RAPORTUL STĂRII DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢII · 2 NOTE DE SINTEZĂ Judeţ cu o poziţie sud-...
254
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ RAPORTUL STĂRII DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢII JUDEŢUL DOLJ ANUL 2015 Dr. Georgeta NICHITA Dr. Mihaela Maria SAVA
Transcript of RAPORTUL STĂRII DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢII · 2 NOTE DE SINTEZĂ Judeţ cu o poziţie sud-...
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ
RAPORTUL
STĂRII DE SĂNĂTATE
A COMUNITĂŢII
JUDEŢUL DOLJ
ANUL 2015
Dr. Georgeta NICHITA Dr. Mihaela Maria SAVA
2
NOTE DE SINTEZĂ
Judeţ cu o poziţie sud- vestică, aparţinând zonei climatice temperate, cu 7 oraşe (din
care 3 municipii), 104 comune, 378 sate, Doljul are o pondere importantă a populaţiei ocupate
în agricultură.
Populaţia în număr de 701 461locuitori, este repartizată în proporţie de 55,29 % în
mediul urban şi 44,71 % în mediul rural. Structura pe grupe de vârstă a populaţiei reflectă un
proces constant de îmbătrânire demografică determinată de creşterea populaţiei adulte şi
vârstnice concomitent cu scăderea numărului tinerilor.
Populaţia peste 65 ani, in anul 2015, reprezintă 17,34 % din populaţie, in crestere cu
0.22% fata de anul precedent. Procentul este mai crescut în mediul rural 21,62 % (13,87 % în
mediul urban) şi la sexul feminin 20,11% (14,38% la sexul masculin).
Distribuţia populaţiei arondată spitalelor municipale şi orăşeneşti pe cele 6 zone se
prezintă astfel: Craiova 64,19%, Calafat 11,48 %, Băileşti 7,39 %, Filiaşi 6,40 %, Segarcea
5,83 % , Dăbuleni 4,71 %.
Speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj în 2015 a fost 75,45 ani.
Durata medie a vietii în judeţul Dolj în 2015 a fost 74,52 ani, mai crescută la sexul
feminin 78,18 ani (sexul masculin 71 ani) si in mediul urban 76,77 ani (mediul rural 72,07
ani), valorin crestere fata de anul precedent..
Numărul persoanelor cu handicap înregistrate a fost 16 365. Au predominat adulţii în
procent de 88,63 %, dintre persoane 25,15 % sunt cele aparţinând tipului fizic, urmate de
tipurile mintal (22,72 %) si somatic (15,55 %). 97,69 % au fost neinstituţionalizate, iar
57,54 % sunt din mediul urban.
Natalitatea este în crestere faţă de anul precedent, înregistrând valoarea 8,1 o
/oo ( cu
0,3 o/oo mai multi născuţi vii), cu aceeasi valoare a indicatorului 8,1
o/oo pentru mediul urban şi
în mediul rural.Valoarea inregistrata in Dolj este mai mare decat cea inregistrata la nivelul
Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia ( cu 0,3 o/oo mai multi născuţi vii), dar mai mica
decat valoarea inregistrata la nivel national ( cu 0,3 o/oo mai putini născuţi vii)
Sporul natural a ramas negativ si s-a inregistrat valoarea - 6,1 o
/oo, in crestere fata de
anul precedent cu 0,4 o
/oo negativitatea fiind accentuată de mediul rural - 11,2 o
/oo (-2,0 o/oo in
mediul urban).
Mortalitatea generală a înregistrat valoarea 14,2 o/oo, în crestere cu 0,7
o/oo faţă de
2014, cu o valoare scăzută 10,1 o/oo pentru mediul urban ( 19,3
o/oo pentru mediul rural) şi la
sexul feminin 13,40o/oo (15,14
o/oo la sexul masculin).Valoarea inregistrata in judetul Dolj este
mai mare decat cea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia
( cu 1,3 o/oo), si decat valoarea inregistrata la nivel national ( cu 2,5
o/oo )
Pe primele trei locuri se situează decesele datorate bolilor aparatului circulator,
tumorilor, bolilor aparatului digestiv. Mediul urban copiază acelaşi model pe primele trei
locuri, însă pentru mediul rural locul trei este ocupat de decesele survenite prin bolile
aparatului respirator.
Localităţi cu populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută, spor natural
negativ ( localităţi cu probleme demografice): Gogoşu, Macesu de Jos, Terpezita, Macesu
de Sus. Mortalitatea infantilă a avut valoarea 5,0
o/oo, în scadere cu 3,0
o/oo faţă de anul
precedent, mai scăzută în urban 3,8 o
/oo (6,0 o/oo în rural). Valoarea inregistrata la nivelul
judetului este mai mica decat cea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest
Oltenia ( cu 0,2 o/oo ), dar mai mare decat valoarea inregistrata la nivel national ( cu 0,6
o/oo).
3
Indicatorii pentru cele 3 componente au fost: mortalitatea neonatală precoce (2,6 o/oo),
neonatală (4,9 o
/oo) cu valori mai mici faţă de cele înregistrate în anul precedent şi
postneonatală (5,6 o/oo) cu valoare mai mare faţă de valoarea înregistrată în 2013
Mortalitatea maternă: indicatorul a înregistrat in 2015 valoarea 0 o/oo
.
Probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate din punct de vedere al
indicelui de evidenţă următoarele afecţiuni: hipertensiunea arterială, diabetul, cardiopatia
ischemică cronică, tumorile, ciroza si alte hepatite cronice, tulburările mentale si de
comportament, BPCO, boala ulceroasă , bolile cerebro-vasculare.
O problema de sănătate este tuberculoza, considerata un adevărat barometru al
nivelului de trai al populaţiei, Doljul inregistrand pentru indicele de evidenta valoarea 0,10 %
in anul 2015. Incidenta a fost de 92,5 o/oooo locuitori, valoare care situeaza Doljul pe primul
loc pe tara. Incidenta la copii 0-14 ani a inregistrat valoarea 23,9 o/oooo
Morbiditatea prin boli transmisibile În anul 2015 morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri infectiile
acute căi respiratorii superioare (8799.84 o
/oooo), infectiile acute căi respiratorii inferioare
(1842,31 o
/oooo), pneumonia acută virală (1819,15 o/oooo), BDA ( 471,96
o/oooo ), varicela
(267 o/oooo ), giardioza (264,52
o/oooo). Ca o concluzie generală anul 2015 s-a caracterizat prin
patologie respiratorie, digestivă.
Structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri bolile
aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile aparatului circulator.
Frecvenţa spitalizării in 2015 a fost 19,21 % in scadere fata de anul 2014 cu 0,20 %.
Serviciile de sănătate din judeţul Dolj, în structura lor actuală, pot asigura ameliorarea
stării de sănătate a populaţiei judeţului mai ales prin derularea de Programe de sănătate,
centrate pe principalele probleme evidenţiate în acest studiu.
Importanţa întocmirii raportului anual al stării de sănătate a comunităţii a fost susţinută
la Simpozionul Naţional al Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti din 29.09.2011
si la Conferinta Societatii Romane de Epidemiologie de la Craiova din 3 iunie 2016 prin
prezentarea lucrării „Raportul stării de sănătate a comunităţii - un instrument de cunoaştere a
sănătăţii, insuficient valorificat„. Raportul se doreşte a fi valorificat în sensul:
1. punerii la dispoziţia decidenţilor din sistemul de sănătate a unor argumente ştiinţifice pentru
identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate, stabilirea nevoilor, alocarea resurselor
2. utilizării rezultatelor activităţii în informarea publicului general
Sursa Datelor Direcţia Regională de Statistică Dolj
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj
Direcţia de Sănătate Publică Dolj
- Compartiment Evaluare şi Promovarea Sănătăţii: Colectiv Supravegherea Bolilor
Netransmisibile ; Colectiv Evaluare programe BNT; Colectiv Programe de promovarea sănătăţii;
Colectiv Demografie şi statistică
- Compartiment Statistică /Informatică în Sănătate Publică Dolj
- Compartiment Supraveghere şi control boli transmisibile
- Compartiment Evaluare factori de risc din mediu
- Laborator Igiena Radiaţiilor
- Colectiv control mama şi copil
Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică al Ministerului Sănătăţii
Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti
4
5
RAPORTUL STĂRII DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢII
JUDEŢUL DOLJ, ANUL 2015
A. ASPECTE GENERALE
1. Elemente generale de caracterizare a judeţului şi cu posibile influenţe asupra stării de sănătate a populaţiei din judeţ
1.1. Harta judeţului
Judeţul Dolj are o poziţie sudică-sud-vestică ocupând cea mai mare parte a
Câmpiei Olteniei în sud, iar în nord o mică parte din Podişul Getic, având o întindere de
741401 ha ceea ce înseamnă 3,1% din suprafaţa ţării, ocupând locul 7 pe ţară.
Teritoriul se întinde între 4400' şi 4430' latitudine nordică şi 2200' şi 2300'
longitudine estică.
N sat Nistoi, comuna Fărcaş 4442' latitudine nordică
S sat Chiaşu, comuna Dăbuleni 4343' latitudine nordică
E sat Svorsca, comuna Amărăştii de Sus 2416' longitudine estică
V sat Ciupercenii Vechi, municipiul Calafat 2250' longitudine estică
Aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa în cadrul ţării şi caracterul
depresionar al regiunii pe care o ocupă în apropiere de curbura lanţului muntos carpato-
balcanic, determină în ansamblu o climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a
ţării şi un continentalism mai moderat decât în jumătatea sa estică.
Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la 24 iulie 2007(44,3o C),cea mai
ridicată în ultimii 8 ani, iar minima absolută la 9 februarie 2012(-26,1o C).
Principalele cursuri de apă sunt:
km pe teritoriul judeţului
Dunărea 150
Jiul 140
Desnăţui 84
Teslui 73
Amaradia 34
Principalele lacuri naturale sunt:
Bistreţ cu o suprafaţă de 1867,0 ha şi un volum de 28,0 milioane m3
1.2. Număr de localităţi
Denumire indicator U.M. 2015
Suprafata totala hectare 741401
Oraşe număr 7
Din care : municipii 3
Comune număr 104
Sate număr 378
1.3. Grad de dezvoltare economică
1.3.1. - ramuri industriale existente şi în activitate
industria prelucrătoare
energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă
industria extractivă
6
1.3.2. - profil de dezvoltare economică
agricultură
industrie
comerţ, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice
construcţii
învăţământ
transporturi şi depozitare
sănătate şi asistenţă socială
tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor
hoteluri şi restaurante
administraţie publică şi apărare; asistenţă socială obligatorie
poştă şi telecomunicaţii
activităţi financiare, bancare şi de asigurări
silvicultură, exploatarea forestieră şi economia vânatului
1.3.3. - proporţia populaţiei active (la 1 ianuarie)
Populaţia
ocupată
-mii persoane- 2004
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Pe total
economie 270.6 263.8 266.6 268.5 276.3 276.6 264.1 267.7 261.1 266.2 262.7 257.3
Pe ramuri
agricultură 128.7 116.6 117.5 110.8 109.0 107.1 107.3 113.6 109.5 112.3 105.9 102.0
industrie 48.0 49.8 48.4 49.3 50.3 49.8 42.1 40.7 40.7 40.9 40.3 39.4
extractivă 1.9 2.0 1.8 2.0 1.7 1.7 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.0
prelucrătoare 40.9 42.7 41.4 42.2 43.5 41.1 34.2 33.5 32.9 33.3 32.9 32.0
energie 5.2 5.1 5.2 5.1 5.1 3.5 3.2 3.0 3.5 3.4 3.2 3.1
construcţii 10.2 10.4 11.1 12.6 14.5 18.2 16.2 16.6 15.2 14.6 15.4 15.1
comerţ 28.7 29.7 31.4 33.9 38.2 37.4 35.0 34.0 33.7 34.1 35.3 35.4
hotel 2.8 3.4 3.2 3.2 3.4 3.9 2.1 2.9 3.1 3.8 3.9 4.1
transport 10.1 9.3 10.0 11.5 11.8 10.3 10.8 11.0 11.1 11.0 10.4 9.8
Intermedieri
financiare 1.7 1.7 1.8 1.8 2.2 2.4 2.3 2.2 2.1 2.0 2.0 1.8
tranzacţii
imobiliare 6.8 7.3 7.8 8.9 9.4 0.9 1.2 0.9 0.9 1.0 1.2 0.7
administraţie
publică 4.3 4.7 5.2 5.5 6.4 6.9 7.0 6.2 5.9 5.8 5.9 5.6
învăţământ 13.8 13.6 13.6 13.9 13.9 14 13.8 13.4 13.1 13.0 12.8 12.8
sănătate 11.6 12.2 11.4 12.2 12.2 13 13.3 13.6 12.6 12.9 12.8 12.9
altele 3.8 5.0 5.1 4.9 5.0 2.4 2.3 2.3 2.2 2.7 2.6 2.6
7
0100
200
300
400
Mii
pers
oane
Pe
tota
l eco
nom
ie
indu
strie
preluc
rato
are
cons
tructii
hote
l
inte
rmed
ieri
finan
ciar
e
adm
inistra
tie p
ublic
a
sana
tate
1995
1998
2001
2004
2007
2010
2013
Ramuri de activitate
Anul
Evolutia populaţiei ocupate pe ramuri ale economiei naţionale in judeţul Dolj
In perioada1994 – 2015
În perioada 1994 - 2015 se observă un caracter ondulant al populaţiei ocupate .
Din 2002 ponderea populaţiei ocupate este într-o continuă scădere. Pentru anul 2015
procentul populaţiei ocupate a fost 62,50 %.
0
20
40
60
80
Pro
ce
nt
po
pu
laţi
e
acti
vă
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014
Anul
Evolutia procentului populatiei ocupatein judetul Dolj in perioada 1994-2015
8
1.3.4. - proporţia şomajului
(la 1
ianuarie) Nr. şomeri
Rata şomaj (%)
Şomeri sex feminin
Număr %
1994 55670 14,3 30999 55,00
1995 43489 12,6 20698 47,60
1996 23840 7,4 11434 47,96
1997 23555 7,1 11076 47,02
1998 27822 8,4 12819 46,07
1999 40200 11,7 18000 44,77
2000 41965 12,2 18436 43,93
2001 36921 11.2 15741 42,63
2002 20934 7.1 9205 43,97
2003 23580 8.0 10425 44.21
2004 16176 5.8 6923 42,79
2005 17834 6.3 6777 38.00
2006 19598 6.9 7836 39.00
2007 14347 5.0 6563 45.74
2008 24310 8,4 10531 43,32
2009 33643 11.2 14089 41.88
2010 29167 9.8 14100 48.34
Anul Populaţia Populaţia activă
15 - 59 ani
Populaţia ocupată din
populaţia activă (%)
1994 758895 461051 72.07
1995 756318 460704 65.49
1996 751938 457577 65.61
1997 749311 465101 66.09
1998 747840 453142 67.84
1999 745204 451633 60.60
2000 744243 452153 66,92
2001 741825 453105 65.94
2002 730214 448941 65.47
2003 725342 450341 61.28
2004 720554 449941 60.14
2005 718874 453861 58.12
2006 715989 454174 58.69
2007 712187 452600 59.32
2008 708504 449403 61.48
2009 705345 446592 61.94
2010 702124 442879 59.60
2011 697813 439606 60.90
2012 694266 436487 59.82
2013 690257 432714 61.52
2014 705760 442757 62.73
2015 701461 438411 62.50
9
2011 25395 8.6 10937 43.07
2012 27748 9.7 11600 41.80
2013 28229 9,6 11755 41,64
2014 26755 9.2 10843 40.53
2015 26172 9.2 10824 41.36
Aspectul graficului este ondulant cu cea mai mică valoare în 2007 când s-a
înregistrat valoarea 5 % si avand trei vârfuri în ultimii 19 ani (1994, 2000, 2009).
Pentru anul 2015 rata şomajului a fost 9,2 %.
0
2
4
6
8
10
12
14
16
1994 1997 2000 2003 2006 2009 2012 2015
Rata şomaj
Evolutia ratei somajului in judetul Dolj in perioada 1994-2015
Evolutia numarului de someri pe sexe in judetul Dolj in perioada 1994-2015
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
Nr.
]o
meri
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
AnulMasculin Feminin
10
1.3.5. - PIB / locuitor Produsul intern brut pe locuitor
Anul Produsul intern brut pe locuitor
- lei preţuri curente ale fiecărui an -
1998 13 056 135,0
1999 21 216 740,7
2000 28 857 375,9
2001 39 519 563,2
2002 48 089 738,1
2003 70 306 696.7
2004 91 785 000
2005 101187000
10118.7
2006 12345.7
2007 14989.0
2008 19158.8
2009 13355.2
2010 13482.2
2011 20372.4
2012 14685.2
2013 15636.4
Produsul intern brut pe cap de locuitor a fost într-o continuă creştere până în anul
2008.Din anul 2010 graficul are din nou aspect ascendent dar descendent din 2012.
1.4. Grad de alfabetizare Gradul de cuprindere în :
PIB / locuitor
0
50000000
100000000
150000000
200000000
250000000
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Anul
11
01020304050607080
1998-
1999
2000-
2001
2002-
2003
2005-
2006
2008-
2009
Anul scolar
procent scolarizare
Datele privind gradul de alfabetizare, precum şi graficul aferent evidenţiază o
tendinţă de scădere pentru ultimii ani. Pentru anii şcolari 2004-2005 si 2006-2007
ponderea populaţiei şcolare(în populaţia de vârstă şcolară 3-23 ani) a fost de 81,1% şi
respectiv 82%.
Nivelurile de instruire organizate în învăţământ (corespunzător cu Clasificarea
Internaţională Standard a Educaţiei-ISCED 97) sunt:
- Învăţământul preşcolar- primul stadiu de instruire , corespunzător nivelului 0
- Învăţământul primar-învăţământ de nivel 1 (copii în vârstă de 7-10 ani; clasele I-
(copii în vârstă de 3-6 ani şi peste)IV)
- Învăţământ gimnazial-învăţământ secundar inferior de nivel 2 (elevi în vârstă de
11-14 ani; clasele V-VIII)
- Învăţământ special primar de nivel 1 şi gimnazial de nivel 2
- Învăţământ secundar superior (liceal de nivel 3; clasele IX-XII/XIII; zi, seral,
frecvenţă redusă, deschis la distanţă)
- Învăţământ secundar superior (profesional de nivel 3; şcoli profesionale de arte şi
meserii,învăţământ de ucenici,şcoli profesionale speciale, şcoli speciale de
reeducare)
- Învăţământ postliceal-învăţământ postsecundar, neechivalent primului nivel
universitar , de nivel 4 (şcoli postliceale, şcoli de maiştri, şcoli postliceale
speciale)
anul şcolar % 1998-1999 63,9
1999-2000 67.9
2000-2001 70,8
2001-2002 70,10
2002-2003 78,0
2003-2004 69.2
2004-2005 Fără date
2005-2006 69,3
2006-2007 Fără date
2007-2008 69.2
2008-2009 68.4
2009-2010 69.3
2010-2011;2011-2012;2012-2013;2013-2014;2014-2015;
2015-2016
Fără date
12
- Învăţământ universitar (terţiar), de nivel 5 (de scurtă durată 2-3 ani, de lungă
durată 4-6 ani)
- Învăţământ postuniversitar, de nivel 6
0
50000
100000
150000
200000
2003-
2004
2005-
2006
2007-
2008
2009-
2010
2011-
2012
2013-
2014
2015-
2016
Anul scolar
Evolutia populatiei scolare in perioada 2003-2015
populatia scolara
0
2000
4000
6000
8000
10000
2003-
2004
2005-
2006
2007-
2008
2009-
2010
2011-
2012
2013-
2014
2015-
2016
Anul scolar
Evolutia personalului didactic in perioada 2003-2015
personalul didactic
Anul şcolar Populaţie şcolară Personal didactic
2003-2004 151949 9960
2004-2005 149611 9958
2005-2006 148606 9837
2006-2007 147728 9854
2007-2008 150241 9642
2008-2009 147556 9372
2009-2010 144325 9582
2010-2011 136748 8708
2011-2012 126783 8470
2012-2013 Fara date Fara date
2013-2014 120155 8304
2014-2015 117685 8445
2015-2016 119062 8154
13
POPULATIA STABILA DE 10 ANI SI PESTE PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA DUPA NIVELUL DE EDUCATIE –
CATEGORII DE LOCALITATI, MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE
SEXE
MACROREGIUNEA
REGIUNEA DE
DEZVOLTARE
JUDETUL
GRUPA DE
VARSTA
POPULATIA
STABILA
DE 10 ANI
SI PESTE
TOTAL
N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T A B S O L V I T E
Superior
Post-
liceal
si de
maistri
Secundar
Primar
Fara scoala absolvita
Total (Inclusiv
masterat si
doctorat)
din care:
Total
Superior
Inferior
(gimnazial) Total
din care:
Universitar
de
licenta
Liceal
Profesional
si de
ucenici
Persoane
analfabete
( Nu stiu sa
scrie si sa
citeasca,
citesc
numai)
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
ROMANIA
AMBELE SEXE 18022221 2591021 2263978 574043 11759627 4390759 2500655 4868213 2556286 541244 245387
10-14 ani 1090226 - - - 65601 - - 65601 813414 211211 9065
15-19 ani 1108453 - - - 1029190 157501 25443 846246 69045 10218 7984
20-24 ani 1366374 225312 210266 13770 1053347 660970 116006 276371 52231 21714 16871
25-29 ani 1303077 435078 354547 28812 760143 354503 142003 263637 53515 25529 20078
30-34 ani 1522719 420621 351275 55622 951980 415053 187823 349104 68401 26095 20598
35-39 ani 1538897 322603 272094 54323 1100348 481755 267757 350836 42652 18971 15372
40-44 ani 1743878 304332 260925 47332 1341165 628134 385806 327225 35829 15220 12269
45-49 ani 1076258 169502 148301 26305 842763 407150 225796 209817 26586 11102 8824
50-54 ani 1332266 180514 163112 37639 1048656 407020 330225 311411 51651 13806 10453
55-59 ani 1448043 174570 161848 83236 1096835 326888 345917 424030 79373 14029 10197
60-64 ani 1244286 138560 131574 96335 865347 227094 231034 407219 129970 14074 9446
65-69 ani 890340 81338 78076 52287 513746 103407 102918 307421 226626 16343 9985
70-74 ani 901370 58846 56061 44584 455928 91384 75314 289230 309361 32651 20860
75 ani si peste 1456034 79745 75899 33798 634578 129900 64613 440065 597632 110281 73385
MASCULIN 8709638 1197690 1061034 278728 5960461 2125350 1665897 2169214 1053230 219529 83456
10-14 ani 559372 - - - 32123 - - 32123 418355 108894 4748
15-19 ani 568072 - - - 523635 73185 16553 433897 39192 5245 4041
20-24 ani 704352 81779 77716 4683 576188 347147 76395 152646 30555 11147 8504
14
25-29 ani 666676 183902 155495 8984 430907 200517 93538 136852 30486 12397 9492
30-34 ani 773012 186074 157884 16156 520123 220746 123141 176236 38199 12460 9657
35-39 ani 782843 142206 121403 16181 592932 241038 175810 176084 22727 8797 7032
40-44 ani 887569 132001 114588 19122 711201 303398 257633 150170 18235 7010 5558
45-49 ani 544295 79117 69717 13333 433890 192343 145615 95932 13159 4796 3795
50-54 ani 654741 90154 81596 21531 514411 186607 205969 121835 22858 5787 4344
55-59 ani 688904 98236 90448 43801 511906 140058 235645 136203 29417 5544 4021
60-64 ani 572848 76497 71619 56327 396556 92802 168993 134761 38645 4823 3277
65-69 ani 393019 44332 42053 31911 242977 44350 72454 126173 68816 4983 3063
70-74 ani 370916 34562 32520 26139 207001 34057 51994 120950 95496 7718 4483
75 ani si peste 543019 48830 45995 20560 266611 49102 42157 175352 187090 19928 11441
FEMININ 9312583 1393331 1202944 295315 5799166 2265409 834758 2698999 1503056 321715 161931
10-14 ani 530854 - - - 33478 - - 33478 395059 102317 4317
15-19 ani 540381 - - - 505555 84316 8890 412349 29853 4973 3943
20-24 ani 662022 143533 132550 9087 477159 313823 39611 123725 21676 10567 8367
25-29 ani 636401 251176 199052 19828 329236 153986 48465 126785 23029 13132 10586
30-34 ani 749707 234547 193391 39466 431857 194307 64682 172868 30202 13635 10941
35-39 ani 756054 180397 150691 38142 507416 240717 91947 174752 19925 10174 8340
40-44 ani 856309 172331 146337 28210 629964 324736 128173 177055 17594 8210 6711
45-49 ani 531963 90385 78584 12972 408873 214807 80181 113885 13427 6306 5029
50-54 ani 677525 90360 81516 16108 534245 220413 124256 189576 28793 8019 6109
55-59 ani 759139 76334 71400 39435 584929 186830 110272 287827 49956 8485 6176
60-64 ani 671438 62063 59955 40008 468791 134292 62041 272458 91325 9251 6169
65-69 ani 497321 37006 36023 20376 270769 59057 30464 181248 157810 11360 6922
70-74 ani 530454 24284 23541 18445 248927 57327 23320 168280 213865 24933 16377
75 ani si peste 913015 30915 29904 13238 367967 80798 22456 264713 410542 90353 61944
MUNICIPII SI
ORASE 9808096 2201660 1908427 447435 6136253 2975194 1295797 1865262 837770 184978 68796
10-14 ani 496194 - - - 28692 - - 28692 369697 97805 3377
15-19 ani 543602 - - - 512169 102710 6846 402613 27847 3586 2886
20-24 ani 794824 178047 165148 8851 584306 449811 47129 87366 15685 7935 6240
25-29 ani 784318 362814 291858 20421 375415 231279 68236 75900 16239 9429 7503
30-34 ani 895548 359945 297792 42161 463526 270498 91618 101410 20452 9464 7568
35-39 ani 849711 276175 230702 41792 512199 297209 115411 99579 12846 6699 5502
40-44 ani 997707 262661 223548 37188 682052 409431 174106 98515 10744 5062 4065
15
45-49 ani 630594 146404 127207 20629 452242 269830 111687 70725 7749 3570 2862
50-54 ani 810521 156577 140719 29978 604413 288930 187216 128267 15491 4062 3155
55-59 ani 876015 151015 139380 67211 630461 239444 207032 183985 23324 4004 3010
60-64 ani 674721 114386 107983 73203 451028 159024 131079 160925 32427 3677 2657
65-69 ani 428101 68857 65759 40938 262681 76921 61230 124530 51998 3627 2411
70-74 ani 406016 51384 48706 36751 240718 72169 48943 119606 71272 5891 4012
75 ani si peste 620224 73395 69625 28312 336351 107938 45264 183149 161999 20167 13548
COMUNE 8214125 389361 355551 126608 5623374 1415565 1204858 3002951 1718516 356266 176591
10-14 ani 594032 - - - 36909 - - 36909 443717 113406 5688
15-19 ani 564851 - - - 517021 54791 18597 443633 41198 6632 5098
20-24 ani 571550 47265 45118 4919 469041 211159 68877 189005 36546 13779 10631
25-29 ani 518759 72264 62689 8391 384728 123224 73767 187737 37276 16100 12575
30-34 ani 627171 60676 53483 13461 488454 144555 96205 247694 47949 16631 13030
35-39 ani 689186 46428 41392 12531 588149 184546 152346 251257 29806 12272 9870
40-44 ani 746171 41671 37377 10144 659113 218703 211700 228710 25085 10158 8204
45-49 ani 445664 23098 21094 5676 390521 137320 114109 139092 18837 7532 5962
50-54 ani 521745 23937 22393 7661 444243 118090 143009 183144 36160 9744 7298
55-59 ani 572028 23555 22468 16025 466374 87444 138885 240045 56049 10025 7187
60-64 ani 569565 24174 23591 23132 414319 68070 99955 246294 97543 10397 6789
65-69 ani 462239 12481 12317 11349 251065 26486 41688 182891 174628 12716 7574
70-74 ani 495354 7462 7355 7833 215210 19215 26371 169624 238089 26760 16848
75 ani si peste 835810 6350 6274 5486 298227 21962 19349 256916 435633 90114 59837
MACROREGIUNEA 4 3533591 477211 424127 115780 2340389 912408 474945 953036 502651 97560 41983
10-14 ani 206040 - - - 12915 - - 12915 152880 40245 1284
15-19 ani 219559 - - - 203461 32294 3928 167239 14599 1499 1119
20-24 ani 262753 41720 39181 2702 205223 132218 19791 53214 9843 3265 2501
25-29 ani 245276 80846 67630 5691 145071 74113 25337 45621 9909 3759 2966
30-34 ani 283500 75883 65088 11330 179191 85172 33011 61008 12904 4192 3310
35-39 ani 296853 57741 49423 11154 215928 102445 49766 63717 8906 3124 2485
40-44 ani 348767 55513 48155 9920 272853 135971 75067 61815 7832 2649 2093
45-49 ani 218097 32172 28586 5613 172842 88789 44024 40029 5623 1847 1438
50-54 ani 267843 36453 33437 8024 209913 87596 62212 60105 10977 2476 1839
55-59 ani 283210 33595 31502 16263 213853 67020 65951 80882 16841 2658 1928
60-64 ani 253826 27078 26014 19202 176118 46704 46541 82873 28473 2955 1975
65-69 ani 179097 14506 14098 10212 104598 20188 21084 63326 46390 3391 2079
16
70-74 ani 184299 10058 9748 8907 94449 17261 15400 61788 64280 6605 4265
75 ani si peste 284471 11646 11265 6762 133974 22637 12833 98504 113194 18895 12701
SUD-VEST OLTENIA 1879526 224048 202383 63156 1233202 486225 257486 489491 298402 60718 26197
10-14 ani 115168 - - - 7209 - - 7209 84142 23817 689
15-19 ani 118813 - - - 110446 14476 2124 93846 7498 869 633
20-24 ani 127648 18437 17396 1505 100432 64334 10586 25512 5364 1910 1413
25-29 ani 124354 36846 31663 3248 76712 39651 13646 23415 5463 2085 1618
30-34 ani 147031 34506 30233 6455 96447 47012 18174 31261 7178 2445 1904
35-39 ani 156973 27283 23775 6618 115941 56281 27647 32013 5260 1871 1446
40-44 ani 186066 26500 23458 5712 147525 74631 42452 30442 4686 1643 1286
45-49 ani 115270 15377 13843 3288 92161 48316 25033 18812 3301 1143 863
50-54 ani 141630 18005 16690 4544 111378 48717 34844 27817 6146 1557 1109
55-59 ani 145559 16374 15457 8665 109381 36497 34984 37900 9449 1690 1188
60-64 ani 134647 13594 13132 10023 91797 25305 24039 42453 17251 1982 1279
65-69 ani 98591 6913 6765 5370 54689 10679 10860 33150 29312 2307 1352
70-74 ani 102982 4812 4702 4429 48011 8510 7115 32386 41173 4557 2873
75 ani si peste 164794 5401 5269 3299 71073 11816 5982 53275 72179 12842 8544
DOLJ 598751 85575 76108 20916 376854 156116 74409 146329 96202 19204 8106
10-14 ani 34950 - - - 2154 - - 2154 26260 6536 253
15-19 ani 36740 - - - 33802 5526 632 27644 2560 378 248
20-24 ani 43908 6330 5875 555 34217 22726 2942 8549 2082 724 456
25-29 ani 42585 14491 12019 1300 24184 12690 3672 7822 1871 739 523
30-34 ani 48782 13788 11922 2225 29484 14643 4798 10043 2376 909 635
35-39 ani 48930 10627 9151 2105 33636 16606 7617 9413 1865 697 472
40-44 ani 55830 9974 8774 1597 42056 21775 11999 8282 1557 646 447
45-49 ani 35604 5799 5147 938 27201 14678 7352 5171 1214 452 314
50-54 ani 44948 6415 5892 1246 34492 15872 10594 8026 2154 641 411
55-59 ani 46684 6063 5703 2653 34136 11987 10626 11523 3147 685 440
60-64 ani 42761 4947 4752 3349 28146 8181 7193 12772 5580 739 426
65-69 ani 31254 2597 2507 1981 16319 3555 3236 9528 9517 840 412
70-74 ani 33352 2062 1985 1697 14759 3140 1991 9628 13327 1507 859
75 ani si peste 52423 2482 2381 1270 22268 4737 1757 15774 22692 3711 2210
17
1.5. Proporţia de persoane cu handicap
TOTAL
din care:
gradul I GRAV
gradul II ACCENTUAT
gradul III MEDIU
gradul IV UŞOR
1998 16928 3255 12970 703
1999 14134 2868 10566 700
2000 12278 3196 8390 692
2001 11589 3414 7248 927
2002 8877 2579 4647 1651
2003 8786 2403 3785 2598
2004 12694 3741 6409 2155 389
2005 12082 3460 5886 2342 394
2006 13249 4442 5843 2678 286
2007 12453 4701 6450 1186 116
2008 13509 5247 6772 1364 126
2009 14357 5198 7365 1642 152
2010 14442 5085 7413 1720 224
2011 14297 5108 7223 1727 239
2012 14549 5140 7315 1788 306
2013 15054 5285 7547 1921 301
2014 15710 5875 7643 1913 279
2015 16365 5982 7812 2225 346
Din 2004 încadrarea s-a făcut în patru grade de handicap.
Numărul persoanelor cu handicap înregistrat în 2015 a fost de 16365, în creştere
faţă de anul precedent pe toate gradele . Au predominat persoanele cu gradul II de
handicap ( 47,74 % ) şi tipul fizic (25,15 %).
Scăderea indicatorului în 2002 trebuie interpretată ca urmare a acţiunilor ample şi
interdisciplinare care au stat la baza verificărilor dosarelor şi cazurilor încadrabile
într-un anumit grad de handicap.
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
grad IV
grad III
grad II
grad I
18
În perioada studiată numărul persoanelor cu handicap a fost într-o continuă
scădere până în 2003, pe seama persoanelor înregistrate cu handicap gradul II. Graficul
arată un caracter ondulant al persoanelor cu handicap gradul I. În ceea ce priveşte
numărul persoanele cu handicap încadrate în gradul II acesta a scăzut an de an, a
înregistrat un vârf în 2004, iar din anul 2007 înregistrează din nou o creştere . Numărul
persoanelor cu handicap gradul III are o tendinţă de scădere, dar nesemnificativă până
în 2000.Graficul pentru gradul III de handicap are aspect ascendent din 2001.
După tipul de handicap situaţia în 2015 se prezintă astfel:
Tip handicap Total Copii Adulţi
Nr. % Nr. % Nr. %
Fizic 4115 25.15 120 2.92 3995 97.08
Somatic 2544 15.55 296 11.64 2248 88.36
Auditiv 566 3.46 55 9.72 511 90.28
Vizual 2063 12.61 74 3.59 1989 96.41
Mintal 3718 22.72 508 13.66 3210 86.34
Psihic 1313 8.02 5 0.38 1308 99.62
Asociat 1622 9.91 799 49.26 823 50.74
Altele 424 2.59 4 0.94 420 99.06
Pe primele locuri după tipul de handicap s-au situat: tipul fizic ( 25,15 %) , tipul mintal
(22,72%), tipul somatic (15,55%), tipul vizual (12,61 %), tipul asociat ( 9,91%), tipul
psihic (8,02%), tipul auditiv (3,46%), altele (2,59%).
0500
100015002000250030003500400045005000
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011
2013
2015
Fizic
Somatic
Auditiv
Vizual
Mintal
Neuropsihic
Asociat
Altele
Evoluţia tipurilor de handicap în perioada 1999-2015
Structura persoane cu handicap 2015
25.15
15.55
3.4612.61
22.72
8.02
9.912.59
Fizic Somatic Auditiv Vizual
Mintal Neuropsihic Asociat Altele
19
Tip
handicap
Fizic Somatic Auditiv Vizual Mintal Psihic Asociat Altele
1999 2247 2851 526 26 2394 2615 2643 832 2000 2010 2473 485 21 2170 2307 2035 777 2001 1839 2297 451 38 2058 2171 2032 703
2002 1197 1657 473 27 1759 1584 1640 540
2003 1188 1022 468 27 3160 1474 942 505
2004 1277 1063 478 3461 3565 1499 758 593
2005 1326 1097 471 3105 3563 1530 838 145
2006 1556 1315 318 3225 3460 1769 1606 0
2007 1644 1208 422 2320 4494 920 1445 0
2008 2208 1822 513 2499 3714 1287 1466 0
2009 2362 2290 524 2480 3715 1395 1141 450
2010 2415 2312 502 2347 3721 1349 1359 437
2011 2499 2338 494 2290 3574 1321 1369 412
2012 2598 2446 505 2240 3590 1336 1418 416
2013 2807 2552 558 2219 3667 1351 1480 420
2014 3653 2551 554 2123 3562 1347 1511 409
2015 4115 2544 566 2063 3718 1313 1622 424
Evoluţia multianuală a situaţiei privind tipurile de handicap pune în discuţie câteva
aspecte:
- majoritatea tipurilor de handicap au o evoluţie grupată cu aspect descrescător între anii
2001-2003 şi tendinţă ascendentă din 2004
- numărul de persoane cu tip de handicap mintal a avut un trend descendent în perioada
1999-2002 pentru ca în 2003 şi 2004 numărul de persoane să se dubleze faţă de 2002 si
sa fie intr-un trend ascendent cu un spike în 2007,pentru ca in anii 2008-2010 valorile
sa se situeze sub cele din 2007 dar in uşoara creştere din 2015
- tipul de handicap vizual a avut o evoluţie cvasiconstantă în perioada 1999-2003 dar în
2004 are loc o creştere „explozivă” după care are loc o scădere uşoara in perioada
2005-2015. Persoane cu
handicap Anul
Total Copii Adulţi
nr. % nr. % nr. %
Persoane
neinstituţionalizate
1998 16356 96.62 1732 10.59 14624 89.41
1999 13546 95.83 1796 13.26 11750 86.74
2000 11735 95,58 1799 15,33 9936 84,67
2001 11017 95,06 1937 17,58 9080 82,42
2002 8336 93,91 1938 23,25 6398 76,75
2003 8245 93,84 2038 27,72 6207 72,28
2004 12132 95,57 1925 15,87 10207 84,13
2005 11883 98,35 1895 15,94 9988 84,05
20
2006 12947 97.72 2031 15.68 10916 84.32
2007 12155 97,61 2049 16,86 10106 83,14
2008 13105 97,01 2031 15,50 11074 84,50
2009 14024 97,68 2017 14,38 12007 85,62
2010 14074 97.45 1997 14.19 12077 85.81
2011 13937 97.48 1958 14.05 11979 85.95
2012 14188 97.52 1929 13.60 12259 86.40
2013 14430 95,85 1883 13,05 12547 86,95
2014 15343 97,66 1667 10,86 13676 89,14
2015 15987 97.69 1702 10.65 14285 89.35
Persoane
instituţionalizate
1998 572 3.38 56 9.79 516 90.21
1999 588 4.16 52 8.84 536 91.16
2000 543 4,42 1 0,18 542 99,82
2001 572 4,94 1 0,17 571 99,83
2002 541 6,09 1 0,18 540 99,82
2003 541 6,16 1 0,18 540 99,82
2004 562 4,43 0 0,00 562 100,00
2005 199 1,64 0 0,00 199 100,00
2006 302 2.28 108 35.76 194 64.24
2007 298 2,39 98 32,89 200 67,11
2008 404 2,99 98 24,26 306 75,74
2009 333 2,32 93 27,93 240 72,07
2010 368 2.55 126 34.24 242 65.76
2011 360 2.52 142 39.44 218 60.56
2012 361 2.48 150 41.55 216 58.45
2013 624 4,15 144 23,08 480 76,92
2014 367 2,34 155 42,23 212 57,77
2015 378 2.31 159 42.06 219 57.94
21
În 2015 persoanele neinstituţionalizate au fost în procent de 97,69 % (în scădere
faţă de anul precedent)şi dintre acestea au predominat adulţii in procent de 89,35 %
(10,65 % copii). În anul 2015 a scazut procentul persoanelor instituţionalizate (2,31 %)
faţă de anul precedent şi dintre acestea au predominat adulţii.
Repartiţia pe medii se oglindeşte în următoarea situaţie:
Persoane cu
handicap
Total Neinstituţionalizate Instituţionalizate
nr. % nr. % nr. %
Urban
1998 7312 43.19 7075 96.76 237 3,24
1999 6178 43.71 5932 96.01 246 3,99
2000 7674 62,50 7359 95,90 315 4,10
2001 5337 46,05 4827 90,44 510 9,56
2002 5258 59,23 5018 95,44 240 4,56
2003 3502 39,86 3262 93,15 240 6,85
2004 7416 58,42 7087 95,56 329 4,44
2005 7022 58,11 6921 98,56 101 1,43
2006 7748 58.48 7604 98.14 144 1.86
2007 7532 60,48 7386 98,06 146 1,94
2008 8111 60,04 7904 97,45 207 2,55
2009 8426 58,69 8253 97,95 173 2,05
2010 8484 58.75 8307 97.91 177 2.09
2011 8195 57.32 8023 97.90 172 2.10
2012 8346 57.36 8100 97.05 246 2.95
15987
378
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Total
Persoane neinstitutionalizate Persoane institutionalizate
22
2013 8559 56,86 8242 96,30 317 3,70
2014 9058 57,66 8844 88,44 214 2,36
2015 9417 57.54 9200 97.70 217 2.30
Rural
1998 9616 56.81 9281 96.52 335 3.48
1999 7956 56.29 7614 95.70 342 4.30
2000 4604 37,50 4376 95,05 228 4,95
2001 6252 53,94 6190 99,01 62 0,99
2002 3619 40,77 3318 91,68 301 8,32
2003 5284 60,14 4983 94,30 301 5,70
2004 5278 41,58 5045 95,59 233 4,41
2005 5060 41,88 4962 98,06 98 1,93
2006 5500 41.52 5343 97.15 157 2.85
2007 4921 39,52 4769 96,91 152 3,09
2008 5398 39,96 5201 96,35 197 3,65
2009 5931 41,31 5771 97,30 160 2,70
2010 5958 41.25 5767 96.79 191 3.21
2011 6102 42.68 5914 96.92 188 3.08
2012 6203 42.64 6088 98.15 115 1.85
2013 6495 43,08 6188 95,27 307 4,73
2014 6652 42,34 6499 97,70 153 2,30
2015 6948 42.46 6787 97.68 161 2.32
În 2015 repartiţia pe medii a arătat o preponderenţă a persoanelor cu handicap în
mediul urban 57,54 % (42,46% în rural).
Predomina persoanele neinstitutionalizate(15987reprezentand 97.69%) si dintre
acestea adultii(14285 reprezentand 89.35%)
23
2. Starea de sănătate a populaţiei
2.1. Indicatori sintetici ai stării de sănătate
2.1.1. Speranţa de viaţă la naştere
Anul Total Urban Rural Masculin Feminin
1996 69.29 70.95 67.59 nu avem date
1997 69.49 71.54 67.51 nu avem date
1998 70.19 71.97 68.21 66.73 73.84
1999 70.98 72.28 69.69 67.80 74.27
2000 72.10 72.79 70.99 68.95 75.33
2001 72.26 73.54 70.69 68.96 75.68
2002 71.37 72.92 69.82 67.89 75.06
2003 71.79 73.38 70.28 68.14 75.66
2004 72,21 73.83 70.40 68.40 76.21
2005 72.79 74.62 70.77 69.45 76.26
2006 73,13 75.06 71.27 69.15 77.35
2007 73.73 75.17 71.98 70.01 77.61
2008 73,89 75,86 71,44 69,53 78.56
2009 74.03 76.34 71.49 69.90 78.43
2010 74.43 75.78 72.59 70.47 78.60
2011 Fără date Fără date Fără date Fără date Fără date
2012 75,33 75,93 73,93 71,52 79,28
2013 75,84 Fără date Fără date 72.02 79.75
2014 76,12 78.59 73.49 72.20 80.16
2015 75,45 Fără date Fără date 71.67 79.35
Speranţa de viaţă la naştere a fost într-o continuă creştere în perioada 1996-2001,
mai crescută în urban şi la sexul feminin. În 2002 s-a înregistrat o scădere atât pe sexe
cât şi pe medii. Din anul 2003 s-a înregistrat o creştere a speranţei de viaţă la naştere,
crestere constatata si in anul 2014.
Speranta de viata la nastere in judetul Dolj in perioada 1996-2010
66
68
70
72
74
76
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Anul
Sp
era
nta
de v
iata
la
naste
re
24
Speranţa de viaţă la naştere pe sexe în perioada 1996-2015 a fost mai crescută la
sexul feminin, comparativ cu sexul masculin.
Speranta de viata la nastere pe sexe in judetul Dolj in
perioada 1998-2010
60
65
70
75
80
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Sp
era
nta
de
via
ta l
a
na
ste
re
Masculin Feminin
Speranta de viata la nastere pe sexe in judetul Dolj in
perioada 2012-2015
65
70
75
80
85
2012 2013 2014 2015
Anul
Sp
era
nta
de
via
ta l
a
na
ste
re
Masculin Feminin
Speranţa de viaţă la naştere înregistrează o creştere pentru ambele medii din 2003 după
scăderea din 2002. În mediul rural s-a remarcat scăderea speranţei de viaţă din anul
2001 cu o accentuare în anul 2002; constatăm o uşoară scădere a speranţei de viaţă în
mediul rural şi în anul 2008 . In mediul urban speranţa de viaţă a scăzut in ultimul
deceniu de 2 ori: în 2002 si 2010.
Speranta de viata la nastere in judetul Dolj
in perioada 2012-2015
74.5
75
75.5
76
76.5
2012 2013 2014 2015
Anul
Sp
era
nta
de v
iata
la
naste
re
25
Speranta de viata la nastere pe medii in judetul Dolj
in perioada 1996-2010
60
65
70
75
80
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Sp
era
nta
de
via
ta
la n
aste
re
Urban Rural
Speranta de viata la nastere pe medii in judetul Dolj
in perioada 2012-2014
70
75
80
2012 2013 2014
Anul
Sp
era
nta
de
via
ta
la n
aste
re
Urban Rural
__ România __ Judeţul Dolj
Evoluţia speranţei de viaţă la naştere în judeţul Dolj comparativ cu România
în perioada 1996-2010
Doljul a avut o speranţă de viaţă la naştere mai bună decât cea înregistrată la
nivel naţional.
În Dolj speranţa de viaţă la naştere a crescut cu peste 5 ani în perioada 1998-
2015. Creşterea este cu 5 ani la genul masculin şi peste 5 ani pentru genul feminin.
Speranta de viata la nastere
65
70
75
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Sp
era
nta
de
via
ta la n
aste
re
26
2.1.2. Durata medie a vieţii
Anul Durata medie a vieţii
Total Masculin Feminin Urban Rural
2008 72,5 68,89 76,3 74,04 70,61
2009 72,74 69,04 76,64 74,56 70,58
2010 72,83 69,1 76,78 74,94 70,42
2011 73,31 69,69 77,12 75,06 71,23
2012 73,8 70,3 77,44 75,29 72,02
2013 74,18 70,9 77,55 75,39 72,65
2014 74.82 71.56 78.12 76.62 72.74
2015 74.52 71.00 78.18 76.77 72.07
60
65
70
75
80
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Evolutia duratei medii a vietii in judetul Dolj in perioada 2008-2015
Dolj
Urban
Rural
Masculin
Feminin
In Dolj durata medie de viaţă pentru anii marcaţi este mai mare la sexul feminin
decât la sexul masculin şi în urban faţă de rural si s-a imbunatatit in fiecare an.
