Raportul Realitatefictiune o Furnica de Tudor Arghezi

11

Click here to load reader

description

raportul realitate fictiune

Transcript of Raportul Realitatefictiune o Furnica de Tudor Arghezi

Page 1: Raportul Realitatefictiune o Furnica de Tudor Arghezi

PLAN DE LECŢIE

Clasa: a V-a A

Subiectul: Raportul realitate-ficţiune

Propunător: prof. Delia Bob

Motivaţie:

a) de ce este valoroasă această lecţie

Lecţia este valoroasă deoarece elevii au ocazia de a conştientiza realitatea

ficţională a textului literar. Totodată, lecţia oferă un parcurs de familiarizare a elevilor cu universul poetic.

b) cum se leagă de ceea ce am predat şi voi preda mai departe

Lecţia reactualizează informaţiile elevilor referitoare la fragmentul literar şi la

opera integrală. Prin contextele create, lecţia introduce elevul în mod conştient în universul fincţional al poeziei. Diferenţierea conştientizată şi clară între realitate şi ficţiune constituie o premisă solidă în perceperea corectă a operelor literare studiate în cadrul lecţiilor următoare.

c) ce ocazii de exersare a gândirii critice oferă această lecţie

Prin concepţie şi metodologie, lecţia oferă ocazii de dezvoltare a gândirii critice

aplicabile şi în alte contexte. Dintre acestea, se pot aminti: brainstorming, întrebări focalizatoare, grupuri de învăţare prin colaborare, jurnal dublu de lectură, diangrama Venn, jocul didactic.

6

Page 2: Raportul Realitatefictiune o Furnica de Tudor Arghezi

Competenţe urmărite:

a) ce cunoştinţe şi semnificaţii vor fi transmise

sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora (1.3 din programa şcolară)

sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor lexicale (1.4 din programa şcolară)

participarea la diferite situaţii de comunicare (2.5. din programa şcolară)

redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate (4.4. din programa şcolară)

recunoaşterea raportului realitate-ficţiune în diferite context literare

b) ce vor putea face elevii cu aceste cunoştinţe şi semnificaţii

vor putea diferenţia realitatea de ficţiune în perceperea unei opere literare

vor identifica contexte specifice din alte domenii decât literatura, în care este prezent raportul realitate-ficţiune

vor avea o raportare critică în ceea ce priveşte textul literar

Condiţii prealabile:

a) ce trebuie să facă un elev pentru a învăţa această lecţie

elevii trebuie să aibă abilităţi medii de abordare a textelor literare şi nonliterare

elevii să fie familiarizaţi cu activitatea pe grupe şi cu anumite metode specifice gândirii critice

6

Page 3: Raportul Realitatefictiune o Furnica de Tudor Arghezi

Evaluare:

a) ce dovezi vor exista că şi-au însuşit lecţia

vor identifica în mod corect raportul realitate –ficţiune în opera literară „O furnică” de Tudor Arghezi

vor identifica în mod corect elemente realiste şi elemente ficţionale în alte texte literare şi nonliterare, precum şi în alte domenii (filme, opere de artă etc.)

vor crea cel puţin un text ficţional

Resurse şi managementul timpului:

a) cum vor fi gestionate resursele şi timpul

- timp de lucru: 50 minute

- resurse umane: colectivul clasei a V-a A

- resurse ştiinţifice:

Steele, Jeannie; L. Meredith; S. Kurtis – Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice, Editura Gloria, 2000

Crişan, Alexandru; Dobra, Sofia; Sânmihăian, Florentina – Limba româna, manual pentru cls a V-a, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2010

Dumitriu, A; Jianu, M., Ilinca, Şt. M. – Limba şi literatura română, ghid complet de pregătire pentru cls a V-a, Editura Art, Bucureşti, 2004

Ioniţă, Fl., Cârstocea, E., Columban, M., Coman, A., Gal, V., Kudor, D., Sfîrlea, L. – Limbă. Literatură. Comunicare, caiet de lucru pentru cls a V-a, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2007

- resurse materiale: coli de flipchart, markere, scotch, sala de clasă care să permită aranjarea meselor de lucru pentru activitatea pe grupe

6

Page 4: Raportul Realitatefictiune o Furnica de Tudor Arghezi

- resurse metodologice: activitate pe grupe, activitate frontală, activitate individuală, jurnal dublu de lectură, întrebări focalizatoare, diagrama Venn, eseu de 5 minute, fişe de lucru

Lecţia propriu-zisă

Evocare

a) cum vor fi conduşi elevii către formularea unor întrebări şi răspunsuri pentru învăţare

Moment organizatoric: verificarea prezenţei

Captarea atenţiei: Introducere în lumea animalelor (film de 5 minute)

