RAPORTUL nr. 1 - Promo-LEX...dintre acestea decizia respectivă a fost afișată la sediul...

Chișinău 2017

Misiunea de Observare

a Referendumului local privind revocarea primarului general

al municipiului Chișinău

și a Alegerilor locale noi din 19 noiembrie 2017

RAPORTUL nr. 1

Perioada de monitorizare: 4 octombrie – 1 noiembrie 2017

Publicat la 2 noiembrie 2017

2

Toate drepturile sunt protejate. Conținutul Raportului poate fi utilizat și reprodus în scopuri non–profit și fără acordul prealabil al Asociației Promo–LEX, cu condiția indicării sursei de informație.

Misiunile de Observare a Referendumului local privind revocarea primarului general al municipiului Chișinău și a Alegerilor locale noi din 19 noiembrie 2017 sunt finanțate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Opiniile exprimate în rapoartele publice ale Promo-LEX aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorilor.

3

Cuprins INTRODUCERE ................................................................................................................................................. 4

METODOLOGIA DE OBSERVARE ...................................................................................................................... 4

REZUMAT ........................................................................................................................................................ 6

A.REFERENDUMUL LOCAL PRIVIND REVOCAREA PRIMARULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU ... 6

B.ALEGERILE LOCALE NOI DIN 19 NOIEMBRIE 2017 ................................................................................... 7

CADRUL LEGAL ................................................................................................................................................ 9

A.REFERENDUMUL LOCAL PRIVIND REVOCAREA PRIMARULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU ... 9

B.ALEGERILE LOCALE NOI DIN 19 NOIEMBRIE 2017 ................................................................................. 14

II.ORGANELE ELECTORALE ............................................................................................................................ 17

A.REFERENDUMUL LOCAL PRIVIND REVOCAREA PRIMARULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU . 17


III.ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ......................................................................................................................... 32



IV.CONCURENŢII ELECTORALI ....................................................................................................................... 35



V.FINANŢAREA CAMPANIEI ELECTORALE ..................................................................................................... 37



VI.EDUCAȚIE CIVICĂ ȘI IMPLICARE ELECTORALĂ .......................................................................................... 47

A. REFERENDUMUL LOCAL PRIVIND REVOCAREA PRIMARULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU . 47

B. ALEGERILE LOCALE NOI DIN 19 NOIEMBRIE 2017 ................................................................................ 47

RECOMANDĂRI: ............................................................................................................................................ 49

LISTA DE ABREVIERI....................................................................................................................................... 50

4

INTRODUCERE

Raportul nr. 1 elaborat în rezultatul activității Misiunilor de Observare (MO) Promo-LEX a Referendumului local privind revocarea primarului general al municipiului Chișinău și a Alegerilor locale noi din 19 noiembrie 2017 cuprinde perioada de activitate a observatorilor pe termen lung (OTL) între 4 octombrie – 1 noiembrie 2017.

Referendumul local se desfășoară pe marginea subiectului revocării domnului Dorin Chirtoacă din funcția de primar general al municipiului Chișinău. Alegerile locale noi sunt organizate în vederea alegerii primarilor pentru următoarele localități: orașul Sîngera (mun. Chișinău), comuna Berlinți (r. Briceni), comuna Zîrnești (r. Cahul), comuna Plopi (r. Cantemir), comuna Ștefănești (r. Florești), satul Fundurii Noi (r. Glodeni), comuna Lăpușna, (r. Hîncești), comuna Sărăteni (r. Leova), satul Căpriana (r. Strășeni), comuna Ghiliceni (r. Telenești).

Raportul nr. 1 este un raport de tip intermediar, a cărui misiune generală constă în asigurarea îmbunătățirii de ansamblu a procesului electoral în curs de desfășurare. Obiectivele de referință ale raportului interimar sunt: diagnosticarea în timp real a calității procedurilor de organizare și desfășurare a alegerilor pentru o perioadă prestabilită de timp; responsabilizarea actorilor electorali; identificarea tendințelor pozitive și negative în cadrul procesului electoral.

Raportul este elaborat de către echipa centrală a MO Promo-LEX, în baza constatărilor raportate de către observatorii pe termen lung (OTL) din cadrul Misiunilor de Observare, cu privire la activitatea tuturor actorilor implicați în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor: autoritățile publice, organele electorale, partidele politice, cetățenii care își înaintează propria candidatură pentru funcția de primar, precum și societatea civilă.

Standardele internaționale la care se va face referire în acest raport sunt cele elaborate de ONU, OSCE, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, Uniunea Europeană și Consiliul Europei. La finele acestui raport sunt incluse recomandări preliminare pentru autoritățile publice, organele electorale, concurenții electorali/participanți la referendum și alți actori interesați, cu scopul de a asigura optimizarea procesului electoral.

METODOLOGIA DE OBSERVARE

Misiunile de Observare (MO) ale Promo-LEX a Referendumului local privind revocarea primarului general al municipiului Chișinău și a Alegerilor locale noi din 19 noiembrie 2017 reprezintă proiecte realizate de Asociația Promo-LEX în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte. Asociația Promo-LEX este o asociație obștească, care are drept scop dezvoltarea democrației în Republica Moldova (RM), inclusiv în regiunea transnistreană, prin promovarea și protejarea drepturilor omului, monitorizarea proceselor democratice și consolidarea societății civile.

Monitorizarea procesului electoral se va desfășura în toate circumscripțiile electorale constituite pentru alegerile din 19 noiembrie 2017, precum și în circumscripția electorală Chișinău, în contextul referendumului local. În ziua referendumului și a alegerilor locale noi, Promo-LEX va delega câte un observator pe termen scurt (OTS) în fiecare din cele 307 şi, respectiv, 24 secții de votare (SV) deschise. Toți observatorii implicați în procesul de monitorizare sunt instruiți în cadrul seminarelor organizate de către Misiunea Promo-LEX și semnează Codul de conduită1 al observatorului național independent Promo-LEX, obligându-se să acționeze operativ, cu bună credință și în mod non-partizan. Activitatea tuturor observatorilor este coordonată de echipa centrală a Asociației.

Drept sursă de elaborare a rapoartelor publice ale Misiunii de Observare servesc informațiile oficiale și cele publice, precum și rapoartele, inclusiv cele standardizate ale observatorilor, întocmite conform Metodologiei Promo-LEX în baza vizitelor planificate în fiecare localitate din aria de responsabilitate, vizite la organele electorale, precum și a rapoartelor asupra evenimentelor

1 https://promolex.md/4689-codul-de-conduita-al-observatorilor-electorali-promo-lex/

https://promolex.md/4689-codul-de-conduita-al-observatorilor-electorali-promo-lex/

5

întocmite în afara vizitelor planificate, în cazul în care observatorii constată evenimente cu tentă electorală. În cadrul vizitelor planificate observatorii analizează informația rezultată din discuții, întâlniri cu interlocutorii și consultarea documentelor oficiale.