In Dolj in anul 2015 durata medie de viaţă este mai mica fata de durata medie de
viata inregistrata la nivelul tarii si la nivelul Regiunii de dezvoltare sud-vest Oltenia pe
total, pe sexe si pe medii, cu exceptia mediului urban
Durata medie a vieţii la 30, 45, 60 ani, pe medii şi sexe în perioada 2004-2010:
75.41
71.96
78.91
76.65
73.87
74.98
71.59
78.51
76.5
73.4774.52
71
78.18
76.77
72.07
66
68
70
72
74
76
78
80
Romania Regiunea de Dezvoltare
Sud Vest Oltenia
Dolj
Durata medie a vietii in judetul Dolj comparativ cu Regiunea
de dezvoltare Sud Vest Oltenia si Romania in anul 2015
total masculin feminin urban rural
27
Evolutia duratei medii a vietii la 30 ani pe medii in judetul Dolj
43.84 44.27 44.37 44.4 44.3645.08 45.51 45.52 45.73 46.01
42.52 42.91 42.97 42.85 42.51
40
42
44
46
48
2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010
30ani Dolj
30 ani urban
30 ani rural
Perioada Total Urban Rural Masculin Feminin
2004-2006
Total 71,72 73,44 69,83 68,58 75,00
30 ani 43,84 45,08 42,52 40,84 46,93
45 ani 29,91 30,90 28,96 27,28 32,54
60 ani 17,92 18,54 17,64 16,14 19,53
2005-2007
Total 72,19 73,88 70,25 68,81 75,69
30 ani 44,27 45,51 42,91 41,19 47,43
45 ani 30,30 31,23 29,38 27,53 33,05
60 ani 18,24 18,80 17,96 16,34 19,92
2006-2008
Total 72,50 74,04 70,61 68,89 76,30
30 ani 44,37 45,52 42,97 41,11 47,74
45 ani 30,41 31,21 29,52 27,55 33,40
60 ani 18,42 18,83 18,17 16,39 20,24
2007-2009
Total 72,74 74,56 70,58 69,04 76,64
30 ani 44,40 45,73 42,85 41,04 47,89
45 ani 30,45 31,46 29,35 27,4 33,54
60 ani 18,59 19,12 18,28 16,52 20,47
2008-2010
Total 72,83 74,83 70,42 69,10 76,78
30 ani 44,36 46,01 42,51 40,95 47,91
45 ani 30,40 31,76 28,95 27,28 33,57
60 ani 18,62 19,34 18,21 16,42 20,62
Evolutia duratei medii a vietii la 30 ani pe sexe in judetul Dolj
43.84 44.27 44.37 44.4 44.36
40.84 41.19 41.11 41.04 40.95
46.93 47.43 47.74 47.89 47.91
35
40
45
50
2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010
30ani Dolj
30 ani masculin
30 ani feminin
28
Evolutia duratei medii a vietii la 45 ani pe medii in judetul Dolj
29.91 30.3 30.41 30.45 30.430.9 31.23 31.21 31.46 31.76
28.96 29.38 29.52 29.35 28.95
26
28
30
32
2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010
45 ani Dolj
45 ani urban
45 ani rural
Evolutia duratei mediia vietii la 60 ani pe medii in judetul Dolj
17,92 18,24 18,42 18,59 18,6218,54 18,8 18,83 19,12 19,34
17,64 17,96 18,17 18,28 18,21
16
17
18
19
20
2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010
60ani Dolj
60 ani urban
60 ani rural
Evolutia duratei medii a vietii la 60 ani pe sexe in judetul Dolj
18,59 18,6216,14 16,34 16,39 16,52 16,4219,53 19,92 20,24 20,47 20,6218,4218,2417,92
0
10
20
30
2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010
60ani Dolj
60 ani masculin
60 ani feminin
Durata medie a vieţii în România şi Dolj în
perioada 2008-2010
73.47
69.76
77.3
72.83
69.1
76.78
64
66
68
70
72
74
76
78
Romania Dolj
total
masculin
feminin
Evolutia duratei medii a vietii la 45 ani pe sexe in judetul Dolj
27.28 27.53 27.55 27.4 27.2832.54 33.05 33.4 33.54 33.5729.91 30.3 30.41 30.430.45
0
10
20
30
40
2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010
45ani Dolj
45 ani masculin
45 ani feminin
29
Datele aferente anului 2010 arată că speranţa de viaţă la naştere în Dolj este mai
mare decât cea înregistrată la nivelul ţării, iar durata medie a vieţii este mai bună la
nivelul ţării.
2.1.3. Mortalitatea infantilă
Anul Decese 0-1 ani Urban Rural
nr. o/oo Nr.
o/oo nr.
o/oo
1994 216 27.00 73 19.50 143 33.60
1995 171 22.50 56 15.90 115 28.00
1996 175 23.90 72 21.30 103 26.10
1997 165 21.78 57 16.30 108 26.40
1998 195 25.61 78 22.01 117 28.73
1999 155 20.81 66 18.94 89 22.46
2000 162 20.9 77 21.5 85 20.4
2001 90 13,0 42 12,9 48 13,1
2002 122 18,9 48 16,2 74 21,2
2003 118 18,1 42 13,2 76 22,8
2004 126 19,9 50 15.29 76 24.92
2005 89 13.7 35 9.8 54 18.3
2006 89 14,3 38 10,9 51 18,6
2007 71 11,3 32 9,0 39 14,3
2008 73 11.4 27 7.5 46 16.4
2009 51 7.9 20 5.5 31 11
2010 33 5.3 17 4.8 16 6.1
2011 49 8.1 24 7.3 25 9.1
2012 48 7.9 23 7.0 25 8.9
2013 52 8,7 21 6,5 31 11,5
2014 44 8,00 17 5,6 27 10,8
2015 60 5.0 20 6.0 40 3.8
Evoluţia mortalităţii infantile în judeţul Dolj în perioada 1994-2015
27.00
22.50
23.90
21.78
25.61
20.81
20.90
13.00
18.90
18.1019.90
13.70
14.30
11.30
11.40
7.905.30
8.107.908.608.00
5.00
0
5
10
15
20
25
30
Mo
rta
lita
te i
nfa
nti
la
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014
Anul
30
Mortalitatea infantilă are un caracter ondulant în perioada 1994 – 2015 pe total şi
pe medii. Dacă în 2004 indicatorul a avut tendinţă de creştere din 2005 este în scădere.
În 2015 s-a înregistrat cea mai redusă mortalitate infantilă de 5 o/oo
In anul 2015 indicatorul este în scadere cu 3.0 o/oo faţă de anul precedent, valoare
mai crescuta decat valoarea înregistrată la nivel naţional (4,8 o/oo), dar mai scazuta decat
valoarea inregistrata la nivelul regiunii de dezvoltare Sud- Vest Oltenia (5,6 o
/oo). Rata
mortalităţii infantile este mai ridicată în mediul urban (6,0o/oo ) faţă de mediul rural
(3,8 o/oo ).Valoarea a scazut în 2015 faţă de 2014 pe total si in mediul rural .
Evoluţia mortalităţii infantile pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2015
__Judeţul Dolj __ România
Evoluţia mortalităţii infantile in perioada 1995-2015
în judeţul Dolj comparativ cu România
Mortalitatea
infantila
2015
Total Urban Rural
CA o/oo CA
o/oo CA
o/oo
Dolj 60 5.0 20 6.0 40 3.8
Regiunea de
dezvoltare
Sud-Vest
Oltenia
146 4.8 53 5.9 93 3.7
Romania 1493 5.6 642 6.5 851 4.6
0
10
20
30
40
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
Anul
Mo
rta
lita
te in
fan
tila
Urban Rural
0
10
20
30
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
Mo
rta
lita
te in
fan
tila
31
Valoarea mortalitatii infantile in judetul Dolj este mai mica decat valoarea
inregistrata la nivelul tarii , dar mai mare decat cea inregistrata la nivelul Regiunii de
dezvoltare Sud- Vest Oltenia. Aceeasi situatie se constata si pe medii.
Indicatorul depinde de numărul de decese sub un an, dar şi de numărul de născuţi
vii. Acest indicator scade ca urmare a scăderii numărului de decese sub un an dar şi a
creşterii numărului de născuţi vii.
Decedaţi sub 1 an după grupa de vârstă, pe sexe şi medii în 2015.
Grupa de vârstă 2015
Total Masculin Feminin
Total 60 32 28
Sub 1 lună 29 18 11
din care 0-6 zile 15 8 7
1 - 11 luni 31 14 17
Urban 20 10 10
Sub 1 lună 9 4 5
din care 0-6 zile 6 2 4
1 - 11 luni 11 6 5
Rural 40 22 18
Sub 1 lună 20 14 6
din care 0-6 zile 9 6 3
1 - 11 luni 20 8 12
32
Un număr de 33 localităţi au înregistrat decese în 2015 la grupa de vârstă 0-1 an:
LOCALITATEA
MORTALITATE
INFANTILA
CA %o
Secu 2 153.85
Galiciuica 1 142.86
Vârvoru de Jos 1 83.33
Gângiova 2 76.92
Tălpaş 1 71.43
Cerat 3 65.22
Braloştiţa 2 55.56
Lipovu 2 55.56
Coţofenii din Dos 1 45.45
Piscu Vechi 1 43.48
Celaru 1 38.46
Urzicuţa 1 37.04
Amărăştii de Jos 2 32.26
Sălcuţa 1 30.30
Valea Stanciului 1 28.57
Oraşul Dăbuleni 2 28.17
Pleniţa 1 27.78
Calopăr 1 22.22
Podari 1 17.54
Oraşul Segarcea 1 15.15
Poiana Mare 1 15.15
Sadova 1 10.75
Municipiul Calafat 1 6.76
Municipiul Craiova 13 5.50
33
34
Componentele pe grupe de vârstă ale mortalităţii infantile: Anul Neonatală
precoce (0 - 6 zile)
o/oo
Neonatală
(0 – 27 zile)
o/oo
Postneonatală
(1 – 11 luni) o/oo
1996 4.63 6.55 17.33
1997 3.96 6.86
14.92
1998 4.46 9.19
16.42
1999 3.62 5.90
14.90
2000 4.91 7.49
13.06
2001 2.20 4.3
8.7
2002 4.7 7.1 11.8
2003 3.53 6.61 11.52
2004 5,5 9,8 10,1
2005 3,38 5,99 7,68
2006 4.0 2.9 7.4
2007 3,7 7,1 4,1
2008 2,7 5,3 6,1
2009 1.4 3.4 4.5
2010 1.3 2.0 2.3
2011 1.7 4.3 3.8
2012 2.3 4.4 3.4
2013 4,4 5,7 3,03
2014 1,6 3,6 4,5
2015 2,6 4,9 5,6
În perioada 1996 - 2012 mortalitatea neonatală precoce , neonatală şi
postneonatală îmbracă un caracter ondulant , în 2010 înregistrându-se cele mai mici
valori pentru toate cele trei tipuri. Cele mai mari valori s-au înregistrat în 2000 pentru
mortalitatea neonatală precoce, în 1998 pentru mortalitatea neonatală şi 1996 pentru
mortalitatea postneonatală.
Mortalitatea neonatală precoce creste in Dolj in 2015 fata de anul precedent de la
de la 1,6‰ la 2,6 ‰, mortalitatea neonatală creste de la 3,6‰ la 4,9 ‰ iar cea
postneonatală creste de la 4,5‰ la 5,6‰.
Indicatorii se situează în limitele intervalului de încredere.
Valorile inregistrate la nivelul judetului Dolj depasesc in 2015 valorile
inregistrate la nivelul tarii (4,6 ‰ pentru mortalitatea neonatala, 3,4 ‰ pentru
mortalitatea postneonatala ) cu exceptia mortalitatii neonatale precoce(3,2 ‰)
Mortalitatea neonatala precoce, neonatala, postneonatala
010203040
19961998
20002002
20042006
20082010
20122014
Anul
Mo
rtal
itat
ea
infa
nti
la
neonatala precoce neonatala postneonatala
35
Modelul mortalităţii infantile pe cauze este prezentat în continuare:
Decese datorate: Anul Decese sub 1 an
nr. %
- bolilor aparatului respirator
1998 77 39,49
1999 85 54,84
2000 81 50,00
2001 40 44,44
2002 53 43,44
2003 56 47,46
2004 54 42,86
2005 41 46,07
2006 31 34,83
2007 21 29,58
2008 30 41,09
2009 23 45,10
2010 12 36,37
2011 15 30,61
2012 19 39,58
2013 14 26,92
2014 14 31.82
2015 20 33.33
- malformaţiilor congenitale, deformaţiilor şi
anomaliilor congenitale
1998 45 23,08
1999 13 8,39
2000 17 10,49
2001 18 20,00
2002 26 23,31
2003 27 22,88
2004 32 25,40
2005 20 22,47
2006 20 22,47
2007 13 18,31
2008 16 21,92
2009 5 9,80
2010 10 30,30
2011 9 18,37
2012 12 25,00
2013 13 25,00
2014 12 27.27
2015 10 16.67
- unor afecţiuni care se situează în perioada perinatală
1998 39 20,00
1999 30 19,35
2000 35 21,60
2001 15 16,67
2002 23 18,85
2003 23 19,49
2004 28 22,22
2005 18 20,22
2006 29 32,58
2007 28 39,44
36
2008 16 21,92
2009 14 27,45
2010 6 18,18
2011 15 30,61
2012 12 25,00
2013 18 34,62
2014 11 25.00
2015 16 26.67
- leziunilor traumatice
1998 13 6,67
1999 11 7,10
2000 15 9,62
2001 7 7,78
2002 3 2,46
2003 7 5,94
2004 7 5,56
2005 5 5,62
2006 5 5,62
2007 6 8,45
2008 7 9,59
2009 5 9,80
2010 3 9,09
2011 5 10,21
2012 4 8,33
2013 4 7,70
2014 5 11.36
2015 7 11.67
- bolilor infecţioase
1998 12 6,15
1999 7 4,52
2000 7 4,32
2001 6 6,67
2002 9 7,38
2003 2 1,69
2004 3 2,38
2005 1 1,12
2006 2 2,25
2007 0 0,00
2008 1 1,37
2009 2 3,92
2010 0 0,00
2011 1 2,04
2012 1 2,09
2013 0 0,00
2014 2 4.55
2015 1 1.67
- bolilor aparatului digestiv 1998 4 2,05
1999 4 2,58
2000 3 1,85
37
2001 1 1,11
2002 3 2,46
2003 2 1,69
2004 0 0,00
2005 1 1,12
2006 2 2,25
2007 1 1,41
2008 2 2,74
2009 0 0,00
2010 0 0,00
2011 2 4,08
2012 0 0,00
2013 1 1,92
2014 0 0.00
2015 1 1.67
- bolilor sistemului nervos
1998 2 1,02
1999 2 1,29
2000 2 1,24
2001 0 0,00
2002 2 1,64
2003 1 0,85
2004 1 0,79
2005 2 2,25
2006 0 0,00
2007 2 2,82
2008 1 1,37
2009 0 0,00
2010 2 6,06
2011 1 2,04
2012 0 0,00
2013 1 1,92
2014 0 0.00
2015 2 3.33
- altor cauze
1998 3 1,54
1999 3 1,94
2000 2 1,24
2001 3 3,33
2002 3 2,46
2003 0 0,00
2004 1 0,79
2005 1 1,12
2006 0 0,00
2007 0 0,00
2008 0 0,00
2009 2 3,92
2010 0 0,00
38
2011 1 2,04
2012 0 0,00
2013 1 1,92
2014 0 0.00
2015 3 5.00
33.33%
26.67%
11.67%
16.67%
3.33%1.67%
1.67%
5.00%
Boli ale ap. resp. Malformatii Afectiuni per perinatala Leziuni traumatice
Boli infectioase Bolile ap. digestiv Alte cauze Bolile S.N.
- Structura mortalităţii infantile în anul 2015-
Decesele din perioada neonatală precoce şi neonatală sunt datorate preponderent
de malformaţiile congenitale, iar cele din perioada postneonatală de bolile aparatului
respirator.
Mortalitatea infantilă în relaţie cu unii factori de risc se prezintă astfel:
Decese datorate malformaţiilor congenitale
Anul nr. %
1998 45 23,08
1999 13 8,38
2000 17 10,49
2001 18 20,00
2002 26 23,30
2003 27 22,88
2004 32 25,40
2005 20 22,47
2006 20 22,47
2007 13 18,31
2008 16 21,92
2009 5 9,80
2010 10 30,30
2011 9 18,37
2012 12 25,00
2013 13 25,00
2014 12 27.27
2015 10 16.67
39
din care
- malformaţii congenitale ale aparatului circulator
* Decese datorate afecţiunilor perinatale
din care:
- traumatisme obstetricale
Anul nr. %
1998 33 73,30
1999 10 76,92
2000 10 58,82
2001 8 44,44
2002 18 69,23
2003 18 66,66
2004 18 56,25
2005 12 60,00
2006 13 69,45
2007 10 76,92
2008 10 62,50
2009 2 40,00
2010 4 40,00
2011 7 77,78
2012 9 50,00
2013 11 84,62
2014 5 41.67
2015 5 50.00
Anul nr. %
1998 39 20,00
1999 30 19,35
2000 35 21,60
2001 15 16,67
2002 23 18,85
2003 23 19,49
2004 28 22,22
2005 18 20,22
2006 29 32,58
2007 28 39,44
2008 16 21,92
2009 14 27,45
2010 6 18,18
2011 15 30,61
2012 12 25,00
2013 18 34,62
2014 11 25.00
2015 16 26.67
40
- hemoragii fetale şi neonatale Anul nr. %
1998 18 46,15
1999 16 53,33
2000 21 60,00
2001 10 66,67
2002 15 65,22
2003 12 52,17
2004 23 82,14
2005 13 72,22
2006 17 58,62
2007 17 60,71
2008 10 62,50
2009 4 28,57
2010 1 16,67
2011 4 26,67
2012 2 16,67
2013 12 66,67
2014 6 54.55
2015 8 50.00
Anul nr. %
1998 1 2,56
1999 6 20,00
2000 6 17,14
2001 0 0,00
2002 1 7,18
2003 0 0,00
2004 0 0,00
2005 0 0,00
2006 0 0,00
2007 0 0,00
2008 0 0,00
2009 0 0,00
2010 0 0,00
2011 0 0,00
2012 0 0,00
2013 0 0,00
2014 0 0.00
2015 0 0.00
41
- 2015-
Malformaţiile congenitale au înregistrat cel mai mare procent în cauzele de deces
în ultimii 18 ani în 1998 şi din acestea au predominat malformaţiile aparatului
circulator.
Decese prin traumatisme obstetricale nu s-au mai înregistrat în ultimii 18 ani cu
excepţia unui deces în anul 2002 ceea ce demonstrează profesionalismul de care dau
dovadă medicii specialişti obstetrică- ginecologie, în schimb hemoragiile fetale au
constituit permanent o cauză de deces perinatal culminând cu anul 2004 când s-a
înregistrat procentul record de 82,14%.
Mortalitatea infantilă datorată bolilor aparatului respirator
Indicatorul propus de OMS, ca indicator al calităţii aerului ( poluarea aerului,
alergenii casnici- fum de ţigară, praf, păr animale- infecţii) a avut valoarea regăsită în
tabelul alăturat pentru intervalul 1998-2015:
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
CA 85 81 40 53 56 54 41 31 21 30 23 12 15 19 14 14 20
o/oo 11,41 10,47 5,77 8,22 8,60 8,54 6,30 4,99 3,33 4,68 3,56 1,94 2,48 3,12 2,35 2.55 3.51
În intervalul 1998-2014 indicatorul OMS propus pentru evaluarea calităţii aerului
a prezentat cea mai mare valoare în 1999(11,41 o
/oo) şi cea mai mică valoare în anul
2010 (1,94o/oo). Privind în mare evoluţia indicatorului corelat cu ceea ce semnifică
(calitatea aerului) ar însemna că la nivel de judeţ aerul şi-a îmbunătăţit calitatea.
Rămâne de văzut prin ce factori, prin ce mecanisme aerul şi-a îmbunătăţit calitatea sau
dacă corelarea cu mortalitatea infantilă este întâmplătoare. Pentru anul 2015 valoarea
indicatorului a fost 3,51 o/oo.
10 16
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Malformati congenitale Afectiuni perinatale
42
02468
1012
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
%o
Mortalitate infantilă boli aparat respirator
Evoluţia mortalităţii infantile prin boli ale aparatului respirator în perioada 1998-2015
2.1.4. Mortalitatea perinatală
Se calculează ca născuţi (morţi+decese 0 – 6 zile)/total născuţi. Se exprimă la 1000
născuţi morţi şi născuţi vii.
Are două componente mortinatalitatea şi mortalitatea neonatală precoce. Indicator
o/oo 2011 2012 2013 2014 2015
România
Mortalitatea perinatală 7,67 7,02 7,4 7.7 7.1
Mortinatalitatea 4,12 3,86 3,9 4.2 3.9
Mortalitatea neonatală precoce 3,57 3,18 3.53 - primirea raportarilor medicilor de familie pentru trimestrul III 2015 (san BNT pg 4, miscarea pacientilor cu diabet zaharat, tabel decese, tabel pacienti scleroza multipla, sindrom Down) 3.5 3.2
Dolj
Mortalitatea perinatală 1,8 2,8 5,5 2.2 2.8
Mortinatalitatea 0,2 0,5 0.5 0.5 0.2
Mortalitatea neonatală precoce 1,7 2,3 4,37 1.6 2.6
In perioada 2011-2015 mortalitatea perinatala in judetul Dolj a crescut de la 1,8 o/oo
in 2011 la 2,8 in 2015 inregistrand un varf in 2013 cand s-a inregistrat valoarea 5,5 o/oo.
0
2
4
6
2011 2012 2013 2014 2015
Evolutia mortalitatii perinatale si componentelor
in judetul Dolj in perioada 2011-2015
Mortalitatea perinatala
Mortinatalitatea
Mortalitatea neonatala
precoce
43
Evolutia mortalitatii perinatale in Dolj comparativ cu Romania in
perioada 2011-2015
0
2
4
6
8
10
2011 2012 2013 2014 2015
Romania
Dolj
2.1.5. Mortalitatea maternă
Anul Cifre absolute Indicator ( o/oo )
1997 2 0,264
1998 2 0,262
1999 4 0,54
2000 4 0,52
2001 4 0,58
2002 3 0,47
2003 6 0,92
2004 1 0,16
2005 2 0,31
2006 3 0,48
2007 4 0,5
2008 0 0,00
2009 1 0,155
2010 4 0,64
2011 0 0,00
2012 0 0,00
2013 3 0.50
2014 2 0.36
2015 0 0.00
Indicatorul mortalităţii materne este puternic influenţat de numărul de născuţi vii.
Astfel pentru anii 1997 şi 1998, dar si 2005 si 2014 numărul de decese materne a fost
de două pentru fiecare an , dar indicatorii sunt sensibil diferiţi variind între 0,26 şi
0,31o/oo, respectiv 0,36
o/oo.
44
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Ani
Mo
rtali
tate
a m
ate
rna l
a
1000 n
ascu
ti v
ii
Evoluţia mortalităţii materne în judeţul Dolj în perioada 1996-2015
___ România ___ Judeţul Dolj
Evoluţia mortalităţii materne în judeţul Dolj comparativ cu România
în perioada 1996-2015
In Dolj indicatorul mortalităţii materne a înregistrat valori superioare celor
înregistrate la nivel naţional cu excepţia anilor 2008, 2011, 2012 şi 2015.
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
45
2.2. Statica populaţiei
2.2.1. Nr. locuitori la 01.07.2015: 701461
2.2.2. Repartizarea populaţiei pe medii urban/rural Anul J u d e ţ U R B A N R U R A L
Total Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
1994 758895 379575 185271 194304 379320 186181 193139
1995 756318 380860 185799 195061 375458 184216 191242
1996 751938 383988 187428 196560 367950 180602 187348
1997 749311 385614 188087 197527 363697 178318 185379
1998 747840 386089 188080 198009 361751 177332 184419
1999 745204 385466 187574 197892 359738 176255 183483
2000 744243 384174 186631 197543 360069 176538 183531
2001 741825 383048 185808 197240 358777 175840 182937
2002 730214 368398 178389 190009 361816 177444 184372
2003 725342 368080 177978 190102 357262 175458 181804
2004 720554 381702 184200 197502 338852 166672 172180
2005 718874 383965 185032 198933 334909 164667 170242
2006 715989 383752 184661 199091 332237 163408 168829
2007 712187 382108 183505 198603 330079 162488 167591
2008 708504 379363 181818 197545 329141 162039 167102
2009 705345 379789 181914 197875 325556 160294 165262
2010 702124 379320 181506 197814 322804 158916 163888
2011 697813 377183 180162 197021 320630 157980 162250
2012 694266 372397 177401 194996 321869 158971 162898
2013 690257 372735 177335 195400 317522 156936 160586
2014 705760 389661 185911 203750 316099 156402 159697
2015 701461 387821 184715 203106 313640 155264 158376
URBAN Craiova Băileşti Calafat Filiaşi Segarcea Bechet Dăbuleni
1994 306825 22740 21314 19903 8703
1995 308031 22588 21347 20199 8695
1996 310833 22650 21461 20220 8819
1997 312891 22405 21374 20181 8763
1998 313530 21350 22257 20254 8698
1999 313173 22214 21116 20252 8711
2000 312358 22086 20857 20263 8610
2001 311326 22026 20692 20374 8630
2002 300487 20780 19197 19425 8509
2003 300843 20642 18955 19251 8389
2004 297291 20491 18732 19207 8342 3966 13673
2005 300182 20320 18571 19142 8267 3973 13510
2006 300587 20143 18380 19011 8230 3998 13403
2007 299429 19992 18258 18944 8266 3963 13256
2008 297539 19802 18070 18771 8203 3945 13033
2009 298643 19645 17816 18751 8198 3917 12819
2010 298740 19536 17707 18650 8122 3873 12692
2011 297510 19413 17382 18463 8080 3850 12485
2012 293567 19228 16961 18339 8091 3869 12342
2013 294510 19150 16732 18206 7989 3883 12265
2014 307290 20159 18769 18571 8066 4397 12409
2015 306115 20010 18583 18494 8013 4371 12235
46
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
450000
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
Anul
Po
pu
lati
a
Urban Rural
Repartizarea populaţiei pe medii în perioada 1994-2015
În ultimii 22 ani populaţia judeţului a cunoscut o scădere permanentă cu o
pierdere de 2-3 mii locuitori pe an , pierdere cu 4 mii in ultimii ani(mai puţin în 2014
faţă de 2013 cand s-a inregistrat o crestere a populatiei). Intre anii 1994-2015 piederea a
fost de peste 57 mii de locuitori, scăderea fiind preponderent în rural(peste 65 mii de
locuitori).
Pentru anul 2012 se constată că populaţia a scăzut doar în urban, în mediul rural
înregistrându-se o creştere faţă de anul precedent.
În anii 2013 si 2014 situatia arata o creştere a populatiei în urban(pe seama
populaţiei feminine) şi o scădere a populaţiei în rural. In anul 2014 un numar de 40 de
localitati au inregistrat cresteri (5 localitati in mediul urban si 35 in mediul rural)
Pentru anul 2015 se constată că populaţia a scăzut atat în urban cat si în rural fata
de anul precedent.
2.2.3. Repartiţia populaţiei pe grupe de vârstă (piramida vârstelor)
Populaţia stabilă pe grupe de vârstă, sexe şi medii la 01.07.2015 -număr- Grupa de
vârstă Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 701461 387821 313640 339979 361482
0 -4 ani 30287 16450 13837 15567 14720
5 -9 ani 33076 18032 15044 17045 16031
10-14 ani 34087 16925 17162 17556 16531
15-19 ani 37034 17560 19474 18967 18067
20-24 ani 41218 21313 19905 20998 20220
25-29 ani 53105 31500 21605 26862 26243
30-34 ani 51231 32447 18784 25919 25312
35-39 ani 57289 34491 22798 29016 28273
40-44 ani 53857 30522 23335 27238 26619
45-49 ani 57358 34034 23324 28727 28631
50-54 ani 40086 24826 15260 19792 20294
55-59 ani 47233 29792 17441 22882 24351
60-64 ani 43996 26138 17858 20512 23484
65-69 ani 37967 19414 18553 16772 21195
70-74 ani 27176 11776 15400 11340 15836
75-79 ani 28564 11634 16930 10926 17638
80-84 ani 17235 6821 10414 6271 10964
85 ani şi peste 10662 4146 6516 3589 7073
47
Piramida pe varste si sexe la 1ianuarie 2016
-8000 -6000 -4000 -2000 0 2000 4000 6000 8000 10000
Masculin Feminin
Structura pe vârste a populaţiei reflectă un proces constant de îmbătrânire
demografică determinat de creşterea populaţiei adulte şi vârstnice concomitent cu
scăderea numărului populaţiei tinere precum şi dominaţia sexului feminin începând cu
vârsta adultului.
48
Dacă ar fi posibilă o piramidă pe grupe de vârstă, ar arata astfel:
Structura populatiei judetului Dolj pe grupe de varste si gen
la 1 Iulie 2015
-40000 -30000 -20000 -10000 0 10000 20000 30000 40000
Masculin Feminin
În ceea ce priveşte structura pe principalele grupe de vârstă, Doljul are o
populaţie activă numeroasă (provenind din generaţiile anilor 70), dar un vârf
ascuţit(durată de viată redusă) şi o bază îngustă(natalitate redusă). Problema principală
pe termen lung este reprezentată de baza îngustă a piramidei (şi cu tendinţă continuă de
îngustare.
49
2.2.4. Distribuţia populaţiei pe localităţi
Populaţia stabilă pe localităţi la 01.07.2015
- număr -
2015
Localitatea Total Masculin Feminin
A 1 2 3
Total 701461 339979 361482
Mediul urban
Municipiul Craiova 306115 144989 161126
Municipiul Băileşti 20010 9717 10293
Municipiul Calafat 18583 8885 9698
Oraşul Bechet 4371 2139 2232
Oraşul Dăbuleni 12235 5954 6281
Oraşul Filiaşi 18494 9091 9403
Oraşul Segarcea 8013 3940 4073
Mediul Rural 313640 155264 158376
Afumaţi 2717 1330 1387
Almăj 1919 937 982
Amărăştii de Jos 5572 2738 2834
Amărăştii de Sus 1653 803 850
Apele Vii 2081 1069 1012
Argetoaia 4607 2302 2305
Bârca 4082 1990 2092
Bistreţ 4304 2157 2147
Botoşeşti-Paia 715 344 371
Brabova 1349 642 707
Brădeşti 4463 2230 2233
Braloştiţa 3768 1949 1819
Bratovoeşti 3199 1568 1631
Breasta 4172 2096 2076
Bucovăţ 4156 2066 2090
Bulzeşti 1420 697 723
Călăraşi 5921 2878 3043
Calopăr 3891 1965 1926
Caraula 2512 1254 1258
Cârcea 2253 1125 1128
Cârna 1386 674 712
Carpen 2321 1140 1181
Castranova 3236 1641 1595
Catane 1962 962 1000
Celaru 4462 2289 2173
Cerăt 4190 2143 2047
Cernăteşti 1790 910 880
Cetate 5457 2675 2782
Cioroiaşi 1539 753 786
Ciupercenii Noi 5254 2566 2688
Coşoveni 3267 1587 1680
Coţofenii din Dos 2325 1118 1207
Coţofenii din Faţă 1969 965 1004
50
- număr -
2015
Localitatea Total Masculin Feminin
A 1 2 3 Daneţi 5935 2970 2965
Desa 4987 2439 2488
Dioşti 3001 1499 1502
Dobreşti 2408 1215 1193
Dobroteşti 1657 820 837
Drăgoteşti 2138 1051 1087
Drănic 2455 1204 1251
Fărcaş 2088 1052 1036
Galicea Mare 4123 2041 2082
Galiciuica 1385 668 717
Gherceşti 1650 809 841
Ghidici 2396 1194 1202
Ghindeni 1812 921 891
Gighera 2894 1395 1499
Gângiova 2622 1294 1328
Giubega 2065 1049 1016
Giurgiţa 2950 1438 1512
Gogoşu 610 299 311
Goicea 2615 1258 1357
Goieşti 3047 1479 1568
Greceşti 1637 842 795
Întorsura 1490 748 742
Işalniţa 4011 1988 2023
Izvoare 1596 797 799
Leu 4713 2313 2400
Lipovu 3257 1616 1641
Măceşu de Jos 1281 625 656
Măceşu de Sus 1280 606 674
Maglavit 4762 2290 2472
Malu Mare 4256 2153 2103
Mârşani 4666 2326 2340
Melineşti 3978 1978 2000
Mischii 1658 814 844
Moţăţei 7185 3541 3644
Murgaşi 2396 1193 1203
Negoi 2378 1169 1209
Orodel 2664 1353 1311
Ostroveni 5029 2428 2601
Perişor 1690 818 872
Pieleşti 3616 1764 1852
Piscu Vechi 2750 1353 1397
Pleniţa 4625 2265 2360
Pleşoi 1355 689 666
Podari 6667 3293 3374
Poiana Mare 10718 5200 5518
51
- număr -
2015
Localitatea Total Masculin Feminin
A 1 2 3 Predeşti 2083 1020 1063
Radovan 1342 663 679
Rast 3572 1795 1777
Robăneşti 2309 1120 1189
Rojişte 2435 1239 1196
Sadova 8689 4347 4342
Sălcuţa 2162 1041 1121
Scaeşti 2111 1048 1063
Seaca de Câmp 1857 910 947
Seaca de Pădure 981 474 507
Secu 1054 526 528
Siliştea Crucii 1478 734 744
Şimnicu de Sus 4632 2324 2308
Sopot 1754 859 895
Tălpaş 1266 637 629
Teasc 3053 1524 1529
Terpeziţa 1568 779 789
Teslui 2336 1145 1191
Ţuglui 2896 1434 1462
Unirea 3807 1961 1846
Urzicuţa 3044 1492 1552
Valea Stanciului 5462 2689 2773
Vârtop 1707 845 852
Vârvoru de Jos 2535 1230 1305
Vela 1870 955 915
Verbiţa 1289 653 636
O distribuţie a populaţiei pe zone arondate spitalelor municipale, orăşeneşti şi
comunale arată astfel:
Zona spitalelor T U R
Craiova
Anul % % %
1998 62.60 66.98 33.02
1999 63.14 66.99 33.01
2000 62.74 66.89 33.11
2001 63.10 66,50 33.49
2002 62.40 65.95 34.05
2003 62.56 66,29 33.71
2004 66.55 61.99 38.01
2005 63.89 65.36 34.64
2006 62.94 66.70 33.30
2007 63.61 66.10 33.90
52
2008 63,46 66,18 33,82
2009 63.34 66.85 33.15
2010 63.26 67.26 32.74
2011 63.60 67.04 32.96
2012 63.62 66.47 33.53
2013 63.77 66.91 33.09
2014 64.09 67.31 32.69
2015 64.19 67.98 32.02
Calafat
1998 9.86 30.21 69.79
1999 9.69 29.25 70.75
2000 9.70 28.88 71.12
2001 9.66 28.87 71.13
2002 9.64 27.28 72.72
2003 12.14 21.53 78.47
2004 9.57 27.15 72.85
2005 12.02 21.49 78.51
2006 11.19 22.93 77.06
2007 11.36 22,56 77,44
2008 11,53 22,12 77,88
2009 11.79 21.43 78.57
2010 11.96 21.08 78.92
2011 11.69 21.31 78.69
2012 11.64 20.98 79.02
2013 11.57 20.95 79.06
2014 11.51 23.10 76.90
2015 11.48 23.09 76.91
Băileşti
1998 7.58 37.70 62.30
1999 7.26 41.04 58.96
2000 7.65 38.80 61.20
2001 7,23 41,02 58,98
2002 7.75 36.72 63.28
2003 7.70 36.95 63.05
2004 7.74 36.73 63.27
2005 7.33 38.57 61.43
2006 7.61 36.95 63.05
2007 7,60 36,95 63,05
2008 7,60 36,79 63,21
2009 7.55 36.86 63.14
2010 7.52 37.02 62.98
2011 7.49 37.11 62.89
2012 7.53 36.79 63.21
2013 7.49 37.04 62.96
2014 7.42 38.51 61.49
2015 7.39 38.58 61.42
Segarcea
1998 6.02 19.33 80.67
1999 6.02 19.43 80.57
2000 6.03 19.18 80.82
2001 6.05 19.24 80.76
2002 6.13 19.02 80.98
53
2003 6.10 18.97 81.03
2004 6.10 18.98 81.02
2005 6.06 18.99 81.01
2006 6.04 19.04 80.96
2007 6,03 19,26 80,74
2008 6,02 19,22 80,78
2009 5.98 19.43 80.57
2010 5.96 19.42 80.58
2011 5.94 19.50 80.50
2012 5.93 19.66 80.34
2013 5.91 19.60 80.40
2014 5.84 19.56 80.44
2015 5.83 19.61 80.39
Filiaşi
1998 4.99 54.37 45.63
1999 5.00 54.33 45.67
2000 5.03 54.18 45.82
2001 5.07 54.19 45.81
2002 4.98 53.39 46.61
2003 6.47 40.97 59.03
2004 6.52 40.86 59.14
2005 6.48 40.94 59.06
2006 6.49 40.92 59.08
2007 6.49 40.95 59.05
2008 6,51 40,70 59,30
2009 6.50 40.89 59.10
2010 6.50 40.87 59.13
2011 6.50 40.72 59.28
2012 6.53 40.45 59.55
2013 6.52 40.46 59.54
2014 6.40 41.12 58.88
2015 6.40 41.21 58.79
Dăbuleni
1998 4.94 0 100
1999 4.91 0 100
2000 4.87 0 100
2001 4.87 0 100
2002 5.05 0 100
2003 5.03 0 100
2004 5.01 48.84 51.16
2005 4.20 57.94 42.06
2006 4.94 50.83 49.17
2007 4.91 49.27 50.73
2008 4,88 49,11 50,89
2009 4.84 49.06 50.94
2010 4.81 49.07 50.93
2011 4.78 48.98 51.02
2012 4.75 49.09 50.91
2013 4.75 49.30 50.70
2014 4.74 50.26 49.74
2015 4.71 50.21 49.79
54
CS Pleniţa
1998 2.53 0 100
1999 2.51 0 100
2000 2.51 0 100
2001 2.53 0 100
2002 2.55 0 100
2003-2015 0 0 0
CS
Melineşti
1998 1.48 0 100
1999 1.47 0 100
2000 1.47 0 100
2001 1.49 0 100
2002 1.50 0 100
2003-2015 0 0 0
Populaţia arondată unităţilor sanitare C.S. Pleniţa şi C.S. Melineşti a suferit
modificări ca urmare a intrării în vigoare a Ordinului MS nr.331/2003 privind
aprobarea structurii organizatorice a unităţilor sanitare din judeţul Dolj.
55
56
2.2.5. Populaţia stabilă în vârstă de 65 ani şi peste la 1 iulie 2015 pe medii şi sexe
JUDEŢUL DOLJ
Anul
Populaţie
65 ani şi peste
CA %
2004 720554 121163 16,82
2005 718874 121856 16,95
2006 715989 120668 16.85
2007 712187 120851 16.97
2008 708504 119494 16.87
2009 705345 119342 16.92
2010 702124 118299 16.80
2011 697813 117130 16,78
2012 694266 117467 16.92
2013 690257 118779 17,21
2014 705760 120810 17.12
2015 701461 121604 17.34
MEDIUL URBAN
2004 381702 42842 10,96
2005 383965 42815 11.15
2006 383752 42872 11.23
2007 382108 43086 11.28
2008 379363 42668 11.25
2009 379789 43199 11.37
2010 379320 43289 11.40
2011 377183 43394 11,50
2012 372397 43942 11.80
2013 372735 45633 12.24
2014 389661 51990 13.34
2015 387821 53791 13.87
MEDIUL RURAL
2004 338852 79321 23,41
2005 334909 79041 23.60
2006 332237 77796 23.42
2007 330079 77765 23.56
2008 329141 76826 23.34
2009 325556 76143 23.39
2010 322804 75010 23.24
2011 320630 73736 23,00
2012 321869 73525 22.84
2013 317522 73146 23.79
2014 316099 68820 21.77
2015 313640 67813 21.62
Populaţia peste 65 ani, in anul 2015, reprezintă 17,34% din populaţie. Procentul
este mai crescut în mediul rural 21,62% (13,87 % în mediul urban) şi la sexul feminin
21,38% (13,53% la sexul masculin).
57
720554
121163
718874
121856
715989
120668
712187
120851
708504
119494
705345
119342
702124
118299
697813
117130
694266
117467
690257
118779
705760
120810
701461
121604
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
2004 2006 2008 2010 2012 2014
populatie judet
populatie peste 65 ani
Populaţia peste 65 ani şi populaţia judeţului în perioada 2004-2015
10.96
23.41
11.15
23.6
11.23
23.42
11.28
23.56
11.25
23.34
11.37
23.39
11.4
23.24
11.5
23
11.8
22.84
12.24
23.79
13.34
21.77
13.87
21.62
0
5
10
15
20
25
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
urban
rural
Proporţia populaţiei peste 65 ani pe medii în perioada 2004-2015 în judeţul Dolj
19.22
14.36
19.35
14.45
19.28
14.31
19.38
14.31
19.36
14.18
19.31
14.1
19.49
14.19
19.81
14.44
19.82
14.24
21.38
13.53
0
5
10
15
20
25
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
feminin
masculin.
Proporţia populaţiei peste 65 ani pe sexe în perioada 2006-2015 în judeţul Dolj
În strânsă legătură cu populaţia peste 65 de ani, indicele de dependenţă a
vârstnicilor se calculează ca raport între numărul de persoane vârstnice, inactive
economic (65+) şi numărul de persoane active (15 – 64 ani). În anul 2015 Doljul deţine
25,83 persoane vârstnice inactive la 100 de persoane active.
Pentru anul 2011 în România indicele de dependenţă a vârstnicilor a avut
valoarea 21,4% ; pentru Dolj valoarea indicelui a fost 24,29%.
58
Dolj
Populaţia pe grupe de vârstă Indice de
dependenţă a
vârstnicilor(%)
0-14
ani
15-64ani
populatia activa
peste 65ani
populaţia
vârstnică
2010 99163 484662 118299 24,41
2011 97852 482231 117130 24,29
2012 96949 479850 117467 24,48
2013 95410 476068 118779 24.95
2014 99163 485787 120810 24.87
2015 97450 482407 124604 25.83
JUDETUL DOLJ
TOTAL MASCULIN FEMININ Persoane peste 65 ani
la 1 ianuarie 2016
Municipiul CRAIOVA
2015 CA 42118 17650 24468
% 13.78 12.21 15.19
Municipiul BAILESTI
2015 CA 2884 1122 1762
% 14.43 11.55 17.14
Municipiul CALAFAT
2015 CA 2647 1036 1611
% 14.30 11.70 16.69
Oraşul BECHET
2015 CA 567 219 348
% 13.04 10.25 15.73
Oraşul DĂBULENI
2015 CA 2972 1209 1763
% 24.411 20.433 28.172
Oraşul FILIAŞI
2015 CA 2058 830 1228
% 11.17 9.17 13.09
Oraşul SEGARCEA
2015 CA 1296 532 764
% 16.17 13.52 18.73
Afumaţi
2015 CA 767 323 444
% 28.48 24.53 32.27
Almăj
2015 CA 437 169 268
% 22.95 18.15 27.54
59
Amărăştii de Jos
2015 CA 1122 458 664
% 20.10 16.65 23.46
Amărăştii de Sus
2015 CA 396 161 235
% 23.96 19.93 27.81
Apele Vii
2015 CA 466 184 282
% 22.49 17.25 28.06
Argetoaia
2015 CA 792 301 491
% 17.30 13.08 21.58
Bârca
2015 CA 831 302 529
% 20.39 15.15 25.41
Bistreţ
2015 CA 1011 416 595
% 23.53 19.28 27.82
Botoşeşti-Paia
2015 CA 277 112 165
% 38.96 32.65 44.84
Brabova
2015 CA 428 166 262
% 32.55 26.65 37.86
Brădeşti
2015 CA 766 312 454
% 17.04 13.87 20.21
Braloştiţa
2015 CA 479 198 281
% 12.78 10.20 15.54
Bratovoeşti
2015 CA 696 287 409
% 21.85 18.35 25.22
Breasta
2015 CA 544 219 325
% 13.03 10.42 15.66
Bucovăţ
2015 CA 717 297 420
% 17.24 14.35 20.12
Bulzeşti
2015 CA 487 189 298
% 34.44 27.43 41.10
60
Călăraşi
2015 CA 1374 562 812
% 23.29 19.60 26.78
Calopăr
2015 CA 671 260 411
% 17.27 13.27 21.34
Caraula
2015 CA 460 187 273
% 18.29 14.94 21.62
Cârcea
2015 CA 354 143 211
% 15.35 12.41 18.28
Cârna
2015 CA 401 163 238
% 29.08 24.18 33.76
Carpen
2015 CA 689 280 409
% 29.84 24.69 34.81
Castranova
2015 CA 683 261 422
% 21.21 15.95 26.63
Catane
2015 CA 344 135 209
% 17.32 13.85 20.67
Celaru
2015 CA 1025 388 637
% 23.12 17.03 29.57
Cerăt
2015 CA 559 213 346
% 13.39 9.97 16.97
Cernăteşti
2015 CA 449 185 264
% 25.15 20.40 30.07
Cetate
2015 CA 1090 400 690
% 19.98 14.98 24.78
Cioroiaşi
2015 CA 421 168 253
% 27.73 22.64 32.60
61
Ciupercenii Noi
2015
CA 1128 454 674
% 21.55 17.78 25.13
Coşoveni
2015 CA 533 206 327
% 16.32 12.90 19.58
Coţofenii din Dos
2015 CA 428 158 270
% 18.42 14.16 22.37
Coţofenii din Faţă
2015 CA 302 126 176
% 15.35 13.04 17.57
Daneţi
2015 CA 1377 553 824
% 23.34 18.64 28.09
Desa
2015 CA 809 327 482
% 16.46 13.42 19.44
Dioşti
CA 623 238 385
2015 % 20.77 15.86 25.70
Dobreşti
2015 CA 564 224 340
% 23.56 18.50 28.74
Dobroteşti
2015 CA 420 178 242
% 25.49 21.66 29.30
Drăgoteşti
2015 CA 533 203 330
% 24.95 19.33 30.39
Drănic
2015 CA 689 247 442
% 28.31 20.76 35.53
Fărcaş
2015 CA 363 134 229
% 17.37 12.71 22.10
Galicea Mare
2015 CA 777 315 462
% 18.97 15.51 22.37
Galiciuica
2015 CA 262 99 163
% 19.194 14.87 23.32
62
Gherceşti
2015
CA 389 146 243
% 23.39 17.89 28.69
Ghidici
2015 CA 421 178 243
% 17.63 14.99 20.23
Ghindeni
2015 CA 404 162 242
% 22.27 17.48 27.28
Gighera
CA 819 283 536
2015 % 28.48 20.33 36.12
Gângiova
2015 CA 632 237 395
% 24.13 18.25 29.92
Giubega
2015 CA 469 192 277
% 23.00 18.30 27.98
Giurgiţa
2015 CA 669 264 405
% 22.40 18.18 26.38
Gogoşu
2015 CA 278 107 171
% 45.72 35.79 55.34
Goicea
2015 CA 912 350 562
% 35.01 27.89 41.63
Goieşti
2015 CA 652 231 421
% 21.52 15.82 26.82
Greceşti
2015 CA 467 194 273
% 28.62 23.01 34.60
Întorsura
2015 CA 368 137 231
% 24.68 18.39 30.97
Işalniţa
2015 CA 613 235 378
% 15.30 11.81 18.75
Izvoare
2015 CA 373 148 225
% 23.71 18.83 28.59
63
Leu
2015
CA 1183 465 718
% 25.31 20.24 30.22
Lipovu
2015 CA 474 175 299
% 14.59 10.87 18.23
Măceşu de Jos
2015 CA 413 174 239
% 32.47 27.97 36.77
Măceşu de Sus
2015 CA 411 161 250
% 32.70 26.88 37.99
Maglavit
2015 CA 1195 449 746
% 25.18 19.66 30.31
Malu Mare
2015 CA 564 242 322
% 12.83 10.91 14.79
Mârşani
2015 CA 1067 428 639
% 22.95 18.46 27.41
Melineşti
2015 CA 800 309 491
% 20.12 15.60 24.60
Mischii
2015 CA 452 171 281
% 27.38 21.03 33.53
Moţăţei
2015 CA 1639 658 981
% 22.94 18.72 27.02
Murgaşi
2015 CA 664 255 409
% 28.06 21.65 34.43
Negoi
2015 CA 451 173 278
% 18.93 14.79 22.94
Orodel
2015 CA 598 237 361
% 22.63 17.65 27.77
Ostroveni
2015 CA 1471 581 890
% 29.33 23.99 34.32
64
Perişor
2015 CA 433 173 260
% 25.77 21.23 30.06
Pieleşti
2015 CA 761 296 465
% 20.96 16.54 25.26
Piscu Vechi
2015 CA 557 214 343
% 20.26 15.78 24.61
Pleniţa
2015 CA 805 323 482
% 17.43 14.25 20.50
Pleşoi
2015 CA 284 106 178
% 21.15 15.50 27.01
Podari
2015 CA 1034 418 616
% 15.44 12.67 18.14
Poiana Mare
2015 CA 2464 944 1520
% 23.10 18.25 27.66
Predeşti
2015 CA 350 150 200
% 16.79 14.68 18.82
Radovan
2015 CA 277 97 180
% 20.61 14.61 26.47
Rast
2015 CA 744 303 441
% 20.89 16.99 24.79
Robăneşti
2015 CA 641 229 412
% 27.96 20.61 34.86
Rojişte
2015 CA 480 189 291
% 19.70 15.27 24.29
Sadova
2015 CA 1276 496 780
% 14.68 11.37 18.03
Sălcuţa
2015 CA 423 158 265
% 15.22 19.65 23.77
65
Scaeşti
2015 CA 373 146 227
% 17.82 14.03 21.58
Seaca de Câmp
2015 CA 541 212 329
% 29.15 23.37 34.67
Seaca de Pădure
2015 CA 374 140 234
% 38.36 29.66 46.52
Secu
2015 CA 258 103 155
% 24.41 19.51 29.30
Siliştea Crucii
2015 CA 399 160 239
% 27.20 22.13 32.12
Şimnicu de Sus
2015 CA 914 342 572
% 19.57 14.58 24.60
Sopot
2015 CA 510 191 319
% 29.26 22.31 35.96
Tălpaş
2015 CA 273 103 170
% 21.70 16.25 27.24
Teasc
2015 CA 644 260 384
% 21.06 17.05 25.05
Terpeziţa
2015 CA 470 183 287
% 30.21 23.58 36.80
Teslui
CA 583 226 357
2015 % 25.23 19.83 30.49
Ţuglui
2015 CA 538 217 321
% 18.64 15.21 22.00
Unirea
2015 CA 707 307 400
% 18.67 15.78 21.74
Urzicuţa
2015 CA 593 237 356
% 19.48 15.83 23.00
66
Valea Stanciului
2015 CA 1435 536 899
% 26.40 20.08 32.51
Vârtop
2015 CA 351 128 223
% 20.64 15.22 25.93
Vârvoru de Jos
2015 CA 788 312 476
% 31.13 25.39 36.56
Vela
2015 CA 481 181 300
% 25.86 19.05 32.97
Verbiţa
2015 CA 272 117 155
% 21.22 18.22 24.22
ZONELE CU POPULAŢIE ÎMBĂTRÂNITĂ ( populaţie peste 65 ani )
În sudul judeţului sunt 8 localităţi cu populaţie îmbătrânită: Goicea, Cîrna,
Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Ostroveni, Gighera, Valea Stanciului, Drănic.
