul copilului sunt considerate mai puţin grave, respectiv, respondenţii nu sunt de acord să fie interzise prin lege.

Q04. DUPĂ PĂREREA DVS., URMĂTOARELE TIPURI DE PEDEPSE CORPORALE

TREBUIE SĂ FIE ÎNTERZISE PRIN LEGE?

10,6

20,2

10,6

26,0

24,8

38,2

24,2

50,2

24,0

22,0

29,8

13,0

39,4

18,4

34,8

9,6

Bătaia copiilor cu cureaua

sau alte obiecte

Palme pe obraz

Lovituri puternice cu mîna

Palme

CU SIGURANŢĂ NU TREBUIE ÎNTERZISE PRIN LEGEMAI DEGRABĂ NUMAI DEGRABĂ DACU SIGURANŢĂ DA

Interdependenţa variabilei Structura regională şi Interzicerea prin lege a diferitor tipuri de pedepse corporale Există diferenţe semnificative în raport cu această variabilă.

CHI SQUARE TEST

Adobe Acrobat

Document

10cross-tabulations на стр. 49– 57


2011.January 28

Regiunea 01 (urban – rural). Diferit este apreciată pălmuirea feţei de către respondnţii de la sat, comparativ cu cei de la oraş. 50.5% dintre respondenţii din mediul urban consideră, ca această formă de pedeapsă, trebuie să fie întrezisă prin lege. De aceiaşi părere sunt doar 33.2% din respondenţii din mediul rural. Regiunea 02 (Nord – Centru – Sud– Chişinău). Semnificativă este diferenţa în opinii cu privire la necesitatea interzicerii prin lege a lovirii copiilor cu cureaua. Respondenţii din nordul ţării reprezintă cel mai mare procent de acceptare a unei legi ce va interzice lovitura cu cureaua.

72.3% din respondenţii zonei de Nord; 34.9% din respondenţii zonei de Centru; 25% din respondenţii capitalei; 18.3% din regiunea de Sud.

La fel, acceptă o astfel de lege cu privire la loviturile puternice cu mâna:

47.4% din respondenţi zonei de Nord; 44.3% din respondenţii zonei de Centru; doar 10.4% din respondenţii zonei de Sud.

VALID PERCENT Regiunea 01 Regiunea 02

Q04. Consideraţi că următoarele tipuri de pedepse corporale trebuie să fie interzise prin lege?

Urban Rural Chisinau Nord Cenru Sud

Total 208 292 99 137 149 115

Bătaia copiilor cu curaua sau cu alte obiecte

Sigur NU TREBUIE interzise prin lege 10,1 11,0 17,2 6,6 6,7 14,8

Mai degrabă NU TREBUIE 23,1 26,0 32,3 9,5 20,1 42,6

Mai degrabă TREBUIE 21,2 26,0 23,2 11,7 38,3 20,9

Sigur TREBUIE interzise prin lege 44,2 36,0 25,3 72,3 34,9 18,3

DIFICIL DE RĂSPUNS 1,4 1,0 2,0 0,0 0,0 3,5

Palme pe obraz






Lovituri puternice cu mâna






Lovituri cu palma la fund







2011.January 29

SUPPORT - ORGANIZATIILOR

Conform opiniei celor intervievaţi, copiii maltrataţi în familie pot conta în măsură diferită pe diferite organizaţii / instanţe:

şcoală, grădiniţă, instituţii educaţionale - 45%; poliţie – 42.8%; centre sociale, asistenţi sociali – 40.6%; sistemul de justiţie (judecătoria, procuratura) – 36.8%; organizaţii neguvernamentale - 28,8%.11.

Copii maltrataţi cel mai des pot conta pe ajutorul poliţiei [indicator 4 şi 5 - 66,8%] şi a instituţiilor de învăţămînt [indicator 4 şi 5 - 62,8%]; într-o măsură mai mică se face referinţă la organizaţiile neguvernamentale [indicator 1 şi 2 - 22,2%] şi la sistemul de justiţie [indicator1 şi 2 - 21,8%].