MO Promo-LEX nu este oponent politic al participanților la referendum și/sau al concurenților implicați în procesul electoral, nu este un organ de anchetă și nu își asumă obligația expresă de a proba constatările observate. Cu toate acestea, rapoartele observatorilor sunt însoțite, în măsura posibilităților, de probe foto și video care pot fi puse doar la dispoziția organelor de drept în baza solicitărilor corespunzătoare și în nici un caz la dispoziția concurenților electorali. Misiunea Promo-LEX gestionează platforma web www.monitor.md în care orice cetățean poate semnala activități cu tentă electorală. Semnalările din partea cetățenilor sunt verificate de către observatorii Misiunii în cadrul următoarei vizite planificate în localitatea în care a fost înregistrată semnalarea.

MO Promo-LEX este desfășurată în cadrul Programului ”Democrație, Transparență și Responsabilitate”, finanțat de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în rapoartele publice ale Promo-LEX aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorilor.

http://www.monitor.md/

6

REZUMAT

A.REFERENDUMUL LOCAL PRIVIND REVOCAREA PRIMARULUI GENERAL AL

MUNICIPIULUI CHIȘINĂU

În perioada 4 octombrie – 1 noiembrie 2017, Misiunea de Observare (MO) Promo-LEX a Referendumului local privind revocarea primarului general al mun. Chișinău, prin intermediul a 5 observatori pe termen lung, a unui observator pe termen mediu și a unui coordonator regional, a realizat o monitorizare plenară a procedurilor și participanților la scrutin. Raportul este elaborat în baza analizei formularelor completate de observatorii Promo-LEX, și anume: a 39 formulare de vizită, a 92 formulare de eveniment și a 3 formulare de vizită la Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău (CECEM).

Referendumul se desfășoară în mun. Chișinău și are drept subiect revocarea primarului localității. CECEM a înregistrat 2 participanți la referendumul local din 19 noiembrie 2017: Partidul politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Liberal (PL). Concomitent, CECEM a respins solicitarea lui Dorin Chirtoacă de a fi înregistrat ca participant la referendumul local, fiind invocate următoarele motive: încălcarea de către solicitant a prevederilor art. 41 din Codul Electoral (depunerea dosarului de înregistrare personal de către candidat) și necorespunderea cu prevederile hotărârii CEC nr. 1145 din 3 octombrie 2017 (lipsa persoanelor fizice în lista potențialilor participanți la referendumul local).

Cadrul legal existent în ceea ce privește referendumul local, deși conține un capitol aparte în Codul electoral, este unul încă insuficient dezvoltat. Practica procesului de consultare directă demonstrează că există un șir de proceduri care nu sunt suficient sau chiar deloc reglementate legal. În acest context, Asociația Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că există aspecte ce nu sunt supuse unei legiferări explicite și lasă loc de interpretare, ca de exemplu: statutul insuficient reglementat al participantului la referendum, inclusiv lipsa unei definiri a acestuia în Codul electoral; abordarea restrictivă privind categoriile de participanți la referendum; interpretabilitatea conceptului de campanie electorală în contextul referendumului; participarea militarilor în termen etc.

Organizarea și desfășurarea referendumului local privind revocarea primarului este asigurată prin efortul comun al CEC și CECEM. Pe parcursul perioadei monitorizate, CEC a adoptat 15 hotărâri relevante procesului specificat. De asemenea, CEC a acreditat 263 observatori naționali din partea Asociației Promo-LEX. Constituirea organelor electorale inferioare și alegerea conducerii s-a realizat în termeni legali, cu excepția alegerii președintelui CECEM, care la momentul publicării Raportului nu era încă ales. Au fost constituite 307 SV, cu 5 mai puține decât pentru alegerile prezidențiale din 2016. Conform statisticii de gen, componența CECEM este una echilibrată: 45% - femei și 55% - bărbați, iar în cazul BESV avem o prezență mai mare a femeilor – 75% şi, respectiv, 25%.

Constatăm un grad redus de conformare a APL cu prevederile legale privind publicitatea informației privind organizarea procesului electoral. Astfel, potrivit observatorilor Promo-LEX, 23 de autorități APL de nivelul I au adoptat decizii privind stabilirea minimului de locuri speciale de afișaj electoral, dintre acestea decizia respectivă a fost afișată la sediul autorității doar în cazul a 2 autorități (APL Băcioi și Cruzești). În același context, toate aceste 23 de APL au adoptat decizii/emis hotărâri privind asigurarea locurilor speciale pentru întâlnirea candidaților cu alegătorii, însă doar 2 APL au făcut publică informația respectivă (APL Cruzești și Vatra).

Conform observatorilor Promo-LEX, în perioada monitorizată au fost organizate cel puțin 58 de activități de agitație în cadrul referendumului local. 50 dintre acestea au fost organizate de PSRM, iar 8 - de către PL. Cele mai frecvente tipuri de activități constatate sunt întâlnirile cu alegătorii – 29 de cazuri. Este, de asemenea, raportat un caz ce poate fi calificat drept utilizare a resurselor administrative de către reprezentantul PSRM.

7

Au fost identificate, de asemenea, cel puțin 86 de cazuri în care participanții la referendumul local au utilizat în activitatea de agitație publicitatea stradală/promoțională/on-line. În 81 de cazuri este vorba de acțiunile PSRM şi, respectiv, în 5 – de activități ale PL. În cazul PSRM, cele mai utilizate materiale promoționale au fost posterele, pliantele, afișele și ziarele. Acestea erau repartizate de către persoane cu elemente de vizibilitate PSRM și identificarea referendumului local (geacă, geantă). În cazul PL au fost utilizate postere, pliante și flyere.

MO Promo-LEX apreciază armonizarea Regulamentului privind finanțarea campaniilor electorale la noile prevederi ale Codului electoral, în lumina câtorva recomandări formulate anterior de către Asociație, atât în rapoartele sale electorale, cât și în cele din afara campaniei electorale. În special, s-a ținut cont de posibilitatea transferului mijloacelor financiare existente pe contul partidului, pe contul concurentului electoral, odată cu reflectarea donatorilor primari în raportul financiar depus la CEC, la începutul campaniei electorale.

Totodată, deși au fost înregistrați doi participanți la referendum (PL și PSRM), doar PSRM a raportat venituri de 377 000 lei și cheltuieli de 374 211,77 lei, în timp ce PL a înregistrat raportul la 0 lei. Observatorii Promo-LEX au remarcat activități suplimentare de agitație electorală care, estimativ, indică cheltuieli neraportate adiționale celor raportate, ceea ce demonstrează un grad redus de transparență în reflectarea tuturor mijloacelor financiare utilizate. Ies în evidență cheltuielile neraportate de către PSRM pentru publicitate stradală – 101 861 lei, și promoțională – 260 550 lei, precum și cele de remunerare a voluntarilor – 41 706 lei, serviciile cărora, potrivit noilor prevederi legale, trebuie raportate în rapoartele privind finanțarea campaniilor electorale.

B.ALEGERILE LOCALE NOI DIN 19 NOIEMBRIE 2017

În perioada 4 octombrie – 1 noiembrie 2017, Misiunea de Observare (MO) Promo-LEX a alegerilor locale noi din 19 noiembrie 2017 a activat în componența a 5 observatori pe termen lung și a unui coordonator național. Raportul este elaborat în baza analizei formularelor completate de observatorii Promo-LEX, și anume: a 28 formulare de vizită, a 4 formulare de eveniment și a 11 formulare de vizită la CECE I.