În centrul judeţului sunt localităţile: Perisor, Cioroiaşi, Siliştea Crucii, Afumaţi,
Terpeziţa şi Vîrvorul de Jos.
În nord vestul judeţului localităţi cu populaţie îmbătrânită sunt: Botoşeşti Paia,
Grecesti, Cernatesti, Seaca de Pădure, Gogoşu, Sopot, Brabova, Carpen, Vela.
În nord estul judeţului sunt localităţile: Bulzeşti, Murgaşi, Mischii.
Localităţi răzleţe: Seaca de Cîmp, Dobroteşti, Robăneşti.
Se remarcă partea de nord vest dar şi jumătatea de sud a judeţului, zone cu
populaţia cea mai îmbătrânită (domină quartilele 3 şi 4).
Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe
localităţi în ceea ce priveşte populaţia peste 65 de ani. Quartila 4 pentru populaţia peste
65 de ani, între 25,41 şi 45,72 cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):
Localitatea % Localitatea % Localitatea %
Dobrotesti 25.48 Gighera 28.48 Macesu de Jos 32.47
Perisor 25.77 Afumati 28.48 Brabova 32.55
Vela 25.86 Grecesti 28.62 Macesu de Sus 32.70
Valea Stanciului 26.40 Carna 29.08 Bulzesti 34.44
Silistea Crucii 27.20 Seaca de Cimp 29.15 Goicea 35.01
Mischii 27.38 Sopot 29.26 Seaca de Padure 38.36
Cioroiasi 27.73 Ostroveni 29.33 Botosesti-Paia 38.96
Robanesti 27.95 Carpen 29.84 Gogosu 45.72
Murgasi 28.06 Terpezita 30.21
Dranic 28.31 Virvoru de Jos 31.13
67
68
2.3. Mişcarea naturală a populaţiei 2.3.1. a) Natalitatea
Anul Născuţi vii Rata de natalitate (o/oo)
1994
T 7991 10,5
U 3737 10,0
R 4254 11,1
1995
T 7614 10,1
U 3514 9,3
R 4100 10,8
1996
T 7329 9,7
U 3381 8,9
R 3948 10,6
1997
T 7574 10,1
U 3490 9,1
R 4084 11,1
1998
T 7614 10,2
U 3543 9,3
R 4071 11,2
1999
T 7448 10,00
U 3485 9,04
R 3963 11,01
2000
T 7734 10,4
U 3574 9,4
R 4160 11,5
2001
T 6929 9,4
U 3267 8,6
R 3662 10,2
2002
T 6447 8.8
U 2957 8.0
R 3490 9.6
2003
T 6510 9.0
U 3176 8.7
R 3334 9.3
2004
T 6320 8,8
U 3270 8,5
R 3050 9,0
2005
T 6512 9.1
U 3569 9.3
R 2943 8.8
2006
T 6207 8.7
U 3476 9.1
R 2731 8.2
2007
T 6300 8.9
U 3575 9.4
R 2725 8.2
2008
T 6405 9.1
U 3604 9,5
R 2801 8,5
69
2009
T 6453 9.2
U 3614 9.6
R 2839 8.7
2010
T 6197 8.8
U 3563 9.4
R 2634 8.2
2011
T 6045 8.7
U 3309 8.8
R 2736 8.5
2012
T 6087 8,8
U 3287 8,8
R 2800 8,8
2013
T 5948 8,6
U 3249 8,7
R 2699 8,5
2014
T 5500 7,8
U 3011 7,7
R 5489 7,9
2015
T 5691 8.1
U 3157 8.1
R 2534 8.1
Rata de natalitate în perioada 1994-2000 a avut un caracter uşor ondulant pentru
ca apoi caracterul să se păstreze dar suprapus peste tendinţa permanentă de scădere. Din
2007 se constata o uşoara creştere a natalităţii pana in 2009. Cea mai mare valoare in
intervalul 1994-2015 s-a înregistrat în anul 1994(10,5 o
/oo), iar cea mai mică valoare în
anul 2014(7,8 o/oo).Valoarea ratei de natalitate in anul 2015 a fost 8,1
o/oo in crestere cu
0.4 o/oo
.
0
2
4
6
8
10
12
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
Na
tali
tate
a l
a 1
00
0 l
oc
uit
ori
Natalitate judet
Evoluţia natalităţii în judeţul Dolj în perioada 1994-2015
Ratele de natalitate comparativ cu ţara : dacă până în 2001 ratele judeţului au fost
comparative cu ratele naţionale, din 2002 rata natalităţii în judeţul Dolj este sub media
pe ţară. In anul 2015 rata natalităţii în judeţul Dolj este sub media pe ţară (8,4 o/oo ), dar
peste valoarea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia(7,3o/oo ).
70
0
2
4
6
8
10
12
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
Nata
lita
tea l
a 1
000
locu
ito
ri
Natalitate judet
Natalitate
Romania
Evoluţia natalităţii în judeţul Dolj comparativ cu România în perioada 1995-2015
Ratele de natalitate pe medii urmează evoluţia ratei de natalitate pe total.
În mediul rural rata de natalitate înregistrează valorile cele mai mari în perioada
1994-2004. Din 2005 are loc o inversare a ratei natalităţii pe medii(rata natalităţii în
mediul urban depăşind rata natalităţii în mediul rural), situaţia putând fi influenţată de
îmbătrânirea populaţiei în mediul rural. Din anul 2014 in mediul rural rata de natalitate
înregistrează valorile cele mai mari (are loc din nou o inversare a ratei natalităţii pe
medii). In anul 2015 se inregistreaza aceeasi valoare 8,1 o/oo pentru mediul urban si
mediul rural.
0
2
4
6
8
10
12
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
Nata
lita
tea l
a 1
000 l
oc
uit
ori
Urban
Rural
Evoluţia natalităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2015.
Natalitatea la nivel de judeţ, pe medii şi localităţi 2015
Localitatea Născuţi-
vii (CA)
Natalitatea
(%o)
Total 5691 8.11
Mediul urban 3157 8.14
Municipiul Craiova 2465 8.05
Municipiul Băileşti 196 9.80
Municipiul Calafat 120 6.46
Oraşul Bechet 40 9.15
Oraşul Dăbuleni 81 6.62
Oraşul Filiaşi 173 9.35
Oraşul Segarcea 82 10.23
Mediul rural 2534 8.08
Afumaţi 13 4.78
Almăj 16 8.34
71
Amărăştii de Jos 89 15.97
Amărăştii de Sus 14 8.47
Apele Vii 15 7.21
Argetoaia 43 9.33
Bârca 34 8.33
Bistreţ 43 9.99
Botoşeşti-Paia 3 4.20
Brabova 9 6.67
Brădeşti 36 8.07
Braloştiţa 24 6.37
Bratovoeşti 20 6.25
Breasta 49 11.74
Bucovăţ 26 6.26
Bulzeşti 7 4.93
Călăraşi 26 4.39
Calopăr 37 9.51
Caraula 28 11.15
Cârcea 17 7.55
Cârna 15 10.82
Carpen 12 5.17
Castranova 29 8.96
Catane 36 18.35
Celaru 26 5.83
Cerăt 52 12.41
Cernăteşti 17 9.50
Cetate 43 7.88
Cioroiaşi 10 6.50
Ciupercenii Noi 39 7.42
Coşoveni 31 9.49
Coţofenii din Dos 22 9.46
Coţofenii din Faţă 28 14.22
Daneţi 32 5.39
Desa 46 9.34
Dioşti 21 7.00
Dobreşti 9 3.74
Dobroteşti 5 3.02
Drăgoteşti 13 6.08
Drănic 19 7.74
Fărcaş 22 10.54
Galicea Mare 34 8.25
Galiciuica 13 9.39
Gherceşti 12 7.27
Ghidici 19 7.93
Ghindeni 10 5.52
Gighera 16 5.53
Gângiova 18 6.86
Giubega 19 9.20
Giurgiţa 31 10.51
Gogoşu 3 4.92
72
Goicea 25 9.56
Goieşti 27 8.86
Greceşti 12 7.33
Întorsura 9 6.04
Işalniţa 34 8.48
Izvoare 11 6.89
Leu 25 5.30
Lipovu 42 12.90
Măceşu de Jos 4 3.12
Măceşu de Sus 6 4.69
Maglavit 33 6.93
Malu Mare 37 8.69
Mârşani 33 7.07
Melineşti 41 10.31
Mischii 7 4.22
Moţăţei 48 6.68
Murgaşi 8 3.34
Negoi 27 11.35
Orodel 15 5.63
Ostroveni 37 7.36
Perişor 8 4.73
Pieleşti 28 7.74
Piscu Vechi 31 11.27
Pleniţa 39 8.43
Pleşoi 10 7.38
Podari 56 8.40
Poiana Mare 75 7.00
Predeşti 23 11.04
Radovan 17 12.67
Rast 30 8.40
Robăneşti 10 4.33
Rojişte 17 6.98
Sadova 78 8.98
Sălcuţa 20 9.25
Scaeşti 19 9.00
Seaca de Câmp 12 6.46
Seaca de Pădure 7 7.14
Secu 9 8.54
Siliştea Crucii 11 7.44
Şimnicu de Sus 26 5.61
Sopot 15 8.55
Tălpaş 4 3.16
Teasc 21 6.88
Terpeziţa 7 4.46
Teslui 19 8.13
Ţuglui 17 5.87
Unirea 39 10.24
Urzicuţa 40 13.14
Valea Stanciului 46 8.42
73
Vârtop 21 12.30
Vârvoru de Jos 24 9.47
Vela 12 6.42
Verbiţa 11 8.53
Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe
localităţi în ceea ce priveşte natalitatea.
Quartila 1 pentru natalitate, între 3,02 şi 6,31 cuprinde următoarele localităţi (vezi
harta):
Localitate %O Localitate %O
Dobroteşti 3.02 Bulzeşti 4.93
Măceşu de Jos 3.12 Carpen 5.17
Tălpaş 3.16 Leu 5.30
Murgaşi 3.34 Daneţi 5.39
Dobreşti 3.74 Ghindeni 5.52
Botoşeşti-Paia 4.20 Gighera 5.53
Mischii 4.22 Şimnicu de Sus 5.61
Robăneşti 4.33 Orodel 5.63
Călăraşi 4.39 Celaru 5.83
Terpeziţa 4.46 Ţuglui 5.87
Măceşu de Sus 4.69 Întorsura 6.04
Perişor 4.73 Drăgoteşti 6.08
Afumaţi 4.78 Bratovoeşti 6.25
Gogoşu 4.92 Bucovăţ 6.26
ZONELE CU NATALITATE REDUSĂ
Numărul de localităţi cu natalitate scăzută este acelaşi cu numărul de localităţi cu
populaţie îmbătrânită(28), aşa cum evidenţiază cartogramele prin quartila 1.
Comunele Botoşeşti Paia, Gogosu, Carpen, Dobrotesti, Macesu de Jos, Macesu
de Sus, Bulzesti, Murgasi, Mischii, Robanesti, Terpezita, Perisor, Afumati, Valea
Stanciului, Gighera au şi populaţie îmbătrânită .
LOCALITĂŢI CU POPULAŢIE ÎMBĂTRÂNITĂ, NATALITATE SCĂZUTĂ,
MORTALITATE CRESCUTĂ, SPOR NATURAL NEGATIV ( localităţi cu probleme
demografice) sunt:
Gogosu, Macesu de Jos, Terpezita, Macesu de Sus, Botoşeşti Paia.
74
75
b) fertilitatea
Anul Grupa de vârstă
15-49 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
1996
T 40,1 58,4 113,6 64,3 20,3 6,7 2,0 0,2
U 29,9 33,8 87,4 59,5 17,9 5,3 1,3 0,1
R 56,7 92,8 145,5 72,9 25,4 10,1 3,2 0,3
1997
T 41,5 64,7 111,3 62,9 25,4 7,6 1,9 0
U 30,6 34,5 85,6 58,1 24,4 5,9 1,7 0
R 59,6 108,9 143,4 71,0 27,4 11,6 2,4 0
1998
T 41,9 63,0 109,8 69,1 28,7 7,4 1,8 0
U 31,0 34,8 85,1 62,1 27,5 6,2 1,3 0
R 60,3 105,5 142,5 79,8 31,1 10,4 2,8 0,1
1999
T 41,00 58,13 106,15 68,76 28,47 8,19 2,06 0,08
U 30,12 29,65 78,19 64,56 27,62 6,69 1,41 0
R 59,81 104,11 147,96 74,90 30,20 11,61 3,48 0,20
2000
T 42,7 61,7 103,6 76,4 31,2 9,5 1,8 0,2
U 31,3 29,4 77,3 73,7 29,6 7,1 1,2 0,2
R 62,0 111,4 141,2 80,0 34,3 14,7 3,2 0,1
2001
T 38,3 54,8 91,8 67,4 28,4 10,1 2,2 0,2
U 28,6 27,2 67,0 66,6 27,8 8,7 1,6 0,1
R 54,8 96,9 128,2 68,6 29,6 13,2 3,6 0,3
2002
T 36.0 47.5 85.4 66.4 28.8 11.2 2.1 0.1
U 26.8 21.5 59.3 63.7 28.7 10.4 1.8 0.1
R 50.7 86.1 125.9 69.8 29.0 12.8 2.7 0.1
2003
T 36,4 45,3 83,2 69,9 33,1 13,2 2,2 0,1
U 28,8 22,9 57,2 71,9 34,2 12,9 1,9 0,2
R 48,8 78,0 125,3 67,1 31,4 13,7 2,7 0
2004
T 35.4 45.5 80.6 66.7 34.9 11.6 2.0 0.1
U 28.7 25.7 58.0 68.8 34.6 11.7 2.0 0.1
R 47.0 76.3 121.0 63.3 35.3 11.3 2.0 0.1
2005
T 36,5 48,6 75,1 72,1 38,0 12,0 2,2 0,3
U 31,6 25,7 57,3 77,9 44,2 12,1 1,5 0,2
R 45,1 83,1 106,9 62,7 29,0 11,9 3,7 0,4
2006
T 35,1 45,3 67,8 69,7 40,1 12,7 2,4 0,1
U 31,1 26,5 50,8 73,3 48,6 12,5 1,9 0,1
R 42,0 72,6 98,0 63,5 28,0 12,9 3,5 0,1
2007
T 35,9 48,3 70,6 70,9 39,7 12,0 2,5 0,1
U 32,3 29,9 54,4 75,3 46,2 12,6 2,1 0,1
R 42,0 73,9 98,5 62,9 30,0 11,0 3,4 -
2008
T 36.7 49,6 70,4 71,0 43,5 14,0 2,6 0,1
U 33,0 31,0 50,9 71,2 51,4 14,4 2,3 0,1
R 43,0 73,7 103,5 63,3 31,5 13,3 3,1 -
2009
T 37.2 51.4 69.4 73.3 45.0 13.6 3.4 0.2
U 33.7 33.4 51.3 74.5 51.8 15.8 3.3 0.1
R 43.2 72.7 99.3 71.0 34.4 10.2 3.6 0.4
2010
T 35.9 50 61.3 71.3 47.4 16.7 3 0
U 33.4 31.5 43.5 74.4 55.8 20.5 2.7 0
R 40 69.9 89.9 65.4 33.7 11.1 3.4 0
76
2011
T 35.3 49.8 63.9 66.7 46.6 18.5 2.5 0.1
U 31.6 30.5 43.6 67.0 52.3 20.7 2.4 0.0
R 41.4 69.1 95.3 66.0 36.9 15.2 2.7 0.3
2012
T 35,9 43.1 68.7 74.8 51.2 18.5 3.2 0.2
U 32.3 26.5 46.8 73.8 59.2 19.8 3 0.2
R 40.8 59.8 101.9 76.6 39.1 16.7 3.5 0.3
2013
T 35.2 Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
U Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
R Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
Fără
date
2014
T 31.4 44.8 57.5 61.2 46.5 17.5 3.4 0.2
U 28.8 25.9 40.9 60.8 52.2 20.4 3.5 0.3
R 35.5 62.4 77.4 61.9 36.1 12.9 3.3 0.1
2015
T 32.6 43.3 61.2 65.5 48.9 19.9 3.9 0.1
U 30.4 27.6 43.7 67.3 54.6 22.7 3.4 0.1
R 35.9 57.4 81.1 62.7 38.3 15.5 4.7 0.1
Rata de fertilitate în perioada 1996-2010 a avut o uşoară tendinţă de creştere până
în 1998 şi apoi caracter ondulant în perioada1999-2000. Cea mai mare valoare s-a
înregistrat în 2000 ( 42,7 o/oo ), iar cea mai mică în 2014(31,4 la mie ).
În 2015 rata de fertilitate pentru grupa de vârstă 25-29 de ani, înregistrează
cifrele cele mai ridicate.Urmează pe locul doi grupa de vârstă 20-24 ani. La această
grupă de vârstă , în mediul rural, indicatorul are valorile cele mai mari. Pe locul trei se
situează grupa de vârstă 30-34 ani
Pentru perioada de referinţă 1996-2015 în anul 2000 se înregistrează cea mai
mare valoare pentru grupa de vârstă 25-29 ani, anul 1996 pentru grupa de vârstă 20-24
ani şi 1997 pentru grupa de vârstă 15-19 ani .
0
10
20
30
40
50
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
Fe
rtil
itate
a l
a 1
000 f
em
ei
Evoluţia fertilităţii în judeţul Dolj în perioada 1996-2015
77
0
10
20
30
40
50
60
70
Fert
ilit
ate
a la 1
000
fem
ei
1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2015
Anul
Urban
Rural
Evoluţia fertilităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1996-2015(exceptand anul 2013)
61.2
65.5
48.9
0.1
3.9
19.9
43.3
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
Fertilitatea pe grupe de vârstă în judeţul Dolj în anul 2015.
Rata de fertilitate în anul 2015 a înregistrat valori superioare faţă de anul 2014
pe toate grupele de vârsta, cu excepţia grupei de vârsta 15-19 ani.
Rata de fertilitate în judeţul Dolj înregistrează valori inferioare ratei la nivel de
ţara din 2002.
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Romania 40.3 37.8 37.6 37.8 38.4 39.4 39.5 38.9 40.6 41.0 39.4 36.6 37.8 37.4 33 33.4
Dolj 42.7 38.3 36.2 36.4 35.4 36.5 35.1 35.9 36.7 37.2 35.9 35.3 35,9 35.2 31.4 32.6
Evoluţia ratei de fertilitate în perioada 2000-2015
in judeţul Dolj comparativ cu România
0
10
20
30
40
50
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Romania Dolj
78
c) descendenţa finală :
Indicatorul s-a îmbunătăţit până în 2000 pe seama creşterii numărului de născuţi
vii (cifre absolute) la o populaţie feminină fertilă (15-49 ani). Populaţia fertilă este
într-o continuă scădere în ultimii 7 ani ca şi numărul născuţilor vii şi indicatorul ca
atare. Din 2002 indicatorul a avut caracter ondulant.
Anul Descendenţa finală
1998 1,179603
1999 1,359318
2000 1,405378
2001 1,287244
2002 1,200870
2003 1,236288
2004 1,211779
2005 1,229846
2006 1,177245
2007 1,247822
2008 1,243797
2009 1.270286
2010 1.23709
2011 1.206019
2012-2013 Fără date
2014 1.155628
2015 1.328936
Descendenţa finală in Dolj in perioada 1998-2011
11.11.21.31.41.5
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
Ani
De
sc
en
de
nta
fin
ala
Descendenţa finală in Dolj in perioada 2014-2015
11.11.21.31.4
2014
Ani
Des
ce
nd
en
ta
fin
ala
79
d) indicele brut de reproducere :
Indicator în creştere până în 2000, începe să aibă un caracter ondulant în anii
următori. Pentru 2015 valoarea a fost 0,651179.
Indice brut de reproducere in Dolj in perioada 1998-2011
0.5
0.55
0.6
0.65
0.7
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
Ani
Ind
ice
bru
t d
e
rep
rod
uc
ere
Indice brut de reproducere in Dolj in perioada 2014-2015
0.52
0.54
0.56
0.58
0.6
0.62
0.64
0.66
2014 2015 Ani
Ind
ice b
rut
de
rep
rod
ucere
Anul Indicele brut de reproducere
1998 0,575646
1999 0,666064
2000 0,688635
2001 0,630749
2002 0,588426
2003 0,605781
2004 0,593772
2005 0,602625
2006 0,57685
2007 0,611433
2008 0,60946
2009 0.62244
2010 0.606174
2011 0.590949
2012-2013 Fără date
2014 0.566258
2015 0.651179
80
e) raportul avorturi/ născuţi vii:
Total avorturi/
născuţi vii
avorturi la cerere/
născuţi vii
avorturi incomplete/
născuţi vii
avorturi provocate/
născuţi vii
2001 0,931 0,60 0,33 0,01
2002 1,01 0,65 0,36 0,01
2003 0,89 0,53 0,36 0,001
2004 0.84 0.52 0.31 0.01
2005 0,71 0,41 0,29 0,001
2006 0,73 0,38 0,34 0,101
2007 0,50 0,22 0,28 -
2008 0.53 0.20 0.32 0.0003
2009 0.41 0.12 0.28 0
2010 0.44 0.1 0.34 0
2011 0.44 0.1 0.33 0.0005
2012 0.40 0.11 0.29 0
2013 0.42 0.16 0.26 0.0001
2014 0.36 0.13 0.27 0
2015 0.37 0.12 0.24 0
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015
avorturi/născuţi vii
avorturi la cerere/născuţi vii
avorturi incomplete/născuţi vii
avorturi provocate/născuţi vii
Scăderea indicatorului avorturi/născuţi vii a fost semnificativă în anul 2012
comparativ cu perioada anterioară. Această scădere se corelează cu activitatea de
consolidare a asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de sănătatea
reproducerii. Pe parcursul ultimilor 10 ani a existat o preocupare de instruire a
medicilor de familie şi asistenţilor medicali privind activitatea de planificare şi
sănătatea reproducerii (vezi cap.3 indicatorii PN de sănătatea femeii şi copilului). În
anii 2007, 2009, 2010, 2012, 2014 şi 2015 judeţul nu a înregistrat nici un avort
provocat. Comparativ cu cifra înregistrată la nivel naţional în 2013 indicii la 1000
nascuti vii (437.2 cazuri la 1000 născuţi vii) în Dolj sunt cu 16.1 procente mai mică
(421.1 cazuri la 1000 născuţi vii) . Si indicii la 1000 femei fertile in Dolj (14.8 cazuri la
1000 femei fertile) sunt cu 1.5 procente mai mici decat la nivelul tarii(16.3 cazuri la
1000 femei fertile).
81
2.3.2. Mortalitatea
a) rata brută de mortalitate Anul
Decese Rata de mortalitate (
o/oo)
1994
T 10109 13,3
U 3090 8,2
R 7019 18,3
1995
T 10411 13,8
U 3098 8,2
R 7313 19,2
1996
T 10912 14,5
U 3318 8,7
R 7594 20,4
1997
T 10877 14,5
U 3342 8,8
R 7535 20,5
1998
T 10345 13,9
U 3206 8,4
R 7139 19,6
1999
T 10365 13,9
U 3268 8,4
R 7097 19,7
2000
T 9521 12,8
U 3191 8,4
R 6330 17,5
2001
T 9990 13,5
U 3227 9,0
R 6773 18,7
2002
T 10730 14,7
U 3418 9,3
R 7312 20.2
2003
T 10415 14,4
U 3339 9,1
R 7076 19,7
2004
T 10055 13,9
U 3538 9,2
R 6517 19,2
2005
T 10188 14,2
U 3527 9,2
R 6661 19,9
2006
T 9952 13,9
U 3483 9,1
R 6469 19,4
2007
T 9710 13,7
U 3558 9,4
R 6152 18,6
2008
T 9742 13,8
U 3540 9,3
R 6202 18,9
82
2009
T 9864 14.0
U 3514 9,3
R 6350 19,5
2010
T 10008 14.3
U 3737 9.9
R 6271 19.4
2011
T 9567 13.7
U 3474 9.2
R 6093 19.0
2012
T 9543 13,8
U 3633 9,7
R 5910 18,5
2013
T 9256 13.4
U 3513 9.5
R 5743 18.1
2014
T 9558 13.5
U 3605 9.3
R 5953 18.8
2015
T 9990 14.2
U 3937 10.1
R 6053 19.3
Din 1994 până în 1996 indicatorul a avut un trend ascendent. În intervalul 1996-
2000 rata brută de mortalitate a avut o tendinţă de scădere permanentă. În următorii 2
ani mortalitatea generală a fost în creştere atingând cea mai mare valoare în 2002. Anii
următori sunt marcaţi de o tendinţă de scădere lentă cu uşoare reveniri.
Pentru 2015 indicatorul a avut valoarea 14.2 o/oo, în crestere faţă de anul
precedent cu 0.7 o
/oo. Valoarea inregistrata la nivelul judetului este cu cu 2,5 procente
mai mare decât valoarea înregistrată la nivel naţional (11,7 o
/oo) si cu 1,3 procente mai
mare decât valoarea înregistrată la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia
(12,9 o/oo).Valori crescute s-au inregistrat şi pe medii.
11.512
12.513
13.514
14.515
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
Anul
rata
de
mo
rtali
tate
la 1
000
loc
uit
ori
Evoluţia mortalităţii în judeţul Dolj în perioada 1994 – 2015
83
0
5
10
15
20
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
rata
de m
ort
ali
tate
la
1000 l
ocu
ito
ri
__ Mortalitate judeţ __ Mortalitate România
Evoluţia mortalităţii în judeţul Dolj comparativ cu România
în perioada 1995 – 2015
Evoluţia mortalităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994 – 2015
Valoarea înregistrată în mediul rural este dublă faţă de valoarea din mediul
urban, fenomen datorat probabil gradului ridicat de îmbătrânire demografică.
Valoarea inregistrata la nivelul judetului Dolj este mai mare decat cea inregistrata
la nivelul tarii si cea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest
Oltenia, pe total si pe medii
b) rata standardizată de mortalitate ( standard european ; pentru 1980 şi 1985 după
structura populaţiei României; pentru anii 2011, 2012 şi 2013 indicii mortalităţii
corectate au fost calculaţi cu populaţia stabilă, deoarece INS-ul nu a furnizat populaţia
legală ).
Mortalitate
generala
Anul 2015
Judetul Dolj Regiunea de
Dezvoltare Sud-
Vest Oltenia
Romania
CA o/oo CA o
/oo CA o
/oo
Total 9990 14.2 28529 12.9 260997 11.7
Urban 3937 10.1 10040 9.1 122492 9.8
Rural 6053 19.3 18489 16.7 138505 14.3
0
5
10
15
20
25
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014
urban
rural
84
0
5
10
15
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Anul
rata
de
mo
rtali
tate
la 1
000
loc
uit
ori
__ Mortalitate România __ Mortalitate Judeţ
Evoluţia mortalităţii standardizate în judeţul Dolj comparativ cu România
în perioada 1995 – 2013
Graficele comparative Dolj- România arată că mortalitatea în judeţul Dolj este
uşor peste media naţională.
Anul Dolj România
1980 10,3 10,4
1985 11,3 10,9
1989 12,2 11,9
1990 12,0 11,8
1995 12,8 12,2
1996 13,2 12,9
1997 13,0 12,4
1998 12,5 11,9
1999 12,5 11,6
2000 11,2 11,0
2001 11,5 11,0
2002 12,2 11,5
2003 11,9 11,3
2004 11,4 10,8
2005 11,3 10,6
2006 10,9 10,3
2007 10,4 9,8
2008 10,3 9,6
2009 10,2 9,7
2010 10.2 9.5
2011 9.6 9.0
2012 9.4 9.0
2013 9.0 8.7
2014 Fara date Fara date
2015 9.4 8.4
85
c) modelul mortalităţii pe cauze
Cauze deces
Nr. decese 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Boli ap circulator 7112 6895 6703 6615 6699 6787 6610 6456 6230 6382 6671
Tumori 1225 1253 1317 1339 1401 1467 1382 1457 1467 1463 1534
Boli ap respirator 606 530 522 539 483 485 437 428 401 456 509
Boli ap digestiv 459 438 438 468 548 534 449 493 481 511 535
Accidente, otrăviri,
traumatisme 416 457 381 440 417 409 356 346 316 319 340
Tulburări mentale si de
comportament 35 27 17 27 26 30 16 15 21 23 20
Boli sistem nervos 42 20 39 35 41 36 50 74 50 53 80
Boli infecţioase şi
parazitare 81 98 87 92 72 76 71 84 62 87 68
Boli genito-urinare 74 82 68 65 70 77 64 76 78 92 101
Anomalii congenitale 18 29 19 18 8 11 9 15 14 17 14
Boli endocrine, de
nutriţie şi de metab,
boli sânge şi org
hematopoetice
74 71 58 44 38 40 47 45 40 55 14
Cauze perinatale 26 26 28 16 14 10 15 12 18 11 16
Complicaţii ale sarcinii,
naşterii, lăuziei 2 2 4 0 0 0 0 0 3 2 0
Alte cauze 18 24 29 44 47 46 61 51 75 87 88
Cauze deces
Structura deceselor(%) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Boli ap circulator 69,80 69,28 69,03 67,90 67.91 67.82 69.09 67,65 67,30 66,77 66.78
Tumori 12,02 12,59 13,56 13,75 14.20 14.66 14.45 15,27 15,85 15.31 15.36
Boli ap respirator 5,95 5,33 5,38 5,53 4.90 4.85 4.57 4,48 4,33 4.77 5.10
Boli ap digestiv 4,51 4,40 4,51 4,80 5.55 5.33 4.69 5,07 5,20 5.35 5.36
Accidente, otrăviri,
traumatisme 4,08 4,59 3,92 4,52 4.23 4.08 3.72 3,63 3,41 3.34 3.40
Tulburări mentale si
de comportament 0.34 0,27 0.18 0,28 0.26 0.30 0.17 0,16 0,23 0.24 0.20
Boli sistem nervos 0.41 0.20 0.40 0.36 0.41 0.36 0.52 0.78 0.54 0.55 0.80
Boli infecţioase şi
parazitare 0,80 0,98 0,90 0,95 0.73 0.76 0.74 0,88 0,67 0.91 0.68
Boli genito-urinare 0,73 0,82 0,70 0,67 0.71 0.77 0.67 0,80 0,84 0.96 1.01
Anomalii
congenitale 0,18 0,29 0,19 0,18 0.1 0.11 0.09 0,16 0,15 0.18 0.16
Boli endocrine, de
nutriţie şi de metab,
boli sânge şi organe
hemato poetice
0,73
0,71
0,60 0,45 0.38 0.40 0.49 0,47 0,43 0.57 0.14
Cauze perinatale 0,25 0,26 0,29 0,16 0.14 0.1 0.16 0,13 0,19
0.12 0.16
86
Complicaţii ale
sarcinii, naşterii,
lăuziei
0,02 0,02 0,04 0 0 0 0 0 0,03 0.02 0
Alte cauze 0,18 0,24 0,30 0,45 0.47 0.46 0.64 0.53 0,81 0.91 0.88
Decedaţi pe principalele cauze în mediul urban şi rural
Cauze deces Urban
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Boli ap circulator 2231 2122 2207 2152 2122 2252 2150 2195 2110 2147 2400
Tumori 595 633 664 695 681 779 710 742 769 743 797
Boli ap respirator 166 157 154 154 147 151 129 131 126 152 167
Boli ap digestiv 191 214 200 194 248 221 198 242 213 217 245
Accidente, otrăviri,
traumatisme 168 182 164 176 153 170 137 139 129 123 126
Tulburări mentale si
de comportament 11 9 4 5 4 9 2 3 3 4 6
Boli sistem nervos 19 10 17 20 23 19 22 31 28 31 45
Boli infecţioase şi
parazitare 29 42 34 34 28 32 18 34 19 38 28
Boli genito-urinare 37 45 38 38 37 38 29 42 40 54 52
Anomalii congenitale 9 12 10 11 7 5 6 9 6 8 9
Boli endocrine, de
nutriţie şi de metab,
boli sânge şi org
hematopoetice
46 30 34 29 25 20 23 30 18 34 8
Cauze perinatale 9 14 14 5 7 9 8 9 8 4 5
Complicaţii ale
sarcinii, naşterii,
lăuziei
2 - 1 - - - - - - 2 0
Alte cauze 14 13 17 27 32 32 42 26 44 48 49
Cauze deces Rural 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Boli ap circulator 4881 4773 4496 4463 4577 4535 4460 4261 4120 4235 4271
Tumori 630 620 653 644 720 688 672 715 698 720 737
Boli ap respirator 440 373 368 385 336 334 308 297 275 304 342
Boli ap digestiv 268 224 238 274 300 313 251 242 268 294 290
Accidente, otrăviri,
traumatisme 248 275 217 264 264 239 219 207 187 196 214
Tulburări mentale si
de comportament 24 18 13 22 22 21 14 12 18 19 14
Boli sistem nervos 23 10 22 15 18 17 28 43 22 22 35
Boli infecţioase şi
parazitare 52 56 53 58 44 44 53 50 43 49 40
Boli genito-urinare 37 37 30 27 33 39 35 34 38 38 49
Anomalii
congenitale
9 17 9 7 1 6 3 6 8 9 11
87
Boli endocrine, de
nutriţie şi de metab,
boli sânge şi org
hematopoetice
28 41 24 15 13 20 24 25 22 21 6
Cauze perinatale 17 12 14 11 7 1 7 3 10 7 11
Complicaţii ale
sarcinii, naşterii,
lăuziei
0 2 3 - - - - - 3 - 0
Alte cauze 4 11 12 17 15 14 19 25 31 39 39
În anul 2015 e primele trei locuri se situează decesele datorate bolilor
aparatului circulator, tumorilor, bolilor aparatului digestiv.
Datele pentru 2015 arată că mediul urban copiază acelaşi model pe primele
trei locuri, însă pentru mediul rural locul trei este ocupat de decesele survenite prin
bolile aparatului respirator.
0.885.1
5.36
0.68
1.01
0.16
0.14
0
0.163.4
66.78
15.36
0.2
0.8
boli apcirculator
tumori
boli ap digestiv
boli aprespirator
leziunitraumatice siotraviriTulb mintale
boli Sistemnervos
boli infectioasesi parazitare
boli genito-urinare
anomaliicongenitale
boli endocrine
cauzeperinatale
complicatiisarcinanastere lauziealte cauze
Structura mortalităţii pe cauze în anul 2015
88
Indicii mortalităţii brute şi standardizate pe primele 5 grupe de cauze medicale de
moarte în anul 2015 sunt evidenţiaţi în tabelul şi graficul următor:
la 100000 de locuitori
Cauze
medicale
Dolj România Mortalitate
bruta
Mortalitate
standardizată
Mortalitate
bruta
Mortalitate
standardizată
Boli aparat
circulator 950.2 578.8 691.7 455.9
Tumori 218.5 163.2 230.6 177.5
Boli aparat
respirator 72.6 52.4 67.4 50.3
Accidente 48.3 43.3 43.7 39.0
Boli aparat
digestiv 76.3 58.0 64.6 51.4
boli aparat
circulator
tumori boli aparat
respirator
accidente boli aparat
digestiv
0
100
200
300
400
500600
Dolj
Romania
Evoluţia mortalităţii standardizate
în judeţul Dolj comparativ cu România în 2015
d) Rata brută de mortalitate pe localităţi
Localitatea Decedaţi
(CA)
Mortalitatea
(%o)
Total 9990 14.21
Mediul urban 3937 10.13
Municipiul Craiova 2891 9.44
Municipiul Băileşti 259 12.94
Municipiul Calafat 206 11.09
Oraşul Bechet 54 12.35
89
Localitatea Decedaţi
(CA)
Mortalitatea
(%o)
Oraşul Dăbuleni 214 17.49
Oraşul Filiaşi 176 9.52
Oraşul Segarcea 127 15.85
Mediul Rural 6053 19.27
Afumaţi 72 26.50
Almăj 30 15.63
Amărăştii de Jos 76 13.64
Amărăştii de Sus 40 24.20
Apele Vii 47 22.59
Argetoaia 73 15.85
Bârca 71 17.39
Bistreţ 75 17.43
Botoşeşti-Paia 17 23.78
Brabova 37 27.43
Brădeşti 63 14.12
Braloştiţa 32 8.49
Bratovoeşti 77 24.07
Breasta 57 13.66
Bucovăţ 68 16.36
Bulzeşti 34 23.94
Călăraşi 96 16.21
Calopăr 60 15.42
Caraula 43 17.12
Cârcea 28 12.43
Cârna 30 21.65
Carpen 44 18.96
Castranova 70 21.63
Catane 23 11.72
Celaru 88 19.72
Cerăt 61 14.56
Cernăteşti 38 21.23
Cetate 94 17.23
Cioroiaşi 33 21.44
Ciupercenii Noi 98 18.65
Coşoveni 46 14.08
Coţofenii din Dos 24 10.32
Coţofenii din Faţă 25 12.70
Daneţi 114 19.21
Desa 63 12.79
Dioşti 57 18.99
Dobreşti 44 18.27
Dobroteşti 46 27.76
Drăgoteşti 52 24.32
Drănic 90 36.66
Fărcaş 35 16.76
Galicea Mare 79 19.16
Galiciuica 37 26.71
90
Localitatea Decedaţi
(CA)
Mortalitatea
(%o)
Gherceşti 25 15.15
Ghidici 27 11.27
Ghindeni 28 15.45
Gighera 81 27.99
Gângiova 62 23.65
Giubega 53 25.67
Giurgiţa 41 13.90
Gogoşu 31 50.82
Goicea 80 30.59
Goieşti 74 24.29
Greceşti 44 26.88
Întorsura 32 21.48
Işalniţa 64 15.96
Izvoare 55 34.46
Leu 102 21.64
Lipovu 57 17.50
Măceşu de Jos 39 30.44
Măceşu de Sus 40 31.25
Maglavit 112 23.52
Malu Mare 55 12.92
Mârşani 87 18.65
Melineşti 73 18.35
Mischii 42 25.33
Moţăţei 144 20.04
Murgaşi 52 21.70
Negoi 40 16.82
Orodel 66 24.77
Ostroveni 123 24.46
Perişor 39 23.08
Pieleşti 72 19.91
Piscu Vechi 54 19.64
Pleniţa 77 16.65
Pleşoi 41 30.26
Podari 89 13.35
Poiana Mare 192 17.91
Predeşti 38 18.24
Radovan 23 17.14
Rast 79 22.12
Robăneşti 46 19.92
Rojişte 32 13.14
Sadova 98 11.28
Sălcuţa 44 20.35
Scaeşti 39 18.47
Seaca de Câmp 49 26.39
Seaca de Pădure 35 35.68
Secu 19 18.03
Siliştea Crucii 41 27.74
91
Localitatea Decedaţi
(CA)
Mortalitatea
(%o)
Şimnicu de Sus 93 20.08
Sopot 55 31.36
Tălpaş 25 19.75
Teasc 55 18.02
Terpeziţa 56 35.71
Teslui 56 23.97
Ţuglui 57 19.68
Unirea 70 18.39
Urzicuţa 47 15.44
Valea Stanciului 133 24.35
Vârtop 37 21.68
Vârvoru de Jos 67 26.43
Vela 44 23.53
Verbiţa 26 20.17
Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe
localităţi în ceea ce priveşte mortalitatea generală.
Quartila 4 pentru mortalitatea generală, între 24,03 şi 50,82 cuprinde următoarele
localităţi (vezi harta):
Localităţile cu mortalitate crescută sunt concentrate astfel:
- în nord –vestul judeţului: Brabova, Gogoşu, Seaca de Pădure, Sopot, Grecesti,
Plesoi
- din centru spre sud-vest: Terpeziţa, Vîrvoru de Jos, Orodel, Izvoare, Giubega,
Galiciuica, Siliştea Crucii, Afumati, Seaca de Câmp
- în sud : Dranic, Valea Stanciului, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Goicea, Gighera,
Ostroveni
- în est: Goieşti, Mischii, Dragotesti, Bratovoiesti, Dobrotesti, Amarastii de Sus.
Localitate %o Localitate %o
Bratovoeşti 24.07 Brabova 27.43
Amărăştii de Sus 24.20 Siliştea Crucii 27.74
Goieşti 24.29 Dobroteşti 27.76
Drăgoteşti 24.32 Gighera 27.99
Valea Stanciului 24.35 Pleşoi 30.26
Ostroveni 24.46 Măceşu de Jos 30.44
Orodel 24.77 Goicea 30.59
Mischii 25.33 Măceşu de Sus 31.25
Giubega 25.67 Sopot 31.36
Seaca de Câmp 26.39 Izvoare 34.46
Vârvoru de Jos 26.43 Seaca de Pădure 35.68
Afumaţi 26.50 Terpeziţa 35.71
Galiciuica 26.71 Drănic 36.66
Greceşti 26.88 Gogoşu 50.82
92
93
Indicatori OMS pentru aprecierea calităţii aerului:
-mortalitatea infantilă datorată bolilor aparatului respirator
Indicatorul propus de OMS, ca indicator al calităţii aerului ( poluarea aerului,
alergenii casnici- fum de ţigară, praf, păr animale- infecţii) a avut valoarea regăsită în
tabelul alăturat pentru intervalul 1998-2015:
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
CA 85 81 40 53 56 54 41 31 21 30 23 12 15 19 14 14 20 o/oo 11,41 10,47 5,77 8,22 8,60 8,54 6,30 4,99 3,42 4,68 3.56 1.94 2.48 3,12 2,35 2.55 3.51
Evoluţia mortalităţii infantile prin boli respiratorii în judeţul Dolj
în perioada 1998 – 2015
-mortalitatea prin boli respiratorii la toate vârstele : Anul Valoarea indicatorului
( o/oooo)
1998 73.14
1999 81.32
2000 68.26
2001 62.95
2002 71.76
2003 63.97
2004 72.44
2005 84.29
2006 74.02
2007 73.29
2008 76,08
2009 68.48
2010 69.07
2011 62.62
2012 61,65
2013 58,09
2014 64.61
2015 72.56
0
5
10
15
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Anul
%o
Mortalitate infantilă boli aparat respirator
94
0
20
40
60
80
100
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
Mortalitate boli respiratorii
Evoluţia mortalităţii prin boli respiratorii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2015
Pe medii mortalitatea prin boli respiratorii la toate vârstele a înregistrat valorile: Anul Valoarea indicatorului
( o/oooo)
Urban Rural
1998 37,30 111,40
1999 47,22 117,86
2000 37,74 100,81
2001 34,46 93,37
2002 34,74 109,45
2003 26,35 102,73
2004 36,68 114,76
2005 43.23 131.38
2006 40,91 112,27
2007 40.30 111.49
2008 40,59 116,97
2009 38.71 103.21
2010 39.81 103.47
2011 34.20 96.06
2012 35.18 99.27
2013 33,80 86,61
2014 39.01 96.17
2015 49.12 94.61
Evoluţia mortalităţii prin boli respiratorii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2015
0
50
100
150
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Anul
Mortalitatea boli respiratorii urban Mortalitatea boli respiratorii rural
95
-mortalitatea prin boli ale sistemului circulator la toate vârstele: Anul Valoarea indicatorului
( o/oooo)
1998 965,71
1999 984,29
2000 878,61
2001 942,81
2002 1043,66
2003 1024.21
2004 972.72
2005 989.32
2006 963,00
2007 941.19
2008 933,66
2009 949.75
2010 966.21
2011 947.25
2012 929,90
2013 902,56
2014 904.27
2015 951.02
Evoluţia mortalităţii prin boli ale sistemului circulator în judeţul Dolj
în perioada 1998 – 2015
Pe medii mortalitatea prin boli ale sistemului circulator la toate vârstele a
înregistrat valorile: Anul Valoarea indicatorului
( o/oooo)
Urban Rural
1998 518,02 1443,53
1999 514,70 1487,47
2000 497,95 1284,75
2001 515,34 1399,20
2002 576,01 1519,83
2003 569,44 1492,74
750800850900950
100010501100
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
Mortalitate boli sistem circulator
96
2004 578,96 1441,78
2005 581.04 1547.41
2006 552,96 1436,63
2007 577.59 1362.10
2008 567,27 1355,95
2009 558.73 1405.90
2010 593.69 1404.88
2011 570.02 1391.01
2012 589.42 1323.83
2013 566,08 1297,55
2014 550.99 1339.77
2015 705.93 1181.52
0
500
1000
1500
2000
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
Mortalitate boli sist circulator urban Mortalitate boli sist circulator rural
Evoluţia mortalităţii prin boli ale sistemului circulator pe medii în judeţul Dolj
în perioada 1998 – 2015
Graficele celor trei indicatori propuşi de OMS îmbracă acelaşi caracter ondulant
pentru perioada studiată, cu excepţia mortalităţii infantile prin boli respiratorii care
pentru anul 2003 a avut tendinţa de creştere, ceea ce ar putea demonstra că
diagnosticele de deces au fost bine exprimate şi că nu ar exista interpunerea altor
factori.