11

. PROFILUL DEMOGRAFIC VEZI LA PAG 60-68

66,8062,80 61,20

57,4049,80

Полицияşcoală, grădiniţă şi alte instituţii de învăţământCentre sociale, asistenţi sociali, centre de îngrijire de caritateInstantele judecatoresti, procuraturaOrganizaţiile non-guvernamentale

Nota de 4-5 baluri la scala de 5baluri


2011.January 30

71,3%

8,5%

17,5%

0,6%

1,1%

1,1%

Niciodată

O singură dată

De cîteva ori

Des

Nu ţin minte

Refuz

Pedepsit cu cureaua

PRACTICA PERSONALĂ A PĂRINŢILOR

DE A PEDEPSI COPII

71% din respondenţii intervievaţi sunt părinţi [355].

Q06B. DVS. CINDVA AŢI PEDEPSIT COPILUL/ COPIII DVS. PRIN URMĂTOARELE

METODE12?

50,1% dintre părinţi niciodata nu au lovit copilul cu palma pese faţă, iar 33,8% - l-au lovit doar de cîteva ori. 71,3% din părinţi niciodată nu au pedepsit copiii cu cureaua, iar 17,5% au utilizat această metodă de cîteva ori.

45,9% din părinţi niciodată nu au numit urât (poreclit) copii săi, iar 32,1% - au facut aceasta de cîteva ori.

12

PROFILUL DEMOGRAFIC VEZI LA PAG. 71-89

355 /NUMĂRUL

DE PĂRINŢI/


2011.January 31

21,7%

6,8%

45,9%

23,1%

1,7%

0,8%

Niciodată

O singură dată

De cîteva ori

Des

Nu ţin minte

Refuz

Criticat, certat

32,7%

5,9%

36,3%

21,4%

2,3%

1,4%

Niciodată

O singură dată

De cîteva ori

Des

Nu ţin minte

Refuz

Interzicerea plimbărilor

21,7% din părinţi niciodată nu au criticat, certat copilul; 45,9% din părinţi au criticat, certat copiii de cîteva ori; 23,1% au făcut-o des.

32,4% din părinţi niciodată nu au lovit cu palma propriii copii, iar 48,7% - au făcut acest lucru de cîteva ori. 32,7% din părinţi niciodată ne au pedepsit copilul prin interzicerea de a ieşi afară. 36,3% au utilizat această metodă de cîteva ori, iar 21,4% au folosit această pedeapsă des.

Ca pedeapsă 29.6% din părinţi de cîteva ori şi 14,6% - des au refuzat să procure copiilor anumite jucarii. 41,1% din părinţi nu au pedepsit copilul niciodată, utilizând această metodă.


2011.January 32

21,7%

3,7%

44,5%

27,0%

2,3%

0,8%

Niciodată

O singură dată

De cîteva ori

Des

Nu ţin minte

Refuz

Palme la fund

49,9%

3,4%

9,3%

2,5%

31,0%

3,9%

Niciodată

O singură dată

De cîteva ori

Des

Nu ţin minte

Refuz

Alte forme de pedeapsă

Palmele la fund ca metodă de pedeapsă au folosit des 27% şi de cîteva ori 44,5% din părinţi. 21,7% din părinţi niciodată nu au utilizat această metodă de pedeapsă.

9% din părinţi niciodată nu au ridicat vocea la copii, 40,6% de cîteva ori au ridicat vocea la copii, iar 46,8% au făcut acest lucru des.

88,2% din părinţi niciodată nu au bătut copiii aşa ca pe corp să rămînă urme, zgîrieturi,

vînătăi.


2011.January 33

Majoritatea părinţilor (88,2%) niciodată nu şi-au bătut copilul aşa, ca să rămână urme pe

corp; 71,3% niciodată nu au bătut copiii cu cureaua şi 50,1% din părinţi niciodată nu au

pălmuit copiii pe faţă.


2011.January 34

9,6%

23,1%

27,0%

46,8%

21,4%

3,4%

6,8%

14,6%

0,6%

2,5%

0,3%

Часто

Din numărul părinţilor intervievaţi, des: au ridicat vocea la copil - 46,8%; au pedepsit copilul cu lovituri la fund - 27%; au criticat, certat copilul - 23,1%; au interzis ieşirea copiilor la plimbare - 21,4%.

Q06B. AU PEDEPSIT COPILUL PRIN URMĂTOARELE METODE


2011.January 35

CONCLUZIILE DE BAZĂ

1. Comparativ cu 10 ani în urmă, atitudinea părinţilor faţă de copii s-a îmbunătăţit, în

special, din punct de vedere al reducerii pedepselor corporale. Totodată au crescut

indicatorii lipsei grijei faţă de copii, şi parţial, indicatorii abuzului sexual asupra

copiilor.