Alegerile sunt organizate în 10 circumscripții electorale de nivelul I. CECE I au înregistrat 29 de concurenți electorali, dintre care 4 concurenți sunt candidați independenți, iar 25 de concurenți sunt desemnați de 8 formațiuni politice, după cum urmează: PDM – 10 candidați, PSRM - 7 candidați, PN – 2 candidați, PPRM – 2 candidați, PCRM – 1 candidat, PL – 1 candidat, PNL – 1 candidat și PPEM – 1. PDM este partidul care și-a desemnat candidați în fiecare circumscripție electorală. Cei mai mulți concurenți au fost înregistrați pentru funcția de primar al or. Sîngera (mun. Chișinău) - 6 candidați, iar cei mai puțini în c. Lăpușna (r. Hîncești) - 1 candidat.

Alegerile locale noi dispun de un cadru legal mai explicit și cu mai puține proceduri și fenomene interpretabile, comparativ cu situația referendumului local. Putem deduce că aceasta se datorează inclusiv unei practici mai persistente în domeniu. Cu toate acestea, MO Promo-LEX atenționează asupra unor aspecte, a căror clarificare, în opinia noastră, ar îmbunătăți considerabil calitatea procedurilor, şi anume: prezentarea certificatului de integritate în procesul de înregistrare fără tergiversarea procesului; reglementarea legală explicită a modului în care votează cetățenii cu domiciliu și reședință prin excluderea noțiunilor și situațiilor interpretabile; votarea militarilor în termen dislocați în localitatea în care au domiciliul, respectiv, unde se desfășoară alegerile etc. Atenționăm că, spre regret, o parte din situațiile problematice cu referință la cadrul legal al alegerilor locale noi au caracter repetitiv, ele fiind invocate în rapoartele anterioare de monitorizare.

Alegerile se desfășoară în virtutea circumstanțelor și a termenelor legal stabilite. Menționăm că din 10 primari a căror funcții au devenit vacante, 6 au depus cereri de demisie, 1 primar este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile pe motiv de boală, pentru o perioadă mai mare de 4 luni consecutive, iar 3 primari au decedat.

8

În vederea organizării și desfășurării alegerilor locale noi din 19 noiembrie 2017, pe parcursul perioadei monitorizate, CEC a adoptat 51 de hotărâri ce au vizat: aprobarea Planului calendaristic; constituirea a 10 CE; acreditarea a 16 observatori Promo-LEX etc. Organele electorale inferioare, în număr de 10 CECE I și 24 BESV, au fost constituite în conformitate cu termenii prevăzuți de legislația electorală. În 4 cazuri din totalul de 29 (BESV nr. 20/38, 20/39, 20/40 și 20/41 din c. Lăpușna ), BESV nu au ales conducerea în termeni legali. De asemenea, observatorii Promo-LEX au raportat 11 cazuri în care BESV nu au făcut publică informația privind componența și, respectiv, orarul de lucru al acestuia. Statistica de gen a componenței acestora denotă o prezență covârșitoare a femeilor în componența organelor electorale inferioare, de exemplu, în CECE I – 72,41%, iar în BESV - 81%.

Administrația publică locală (APL) a fost implicată în activități de organizare a scrutinului (identificarea sediilor BESV, reglementarea afișajului electoral, etc.). În condițiile exercitării atribuțiilor de primar de către o persoană ce asigura interimatul funcției, MO Promo-LEX constată că, de principiu, APL și-a realizat atribuțiile în domeniu. Printre aspectele ce necesită îmbunătățire se numără un caz de neaprobare de către APL a deciziei privind stabilirea locurilor pentru afișaj electoral și de întâlniri cu alegătorii (c. Lăpușna), precum și neafișarea acesteia în cazul unei APL (s. Fundurii Noi).

În perioada monitorizată deducem un activism scăzut al concurenților electorali. Potrivit informațiilor furnizate de observatorii Promo-LEX, au fost înregistrate cel puțin 2 cazuri de agitație, în ambele fiind vorba de promovare online a concurenților prin intermediul rețelelor de socializare (PL și PN). De asemenea, a fost raportat cel puțin un caz care poate fi calificat drept oferire de servicii în campania electorală (PL). Toate aceste situații au fost constatate în CE Sîngera.

MO Promo-LEX a constatat diminuarea gradului de raportare la CEC și CECE I pentru prima săptămână de raportare, astfel încât din 12 CE înregistrați la CEC doar 2 (PDM, PSRM) au depus rapoarte financiare pentru prima săptămână de campanie electorală (20 – 27 octombrie 2017). Dintre aceștia, doar PSRM a reflectat venituri și cheltuieli pentru prima săptămână de campanie. Nici un candidat independent nu a depus la CECE I raport financiar sau demers de neefectuare a cheltuielilor.

În perioada de raportare, doar un CE a declarat venituri și cheltuieli (PSRM). Veniturile acestuia au constituit 3 000 lei, iar cheltuielile – 2 739,50 lei. Cheltuielile au vizat publicitatea promoțională (2 702,50 lei) și serviciile bancare (37 lei). Conform constatărilor observatorilor Promo-LEX, pentru perioada 17 octombrie – 27 octombrie 2017, nici un concurent electoral nu a efectuat vreun eveniment electoral care să fi implicat anumite costuri.

Asociația Promo-LEX în cadrul Programului ”Democrație, Transparență și Responsabilitate”, prin componenta de educație civică și electorală, organizează campania ”IEȘI la VOT!” în localitățile în care se vor desfășura alegeri locale noi. Scopul Campaniei este de a contribui la mobilizarea apolitică a alegătorilor și promovarea votului informat și conștient în rândul cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot în localitățile unde au loc alegeri locale noi. Pentru primul tur de scrutin vor fi organizate, de asemenea, Dezbateri publice electorale în cadrul a 3 localități ce urmează a fi selectate.

9

CADRUL LEGAL

Referendumul local. Deși Codul electoral conține un capitol aparte destinat referendumului local, un șir de proceduri care ar trebui respectate de către toți actorii electorali implicați nu sunt suficient descrise sau chiar lipsesc din documentul nominalizat. Alte acte normative, ce ar dezvolta prevederile Codului, sunt, de asemenea, insuficiente ca număr și arie de reglementare. În acest context, Asociația Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că există încă o multitudine de aspecte ce nu sunt supuse unei reglementări explicite și lasă loc de interpretare, ca de exemplu: statutul insuficient reglementat al participantului la referendum, inclusiv lipsa unei definiri a acestuia în Codul electoral; abordarea restrictivă privind categoriile de participanți la referendum; interpretabilitatea conceptului de campanie electorală în contextul referendumului; participarea militarilor în termen etc.