Privind în mare evoluţia indicatorilor corelată cu ceea ce semnifică (calitatea
aerului) ar însemna că la nivel de judeţ aerul şi-a îmbunătăţit calitatea. Rămâne de
văzut prin ce factori şi prin ce mecanisme aerul şi-a îmbunătăţit calitatea .
97
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100% Boli Sistem nervos
Complicatii ale sarcinii, nasterii,
lauziei
Alte cauze
Cauze perinatale
Boli endocrine, de nutritie si de
metabolism, boli ale singelui si
organelor hematopoetice
Anomalii congenitale
Boli genito-urinare
Boli infectioase si parazitare
Tulburari mentale
Accidente, otraviri, traumatisme
Boli aparat digestiv
Boli aparat respirator
Tumori
Boli aparat circulator
Structura deceselor pe cauze în judeţul Dolj în 2015
98
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Urban Rural
Boli Sistem nervos
Complicatii ale sarcinii, nasterii,
lauziei
Alte cauze
Cauze perinatale
Boli endocrine, de nutritie si de
metabolism, boli ale singelui si
organelor hematopoetice
Anomalii congenitale
Boli genito-urinare
Boli infectioase si parazitare
Tulburari mentale,
Accidente, otraviri, traumatisme
Boli aparat digestiv
Boli aparat respirator
Tumori
Boli aparat circulator
Structura deceselor pe afecţiuni pe medii în judeţul Dolj în anul 2015.
99
d) modelul mortalităţii pe grupe de vârstă :
Anul
Date
demografice
Grupa de vârstă
0-14 ani
15-44 ani 45-64 ani peste 65 ani
1996
Populaţie 138380 316475 189400 107683 Decese 299 637 2521 7455 Mortalitate (
o/oo) 2,16 2,01 13,31 69,23
Structura deceselor (%) 2,74 5,84 23,10 68,33
1997
Populaţie 135060 317257 187216 109778 Decese 296 617 2614 7350 Mortalitate (
o/oo) 2,19 1,94 13,96 66,95
Structura deceselor (%) 2,72 5,67 24,04 67,57
1998
Populaţie 133472 316562 186486 111320 Decese 325 529 2387 7104 Mortalitate (
o/oo) 2,43 1,67 12,80 63,82
Structura deceselor (%) 3,40 5,12 23,07 68,67
1999
Populaţie 131135 316517 185070 112482 Decese 260 489 2172 7444 Mortalitate (
o/oo) 1,98 1,54 11,73 66,17
Structura deceselor (%) 2,50 4,72 20,96 71,82
2000
Populaţie 128086 315686 185780 114691 Decese 244 470 2038 6769 Mortalitate (
o/oo) 1,90 1,49 10,97 69,02
Structura deceselor (%) 2,56 4,94 21,41 71,09
2001
Populaţie 125288 314339 184464 117734 Decese 181 451 2180 7178 Mortalitate (
o/oo) 1,44 1,43 11,82 60,97
Structura deceselor (%) 1,81 4,52 21,82 71,95
2002
Populaţie 120355 309360 182054 118445 Decese 183 477 2158 7912 Mortalitate (
o/oo) 1,52 1,54 11,85 66,80
Structura deceselor (%) 1,70 4,45 20,11 73,74
2003
Populaţie 116020 308143 181192 119987 Decese 176 450 2043 7746 Mortalitate (
o/oo) 1.52 1.46 11.28 64.56
Structura deceselor (%) 1.46 4.32 19.62 74.37
2004
Populaţie 112056 307163 180172 121163 Decese 161 454 1975 7465 Mortalitate (
o/oo) 1,44 1,48 10,96 61,61
Structura deceselor (%) 1,60 4,52 19,64 74,24
2005
Populaţie 107806 310294 178918 121856 Decese 138 392 1920 7738 Mortalitate (
o/oo) 1.28 1.26 10.73 63.50
Structura deceselor (%) 1.35 3.85 18.85 75.95
2006
Populaţie 105743 309507 180071 120668 Decese 128 413 1883 7528
100
Mortalitate ( o/oo) 1,21 1,33 10,46 62,39
Structura deceselor (%) 1,29 4,15 18,92 75,64
2007
Populaţie 103088 308739 179509 120851 Decese 118 374 1831 7387 Mortalitate (
o/oo) 1.14 1.21 10.20 61.12
Structura deceselor (%) 1.22 3.85 18.86 76.07
2008
Populaţie 101470 308227 179313 119494 Decese 111 396 1919 7316 Mortalitate (
o/oo) 1,09 1,28 10,70 61,22
Structura deceselor (%) 1,14 4,06 19,70 75,10
2009
Populaţie 99919 308387 177697 119342 Decese 82 395 1995 7392 Mortalitate (
o/oo) 0.82 1.28 11.23 61.94
Structura deceselor (%) 0.83 4 20.23 74.94
2010
Populaţie 99163 307825 176837 118299 Decese 63 406 1933 7606 Mortalitate (
o/oo) 0.63 1.32 10.93 64.29
Structura deceselor (%) 0.63 4.06 19.31 76
2011
Populaţie 97852 307064 175167 117130 Decese 79 325 1747 7416 Mortalitate (
o/oo) 0.81 1.06 9.97 63.31
Structura deceselor (%) 0.82 3.40 18.26 77.52
2012
Populaţie 96949 305080 174770 117467 Decese 81 331 1753 7378 Mortalitate (
o/oo) 0,84 1,08 10,03 62,81
Structura deceselor (%) 0,85 3,47 18,37 77,31
2013
Populaţie 95410 295195 180873 118779 Decese 78 336 1679 7163 Mortalitate (
o/oo) 0,82 1,14 9,28 60,31
Structura deceselor (%) 0,84 3,63 18,14 77,39
2014
Populaţie 99163 298011 187776 120810 Decese 68 297 1741 7452 Mortalitate (
o/oo) 0.68 1.00 9.27 61.68
Structura deceselor (%) 0.71 3.11 18.21 77.97
2015
Populaţie 97450 293734 188673 121604 Decese 84 329 1685 7892 Mortalitate (
o/oo) 1.66 1.12 8.93 65.06
Structura deceselor (%) 0.84 3.29 16.87 79.00
101
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
0-14 ani 15-44
ani
45-64
ani
peste 65
ani
Grupa de virsta
Str
uctu
ra d
ecese
lor
(%)
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Structura deceselor pe grupe de vârstă în judeţul Dolj în perioada 1996-2015.
Procentul deceselor la grupa de vârstă 0-14 ani a fost în 2010 sub cotele anilor
1996-2009. În perioada de referinţă structura deceselor a înregistrat urmatoarele cote:
grupa de vârstă 45-64 ani a înregistrat cel mai crescut procent în anul 1997, iar grupa de
vârsta peste 65 ani a înregistrat cel mai crescut procent în anul 2011.
Evoluţia mortalităţii pe grupe de vârstă în judeţul Dolj în perioada 1996-2015
Grupa de vârstă care acumulează cele mai multe decese este grupa peste 65 ani
urmată de grupele adultului, adultului tânăr şi copilăriei.
0.1
1
10
100
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Anul
Mo
rtali
tate
a (
scara
lo
ga
ritm
ica)
0-14 ani 15-44 ani 45-64 ani peste 65 ani
102
e) mortalitatea pe medii
Din datele conţinute în tabelul de la punctul a) reiese că rata brută de mortalitate
pe medii urmează în perioada 1994-2015 modelul mortalităţii generale. Pentru anul
2015 indicatorul a avut valoarea 10,1 o/oo pentru mediul urban( în crestere cu 0,8
procente faţă de anul precedent) şi 19,3 o
/oo pentru mediul rural ( în crestere cu 0,5
procente faţă de anul precedent). Din anul 2009 pana in 2013 asistăm la scăderea
mortalităţii generale în mediul rural(1.4 procente).
0
5
10
15
20
25
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
Rata
de
mo
rtala
tita
te l
a 1
000
loc
uit
ori
Urban Rural
Evoluţia mortalităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2015.
f) mortalitatea pe sexe
Anul Populaţia Decese Rata de
mortalitate (o/oo)
1996
T 751938 10912 14,50
M 368030 5790 15,73
F 383908 5122 13,34
1997
T 749311 10877 14,50
M 366405 5792 15,80
F 382906 5085 13,28
1998
T 747840 10345 13,90
M 365412 9446 14,90
F 382428 4899 12,81
1999
T 745204 10365 13,90
M 363829 5393 14,82
F 381375 4972 13,03
2000
T 744243 9521 12,8
M 363169 4925 13,56
F 381074 4596 12,06
2001
T 741825 9990 13,5
M 361648 5150 14,3
F 380177 4840 12,8
2002
T 730214 10730 14,7
M 355833 5563 15,6
F 374381 5162 13,8
103
2003
T 725342 10415 14,4
M 353436 5480 15,5
F 371906 4935 13,3
2004
T 720554 10055 13,9
M 350872 5273 15,0
F 369682 4782 12,9
2005
T 718874 10188 14,2
M 349699 5295 15,14
F 369175 4893 13,25
2006
T 715989 9952 13,9
M 348069 5233 15,03
F 367920 4719 12,83
2007
T 712187 9710 13,7
M 345993 5140 14,9
F 366194 4570 12,5
2008
T 708504 9742 13,8
M 343857 5181 13,7
F 364647 4561 13,9
2009
T 705345 9864 14,0
M 342208 5317 15,54
F 363137 4547 12,52
2010
T 702124 10008 14,3
M 340422 5243 15,40
F 361702 4765 13,17
2011
T 697813 9567 13,7
M 338142 4958 14,66
F 359671 4609 12,81
2012
T 694266 9543 13,8
M 336372 4936 14,67
F 357894 4607 12,87
2013
T 690257 9256 13,4
M 334271 4795 14,34
F 355986 4461 12,53
2014
T 705760 9558 13.5
M 342313 4956 14,48
F 363447 4602 12,66
2015
T 701461 9990 14.2
M 339979 5147 15.14
F 361482 4843 13.40
Mortalitatea la sexul feminin în perioada 1996-2000 a fost într-o uşoară scădere
cu cea mai mică valoare în 2000 urmând o perioadă de creştere în 2001, 2002, an cu cea
mai mare valoare a indicatorului, pentru ca în următorii doi ani să înregistreze un trend
descendent. In următoarea perioada aspectul indicatorului a fost ondulant atingând cea
mai mare valoare în 2008. Pentru anul 2015 valoarea indicatorului a fost 13,40 o/oo, în
crestere cu 0,74 procente faţă de anul precedent.
La sexul masculin mortalitatea are acelaşi caracter ca şi mortalitatea la sexul
feminin în perioada studiată, dar scăderea înregistrată în 2003 şi 2004 ani a fost mai
104
puţin pregnantă, ca de altfel şi scăderea înregistrată în 2008 . Pentru anul 2015 valoarea
indicatorului a fost 15,14 o/oo (în crestere cu 0.66
o/oo faţă de anul precedent).
02
468
101214
1618
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
Rata
de m
ort
ala
tita
te l
a 1
000
locu
ito
ri
Feminin Masculin
13.40
Evoluţia mortalităţii pe sexe în judeţul Dolj în perioada 1996-2015.
Ani potenţiali de viaţă pierduţi
Anul APVP APVP LA 1000 loc.
1996 56652,5 75,30
1997 56297,5 75,10
1998 53642,5 71,70
1999 46887,5 62,90
2000 44675.0 60,02
2001 41480.0 55,92
2002 42885.0 58,73
2003 40992.5 56.51
2004 40180.0 56,76
2005 35890.0 49.93
2006 36495.0 50,97
2007 34242,5 48,08
2008 34515.0 48,71
2009 33240.0 47.13
2010 31030.0 44.19
2011 27862.5 39.93
2012 27947.5 40.25
2013 27302.5 39.55
2014 25435.0 36.04
2015 27910.0 39.79
105
0 20 40 60 80
1996
1999
2002
2005
2008
2011
2014
APVP La 1000 loc
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000
1996
1999
2002
2005
2008
2011
2014
APVP
În perioada 1996-2014 se constată o tendinţă de scădere a APVP atât în cifre
absolute cât şi procentual. Pentru anul 2015 s-a înregistrat valoarea 39,79 la 1000
locuitori, în crestere cu 3,75 procente faţă de anul precedent.
106
Ani de viaţă potenţiali ajustaţi pentru incapacitate (DALY – criteriu de
identificare a problemelor de sănătate la nivel de judeţ) :
Structura DALY pe cauze, Dolj, 1998
Grupa de boală Cod x)
Nr. DALY % Nr. DALY / 1000 loc
Total 154609
Boli infecţioase 1-79 3252 2,10 4,36
Tumori maligne 80-176 14140 9,14 18,94
Boli sânge + hemato 203-233 1150 0,74 1,54
Boli ale tiroidei 234-240 - - -
Diabet 241-245 633 0,41 0,85
Boli endocrine 246-298 2481 1,60 3,32
Tulb. mentale organice 299-305 103 0,07 0,14
Tulb. de comportament 306-355 21462 13,88 28,65
Boli SNC 356-397 5475 3,54 7,33
Boli cardio-vasculare 445-497 58478 37,82 78,35
Boli ap. respirator 498-542 9670 6,25 12,95
Boli ap. digestiv 543-591 10673 6,90 14,30
Boli ţes. subcutanat 592-625 59 0,04 0,08
Boli ap. osteo-articular 626-669 2069 1,34 2,77
Boli ap. genito-urinar 670-732 1701 1,10 2,28
Sarcină, naştere, lehuzie 733-776 77 0,05 0,10
Boli perinatale 778-820 1423 0,92 1,91
Malformaţii 821-878 3090 2,00 4,14
Accidente 879-975 11257 7,28 15,08 x
Conform cu ICD – Revizia a 10 –a
107
Problemele de sănătate la nivel de judeţ în funcţie de criteriul DALY la 1000 de
locuitori, 1998 .
Judeţele
Grupa de boli Nr. de
probleme B. ap.
card.
vasc.
Tumori
maligne
Tulb.
ment. şi de
comport.
Accid.
traum.
otrăv.
B.
SNC
B.
ap.
dig.
B.
ap.
resp.
Arad X X X X 4
Bacău X 1
Bihor X X 2
Botoşani X X X X X 5
Brăila X X 2
Caraş Severin X 1
Călăraşi X 1
Cluj X 1
Constanţa X X X X 4
Covasna X 1
Dolj X X 2
Galaţi X X X 3
Giurgiu X X X X X 5
Harghita X 1
Hunedoara X 1
Ialomiţa X X X 3
Iaşi X X X X 4
Maramureş X X X 3
Mehedinţi X X 2
Mureş X X 2
Olt X X 2
Prahova X 1
Satu-Mare X X 2
Sălaj X X 2
Sibiu X 1
Teleorman X X X X 4
Timiş X 1
Tulcea X X 2
Vaslui X X X X 4
Vâlcea X 1
Vrancea X X 2
Mun. Bucureşti X 1
108
2.3.3. Sporul natural
Anul Cifre absolute Spor natural (
o/oo)
1994
T -2118 -2,8
U 647 1,8
R -2765 -7,2
1995
T -2795 -3,7
U 416 1,1
R -3213 -8,4
1996
T -3583 -4,8
U 63 0,2
R -3646 -9,8
1997
T -3303 -4,4
U 148 0,3
R -3451 -9,4
1998
T -2731 -3,7
U 337 0,9
R -3068 -8,4
1999
T -2917 -3,91
U 217 0,64
R -3134 -8,69
2000
T -1786 -2,4
U 383 1
R -2170 -6,0
2001
T -3062 -4,1
U 40 -0,4
R -3102 -8,5
2002
T -4283 -5,9
U -461 -1,3
R -3822 -10,6
2003
T -3905 -5.4
U -163 -0.4
R -3742 -10.4
2004
T -3735 -5,1
U -268 -0,7
R -3467 -10,2
2005
T -3676 -5.1
U 42 0.1
R -3634 -10.85
2006
T -3745 -5,2
U -7 -0.02
R -3738 -11,2
2007
T -3410 -4,8
U 17 0,04
R -3427 -10,4
2008
T -3337 -4,7
U 64 0,2
R -3401 -10,4
109
2009
T -3411 -4.8
U 100 0.3
R -3511 -10.8
2010
T -3811 -5.5
U -174 -0.5
R -3637 -11.2
2011
T -3522 -5.0
U -165 -0.4
R -3357 -10.5
2012
T -3456 -5,0
U -346 -0,9
R -3110 -9,7
2013
T -3308 -4.8
U -264 -0.80
R -3044 -9.60
2014
T -4058 -5.7
U -594 -1.6
R -3464 -10.9
2015
T -4299 -6.13
U -780 -2.01
R -3519 -11.22
-7
-6
-5
-4
-3
-2
-1
0
Sp
oru
l n
atu
ral
la 1
000 l
oc
uit
ori Total
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluţia sporului natural în judeţul Dolj în perioada 1994-2015
Sporul natural în perioada 1994-2015 a fost permanent negativ. Anul 2000 a
înregistrat cel mai bun spor natural (-2,4 o/oo ) cu un spor pozitiv în urban (+1
o/oo ).
Anul 2015 a înregistrat cel mai crescut spor natural în sens negativ de -6.13 o
/oo pe
seama mediului rural (-11,22 o
/oo). Anii 2004, 2005 au înregistrat aceeaşi valoare -5,1
o/oo. iar anii 2011 si 2012 aceeaşi valoare -5,0
o/oo.
110
În intervalul de referinta remarcăm că mediul rural a inregistrat mereu valori
negative, iar mediul urban a înregistrat valori negative din 2001 (2001-2004, 2006,
2010-2013).
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
2
4
Sp
oru
l n
atu
ral la 1
000 lo
cu
ito
ri Urban Rural
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluţia sporului natural pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2015.
-7
-6
-5
-4
-3
-2
-1
0
Sp
oru
l n
atu
ral
la 1
000 l
oc
uit
ori
Spor naturalDoljSpor natural Romania
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluţia sporului natural în perioada 1995-2015 în judeţul Dolj comparativ cu România
Valorile înregistrate la nivelul judeţului Dolj sunt peste valorile la nivel de ţară în
sens negativ ( excedentul natural negativ se menţine accentuat ).
Localitatea Spor natural
(CA)
Spor natural
(%o)
Total -4299 -6.13 Mediul urban -780 -2.01 Municipiul Craiova -426 -1.39 Municipiul Băileşti -63 -3.15 Municipiul Calafat -86 -4.63 Oraşul Bechet -14 -3.20 Oraşul Dăbuleni -133 -10.87 Oraşul Filiaşi -3 -0.16 Oraşul Segarcea -45 -5.62
111
Localitatea Spor natural
(CA)
Spor natural
(%o)
Mediul Rural -3519 -11.22 Afumaţi -59 -21.72 Almăj -14 -7.30 Amărăştii de Jos 13 2.33 Amărăştii de Sus -26 -15.73 Apele Vii -32 -15.38 Argetoaia -30 -6.51 Bârca -37 -9.06 Bistreţ -32 -7.43 Botoşeşti-Paia -14 -19.58 Brabova -28 -20.76 Brădeşti -27 -6.05 Braloştiţa -8 -2.12 Bratovoeşti -57 -17.82 Breasta -8 -1.92 Bucovăţ -42 -10.11 Bulzeşti -27 -19.01 Călăraşi -70 -11.82 Calopăr -23 -5.91 Caraula -15 -5.97 Cârcea -11 -4.88 Cârna -15 -10.82 Carpen -32 -13.79 Castranova -41 -12.67 Catane 13 6.63 Celaru -62 -13.90 Cerăt -9 -2.15 Cernăteşti -21 -11.73 Cetate -51 -9.35 Cioroiaşi -23 -14.94 Ciupercenii Noi -59 -11.23 Coşoveni -15 -4.59 Coţofenii din Dos -2 -0.86 Coţofenii din Faţă 3 1.52 Daneţi -82 -13.82 Desa -17 -3.45 Dioşti -36 -12.00 Dobreşti -35 -14.53 Dobroteşti -41 -24.74 Drăgoteşti -39 -18.24 Drănic -71 -28.92 Fărcaş -13 -6.23 Galicea Mare -45 -10.91 Galiciuica -24 -17.33
112
Localitatea Spor natural
(CA)
Spor natural
(%o)
Gherceşti -13 -7.88 Ghidici -8 -3.34 Ghindeni -18 -9.93 Gighera -65 -22.46 Gângiova -44 -16.78 Giubega -34 -16.46 Giurgiţa -10 -3.39 Gogoşu -28 -45.90 Goicea -55 -21.03 Goieşti -47 -15.43 Greceşti -32 -19.55 Întorsura -23 -15.44 Işalniţa -30 -7.48 Izvoare -44 -27.57 Leu -77 -16.34 Lipovu -15 -4.61 Măceşu de Jos -35 -27.32 Măceşu de Sus -34 -26.56 Maglavit -79 -16.59 Malu Mare -18 -4.23 Mârşani -54 -11.57 Melineşti -32 -8.04 Mischii -35 -21.11 Moţăţei -96 -13.36 Murgaşi -44 -18.36 Negoi -13 -5.47 Orodel -51 -19.14 Ostroveni -86 -17.10 Perişor -31 -18.34 Pieleşti -44 -12.17 Piscu Vechi -23 -8.36 Pleniţa -38 -8.22 Pleşoi -31 -22.88 Podari -33 -4.95 Poiana Mare -117 -10.92 Predeşti -15 -7.20 Radovan -6 -4.47 Rast -49 -13.72 Robăneşti -36 -15.59 Rojişte -15 -6.16 Sadova -20 -2.30 Sălcuţa -24 -11.10 Scaeşti -20 -9.47 Seaca de Câmp -37 -19.92
113
Localitatea Spor natural
(CA)
Spor natural
(%o)
Seaca de Pădure -28 -28.54 Secu -10 -9.49 Siliştea Crucii -30 -20.30 Şimnicu de Sus -67 -14.46 Sopot -40 -22.81 Tălpaş -21 -16.59 Teasc -34 -11.14 Terpeziţa -49 -31.25 Teslui -37 -15.84 Ţuglui -40 -13.81 Unirea -31 -8.14 Urzicuţa -7 -2.30 Valea Stanciului -87 -15.93 Vârtop -16 -9.37 Vârvoru de Jos -43 -16.96 Vela -32 -17.11 Verbiţa -15 -11.64
Trei localităţi au înregistrat sporuri naturale pozitive (toate în mediul rural); cel
mai bun spor natural l-a înregistrat în 2015 localitatea Catane (+6,63 o/oo).
Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe
localităţi în ceea ce priveşte sporul natural.
Quartila 1 pentru sporul natural între -45,90 şi -17,03 , cuprinde următoarele localităţi:
(vezi harta):
Localităţile din această quartilă se suprapun peste localităţile din quartila 4 a
mortalităţii (cu exceptia a 5 localitati: Botosesti Paia, Vela, Perisor,Murgasi Bulzesti).
Localitate %o Localitate %o
Gogoşu -45.90 Brabova -20.76 Terpeziţa -31.25 Siliştea Crucii -20.30 Drănic -28.92 Seaca de Câmp -19.92 Seaca de Pădure -28.54 Botoşeşti-Paia -19.58 Izvoare -27.57 Greceşti -19.55 Măceşu de Jos -27.32 Orodel -19.14 Măceşu de Sus -26.56 Bulzeşti -19.01
Dobroteşti -24.74 Murgaşi -18.36
Pleşoi -22.88 Perişor -18.34 Sopot -22.81 Drăgoteşti -18.24 Gighera -22.46 Bratovoeşti -17.82
Afumaţi -21.72 Galiciuica -17.33
Mischii -21.11 Vela -17.11
Goicea -21.03 Ostroveni -17.10
114
115
2.4. Mişcarea mecanică (migraţia)
Stabiliri de reşedinţă în localitate:
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total 8875 8657 8774 9018 6895 5530 2228 6215 4041 5910 6983 7844 7333 6740 6925
Urban 7346 3332 3099 6863 5143 3542 1588 4068 2922 4628 5247 6494 5725 5153 5168
Rural 1526 5325 5675 2155 1752 1988 640 2147 1099 1282 1736 1350 1608 1587 1757
În perioada 1997-2011 numărul persoanelor care s-au stabilit în judeţ a atins cifra
cea mai ridicată în 2000. În 2003 s-a înregistrat cifra cea mai mică.
În mediul urban, în perioada de referinţă anul 1997(7346 stabiliri) înregistrează
valoarea cea mai mare, iar anul 2003 valoarea cea mai mică. În rural, pentru aceeaşi
perioadă anul 1999 înregistrează cifra cea mai mare şi 2003 valoarea cea mai mică.
Plecări cu reşedinţă din localitate:
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total 4454 7936 7883 7278 5605 5302 3420 5398 3844 4713 5731 5639 5739 5128 5229
Urban 3318 3304 3678 3559 2966 2859 1635 3177 2285 2708 3467 4137 3387 3103 3156
Rural 5236 4632 4205 3719 2639 2443 1785 2221 1559 2005 2264 1502 2352 2025 2073
În ceea ce priveşte plecările din localitate în perioada studiată anul 1998
înregistrează cele mai multe plecări şi 2003 cu cele mai puţine plecări.
În mediul urban, în perioada de referinţă anul 2008 înregistrează valoarea cea
mai mare, iar pentru anul 2003 s-a înregistrat valoarea cea mai mică. În rural, pentru
aceeaşi perioadă anul 1997(5236 plecări) înregistrează cifra cea mai mare şi 2008
valoarea cea mai mică.
0
2000
4000
6000
8000
10000
1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010
Plecari
Sosiri
116
2.5 Morbiditatea populaţiei
2.5.1. Morbiditatea prin boli transmisibile (o/oooo) în perioada 2000-2015
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
SALMONELLOZE 5,90 3.42 5,89 3,70 2,05 1,78 2.60 0.41 1.64 1.37 0.86 1.30 0.57 2.32
DIZENTERIE
BACILARĂ 15,56 7.81 7,12 10,00 2,47 3,01 2.74 4.52 3.56 3.29 7.06
Fara
date
Fără
date 0.5
TIA 18,65 17.53 20,95 5,89 16,71 6,16 1.51 1.37 3.70 4.25 2.88
Fara date
Fara date
4.64
GIARDIOZĂ 879,34 586.54 859,47 666,79 328,26 373,04 442,75 394,.27 386.05 323.74 149.94 296.11 234.22 264.52
BDA 773,22 549.15 550,52 496,16 514,10 548,47
468,.3
6
359.,7
6 379.61 493.26 578.45 560.30 396.17 471.96
LEPTOSPIROZĂ 0,27 0.82 1,23 2,33 0,96 0,55 0.00 0.14 0.00 0.14 0.00 0.00 0,00
Fără
date TUSE
CONVULSIVĂ 0,00 0.82 0,68 0,14 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
SCARLATINĂ 6,04 9.59 9,31 5,48 5,89 6,44 11.13 1.10 1.23 3.42 2.16 1.4 1.28 1.5
MENINGITĂ
MENINGOCOCICĂ 0,54 0.27 0,68 0,00 0,14 0,96 1.51 0.68 0.55 0.55 0.58 0.29 0.14
Fără
date ERIZIPEL
13,42 19.17 11,78 7,40 8,22 6,71 6.51 4.52 4.11 5.07 Fără date
Fără date
Fără date
Fără date
TRICOMONIAZĂ 47,50 93.53 74,22 40,67 8,90 23,97 1.09 1.64 4.66 4.66
Fără
date
Fără
date Fără
date Fără
date MENINGITĂ VIRALĂ
4,29 9.72 4,11 3,97 4,25 6,57 2.19 1.51 1.78 1.51 1.73 2.74 3.83 1.70
SUSPICIUNE
POLIO 0,00 0.00 0,00 0,00 0,00 0,00 0.00 0.00 0.00 0.00 0 0 0
Fără
date VARICELĂ 223,79 242,39 256,77 208,57 152,97 401,66 175.15 247,05 187.07 242.39 187.39 207,9 248.24 267.0
RUJEOLĂ 0,00 0.00 0,00 0,14 5,61 3,01 0.41 0.00 0.00 0.55 9.94 3.3 0.14 0.00
RUBEOLĂ 6,71 30.13 92,99 29,58 4,93 7,94 1.78 0.27 0.27 0.68 192.15 0.00 0.00 0.00
HEPATITĂ TIP A 23,35 20.68 41,36 74,09 29,44 10,82 6.30 8.22 15.47 15.20 23.05 12.7 1.56 1.1
HEPATITĂ TIP B 2,95 9.04 8,49 5,89 5,75 3,70 2.33 2.60 1.78 3.29 2,16 3.00 1.70 1.4
HEPATITĂ NA-NB 22,27 18.21 13,15 0,14 11,78 0 10.86 7.12 5.48 5.20
Fără
date
Fără
date
Fără
date Fără
date OREION
121,02 283.62 567,64 238,01 24,10 12,60 5.20 1.23 0.14 0.00 0.00 0.00 0.00 Fără
date DERMATOFITOZE
60,91 108.32 114,49 82,44 50,67 81,35 53.27 48.62 40.13 35.74 Fără date
Fără date
Fără date
Fără date
TENIAZĂ 3,35 1.51 0,68 2,33 0,14 0,27 0.14 0.00 0.00 0.00
Fără
date
Fără
date Fără
date Fără
date TRICHINELOZĂ
0,54 0.14 0,00 1,10 0,82 0,27 0.14 0.00 0.00 0.00 0.29 0.14 0.00 Fără date
ASCARIDIOZĂ 312,21 192.41 233,90 221,17 66,28 55,19 70.53 59.02 47.79 38.62
Fără
date
Fără
date 0.00 Fără
date OXIURAZĂ
776,71 596.81 764,98 622,42 399,20 391,12 478,.9
0 445,.7
6 434.53 350.58
Fără date
Fără date
0.00 Fără date
SCABIE 117,40 86.00 80,66 57,52 33,28 26,84 11.09 3.15 16.84 27.53
Fără
date
Fără
date 0.00 Fără
date PEDICULOZĂ
110,96 49.16 65,19 40,40 18,21 31,09 19.31 12.05 10.82 10.82 Fără date
Fără date
0.00 Fără date
MENINGITĂ
BACTERIANĂ 1,88 1.92 2,88 1,37 0,96 0,82 1.23 1.10 0.55 0.96 0.58 0.72 0.99 0.31
ENCEFALITĂ 0,13 0,00 0,00 0,00 0,14 0.00 0.00 0.00 0.14 0.27 0.00 0.00 0.14 0.00
ANGINĂ STREPTOCOCICĂ
89,36 79.70 70,53 61,21 60,39 16,02 49.03 42.73 46.84 39.85 38.03 52.43
61.64 84.15
GRIPĂ 29,38 24.79 2,74 1,23 0,00 0.00 1.23 43.69* 1.51 7.26 1.01 1.01 0.99 5.26
PNEUMONIE 1403,5 1449.9 1685,5 1473,6 4725,9 2532,96 2508.31 3251.24 2595.81 2595.81 1701.51 1381.03 1197.15 1819.15
* Morbiditatea pentru gripă în anul 2009 a fost influenţată de cazurile de gripa H1N1
117
S-au înregistrat următoarele date de morbiditate (o/oooo )pentru:
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
HEPATITĂ TIP C 0,41 0,14 0,00 0.00 0.00 0.00 0.14 0.00 0.14 0.43 0.14 0.5
TETANOS 0,13 0.14 0,14 0,0 0,14 0.00 0.00 0.00 0.14 0.82 0.29 0.00 0 0.15
MONONUCLEOZA 0,67 1.37 1,10 0,00 0,14 0.41 1.37 0.14 0.00 0.00 2.59 2.30 2.13 5.88
ENDOCARDITE AC. 0,27 0.96 0,41 0,00 0,00 0.00 0.27 0.00 0.41 0.27 Fără
date
Fără
date
Fără
date Fără
date RAA 17,17 24.65 2,88 16,84 0,27 6.30 5.34 3.56 4.38 3.83 Fără
date
Fără
date
Fără
date Fără
date SEPTICEMII 1,61 0.82 0,27 0,68 0,27 0.14 0.14 0.27 0.14 0.14
Fără date
Fără
date
Fără
date Fără
date
VIROZE
RESPIRATORII
4044,
13
4558.
80
4828,
04
3293,
97
5748,
04
4448.
97
4105.
92
5733.
52
4759.
56
4775.
45
2199.
59
* * Fără
date FEBRĂ BUTONOASĂ 0,14 0,14 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 Fără
date
Fără
date BOTULISM 0.00 0.14 0.00 0.14 0.00 0.00 0.00 0.14 Fără
date SIFILIS RECENT 3.02 7.65 1.2
INFECTII
GONOCOCICE
1.87 1.70 0.00
INFECTIA HIV 1.87 3.68 3.25
INFECTIA cu E.Coli 5.33 16.29 14.70
ENTERITA prin
Rotavirus
1.58 7.79 17.63
SHIGELOZA CU
SHIGELLA FEXNERI
(GRUPA B)
0.86 0 0.31
SHIGELOZA CU SHIGELLA SONNEI
(GRUPA D)
0.86 0.99 0.00
CONJUNCTIVITA VIRALA
135.83 118.74 114.16
*INFECTII AC. CAI
RESPIRATORII SUP
7138.76 4998.44 8799.84
*INFECTII AC. CAI RESPIRATORII INF
1198.82 1280.89 1842.31
Morbiditatea boli infecţioase şi parazitare
o/oooo
2004
T 10445,57
U 12254,95
R 8603,27
2005
T 7784,70
U 7801,07
R 7788,04
2006
T 12278,59
U 11800,28
R 12765,88
2007
T 9043.92
U 10133.33
R 7934.70
2008
T 8465.74
U 9434.63
R 7479.22
118
2009
T 10700.97
U 11115.70
R 10278.71
2010
T 8980.52
U 9752.50
R 8194.50
2011
T 9020.92
U 9877.36
R 8144.75
2012
T 9426,96
U 9775.85
R 9023.24
2013
T 11.263,38
U 9756,98
R 13.008,39
2014 T 10902.12
U 9654.98
R 1645.45
2015 T 10524.21
U 8547.61
R 7254.32
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2012
2013
2014
2015
la 1
00
00
0 l
oc
uit
ori
Morbiditate boli infectiase
Morbiditatea prin boli infecţioase în perioada 2004-2015
119
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
Mo
rbid
itate
a l
a 1
00 0
00 l
oc
iuto
ri
2015
Anul
SALMONELLOZE
GIARDIOZA
BDA
TUSE CONVULSIVA
SCARLATINA
MENINGITA VIRALA
SUSPICIUNE POLIO
VARICELA
RUJEOLA
RUBEOLA
HEPATITA TIP A
HEPATITA TIP B
MENINGITA BACTERIANA
ENCEFALITA
ANGINA STREPTOCOCICA
GRIPA
PNEUMONIE BATERIANA
TETANOS
MONONUCLEOZA
Infectii cai respiratorii
superioare
HepatitaC
Infectii cai respiratorii
inferioare
Morbiditatea prin boli transmisibile în anul 2015.
În anul 2015 morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri:
infectii acute căi respiratorii superioare (8799,84 o
/oooo), infectii acute căi respiratorii
inferioare (1842,31 o
/oooo), pneumonia virala (1819,15 o/oooo), BDA ( 471,96
o/oooo ),
varicela (267,0 o/oooo), giardioza (264,52
o/oooo ).
120
În intervalul studiat 1994-2015 a scăzut morbiditatea prin tuse convulsivă iar din
2006 nu s-au mai înregistrat cazuri.
Hepatita virală tip B ca efect al unei bune activităţi de imunizare a înregistrat în
ultimii ani o scădere marcantă în perioada 1996-2002, cel mai mic prag fiind atins în
2015.
Dizenteria bacilară a înregistrat valori crescute la începutul intervalului 1994-
1997 , caracter ondulant intre anii 1998-2000. Din 2003 indicatorul este în scădere.
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Anul
Mo
rbid
itate
a l
a 1
00 0
00 l
ocu
ito
ri
Dizenterie bacilara
Tuse convulsiva
Hepatita tip B
Evoluţia morbidităţii prin dizenteria bacilară, tuse convulsivă, hepatită tip B
în perioada 1994-2015
În perioada 1994-2002 a scăzut morbiditatea prin rujeolă, rubeolă, oreion ca
urmare a extinderii programului de imunizări. În perioada 2001-2004 nu s-au mai
înregistrat cazuri de rujeolă. În perioada 2005-2008 judeţul a înregistrat cazuri de
rujeolă cu cel mai înalt indicator în 2006. La oreion indicatorul a înregistrat valoarea
cea mai mare în 2004. În anii 2014 si 2015 nu s-au înregistrat cazuri de oreion.
În anul 2012 s-a înregistrat un număr de 1334 cazuri rubeolă fiind considerat un
an epidemic pentru această boală. Majoritatea cazurilor au fost raportate la grupa de
vârsta 15-20 de ani, care nu a intrat programul naţional de imunizări pentru această
afecţiune. În anul 2015 nu s-au înregistrat cazuri de rubeolă.
Gripa,în intervalul 1994-2007, a înregistrat un vârf epidemic în anul 1999.
Valoarea 43.69 o/oooo din 2009 este determinată de cazurile de gripă H1N1.
0
100
200
300
400
500
600
19
94
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
Anul
Mo
rbid
ita
tea
la
10
0 0
00
loc
uit
ori
Rujeola
Rubeola
Oreion
Gripa
Evoluţia morbidităţii prin rujeolă, rubeolă, oreion, gripă
în perioada 1994-2015
Ca o concluzie generală anul 2015 s-a caracterizat prin patologie respiratorie,
digestivă.
121
Din anul 2008 calendarul de vaccinare a inclus de la 01.10.2008 vaccinul DTPa -
vaccin diftero-tetano-pertussis acelular, DTPa-VPI- vaccin diftero-tetano-pertussis
acelular-poliomielitic inactivat (care din 2011 s-a imbunatatit si cu o componenta
Haemophilus B - DTPa-VPI-Hib vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-
Haemophilus B) si a demarat vaccinarea antiHPV. In anul 2009 a fost introdusă
vaccinarea împotriva gripei H1N1. In functie de fondurile disponibile în calendarul de
vaccinare din 2013 se va include vaccinul pneumococic conjugat.
CALENDARUL VACCINĂRILOR ÎN ROMÂNIA
VÂRSTA RECOMANDATĂ TIPUL DE VACCINARE COMENTARII
primele 24 ore 2 - 7 zile Vaccin hepatitic B (Hep B)
Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG)
în maternitate
2 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-
poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)
Vaccin pneumococic conjugat1)
medicul de familie
4 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-
poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)
Vaccim pneumococic conjugat1)
medicul de familie
11 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-
poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)
Vaccin pneumococic conjugat1)
medicul de familie
12 luni Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) medicul de familie
5 ani
7 ani
Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) medicul de familie
6 ani2) Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-
poliomielitic (DTPa-VPI)/VPI2)
medicul de familie
8 ani3) VPI3) medicul de familie
14 ani Vaccin diftero-tetanic pentru adulţi/vaccin
diftero-tetano-pertussis acelular
medicul de familie
NOTĂ:
1) Vaccinul pneumococic conjugat va fi inclus în calendarul naţional de vaccinare în funcţie de fondurile disponibile.
2) Copiii cu vârsta de 6 ani care au în antecedentele vaccinale o doză de DTPa la 4 ani vor fi vaccinaţi cu VPI, iar cei care nu au în
antecedentele vaccinale o doză de DPTa vor fi vaccinaşi cu DTPa-VPI.
3) Copiii cu vârsta de 8 ani care au în antecedentele vaccinale o doză de DTPa la 4 ani vor fi vaccinaţi cu VPI în 2015 (copiii care
nu au fost şcolarizaţi în clasa pregătitoare). Această recuperare se aplică numai în anul 2015. Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă
Abrevieri:
DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
VPI = vaccin polio inactivat
Hep B = vaccin hepatitic B
DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B
DTPa-VPI-Hib-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
122
2.5.2 Morbiditatea spitalizată.
Structura externărilor pe afecţiuni în judeţul Dolj ( date obţinute de la D.S.P. Dolj
şi care nu includ situaţia existentă la nivelul Spitalului Clinic C.F. Craiova** şi
Spitalului Militar ):
Nr.
crt. Cauza de boală
Nr. bolnavi externaţi
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
1 Aparat respirator 24838 23895 24892 23480 26876 27183 24988 22775 22873 22002 22367
2 Aparat digestiv 13264 13667 14406 14774 16470 18727 13540 15900 17326 14087 13635
3 Aparat circulator 16685 16688 15982 16419 17196 18931 15754 15170 14576 14007 13344
4 Aparat genito -
urinar 10425 9835 10170 9218 9891 11529 9462 8778 9026 8162 8376
5 Traumatisme,
otrăviri 7796 9210 9032 8799 9311 9251 8255 8082 7635 7131 6709
6 Sistem osteo -
articular 9343 9463 9085 9543 10076 12577 10228 9328 9813 9236 9270
7 Boli infecţioase
şi parazitare 7675 7151 7465 9812 10004 9694 8094 8011 8215 7978 8327
8 Tumori maligne 7028 9406 10276 12477 13579 18219 12837 15084 10536 9925 9336
9 Tulburări mintale 4088 4804 4811 5194 5338 5587 6079 5704 5963 5987 5424
10 Boli sistem
nervos şi ale
organelor de simţ
6811 7282 8120 8352 8983 8506 8476 8436 8372 8065 7618
11 Boli endocrine de
metab nutriţie,
tulb imun. şi st.
de carenţă
2859 4610 5004 4447 5537 5087 3014 3783 4076 3880 4579
12 Boli piele şi ţesut
celular
subcutanat
1884 1770 1812 1874 2332 2511 2566 2502 2671 2173 2127
13 Boli sânge şi org.
hematopoetice 829 731 815 1303 2238 6292 3334 2912 3074 2670 2033
14 Anomalii
congenitale 680 629 587 445 454 533 499 436 491 427 489
15 Altele 25790 10999 27018 627255 26339 32187 25526 17982 22316 21236 19376
T O T A L 162529 141573 137578 135783 149475 186814 164626 152652 146963 136966 134764
Nr
crt
Cauza de boală
%
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
1 Aparat respirator 17,74 17,60 16,65 3,12 16,33 14.55 16.37 15,72 15.56 16.06 16.60
2 Aparat digestiv 9,47 10,06 9,67 1,96 10,00 10.02 8.87 10,97 11.79 10.29 10.12
3 Aparat circulator 11,92 12,29 10,69 2,18 10,45 10.13 10.32 10,47 9.92 10.23 9.90
4 Aparat genito -
urinar 7,45 7,24 6,80 1,22 6,01 6.17 6.20 6,06 6.14 5.96 6.22
123
5 Traumatisme,
otrăviri 5,57 6,78 6,04 1,17 5,66 4.95 5.41 5,58 5.20 5.21 4.98
6 Sistem osteo -
articular 6,67 6,97 6,08 1,27 6,12 6.73 6.7 6,44 6.68 6.74 6.88
7 Boli infecţioase
şi parazitare 5,48 5,27 4,99 1,30 6,08 5.19 5.30 5,53 5.59 5.82 6.18
8 Tumori maligne 5,02 6,93 6,87 1,66 8,25 9.75 8.41 10,41 7.17 7.25 6.93
9 Tulburări mintale 2,92 3,54 3,22 0,69 3,24 2.99 3.98 3,94 4.06 4.37 4.02
10 Boli sistem
nervos şi ale
organelor de simţ
4,87 5,36 5,43 1,11 5,46 4.55 5.55 5,82 5.70 5.89 5.65
11 Boli endocrine de
metab nutriţie,
tulb imun. şi st.
de carenţă
2,04 3,40 3,35 0,59 3,36 2.72 1.97 2,61 2.77 10.23 3.40
12 Boli piele şi ţesut
celular
subcutanat
1,35 1,30 1,21 0,25 1,42 1.34 1.68 1,73 1.82 1.59 1.58
13 Boli sânge şi org.
hematopoetice 0,59 0,54 0,55 0,17 1,36 3.37 2.18 2,01 2.09 1.95 1.51
14 Anomalii
congenitale 0,49 0,46 0,39 0,06 0,27 0.28 0.33 0,30 0.33 0.31 0.36
15 Altele 18,42 8,10 18,07 83,25* 15,99 17.23 16.73 12,41 15.18 15.50 14.38
*Probabil la „altele” în anul 2008 au fost trecute şi toate spitalizările de zi conform
procedurilor DRG, ceea ce în anii anteriori nu s-a întâmplat.
** In anii 2013 si 2014 datele de morbiditate spitalizata in judetul Dolj includ si datele
de morbiditate spitalizata ale Spitalului Clinic C.F. Craiova
Structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri în 2015
bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile aparatului circulator.
Faţă de anul precedent a crescut numărul de internări, iar pe cauze de boala pe
boli ale aparatului genito-urinar, sistemului osteo-articular, boli infectioase si
parazitare, boli endocrine, anomalii congenitale.
124
Structura externărilor pe afecţiuni în anul 2015
Structura externărilor pe afecţiuni şi grupe de vârstă în anul 2015
Nr.
crt.