2. Se folosesc mai des sau la fel, ca 10 ani în urmă, insultele verbale şi ţipetele la

copii.

3. Pedeapsa corporală nu trebuie să fie metodă de educare a copiilor, dar în unele

situaţii aplicarea ei poate fi justificată – aşa cred 51,6% din persoanele intervievate.

Mult mai negativ apreciază aplicarea pedepsei corporale persoanele care nu au

propriii copii. Putem conchide că inacceptarea pedepsei fizie poartă un caracter mai

mult emoţional, conceptual, decît practic. Respondenţilor cu copii le este mai

complicat să renunţe la această metodă de pedepsire a copilului.

4. Părtaşii pedepsei corporale se regăsesc în segmentul femeilor casnice, pe cînd

studenţii demonstrează un nivel înalt de neacceptare a acesteia.

5. Nu vârsta influenţează formarea atitudinii faţă de metodele de pedeapsă a copiilor,

ci gradul de implicare în procesul de educaţie a copiilor. Să recunoaştem că

pedeapsa corporală este inacceptabilă în educaţia copiilor este simplu, dar nu este

atât de uşor să scăpăm de ea în viaţa reală. Despre aceasta ne vorbesc şi cele

51,6% de respondenţi, care acceptă utilizarea acestei metode în cazuri speciale.

6. În general, 83% din persoanele intervievate consideră pedeapsa corporală o

metodă, care nu trebuie folosită niciodată, cu excepţia unor situaţii. Dar cît de

sigură este această atitudine? Dacă aceşti respondenţi ar fi considerat pedeapsa

corporală o infracţiune, şi, respectiv, ar fi gata să poarte răspundere în faţa legii,

atunci asemenea rezultat ar putea fi considerat veridic. Dar în realitate, sunt gata

(cu siguranţă) să accepte o lege cu privire la interzicerea pedepsei fizice doar

23,4%, mai puţin siguri sunt – 32,8%. În schimb 41,6% nu sunt de acord cu

interzicerea prin lege a pedepsei corporale asupra copiilor.

7. Mai multe persoane căsătorite nu acceptă interzicerea prin lege a pedepsei

corporale, comparativ cu persoanele necăsătorite.

8. Pedepsele corporale pot fi apreciate diferit în funcţie de tipul loviturilor. Bătaia

copiilor cu cureaua sau alt obiect şi loviturile puternice cu mîna sunt apreciate ca

deosebit de grave, echivalându-se cu acţiunea infracţională. Respectiv, aceste

tipuri de lovituri trebuie, la sigur, interzise prin lege (63.4%). Totodată, pedepsirea

cu pălmuirea feţei şi loviturile cu palma la fund nu sunt coniderate deosebit de

grave şi respectiv nu necesită interzicerea prin lege (consideră 76.1% din


2011.January 36

respondenţi). Rezultă că pedepsirea copiilor cu cureaua este considerată

infracţiune, pentru care părintele trebuie să fie pedepsit, iar loviturile cu palma la

fund pot fi justificate şi acceptate.

9. Copiii care suferă de abuz/violenţă domestică сel mai mult pot conta pe ajutorul poliţiei, a instituţiilor de învăţământ şi сel mai puţin pe ajutorul organizaţiilor non / guvernamentale şi pe sistemul de justiţie.

10. Mai des părinţii acceptă următoarele forme de pedepsire a copilului: ridică vocea la copil, lovesc copilul cu palmele la fund, critică copilul, interzic copilului să iasă afară refuză să-i cumpere jucării.

11. Mai rar părinţii aplică bătaia cu cureaua sau lovituri puternice cu mâna.

12. Pedeapsa verbală şi plesnirea cu plama la fund sunt mai puţin asociate cu un

comportament infracţional din partea părintelui. Respectiv, acestea sunt mai acceptabile, iar necesitatea aplicării lor în educaţia copiilor, urmează să o decidă însăşi părinţii şi nu legea.

RAPORTUL STUDIULUI CANTITATIV ATITUDINI FAȚĂ DE...

Documents

Transcript of RAPORTUL STUDIULUI CANTITATIV ATITUDINI FAȚĂ DE...