Alegerile locale noi dispun de un cadru legal mai explicit și cu mai puține proceduri și fenomene interpretabile, comparativ cu situația referendumului local. Putem deduce că aceasta se datorează inclusiv unei practici mai persistente în domeniu. Cu toate acestea, MO Promo-LEX atenționează asupra unor aspecte, a căror clarificare, în opinia noastră, ar îmbunătăți considerabil calitatea procesului, şi anume: prezentarea certificatului de integritate în procesul de înregistrare fără tergiversarea procedurilor; reglementarea legală explicită a modului în care votează cetățenii cu domiciliu și reședință prin excluderea noțiunilor și situațiilor interpretabile; votarea militarilor în termen dislocați în localitatea în care au domiciliul, respectiv, unde se desfășoară alegerile etc. Important este că majoritatea aspectelor problematice cu referință la cadrul legal al alegerilor locale noi, au caracter repetitiv, acestea fiind invocate în rapoartele anterioare de monitorizare.



1.1. Context legal

În sens larg, referendumul este votul poporului privind cele mai importante probleme ale vieții statului și ale societății. Ca formă a referendumului, referendumul local reprezintă consultarea cetățenilor în probleme de interes deosebit pentru sat (comună), sector, oraș (municipiu), raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special. Revocarea primarului satului (comunei), sectorului, orașului (municipiului) se efectuează, de asemenea, prin referendum local.

Articolul 177 din Codul electoral reiterează în acest sens că, pe lângă problemele care au o importanță deosebită pentru localitatea respectivă, referendumului local poate fi supusă și revocarea primarului, atunci când acesta nu respectă interesele comunității locale, nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele morale și etice.

Legea electorală stabilește drept subiecți care pot iniția un referendum local:

1/2 din numărul consilierilor aleși, iar în cazul revocării primarului prin vot secret – 2/3 din numărul consilierilor aleși;

primarul satului (comunei), sectorului, orașului (municipiului), cu excepția cazului când se inițiază referendum pentru revocarea primarului;

autoritatea reprezentativă a unității administrativ-teritoriale cu statut special; 10 la sută din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază pe teritoriul unității

administrativ-teritoriale respective.

Anume voința a 10 la sută din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază pe teritoriul municipiului Chișinău a și servit drept temei pentru organizarea referendumului din 19 noiembrie 2017 privind revocarea primarului general al municipiului.

10

Astfel, la 27 aprilie 2017, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea înaintată de Ion Ceban, Vlad Batrîncea și Vasile Bolea și a înregistrat Grupul de inițiativă pentru colectarea semnăturilor de desfășurarea a referendumului local privind revocarea din funcție a Primarului General al municipiului Chișinău - Dorin Chirtoacă, în număr de 460 de persoane. Prin decizia sa, Curtea de Apel a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 3 aprilie 2017, prin care inițial a fost integral respinsă cererea de înregistrare a grupului de inițiativă. La data de 11 mai 2017, membrilor Grupului de inițiativă le-au fost înmânate legitimațiile și 3000 de liste de subscripție care ofereau posibilitatea pentru colectarea a 90 000 de semnături.

Încadrându-se în termenul de 60 de zile stabilit în decizia Curții de Apel Chișinău, la data de 7 iulie 2017, prin intermediul cancelariei Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Grupul de inițiativă a depus demersul prin care a solicitat: constatarea faptului colectării a 77299 semnături valabile pentru desfășurarea referendumului local privind revocarea din funcție a Primarului General al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă; acceptarea propunerii privind desfășurarea referendumului local; întocmirea și înaintarea notei informative privind rezultatele verificării listelor de subscripție prezentate pentru inițierea referendumului către Consiliul municipal Chişinău privind emiterea deciziei conform art. 186 alin. (2) din Codul electoral cu aducerea la cunoștință a acestei note Comisiei Electorale Centrale, precum și procesul-verbal de totalizare a numărului de semnături colectate de Grupul de inițiativă.

Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 21 iulie 2017, a fost admis parțial demersul Grupului de inițiativă pentru colectarea semnăturilor de desfășurare a referendumului local privind revocarea din funcție a primarului, cu privire la verificarea autenticității semnăturilor din listele de subscripție. S-a constatat faptul colectării a 75442 semnături valabile, s-a acceptat propunerea de desfășurare a referendumului local privind revocarea din funcție a Primarului General al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă și s-a transmis nota informativă privind rezultatele verificării listelor de subscripție Consiliului municipal Chișinău și Comisiei Electorale Centrale.

Menționăm că reprezentantul Primarului a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii prin care s-a admis parțial demersul Grupului de inițiativă. Ulterior, la 11 septembrie 2017, Curtea de Apel Chișinău a respins recursul și a menținut încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În temeiul încheierii menționate supra, la 12 septembrie 2017, Consiliul Municipal Chișinău a adoptat Decizia nr. 8/2 prin care a propus Comisiei Electorale Centrale desfășurarea referendumului local pentru revocarea din funcție a primarului general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, pentru data de 19 noiembrie 2017. Au fost stabilite următoarele întrebări preconizate a fi supuse referendumului: ,,Susțineți revocarea primarului general al municipiului Chișinău, dl Dorin Chirtoacă?”, și varianta în limba rusă: ,,Поддерживаете ли вы отзыв генерального примара Муниципия Кишинэу, г-на Дорина Киртоакэ?".

Reținem în acest sens că atribuția Consiliului Municipal Chișinău de a decide asupra desfășurării referendumurilor locale este prevăzută atât în Codul electoral, cât și în Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău.

Astfel, art. 186 alin. (1) din Cod stabilește că după expirarea a 15 zile de la depunerea listelor de subscripție sau de la adoptarea deciziei consiliului local, a autorității reprezentative a unității administrativ-teritoriale cu statut special sau a primarului, consiliul local respectiv sau autoritatea reprezentativă a unității administrativ-teritoriale cu statut special va adopta decizia privind desfășurarea referendumului local sau refuzul de a-l efectua.

De asemenea, și Legea privind statutul municipiului Chișinău prevede la art. 6 cifra 4) lit. d) că Consiliul municipal, printre exercitarea altor competențe de bază, inițiază, după caz, și decide desfășurarea referendumului local.

11

Drept urmare, în temeiul atribuției prevăzute la art. 179 din Codul electoral, organul electoral superior a adoptat Hotărârea nr. 1122 din 19 septembrie 2017 prin care a stabilit pentru data de 19 noiembrie 2017 desfășurarea referendumului local privind revocarea domnului Dorin Chirtoacă din funcția de primar general al municipiului Chișinău.

1.2. Aspecte problematice privind implementarea cadrului legal

1.2.1. Înregistrarea participanților la referendum

Nici Codul electoral și nici alte legi relevante domeniului electoral nu reglementează procedura, condițiile și subiecții ce pot promova o opțiune sau alta în cadrul unui referendum, fie acesta republican sau local.

În acest sens, în scopul perfecționării procedurilor electorale privind participarea subiecților în cadrul referendumului republican, precum și al realizării corespunzătoare a drepturilor și obligațiilor acestora în cadrul desfășurării acestuia, la 18 iulie 2017 CEC a adoptat Instrucțiunea privind modul de participare a partidelor politice și a altor organizații social-politice la campania electorală pentru referendumul republican.

Proiectul Instrucțiunii fiind supus inițial consultărilor publice, Asociația Promo-LEX a venit la acel moment cu unele recomandări și opinii asupra lui. Întrucât Comisia nu a luat în calcul toate recomandările, ținem să reiterăm unele aspecte enunțate anterior.