Cauza de boală
Nr. externări pe grupe de vârstă
sub
1an
1-4
ani
5-14
ani
15-64
ani
peste
65ani
1 Aparat respirator 2616 4521 3122 7438 4670
2 Aparat digestiv 284 664 1456 7481 3750
3 Aparat circulator 12 4 37 5129 8162
4 Aparat genito-urinar 134 122 335 5416 2369
5 Traumatisme, otrăviri 31 318 643 3821 1896
6 Sistem osteo-articular 1 14 59 5942 3254
7 Boli infecţioase şi parazitare 597 1060 813 4423 1434
8 Tumori maligne 0 18 62 4830 4426
9 Tulburări mintale 0 88 492 4440 404
10 Boli sistem nervos şi ale organelor de simţ 38 118 213 3373 3876
11 Boli endocrine de metabolism, nutriţie, tulb.
imun. şi st. de carenţă 129 258 553 2521 1118
12 Boli piele şi ţesut celular subcutanat 63 139 201 1147 577
13 Boli sânge şi organe hematopoetice 17 44 134 1469 369
14 Anomalii congenitale 159 102 88 125 15
Grupa de vârstă 0-1 an înregistrează 32,52 % din anomaliile congenitale (489
pacienţi externaţi )
Grupa de vârstă 15-64 ani, care reprezintă la nivel de judeţ 68,77 % din populaţia
judeţului, este interesată în procent de:
- 33,25 % din bolnavii externaţi prin afecţiunile aparatului respirator( 22367 cazuri )
Aparat respirator
Aparat digestiv
Aparat circulator
Aparat genito-urinar
Traumatisme, otraviri
Sistem osteo-articular
Infectioase si parazitare
Tumori maligne
Tulburari mentale
Boli sistem nervos si organe de simt
Boli endocrine sI de metabolism, nutritie,
tulb. imun. si stari de carenta
Boli piele si tesut subcutanat
Boli singe si organe hemato poetice
Anolmalii congenitale
Alte boli
125
- 38,44 % din bolnavii externaţi pentru bolile aparatul circulator(13344 cazuri)
- 44,28 % din bolnavii externaţi pentru bolile SN şi ale organelor de simţ(7618 cazuri)
- 51,74 % din bolnavii externaţi pentru tumori maligne(9336 cazuri )
- 53,93 % din bolnavii externaţi pentru boli de piele şi ţesut celular subcutanat(2127
cazuri)
- 55,06 % pentru boli endocrine, de metabolism, nutriţie(4579 cazuri )
- 56,95 % din bolnavii externaţi pentru traumatisme, otrăviri(6709 cazuri )
- 53,12 % din bolnavii externaţi pentru boli infecţioase şi parazitare(8327 cazuri)
- 54,87 % din bolnavii externaţi pentru boli ale aparatului digestiv(13635cazuri )
- 64,66 % din bolnavii externaţi pentru boli genito-urinare(8376 cazuri )
- 64,10 % din bolnavii externaţi pentru bolile sistemului osteo-articular(9270 cazuri )
- 72,26 % din bolnavii externaţi pentru boli de sânge(2033 cazuri)
- 81,86 % din bolnavii externaţi pentru tulburări mintale(5424 cazuri)
Deşi populaţia peste 65 de ani reprezintă 17,27 % din populaţia judeţului,
structura externărilor din unităţile spitaliceşti din judeţul Dolj pentru anul 2015 situează
pe primele locuri pentru această grupă de vârstă :
- afecţiunile aparatului circulator: 61,17 % din bolnavii externaţi pentru această
afecţiune înregistrându-se:
- 66,72 % din bolnavii externaţi cu infarct acut de miocard(399 cazuri)
- 67,00 % din bolnavii externaţi cu boli cerebro-vasculare(2302 cazuri)
- afecţiunile sistemului nervos şi organelor de simţ: 50,88 % din bolnavii externaţi
pentru această afecţiune
- tumori maligne: 47,41 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune
- afecţiunile aparatului genito-urinar: 28,28 % din bolnavii externaţi pentru această
afecţiune, înregistrându-se 75,62% din bolnavii externaţi pentru hiperplazia prostatei
(183cazuri )
- afecţiunile sistemului osteo-articular: 35,10 % din bolnavii externaţi pentru această
afecţiune
- traumatisme, otrăviri: 28,26 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune
- afecţiunile aparatului digestiv: 27,50 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune
-afecţiunile aparatului respirator: 18,20% din bolnavii externaţi pentru această afecţiune
Structura şi morbiditatea pe afecţiuni în anul 2015 Nr.
crt. Cauza de boală CA % %ooo
1 Aparat respirator 22367 16.60 3188.63
2 Aparat digestiv 13635 10.12 1943.80
3 Aparat circulator 13344 9.90 1902.32
4 Aparat genito -urinar 8376 6.22 1194.08
5 Traumatisme, otrăviri 6709 4.98 956.43
6 Sistem osteo -articular 9270 6.88 1321.53
7 Boli infecţioase şi parazitare 8327 6.18 1187.09
8 Tumori maligne 9336 6.93 1330.94
9 Tulburări mintale 5424 4.02 773.24
10 Boli sistem nervos şi ale organelor de simţ 7618 5.65 1086.02
126
11 Boli endocrine de metab nutriţie, tulb imun. şi st. de carenţă 4579 3.40 652.78
12 Boli piele şi ţesut celular subcutanat 2127 1.58 303.22
13 Boli sânge şi org. hematopoetice 2033 1.51 289.82
14 Anomalii congenitale 489 0.36 69.71
Externari spital Dolj:boli ale pielii si tesutului celular subcutanat
2001-2015
0
100
200
300
400
500
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
nr
exte
rnari
la 1
00000
locu
ito
ri
Externari spital Dolj:boli aparat circulator
2001-2015
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
nr
exte
rnari
la 1
00000
locu
ito
ri
Externari spital Dolj:boli aparat digestiv
2001-2015
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
nr
exte
rnari
la 1
00000
locu
ito
ri
127
Din totalul externărilor de 134764 grupele de vârstă au fost interesate astfel:
- sub 1 an: 3,99 %
- 1-4 ani: 5,74 %
- 5-14 ani: 6,44 %
- 15-64 ani: 55,40 %
- peste 65 ani: 28,43 %
Structura externărilor se apropie de structura populaţiei pe grupe de vârstă din
judeţ.
Din totalul populaţiei de 701 461 locuitori în anul 2015 au fost externaţi din
unităţile sanitare cu paturi 134764 bolnavi (19,21%). Din evidenţele actuale nu putem
evidenţia numărul real de persoane spitalizate ci doar numărul externărilor.
Frecvenţa spitalizării calculată pe grupe de vârstă populaţionale pentru anul 2015
se prezintă astfel:
Externari spital Dolj:boli aparat respirator
2001-2015
0
1000
2000
3000
4000
5000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
nr
exte
rnari
la 1
00000
locu
ito
ri
Externari spital Dolj:tumori maligne
2001-2015
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
2001
2003
2005
2007
2009
2011
2013
2015
nr
exte
rnari
la 1
00000
locu
ito
ri
128
Grupa de vârstă Populaţia Număr bolnavi
externaţi
%
0-1 an 5403 5383 99,63
1-4 ani 24884 7734 31,08
5-14 ani 67163 8684 12,93
15-64 ani 482407 74658 15,48
peste 65 ani 121604 38305 31,50
TOTAL 701461 134764 19,21
Frecvenţa spitalizării
În perioada 2001-2005 frecvenţa spitalizării a fost într-o continuă scădere care
poate să aibă la bază tendinţa de rezolvare a cazurilor în sectorul prespitalicesc (cabinet
medic de familie, ambulatorii de specialitate). Pentru anul 2015 s-a înregistrat valoarea
19,21 %. Anul 2008 a inregistrat cea mai mare valoare privind frecventa spitalizării
(care a inclus probabil si spitalizările de zi conform procedurilor DRG).
Frecvenţa spitalizării
25.7 24.25 22.24 19.03 19.47 18.96 20.99
106.34
23.34 26.6121.88 20.87 21.29 19.41 19.21
0
20
40
60
80
100
120
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Ani
%
Frecvenţa spitalizării în perioada 2001-2015
Anul Frecvenţa spitalizării (%)
2001 25,70
2002 24,25
2003 22,24
2004 19,09
2005 19,47
2006 18,96
2007 20,99
2008 106,34
2009 23,34
2010 26,61
2011 21,88
2012 20,87
2013 21,29
2014 19,41
2015 19,21
129
2.5.3. Indici de evidenţă pentru unele boli considerate probleme de sănătate.
Nr
.
crt
.
Boala
Anul
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
% % % % % % % % % % % % % % %
1 Tuberculoză
☺ 0.26 0,27 0,27 0.26 0,27 0,28 0.27 0.29 0.17 0.16 0.15 0.15 0.14 0.12 0.10
2 Guşă ☻ 0.40 0,51 0,58 0.63 0,70 0,75 0,78 0.82 0.84 0.87 0.87 0.90 0.95 0.99 1.10
3 Diabet ☻ 2.05 2,32 2,31 2.28 2,42 2,65 3,13 3.60 3.92 4.2 4.56 4.87 5.12 5.32 5.69
4 Distrofie
☺ 0.16 0,16 0,09 0.06 0,05 0,03 0,03 0.02 0.03 0.13 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03
5 Rahitism
☺ 0.07 0,08 0,07 0.07 0,06 0,06 0,06 0.05 0.05 0.05 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04
6 Anemii☻ 0.22 0,28 0,30 0.29 0,31 0,32 0,33 0.34 0.33 0.33 0.32 0.31 0.32 0.32 0.35
7 Tulb.
mentale☻ 0.74 0,97 0,90 0.90 0,98 1,03 1,04 1.12 1.16 1.19 1.23 1.27 1.84 1.88 2.09
8 Epilepsie
☻ 0.28 0,32 0,34 0.36 0,39 0,42 0,45 0.47 0.49 0.51 0.52 0.54 0.55 0.55 0.61
9 R.A.A. ☻ 0.07 0,09 0,09 0.09 0,10 0,11 0,10 0.11 0.14 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.11
10 C.R.C. ☻ 0.07 0,08 0,08 0.08 0,08 0,09 0,09 0.09 0.09 0.09 0.08 0.08 0.08 0.08 0.09
11 H.T.A. ☻ 4.85 5,56 6,16 6.83 7,39 7,90 8,60 9.16 9.39 9.74 9.85 10.05 10.24 10.50 11.68
12 C.I.C. ☻ 3.11 3,46 3,65 3.85 4,05 4,27 4,51 4.66 4.78 4.86 4.94 4.99 5.02 4.98 5.43
13 C.P.C☻ 0.13 0,14 0,14 0.14 0,14 0,15 0,15 0.15 0.15 0.16 0.15 0.16 0.15 0.14 0.15
14 B.C.V. ☻ 0.90 1,00 1,08 1.17 1,25 1,33 1,45 1.55 1.65 1.72 1.57 1.45 1.47 1.50 1.65
15 B.P.C.O. ☻
0.84 0,95 1,02 1.12 1,21 1,29 1,38 1.48 1.56 1.65 1.66 1.71 1.78 1.82 2.02
16 Ulcer ☻ 1.01 1,19 1,28 1.38 1,47 1,53 1,60 1.65 1.65 1.66 1.67 1.65 1.63 1.59 1.69
17 Ciroza si
alte
hepatite
cronice☻
0.21 0,21 0,23 1.29 1,42 0,26 0,29 1.88 2.00 2.09 2.09 2.13 2.14 2.13 2.33
18 I.R.C. ☻ 0.09 0,10 0,13 0.14 0,16 0,15 0,18 0.24 0.26 0.27 0.28 0.29 0.31 0.34 0.39
19 Calculoză
☻ 0.39 0,48 0,54 0.58 0,60 0,64 0,68 0.73 0.75 0.76 0.75 0.74 0.75 0.75 0.82
20 Anomalii
☻ 0.10 0,10 0,12 0.12 0,12 0,13 0,13 0.13 0.13 0.07
Fără
date*
Fără
date* 0.09 0.09 0.10
21 Sifilis 0.11 0,14 0,08 0.07 0,02 0,02 0,02 0.02 0.01 0.04 0,04 Fără date
0.03 0.04 Fără date
22 Cancer☻ 1,70 1,83 1,92 2.4 2,17 2,28 2,40 2.53 2.65 2.74 2.87 2.99 2.74 3.16 3.29
*in 2011 si 2012 avem indici de evidenta doar pentru anomalii aparat circulator
130
Nr
.
crt
.
Boala
Anul
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
% % % % %
1 Anomalii
ap circ☺ 0,14 0,14 0.05 0.05 0.05
2 Scleroza
multipla☺ 0.02 0.03 0.03 0.03
3 Maladia
Down☺ 0.01 0.01 0.02 0.02
4 Malaria☺ 0 0 0
5 Obezitate
☻ 0.79 0.88 1.02
6 Boli
psihice☻ 1.25 1.11 1.24
7 Boala
Alzheimer
☻
0.13 0.14 0.16
☺ = semnifică scăderea indicatorului în 2015 faţă de 2014
☻ = semnifică creşterea indicatorului în 2015 faţă de 2014
Datele mai sus inserate reprezinta prelucrarea datelor din darile de seama privind
principalii indicatori ai cunoasterii starii de sanatate de la medicii de familie. Pentru
tuberculoza, tumori maligne, diabet zaharat s-au folosit datele de la cabinetele de
specialitate.
Pentru anul 2015 medicii de familie cunosc:
- 52,37 % din bolnavii TBC
- 33,73 % din bolnavii cu tumori maligne
- 60,84 % din bolnavii cu diabet zaharat
Tendinţa de creştere pentru majoritatea afecţiunilor sesizată în 2008( ca urmare a
derulării Programului Naţional privind Evaluarea Stării de Sănătate în Asistenţa
Medicală Primară -PN 8, PNESS- program care a permis investigarea gratuită a tuturor
cetăţenilor indiferent de calitatea de asigurat începând cu 01.07.2007 pana la sfârşitul
anului 2008) se menţine.
În 2015 probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate din punct de
vedere al indicelui de evidenţă: hipertensiunea arterială, diabetul, cardiopatia
ischemică cronică, tumorile, ciroza si alte hepatite cronice, tulburări mentale si de
comportament, BPCO, boala ulceroasă , boli cerebro-vasculare .
131
0
2
4
6
8
10
12
14
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
%
HTA CIC Diabet
Ulcer BPCO Ciroza si alte hepatite cr
Tumori TBC B c-v
Evoluţia indicilor de evidenţă pentru principalele probleme de sănătate
din judeţul Dolj în perioada 1995-2015
Din evidenţele cabinetelor medicilor de familie în anul 2015 primele 5 locuri pe
localităţi înregistrează la:
- HTA ( 52 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de
încredere 11,06-11,22): Goicea (32,73 %), Ghercesti (22,36 %), Murgasi (19,78 %),
Perisor(19,76%), Bratovoeşti (19,54 %);
- CIC (48 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de
încredere 4,80- 4,90): Galiciuica (11,26 %), Bratovoiesti (10,631%),Murgasi (10,31 %),
Pleşoi (10,18 %), Secu (9,87 %);
- Diabet zaharat (30 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a
intervalului de încredere 3,43-3,52): Orodel (7,09 %), Murgaşi (5,72 %), Coşoveni
(5,48 %), Afumati (5,08 %), Perisor (4,91 %);
132
- Ciroze şi alte hepatite cronice: (51 localităţi cu valori ale indicelui peste limita
superioară a intervalului de încredere 2,06-2,13): Secu (5,31 %), Ciupercenii Noi (4,63
%), Perisor (4,61 %), Argetoaia (4,56 %), Sopot (4,50 %);
-Tulburări mentale si de comportament(52 localităţi cu valori ale indicelui peste
limita superioară a intervalului de încredere 2,00-2,07): Brabova (5,78 %), Diosti (5,00
%), Malu Mare (4,91 %), Bratovoiesti (4,63 %), Sopot (4,62 %);
- BPOC (53 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de
încredere 1,86 -1,92): Ciupercenii Noi (5,02 %), Bulzeşti (4,65 %), Ghindeni (4,67 %),
Bucovăţ (4,21 %), Argetoaia (3.99%);
- Boala ulceroasă (49 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a
intervalului de încredere 1,55-1,61): Ciupercenii Noi (4,82 %), Bulzesti (3,66 %),
Ghindeni (3,38 %), Perisor (3,31 %);
- Boli cerebro-vasculare (58 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a
intervalului de încredere 1,74-1,80): Cioroiaşi (9,29 %), Sopot (7,87 %), Maglavit
(6,78 %), Ciupercenii Noi (6,03 %)Ghindeni (6,02 %);
- Tumori (43 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de
încredere 1,10-1,15): Murgaşi (2,80 %), Bulzeşti (2,80 %), Cârna (2,60 %), Seaca de
Padure (2,34 %), Bratovoiesti (2,16 %);
Localitatea Gogosu,localitate cu populatie imbatranita, care nu a mai avut raportare
in 2015, era in anul precedent printre localitatile cu valori peste limita superioara a
intervalului de incredere care atrageau atentia la BPOC si boala ulceroasa.
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe localităţi.
Quartila 4 pentru hipertensiunea arterială cu valori între 13,26-32,73 %
cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):
Vela 13.48
Pleşoi 13.73
Talpas 13.90
Afumati 14.06
Melinesti 14.28
Teslui 14.30
Galiciuica 14.66
Gighera 14.79
Almaj 14.80
Leu 14.83
Ciupercenii Noi 15.23
Secu 15.28
Malu Mare 15.58
Bîrca 15.73
Cosoveni 15.89
Varvor 15.94
Robanesti 15.98
Brabova 16.38
Urzicuţa 16.72
Bucovat 17.54
Silistea Crucii 18.00
Dragotesti 18.10
Maglavit 18.77
Bratovoieşti 19.54
Perisor 19.76
Murgasi 19.78
Ghercesti 22.36
Goicea 32.73
Quartila 4 pentru cardiopatia ischemică cronică cu valori între 6,85-11,26 %
cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):
Leu 6.87
Argetoaia 6.88
Teslui 6.93
Bucovat 7.17
Cerat 7.37
Cosoveni 7.53
Ghindeni 7.56
Ghercesti 7.64
Pielesti 7.72
Amarastii de Jos 7.81
Verbita 7.84
Vela 7.97
Afumati 8.02
Bîrca 8.06
Maglavit 8.15
Dobrotesti 8.57
Brabova 8.75
Malu Mare 8.76
Cioroiasi 8.77
Ciupercenii Noi 8.85
Sopot 9.06
Dragotesti 9.73
Diosti 9.76
Secu 9.87
Pleşoi 10.18
Murgasi 10.31
Bratovoieşti 10.63
Galiciuica 11.26
143
144
145
Quartila 4 pentru diabetul zaharat cu valori între 3,55- 7,09 % cuprinde
următoarele localităţi ( vezi harta): Unirea 3.55
Silistea Crucii 3.59
Cioroiasi 3.64
Negoi 3.66
Leu 3.67
Malu Mare 3.69
Marsani 3.71
Valea Stanciului 3.72
Celaru 3.77
Cerat 3.79
Carpen 3.83
Ghindeni 3.92
Pleşoi 3.99
Tuglui 4.01
Craiova 4.18
Varvor 4.42
Robanesti 4.46
Goiesti 4.50
Dragotesti 4.54
Bucovat 4.60
Almaj 4.64
Galicea Mare 4.83
Secu 4.84
Perisor 4.91
Afumati 5.08
Cosoveni 5.48
Murgasi 5.72
Orodel 7.09
La nivelul medicilor de familie sunt cunoscute 60,84 % cazuri din cele 39911
ramase in evidenta la sfarsitul anului 2015 la nivelul judetului
Quartila 4 pentru ciroza şi alte hepatite cronice cu valori între 2,80-5,31 %
cuprinde următoarele localităţi ( vezi harta):
Afumati 2.80
Calafat 2.80
Cârna 2.81
Malu Mare 2.82
Robanesti 2.86
Cioroiasi 2.86
Marsani 2.89
Izvoare 2.94
Bucovat 3.01
Dragotesti 3.27
Motatai 3.30
Dranic 3.34
Macesu de Sus 3.44
Galicea Mare 3.44
Brabova 3.48
Carpen 3.49
Ghindeni 3.53
Bratovoieşti 3.56
Filiasi 3.69
Ostroveni 3.80
Diosti 3.90
Unirea 4.26
Maglavit 4.43
Sopot 4.50
Argetoaia 4.56
Perisor 4.62
Ciupercenii Noi 4.63
Secu 5.31
146
147
148
Quartila 4 pentru tulburările mintale cu valori între 2,86- 5,78 % cuprinde
următoarele localităţi ( vezi harta):
Izvoare 2.88
Bulzesti 2.89
Perisor 2.90
Macesu de Sus 2.97
Plenita 2.98
Goiesti 2.99
Murgasi 3.01
Teslui 3.04
Radovan 3.06
Ciupercenii Noi 3.06
Argetoaia 3.08
Silistea Crucii 3.11
Castranova 3.15
Amarastii de Jos 3.18
Galicea Mare 3.20
Dragotesti 3.23
Goicea 3.25
Maglavit 3.30
Secu 3.32
Bîrca 3.36
Lipov 3.47
Ghercesti 3.88
Ghindeni 3.97
Sopot 4.62
Bratovoieşti 4.63
Malu Mare 4.91
Diosti 5.00
Brabova 5.78
Quartila 4 pentru boli pulmonare cronice obstructive cu valori între 2,65-5,02%
cuprinde următoarele localităţi ( vezi harta):
Motatai 2.65
Calopar 2.65
Dobrotesti 2.72
Malu Mare 2.75
Murgasi 2.75
Băileşti 2.76
Silistea Crucii 2.77
Varvor 2.80
Dobresti 2.87
Ghercesti 2.90
Piscu Vechi 2.91
Afumati 3.02
Cioroiasi 3.12
Lipov 3.16
Dragotesti 3.18
Calafat 3.21
Secu 3.23
Poiana Mare 3.41
Izvoare 3.45
Unirea 3.55
Perisor 3.61
Maglavit 3.86
Bratovoieşti 3.88
Argetoaia 3.99
Bucovat 4.21
Ghindeni 4.25
Bulzesti 4.65
Ciupercenii Noi 5.02
149
Quartila 4 pentru boala ulceroasa cu valori între 2,18-4,82 % cuprinde
următoarele localităţi (vezi harta):
Grecesti 2.20
Goiesti 2.26
Sopot 2.28
Silistea Crucii 2.30
Bucovat 2.33
Malu Mare 2.35
Argetoaia 2.43
Pielesti 2.43
Unirea 2.52
Dranic 2.53
Dobresti 2.57
Predesti 2.59
Cetate 2.60
Dragotesti 2.62
Pleşoi 2.66
Seaca de Padure 2.75
Calafat 2.82
Teslui 2.83
Poiana Mare 2.93
Maglavit 2.94
Ghercesti 2.97
Goicea 3.10
Murgasi 3.26
Ghindeni 3.26
Perisor 3.31
Brabova 3.41
Bulzesti 3.66
Ciupercenii Noi 4.82
Quartila 4 pentru boli cerebro-vasculare cu valori între 2,78- 9,29 % cuprinde
următoarele localităţi ( vezi harta):
Teslui 2.78
Verbita 2.79
Macesu de Sus 2.81
Apele Vii 2.84
Ghercesti 2.85
Castranova 2.87
Murgasi 2.88
Dranic 2.89
Poiana Mare 2.94
Marsani 2.96
Diosti 3.03
Dragotesti 3.09
Radovan 3.13
Ostroveni 3.24
Bratovoieşti 3.41
Calafat 3.54
Perisor 3.67
Seaca de Padure 3.87
Lipov 4.05
Secu 4.93
Varvor 5.05
Dobresti 5.73
Malu Mare 5.94
Ghindeni 6.02
Ciupercenii Noi 6.03
Maglavit 6.78
Sopot 7.87
Cioroiasi 9.29
150
151
152
153
154
CORELAREA PROBLEMELOR DEMOGRAFICE CU INDICII DE EVIDENŢĂ
PENTRU BOLILE CRONICE ÎN LOCALITĂŢILE CU POPULAŢIE ÎMBĂTRÂNITĂ,
NATALITATE SCĂZUTĂ, MORTALITATE CRESCUTĂ, SPOR NATURAL NEGATIV
Pentru identificarea localităţilor cu probleme s-a folosit metoda scorului,
folosindu-se poziţiile din quartilele corespunzătoare indicatorilor: populaţie peste 65 de
ani, natalitate, mortalitate, spor natural. Localitate Poziţie
Q4
peste
65 ani
Poziţie
q1
Natalitate
Poziţie q4
Mortalitate
Poziţie
q1
Spor
Natural
Scor Boli cronice-quartila 4
Gogoşu 1 14 1 1 4.25 Fără raportare
Măceşu de Jos 8 2 9 6 6.25 (anomalii congenitale ap
circulator- peste limita sup II)
Terpeziţa 10 10 3 2 6.25 IRC, tumori, tbc, CPC
(anomalii congenitale,
anomalii congenitale ap
circulator - peste limita sup II)
Măceşu de Sus 6 11 7 7 7.75 gusa,tulburari mintale, tumori,
boli cerebro-vasculare, ciroza
si alte hepatite cr(anomalii
congenitale, anomalii
congenitale ap circulator -
peste limita sup II)
Seaca de Pădure 3 45.00 4.00 4.00 14.00 gusa, tumori, boala
Alzheimer,tbc, boala
ulceroasa, boli cerebro-
vasculare, calculoza, CPC,
(anemii, CRC, maladia Down,
anomalii congenitale ap
circulator, obezitate- peste
limita sup II)
Botoşeşti-Paia 2 6 31 18 14.25 Fără raportare
Afumaţi 17 13 17 12 14.75 DZ, epilepsie, tumori, HTA,
CIC, BPOC, ciroza si alte
hepatite cr, (anemii, rahitism-
peste limita sup II)
Se evidenţiază 4 localităţi : Gogosu, Macesu de Jos, Terpezita, Macesu de Sus
cu probleme demografice în primul rând şi medicale (vezi harta).
Localitatea Gogosu: localitate fara raportare
Localitatea Macesu de Jos înregistrează >lim sup II: anomalii congenitale aparat
circulator
Pentru localitatea Terpezita se înregistrează în quartila 4 următoarele afecţiuni:IRC,
tumori, tbc, CPC si >lim sup II: anomalii congenitale, anomalii congenitale ap.
circulator
Localitatea Macesu de Sus inregistreaza în quartila 4 următoarele afecţiuni: gusa,
tumori, boli cerebro-vasculare, ciroza şi alte hepatite cronice si >lim sup II: anomalii
congenitale, anomalii congenitale ap. circulator
Aspecte ale inegalităţilor teritoriale din punct de vedere al indicilor de evidenţă, privind
bolile netransmisibile, sunt prezentate pe cartogramele anexate (în funcţie de intervalele
de încredere şi de quartile). Analizând cele două tipuri de cartograme constatăm că mai
fidel reprezintă situaţia teritorială cartogramele realizate pe baza quartilelor.
155
156
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
% Tumori
TBC
Gusa
Boli
venerice
Evoluţia indicilor de evidenţă pentru afecţiunile nominalizate
în raportul stării de sănătate pentru anul 2015 (tbc, cancer, guşă, boli venerice)
Quartila 4 pentru tbc cu valori între 0,21-0,76 % cuprinde următoarele localităţi
(harta s-a intocmit conform raportarilor dispensarelor tbc):
La nivelul medicilor de familie sunt cunoscute 52,37% cazurile ramase in
evidenta la sfarsitul anului 2015 la nivelul judetului.
Seaca de Pădure 0.20
Poiana Mare 0.21
Vela 0.21
Robanesti 0.22
Goiesti 0.23
Calopar 0.23
Dragotesti 0.23
Mischii 0.24
Dranic 0.24
Cerat 0.29
Predesti 0.29
Cârna 0.29
Giubega 0.29
Gighera 0.31
Gogoşu 0.33
Scaeşti 0.33
Întorsura 0.34
Bîrca 0.34
Braloştiţa 0.35
Gherceşti 0.36
Pleşoi 0.37
Terpeziţa 0.38
Farcas 0.38
Cotofenii din Dos 0.39
Bratovoieşti 0.41
Tălpaş 0.47
Goicea 0.54
Secu 0.76
TBC reprezintă o problemă de sănătate cu care se confruntă judeţul Dolj.
„Condiţionarea economico-socială face din tbc un adevarat barometru al nivelului de
trai al populaţiei. Riscul de infecţie creşte în raport cu vârsta deoarece reactivitatea
organismului se reduce odata cu înaintarea în vârstă”.
157
Doljul era pe primul loc atât în ceea ce priveşte incidenţa(urmat de judeţele Iaşi ,
Bacău, Timişoara) cât şi prevalenţa (urmat de judeţele Constanţa, Iaşi, Bacău) aşa cum
arată studiile în anii 2011 şi 2012.
In anul 2013, conform cifrelor operative de la institutul M. Nasta judetul Dolj
ocupa locul intai in ceea ce priveste incidenta globala prin tuberculoza(cazuri noi si
recidive) cu o valoare de 113,0 %ooo (in scadere fata de anul precedent cand s-a
inregistrat valoarea 123,4 %ooo) urmat de judetele Teleorman (112,5%ooo ) si
Olt(109,2%ooo ) si locul trei in ceea ce priveste incidenta (cazuri noi) cu o valoare de
90,8%ooo (in scadere fata de anul 2012 cand s-a inregistrat valoarea 99,4%ooo ) dupa
judetele Teleorman (94,0%ooo ) si Giurgiu (91,1%ooo ).
Quartila 4 pentru guşă cu valori între 1,16 -2,66 % cuprinde următoarele
localităţi ( harta s-a intocmit conform raportarilor medicilor de familie):
Simnicul de Sus 1.17
Perisor 1.18
Maglavit 1.20
Amarastii de Jos 1.20
Varvor 1.26
Seaca de Padure 1.33
Ghercesti 1.33
Craiova 1.38
Calafat 1.40
Pielesti 1.41
Predesti 1.44
Cioroiasi 1.49
Cosoveni 1.50
Celaru 1.55
Izvoare 1.57
Argetoaia 1.82
Bîrca 1.89
Ghindeni 2.10
Bucovat 2.19
Dragotesti 2.25
Teslui 2.27
Bratovoieşti 2.28
Murgasi 2.34
Ciupercenii Noi 2.34
Macesu de Sus 2.42
Castranova 2.47
Brabova 2.59
Malu Mare 2.66
Quartila 4 pentru tumori cu valori între 1,35-2,80% cuprinde următoarele localităţi
(harta s-a intocmit conform raportarilor medicilor de familie):
La nivelul medicilor de familie sunt cunoscute 33,73 % cazuri din cele 23054
ramase in evidenta la sfarsitul anului 2014 la nivelul judetului
Bucovat 1.35 Dragotesti 1.64
Maglavit 1.41 Virtop 1.64
Unirea 1.42 Afumati 1.73
Robanesti 1.43 Varvor 1.78
Goiesti 1.44 Brabova 1.78
Dranic 1.47 Goicea 1.80
Marsani 1.48 Teslui 1.80
Măceşu de Sus 1.48 Izvoare 1.82
Siliştea Crucii 1.49 Radovan 1.94
Perişor 1.54 Bratovoieşti 2.16
Cioroiaş 1.56 Seaca de Pădure 2.34
Dobroteşti 1.57 Cârna 2.60
Castranova 1.58 Bulzesti 2.68
Terpeziţa 1.59 Murgaşi 2.80
158
159
160
161
Pentru boli venerice, avem date pentru judetul Dolj privind cazurile noi pentru anii
2012-2015:
Incidenta prin boli venerice a fost mai crescuta la nivelul judetului Dolj
comparativ cu tara pana in 2014. Incidenta prin infectie gonococica in 2015 in judetul
Dolj a fost 0 % ooo (in Romania 2012:1.6 %ooo , 2013:1,7 %ooo, 2014: 0.9 %ooo,
2015:0.4 %ooo), iar pentru sifilis a fost 1,2 %ooo (in Romania 2012: 8.5 %ooo , 2013:
6,9 %ooo, 2014: 6.5 %ooo, 2015: 4,8 %ooo).
Evolutia incidentei prin boli venerice in judetul Dolj comparativ cu Romania in
perioada 2012-2015
0
5
10
2012 2013 2014 2015
Ani
la 1
00
00
0 lo
cuit
ori Incidenta infectie gonococica
Dolj
Incidenta infectie gonococicaRomania
Incidenta sifilis Dolj
Incidenta sifilis Romania
În anul 2014, următoarele localitati au inregistrat cazuri noi pentru bolile cu
transmitere sexuala:
Gonoree : Craiova, Bechet, Bradesti.
Pentru aceasta afectiune cazurile au fost repartizate astfel:
- pe sexe: masculin 10 cazuri; feminin 2 cazuri
10
2
0
5
10
nr cazuri
2014
anul
Repartitia cazurilor cu infectie gonococica
pe sexe in anul 2014
Masculin
Feminin
- pe medii: urban 11 cazuri; rural 1 caz
Nr
crt Boala
Nr cazuri noi
2012 2013 2014 2015
1 Infecţie
gonococică
CA 28 22 12 0 % ooo 3.8 3.4 2.0 0.0
2 Sifilis CA 47 46 54 8 % ooo 7.2 7 8.3 1.2
162
11
1
0
5
10
15
nr cazuri
2014
anul
Repartitia cazurilor cu infectie gonococica
pe medii in anul 2014
Urban
Rural
Sifilis : Craiova, Filiasi, Calafat, Dabuleni, Poiana Mare, Cetate, Salcuta,
Motatei, Bradesti, Urzicuta, Sadova, Maglavit, Murgasi, Farcas, Melinesti, Plenita,
Pentru aceasta afectiune cazurile au fost repartizate astfel:
- pe sexe: masculin 33 cazuri; feminin 21 cazuri
33
21
0
20
40
nr cazuri
2014
anul
Repartitia cazurilor cu sifilis
pe sexe in anul 2014
Masculin
Feminin
- pe medii: urban 37 cazuri; rural 17 cazuri
37
17
0
20
40
nr cazuri
2014
anul
Repartitia cazurilor cu sifilis
pe medii in anul 2014
Urban
Rural
In 2014 au ramas in evidenta 269 pacienti cu sifilis, indice de evidenta 0.04 %
(216 pacienti in 2013, indice de evidenta:0,03 %).
2.5.4. Prevalenţa unor boli cronice
Nu există date la nivelul judeţului deoarece întreaga documentaţie culeasă de la
nivelul celor 4 cuiburi anchetate în 1997 ( DM 14 Craiova, DM Leu- Zănoaga, DM
Brădeşti, DM Băileşti ) a fost trimisă spre prelucrare la MS. Rezultatele anchetei nu
ne-au fost comunicate prin sistemul retroinformaţiei.
163
164
3. Programe de sănătate în judeţul Dolj :
3.1 Program naţional de prevenire şi control al bolilor transmisibile
Program /
Subprogram
Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Program naţional de
imunizare
nr doze vaccin achiziţionate centralizat 96940 94930 48798 83059 56039 48799
Subprogram de
supraveghere şi
control al BT
prioritare
nr. activităţi desfăşurate 119 133
125
69
102 81
Subprogram de
supraveghere şi
control al infecţiei
HIV
nr. teste ELISA HIV efectuate la gravide 124 787 433 374 117 150
nr. teste rapide HIV efectuate la gravide în
maternitate
3506 4680 3299 4092 4507 5271
nr. teste rapide HIV efectuate la grupele de risc 461 603 380 861 560 620
nr. teste rapide HIV efectuate la alte categorii 771 913 789 527 877 1184
Subprogram de
supraveghere şi
control al
tuberculozei
nr. contacţi examinaţi 4368 13413 13658 11259
10411
10202
nr. suspecţi examinaţi 7554 673 673 662 620
nr. cazuri care beneficiază de chimioprofilaxie 794 98% 573 753 814 702
nr. intradermoreacţii la PPD - - - -
525 498
nr. vizite de supravizare în teritoriu efectuate de
medicii specialişti
179 100% 1 1 36 1
Subprogram de
supraveghere şi
control al bolilor cu
transmitere sexuală
nr. gravide din judeţ testate serologic pentru sifilis 3518 990 375 352 358 -
Subprogram naţional
de intervenţie în
pandemia de gripă
Cantitatea de substanţe dezinfectante
achiziţionate(litri)
- - - - - -
nr. măşti de protecţie FFP2 - - - - - -
nr. măşti de protecţie FFP1 - - - - - -
Program de
supraveghere şi
control al infecţiilor
nosocomiale (IN)
nr. cazuri de IN depistate în sistem de sentinelă, pe
secţii şi tip de infecţii
- - - - - -
nr. cazuri de IN depistate în sistem de rutină, pe
secţii şi tip de infecţii
112 119 75 104 84 148
3.2Program naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă
Program /
Subprogram
Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Program naţional
de monitorizare a
factorilor
determinanţi din
mediul de viaţă şi
muncă
nr. acţiuni specifice de evaluare a factorilor de risc
din mediu pentru starea de sănătate
81 69 29 54 21 20
nr. acţiuni specifice de evaluare a efectelor
radiaţiilor ionizante pentru starea de sănătate
60 60 56 20 20 20
nr. acţiuni specifice de evaluare a factorilor de risc
alimentari pentru starea de sănătate
24 67 144 17 25 21
nr. acţiuni specifice de evaluare a stării de sănătate
a copiilor şi adolescenţilor din colectivităţi
60 54 96 * * *
nr. acţiuni specifice de evaluare a stării de sănătate
a expuşilor profesional
66 81 100 16 16 8
nr. acţiuni specifice de monitorizarea stării de
sănătate a populaţiei
7 1 - - - -
*in prezent face parte din PN de evaluare si promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate.
165
3.3Program naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile
Program /
Subprogram
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Profilaxie în
patologia
psihiatrică şi
psihosocială
nr. pacienti inclusi in
programe
intraspitalicesti de
reabilitare
1367 923 2174 2447 2025 1612 1912 1965
Transplant de
organe, ţesuturi
celule de
origine umana
nr. diagnosticări morţi
cerebrale si menţinere
in condiţii fiziologice
19 24 15 * * * * *
nr cupluri sterile
beneficiare de
proceruri FIV si ET
11 10 6 15
Tratament in
străinătate
nr. pacienţi pentru care
s-a primit finanţare
2 0 2 4 3 3 - -
Monitorizare
activă a
bolnavilor cu
dizabilităţi de
ambulaţie
nr. pacienţi cu
dizabilităţi de
ambulaţie introduse in
registru
338 767
**
905
**
830
**
- -
Depistare activa
precoce a
cancerului de
col uterin
nr cazuri testate cu
formular FS1 completat
in integralitate
1560 153
* Programe şi activităţi în cadrul unor programe ce nu au fost finanţate sau se derulează
prin Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, aflat în subordinea Ministerului
Sănătăţii
** Date numai de la Spitalul Clinic Municipal Filantropia
Aspecte privind derularea PN de diabet zaharat
Automonitorizare
223 214152 187 181
237365
0
100
200
300
400
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Anul
număr pacienţi automonitorizaţi
Acest tip de activitate profilactică a depins de alocaţia bugetară, mai ales din
anul 2003 şi a permis automonitorizarea pacienţilor insulinodependenţi.
166
Pompe de insulină
0
8 86
24
0
13
19
0
5
10
15
20
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
număr pompe instalate
Din 2003 Centrul Clinic Judeţean Diabet Nutriţie Boli Metabolice Dolj a fost
inclus în programul de montare şi susţinere a pompelor de insulină. La sfârşitul anului
2010 existau 52 pompe de insulină funcţionabile.
Din anul 2011 nu mai avem date, PN derulându-se prin Spitalul Clinic Judeţean
de Urgenţă Craiova, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii
Monitorizare
0
200
400
600
800
2002 2003 2004 2005 2006
Anul
număr persoane testate
Prin această activitate au fost testate rudele de gradul 1 ale pacienţilor diabetici.
În anul 2002 cifra absolută este aşa de mare pentru că în indicator au fost
cuprinse şi testările efectuate în timpul campaniilor de educaţie pentru sănătate având
diverse sponsorizări. Din 2007 programul nu a mai finanţat o astfel de activitate.
Indice de depistare
0
2
4
6
8
10
2002 2003 2004 2005 2006
Anul
indice de depistare %
Concluzie: în perioada 2002-2004 deşi cifrele absolute de depistare au avut un
caracter ondulant, indicatorul de depistare a avut un caracter uşor ascendent.
Pentru perioada 2002-2006 graficele prezentate pun în evidenţă că în timp ce
numărul de pacienţi în tratament creşte, numărul depistărilor active în rândul rudelor de
gradul I creşte, activităţile profilactice ( primare, secundare ) sunt în scădere .
Din 2007 nu mai avem date pentru această activitate.
167
Pacienţi trataţi
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
2002
2004
2006
număr pacienţi trataţi
Numărul de pacienţi trataţi cu insulină, ADO, insulină+ADO, a fost într-o
creştere permanentă cu cca 800-900 cazuri/an.
Din 2007 tratamentul pacienţilor de diabet a trecut pe circuitul farmaciilor
deschise*. O situaţie corectă şi completă a numărului de pacienţi trataţi o deţine CJAS.
La nivelul cabinetelor de diabet şi boli de nutriţie situaţia multianuală a
pacienţilor de diabet (pacienţi în tratament plus pacienţi pe dietă) se prezintă astfel: Pacienţi aflaţi în
evidenţă 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
ambulatoriu 16455 17452 19006 22291 25480 27678 29520 31860 33818 35316 37556 39911
cabinete medici
de familie 11013 11794 13154 15335 18043 19354 20497 21628 22279 22720 23586 24283
tratament 9536 10180 10940 * * * * * * * * *
0
10000
20000
30000
40000
2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015
Evolutia pacientilor aflati in evidenta in perioada 2003-2015
pacienti ambulator
pacienti MF
Tabelul şi graficul pun în evidenţă următoarele aspecte:
-activitatea de monitorizare a evidenţei primare pentru această boală organizată
de DSP Dolj, prin serviciul de programe a permis îmbunătăţirea evidenţei corecte la
nivelul medicului de familie privind pacienţii aflaţi în tratament cât şi a unor pacienţi
aflaţi pe dietă(evidenţă absolut necesară în vederea conducerii schemelor terapeutice
pentru alte afecţiuni). Dacă în 2003 procentul de pacienţi cunoscuţi de medicul de
familie din totalul pacienţilor aflaţi în evidenţă la nivelul ambulatoriului era de 58%,
începând din 2004 acesta a crescut la 67%, pentru ca în 2006 şi 2007 să se situeze la
69%, iar pentru anii 2008, 2009, 2010 : 70%. Procentul pacienţilor cunoscuţi de
168
medicul de familie pentru 2011 a fost 68%, pentru 2012 a fost 66%, pentru anul 2013 a
scazut la 64%, pentru anul 2014 a scazut la 63 %, iar pentru anul 2015 a scazut la
60.84%. Restul până la 100% poate fi reprezentat de pacienţii diabetici aflaţi doar pe
dietă.
- din totalul pacienţilor aflaţi în evidenţă în 2003, 52% au beneficiat de tratament,
iar din 2004 procentul este de 58%.
Din cele două aspecte sesizate reiese că medicul de familie a avut un rol
important până în 2010 în urmărirea pacienţilor şi depistarea celor ce sunt în tratament.
În anul 2007 a avut loc activitatea de instruire medicilor de familie(336) în
vederea monitorizării şi tratamentului bolnavilor de diabet zaharat .
Din 2011 există un sistem electronic (RoDiab web) de înregistrare a pacienţilor
cu diabet într-o bază de date unică la nivelul întregii ţări.
De la l iulie 2007 a demarat Programul Naţional privind Evaluarea Stării de
Sănătate în Asistenţa Medicală Primară (PN 8, PNESS), program finanţat din
venituri proprii prin transfer către fondul de asigurări sociale de sănătate de către MSP
şi derulat până la 31decembrie 2008.
Datele pentru derularea programului în 12 luni în perioada 1iulie -30 iunie 2008
sunt oglindite în tabelul de mai jos:
România Dolj
Adresabilitate Peste 55% 56.58%
Pers neasigurate 5.70 % 16,00%
Risc îmbolnăvire total 37% 54,17%
Risc diabet 30% 29.24%
Risc cardio-vascular 7% 7.70%
Risc oncolog gen din care 6% 12.59 %
Risc onco col 1.93%
5,44% din populaţia
feminină
Risc onco sân 1.25%
2,50% din populaţia
feminină
Risc onco uter 2.08%
3.88% din populaţia
feminină
Risc onco colo-rectal
0.77% din populaţia
generală
Risc osteoporoză 2,64% populaţia >55 ani
Nr. contracte medici familie 10388 408
din care în rural 4521 =42,07% 213 = 52,21%
Nr. analize/ persoana 6.38 6.42
Cost
mediu/analize/persoana 39.26 lei 41.27 lei
Cost mediu /persoana 50.11 lei 50.04 lei
169
Ca efect al derulării programului incidenţa diabetului zaharat (raportată la 1000
locuitori) a crescut de la 3,14%o în 2007 (2248) la 6,77%o în 2008 (4848), iar numărul
bolnavilor aflaţi în evidenţă la 31.12.2008 (25480) a fost cu 12,55(3189) mai mare
decât bolnavii aflaţi în evidenţă la 31.12.2008 (22291).
O analiză a derulării programului in judeţul Dolj comparativ cu ţara de la
implementarea lui la 01.07.2007 reiese din tabelele şi graficele următoare(nu avem date
pentru România la 18 luni de derulare):
ADRESABILITATE
Adre
sabil
itat
e %
PERIOADA DE DERULARE A PROGRAMULUI
3 luni
(01.07-
30.09.2007
6 luni
(01.07-31.12.
2007)
9 luni
(01.07. 2007-
31.03. 2008)
12 luni
01.07. 2007-
30.06. 2008)
18 luni
01.07. 2007-
31.12. 2008)
Dolj 58,37 59,60 60,84 55 56.67
România 41,67 48,80 50,33 56.58 Nu avem date
0
20
40
60
80
3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 18 luni
Adresabilitatea popullatiei in judetul Dolj comparativ cu Romania
Dolj
Romania
PERSOANE NEASIGURATE
Persoane neasigurate
%
PERIOADA DE DERULARE A PROGRAMULUI
3 luni
(01.07-
30.09.2007
6 luni
(01.07-31.12.
2007)
9 luni
(01.07. 2007-
31.03. 2008)
12 luni
01.07. 2007-
30.06. 2008)
18 luni
01.07. 2007-
31.12. 2008)
Dolj 15,93 16,05 16,45 16 17.37
România 10 11,03 11,06 5.70 Nu avem date
170
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
18 luni
Romania
Dolj
RISCURI
Riscuri
%
PERIOADA DE DERULARE A PROGRAMULUI
3 luni
(01.07-
30.09.2007
6 luni
(01.07-31.12.
2007)
9 luni
(01.07. 2007-
31.03. 2008)
12 luni
01.07. 2007-
30.06. 2008)
18 luni
01.07. 2007-
31.12. 2008)
Dolj România Dolj România Dolj România Dolj România
Dolj România
Diabet 32,95 23,4 30,19 29,26 29,47 29,66 29.24 30 27.58 Nu
avem
date
Cardio-
vascular
15,8 11,4 10,72 9,98 8,71 8,12 7.70 7 6.89
Cancer 10,82 12 13,69 9,03 11,34 6,87 12.59 6 5.41
Riscuri la 12 luni de derularea PNESS Dolj comparativ cu Romania
29,24
7,712,59
67
30
0
10
20
30
40
risc diabet risc cardio-vascular risc cancer
%
Dolj Romania
Riscuri la 18 luni de derularea PNESS in Dolj
27,58
6,89 5,41
0
5
10
15
20
25
30
risc diabet risc cardio-vascular risc cancer
%
Dolj
171
Disfuncţionalităţi apărute în perioada derulării programului :
Deşi o problemă a reprezentat-o în anul 2007 lipsa tehnicii de calcul, aceasta s-a
rezolvat în anul 2008. Astfel toţi furnizorii de servicii medicale au primit laptop-uri ( şi
imprimante) în care a fost creată baza de date pentru acest program, facilitând stocarea
rapidă a fişierelor de export către MS . Conectarea la internet a permis contactarea
rapidă a acestor furnizori pentru anunţuri importante sau raportarea unor situaţii.
Tehnica de calcul a rămas în dotarea furnizorilor deşi programul s-a încheiat.
Totuşi principala problemă a fost aceea a taloanelor:
taloanele neprimite
pierderea sau deteriorarea taloanelor
În urma acţiunii în care s-au implicat reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică
Dolj şi asistenţi medicali comunitari, din cele 64697 plicuri colectate la sediul CAS
Dolj şi redistribuite primăriilor, doar 61 de primării (din cele 111 primarii ) au raportat
date referitoare la 55854 plicuri(83.33%): redistribuirea a 35823 plicuri (55.37%),
rămânând 20031 plicuri (35.86%) nedistribuite (cauze: deces, adresa necunoscută,
neconcordanţă, alte situaţii)
Realizările PNESS pe perioada 1 iulie-31 decembrie 2008:
- impact pozitiv în mediul rural prin deplasarea laboratorului pentru investigaţii
- depistarea cazurilor noi de diabet, anemie, dislipidemie în rândul populaţiei
- persoanele asigurate au putut beneficia prin trimiterea de către medicul de familie în
serviciile de sănătate în vederea consultului, investigaţiilor şi tratamentului de
specialitate pentru afecţiunea depistată prin program
- o şansă pentru persoanele neasigurate de a beneficia de analize gratuite şi de a se lua
în evidenţa unui medic de familie
- cetăţenii au devenit din ce în ce mai interesaţi de sănătatea lor
- a crescut nivelul de informare a populaţiei privind prevenirea bolilor şi necesitatea
prezentării la medic pentru depistarea îmbolnăvirilor şi tratamentul acestora
- programul a ajutat la prevenirea îmbolnăvirilor şi la depistarea precoce a unor boli
172
3.4 Program naţional de evaluare si promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate
PN are 2 domenii:
- domeniul 1interventii pentru un stil de viata sanatos
- domeniul 2 cu componenta 2.1evaluarea starii de sanatate a copiilor si tinerilor din
2013 si componenta 2.2 evaluarea starii de sanatate a populatiei generale din 2012
Domeniul 1
Program/
Subprogram
Indicatori 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Subprogram
de evaluare
si promovare
a sanatatii si
educatie
pentru
sanatate
-nr evenimente/
campanii
naţionale IEC
45 47 38 33 32 27 28 31 25 27 36 20
-nr activităţi de
IEC derulate la
nivel local în
cadrul
campaniilor
naţionale
3703 5131 6351 10157 9486 11072 11243 11115 10679 9780 9859 6452
Finanţare program de promovare a unui stil de viata sanatos
în perioada 2001-2015 După 1990 prin înlocuirea termenului de <educaţie sanitară> cu cel de <promovarea
sănătăţii şi educaţie pentru sănătate>, noile abordări stabilite prin Charta de la Ottawa
pentru promovarea sănătăţii au devenit cunoscute şi chiar implementate, toate având
scop îmbunătăţirea sănătăţii şi a calităţii vieţii. Acest scop nu se poate atinge decât
printr-o activitate continuă, responsabilă, îmbunătăţită, diversificată şi monitorizată.