Brainstorming: furnica (activitate frontală)

Enunţarea subiectului şi a obiectivelor urmărite: Raportul dintre realitate şi ceea ce nu este realitate, pe baza unei poezii O furnică, de Tudor Arghezi

Realizarea sensului

a) cum va fi explorat conţinutul de către elevi

Recapitularea cunoştinţelor anterioare

6

Page 5: Raportul Realitatefictiune o Furnica de Tudor Arghezi

Elevii vor citi de pe tablă doar următoarele versuri: „Să-ţi mai pun o întrebare:/ E aproape de culcare”. Întrebări focalizatoare: Este un text integral sau un frgament de text? Care sunt argumentele care demonstrează că acesta este un fragemnt de text? Ce împiedică înţelegerea textului? etc. – activitate frontală

Aplicaţie: Argumentaţi de ce următoarele versuri sunt un fragment (cel puţin două argumente) „Dar nu vreau să schimb nimic/ De aceea şi eu zic:” – activitate în perechi

Prezentarea selectivă a argumentărilor

Timp de lucru: 7 minute

Jurnal dublu de lectură pentru poezia „O furnică” de Tudor Arghezi – activitate individuală

Timp de lucru: 7 minute

Exerciţii de înţelegere a textului: manual, pag.47 – activitate frontală

- Vocabular : Scrieţi forma literară a cuvintelor subliniate în exemplele: să vie, să-ţi mai pui o întrebare, îngrijat

Indicaţi sinonime pentru următoarele cuvinte şi expresii: a îmbuca, merinde, a lua drumul îndărăt, degrabă, în zadar

- Ortografie şi punctuaţie: Explicaţi utilizarea celor două puncte şi a semnului întrebării din versurile: „Să-ţi mai pui o întrebare:/ E aproape de culcare;/ Unde dormi, aici, departe?”

Timp de lucru: 7 minute

Întrebări focalizatoare: Ce este real în poezie?, Ce este ireal?, Ce poate fi real?, Cât din poezie este imaginaţia scriitorului? etc.

Completare frontală a tabelului de mai jos:

6

Furnica este înfiptă

Page 6: Raportul Realitatefictiune o Furnica de Tudor Arghezi

Completarea schemei tablei:

În operele sale, un scriitor porneşte de la un sâmbure de realitate şi, cu ajutorul fanteziei, creează o lume ficţională (ficţiune).

Ficţiune – invenţie, plăsmuire

Literatura are caracter de ficţiune.

Timp de lucru: 9 minute

6

O furnică se urcă pe piciorul cuiva

O furnică se urcă pe piciorul cuiva

Page 7: Raportul Realitatefictiune o Furnica de Tudor Arghezi

Reflecţie

a) cum vor utiliza elevii sensul acestei lecţii

Diangrama Venn: Elevii sunt împărţiţi în 5 grupe. Fiecare grupă primeşte 3 texte (literare şi nonliterare), pe baza cărora vor stabili asemănările şi deosebirile dintre realitate şi ficţiune în literatură.

Timp de lucru: 5 minute

Joc didactic „Găseşte-ţi perechea”: Fiecare elev primeşte o fişă pe care este scrisă o propoziţie (Anexa 1). În funcţie de conţinutul propoziţiei, îşi vor căuta perechea în clasă şi vor lipi, în mod corect, propoziţiile în cadrul de mai jos. Câştigă primele trei perechi ce dovedesc înţelegerea conceptelor realitate-ficţiune.

Realitate

6

FicţiuneFicţiune

Page 8: Raportul Realitatefictiune o Furnica de Tudor Arghezi

Timp de lucru: 10 minute

Moment recapitulativ: recapitularea orală a principalelor noţiuni: realitate, ficţiune, text integral, fragment de text – activitate frontală

Feedback: o impresie despre lecţie

Timp de lucru: 5 minute

ANEXA 1

Cine sapă groapa altuia cade singur în ea.

Pentru plantarea tuturor pomilor a fost nevoie de treizeci de gropi.

Cum îţi aşterni, aşa dormi.

6

Page 9: Raportul Realitatefictiune o Furnica de Tudor Arghezi

Aşternuturile mele sunt albe.

La pomul laudat să nu mergi cu sacul.

Iată ca a înflorit salcânul.

Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba.

Unul dintre animalele prădătoare ale pădurii este lupul.

Ochii care nu se vad se uită.

Ce ochi frumoşi are prietena ta!

Ţara arde, baba se piaptănă.

Olguţei îi place să se pieptene.

Unde nu-i cap, vai de picioare.

Ei sunt capii Mafiei în Italia.

Prietenul la nevoie se cunoaşte.

Un om bun are puţini prieteni, dar adevăraţi.

6