Astfel, noțiunile de „campanie electorală” (ce se regăsește atât în textul Regulamentului, cât și în titlu) și „agitație electorală” (ce se regăsește în textul Instrucțiunii), reieșind din definițiile stipulate în Codul electoral (art. 1), se referă concret la “determinarea alegătorilor de a-și exprima voturile pentru alegerea unui sau altui concurent electoral” și nu pot fi utilizate pentru a reglementa implicarea doar a partidelor politice în organizarea și desfășurarea referendumului. Însuși termenul de “concurent electoral” prescris în Cod face trimitere la subiecții ce pot candida la alegerile parlamentare, prezidențiale și locale. În cele ce urmează vom argumenta necesitatea lărgirii sensului și răspândirii acestuia și asupra referendumurilor.

În același sens, menționăm că în Titlul VI al Codului electoral -Referendumul- nu se regăsește sintagma „campanie electorală” , iar expresia „agitație electorală” este înlocuită cu cea de „agitație” (art. 163, de exemplu).

Cu referire la subiecții ce pot fi înregistrați pentru promovarea unei opțiuni în cadrul referendumurilor, Asociația Promo-LEX își exprimă îngrijorarea în legătură cu limitarea acestui drept, efectiv, doar pentru partidele politice.

Noțiunii de “participant la referendum” propusă CEC în Instrucțiunea amintită supra, care nu se regăsește în Codul electoral și nu are o definire explicită în lege, trebuie să-i fie atribuit unui sens mai larg care să includă și alți actori decât partidele politice.

Alegerile, în sensul art. 1 din Codul electoral, sunt alegerile în Parlament, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, în autoritățile administrației publice locale, precum și referendumurile. Aceeași noțiune vizează acțiunile cetățenilor, partidelor și altor organizații social-politice, blocurilor electorale, organelor electorale și altor organe de stat, orientate spre întocmirea listelor electorale, desemnarea și înregistrarea candidaților, efectuarea agitației electorale, votarea și constatarea rezultatelor votării, precum și alte acțiuni electorale întreprinse în conformitate cu legislația în vigoare.

Din noțiunea atribuită de legiuitor “alegerilor”, deducem că referendumurilor le sunt caracteristice, corespunzător, toate operațiunile specifice celorlalte tipuri de scrutine. Dezvoltând ideea, considerăm oportun ca termenul de “concurent electoral”, cu care indirect operează și CEC în Instrucțiunea sa, să fie aplicat și referendumurilor, atunci când vine vorba de înregistrarea participanților.

12

În sens larg, art. 38 din Constituție garantează tuturor cetățenilor dreptul de a alege și de a fi ales. Din punctul nostru de vedere, este absolut evident și normal ca, în cadrul unui referendum, opțiunea pentru soluționarea celor mai importante probleme ale vieții statului și ale societății să fie promovată de partide, de blocuri electorale, de cetățeni și grupuri/asociații de cetățeni și, mai ales, de cei vizați nemijlocit, în cazul referendumurilor privind revocarea primarilor localităților.

Drept exemplu al ineficacității formulei actuale poate fi situația în care, la un referendum inițiat pentru soluționarea unei probleme de interes larg, nu se poate înregistra ca participant nici măcar un deputat neafiliat politic sau consilier local independent, ca aleși ai poporului, nemaivorbind de grupuri vizate de cetățeni, pături sociale sau minorități. În același context putem să ne referim și la rolul grupului de inițiativă care colectează semnăturile și inițiază, de fapt, referendumul, însă în campanie, în susținerea ideii promovate acesta nu poate participa decât dacă inițiatorii sunt membri ai vreunui partid politic.

Această ineficacitate este la fel de evidentă și în cazul referendumurilor de revocare a primarilor. Făcând abstracție de situația și conjunctura referendumului preconizat pentru 19 noiembrie 2017, proiectăm exemplul unui primar care a fost votat ca exponent al unui partid, însă, după o anumită perioadă, din diverse motive, acesta se detașează de partidul respectiv și se declară neafiliat politic. În cazul în care partidul reușește să inițieze un referendum pentru revocarea primarului, acesta din urmă nu va fi capabil să își apere poziția și să promoveze o campanie de defensivă.

În general, întrucât însăși revocarea primarului poate fi inițiată în cazul în care acesta „nu respectă interesele comunității locale, nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de lege și încalcă normele morale și etice”, înseamnă că îi este adusă o acuzație pe care, în mod firesc, să aibă posibilitatea să o contraargumenteze.

1.2.2. Modificarea și completarea legislației electorale în vederea adaptării acesteia pentru buna organizare și desfășurare a referendumurilor

Monitorizând activitatea organelor electorale (CEC și CECEM nr.1) în procesul de organizare a referendumului local din 19 noiembrie 2017 privind revocarea primarului general al municipiului Chișinău și analizând legislația electorală, MO Promo-LEX a constatat o reglementare lacunară a procedurilor ce țin de organizarea și desfășurarea referendumului local.

Deși Codul electoral conține un capitol aparte destinat referendumului local, multiple proceduri care ar trebui respectate de către toți actorii electorali implicați nu sunt suficient descrise sau pur și simplu lipsesc din actele normative relevante.

Ne referim aici, în special, la regulile de desemnare și înregistrare a subiecților interesați să facă agitație pentru o opțiune sau alta la referendum. Spre deosebire de Titlurile din Cod care reglementează scrutinele parlamentare, prezidențiale și locale, titlul “Referendumul”, care le cuprinde pe cele republicane și pe cele locale, nu include articole care s-ar referi la înregistrare și nici măcar nu face referire la regulile generale. Întrucât este un tip special și diferit de scrutin, se impune o reglementare detaliată a acestui subiect.

Acest aspect se referă și la terminologie. S-a constatat situația în care Codul electoral prevede unele noțiuni, dar care nu se răspândesc și asupra referendumului local. Deși anumiți termeni lipsesc, CEC operează deja cu ei.

În primul rând, avem în vedere noțiunea de “participant la referendum”, introdusă de CEC în Instrucțiunea privind modul de participare a partidelor politice și a altor organizații social-politice la campania electorală pentru referendumul republican, oferindu-le astfel un statut în cadrul procesului de organizare și desfășurare a referendumului republican.

Adoptarea Instrucțiunii în cauză este un rezultat direct al reglementării insuficiente în Codul electoral a organizării referendumurilor. Mai mult ca atât, chiar și Instrucțiunea menționată se referă

13

doar la referendumul republican. Deși aparent sunt similare, pentru referendumul local este nevoie fie de modificarea Instrucțiunii actuale, fie de adoptarea unei noi instrucţiuni.

În mod similar, noțiunile “agitație electorală”, “campanie electorală”, “concurenți electorali” și altele necesită a fi ajustate și adaptate referendumului local.

În acest sens, recomandăm atât Parlamentului, cât și CEC-ului să ajusteze cadrul legal și, respectiv, să adopte Instrucțiunile și Regulamentele necesare, astfel încât problemele identificate și formulate în prezentul Raport să fie soluționate și să nu creeze dificultăți în organizarea ulterioarelor referendumuri locale.