Toate aceste activităţi s-au realizat şi se realizează prin campanii de informare,
comunicare, educare, pentru schimbarea comportamentelor şi adoptarea unui stil de
viaţă sănătos.
Începută timid, cu întâlniri informale, susţinere de lecţii, ore de educaţie pentru
sănătate, calitatea acestei activităţi s-a îmbunătăţit mult , prin atragerea în parteneriate
de ONG-uri şi instituţii care astăzi derulează multe din activităţi asigurând astfel
sustenabilitatea acestora. De la 2-3 persoane în 1999, în prezent promovarea sănătăţii
beneficiază de resurse umane bine pregătite( medici şcolari, asistenţi comunitari,
mediatori sanitari, psihologi, medici de familie, cadre didactice), voluntari ai ONG-
urilor partenere (studenţi, elevi, părinţi, preoţi). Este esenţial pentru componenta de
10000
450004000032590
43893
3100039000
31000
87000
32000
56000
35000
0
1900012000
0
20000
40000
60000
80000
100000
2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015
lei
173
promovarea sănătăţii, să se dezvolte o legătura permanentă între instituţiile
comunitare şi ONG care pot îmbunătăţi calitatea intervenţiilor şi rezultatele
programelor de prevenţie.
Printr-o monitorizare a performanţelor şi a rezultatelor pot fi identificate
oportunităţile şi punctele slabe ce pot afecta performanţa , pot fi promovate cele mai
eficiente dintre intervenţii spre a fi cunoscute şi contracarate.
Beneficiind de formare şi competenţe s-a format o reţea locală de formatori în
promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate care se implică tot mai responsabil şi
voluntar în acest tip de activităţi în comunitate.
S-a asigurat participarea la studii pilot de cercetare în diverse programe naţionale
şi internaţionale cu finanţări externe care au avut drept scop identificarea unor noi
nevoi de informare şi conştientizare în grupurile ţintă.
Instrumentele de lucru în promovarea sănătăţii s-au îmbunătăţit şi diversificat, de la
pliante şi broşuri la CD-uri, pagini web, portaluri de sănătate.
Deşi activitatea de educaţie este una calitativă, se poate spune cu certitudine că în
domeniul promovării sănătăţii, lucrurile se schimbă în bine şi pentru asta, nu e nevoie
doar de statistici, rezultatele se văd printre oameni: ei caută informaţia şi prin asta îşi
asumă responsabilitatea personală asupra propriei sănătăţi. Această creştere a
nivelului de educaţie pentru sănătate a populaţiei se reflectă în continuarea creşterii
indicelui de evidenţă pentru un număr important de afecţiuni şi în anul 2015.
În anul 2015 s-au derulat:
- intervenţii de promovare a sănătăţii în colectivităţi, comunităţi rurale şi comunităţi
de romi, grupuri vulnerabile
- prelungirea si încheierea de noi parteneriate în promovarea sănătăţii pentru
sustinerea activitatilor din comunitate
- acţiuni în parteneriat cu asociaţii şi organizaţii neguvernamentale locale, naţionale
şi internaţionale; întâlniri de lucru cu furnizorii de servicii de promovarea sănătăţii
- participarea în parteneriat cu Organizaţia EUROPROTECTOR la proiectul
Sănătatea tinerilor-STANDARDE EUROPENE/REALITĂŢI ROMÂNEŞTI finanţat
de Comisia Europeană prin Programul Tineret în acţiune/Acţiunea 5-„Tanar informat,
tanar responsabil”
- acţiuni demonstrative de schimbare de comportamente cu instrumentele din dotare,
testări de parametri biologici (aparat de testat CO, aparat de testat vârsta plămânului,
„păpuşa pentru fumat”, material video)
- s-a demarat proiectul RO-19-04, interventii la mai multe niveluri pentru preventia
bolilor netransmisibile asociate stilului de viata
- alte activităţi (flash-mob; Marşul lumânărilor aprinse)
- activitati in comunitate cu ocazia Zilelor municipiului Craiova
Prin conferinţe de presă, articole/ comunicate în presă, intervenţii în mass media,
intervenţii de educaţie în şcoli s-au punctat zilele internaţionale dedicate sănătăţii:
23-30ianuarie- Săptămâna europeană de prevenirea cancerului de col uterin
4 februarie- Ziua mondială de luptă împotriva cancerului
20 martie- Ziua mondială a sănătăţii orale
174
21 martie – Ziua mondială a sindromului Down
22 martie- Ziua mondială a apei
24 martie- Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei
7 aprilie- Ziua mondială a sănătăţii
23-30 aprilie- Săptamana europeană de vaccinare
4 mai – Ziua naţională inimii
5 mai- Ziua mâinilor murdare
15 mai- Marşul lumânărilor aprinse
17 mai – Ziua mondială împotriva hipertensiunii
22 mai- Ziua europeană împotriva obezităţii
31 mai- Ziua mondială anti fumat
5 iunie- Ziua internaţională a mediului
26 iunie- Ziua mondială de combatere a abuzului şi a traficului ilicit de droguri
Iulie- Luna naţională a informării despre efectele consumului de alcool
28 iulie – Ziua mondială a hepatitei
1-7 august- Săptămîna mondială a alimentaţiei la sân
16-22 septembrie- Săptămâna europeană a mobilităţii
26 septembrie- Ziua mondială a contracepţiei
29 septembrie-Ziua mondială a inimii
Octombrie- Luna internaţională de informare despre cancerul de sân
1 octombrie- Ziua internationala a varstnicului
14 noiembrie- Ziua mondială a diabetului
16 noiembrie – Ziua mondială de luptă împotriva BPOC
17 noiembrie- Ziua naţională fără tutun
18 noiembrie- Ziua europeană a informării despre antibiotice
25 noiembrie- Ziua internaţională de eliminarea violenţei împotriva femeilor
1 decembrie- Ziua mondială anti SIDA
3 decembrie- Ziua internaţională a persoanelor cu deficienţe
Domeniul 2.1 are ca scop evaluarea starii de sanatate a copiilor si tinerilor
(activitatea in anul 2015 este prezentata in partea b.8)
Domeniul 2.2 are ca scop evaluarea starii de sanatate a populatiei si se finalizeaza
anual prin Raportul starii de sanatate al comunitatii-judetul Dolj prezentat in
acest material si care se poate vizualiza si pe site-ul DSP Dolj.
175
3.5 Program naţional de sănătate a femeii şi copilului Program
Intervenţii/Obiective
Indicatori
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011 2012 2013 2014 2015
Consolidarea
asistenţei medicale
primare pentru
furnizarea serviciilor
de sănătatea
reproducerii
-nr medici
familie
instruiţi
64 44 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-nr asistenţi
medicali
instruiţi
61 44 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-nr total
medici familie
implicaţi care
distribuie
contraceptive
gratuite
186 197 197 197 193 181 166 156 145 110 77
-nr utilizatori
activi
11016 9808
10394 10360 998 943 3934 4440 5579 3836 2772
Profilaxia anemiei
feriprive la gravidă
-nr gravide
tratate
profilactic cu
preparate de
fier
2962 3014 2006 1713 824 1892 1226 1401 1305 0 0
Profilaxia sindromului
de izoimunizare Rh
-nr gravide
imunizate cu
imunoglobulin
a anti D
199 141 198 235 219 97 117 118 62 121 199
Profilaxia malnutriţiei
la prematuri
-nr copii
prematuri
trataţi cu lapte
praf special
349 353 409 442 403 397 155
**
122 112 82 176
Profilaxia morbidităţii
infantile datorate
distrofiei la copilul 0-
1-an prin administrare
de lapte praf
-număr sugari
care au
beneficiat de
lapte praf (nr
mediu lunar)
2450
865
892
979
896
996
1409
625
905
798
1217
Profilaxia rahitismului
carenţial al copilului
-nr copii 0-3
ani profilaxie
rahitism
carenţial
5934 8082 7678 8950 6963 7858 6628 9564 3797 0 0
Profilaxia anemiei
feriprive la copil
-nr sugari 2-
12 luni
profilaxie ane
mie feriprivă
4439 6247 4127 3819 3598 1790 1936 2050 1998 568 0
Prevenirea deceselor
neonatale prin
creşterea accesului la
îngrijiri adecvate în
unităţi regionale;
-nr nou-
nascuti care
au beneficiat
de terapie
intensiva
neonatala
343 317 291 289 ** **
187
**
124
**
133
**
239
Screening pentru
depistarea precoce a
retinopatiei de prema
turitate, tratamentul şi
dispensarizarea
bolnavilor;
-nr nou-
născuţi
examinaţi
pentru
retinopatie de
prematuritate
118 212 242 265 63 75 57 69 173
176
Screening pentru
depistarea precoce a
fenilcetonuriei si
hipotitoidismului cong
-nr copii
testaţi 1834 1307 1871 2326
Diagnostic precoce,
prevenţie primară şi
secundară,
monitorizarea şi
recuperarea unor
afecţiuni cronice ale
copilului
-nr copii
trataţi astm
bronşic
230 184 174 448 510 76 138 trataţi
290 testaţi
33 trataţi
120 testaţi
0
tratati 57
testati
3 testati
134 testati
-nr copii
trataţi
hepatita B şi C
8 4 3 6 1 2 - - - - -
-nr copii
trataţi diaree
cronică+/-
sindrom
malabsorbţie
437 374 284 318 208 293 ** ** ** ** **
-nr copii
trataţi
mucoviscidoză
9 8 5 6 8 6 ** ** ** ** **
-nr copii
testaţi
mucoviscidoză
27 24 19 25 27 11 ** ** ** ** **
-nr copii
trataţi
hemofilie
10
PN 2
- - - - ** ** ** ** **
Dezvoltarea sistem de
asistenţă comunitară*
-nr comunităţi
în care
activează
asistenţi
medicali
comunitari
71* 72* 126 145 122 121 120 120 119 119 131
-nr populaţie
generală
rromă în care
activează
mediatori
sanitari
din care
femei 15-45ani
copii 0-18 ani
1560
461
508
2700
fără
date
fără
date
fără
date
fără
date
fără
date
fără
date
fără
date
fără
date
fără
date
fără
date
-nr mediatori
sanitari
2
3
10 9 8 7 6 6 5 5 6
*Luând în calcul şi satele comunelor în care activează cei 20 asistenţi medicali
comunitari în 2004, respectiv 30 în 2005, 30 în 2006, 46 în 2007, 42 în 2008 si 2009, 41
în 2010, 40 în 2011, 2012, un numar 39 asistenţi medicali comunitari în 2013 şi 2014 şi
un numar 43 asistenţi medicali comunitari în 2015(si inca 8 pe proiect norvegian).
** Program derulat de/şi de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova
Acest program naţional nu reflectă pe judeţ situaţia întru cât din 2011 Spitalul
Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova se află direct în subordinea Ministerului Sănătăţii.
Activitatea asistentilor medicali comunitari, in anul 2015, in judetul Dolj este
reflectata in tabelul de mai jos:
177
JU
DE
T
DO
LJ
Nr.
asistenti
medicali
comunitari
angajati cu
plata de la
bugetul de
stat prin
transfer
dela
Ministerul
Sanatatii
Nr.
beneficiari
deserviti in
anul 2015
din care:
- copii
- gravide
- varstnici
- persoane
cu
dizabilitati
Nr.
actiuni de
prevenire
derulate
in 2015
Nr. cazuri
abordate la
solicitarea
medicului de
familie si sub
supraveghere
a acestuia
Nr. cazuri
identificate/monitorizate
pana la preluarea de
catre serviciul medical
de urgenta
Nr.
cazuri
abordate
impreuna
cu
asistentul
social
Nr. cazuri
abordate
impreuna
cu
mediatorul
sanitar
43
TOTAL
38201
copii
14355
gravide
2735
varstnici
17991
persoane
cu
dizabilitati
3120
3625 320 243 10011
97 ( in 2
localitati
sunt
angajati
asistent
medical
comunitar
si
mediator
sanitar )
Activitatea mediatorilor sanitari, in anul 2015, in judetul Dolj este reflectata in
tabelul de mai jos:
JU
DE
T
DO
LJ
Nr. mediatori
sanitari angajati
cu plata de la
bugetul de stat
prin transfer
dela Ministerul
Sanatatii
Nr. beneficiari
deserviti in anul
2015 din care:
- copii
- gravide
- varstnici
- persoane cu
dizabilitati
Nr. actiuni de
prevenire
derulate in 2015
Nr. cazuri
abordate
impreuna cu
asistentul
medical
comunitar
6
- copii 2050
- gravide 390
- varstnici 2570
- persoane cu
dizabilitati 445
238 97
Din 2003 au existat preocupări privind evaluarea şi monitorizarea stării de
sănătate la populaţia considerată din punct de vedere socio- economic defavorizată
(populaţia rromă) în cadrul Programului Naţional 3, a intervenţiei 4, obiectiv 1
Dezvoltarea sistemului de asistenţă comunitară.
După recensământ s-au înregistrat 31326 rromi.
Din indicatorii PN o mare parte se răsfrâng asupra populaţiei defavorizate
178
Deşi scăderea avorturilor în ultimii ani nu este semnificativă ea se corelează cu
activitatea de consolidare a asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de
sănătatea reproducerii. Pe parcursul a 6 ani 2001-2006 a existat o preocupare de
instruire a medicilor de familie şi asistenţilor medicali privind activitatea de planificare
şi sănătatea reproducerii (vezi cap 2.3.1.e)
Scăderea mortalităţii infantile în 2003, 2005 şi mai ales în 2006 s-a datorat şi
cuprinderii unui număr din ce în ce mai mare de sugari în intervenţiile şi obiectivele
PN de sănătate a femeii şi copilului. Cuprinderea în activităţile profilactice privind
malnutriţia la prematur, rahitismul, anemia feriprivă, astm bronşic a fost cu oscilaţii
nefireşti, ea fiind în funcţie de sumele alocate acestui program (vezi cap 2.1.3)
In Dolj a fost implementat de către Organizaţia World Vision România un proiect
pilot „Iniţiativa pentru sănătatea si nutriţia gravidei si copilului mic”. Studiul din
perioada ianuarie-iunie 2010 s-a făcut pe un eşantion reprezentativ din mediul rural si
s-a bazat pe un chestionar standard aplicat la femeile in vârsta de 15-49 ani împliniţi
pana la 1 ianuarie 2010(251 chestionare valide). Studiul aduce informaţii variate,
inedite si interesante. Din concluzii prezentam câteva aspecte:
- cel mai frecvent(67%) apa folosita in gospodărie pentru gătit si băut este apa din
fântâna/put intr-o zona recunoscuta ca având una din cele mai mari încărcări cu nitriţi
din Europa
- 7 din 10 gravide au declarat ca au fost luate în evidenţă în primul trimestru de sarcină
şi încă 2 din 10 au ajuns la medicul de familie în trimestrul doi. Luarea în evidenţă este
cu atât mai precoce cu cât este vorba de prima sau a doua sarcină, cu cât vârsta femeii
la momentul naşterii este mai mare şi cu cat venitul lunar este mai ridicat
- pe toata durata sarcinii mamele au beneficiat în medie de 8 consultaţii/ gravidă.
Informaţiile calitative arată ca asistenţii medicali comunitari constituie o verigă
extrem de importantă în realizarea activităţilor în teren şi în asigurarea legăturii mai
strânse dintre sectorul medical şi beneficiarii săi vulnerabili, cu rezultate foarte bune
pentru individ şi comunitate din perspectiva indicatorilor privind sănătatea mamei şi
copilului
- majoritatea gravidelor au fost investigate clinic, paraclinic si imagistic
-diagnosticul şi tratamentul anemiei la gravidă reprezintă o realitate care pune probleme
în practica de zi cu zi
- naşterea se realizează excepţional în afara mediului spitalicesc, iar în cazuri
excepţionale în care femeile au născut la domiciliu/dispensar acestea afirmă că au fost
asistate de un cadru medical mediu
- utilizarea metodelor contraceptive moderne în scopul prevenirii sarcinilor nedorite
arată că programul naţional de planificare familială a produs o modificare favorabila
a comportamentului femeilor din mediul rural
- judeţul Dolj performează în materie de consiliere privind alăptarea şi îngrijirea nou-
născutului; mamele au primit informaţii de la medicul de familie şi asistentul medical
comunitar, Prima alăptare a nou născutului e întârziată mai ales la copiii născuţi prin
cezariană; 4 din 10 bebeluşi au fost alimentaţi exclusiv la sân pana la vârsta de 3 luni şi
încă 3 din 10 mai sunt alimentaţi cu lapte matern pana la 6 luni; 4 din 10 mame au
179
recurs la lapte praf pentru alimentaţia mixtă în mare parte procurat gratuit prin
programul naţional
- domeniul cel mai deficitar in materie de îngrijire a copilului pana la 2 ani pare a fi cel
legat de practicile (nu de cunoştinţele femeilor) de diversificarea alimentaţiei : diferenţe
marcate intre vârsta minima si maxima la care sunt introduse in alimentaţia copilului
diverse alimente noi. Consilierea susţinuta a femeii şi eventual a factorilor influenţiali
din familia acesteia este extrem de importantă
- un aspect îngrijorător este legat de gradul de recunoaştere de către mame a
semnelor/simptomelor de alarmă la copil ce ar putea impune un consult medical; deficit
informaţional pe teme majore legate de creşterea si îngrijirea copilului (mamele par sa
se alerteze mai uşor in cazul copiilor sub 1 an)
- din discuţiile focus grupuri transpare importanţa asigurării produselor cu regim de
gratuitate(suplimente de fier si vitamina D)
- este foarte important rolul asistenţilor medicali comunitari; finanţarea acestora este
asigurată de către Ministerul Sănătăţii prin intermediul consiliilor locale (primăriilor) ,
iar coordonarea tehnică este asigurată de DSP.
Informaţiile studiului pot constitui instrumente utile pentru decidenţii şi
profesioniştii din sectorul sanitar şi pentru autorităţile locale în vederea alegerii celor
mai bune abordări în materie de asigurare şi promovarea sănătăţii femeii şi copilului.
180
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ
HARTA JUDETUL DOLJ ASISTENTI MEDICALI COMUNITARI 2015
43 ASISTENTI MEDICALI COMUNITARI IN 42 LOCALITATI
181
DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA DOLJ
HARTA JUDETUL DOLJ MEDIATORI SANITARI 2015
6 MEDIATORI SANITARI IN 6 LOCALITATI
182
HARTAA JUDETUL DOLJ ASISTENTI MEDICALI COMUNITARI MEDIATORI SANITAR PROIECT NORVEGIAN 2015
8 ASISTENTI MEDICALI COMUNITARI SI 8 MEDIATORI SANITARI IN 8 LOCALITATI
183
DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA DOLJ
PLANIFICARE FAMILIALĂ 31 Decembrie 2015
77 cabinete individuale medici de familie
7 cabinete planificare familială ( 12 medici cu competenţă PF din 5 oraşe)
184
B.STAREA DE SĂNĂTATE ÎN RELAŢIE CU FACTORII DE MEDIU
1. Protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate
factorilor de risc alimentari şi de nutriţie
Obiective
specifice Activităţi Realizari
OBIECTIVUL
I
Coordonarea,
implementarea
şi derularea
Programelor
Naţionale de
Sănătate
privind
protejarea
sănătăţii prin
prevenirea
îmbolnăvirilor
asociate
factorilor de
risc alimentari
şi de nutriţie,
conform
metodologiilor
aprobate de
MS
1.1.Monitorizarea calităţii
suplimentelor
alimentare :
- au fost catalogate suplimentele alimentare
din unităţile de distribuţie din judeţ şi au fost
transmise catre CRSP Timişoara;
- au fost prelevate 2 tipuri de suplimente
alimentare pentru determinări fizico- chimice
şi microbiolgice şi trimise către CRSP Satu
Mare;
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale.
1.2.Monitorizarea
consumului de aditivi
alimentari:
- a fost efectuată catagrafia aditivilor
alimentari din unităţi importatoare sau
producătoare de mixuri.;
- s-au catagrafiat unităţile producătoare de
bauturi alcoolice şi au fost catalogate
tipurile de băuturi luate în studiu;
- au fost prelevarte şi trimise către CRSP Tg
Mures 5 probe de vin în vederea determinarii
dioxidului de sulf liber si total
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale.
1.3.Evaluarea factorilor
de risc din materiale care
vin în contact cu
alimentele:
- a fost prelevata 1 proba ceramica si trimisa
la INSP Bucuresti pentru determinari;
- au fost prelevate 6 probe de ambalaje din
material plastic în vederea determinării
valorii de migrare globală;
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale.
1.4.Monitorizarea
alimentelor tratate cu
radiaţii :
- au fost catagrafiate unităţile distribuitoare
şi de desfacere în vederea identificării tuturor
produselor/ ingredientelor alimentare care au
fost supuse tratamentului cu radiaţii
ionizante;
- au fost prelevate 2 probe alimentare ce au
fost trimise la Institutul de Igiena si Sanatate
Veterinara Bucuresti ;
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale
185
1.5. Supravegherea stării
de nutriţie şi a
alimentaţiei populaţiei:
- au fost completate 50 de fise de ancheta
alimentara
au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale.
1.6 Evaluarea statusului
de iod în rândul
populaţiei prin
determinarea TSH-ului
neonatal şi a ioduriilor la
copilul şcolar.
- au fost recoltate 51 probe de urină de la
copii în vârstă de 6-7 ani ce au fost trimise
pentru efectuare determinărilor la Institutul
pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Alfred
Rusescu
1.7.Monitorizarea
alimentelor cu adaos de
vitamine, minerale şi alte
substanţe:
- au fost catalogate alimentele cu adaos de
vitamine, minerale sau alte substanţe;
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale.
1.8.Monitorizarea
nivelului de iod din sarea
iodată pentru consumul
uman:
- au fost prelevate trimestrial 40 probe de
sare iodată din: depozite de distribuţie,
unităţi comerciale şi au fost trimise către
DSP Vălcea în vederea determinării de iodat
de potasiu şi iod total;
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale
1.9. Evaluarea riscului
chimic şi bacteriologic al
alimentelor cu destinaţie
nutriţională specială:
- au fost prelevarea 9 probe de alimente cu
destinaţie nutriţională specială în vederea
determinării contaminării microbiologice şi
a conţinutului de nitraţi, metale grele ( Pb şi
Cd ) şi a reziduurilor de pesticide
( organoclorurate, organofosforice) care au
fost trimise către CRSP CLUJ şi CRSP Iaşi;
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale.
1.10.Supravegherea
focarelor de TIA :
- au existat 4 focare de TIA care au fost
raportate în cursul anului 2015
1.11. Evaluarea
conţinutului de zaharuri
în unele produse
alimentare de larg
consum:
- au fost recoltate si trimise catre DSP
Ialomita, 3 probe alimentare in vederea
determinarii continutului de zaharuri
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale.
186
OBIECTIVUL
II
Monitorizarea
şi evaluarea
riscurilor
privind
siguranţa
alimentului
2.1. Desfăşurarea
activitatii de evaluare a
conformării la normele
de igienă şi sănătate
publică a proiectelor
de amenajare–construire
pentru obiectivele cu
profil alimentar;
- au fost eliberate 110 de referate de avizare
sanitară;
2.2 Desfăşurarea
activitatii de evaluare a
conformării la normele
de igienă şi
sănătate publică pentru
obiectivele cu profil
alimentar în baza
declaraţiei pe proprie
răspundere depusă de
agentul economic la
Registrul Comerţului sau
la sediul D.S.P.
- 419 controale igienico- sanitare de evaluare
a condiţiilor de funcţionare a unităţilor cu
profil alimentar;
2.3.Desfăşurarea
activitatii de evaluare a
conformării la normele de
igienă şi sănătate publică
pentru obiectivele cu
profil alimentar în baza
solicitării de autorizare
depusă de agentul
economic la sediul D.S.P.
- 362 referate de autorizare sanitară în
vederea eliberării ASF pentru unităţi cu
profil alimentar
2.4.Colaborarea şi
conlucrarea cu
administraţia publică
locală şi cu instituţiile
/serviciile specializate
din domeniu
- participarea la 3 acţiuni de protocol la
solicitarea SPP –ului in care au fost recoltate
53 probe alimentare in vederea
determinarilor fizico – chimice si
microbologice şi 30 de teste de salubritate;
2.5.Efectuarea
activităţilor de prestări
servicii la solicitarea
agenţilor economici şi a
persoanelor fizice
- prelevarea a 250 probe alimentare în
vederea determinărilor microbiologice şi
fizico – chimice, valoarea totală a
probelor recoltate pe prestări servicii este
de 15681 lei.
187
2. Apa pentru consumul uman
2.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare
Reglementarea, supravegherea, inspecţia şi monitorizarea apei pentru consumul uman
se efectuează în baza:
- Legii nr.458/2002, cu modificările şi completările ulterioare; republicată în 2011
- HG nr.974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi
monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi
distribuţiei apei potabile
2.2 Situaţia aprovizionării cu apă
În anul 2015 au fost verificate următoarele aprovizionări cu apă:
- în mediul urban 10 staţii, din care :
I. autorizate sanitar 9, aparţinând următoarelor localităţi: Craiova (4 staţii), Băileşti,
Calafat, Bechet, Dăbuleni, Filiaşi.
II. neautorizată sanitar = 1, aparţinând Oraşului Segarcea, pentru depăşirea limitei
maxime admise la parametrul nitraţi.
- în mediul rural 34 de staţii şi 7 reţele de distribuţie, din care:
I. autorizate sanitar 27 de staţii şi 7 reţele de distribuţie , aparţinând următoarelor
localităţi: Almăj, Bârca, Breasta, Brădeşti (satele Brădeşti, Tatomireşti, Răcarii de Jos –
reţele de distribuţie din conducta magistrală de la Izvarna), Caraula, Călăraşi,Cârcea,
Coşoveni , Coţofenii din Dos, Coţofenii din Faţă, Sat Câmpeni (Comuna Pieleşti),
Drăgoteşti, Desa, Galicea Mare, Giubega, Işalniţa (reţea de distribuţie din conducta
magistrală de la Izvarna), Maglavit, Mischii, Malu-Mare şi satul Preajba (reţele de
distribuţie din conducta de la Staţia de înmagazinare Secui), Perişor,Pleniţa şi satul
Castrele Traiane, Răcarii de Sus(reţea de distribuţie din conducta magistrală de la
Izvarna), Secui, Seaca de Câmp, Vârvoru de Jos -5 staţii în satele:Vîrvoru de Jos,
Vîrvoru de Sus, Ciutura, Criva şi Gabru; Vârtop;
II. neautorizate sanitar 7, aparţinând următoarelor localităţi: Gherceşti, Giurgiţa, Leu,
Negoi, Sat Rastul Nou, Satele Sărbătoarea şi Palilula (Comuna Bucovăţ) ;
Există două staţii de apă proprii, autorizate sanitar, aparţinând RA Aeroport
Craiova şi SC Electrocentrale Işalniţa.
2.3. Concluzii
Localităţile urbane, în proporţie de 100%, au alimentare cu apă prin sisteme
publice centralizate, iar în localităţile rurale verificate în anul 2015 sunt 34 de sisteme
centralizate şi 7 reţele de distribuţie, din care, autorizate sanitar 27 de staţii şi 7 reţele de
distribuţie, iar neautorizate sanitar 7 staţii. Pentru restul localităţilor rurale care au staţii
de apă nu avem date din anul 2015.
Apa din localităţile urbane corespunde STAS-ului, cu excepţia Oraşului Segarcea,unde
prezintă nitraţi peste limita admisă.
În apa din mediul rural se constată prezenţa nitraţilor, a amoniului sau/şi a
germenilor peste limita admisă.
Pentru alimentarea Municipiului Craiova , S.C.Compania de Apă Oltenia SA mai
înmagazinează în rezervoarele Staţiei Şimnic şi apă provenită din Staţia
Izvarna, aflată pe teritoriul Judeţului Gorj, autorizată sanitar în 2015 de către
188
Colectivul de Igiena Mediului din cadrul DSP Dolj.
2.4. Apa potabilă distribuită în sistem centralizat în zonele de aprovizionare mici
2.4.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare
- Lege republicată 458/2002, republicată în 2011 - privind calitatea apei potabile
- Hotarâre Guvern 974/2004, republicată în 2013 – pentru aprobarea Normelor de
supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii
de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile
- Ordonanţa nr. 95/29.08.2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa şi
sănătatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999 la Convenţia privind protecţia şi
utilizarea cursurilor de apă transfrontieră şi a lacurilor internaţionale.
- Directiva 98/83 CE, privind calitatea apei destinate consumului uman.
- Hotarâre Guvern 857/2011 - privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele din domeniul sănătăţii publice
- Hotarâre de Guvern nr. 206/2015 - privind aprobarea programelor naţionale de
sănătate pentru anii 2015-2016.
- Ordin MS 386/31.03.2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 cu modificarile si
completarile ulterioare
In anul 2015 nu s-au efectuat activităţi de verificare a apei potabile distribuite în
sistem centralizat în zonele de aprovizionare mici.
2.5 Apele îmbuteliate pentru consumul uman
2.5.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare
- Lege republicată 458/2002 - privind calitatea apei potabile
- Hotarâre Guvern 974/2004 – pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie
sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a
producţiei şi distribuţiei apei potabile
- Ordin al Ministerului Sănătăţii 341/2007 - pentru aprobarea normelor de igienă şi a
procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale
naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă
- Hotarâre Guvern 857/2011 - privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele din domeniul sănătăţii publice
- Hotarâre de Guvern nr. 206/2015 - privind aprobarea programelor naţionale de
sănătate pentru anii 2015-2016.
- Ordin MS 386/31.03.2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 cu modificarile si
completarile ulterioare
2.5.2. Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate – altele decât apele minerale
naturale sau decât apele de izvor- nu s-a facut
189
2.6 Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă, generate de apa de
fântână
1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare
Reglementarea, supraveghereanspecţia şi monitorizarea apei pentru consumul uman
se efectuează (în anul 2015)în baza următoarei legislaţii:
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;
Hotărâre nr. 974/2004 din 15/06/2004 pentru aprobarea Normelor de
supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a
Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile;
Directiva 98/83/CE cu privire la apa potabilă;
Legea nr. 124/2010 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 11 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;
Ordin MS 386/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 cu modificarile si
completarile ulterioare
Nu au fost înregistrate cazuri de methemoglobinemie acută infantilă generată de apa
de fântână în 2015, în judeţul Dolj.
În anul 2010 s-au înregistrat 2 cazuri în mediul rural ( Cetate şi Ciupercenii Noi); în
anul 2011 s-au înregistrat 2 cazuri în mediul rural (Dobridor şi Ciupercenii Noi ); în
anul 2012 nu s-au înregistrat cazuri; în anul 2013 s-au înregistrat 3 cazuri .
Cazurile se datorează consumului de apă cu concentraţii mari de nitraţi din sursa
proprie.
3.Apele de îmbăiere
3.1. Informaţii cu caracter general
-denumirea ariei de imbaiere: zona naturala neamenajata Calafat-Bascov
- număr arii de îmbăiere- 1
- număr utilizatori: 1000/sezon
Tabel nr. M5-1. Rezultatele analizelor la indicatorii microbiologi şi fizico-chimici din
zona naturală de îmbăiere neamenajată (DSP sau LA) Denumirea zonei:
Başcov
Laboratorul care a executat analizele: Laboratorul de
diagnostic şi investigare în sănătate publică-microbiologie şi
chimie sanitară-DSP Dolj
INDICATORI MICROBIOLOGICI
Data prelevării 10.06.2015 23.06.2015 23.07.2015 25.08.2015
Coliformi totali/100
mL
355 340 480 620
E. Coli/100 mL 128 192
Enterococi
intestinali/100 mL
75 70 92 186
Salmonella/1L
Enterovirusuri
UFP/10 L
190
INDICATORI FIZICO-CHIMICI
Uleiuri minerale, mg/l
Substanţe tensioactive
(care reacţionează cu
albastru de metilen),
mg/L lauril sulfat
Fenoli (indice de
fenol) C4H5OH, mg/L
Culoare Accepta
bil
Accepta
bil
Accep
tabil
Accepta
bil
Alţi parametri
Amoniu,mg/l
0,069 0,065 0,073 0,053
pH 8,09 8,15 8,09 8,09
Azotaţi,mg/l
13,76 13,94 14,21 14,07
Tabel nr. M5-4. Evaluarea gradului de supraveghere a zonei naturale neamenajate dar
folosite în mod tradiţional pentru îmbăiere
Denu-
mirea
zonei
Tip apă
(mare/
râu/lac)
Suma 1
Stop E C A
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Başcov fluviu 0 0 % 1 100 % 1 100 % 1 100 %
Legendă:
Suma - numarul de zone naturale neamenajate, dar utilizate conform obiceiurilor locale,
identificate si luate in evidenta;
Stop - numarul si procentul de zone neamenajate, interzise folosirii publicului de catre
autoritatea de sanatate publica;
E - numarul si procentul de zone naturale neamenajate la care a fost facuta o inspectie
sanitara pe sezon;
C - numarul si procentul de zone naturale neamenajate la care a fost efectuat un control
al calitatii apei de catre autoritatea de sanatate publica sau autoritatea teritoriala de
protectie a mediului;
A - numarul si procentul de zone naturale neamenajate pentru care sunt folosite metode
de avertizare a publicului.
- Numarul cazurilor de îmbolnăvire datorate calităţii apei de îmbăiere (pe cod de
boală):
suspecte 0 diagnosticate 0
191
- Numărul cazurilor de îmbolnăvire datorate condiţiilor din zona de îmbăiere (pe
cod de boală):
suspecte 0 diagnosticate 0
- Număr accidente înregistrate datorate calităţii apei de îmbăiere:
suspecte 0 diagnosticate 0
- Număr accidente înregistrate datorate condiţiilor din zona de îmbăiere:
suspecte 0 diagnosticate 0
3.2. Starea de sănătate a populaţiei în relaţie cu apa de îmbăiere – în anul 2015 nu s-au
înregistrat îmbolnăviri în rândul utilizatorilor, în relaţie cu apa de îmbăiere
4. Calitatea aerului şi starea de sănătate a populaţiei din zonele urbane
1. Date climatice/meteorologice(temperatura medie anuală, maxima anuală, minima
anuală,umiditatea relativă, precipitaţii, direcţia vântului)
I. Staţia meteorologică Craiova:
- temperatura medie anuală = 12,40C
- temperatura maxima anuală = 37,30C /30.VII
- temperatura minimă anuală = -19,40C/01.I
- umiditatea relativă a aerului (%) = 75
- precipitaţii atmosferice (l/m2) = 808,7
- viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – VNV – 13m/s
II. Staţia meteorologică Calafat:
- temperatura medie anuală = 13,30C
- temperatura maxima anuală = 40,90C/12.VIII
- temperatura minimă anuală = - 24,10C/01.I
- umiditatea relativă a aerului (%) = 73
- precipitaţii atmosferice (l/m2) = 561,3
- viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – V;VNV;E – 10m/s
III. Staţia meteorologică Băileşti:
- temperatura medie anuală = 12,70C
- temperatura maxima anuală = 38,10C/12.VIII
- temperatura minimă anuală = - 21,20C/01.I
- umiditatea relativă a aerului (%) = 73
- precipitaţii atmosferice (l/m2) = 555,1
- viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – NV – 12m/s
IV. Staţia meteorologică Bechet:
- temperatura medie anuală = 12,50C
- temperatura maxima anuală = 38,50C/29.VII
- temperatura minimă anuală = -25,10C/01.I
- umiditatea relativă a aerului (%) = 76
- precipitaţii atmosferice (l/m2) = 615,8
- viteza maximă anuală a vântului – ; direcţia vitezei maxime – VNV – 11m/s
192
1. Date climatice/meteorologice(temperatura medie anuală, maxima anuală, minima
anuală,umiditatea relativă, precipitaţii, direcţia vântului)
I. Staţia meteorologică Craiova:
- temperatura medie anuală = 12,40C
- temperatura maxima anuală = 37,30C /30.VII
- temperatura minimă anuală = -19,40C/01.I
- umiditatea relativă a aerului (%) = 75
- precipitaţii atmosferice (l/m2) = 808,7
- viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – VNV – 13m/s
II. Staţia meteorologică Calafat:
- temperatura medie anuală = 13,30C
- temperatura maxima anuală = 40,90C/12.VIII
- temperatura minimă anuală = - 24,10C/01.I
- umiditatea relativă a aerului (%) = 73
- precipitaţii atmosferice (l/m2) = 561,3
- viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – V;VNV;E – 10m/s
III. Staţia meteorologică Băileşti:
- temperatura medie anuală = 12,70C
- temperatura maxima anuală = 38,10C/12.VIII
- temperatura minimă anuală = - 21,20C/01.I
- umiditatea relativă a aerului (%) = 73
- precipitaţii atmosferice (l/m2) = 555,1
- viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – NV – 12m/s
IV. Staţia meteorologică Bechet:
- temperatura medie anuală = 12,50C
- temperatura maxima anuală = 38,50C/29.VII
- temperatura minimă anuală = -25,10C/01.I
- umiditatea relativă a aerului (%) = 76
- precipitaţii atmosferice (l/m2) = 615,8
- viteza maximă anuală a vântului – ; direcţia vitezei maxime – VNV – 11m/s
4.2.Descriere generală
Zona urbană are o populaţie de 387821 locuitori
Proporţia persoanelor peste 65 de ani este de 13,87%
Altitudinea medie 126m
Suprafaţa medie 602.59km2
Cu o densitate a populaţiei 643.59/km 2
4.3. Surse de poluare a aerului
- descrierea principalelor surse de poluare
Principalele surse de poluare sunt:
1. Industriale: CET 1 Işalniţa, CET 2 Şimnic, S.C. ELPRECO S.A., RA
Termoficare Craiova;
2. Trafic;
3. Încălzire
193
Natura poluanţilor existenţi: SO2, NOx,, NH3, pulberi în suspensie, pulberi
sedimentabile.
Felul încălzirii existente predominant: cu gaze, lemne, cărbuni.
Nu s-au semnalat accidente de poluare în 2015
4.4. Date de evaluarea expunerii populaţiei
- descrierea reţelei de monitorizarea calităţii aerului din localitate
- controlul nivelelor de poluare exterioară(puncte fixe, puncte mobile)
- controlul surselor generatoare de poluanţi atmosferici(surse fixe, surse mobile)
In judeţul Dolj există 5 puncte fixe de recoltare probe pentru determinări de
poluanţi atmosferici, care aparţin ARPM Craiova. Determinările se fac lunar.
- staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Calea Bucureşti DJ1 - staţie de
trafic;
- staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Primărie DJ2 - staţie de fond urban;
- staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Billa DJ3 - staţie mixtă - industrială
şi de trafic;
- staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Işalniţa DJ4 - staţie industrială;
- staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Breasta DJ5 - staţie de fond regional
Statia Işalniţa nu a functionat in anul 2015
TABEL: CO µg/m
3 la nivelul staţiilor în 2009,2010 şi 2011
Statia/
Luna/
An
Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primărie Billa Isalniţa Breasta
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 0,86 0.5 0.8 0,8 0,85 0.62 0,79 0.33 0,5
Feb 0,46 0.5 0,39 0,38 0.62 0,43 0.3 0,27
Mar 0,24 0.3 0,42 0,21 0.32 0,44 0.08 0,16
Apr 0,2 0.18 0,11 0,18 0.10 0,13 0.08 0,06
Mai 0,15 0.13 0,08 0,12 0.12 0,09 0.04 -
Iunie 0,12 0.11 0,07 0,09 0.1 0,06 0.05 -
Iulie 0,13 0.1K 0,09 0,15 0.1K 0,06 0.06 -
Aug 0,14 0.4K 0,12 0,18 0.6K 0,10 0.08 -
Sept 0,23 0.5K 0,14 0,18 0.4K 0,11 0.07 0,12
Oct 0,3 0.29 0,34 0,27 0.3 0,35 0.11 0,13
Nov 0,7 0.54 0,73 0,71 0.47 0,64 0,34 0.16 0,39
Dec 0,75 0.93 0,84 0,76 0.89 - 0,45 0.47 0,47
Evolutia concentratiilor CO la nivelul statiilor in 2009
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
194
Evolutia concentratiilor CO la nivelul statiilor in 2010
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor CO la nivelul statiilor in 2011
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
TABEL: NO( µg/m
3 ) la nivelul staţiilor in 2009, 2010 şi 2011
Statia/
Luna/
An
Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primărie Billa Isalniţa Breasta
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 18,2
7
15 23 23.6 6 18 33.3
1
18 27 12.3
4
6 5.57 4
Feb 20,8
1
16 15 17.1
1
6 11 30.3
2
16 20 10.8
1
5 6.56 5
Mar 10,2
5
18 17 10.8
9
6 11 19.1 12 19 5.1 5 5.4 5
Apr 9 9 7 10 7 7 20 15 12 5 5 6 6
Mai 10 8 6 7 7 10 16 12 13 5 4 6 7
Iunie 7 8 6 6 6 12 17 12 5 5 5 5
Iulie 8 7K 7 4 6K 10 18 10K 10 5 4 5K
Aug 7 7K 7 7 6K 8 27 10K 14 5 4 5K
Sept 12 11K 10 10 11K 9 48 17K 22 6 5 6K
Oct 22 17 22 10 13 18 31 25 39 7 4 4 11
Nov 45 31 33 26 20 21 39 46 53 8 9
Dec 26 32 43 12 20 23 29 36 38 5 9
Evolutia concentratiilor NO la nivelul statiilor in 2009
0
10
20
30
40
50
60
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
195
Evolutia concentratiilor NO la nivelul statiilor in 2010
0
10
20
30
40
50
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor NO la nivelul statiilor in 2011
0
10
20
30
40
50
60
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
TABEL: NO2 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor in 2009,2010 şi 2011
Staţia/
Luna/
An
Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primărie Billa Isalniţa Breasta
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 19,4
9
37 40 44.6
3
17 43 35.2
4
23 29 14.3
8
17.7
2
10
Feb 32,3
4
44 35 23.3
8
16 50 32.9
5
27 28 14.5
2
14 17.0
5
12
Mar 25,3
5
42 38 20.6
3
11 61 30.9
5
20 30 13.6 10 18.1
5
6
Apr 20 29 23 16 14 35 34 22 23 13 12 19 10
Mai 32 23 22 22 14 27 24 22 23 15 17 11 11
Iunie 25 19 20 19 15 28 27 19 16 13 11 12
Iulie 37 20K 15 22 17K 24 34 25K 24 24 13 14K
Aug 29 21K 20 23 21K 25 53 26K 29 21 15 12K
Sept 36 24K 28 22 27K 33 59 27K 42 15 15 12K
Oct 35 29 35 18 34 46 27 25 39 11 14 9 32
Nov 44 40 51 30 32 33 23 26 44 19 20
Dec 42 40 54 23 31 34 26 25 29 22 16
196
Evolutia concentratiilor NO2 la nivelul statiilor in 2009
0
10
20
30
40
50
60
70
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor NO2 la nivelul statiilor in 2010
0
10
20
30
40
50
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor NO2 la nivelul statiilor in 2011
0
10
20
30
40
50
60
70
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
197
TABEL: NOX ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011
Statia/
Luna/
An
Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primărie Billa Işalniţa Breasta
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 47.3 61 76 76 75.4
4
26 68 84.6
8
52 71 29.2
9
26.6 21
Feb 64.9
2
68 58 46.4
9
25 67 79.2
4
52 59 24.6
8
21 27.4
2
20
Mar 39 70 64 37.1
5
20 78 60.2
5
30 59 21.2
5
18 26.3 14
Apr 34 43 34 31 24 45 64 45 42 21 20 28 19
Mai 48 35 31 33 25 42 49 42 43 22 23 20 22
Iunie 36 32 30 27 24 47 52 37 24 20 20 20
Iulie 48 31K 26 28 26K 39 61 41K 39 32 20 23K
Aug 40 31K 31 34 31K 37 94 41K 50 29 22 20K
Sept 56 41K 42 37 43K 46 133 53K 75 24 22 21K
Oct 69 55 68 33 53 73 74 63 98 21 20 15 49
Nov 113 87 102 69 62 66 68 96 126 31 33
Dec 81 89 119 41 62 67 71 80 87 29 30
Evolutia concentratiilor NOX la nivelul statiilor in 2009
0
20
40
60
80
100
120
140
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor NOX la nivelul statiilor in 2010
0
20
40
60
80
100
120
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
198
Evolutia concentratiilor NOX la nivelul statiilor in 2011
0
20
40
60
80
100
120
140
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
TABEL: SO2 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011
Statia/
Luna/
An
Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primărie Billa Işalniţa Breasta
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 27.19 10 27 24.79 13 14.55 17 26 16.24 16 16 10.94 20 15 Feb 19.35 12 20 19.66 15 13.47 23 21 13.93 20 18 10.36 28 10 Mar 21.05 12 19 20.15 12 16.65 15 20 15.68 15 16 15.05 23 12 Apr 13 9 16 10.12 9 11 12 16 14 16 16 16 20 9 Mai 18 9 17 15.03 10 18 12 20 26 15 13 18 14 10 Iunie 19 11 20 13.51 13 15 15 20 17 16 9 22 16 10 Iulie 20 17K 17 16.40 23K 19 22K - 24 20K - 23 17K -
Aug 17 13K 22 13.95 17K 17 18K - 17 21K - 19 13K -
Sept 18 10K 34 15.42 11K 18 14K - 25 18K - 18 12K 7
Oct 11.78 11 22 10.9 9 13 13 - 15 15 - 15 12
-
Nov 13.16 16 27 13 19 19 15 - 17 29 29 -
Dec 10.74 13 29 12.47 25 19 14 16 17 11 19 21 9 21
Evolutia concentratiilor SO2 la nivelul statiilor in 2009
0
5
10
15
20
25
30
35
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
199
Evolutia concentratiilor SO2 la nivelul statiilor in 2010
0
5
10
15
20
25
30
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor SO2 la nivelul statiilor in 2011
0
10
20
30
40
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
TABEL: Benzene ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011
Staţia/
Luna/
An
Calea Bucureşti (Piaţa
Centrală)
Primărie Billa Işalniţa Breasta
20
09
20
10
20
11
20
09
20
10
20
11
20
09
20
10
20
11
20
09
20
10
20
11
20
09
20
10
20
11
Ian 2,65 2.23 4.35
Feb 2.61 1.98 3.52
Mar 2.05 1.15 1.88
Apr 1.89 1.02 2.07 1.85
Mai 1.31 1.37 1.06 1.3
Iunie 0.96 1.49 1.57
Iulie 1.20 1 1.55K
Aug 1.87 2.00K
Sept 2.23 2.68K
Oct 2.34 3.33
Nov 3.27 5.16 3.25 7.06
Dec 2.98 5.74 3.26 7.66
200
Evolutia concentratiilor benzene la nivelul statiilor in 2009
0
1
2
3
4
5
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor benzene la nivelul statiilor in 2010
0
2
4
6
8
10
12
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor benzene la nivelul statiilor in 2011
0
2
4
6
8
10
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
201
TABEL: O3 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011
Luna Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primărie Billa Işalniţa Breasta
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 20.2
8
45 27 13.2
8
31 - 24.4
4
51 43
Feb 39.0
5
42 48 16.4
7
25 - 38.8
3
56 58
Mar 49.4
5
50 49 59.0
5
25 - 52.7
5
59 65
Apr 64 53 47 55 32 - 56 54 65 Mai 53 56 30 53 41 - 49 52 60 Iunie 51 74 33 57 61 - 59 49 62 Iulie 56 90K 58 60 67K - 53 64K 69 Aug 53 98K 57 58 70K 39 58 65K 67 Sept 44 58K 63 39 57K 38 52 55K 70 Oct 38 31 35 32 40 18 37 35 43 Nov 26 21 18 20 24 32 29 30 Dec 29 20 21 21 24 37 34 25
Evolutia concentratiilor O3 la nivelul statiilor in 2009
0
10
20
30
40
50
60
70
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor O3 la nivelul statiilor in 2010
0
20
40
60
80
100
120
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
202
Evolutia concentratiilor O3 la nivelul statiilor in 2011
0
20
40
60
80
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
TABEL: PM10 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011
Luna Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primărie Billa Işalniţa Breasta
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 33 29 37 35 60.8
2
Feb 33 23 38 33 28.8
9
Mar 33 32 37 47 21.4
1
Apr 36 13 33 27 22
Mai 24 6 23 20 16
Iunie 45 - 23 - 13
Iulie - 32 -
Aug 40 - 36 -
Sept 41 23K 38 37 22 -
Oct 26 20 29 30 25 -
Nov 38 29 49 32 32 56
Dec 46 29 44 45 53
Evolutia concentratiilorPM10 la nivelul statiilor in 2009
0
10
20
30
40
50
60
70
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
203
Evolutia concentratiilor PM10 la nivelul statiilor in 2010
0
10
20
30
40
50
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor PM10 la nivelul statiilor in 2011
0
10
20
30
40
50
60
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Tabel: Concentraţii de PM10 grv ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011
Luna Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primarie Billa Isalnita Breasta
2011 2011 2011 2011 2011 Ian - - 43 - - Feb - - 36 - - Mar - - 62 - - Apr - - 31 - - Mai - - 26 - - Iunie - - 25 - - Iulie - - - - - Aug - - - - - Sept - - - - - Oct 28 - - - - Nov 47 - 57 - - Dec 53 - 58 - -
204
Tabel: Concentraţii de PM2,5 grv ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011
Luna Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primarie Billa Isalniţa Breasta
2011 2010 2011 2011 2011 2011 Ian - 36 - - - Feb - 29 - - - Mar - - - - - Apr - - - - - Mai - - - - - Iunie - - - - - Iulie - 25K - - - - Aug - - - - - Sept - 16K - - - - Oct - 18K - - - - Nov - 26K - - - - Dec - - - - -
Tabel : Concentraţii de toluene ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011
Luna Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primărie Billa Isalniţa Breasta
2011 2011 2011 2011 2011 Ian - - - - - Feb - - - - - Mar - - - - - Apr - - - - - Mai - - - - - Iunie - - - - - Iulie - - - - - Aug - - - - - Sept - - - - - Oct - - - - - Nov 4,06 4,98 - - - Dec 4,55 4,51 - - -
Concentraţii de Ethylbe ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011
Luna Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primărie Billa Isalniţa Breasta
2011 2011 2011 2011 2011 Ian - - - - - Feb - - - - - Mar - - - - - Apr - - - - - Mai - - - - - Iunie - - - - - Iulie - - - - - Aug - - - - - Sept - - - - - Oct - - - - - Nov 0,77 0,57 - - - Dec 1,06 0,8 - - -
205
Concentraţii de P-Xylen ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011
Luna Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primărie Billa Isalniţa Breasta
2011 2011 2011 2011 2011 Ian - - - - - Feb - - - - - Mar - - - - - Apr - - - - - Mai - - - - - Iunie - - - - - Iulie - - - - - Aug - - - - - Sept - - - - - Oct - - - - - Nov 0 0,47 - - - Dec 1 0,54 - - -
Concentraţii de m -Xylen ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011
Luna Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primărie Billa Isalniţa Breasta
2011 2011 2011 2011 2011 Ian - - - - - Feb - - - - - Mar - - - - - Apr - - - - - Mai - - - - - Iunie - - - - - Iulie - - - - - Aug - - - - - Sept - - - - - Oct - - - - - Nov 2,96 1,36 - - - Dec 3,87 1,61 - - -
Concentraţii de o-Xylen ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011
Luna Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală)
Primărie Billa Isalniţa Breasta
2011 2011 2011 2011 2011 Ian - - - - - Feb - - - - - Mar - - - - - Apr - - - - - Mai - - - - - Iunie - - - - - Iulie - - - - - Aug - - - - - Sept - - - - - Oct - - - - - Nov 0,57 0,97 - - - Dec 0,91 0,58 - - -
206
Pentru anii 2012, 2013,2014 si 2015 valorile sunt doar pentru concentraţiile medii pe an/pe staţii:
Poluanti
monitorizati
Anul
Concentraţii medii pe an/pe staţii* (ug/m3)
Calea
Bucureşti
(Piaţa
Centrală)
(trafic)
Primărie
(fond
urban)
Billa
(fond
industrial)
Isalniţa Breasta
NO2
2011 32 37 29 18 -
2012 35 30 31 - 16
2013 50 Nu avem date 40 Nu avem date Nu avem date
2014 16 Nu avem date 26 Nu avem date Nu avem date
2015 17 17 18 Nu avem date Nu avem date
SO2
2011 22 25 20 13 18
2012 17 18 19 22 18
2013 8 12 14 14 Nu avem date
2014 8 Nu avem date 7 Nu avem date Nu avem date
2015 12 14 13 Nu avem date Nu avem date
SO2*(concentraţia
medie/zi conform
Ord.592)
2011 22 25 20 13 18
2012 - - 19 22 -
2013-2015 Nu avem date
Nu avem date
Nu avem date Nu avem date
Nu avem date
Benzen
2011 - - - - -
2012 2,78 2,058 - - -
2013 1.66 Nu avem date Nu avem date
2014-2015 Nu avem date
Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
CO
2011 0,34 0,29 - 0,27 -
2012 0,4 - - - 0,17
2013 0.47 Nu avem date Nu avem date
2014 0.81 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
2015 0.37 0.24 Nu avem date Nu avem date Nu avem date
PM10
2011 45 45 40 - -
2012 - - 36 - -
2013-2015 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
PM10 grav
2011 - - - - -
2012 30 - - - -
2013 21 22 28 Nu avem date Nu avem date
2014 20 Nu avem date 27 Nu avem date Nu avem date
2015 22 Nu avem date 31 Nu avem date Nu avem date
PM10 nef
2011 - - - - -
2012 23 - - - -
2013-2015 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
PM 2,5 grav
2011 - - - -
2012 23,76 - - -
2013 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
2014 Nu avem date 32 Nu avem date Nu avem date Nu avem date
2015 Nu avem date 19 Nu avem date Nu avem date Nu avem date
TSP
2011 - - - - -
2012 - - - - -
2013-2015 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
207
O3
2011 - - 44 54 -
2012 - - 49 61 64
2013 Nu avem date Nu avem date 56 66 Nu avem date
2014 Nu avem date Nu avem date 44 Nu avem date Nu avem date
2015 Nu avem date Nu avem date 62 Nu avem date Nu avem date
Evolutia concentratiilor medii/an la nivelul statiilor
in 2011 , 2012 , 2013, 2014 si 2015
0
10
20
30
40
50
60
70
2011
NO2
2013
NO2
2015
NO2
2012
SO2
2014
SO2
2011
ben
zen
2013
ben
zen
2012
CO
2014
CO
2011
PM
10
2011
PM
10 g
rav
2013
PM
10gra
v
2015
PM
10gra
v
2012
PM
10 n
ef
2012
PM
2,5
2015
PM
2.5g
rav
2012
O3
2014
O3
ug
/mc
Calea Bucuresti Primarie Billa Isalnita Breasta
TABEL: pulberi sedimentabile 2009
Luna RA Craiova Staţia de tratare a apei
Işalniţa
Valea Vlăicii RA Bechet
Ianuarie 1,0623 1,6483 2,3186
Februarie 1,1524 0,9114 2,2657
Martie 1,6718 3,92 6,0877
Aprilie 1,76360 4,43273 3,13423 2,52
Mai 3,75065 7,85607 13,01871 3,78
Iunie 2,4598 3,35748 7,35784 2,52
Iulie 4,41588 3,74948 5,22536 6,30
August 1,71304 3,1556 4,38452 3,6
Septembrie 2,0482 1,97372 3,25752 5,76
Octombrie 1,5150 3,3457 3,94 5,4
Noiembrie 1,1093 1,7659 4,9509 3,6
Decembrie 2,99488 2,87455 6,25432 3,06
208
0
2
4
6
8
10
12
14
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
RA Craiova
StA Isalnita
Valea Vlaicii
RA Bechet
N.B. Datele privind monitorizarea poluanţilor atmosferici sunt transmise de la Agenţia
de Protecţia Mediului
4.5. Evaluarea impactului asupra sănătăţii
Aceste monitorizări sunt necesare , cunoscând fiind faptul că în acţiunea poluării
asupra sănătăţii distingem acţiunea directă, caracterizată prin efectul patogen al
poluanţilor, în funcţie de natura, concentraţia şi timpul de acţiune a acestora şi acţiunea
indirectă rezultată din efectul dăunator asupra mediului.
S-a analizat din punct de vedere al categoriei de poluanţi PM10 datorită
implicării complexe a acestui poluant in afecţiunile respiratorii. In anul 2011 se constata
o scădere a concentraţiei acestuia in aerul atmosferic .
Mortalitatea prin afecţiuni respiratorii ca şi indicator OMS nu a cunoscut variaţii
mari în perioada 2008-2011, perioada analizată din punct de vedere al calităţii aerului
( după cum se vede în graficele următoare).
„Probabil că încep să se vadă eventualele măsuri pentru îmbunătăţirea aerului
ambiental”.
0
2
4
6
8
10
12
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
%o
Mortalitate infantilă boli aparat respirator
Evoluţia mortalităţii infantile prin boli respiratorii în judeţul Dolj
în perioada 1998 – 2015
209
0
20
40
60
80
100
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Anul
Mortalitate boli respiratorii
Evoluţia mortalităţii prin boli respiratorii în judeţul Dolj
în perioada 1998 – 2015
In prezent studiile efectuate de Institutul Naţional de Sănătate Publica Bucureşti
au început să se axeze pe fracţiunea cu diametrul de 2.5 microni, fracţiune se pare cea
mai responsabilă de efectele asupra sănătăţii populaţiei.
4.5.1 Date pentru municipiul Craiova in anul 2015
Poluanţii monitorizaţi de APM sunt: NO2, SO2-la 3 staţii, CO- la 2 staţii, PM 10
grav.- la 2 staţii, PM 2.5grav la o staţie, O3- la o staţie.
POPULATIE/SEXE BARBATI FEMEI TOTAL
AN 2015 144989 161126 306115
POPULAŢIAGRUPE DE VÂRSTĂ
0-14 ANI
15-64 ANI
64-65 ANI
AN 2015
39418
225232
41465
Ratele au fost calculate la 1000
DATE DE MORTALITATE
MUNICIPIUL CRAIOVA
TOTAL
Cifre absolute Rata calculată
MORTALITATE INFANTILĂ 16 5.50
MORTALITATE INFANTILĂ PRIN BOLI
RESPIRATORII nu nu
MORTALITATE GENERALĂ TOTAL 2751 8.99
MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI
RESPIRATORII 122 0.40
MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI CEREBRO-
VASCULARE 637 2.08
MORTALITATE PRIN TUMORI MALIGNE
RESPIRATORII 139 0.45
210
DATE DE
MORBIDITATE(INCIDENŢĂ)
MUNICIPIUL CRAIOVA
TOTAL
Cifre absolute Rata
calculată
MORBIDITATE GENERALĂ- TOTAL 107554 351.35
MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI RESPIRATORII 15375 50.23
MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI CEREBRO-
VASCULARE 560 1.83
MORBIDITATE PRIN TUMORI MALIGNE 2242 7.32
DATE DE MORBIDITATE
SPECIFICĂ
MUNICIPIUL CRAIOVA
TOTAL
Cifre absolute Rata calculată
MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) 8744 28.56
MORBIDITATE PNEUMONIE(J12-J18) 1344 4.39
MORBIDITATE BRONŞITĂ ŞI BRONŢIOLITĂ
ACUTĂ(J20-J21) 511 1.67
MORBIDITATE BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) 163 0.53
MORBIDITATE EMFIZEM (J43.0- J43.9) 1 0.00
MORBIDITATE ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) 1180 3.85
MORBIDITATE INFARCT MIOCARDIC ACUT
(I21.0-I22.9) 34 0.11
ADMISIBILITATEA ÎN SPITAL
PRIN:
MUNICIPIUL CRAIOVA
TOTAL
Cifre absolute Rata calculată
MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) nu avem date nu avem date
BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) 17 0.06
EMFIZEM (J43.0- J43.9) 4 0.01
ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) 59 0.19
INFARCT MIOCARDIC ACUT (I21.0-I22.9) 280 0.91
NUMĂR ZILE SPITALIZARE PRIN:
MUNICIPIUL CRAIOVA
TOTAL
Cifre absolute Rata calculată
MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) nu avem date nu avem date
BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) 139 0.45
EMFIZEM (J43.0- J43.9) 25 0.08
ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) 407 1.33
INFARCT MIOCARDIC ACUT (I21.0-I22.9) 1784 5.83
211
Date pentru comuna Işalniţa în anul 2015 POPULATIE/SEXE BARBATI FEMEI TOTAL
AN 2015 144989 161126 306115
POPULAŢIAGRUPE DE VÂRSTĂ
0-14 ANI
15-64 ANI
64-65 ANI
AN 2015
39418
225232
41465
DATE DE MORTALITATE COMUNA IŞALNIŢA
TOTAL
Cifre
absolute
Rata
calculată
MORTALITATE INFANTILĂ nu nu
MORTALITATE INFANTILĂ PRIN BOLI RESPIRATORII nu nu
MORTALITATE GENERALĂ TOTAL 63 15,71
MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI RESPIRATORII 2 0,50
MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI CEREBRO-
VASCULARE 11 2,74
MORTALITATE PRIN TUMORI MALIGNE
RESPIRATORII 2 0,50
DATE DE MORBIDITATE(INCIDENŢĂ) Cifre absolute Rata calculată
MORBIDITATE GENERALĂ- TOTAL 1250 311.64
MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI RESPIRATORII 491 122.41
MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI CEREBRO-
VASCULARE nu nu
MORBIDITATE PRIN TUMORI MALIGNE 5 1.25
DATE DE MORBIDITATE SPECIFICĂ CIFRE
ABSOLUTE
RATA
CALCULATĂ
MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) 267 66.57
MORBIDITATE PNEUMONIE(J12-J18) 224 55.85
MORBIDITATE BRONŞITĂ ŞI BRONŢIOLITĂ
ACUTĂ(J20-J21) nu nu
MORBIDITATE BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) nu nu
MORBIDITATE EMFIZEM (J43.0- J43.9) nu nu
MORBIDITATE ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) nu nu
MORBIDITATE INFARCT MIOCARDIC ACUT
(I21.0-I22.9) nu nu
ADMISIBILITATEA ÎN SPITAL IN PRIN: TOTAL
Cifre absolute Rata ‰
MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) nu avem date
nu avem
date
BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) nu nu
EMFIZEM (J43.0- J43.9) nu nu
ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) nu nu
INFARCT MIOCARDIC ACUT (I21.0-I22.9) 4 1,00
212
4.5.2 Evaluarea manifestarilor de tip alergic si a factorilor de risc asociati din
mediul de viata si munca
JUSTIFICARE:
Manifestarile de tip alergic reprezinta o importanta problema de sanatate publica fiind
implicati cu cea mai mare frecventa alergeni naturali, cat si compusi fizico-chimici,
factori biologici , de origine antropogena, prezenti in aerul atmosferic, aerul interior din
cladiri, apa, alimente, cosmetice, etc. De cele mai multe ori sunt implicati acarieni
Dermatophagoides pteronyssinus, farinae si fungi din speciile frecvent intalnite in
Europa : Cladosporium, Aspergillus, Penicillium, Alternaria, care emit compusi
organici volatili, realizeaza spori, produc micotoxine.
În Europa, numărul de cazuri de alergii, care se corelează cu expunerea la mucegaiuri a
crescut în mod dramatic. Etanşeizarea excesivă a încăperilor, ventilaţia insuficientă,
materiale de construcţie noi pot fi cauza creşterii umidităţii în clădiri si aparitia
mucegaiului. În Belgia peste 90% din locuinţele cu umiditate mare sunt contaminate cu
specii de microfungi (Penicillium, Cladosporium, Aspergillus...). Studii epidemiologice
efctuate în SUA şi Canada au evidenţiat la copii cu vârsta de 9-11 ani o legătură între
simptome specifice respiratorii şi prezenţa mucegaiului în locuinţă.
Baza legala
Studiul permite evaluarea manifestarilor alergice pe baza simptomatologiei specifice
corelata cu prezenta alergenilor in mediul de locuit si ocupational. Modificarile
climatice globale prin variatiile mari de temperatura si umiditate genereaza o serie de
modificari asupra florei terestre cu cresterea polenului, spori, mucegaiuri, frecvent
incriminate in intretinerea si declansarea afectiunilor alergice. Prelungirea perioadei de
vegetație și intensificarea precipitațiilor va favoriza dezvoltarea vegetatiei in exces, cu
riscuri crescute pentru persoanele cu activități în aer liber.
Potrivit ultimului raport, în anul 2007 Comisia Europeană a inițiat stabilirea, la nivelul
UE, a unei politici de promovare a unor măsuri de limitare a efectelor negative ale
schimbărilor climatice în diferite sectoare de activitate.
În anul 2009, Comisia Europeană a publicat ”Cartea Albă - Adaptarea la schimbările
climatice: „Către un cadru de acțiune la nivel european”, prin care se trasează modul
de abordare a promovării politicilor și măsurilor de adaptare naționale, astfel încât la
nivel european să se asigure un impact negativ minim asupra sistemelor economice și sociale și un grad de protecție și conservare adecvat al resurselor naturale.
HIALINE: Rețeaua de informare asupra impactului asupra sănătății al alergenilor
din aer (Health Impacts of Airborne Allergen Information)
NUMĂR ZILE DE SPITALIZARE PRIN:
Cifre absolute ‰
MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) nu avem date nu avem date
BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) nu nu
EMFIZEM (J43.0- J43.9) nu nu
ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) nu nu
INFARCT MIOCARDIC ACUT (I21.0-I22.9) 28 6,98
213
CLIMATE-TRAP: Adaptare la schimbările climatice prin formare, evaluare și pregătire (Climate Change Adaptation by Training, Assessment and Preparedness).
Strategia națională privind schimbările climatice 2013-2020, abordează:
procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii
obiectivelor naționale asumate,
adaptarea la efectele schimbărilor climatice(ASC) va urmări armonizarea cu evoluția
Platformei Europene de Adaptare la efectele schimbărilor climatice, CLIMATE-
ADAPT, stabilit la nivel european ca o bază de date utilă pentru colectarea și
diseminarea informației, datelor și studiilor de caz.
ca răspuns la apelul UE la acțiune, Ministerul Mediului și Pădurilor a elaborat
Strategia națională privind schimbările climatice și, legat de aceasta, Planul Național
de Acțiune pentru 2005-2007 si s- a elaborat „Ghidul privind adaptarea la efectele
schimbărilor climatice”.
In acest context se impune efectuarea unui studiu la nivel national privind extinderea
patologiei de tip alergic in grupurile vulnerabile, pentru reducerea factorilor din mediul
nonocupational si ocupational.
SCOPUL PROIECTULUI- OBIECTIVE GENERALE
Studiul urmareste evaluarea manifestarilor de tip alergic, la nivel populational si
identificarea principalilor factori de risc ce se pot asocia acestor efecte.
1. Pe baza unui chestionar de simptome s-au obtinut date privind:
identificarea persoanei incluse in studiu: vârstă, sex, ocupaţie
tipul manifestărilor alergice si frecventa lor
antecedentele heredo-colaterale alergice
antecedente personale de tip alergic, prezenţa terenului atopic
factori etiologici si factori de risc asociati prezenţi in mediul de locuit şi
ocupaţional. Se va acorda o atentie sporita calitatii aerului interior ocupational si
non–ocupational, alimentatie, comportament uman.
Chestionarul s-a aplicat la un numar de persoane calculat pe criterii statistice, pentru
un eşantion reprezentativ la nivel naţional, pe grupe de vârstă, sexe si mediul de
rezidenta (urban / rural): 50 de persoane
4.5.3 Impactul schimbarilor climatice asupra sanatatii populatiei
Conform raportarilor Agentiei Europene de Mediu în România se asteaptă una dintre
cele mai mari diferenţe pozitive de temperatura faţă de celelalte ţări (2,7 – 3,4
grade). Conform previziunilor, în viitor în regiunea centrală şi de est a Europei, ar
trebui să se inregistreze :
Creşterea frecvenţei de apariţie a temperaturilor extreme
214
Mai puţine precipitaţii in timpul verii-perioade de secetă prelungită
Mai multe inundaţii ale apelor interioare în timpul iernii
Creşterea temeperaturii apelor de suprafaţă-intensificarea fenomenului de
eutrofizare
Scăderea producţiei agricole
Pericol crescut de incendii forestiere
Alunecări frecvente de teren
În acelaşi timp însa creşterea temperaturilor în perioada verii şi accentuarea valurilor
de caldură vor determina creşterea impactului asupra sănătăţii populaţiei prin episoade
de toxiinfecţii alimentare, aparitia unor boli determinate de vectori neobisnuiţi în
regiunea noastră, a unor boli şi simptome respiratorii şi cardiovasculare rezultate în
urma şocului caloric.
Impreuna cu mai multe autoritati ( inclusiv reprezentanti ai MS), la initiativa
Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice a fost elaborata Strategia de adaptare la
efectele schimbarilor climatice.
În întelegerea fenomenelor legate de existenţa schimbărilor climatice de către populaţie,
o mare influenţă îl pot avea mijloacele de informare în masă (mass media, internet,
publicaţii scrise, etc.) precum si materialele informative elaborate de specialistii din
cadrul retelei de sanatateAcestea pot conduce la educarea şi conştientizarea populaţiei
în vederea protejării mediului înconjurator, precum şi la pregătirea acesteia pentru a
reacţiona adecvat în cazul aparitiei unor fenomene extreme determinate de existenţa
schimbărilor climatice.
Nu s-a efectuat in 2015
5. Starea de sănătate a comunităţii în relaţie cu calitatea locuirii 5.1. Planul urbanistic al localităţii Craiova
zona de locuit cuprinde următoarele cartiere: Calea Bucureşti, Brazda lui
Novac, 1 Mai, Rovine, Lăpuş - Argeş, Craioviţa Nouă, Craioviţa Veche, Valea
Roşie (Eroilor), Nicolae Titulescu, Centru, Romaneşti, Lascăr - Catargiu.
principalele artere de circulaţie Calea Bucureşti, Nicolae Titulescu
( Severinului), Carol I, B-dul Decebal (Rocadă), Râului, N. Romanescu,
Brestei.
principalele surse de poluare sonoră
o Surse mobile: mijloace de transport rutier (auto, tramvai)
o Surse fixe: CET II Şimnic
5.2. Deşeuri urbane :
Craiova date 2015
- cantitate deşeuri menajere colectate: 58764 tone in 2015 (58786 tone in 2013, 57166
tone in 2012, 59207 tone în 2011, 62634 tone în 2010);
- cantitate deşeuri comerciale colectate:
215
deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau
administrativ 19585 tone in 2015 (20992 tone in 2013, 24499 tone in 2012, 24399,07
tone in 2011, 26400 tone în 2010);
- indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 0,8
Kg/persoană/zi;
- număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate: un operator de servicii de
salubrizare – SC SALUBRITATE CRAIOVA SRL;
- număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 733 in 2015( 733 in 2013, 743 in
2012, 820 în 2011) ;
Filiaşi date 2015
- cantitate deşeuri menajere colectate: 2457 tone in 2015(2860 tone in 2014, 2776 tone
in 2013, 1718,5 tone in 2012, 2977 tone în 2011);
- cantitate deşeuri comerciale colectate: 48 tone in 2015( 54 tone in 2014, 465 tone in
2013, 430 tone in 2012, 893 tone în 2011) deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere
colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ;
- indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 0.45 in
2015(0,86 in 2014, 0.65 in 2013, 0,68 in 2012, 0,88 în 2011) kg/persoană/zi;
- număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate= 1 ;
- număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 14 in 2015(14 in 2012, 2013 si
2014, 9 în 2011) angajaţi;
- morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu au fost cazuri de boli enumerate mai sus
Bechet date 2013
- cantitate deşeuri menajere colectate: 360 tone(ca în 2011si 2012) ;
- cantitate deşeuri comerciale colectate: 120 tone (ca în 2011 si 2012)deşeuri asimilabile
cu deşeuri menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ;
- indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer:0,35
kg/persoană/zi(0,227 în 2011si 2012);
- număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate= 1 ;
- număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 3 (3 in 2012, 4 în 2011) angajaţi;
- morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu au fost cazuri de boli enumerate mai sus
Băileşti date 2015
- cantitate deşeuri menajere colectate: 3331 tone in 2015 (3768 tonein 2013, 2760 tone
in 2012, 5637 tone în 2011);
- cantitate deşeuri comerciale colectate: 0 tone in 2015 (0 tone in 2013, fără date in
2012, în 2011:2537 tone deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere colectate din industrie,
comerţ, sector public sau administrativ);
- indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 1.03 in
2015(0.60 in 2013, 0,89 in 2012, 0,91 în 2011) kg/persoană/zi;
- număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate= 1 in 2015(2 in 2013, 1in 2012) ;
- număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate:4 in 2015( 27 in 2013, 14 angajaţi in
2012);
- morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu au fost cazuri de boli enumerate mai sus
Calafat date 2015
216
- cantitate deşeuri menajere colectate:4575 in 2015(4320 tone in 2014, 3600 tone in
2013, 3293 tone in 2012, 2900 tone în 2011);
- cantitate deşeuri comerciale colectate:1595 tone in 2015 (deşeuri asimilabile cu
deşeuri menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ- nu
există aceste date în 2011 si 2013, 1717 tone in 2012);
- indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer:0.99 in
2015 (1.08 in 2013, 1,02 in 2012, 0,5 în 2011) kg/persoană/zi;
- număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate= 1- Direcţia Servicii de utilitate
Publică fara personalitate juridica din cadrul Primăriei ;
- număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 14 in 2015(40 in 2014, 20 in 2013,
26 in 2012, 15 angajaţi permanenţi şi 27 angajaţi sezonier în 2011);
- morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu au fost cazuri de boli enumerate mai sus
Dabuleni date 2013
- cantitate deşeuri menajere colectate: 360 tone;
- cantitate deşeuri comerciale colectate: 50 tone deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere
colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ;
- indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 0,249
kg/persoană/zi;
- număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate = 1;
- număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 9;
- morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu au fost cazuri de boli enumerate mai sus
Segarcea date 2013
- cantitate deşeuri menajere colectate: 186 tone;
- cantitate deşeuri comerciale colectate: 1924 tone deşeuri asimilabile cu deşeuri
menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ;
- indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 0,3543
kg/persoană/zi;
- număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate = 1 – S.C. Salubritate Segarcea
S.R.L.;
- număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 41
- morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu au fost cazuri de boli enumerate mai sus
Călăraşi-date 2012
- cantitate deşeuri menajere colectate: 100 tone;
- cantitate deşeuri comerciale colectate: deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere
colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ- nu există aceste date;
- indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 0,04
kg/persoană/zi;
- număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate= 1 ;
- număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 0;
- morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu este cazul
5.3. Morbiditatea posibil asociată cu managementul deficitar al deşeurilor urbane pentru
Craiova:
217
Afecţiunea 2009 2010 2011 2012 2013 2015
CA %o CA %o CA %o CA %o CA %o CA %o
Hepatita A 3 3.68 0 0 1 1,22 1 1,35 0 0 0 0
Dizenterie 1 1.23 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
BDA 0 0 0 0 0 0 4 5,38 3 4,09 2 2.73
Leptospiroza 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Trichineloza 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Infecţii cutanate 1 1.22 30 36.5
8
3 3.66 3 4,04 0 0 0 0
Plăgi tăiate 3 3.68 4 4.88 4 4.88 6 8,08 5 6.82 6 8.19
Oxiuraza 2 2.45 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Giardioza 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Intoxicaţii chimice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pentru anul 2014 nu detinem date
0
5
10
15
20
25
30
35
40
2009 2010 2011 2012 2013
Anul
%o
Hepatita a
Dizenterie
BDA
Leptospiroza
Trichineloza
Infectii cutanate
Plagi taiate
Oxiuraza
Giardioza
Intoxicatii chimice
Evolutia morbiditatii la muncitorii din salubritate din Craiova
in perioada 2009-2013
Pentru serviciile publice din localităţile Filiaşi, Bechet, Băileşti, Calafat,
Dabuleni, Segarcea, Călăraşi nu s-au constatat cazuri de îmbolnăviri pentru anul 2015.
5.4 Activităţi privind impactul asupra sănătăţii şi mediului generat de managementul
deşeurilor menajere
- culegerea datelor privind sistemul de gestionare al deşeurilor la nivel local;
- completarea chestionarelor de percepţie a riscurilor generate de deşeuri: 50 de
chestionare, 29 persoane de sex feminin şi 21 persoane de sex masculin;
Nu s-a primit un feed-back de la Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti care a
coordonat acţiunea
5.5 - Poluarea solului şi evaluarea riscului pentru sănătate
5.5.1 Structura de reglementare
- Directiva 2004/35/CE– privind protecţia solului,
- Directiva 1991/676/CE – privind nitraţii,
- Comunicarea Comisiei Europene COM 232/2006 privind protecţia solului.
218
- HG nr. 1408 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi
subsolului publicat in MO nr. 802 / 23.XI.2007 - Partea I
- HG nr. 1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele
terestre au fost afectate publicat în MO nr. 804 / 26.XI.2007 - Partea I.
- Ordin 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării
mediului
5.5.2 Aprovizionarea cu apa, sanitația și helmintiazele transmise prin sol la copiii
institutionalizați – nu s-a efectuat
SCOPUL PROIECTULUI - OBIECTIVE SPECIFICE
Scop
Supravegherea si reducerea morbiditatii prin helmintiaze transmise prin sol, la copii, grupa
de varsta 1-14 ani ( prescolari – 1-4 ani si scolari – 5-14 ani)
Parazitoza intestinală determinată de geohelminţi reprezintă una din cele mai frecvente
infecţii la nivel mondial.
La nivel global cele mai importante helmintiaze transmise prin sol sunt:
- ascaridioza (Ascaris lumbricoides)
- tricocefaloza (Trichuris trichiura)
- paraziții Necator americanus sau Ancylostoma duodenale
Helmintiazele transmise prin sol sunt mai răspândite în rândul copiilor care trăiesc în
condiţii de sanitaţie precare.
Factorii care influenţează apariţia acestor parazitoze :
• Lipsa accesului la apă potabilă şi canalizare adecvată.
• Nivel de trai scăzut.
• Nivel de educaţie sanitară scăzut.
• Aplicare defectuoasă a măsurilor de igienă, în special în colectivităţile care
reprezintă grupe populaţionale la risc (şcoli, grădiniţe, cămine de bătrâni, spitale).
• Factori climatici precum: umiditate şi temperaturi ridicate
Avand in vedere faptul ca, mai ales in mediul rural in Romania, exista comunitati care nu
beneficiza de alimentare cu apa si/sau canalizare in sistem centralizat, exista posibilitatea
ca patologia reprezentata de helmintiaze transmise prin sol sa reprezinte o problema de
sanatate publica. Tinand cont de faptul ca exista diferente semnificative din punct de
vedere al asigurarii conditiilor de sanitatie de la un judet la altul si chiar in interiorul
aceluiasi judet, trebuie facuta o analiza punctuala in vederea identificarii particulare a
locurilor unde trebuie aplicate masuri de profilaxie.
Aceasta se poate realiza in primul rand prin masuri de educatie sanitara si in al doilea rand
prin administrare medicamentoasa profilactica, numai acolo unde este cazul. OMS
recomanda aceasta masura profilactica numai in zonele in care prevalenta helmintiazelor
transmise prin sol este mai mare de 20%.
- Aplicarea chestionarului de perceptie si transmiterea la INSP – termen 31.03.2016 –
Chestionarul se va aplica in numar de 30 chestionare/judet . Criteriile de includere ale
participantilor sunt :
219
a)Parinti ai copiilor cu varsta cuprinsa intre 1-4 ani institutionalizati intr-o locatie din
mediul rural care nu beneficiaza nici de alimentare cu apa potabila, nici de canalizare in
sistem centralizat – 15 chestionare
b)Parinti ai copiilor cu varsta cuprinsa intre 5-14 ani institutionalizati intr-o locatie din
mediul rural care nu beneficiaza nici de alimentare cu apa potabila, nici de canalizare in
sistem centralizat – 15 chestionare
6. Zgomotul urban şi efectele sale asupra sănătăţii 6.1 Monitorizarea nivelurilor de zgomot urban nu s-a efectuat in 2013, 2014 si 2015
S-a efectuat în 2012, prin aplicarea unui număr de 50 chestionare, în zone rezidenţiale
diferite.
Distributia nivelului de trafic pe localităţi :
LOCALITATE
%
TRAFIC RUTIER INTENS
Tg. Mures 100,00%
Bucuresti 57,20%
Bacau 52,00%
Sibiu 52,00%
TRAFIC RUTIER MEDIU
Arad 40,00%
Baia Mare 34,00%
Craiova 34,00%
Sibiu 26,00%
TRAFIC RUTIER REDUS
Ploiesti 51,90%
Brasov 51,00%
Timisoara 50,00%
Constanta 45,50%
220
Frecvenţa numărului de simptome percepute la zgomot, pe grupa de vârsta şi sexe, pe
ţară (nu avem date pe Dolj):
FRECVENTA (%)
COPII ADULTI
TOTAL Q24
SIMPTOM
(Si)
F M M F
Oboseala 2.9 3.1 57.2 65.2 52.2
Irascibilitate 1.8 2.0 39.1 58.2 46.1
Anxietate 0.1 0.1 7.6 10.8 9.8
Depresie 0.1 0.1 4.4 8.2 7.1
Cefalee 0.2 0.7 23.7 31.8 25.2
Palpitatii - - 7.2 14.0 13.2
Tahicardie - - 6.0 13.4 11.7
Cresterea TA 0.1 0.1 13.7 14.9 15.4
Dificultate la
învăţat
4.1 5.6 12.8 17.3 19.9
Stress 1 1 38.2 49.4 37.2
Tulb.atenţie 2.7 4.8 26.8 30.9 30.4
Tulb.somn
insomnii / treziri
2.0 2.4 45.0 58.8 44.0
7. Radiaţii ionizante
7.1. Expunerea profesională la radiaţii ionizante
· Numărul total de expuşi profesional la radiaţii ionizante:832 din care 739 în
sectorul medical şi 93 în sectorul industrial Anul Număr total de expuşi profesional la radiaţii
ionizante
2009 734
2010 760
2011 755
2012 792
2013 822
2014 777
2015 832
221
734760 755
792822
777
832
650
700
750
800
850
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Numar de expusi profesional
Evoluţia numărului de expuşi profesional la radiaţii ionizante în perioada 2009-2015
· Număr de depăşiri reale ale limitelor de doză anuală : 0
- Concluziile supravegherii stării de sănătate a personalului expus
profesional la radiaţii, ca urmare a controlului medical periodic:
- 832 cu control medical periodic
- 0 decese
- nu există persoane scoase din mediu cu modificări ale stării de
sănătate
7.2. Expunerea medicală la radiaţii ionizante
Număr total obiective nucleare = 287 din care 270 medicale şi 17 industriale
Situaţia expunerii medicale a populaţiei în anul 2015, în judeţele Dolj, Olt, Gorj
şi Mehedinţi, a fost următoarea:
1.Total expuneri pentru diagnostic medical: 678 234, din care:
- 507 839 radiografii;
- 9 053 mamografii;
- 85 384 radioscopii;
- 33 841 radiografii dentare;
- 42 117 computer tomografii.
2. Proceduri angiografice/intervenţionale = 336
3. Proceduri de teleterapie = 1261
4. Proceduri de brahiterapie = 52
5. Proceduri de medicină nucleară: - proceduri diagnostice = 1052
- proceduri terapeutice = 34
Expuneri 2011 2012 2013 2014 2015
Radiografii 308 455 352 156 425 281 483 040 507 839
Radioscopii 42 182 52 263 77 618 94 660 85 384
Radiografii dentare 23 345 18 956 25 024 36 052 33 841
Tomografii
computerizate
20 527 34 749 42 658 52 817 42 117
Mamografii 6 913 8 062 9 053
222
308455
4218223345
20527
352156
522631895634749
425281
7761825024
426586913
483040
946603605252817
8062
507839
85384338414211790530
200000
400000
600000
2011 2012 2013 2014 2015
Evolutie total expuneri Dolj Olt Gorj Mehedinti in perioada 2011-2015
radiografii radioscopii radiografii dentare tomografii computerizate mamografii
Proceduri 2011 2012 2013 2014 2015 Proceduri angiografice 260 701 179 354 336
Proceduri prin
teleterapie
1264 916 1377 2373 1261
Proceduri prin
brahiterapie manuala
40 45 45 47 52
Proceduri de medicina
nucleara
115 121 854 1236 1086
260
1264
40115
701
916
45121 179
1377
45854354
2373
47
1236
336
1261
52
1086
0
1000
2000
3000
2011 2012 2013 2014 2015
Evolutie proceduri Dolj Olt Gorj Mehedinti in perioada 2011-2014
proceduri angiografice proceduri prin tele terapie
proceduri prin brahiterapie manuala proceduri de medicina nucleara
7.3. Concluziile programului de supraveghere a radioactivităţii apei
Au fost colectate 174 probe de apă potabilă, apă de suprafaţă, depuneri
atmosferice şi aerosoli, efectuându-se un număr de 324 de analize.
Funcţie de natura probei, cât şi de rezultatul obţinut, s-au efectuat determinări
radiometrice alfa şi beta sau separări radiochimice de Cs-137 şi Sr-90.
Nu au fost găsite valori peste limitele maxime admise la radioactivitatea alfa şi
beta, iar rezultatele separărilor radiochimice s-au încadrat în valorile medii anuale
(pentru acestea neexistând valori maxime admise).
223
7.4. Concluziile programului de supraveghere a radioactivităţii alimentului
Au fost colectate 40 probe, efectuându-se un număr de 126 de analize.
Funcţie de natura probei, cât şi de rezultatul obţinut, s-au efectuat determinări
radiometrice alfa şi beta sau separări radiochimice de Cs-137, Sr-90 şi Ra-226.
Nu au fost găsite valori peste limitele maxime admise la radioactivitatea alfa şi
beta, iar rezultatele separărilor radiochimice s-au încadrat în valorile medii anuale
(pentru acestea neexistând valori maxime admise).
7.5. Concluziile supravegherii stării de sănătate a populaţiei din zona de influenţă a
obiectivului nuclear major Koslodui:
Orice obiectiv nuclear reprezintă în cazul unei funcţionari defectuoase sau al unui
accident, un potenţial risc pentru sănătatea umană. Conform metodologiei de
supraveghere a stării de sănătate a populaţiilor care locuiesc în vecinătatea unor
obiective nucleare, prin Compartimentul Sănătatea şi Radiaţiile Ionizante din cadrul
Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti, sunt analizate anual o serie de date
demografice şi de morbiditate referitoare la aceste populaţii.
Populaţia supravegheată în zona de influienţă a CNE Kozlodui cuprinde 75 136
locuitori în anul 2015, cu domiciliul în mai multe localităţi rurale situate pe o rază de
30km pe teritoriul judeţelor Dolj şi Olt. Structura pe grupe de vârstă arată o populaţie
vârstnica, cu procente mult mai mari ale persoanelor cu vârste peste 60 ani decât
populaţia întregii ţări.
Anul Nr probe colectate Nr analize efectuate Nr probe cu valori peste
limitele maxime admise
2009 201 0
2010 189 0
2011 166 274 0
2012 201 357 0
2013 189 366 0
2014 175 340 0
2015 174 324 0
Anul Nr probe colectate Nr analize efectuate Nr probe cu valori peste
limitele maxime admise
118 0
2010 103 0
2011 41 175 0
2012 41 145 0
2013 40 144 0
2014 52 188 0
2015 40 126 0
224
Anul
INDICATORI URMĂRIŢI Zona
Incidenţa
leucemiilor
la 100000
locuitori
Incidenţa
tumorilor
maligne
la 100000
locuitori
Mortalitatea
specifică
prin cancer
la 100000
locuitori
Mortalitatea
specifică
leucemii
la 100000
locuitori
Mortalitatea
generală
la 1000
locuitori
Populaţia
2008 19.97 293.28 172.22 3.74 16.66 80129
2009 21,27 284.04 139.19 6.27 15.75 79917
2010 21.42 222.98 181.41 8.00 16.89 79379
2011 3.9 321.20 209.80 3.90 15.40 77202
2012 19.2 256.00 161.28 8.96 15.08 78125
2013 12.99 291.03 197.48 5.20 14.77 76968
2014 14.51 295.53 189.98 5.28 15.13 75797
2015 11.97 282.15 179.67 7.98 15.79 75136
0
50
100
150
200
250
300
350
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Ani
la 1
00
00
0 lo
cu
ito
ri
Incidenta leucemii
Incidenta tumori maligne
Mortalitate specifica prin cancer
Mortalitate specifica leucemii
Anul
INDICATORI URMĂRIŢI
Mortalitatea
generală
la 1000
locuitori
Zona
Mortalitatea
generală
la 1000
locuitori
Judeţ Dolj
Mortalitatea
generală
la 1000
locuitori
Regiunea de
Dezvoltare
Sud-Vest
Oltenia
Mortalitatea
generală
la 1000
locuitori
România
2008 16.66 13.80 12.70 11.80
2009 15.75 14.00 12.80 12.00
2010 16.89 14.30 13.00 12.10
2011 15.40 13.70 12.50 11.80
2012 15.08 13.80 12.60 12.00
2013 14.77 13.40 12.20 11.70
2014 15.13 13.50 12.80 11.40
2015 15.79 14.20 12.90 11.70
225
7.6.Urgenţe radiologice ( incidente şi accidente nucleare raportate, cauze, măsuri
luate,concluzii)
Nu au existat incidente şi accidente nucleare.
7.7. Expunere la radon şi descendenţi în locuinţă ( comparaţie cu limitele normale)
Nu s-au efectuat măsurători din lipsă de personal.
7.8. Locuri de muncă cu expunere mărită la radon şi descendenţi
Nu s-au efectuat măsurători din lipsă de personal.
8. Evaluarea stării de sănătate şi factorii de risc din colectivităţile de copii şi tineri
8.1. Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică
PREŞCOLARI, ELEVI ŞI STUDENŢI CUPRINŞI ÎN COLECTIVITĂŢI
Nr. crt. Tip unitate Urban Rural Total Total
general
1. Creşe M F M F M F
240 110 130 - - 110 130
2. Grădiniţe M F M F M F
4170 1501 1333 1205 1311 2706 1464
3. Şc. gen. M F M F M F
14549 5111 5874 1740 1824 6851 7698
4. Licee
Gr.şcolare
M F M F M F 6651
2899 2902 439 411 3338 3313
5. Facultăţi M F M F M F
6940 2216 4724 - - 2216 4724
Dizarmonici
0
5
10
15
20
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Ani
la 1
00 0
00 l
oc
uit
ori
Mortalitate generala Zona
Mortalitate generala judet Dolj
Mortalitate generala Romania
Mortalitate generala Regiunea
Sud-Vest Oltenia
226
1. Creşe M F M F M F
9 5 4 - - 5 4
2. Grădiniţe M F M F M F
235 9 30 95 101 104 131
3. Şc. gen. M F M F M F
993 314 320 325 314 359 634
4. Licee
Gr.şcolare
M F M F M F 627
175 269 72 111 247 380
5. Facultăţi M F M F M F
31 9 22 - - 9 22
8.2. Comportamente cu risc - (fumat, consum de alcool, droguri, agresivitate,
comportament sexual, etc.)
Număr copii şi tineri investigaţi (clasele V-XII, studenţi):
= 360 chestionare aplicate pentru determinarea consumului de alcool şi tutun;
Din totalul chestionarelor aplicate se constată că procentul de fumători creşte cu vârsta,
fiind mai mulţi consumatori băieţi decât fete. Dintre fumători marea majoritate nu
învaţă în familie acest obicei, motivul invocat fiind anturajul.
Consumul ocazional de alcool este aproape generalizat la tineri, acest obicei crescând
cu vârsta, fiind mai obişnuit la băieţi decât la fete. Băuturile alcoolice preferate sunt
berea, apoi vinul şi mai puţin distilatele. Obiceiul consumului de alcool este practicat
împreună cu prietenii, dar şi în familie.
8.3. Identificarea factorilor de risc psihologici şi sociali specifici unităţilor de
învăţământ ca prim pas în elaborarea de măsuri ţintite de intervenţie, pentru promovarea
unui mediu propice bunei dezvoltări emoţionale şi sociale prin aplicarea chestionarelor
de evaluare a profilului psiho-social din mediul şcolar (CEPPSMS) în unităţi de
învăţământ liceal cu performanţe şcolare superioare şi mediocre în număr egal, la loturi
de profesori şi elevi.
Nr chestionare privind profilul psiho-social aplicate cadrelor didactice si elevilor:
- 200 chestionare aplicate cadrelor didactice
- 120 chestionare aplicate elevilor
227
În urma aplicarii acestor chestionare s-a constatat neimplicarea unitatilor scolare si a
parintilor in asigurarea unui mediu scolar pozitiv pentru promovarea unei dezvoltari
sociale si emotionale optime in timpul primilor ani de viata prin: asigurarea unei
atmosfere prietenoase, recompensatoare si de incurajare, sustinerea cooperarii si a
invatatului activ, interzicerea pedepsei fizice si violentei, intoleranta fata de fartuire si
discriminare, sustinerea activitatilor creative, realizarea conexiunii dintre scoala si
familie prin implicarea parintilor, promovarea oportunitatilor egale si participarea la
luarea deciziilor.
8.4. Identificarea si evaluarea magnitudinii şi a gravităţii violenţei în rândul elevilor, a
actelor de violenţă şi promovarea comportamentelor pro-sociale în unitatile scolare.
Aplicare chestionare:
- Chestionar de autoevaluare psiho-comportamentală la elevi (Stevens, de
Bordeaudhuij, Van Oost 2000 - SBVO) - 450 chestionare aplicate elevilor
Aceste chestionare stabilesc prevalenţa tipului de comportament (agresiv,
victimizare, pro-social), a predictorilor riscului înalt şi a factorilor de risc în relaţie cu
violenţa, în raport cu nivelul şcolarizării, sexul, aria geografică şi la nivel naţional,
precum şi tendinţele în timp.
Număr subiecţi cuprinşi în examenele de bilanţ: = 256412
Număr cazuri de boală (prevalenţa): = 2,6%
Număr cazuri boli acute diagnosticate (incidenţa) = 0,35%0
8.5. Dispensarizarea elevilor şi studenţilor.
Nr
crt Tip unitate
Nr copii
dispensarizaţi
Nr.cazuri noi
depistate la bilanţ
Nr.cazuri noi la alte
clase
(ani de studiu)
Nr.cazuri în evidenţă
specială
1 CREŞE 9 0 0 0
2 GRĂDINIŢE 533 72 43 10
3 ŞCOLI 2112 116 143 26
4
LICEE,
GR. ŞCOLARE,
ŞCOLI
PROFESIONALE
2001 151 260 20
5 FACULTĂŢI 1232 22 195 2
228
8.6. Triajul epidemiologic:
Nr.
crt Tip unitate
Nr.copii
consultaţi
Nr.cazuri boli
transmisibile depistate
Urban Rural Urban Rural
1 CREŞE 289 0 0 0
2 GRĂDINIŢE 6804 3790 42 122
3 ŞCOLI 20190 17470 330 223
4
LICEE,GRUPURI
ŞCOLARE,
ŞC.PROFESIONALE
22242 1955 120 8
8.7.Număr total unităţi aflate în supraveghere: 912
Nr
crt Tip unitate
Nr. unităţi în
evidenţă
Urban Rural
1 Creşe 9 -
2 Grădiniţe cu program normal 48 298
3 Grădiniţe cu program prelungit 36 -
4 Şcoli generale 56 271
5 Licee, colegii, grupuri şcolare, şc.speciale, (spaţiu de
învăţământ) 38 8
6 Facultăţi (spaţii de învăţământ) 8 -
7 Spaţiu cazare elevi 36 -
8 Spaţiu cazare studenţi 11 -
9 Cantine şcolare (inclusiv şc. speciale) 39 -
10 Cantine studenţeşti 2 -
11 Centre plasament (spaţiu cazare) 8 1
12 Cantine centre plasament 8 1
13 Case copii tip "familial" 13 1
14 Alte obiective de învăţământ (cluburi, baze sportive) 17 3
15 Total 329 583
229
9. Activitatea Colectivului de medicina muncii în perioada 01.01.- 31.12.2015 a vizat
următoarele obiective:
1. Întocmirea referatelor de evaluare a unităţilor/activităţilor supuse avizării/autorizării
sanitare/verificarea condiţiilor de muncă şi igienico-sanitare pentru societăţile
înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului: 141 obiective
2. Autorizarea şi viza unui număr de 18 unităţi de asistentă medicală în vederea
examinării ambulatorii a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere si a
conducătorilor de autovehicule sau tramvaie.