1.2.3. Participarea militarilor în termen la referendumul local

Ținem să facem aici o mențiune că, deși referendumurile locale și alegerile locale sunt similare din punct de vedere al organizării și desfășurării, în cazul referendumului local, spre deosebire de alegerile locale, Codul electoral nu prevede expres interdicția votului pentru militari.

În contextul referendumului local din 19 noiembrie 2017, reținem că pe teritoriul municipiului Chișinău sunt dislocate 9 unități militare. Numărul militarilor în termen care își îndeplinesc serviciul militar în aceste unități și care au domiciliul pe teritoriul municipiului este vădit unul considerabil și aceștia riscă să fie înlăturați de la desfășurarea unui proces democratic, în cadrul căruia urmează a fi supusă opțiunii publice continuitatea mandatului primarului general al municipiului.

Având în vedere cele sus-menționate, ne exprimăm îngrijorările că, deși Capitolul 14 - “Referendumul local” - din Codul electoral nu interzice expres participarea militarilor și stabilește că listele se întocmesc conform normelor generale de la art. 39 și 40 din Cod, prin analogie ar putea fi aplicată regula valabilă pentru alegerile locale. Or, analizând Codul electoral, am constatat că mai multe reguli și proceduri electorale nu sunt ajustate și adaptate referendumului local, astfel încât apar numeroase incertitudini în ceea ce privește buna desfășurare a acestuia.

1.2.4. Situația alegătorilor care dețin concomitent și domiciliu și reședință în contextul referendumului local

Referendumul local și alegerile locale sunt două tipuri de scrutin similare din punct de vedere al organizării, desfășurării dar și al însemnătății lor pentru localitate. Pornind de la acest fapt, este important ca și categoriile de alegători care pot vota la aceste tipuri de scrutin să fie aceleași.

Este adevărat că atât art. 128 cât și art. 192 din Codul electoral stabilesc că listele electorale pentru alegerile locale și respectiv pentru referendumul local, se întocmesc în condițiile capitolului 5 (art.39 și art.40), care se aplică în modul corespunzător. Articolul 39 din Cod stabilește la rândul său că alegătorul care are și domiciliu, și reședință este înscris, în perioada valabilității reședinței, în lista electorală de la secția de votare în a cărei rază teritorială acesta își are reședința.

Totodată, pentru alegerilor locale a fost instituită o regulă specială, care prevede că la alegerea consiliului local și a primarului nu participă alegătorii care nu domiciliază în unitatea administrativ-teritorială respectivă. În acest mod, legiuitorul a diferențiat categoriile de alegători care pot participa la alegerile locale și la referendumurile locale (art. 123 alin. (2) din Codul electoral).

Asociația Promo-LEX a scris în repetate rânduri despre problema provocată de art. 123 alin. (2) din Cod și a solicitat Parlamentului să modifice legea astfel încât să dispară incertitudinile și interpretările și să nu mai fie necesară difuzarea de către CEC a Circularelor care să indice asupra modului de aplicare a normelor legale.

În sensul unificării reglementărilor proceselor electorale, Asociația Promo-LEX reține că o normă similară celei de la art. 123 ar trebui să se regăsească și la capitolul “Referendumul local”. Aceasta urmează însă, la fel ca și cea de la art. 123, să pună prioritate fie pe domiciliul alegătorului fie pe reședința lui. În cazul reședinței, reținem că este necesară instituirea și unui termen rezonabil între

14

data înregistrării acesteia și ziua votării, întru evitarea migrației masive de alegatori în imediata apropriere de ziua alegerilor.

În contextul constatărilor făcute în cadrul prezentului Raport ținem să menționăm asupra necesității uniformizarea cadrului legal pentru tipuri de scrutine similare. Amintim, în acest sens, că Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative prevede la art. 4 alin. (3) că la elaborarea, adoptarea și aplicarea actului legislativ se respectă, printre altele, principiile coerenței, consecvenței și echilibrului.


1.1. Contextul legal

Temeiurile legale de organizare a alegerilor locale noi sunt prevăzute la art. 139 alin. (1) din Codul electoral. Astfel, alegerile noi au loc în următoarele situații:

a) dacă consiliul a demisionat, a fost dizolvat ori componența lui s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit de Legea privind administrația publică locală; b) dacă primarul a demisionat, a fost revocat sau nu poate să-și exercite funcțiile, inclusiv din cauza privării de dreptul la ocuparea unor funcții, stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; c) dacă și după votarea repetată nu a fost ales consiliul și/sau primarul; e) dacă s-a efectuat reorganizarea administrativ-teritorială și în unitățile administrativ-teritoriale nou-formate este necesară alegerea autorităților administrației publice locale (consiliilor, primarilor).

De asemenea, condițiile pentru încetarea înainte de termen a mandatului primarului sunt prevăzute și de art. 28 alin. (2) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și de art. 5 alin. (4) din Legea nr. 768-XIV din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local.

Pornind de la cele expuse supra, CEC a luat act de circumstanțele constatate în unele localități și a adoptat hotărârile:

nr. 908 din 2 mai 2017 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi ale primarului satului Fundurii Noi, raionul Glodeni;

nr. 947din 6 iunie 2017 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi ale primarului comunei

Ștefănești, raionul Florești;

nr. 992 din 21 iunie 2017 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi ale primarului comunei Plopi, raionul Cantemir;

nr. 1029 din 18 iulie 2017 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi ale primarului comunei Sărăteni, raionul Leova;

nr. 1052 din 1 august 2017 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi ale primarului comunei Ghiliceni, raionul Telenești;

nr. 1069 din 15 august 2017 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi ale primarului comunei Lăpușna, raionul Hîncești;

nr. 1082 din 29 august 2017 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi ale primarului satului Căpriana, raionul Strășeni;

nr. 1081 din 29 august 2017 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi ale primarului comunei Berlinți, raionul Briceni;

nr. 1080 din 29 august 2017 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi ale primarului orașului Sîngera, municipiul Chișinău;

nr. 1101 din 29 septembrie 2017 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi ale primarului comunei Zîrnești, raionul Cahul.

15

În ceea ce privește stabilirea datei alegerilor noi, CEC a făcut trimitere la hotărârea sa nr. 706 din 13 septembrie 2011 ,,Cu privire la desfășurarea alegerilor locale noi”, cu modificările ulterioare, prin care a stabilit că drept zi de desfășurare a alegerilor noi se stabilește a doua ori a treia zi de duminică din lunile mai și noiembrie ale fiecărui an. Astfel, prin hotărârile menționate, CEC a stabilit ziua alegerilor locale noi pentru 19 noiembrie 2017, a treia duminică a lunii noiembrie.

Menționăm că din 10 primari a căror funcții au devenit vacante, 6 au depus cereri de demisie, 1 primar este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile pe motiv de boală, pentru o perioadă mai mare de 4 luni consecutive, iar 3 primari au decedat.

1.2. Aspecte problematice privind implementarea cadrului legal

1.2.1. Participarea militarilor în termen cu domiciliu în localitatea unde se desfășoară alegerile

locale noi

În contextul desfășurării alegerilor locale noi din 19 noiembrie 2017 și a referendumului local din aceeași dată, Asociația Promo - LEX atrage atenția asupra unei situații incerte identificate în procesul de analiză continuă a legislației electorale și de monitorizare a procesului electoral.