3. Cercetarea şi declararea după caz a cazurilor semnalizate de boli profesionale: 12
cazuri boli profesionale, 11 procese verbale de cercetare
4. Acţiuni de comunicare a riscului profesional: 90 de acţiuni
5. Expertizarea şi aplicarea legislaţiei privind încadrarea locurilor de muncă în condiţii
deosebite : 160 expertize.
6. Efectuarea determinărilor factorilor de risc profesional pentru caracterizarea locurilor
de muncă (fizici) : 158 determinări de noxe fizice la cererea agenţilor economici dintre
care – 79 determinari de zgomot, 50 determinari de microclimat şi 29 determinari de
iluminat.
7. Colectarea, analiza şi prelucrarea de date privind efectuarea controlului medical
periodic, a supravegherii condiţiilor de muncă şi igienico-sanitare, precum şi
morbiditatea cu ITM.
8. Evidenţa zilelor de concediu medical cu ITM acordate în anul 2015: pentru pacienţii
declaraţi cu boală profesională aflaţi în evidenţă – 658 zile acordate acordate la
pacienţii cu boli profesionale .
9. Verificarea aplicării legislaţiei în vigoare referitoare la respectarea condiţiilor de
muncă conform Legii 319/2006, HG 1425/2006, HG 1091/2006, HG 1169/2011, Ord.
MS nr.119/2014 (exemple de măsuri tehnico-organizatorice şi medicale recomandate:
îmbunătăţirea ventilaţiei, fonoizolarea, ecranarea, purtarea echipamentului individual de
protecţie, efectuarea controlului medical periodic şi la încadrarea în muncă, etc.) la toate
unităţile- activitate permanentă.
10. Participarea la cursuri de formare profesională – 1 curs în domeniul programelor
nationale de sanatate, desfasurat la INSP Bucuresti in octombrie 2015
11. PN II, Domeniul 3 - DOMENIUL PRIVIND PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII ŞI
PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE
MUNCĂ. Activităţile din cadrul acestuia au fost urmatoarele:
a) Protejarea sănătăţii si prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de
riscocupaţionali: chimici, fizico-chimici şi biologici
a.1.Supravegherea expunerii profesionale la agenţi cancerigeni.
Au fost modificări la metodologia implementată în 2014, s-a completat chestionarul
solicitat şi s-a raportat la coordonatorul de program.
a.2.Evaluarea stării de sănătate a muncitorilor agricoli expuşi solvenţi cu efect
neuropatic;
Activitatile pe anul 2015 la nivelul DSP DOLJ au fost:
230
- Aplicarea unui chestionar adresat Colectivului de Medicina muncii şi Laboratorului
de Toxicologie care utilizează / manipulează solvenţi cu efect neuropatic.
- Raspunsurile se trimit pana la 16.01.2015 la coordonatorul de program.
a.3. Supravegherea respectării cerinţelor de sănătate şi securitate în muncă în condiţiile
unei activităţi cu efort fizic mare, transport şi manipulare de greutăţi;
-S-a aplicat fara modificari în anul 2015.
a.4. Supravegherea expunerii la factori de risc ocupaţionali a personalului medico-
sanitar.
- Nu s-a aplicat in judetul Dolj in anul 2015
b) Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor în expunerea la radiaţii ionizante.
.Expunerea profesională la radiaţii ionizante – S-a colaborat cu LIR al DSP DOLJ
c)Valorificarea rezultatelor rapoartelor privind cazurile noi de boală profesională la
nivel naţional
c.1. Monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boală
profesională.
- S-au declarat un numar de 12 de boli profesionale in judetul Dolj, pe anul 2015
iar absenteismul a fost de 658 de zile de incapacitate temporara de munca prin boala
profesionala.
d) Cuantificarea nivelului de stress ocupational si influenta acestuia asupra
comportamentului socio-profesional, la personalul expus la solventi cu efect neuropatic.
- Aplicarea unui chestionar adresat Colectivului de Medicina muncii şi Laboratorului
de Toxicologie care utilizează / manipulează solvenţi cu efect neuropatic.
e) Ghid de termeni si notiuni de toxicologie industriala utilizabile in evaluarea
riscurilor de expunere profesională.
Cunoaşterea adecvat privind termenii şi noţiunile actuale utilizate în toxicologia
industrială, implicit în medicina muncii şi psihologia muncii.
Tabelul de mai jos evidenţiază numărul angajaţilor expuşi la 4 categorii de substanţe/
noxe:
Nr. angajaţi expuşi la
pulberi
Nr. angajaţi expuşi la
noxe chimice
Nr. angajaţi expuşi la
noxe fizice şi biologice
Nr. angajaţi expuşi la
substanţe sau cauze
potenţial cancerigene din
industrie,conform
normelor medicina
muncii
Cărbune 600
Ciment 73
Pulberi textile (bumbac, in,
lână, cânepă etc.) 623
Pulberi organice
sensibilizante şi iritante
(ricin, faină, tutun, lemn
etc.) 91
Pulberi anorganice 409
Solvenţi organici 81
Alţi compuşi organici 48
Gaze şi vapori iritanţi 350
Alte noxe chimice 100
Zgomot 148
Vibraţii 562
Radiaţii ionizante 55
Radiaţii ultraviolete 149
Câmpuri electromagnetice
693
Pesticide 15
Agenti biologici 2156
Radiaţii ionizante 55
231
Alti factori de risc profesional Nr. angajaţi expuşi
munca la retele de inalta tensiune 116
munca in tura de noapte 400
munca la inaltime 766
Suprasolicitare aparat locomotor 557
Suprasolicitare analizator vizual 2479
Suprasolicitare neuropsihică 3030
Într-o unitate există un cumul de noxe, fiecare dintre angajaţi fiind expus la un tip
de noxă. Au predominat angajaţii expuşi în activităţi de informatică şi activităţi conexe
(100%), în industria de prelucrare a lemnului (exclusiv industria mobilei) - 89%, în
industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou 72%), poştă şi telecomunicaţii
(69,3%), prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice (68%), industria metalurgică
(49,9%). Raportarea s-a făcut la numărul scriptic de angajaţi pe fiecare ramură.
Conform HG 355/2007 cu completările şi modificările ulterioare, angajatorul este
obligat să solicite evaluarea riscului locului de muncă, motiv pentru care Colectivul de
Medicina Muncii efectuează evaluări la cererea agenţilor economici sau în cadrul
acţiunilor de supraveghere specifice.
Activităţile de supraveghere se derulează în cadrul programului de sănătate - PN
II Domeniul 3 – Domeniul privind protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor
asociate factorilor de risc din mediul de muncă .
Activităţile de supraveghere se derulează în cadrul programului de sănătate - PN
II Domeniul 3 privind protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate
factorilor de risc din mediul de muncă cu urmatoarele activitati:
a Situaţia noxelor din teren este centralizată şi prelucrată în cadrul Colectivului de
Medicina Muncii din cadrul DSP Dolj, datele fiind obţinute prin raportarea periodică
făcută de medicii de medicina muncii din teritoriu.
În domeniul medicinei muncii s-au urmărit şi în continuare tendinţele evolutive
ale morbidităţii profesionale exprimate sub forma incidenţei cazurilor noi de boli
profesionale, interrelaţia acestora cu expunerea la factorii de risc profesionali din
mediul de muncă, dinamica modificărilor în timp ale structurii clasice, precum şi
preocupările medicilor de medicina muncii privind depistarea acestor boli. Schimbările
ivite în tabloul patologiei specifice profesionale sunt legate de schimbările econimice
din România, de modificările apărute în profilul şi distribuţia forţei de muncă, evoluţia
şomajului, ca şi de alte aspecte specifice. Morbiditatea profesională la nivel national a
cunoscut variaţii semnificative în ultimii 10 de ani.
In anul 2015 există o tendinţă de creştere a numărului de cazuri cu 10% faţă de
anul precedent. Silicoza înregistrează o creştere (ca număr total de cazuri: 293) şi se
situează locul întâi în structura morbidităţii. Bolile profesionale provocate de
suprasolicitarea aparatului locomotor au scăzut numeric în comparaţie cu anul
precedent, se situează pe locul al doilea cu 4 cazuri, fiind în concordanţă cu tendinţele
mondiale.
Analiza repartiţiei numerice a cazurilor noi pe ramuri de producţie arată că în
România, în 2015, cele mai multe cazuri de îmbolnăvire au fost declarate în ramura
232
fabricării autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, la
fabricarea produselor din minerale nemetalice, în industria metalurgică şi a extracţiei
cărbunelui superior şi inferior.
Situaţia pe judeţe a bolilor profesionale arată faptul că în anul 2015, un număr
de 10 judeţe au declarat cele mai multe cazuri de boli profesionale: Buzău, Olt,
Prahova, Gorj, Dolj, Hunedoara, Mureş, Bucureşti, Argeş şi Maramureş.
Variaţiile mari numerice ale cazurilor noi de îmbolnăvire profesională declarate
pot fi explicate prin următoarele criterii obiective:
există diferenţe ale nivelului de industrializare între judeţe;
există trăsături proprii ramurii şi tipului de industrie din fiecare judeţ;
judeţe fără medici specialişti de medicina muncii la nivel de D.S.P.
în condiţiile unor schimbări rapide la nivel economic, a devenit extrem de dificilă
posibilitatea unor evidenţe corecte a angajaţilor expuşi la noxe profesionale.
In judetul Dolj s-au inregistrat un numar de 12 boli profesionale.
Pneumoconiozele au înregistrat 3 cazuri în judeţul Dolj, cele 3 cazuri fiind
reprezentate de silicoza.
Comparativ cu pneumoconiozele înregistrate în anii 2009, 2010, 2011, 2012,
2013, 2014 în judeţul Dolj, repartiţia diferenţelor a fost următoarea:
Cazurile de pneumoconioze din judeţul Dolj între anii 2009-2015
Judeţul
Dolj
Total
din care
PNEUMOCONIOZE
Silicoză Azbestoză Antracoză Micatoză
2009 34 34 0 0 0
2010 23 21 1
2011 17 13 1 2 1
2012 29 27 0 2 0
2013 75 74 0 0 1
2014 11 8 1 1 1
2015 3 3 0 0 0
0
10
20
30
40
50
60
70
80
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Pneumoconioze
233
Diferenţierea cazurilor noi de silicoză pe agenţi economici este următoarea:
Unitatea economică Diagnostic
Stadiul
pneumoconiozei
Total
SC TUFON SA CRAIOVA SILICOZA I/II 1
SC POPECI UTILAJ GREU SA
CRAIOVA
SILICOZĂ I/II 1
SC FONTANEF BĂILEŞTI SILICOZA I/II 1
De remarcat faptul ca nu s-au inregistrat cazuri noi de silicotuberculoza in
judetul Dolj cat si la nivel national, tendinta fiind de scadere a acestei afectiuni, dupa
cum se ilustreaza si in graficul urmator:
Evoluţia numerică a cazurilor de silicoză şi silico-tuberculoză în ultimii 13 ani, la nivel
naţional:
0
100
200
300
400
500
600
700
silicoză 635 498 408 421 264 203 253 232 287 282 296 248 203
silicotuberculoză 14 8 3 7 5 6 14 36 21 15 8 11 4
1999 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Ca urmare a expunerii la pulberi silicogene, în anul 2014 si 2015, la nivel
naţional s-au declarat un număr de 212 cazuri noi de silicoză, în scădere faţă de anii
precedenti.
Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în judeţele: Prahova, Argeş, Dolj şi
Hunedoara în corelaţie cu specificul şi structura economiei pe teritoriul respectiv
Intoxicaţiile profesionale cronice
Numărul cazurilor de intoxicaţii profesionale a fost în continuă scădere în ultimii
10 ani ca urmare a reducerii expunerii la aceste noxe, a apariţiei noilor tehnologii
performante care au dus la această evoluţie.
Evoluţia numărului de cazuri de intoxicaţii, la nivel naţional în perioada 2000-2012:
234
La nivelul judeţului Dolj, pe anul 2015 nu s-au inregistrat cazuri de intoxicaţie
cu gaze şi vapori iritanţi.
Comparativ cu anii 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 pe anul 2015 a rezultat
următorul grafic pentru judeţul Dolj:
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
plumb
gaze si vapori
solventi organici
hidrocarburiaromatice
Cazurile de intoxicaţii profesionale din judeţul Dolj pe anii 2009-2015.
Astmul bronşic profesional
Numărul total al cazurilor de îmbolnăvire prin astm bronşic profesional, la nivel
naţional, în anul 2012 înregistrează o scădere în comparaţie cu anii anteriori, astfel:
Distribuţia numerică anuală a cazurilor noi de astm bronşic profesional
0
100
200
300
Nr. cazuri 120 144 197 108 89 98 105 119 90 149 43 32 26
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Astmul bronşic profesional în judeţul Dolj – în anul 2015 a fost declarat
un caz de astm bronşic alergic de etiologie profesionala după cum este ilustrat în tabelul
următor:
235
Unitatea economică Agentul cauzal Nr. cazuri SC POPECI UTILAJ GREU SA
CRAIOVA
solvenţi organici, hidrocarburi
aromatice, răşini epoxidice
1
Rinita alergică de etiologie profesională în judeţul Dolj – în anul 2015 a fost declarat
un caz de rinită alergică de etiologie profesională după cum este ilustrat în tabelul
următor:
Unitatea economică Agentul cauzal Nr. cazuri SC POPECI UTILAJ GREU SA
CRAIOVA
solvenţi organici, hidrocarburi
aromatice, răşini epoxidice
1
Rinita alergică de etiologie profesională în judeţul Dolj – în anul 2015 a fost declarat
un caz de rinită alergică de etiologie profesională după cum este ilustrat în tabelul
următor:
Unitatea economică Agentul cauzal Nr. cazuri SC POPECI UTILAJ GREU SA
CRAIOVA
solvenţi organici,
răşini epoxidice
1
Repartiţia cazurilor de astm bronşic profesional si rinita alergica de etiologie
profesionala pe anii 2009-2015 a fost următoarea:
Repartiţia cazurilor de astm bronşic profesional si rinita alergica de etiologie profesionala
din judeţul Dolj între anii 2009-2015
Bolile profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate şi
sisteme ale organismului:
În 2015 s-au declarat la nivelul ţării 4 cazuri noi de îmbolnăvire profesională
provocate de suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme, repartizate pe entităţi
morbide în tabelul următor : Nr.crt. Denumire boala Numar
3 Coxartroza 1
4 Discopatii lombare 2
5 Hernie de disc lombara 1
Total 4
0
2
4
6
8
10
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
astm bronşic profesional
rinita alergicade etiologie
profesionala
236
Repercusiunile asupra stării de sănătate a individului sunt multiple: absenteism,
scăderea productivităţii şi a calităţii muncii etc., problema suprasolicitării musculo-
osteo-articulare fiind răspândită în domeniul profesional şi fiind o mare cauzatoare de
absenteism, chiar dacă numărul cazurilor declarate este în prezent încă redus.
Din totalul de 149 de boli profesionale înregistrate în judeţul Dolj în 2010, un
număr de 68 sunt cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară, comparativ cu
anul 2009 când din totalul de 241 de boli profesionale înregistrate, un număr de 81 au
fost cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară. În anul 2011, din totalul de 73
de boli profesionale, un număr de 28 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-
articulară, în anul 2012 din totalul de 191 de boli profesionale, un număr de 110 au fost
cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară, iar în anul 2013 din totalul de 284
de boli profesionale, un număr de 263 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo-
musculo-articulară după cum se evidenţiază în grafic.
După o tendinţă de scădere a afecţiunilor musculo-scheletale de etiologie
profesională, se observă o revenire a acestora în anul 2012, 2013 - situaţia menţinându-
se la fel şi la nivel naţional.
0
50
100
150
200
250
300
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Boli Profesionale generale
Boli cauzate de suprasolicitare
osteo-musculo-articulară
Cazurile de boli profesionale cauzate de suprasolicitare osteo-musculo-articulară
din judeţul Dolj intre anii 2009-2015
Repartiţia cazurilor de boli profesionale în anul 2015 în judeţul Dolj, prin
suprasolicitare osteo-musculo-articulară, în funcţie de agentul economic este
următoarea: Unitatea economică Total cazuri afecţiuni
musculo-scheletale
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2
REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT
CRAIOVA
1
DIRECŢIA SANITARĂ VETERINARĂ SA DOLJ 1
Boli profesionale ale aparatului respirator (exceptând pneumoconiozele,
astmul bronşic profesional şi rinita alergică):
In anul 2015 s-a inregistrat un caz de boala profesionala a aparatului respirator în
judeţul Dolj, conform tabelului urmator: Nr.crt. Unitatea economică Total cazuri
1 DSVSA DOLJ 1
In anii precedenti au fost raportate un număr total de 67 de cazuri în anul 2013 în
judeţul Dolj, comparativ cu anul 2012 când s-au înregistrat un număr de 35 de cazuri.
237
Repartiţia cazurilor de boli profesionale ale aparatului respirator pe anii 2009-
2015 a fost următoarea: *(exceptând pneumoconiozele,astmul bronşic profesional şi rinita alergică)
Cazurile de boli profesionale respiratorii
(exceptând pneumoconiozele astmul broşic şi rinita alergică)
în judeţul Dolj între anii 2009-2015
Alte boli profesionale inregistrate in judetul Dolj:
- Dermită de contact de etiologie profesională – 1 caz
Unitatea economică Diagnostic Agent cauzal Numar
cazuri
Universitatea din Craiova Dermită de contact
palmară, bilaterală,
eczematiformă,
fisurară de etiologie
profesională
Uleiuri minerale 1
După cum se observă din graficele ilustrate mai sus, incidenţa bolilor profesionale
este în scădere datorită unei mai bune monitorizări a locurilor de muncă şi instituirea
unor măsuri de profilaxie adecvate. De menţionat, de asemenea cazurile de
subdiagnosticare şi nesemnalare a cazurilor de boli profesionale.
Evaluarea riscului de apariţie a unei boli profesionale (intoxicaţie acută sau cronică),
accident de muncă, scăderea capacităţii de muncă datorat toxicelor profesionale la un
loc (post) de muncă necesită:
- cunoaşterea completă, detaliată a procesului tehnologic în care sunt implicate toxice
profesionale (materii prime, produse finite, substanţe intermediare, substanţe ce pot
apare previzibil sau imprevizibil, deşeuri, catalizatori etc.)
- cunoaşterea posibilităţii de pătrundere a toxicelor profesionale pe cale respiratorie, în
funcţie de concentraţiile de toxice profesionale în aerul locului de muncă;
- cunoaşterea posibilităţii de pătrundere a toxicelor profesionale pe cale cutanată în
funcţie de liposolubilitatea şi hidrosolubilitatea substanţei respective, suprafaţa
tegumentară expusă şi contaminată cu toxic, durata de expunere tegumentară;
- cunoaşterea posibilităţii de pătrundere a toxicelor profesionale pe cale digestivă în
funcţie de realizarea şi buna funcţionare a anexelor social-sanitare şi de aprovizionarea
cu materiale igienico-sanitare (angajator) cât şi de respectarea regulilor de igienă
individuală (angajat).
0
20
40
60
80
100
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
boli profesionale ale aparatului
respirator
238
Activitatea de prevenire şi protecţie are ca scop asigurarea celor mai bune
condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale în rândul
lucrătorilor şi adaptarea la progresul ştiinţei şi tehnicii. În conformitate cu aceste
reglementări, obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea, în toate aspectele referitoare
la muncă, revine conducătorului unităţii, iar obligaţiile lucrătorilor nu afectează
principiul responsabilităţii angajatorului. Măsurile tehnico-organizatorice şi medicale
întreprinse sau care ar trebui întreprinse de angajatori din punct de vedere al medicinii
muncii vizează 3 elemente: condiţiile de muncă, sănătatea lucrătorilor, climatul de
muncă.
Condiţiile de muncă:
- Inventarierea şi evaluarea riscurilor pentru sănătate şi securitate
- Măsuri de prevenire
- Măsuri de igienă industrială
- Conceperea locului de muncă pe baze ergonomice
- Măsuri de igienă psiho-socială
- Comunicare
Sănătatea lucrătorilor – pentru a obţine, menţine, promova lucrătorii în stare bună de
sănătate sunt necesare cel puţin următoarele:
- Program de supraveghere sanitară pentru substanţele sau situaţiile potenţial
periculoase pentru sănătatea fizică şi psiho-socială
- Control medical periodic
- Gestionarea absenteismului prin analiza absenteismului care ar trebui să
evidenţieze absenţele de scurtă durată, şi repetate din cadrul concediilor
medicale şi problemele medicale legate de plasarea, reeducarea şi reinserţia
profesională a muncitorilor cu handicap ca urmare a unui accident, răniri sau
boli, provocate sau nu de muncă
- Promovarea muncii şi a modului de viaţă sănătoase, prin programe de
consiliere şi de educaţie sanitară privind igiena alimentară, alimentaţia
sănătoasă, consumul de tutun, medicamente, alcool, etc.
Climatul de muncă – pentru a promova şi menţine un climat şi un mediu de muncă
sănătoase, trebuie să se ia în considerare cel puţin următoarele aspecte în ceea ce
priveşte sănătate aşi securitatea:
- Angajamentul din partea conducerii –conducerea organizaţiei trebuie să
exprime clar intenţiile şi misiunile, iar planurile de acţiune să fie stabilite şi realizate.
- Munca în echipă – modul adecvat de funcţionare a echipei reprezintă un factor
important.
- Gestiunea resurselor umane – o bună politică a resurselor umane.
Studiul morbidităţii profesionale în judeţul Dolj evidenţiază o serie de aspecte de
ansamblu, dar şi specifice care ne conduc la următoarele concluzii:
1. Identificarea corectă a riscurilor profesionale şi supravegherea acestora la locul de
muncă reprezintă domeniul de bază al activităţii medicilor de medicina muncii; în acest
239
context se impune accesul la servicii de medicina muncii pentru toţi lucrătorii din
România, indiferent de locul de muncă, pentru cuprinderea reală a acestor probleme.
2. Medicul de medicina muncii este consilier al angajatorului în problemele de
management al riscului pentru sănătate, ca şi de promovare a sănătăţii la locul de
muncă, participă ca membru al comitetului de sănătate şi securitate în muncă, având
datoria de a semnala şi comunica riscurile profesionale, pentru luarea de către cei
responsabili a unor măsuri precoce de profilaxie tehnico-organizatorică şi medicală.
3. Desi având o tendinţă de scădere în timp existenţa bolilor profesionale necesită
măsuri energice din partea angajatorilor în crearea unor locuri de muncă sănătoase
pentru a preveni apariţia acestor boli în echipă cu ceilalţi specialişti din domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă.
10. Intoxicaţiile acute neprofesionale cu substante chimice
10.1.Caracteristicile de persoană ale intoxicaţiilor
S-au inregistrat 3 cazuri in 2015
Numărul de cazuri de intoxicaţii: 20 în 2010; 14 în 2011; 1 în 2012; 0 în 2013, 7 in
2014
Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de sex şi grupa de vârstă:
Anul
Număr cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide
total Sex Grupa de vârstă
M F 0-14 15-64 65-74
2010 20 10 10 0 18 2
2011 14 6 8 2 12 0
2012 1 1 0 0 1 0
2013 0 0 0 0 0 0
2014 7 4 3 0 6 1
2015 3 0 3 1 2 0
1010
6
8
10 0 0
43
0
3
0
2
4
6
8
10
2010 2011 2012 2013 2014 2015
An
Sex M
Sex F
Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide
pe sexe în perioada 2010-2015
240
0
18
2 2
12
0 0 1 0 0 0 0 0
6
1 1 200
5
10
15
20
2010 2011 2012 2013 2014 2015
An
0-14 ani
15-64 ani
65-74 ani
Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide
pe grupe de vârsta în perioada 2010-2015
Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de localitatea de domiciliu:
2012: Pleşoi DJ-1; 2014: Craiova DJ-1, Motatei DJ-1, Amarastii de Sus DJ-1.
Olt-3, Mehedinti-1; 2015: Racovita DJ-1, Turburea GJ-1,Ghindeni DJ-1,
10.2. Informaţii legate de toxic
Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de produsul sau substanţa activă
care a generat intoxicaţia:
9
0
11
8
2
4
0 01
0 0 0 0 0
7
0 0
3
0
2
4
6
8
10
12
2010 2011 2012 2013 2014 2015
An
Insecticide
Rodenticide
Necunoscute
Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide
în funcţie de produs sau substanţa activă în perioada 2010-2015
10.3. Informaţii legate de intoxicaţie
Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de locul şi data producerii
intoxicaţiei:
2012: Pleşoi DJ 29.04.2012(1); 2013-nu au fost cazuri; 2014: Craiova DJ
20.04.2014(1), Motatei DJ 13.06.2014(1), Amarastii de Sus DJ 22.08.2014 (1),
Olt (3/25.03;5.07;27.06.2014), Mehedinti(1/4.06.2014);2015: Racovita DJ
06.07.2015(1), Gorj Tulburea 22.06.2015(1), Ghindeni DJ19.06.2015(1)
Număr
cazuri/an
Produs sau substanţa activă
Insecticide Rodenticide Necunoscute
2010 9 0 11
2011 8 2 4
2012 0 0 1
2013 0 0 0
2014 0 0 7
2015 0 0 3
241
Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de modalitatea de producere a
contactului cu toxicul:
Număr
cazuri/an
Modalitatea de producere a contactului
Orala Dermală şi inhalare Necunoscuta
2010 16 2 2
2011 13 1 0
2012 0 1 0
2013 0 0 0
2014 6 1 0
2015 2 0 1
16
2 2
13
10 0
10 0 0 0
6
10
2
01
0
2
4
6
8
10
12
14
16
2010 2011 2012 2013 2014 2015
An
Orala
Dermala si inhalare
Necunoscuta
Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide
în funcţie de modalitatea de producere a contactului în perioada 2010-2015
Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de natura intoxicaţiei :
Număr
cazuri/an
Natura intoxicaţiei
Voluntara Accidentala Necunoscuta
2010 6 10 4
2011 10 4 0
2012 1 0 0
2013 0 0 0
2014 5 2 0
2015 0 2 1
242
6
10
4
10
4
01
0 0 0 0 0
5
2
0 0
21
0
2
4
6
8
10
2010 2011 2012 2013 2014 2015
An
Voluntara
Accidentala
Necunoscuta
Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide
în funcţie de natura intoxicaţiei în perioada 2010-2015
Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de forma intoxicaţiei:
Număr
cazuri/an
Forma intoxicaţiei
Fără urmări Forma uşoară Forma medie Forma gravă
2010 2 2 9 7
2011 8 2 2 2
2012 1 0 0 0
2013 0 0 0 0
2014 6 0 0 1
2015 2 0 1 0
22
9
78
2221
000 0000
6
001
211
00123456789
2010 2011 2012 2013 2014 2015
An
Fara urmari
Forma usoara
Forma medie
Forma grava
Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide
în funcţie de forma intoxicaţiei în perioada 2010-2015
Nevoia de tratament şi/sau spitalizare (cu specificarea numărului de zile de
spitalizare):
Număr
cazuri/an
Nevoie tratament si/sau spitalizare
Internare Nespitalizare
1 zi 2zile 3zile 4zile 6 zile 8 zile
2010 4 4 3 4 0 4 1
2011 7 1 3 4 1 0 1
243
2012 1 0 0 0 0 0 0
2013 0 0 0 0 0 0 0
2014 1 0 3 3 0 0 0
2015 0 0 0 0 1 0 2
44
3
4
0
4
1
7
1
3
4
1
0
1 1
000000 0000000
1
0
33
000
1
2
0
1
2
3
4
5
6
7
2010 2011 2012 2013 2014 2015
An
1 zi internare
2 zile internare
3zile internare
4 zile internare
6 zile internare
8 zle internare
nespitalizare
Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide
în funcţie de nevoia de spitalizare în perioada 2010-2015
Incapacitatea generată de intoxicaţii:
0 cazuri în 2010, 1 caz în 2011, 0 in 2012, 2013, 2014, 2015
Numărul de decese:
0 în 2010, 1 caz în 2011, 0 in 2012, 0 in 2013, 1 in 2014, 0 in 2015
11.Deşeurile rezultate din activitatea medicală în unităţile sanitare 11.1 Modul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală
In judeţul Dolj există 25 unităţi medicale cu paturi, care raportează trimestrial datele
privind modul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală:
1. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;
2. Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;
3. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babes
Craiova;
4. Spitalul Municipal Calafat;
5. Spitalul Municipal Băileşti;
6. Spitalul Orăşenesc Filiaşi;
7. Spitalul Orăşenesc Segarcea;
8. Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova;
9. Spitalul Aşezămintele Brâncoveneşti Dăbuleni;
10. Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Poiana Mare;
11. Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna.
12. Centrul de dializa FRESENIUS NEPHROCARE CRAIOVA
13. Centrul de dializa IHS CRAIOVA
14. Maternitatea EIFFELMED
15. Maternitatea ALPHA MEDICAL
244
16. Centrul Medical MOGOS MED
17. Centrul de Oncologie ONCOLAB
18. Centrul de Oncologie ONCO-LIFE CENTER
19. Spitalul Clinic CF Craiova
20. Centrul Medical Topmedical
21. Centrul de Oncologie Sfântul Nectarie
22. Centrul de Transfuzie Sanguină Craiova
23. OPEN MEDICAL SRL;
24. SERVICIUL DE AMBULANŢĂ JUDEŢEAN DOLJ;
25. INSTITUTUL DE MEDICINĂ LEGALĂ;
Gestionarea deşeurilor medicale se efectuează conform Ord. 1226/ 2012.
11.2. Cazuri noi de boală asociate manipulărilor necorespunzătoare a deşeurilor
rezultate din activitatea medicală
Nu au fost raportate cazuri de boală asociate manipulărilor necorespunzătoare a
deşeurilor rezultate din activitatea medicală.
11.3 Identificarea şi descrierea punctelor critice privind gestionarea deşeurilor la nivelul
unităţilor sanitare
Depozitarea temporară pe secţie până la cântărirea deşeurilor în spaţii special
amenajate, încuiate, în care nu au acces pacienţii sau însoţitorii acestora până la
efectuarea cântăririlor.
245
C. DETERMINANTI COMPORTAMENTALI
C1 Populaţia rezidentă de 15 ani şi peste după consumul de tutun, pe
sexe, medii de rezidenţă, macroregiune şi regiune de dezvoltare
Regiune de dezvoltare
Sexe
Medii de rezidență
Total
persoane
de 15 ani
şi peste
Din care, după frecvența
consumului de tutun (%):
Persoane
care nu
consumă
tutun
(%)
Informații
nedisponibile
(%) Total
fumători
Zilnic Ocazional
A 1 2 3 4 5 6
TOTAL 16835792 25.3 19.6 5.7 73.4 1.2
Masculin 8141877 39.2 31.8 7.4 59.3 1.5
Feminin 8693915 12.4 8.2 4.2 86.7 0.9
Urban 9202535 26.9 20.9 6.1 72.1 0.9
Rural 7633257 23.4 18.1 5.4 75.1 1.5
MACROREGIUNEA 4 3295443 26.4 20.1 6.3 72.9 0.7
Masculin 1597306 43.2 34.5 8.8 56 0.7
Feminin 1698137 10.6 6.6 4.1 88.7 0.7
Urban 1768880 27 20.9 6.1 72.5 0.5
Rural 1526563 25.7 19.2 6.6 73.3 1
SUD-VEST OLTENIA 1735566 23.1 16.8 6.3 76.3 0.6
Masculin 846095 39.8 30.5 9.3 59.6 0.5
Feminin 889471 7.2 3.7 3.5 92.2 0.6
Urban 797588 21.7 15.6 6.1 77.7 0.6
Rural 937978 24.3 17.7 6.6 75.2 0.5
246
C2 Populatia rezidenta de 15 ani si peste dupa frecventa consumului de bauturi alcoolice in ultimele
12 luni precedente interviului, pe sexe, medii de rezidenta, macroregiune, regiune de dezvoltare
Macroregiune
Regiune de dezvoltare
Sexe
Medii de rezidență
Total
persoane
de 15 ani
şi peste
Total
persoane
care
consumă
alcool
(%)
Din care, după frecvența consumului de alcool (%): Persoane
care nu
au
consumat
alcool în
ultimele
12 luni
(%)
Persoane
care nu
consumă
alcool
(%)
Informaţii
nedisponibile
(%) Zilnic
sau
aproape
zilnic
6
zile pe
săptămână
4
zile pe
săptămână
2
zile pe
săptămână
3
zile
pe
lună
O
dată
pe
lună
Mai
rar
de o
dată
pe
lună
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
TOTAL 16835792 57.2 3.7 1.5 4.9 8.6 11.1 15.6 11.7 22.3 19.2 1.3
Masculin 8141877 72.6 7.1 3 9.2 13.8 14.7 16.3 8.6 16.3 9.5 1.5
Feminin 8693915 42.8 0.6 0.2 1 3.7 7.6 15 14.7 27.9 28.4 0.9
Urban 9202535 57.1 2.3 1.2 3.9 8 11.6 16.9 13.1 23.7 18.3 1
Rural 7633257 57.4 5.4 2 6.2 9.3 10.4 14.1 10 20.6 20.4 1.6
MACROREGIUNEA
4
3295443 53.4 3.8 1.4 5 9.7 9.6 13.4 10.4 24 21.8 0.7
Masculin 1597306 70.2 7.2 2.8 9.7 15.9 14.5 13.6 6.5 18.4 10.7 0.7
Feminin 1698137 37.7 0.6 0.2 0.6 3.9 5 13.2 14.1 29.3 32.3 0.7
Urban 1768880 53.3 2.2 1 3.8 8.4 10.5 15.7 11.8 24.9 21.4 0.4
Rural 1526563 53.6 5.7 2 6.5 11.3 8.6 10.7 8.9 23 22.3 1.1
SUD-VEST
OLTENIA
1735566 58.7 6.5 2.3 7.1 11.2 10.2 11.4 9.8 23 17.8 0.6
Masculin 846095 75.1 12.1 4.5 13.5 16.7 13.3 9.6 5.4 15.9 8.5 0.5
Feminin 889471 43.1 1.1 0.3 1.1 6 7.4 13.1 14.1 29.7 26.6 0.6
Urban 797588 56.2 4.5 1.9 5.5 9.4 10.6 13.1 11.2 23.4 19.9 0.5
Rural 937978 60.8 8.2 2.8 8.5 12.8 9.9 9.9 8.7 22.6 16 0.6
247
C3 Populatia rezidenta de 18 ani si peste dupa indicele masei corporale pe sexe, medii de rezidenta
Populaţia rezidentă de 18 ani şi peste după indicele masei corporale, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare
Macroregiuni Total Persoane, după indicele masei corporale (IMC) (%): Persoane pentru care
nu s-a putut calcula
IMC1) (%)
Regiune de
dezvoltare
Sexe
Medii de rezidență
persoane
de
18 ani şi
peste
Subponderale Cu
greutate
normală
Supraponderale Cu obezitate
(clasa I, clasa II şi morbidă):
Sub 18,5 18,51-
24,99
25,00-29,99 Total
persoane
obeze
Din care, persoane cu
IMC între:
kg/m2 kg/m2 kg/m2
30,00-
34,99
35,00-
39,99
Peste
40
kg/m2 kg/m2 kg/m2
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9
TOTAL 16158345 1.3 43 46.4 9.3 8.1 1 0.3 0.1
Masculin 7784342 0.7 36.2 54.1 9 7.9 0.8 0.3 *
Feminin 8374003 1.9 49.2 39.2 9.7 8.2 1.2 0.3 0.1
Urban 8873652 1.5 43.7 44.8 10 8.7 1 0.3 -
Rural 7284693 1.1 42.1 48.3 8.5 7.2 0.9 0.3 0.1
MACROREGIUNEA 4 3177540 0.7 47 45 7.3 6.6 0.5 0.3 -
Masculin 1541667 0.4 40.1 52 7.6 6.9 0.2 0.5 -
Feminin 1635873 0.9 53.6 38.4 7.1 6.3 0.8 * -
Urban 1705316 1 47.4 42.7 8.9 7.8 0.7 0.4 -
Rural 1472225 0.3 46.6 47.6 5.5 5.2 0.2 0.1 -
SUD-VEST OLTENIA 1672417 0.8 45.6 47.3 6.3 5.9 0.4 * -
Masculin 810639 0.4 38.5 54.8 6.3 6 0.2 0.1 -
Feminin 861778 1.2 52.2 40.2 6.4 5.8 0.6 - -
Urban 770005 1.5 50.8 41.5 6.2 5.7 0.4 0.1 -
Rural 902412 0.3 41.1 52.2 6.4 6.1 0.3 - -
248
C4 Populatia rezidenta de 1 an si peste care a consumat fructe zilnic, dupa numarul de portii de fructe
si numarul mediu de portii de fructe consummate zilnic pe sexe, medii de rezidenta,
macroregiuni si regiuni de dezvoltare Din care, după numărul de porții de fructe
consumate zilnic (%):
Macroregiuni Total
persoane
de 1 an și
peste care
au
consumat
fructe
zilnic
1-5 portii 6-10
portii
11-15
portii
Informații
nedisponibile
Numărul
mediu de
portii de
Regiuni de dezvoltare
Sexe
Medii de rezidenta
Fructe
consumate
zilnic(portii/zi)
TOTAL 6018020 99.3 0.5 0.1 0.1 1.7
Masculin 2677347 99.3 0.6 0.1 * 1.7
Feminin 3340673 99.4 0.5 * 0.1 1.8
Urban 3954340 99.1 0.7 0.1 0.1 1.8
Rural 2063680 99.8 0.2 - - 1.7
MACROREGIUNEA
4
1038151 99.9 0.1 - 1.6
Masculin 461314 100 - - - 1.6
Feminin 576837 99.9 0.1 - - 1.7
Urban 673054 100 - - - 1.6
Rural 365096 99.8 0.2 - - 1.7
SUD-VEST
OLTENIA
505166 99.9 0.1 - - 1.6
Masculin 234638 100 - - - 1.5
Feminin 270529 99.7 0.3 - - 1.7
Urban 308092 100 - - - 1.5
Rural 197074 99.6 0.4 - - 1.7
249
C5. Populatia rezidentă de 1 an si peste care a consumat legume zilnic după
numărul de portii de legume si numărul mediu de portii de legume
consumate zilnic, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de
dezvoltare
Din care, după numărul de porții de legume
consumate zilnic (%):
Macroregiuni Total
persoane
de 1 an și
peste
care au
consumat
legume
zilnic
1-5
porții
6-10
porții
11-15
portii
Informații
nedisponibile
Numărul
mediu de
porții de
Regiuni de dezvoltare
Sexe
Medii de rezidenta
legume
consumate
zilnic(portii/zi)
A 1 2 3 4 5 6
TOTAL 5965341 99.5 0.4 0.1 * 1.6
Masculin 2772744 99.3 0.5 0.2 - 1.6
Feminin 3192596 99.7 0.2 0.1 * 1.5
Urban 3838154 99.4 0.5 0.1 * 1.6
Rural 2127187 99.6 0.1 0.3 - 1.6
MACROREGIUNEA 4 1027204 99.9 0.1 - - 1.5
Masculin 477985 99.9 0.1 - - 1.5
Feminin 549219 99.9 0.1 - - 1.5
Urban 641682 99.9 0.1 - - 1.4
Rural 385522 99.8 0.2 - - 1.6
SUD-VEST OLTENIA 530329 99.8 0.2 - - 1.5
Masculin 251763 99.8 0.2 - - 1.5
Feminin 278566 99.7 0.3 - - 1.5
Urban 320735 99.8 0.2 - - 1.4
Rural 209594 99.7 0.3 - - 1.7
250
251
C6. Populaţia rezidentă de 15 ani si peste după efortul fizic depus în timpul petrecut muncind (acasă, la locul de muncă,
la scoală etc.) într-o săptămână obisnuită, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare Macroregiuni Regiuni de dezvoltare
Sexe
Medii de rezidenţă
Total persoane
de 15 ani şi peste
Persoane care desfășoară o muncă ce presupune efort fizic (%): Persoane care nu
desfășoară nicio
muncă ce
presupune efort
fizic (%)
Informații
nedisponibile (%)
Total Cea mai mare parte a timpului stau așezate sau în picioare
Cea mai mare parte a timpului merg sau realizează sarcini cu efort fizic moderat
Cea ai mare parte a timpului desfășoară munci grele sau munci solicitante din punct de vedere fizic
2 3 4 5
TOTAL 16835792 89.7 56.9 25.2 7.5 10.4 *
Masculin 8141877 91.1 52.6 25.5 13 8.9 *
Feminin 8693915 88.4 61 25 2.4 11.6 *
Urban 9202535 88.7 66.3 18.7 3.7 11.3 *
Rural 7633257 90.9 45.6 33.1 12.1 9.2 -
MACROREGIUNEA 4 3295443 91.9 58.2 28.2 5.5 8.1
Masculin 1597306 93 54.7 29.1 9.1 6.9 0.1
Feminin 1698137 90.9 61.5 27.3 2.1 9.1 -
Urban 1768880 91.3 63.8 24.5 3 8.6 0.1
Rural 1526563 92.6 51.8 32.5 8.3 7.4 -
SUD-VEST OLTENIA 1735566 92.6 55.3 32.1 5.2 7.3
Masculin 846095 93.4 51.4 33.1 8.9 6.4 0.1
Feminin 889471 91.8 59.1 31.2 1.6 8.2 -
Urban 797588 92.1 59.5 29.7 3 7.7 0.2
Rural 937978 93 51.8 34.2 7 7 -
252
C7 Populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe sexe, medii de
rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare
Macroregiuni Regiuni de
dezvoltare
Sexe
Medii de rezidență
Total
persoane
Persoane după starea de sănătate declarată (%):
Foarte
bună
Bună Satisfăcătoare Rea Foarte rea
A 1 2 3 4 5 6
TOTAL 19904887 40.2 36.4 17.2 5 1.2
Masculin 9718518 44.2 36.7 14.5 3.8 0.8
Feminin 10186369 36.5 36.1 19.8 6.1 1.5
Urban 10720082 40.9 36.9 16.4 4.8 1
Rural 9184805 39.4 35.8 18.2 5.3 1.3
MACROREGIUNEA 4 3840055 41.5 36.8 17.4 3.4 0.8
Masculin 1877190 45 37.4 14.8 2.5 0.5
Feminin 1962865 38.3 36.2 20 4.3 1.2
Urban 2051545 39.5 39.3 17.2 3 1.1
Rural 1788510 43.9 33.9 17.7 3.9 0.5
SUD-VEST OLTENIA 2024765 42.1 36.1 16.9 3.8 1
Masculin 994821 46.8 36.3 13.4 3 0.4
Feminin 1029944 37.6 35.9 20.3 4.7 1.5
Urban 932583 42.5 37.3 15.4 3.3 1.5
Rural 1092182 41.8 35.2 18.2 4.3 0.6
253
C8 Populatia rezidentă de 3 ani şi peste după perioada în care a realizat ultima vizită la
medicul stomatolog sau ortodont, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de
dezvoltare
Macroregiuni Regiuni de dezvoltare
Sexe
Medii de rezidență
Total
persoane
de 3 ani şi
peste
Persoane
care au
efectuat cel
puţin o
vizită la
stomatolog
sau
ortodont în
ultimele 12
luni (%)
Din care (%): Persoane
care au
apelat la
stomatolog
sau
ortodont cu
12 luni în
urmă sau
mai mult
(%)
Persoane
care nu au
apelat la
stomatolog
sau
ortodont
niciodată
(%)
Cu mai
puţin de 3
luni în
urmă
Cu mai
mult de 3
luni în
urmă, dar
mai puţin
de 6 luni
Cu mai
mult de 6
luni în
urmă, dar
mai puţin
de 12 luni
A 1 2 3 4 5 6 7
TOTAL 19548859 15.8 5.4 4 6.4 71.2 13
Masculin 9528848 15.8 5.5 4 6.3 70.2 14
Feminin 10020011 15.8 5.4 4.1 6.4 72.2 12
Urban 10514556 19.3 6.6 5.1 7.6 72.1 8.5
Rural 9034303 11.7 4.1 2.7 4.9 70.1 18.2
MACROREGIUNEA 4 3799602 13.8 4.8 3.3 5.7 75.1 11.1
Masculin 1852366 13.8 4.9 3.5 5.4 74.7 11.5
Feminin 1947236 13.9 4.8 3.1 6 75.5 10.6
Urban 2024196 15.6 6.4 3.5 5.7 75.4 9
Rural 1775406 11.8 3.1 3 5.7 74.8 13.4
SUD-VEST OLTENIA 1995733 12.3 3.5 3.6 5.2 73.3 14.4
Masculin 977913 12.6 3.7 3.7 5.1 71.5 15.9
Feminin 1017821 12.1 3.3 3.5 5.2 75 12.9
Urban 913233 15.3 6.3 3.7 5.3 73.5 11.2
Rural 1082500 9.8 1.2 3.5 5.1 73.1 17.1
254
D Necesitatea serviciilor de sanatate
D1 Distributia populatiei rezidente dupa necesitatea serviciilor medicale,dupa necesitatea
serviciilor stomatologice, dupa necesitatea prescrierii de medicamente, dupa necesitatea
serviciilor de sanatate mintala
Medii de rezidență
Activităţi de îngrijire
personală Gradul de
dificultate
Total
persoane
MACROREGIUNEA 4
Total SUD-VEST
OLTENIA
A 1 2 3
TOTAL persoane 19904887 3840055 2024765
Sevicii medicale(%): 100 100 100
Au avut nevoie, dar nu și-
au permis aceste servicii
5.3 5.7 3.5
Au avut nevoie si și-au
permis aceste servicii
68.2 59.6 60.2
Nu avut nevoie, de aceste
servicii
26.5 34.7 36.3
Informații nedisponibile
Servicii stomatologice
(%)
100 100 100
Au avut nevoie, dar nu și-
au permis aceste servicii
6.3 4.7 2.7
Au avut nevoie si și-au permis aceste servicii
59 48.3 45.2
Nu avut nevoie, de aceste
servicii
34.6 46.8 51.7
Informații nedisponibile 0.1 0.2 0.4
Prescrierea de
medicamente(%):
100 100 100
Au avut nevoie, dar nu și-
au permis aceste servicii
4.7 5.6 3.1
Au avut nevoie si și-au
permis aceste servicii
68.3 59.4 59.5
Nu avut nevoie, de aceste
servicii
27 35 37.3
Informații nedisponibile * - -
Servicii de sănătate
mentală(%):
100 100 100
Au avut nevoie, dar nu și-au permis aceste servicii
0.7 0.5 0.4
Au avut nevoie si și-au
permis aceste servicii
41.7 37.4 34.7
Nu avut nevoie, de aceste
servicii
57.6 62.1 64.9
Informații nedisponibile * - -
![Gazeta Bailesti OCTOMBRIE 2016 - blog.zaibar.roblog.zaibar.ro/fisiere/10-gazeta-de-bailesti-octombrie-2016.pdf · Bailesti \n categoria “Municipii [i ora[e poli jude]eni secundari,](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/60552aaabd4e953f534e5482/gazeta-bailesti-octombrie-2016-blog-bailesti-n-categoria-aoemunicipii-i-orae.jpg)