Situația la care ne referim este legată de dreptul militarilor de a vota la alegerile locale și, în acest sens, art. 123 alin. (1) din Codul electoral stabilește că “la alegerile locale nu participă militarii care își satisfac serviciul militar în termen”. Intuim raționamentele din care legiuitorul a admis această interdicție a dreptului la vot pentru militarii în termen și suntem de acord că, odată ce aceștia își îndeplinesc serviciul într-o unitate militară dislocată în altă localitate decât în cea în care aceștia își au domiciliul, ei nu pot participa la alegerile locale.

În opinia Promo-LEX, însă, alta ar fi situația în cazul militarilor în termen care au domiciliul în localitatea în care este dislocată unitatea militară, respectiv au loc alegeri locale. În cazul dat, considerăm interdicția de la art. 123 alin. (1) din Cod una disproporționată și generalizată. Prin urmare, legiuitorul ar trebui să introducă anumite specificări, astfel încât militarii în termen care își îndeplinesc serviciul într-o unitate dislocată în aceeași localitate în care își au și domiciliul şi, respectiv, se desfășoară alegeri locale, să fie admiși la procesul electoral.

1.2.2. Votarea cetățenilor cu domiciliu și reședință valabile în ziua alegerilor locale

Misiunea Promo-LEX de Observare a alegerilor locale noi din 19 noiembrie 2017 reiterează în mod repetat o situație incertă și pasibilă de interpretări care se referă la restricțiile de exercitare a dreptului la vot în cazul alegătorilor care dețin concomitent domiciliu și reședință.

În cadrul Raportului Final de Monitorizare a Alegerilor Locale Generale din 14 (28) iunie 2015, Promo-LEX a constatat o contrazicere între prevederile art. 39 alin. (1) din Codul electoral, care stabilește că alegătorul care are și domiciliu, și reședință este înscris, în perioada valabilității reședinței, în lista electorală de la SV în a cărei rază teritorială își are reședința, și art. 123 alin. (2) din Cod, conform căruia la alegerea consiliului local și a primarului nu participă alegătorii care nu domiciliază în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Pentru a evita interpretările, în cadrul scrutinului local din 14 (28) iunie 2015, la 7 iunie 2015 CEC a difuzat Circulara nr. 8/4381 în vederea aplicării uniforme a prevederilor legislației electorale privind categoriile speciale de alegători și a dat astfel prioritate reședinței la stabilirea locului de votare. O situație similară a fost constatată în raport cu alegătorii care nu au nici domiciliu, nici reședință. Prin intermediul aceleiași Circulare, CEC a specificat că alegătorii care nu au avut înregistrare nici de domiciliu, nici de reședință, dar au putut proba prin acte confirmative ultimul loc de domiciliu sau reședință, au putut vota la SV corespunzător ultimului loc de domiciliu sau reședință.

16

Amintim, în context, că asemenea hotărâri, prin care CEC a dat soluții unice, au fost adoptate și în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 și a celor prezidențiale din 30 octombrie 2016 (Hotărârile nr. 3018 din 24 noiembrie 2014 și nr. 479 din 25 octombrie 2016).

Ținem să menționăm că, la data publicării prezentului Raport, CEC nu a adoptat careva Instrucțiuni sau Regulamente și nu a difuzat noi Circulare care ar veni să specifice modul în care urmează să voteze persoanele cu domiciliu și reședință valabile simultan la alegerile locale noi din 19 noiembrie 2017.

Considerăm că reglementarea legală clară a modului în care votează cetățenii cu domiciliu și reședință valabile concomitent în ziua alegerilor și a celor fără domiciliu și reședință este imperios necesară nu doar pentru uniformizarea cadrului legal, ci și pentru a evita interpretarea normelor și adoptarea unor decizii de soluționare temporară a problemei, convenabile unor sau altor forțe politice.

1.2.3. Prezentarea pentru înregistrare în calitate de concurent a certificatului de integritate eliberat de Autoritatea Națională de Integritate

Urmare a modificărilor aduse Codului electoral prin Legea nr. 154 din 20 iulie 2017, intrată in vigoare la 21 iulie 2017, articolul 44 alin. (1) din Cod a fost suplinit cu o nouă literă - e1). Astfel, pe lângă actele care erau tradițional necesare pentru înregistrarea candidaților, mai nou, candidatul prezintă personal certificatul de integritate Comisiei Electorale Centrale sau consiliilor electorale de circumscripție.

Acesta urmează a fi eliberat, în condițiile legii, de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și va cuprinde următoarele informații despre candidat:

• existența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice; • informații cu privire la existența/inexistența actelor de constatare rămase definitive referitoare

la regimul declarării averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate și la confiscarea averii nejustificate, acte care nu sunt prescrise;

În condițiile în care candidații nu au reușit să prezinte acest certificat în momentul depunerii documentelor pentru înregistrare, CEC a difuzat Circulara nr. CEC8/1637 din 12 octombrie 2017, prin care a precizat că, în cazul în care candidații prezintă consiliilor electorale de circumscripție documentele pentru înregistrare, enumerate la art. 44 alin. (1) din Codul electoral, dar fără certificatul de integritate, consiliul electoral urmează să recepționeze setul de documente prezentate.

CEC și-a asumat rolul de intermediar între concurenți, consilii electorale și ANI în procesul de sesizare a ultimei și, în cele din urmă, de obținere a certificatelor. Totodată, CEC a specificat că hotărârea privind înregistrarea candidatului, consiliul electoral o va adopta doar după ce va recepționa răspunsul Autorității Naționale de Integritate, dat prin intermediul Comisiei.

Analizând informațiile obținute în procesul de monitorizare, Promo-LEX a constatat faptul că hotărârile de înregistrare a concurenților pentru alegerile locale noi din 19 noiembrie 2017 au fost adoptate în baza scrisorilor ANI adresate CEC, prin care s-a comunicat că persoanele vizate nu au constituit obiectul controlului în ceea ce privește niciunul dintre domeniile de competență instituțională al CNA și ANI care vizează respectarea regimului juridic al veniturilor și proprietății, al conflictului de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor.

Urmare a practicii curente, precum și în contextul alegerilor parlamentare viitoare, MO Promo-LEX consideră că autoritățile electorale și celelalte instituții publice implicate trebuie să fie pregătite să facă față noilor provocări procedurale pentru a nu tergiversa procesul de înregistrare a concurenților.

17

II.ORGANELE ELECTORALE

Referendumul local. Organizarea și desfășurarea referendumului local privind revocarea primarului este asigurată prin efortul comun al CEC și CECEM. Pe parcursul perioadei monitorizate, CEC a adoptat 15 hotărâri relevante procesului specificat. De asemenea, CEC a acreditat 263 observatori naționali din partea Asociației Promo-LEX. Constituirea organelor electorale inferioare și alegerea conducerii s-a realizat în termeni legali, cu excepția alegerii președintelui CECEM, care la momentul publicării Raportului nu era încă ales. Au fost constituite 307 SV, cu 5 mai puține decât pentru alegerile prezidențiale din 2016. Conform statisticii de gen, componența CECEM este una echilibrată: 45% femei și 55% bărbați, iar în cazul BESV avem o prezență mai mare a femeilor – 75% şi, respectiv, bărbaţi - 25%. CECEM a înregistrat 2 participanți la referendumul local din 19 noiembrie 2017.

Alegeri locale noi. În vederea organizării și desfășurării alegerilor locale noi din 19 noiembrie 2017, pe parcursul perioadei monitorizate, CEC a adoptat 51 de hotărâri ce au vizat următoarele: aprobarea Planului calendaristic; constituirea a 10 CE; acreditarea a 16 observatori Promo-LEX etc. Organele electorale inferioare, în număr de 10 CECE I și 24 BESV, au fost constituite în conformitate cu termenii prevăzuți de legislația electorală. Statistica de gen denotă o prezență covârșitoare a femeilor în componența organelor electorale inferioare, de exemplu, în CECE I – 72,41%, iar în BESV - 81%. CECE I au înregistrat 29 concurenți electorali. În 4 cazuri din totalul de 29, BESV nu au ales conducerea în termeni legali. De asemenea, observatorii Promo-LEX au raportat 11 cazuri în care BESV nu au făcut publică informația privind componența și, respectiv, orarul lor de lucru.



2.1. Hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale

2.1.1. Prezentare generală

Întru organizarea și buna desfășurare a referendumului local din 19 noiembrie 2017, de la începutul perioadei electorale, 19 septembrie 2017, CEC a adoptat 15 hotărâri relevante procesului democratic preconizat.

Astfel, urmare a Hotărârii din 19 septembrie 2017, prin care s-a dat start tuturor procedurilor, Comisia: a aprobat devizul de cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea referendumului local; a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a referendumului local; a dat publicității lista partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a participa la referendumul local; a constituit circumscripția electorală municipală Chișinău nr. 1 pentru organizarea și desfășurarea referendumului local; a constituit Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău nr. 1; a stabilit plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al participantului la referendumul local; a modificat și completat 3 Regulamente ale instituției, astfel adaptându-le noilor prevederi legale; a confirmat reprezentantul cu drept de vot consultativ în CEC și persoana responsabilă de finanțe (trezorierul) din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” pentru perioada campaniei electorale a referendumului local, precum și persoana responsabilă de finanțe (trezorierul) din partea Partidului Liberal; a aprobat unele modele ale documentelor electorale pentru referendumul local.

De asemenea, CEC a examinat cererea de acreditare a observatorilor și, în acest sens, au fost acreditați 263 de observatori naționali din partea Asociației Promo-LEX în vederea monitorizării referendumului local privind revocarea primarului general al municipiului Chișinău din data de 19 noiembrie 2017.

18

2.1.2. Constituirea circumscripției electorale de nivelul II

În conformitate cu prevederile art. 187, alin. (2) din Codul Electoral, pentru referendumul local, la propunerea autorităților APL, CEC constituie circumscripțiile electorale cu cel puțin 30 de zile înainte de ziua referendumului local. Conform Programului calendaristic, pentru realizarea referendumului local, CEC a stabilit termenul-limită de 4 octombrie 2017 pentru constituirea circumscripției electorale .

Astfel, prin dispoziția nr. 943-d din 29 septembrie 2017, pentru desfășurarea referendumului local privind revocarea primarului general, Consiliul municipal Chișinău a propus constituirea circumscripției electorale municipale Chișinău de nivelul II. În rezultat, prin hotărârea nr. 1146 din 3 octombrie 2017, CEC a constituit circumscripția electorală municipală Chișinău nr. 1.

2.1.3. Constituirea Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău nr. 1

Conform prevederilor art. 188 din Codul Electoral, CEC constituie Consiliile electorale de circumscripție pentru desfășurarea referendumului local, la propunerea consiliilor locale sau a autorităților reprezentative ale unităților administrativ-teritoriale cu statut special, a partidelor și organizațiilor social-politice reprezentate în Parlament, în componența de 5-11 membri, cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua referendumului local. În Programul calendaristic, CEC a fixat drept dată-limită pentru constituirea CECEM ziua de 10 octombrie 2017. Astfel, pe 10 octombrie 2017, CEC a adoptat hotărârea nr. 1173 prin care a fost constituit CECEM Chișinău nr. 1, cu o componență nominală de 11 membri.

Concomitent, potrivit art. 188, alin. (3) din Codul Electoral, președintele CECEM Chișinău nr. 1 pentru desfășurarea referendumului local este ales de către Consiliul Municipal Chișinău. În Programul calendaristic al CEC pentru desfășurarea referendumului local, termenul de alegere a conducerii CECEM Chișinău nr. 1 (președinte, vicepreședinte și secretar) a fost fixat pe data de 12 octombrie 2017. Contrar celor expuse, până la data de 12 octombrie 2017, au fost aleși doar vicepreședintele și secretarul CECEM Chișinău nr. 1. Menționăm că, până la momentul publicării Raportului, Consiliul Municipal Chișinău nu a ales președintele CECEM Chișinău nr. 1.

2.1.4. Contestații

La 17 octombrie 2017, dl Ion Ceban, în numele primarului general al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, a depus o contestație la CEC, în care s-a plâns pe CECEM Chișinău nr.1, precum că ultimul ar fi tergiversat înregistrarea dlui primar în calitate de participant la referendumul local. De asemenea, la 23 octombrie 2017, primarul general Dorin Chirtoacă a depus la CEC un supliment, prin care a cerut organului electoral superior să anuleze hotărârea nr. 9 din 19 octombrie 2017 prin care CECEM Chișinău nr.1 a respins solicitarea sa de a fi înregistrat în calitate de participant la referendumul local. Or, anume dumnealui, în calitate de primar a cărui revocare este pusă în discuție, este partea interesată a acestui procedeu democratic.

Examinând contestația depusă de Ion Ceban în numele primarului general Dorin Chirtoacă, CEC a constatat că, pe de o parte, lipsește obiectul pasibil de aplicare a sancțiunii. Or, legislația nu prevede posibilitatea sancționării unui organ electoral. Pe de altă parte, inacțiunile au fost înlăturate de însuși CECEM Chișinău nr. 1 prin adoptarea hotărârii nr. 9 din 19 octombrie 2017 și respectiv lipsește și obiectul contestației. În cele din urmă, CEC a restituit contestația depunătorului. Cu referire la suplimentul depus de Dorin Chirtoacă, CEC a constatat depunerea tardivă a acestuia, motiv pentru care acesta nu a putut fi examinat.

De asemenea, în adresa CEC a parvenit și o contestație din partea cetățeanului Olaru P. care a comunicat utilizarea eronată, în opinia depunătorului, a toponimului “Кишинев” în loc de “Кишинэу” în materialele promoționale ale PSRM. Contestația menționată a fost restituită depunătorului pe motiv că examinarea acesteia ține de competența instanței de judecată.

19

2.2. Activitatea Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău nr. 1

2.2.1. Programul de lucru CECEM Chișinău nr. 1

În perioada 17 aprilie – 26 octombrie 2017, cu excepția zilelor de odihnă, observatorii Promo-LEX au efectuat 3 vizite la CECE II. În rezultat, s-a constatat că acestea activau conform graficului de lucru aprobat (oficiul era deschis).

În conformitate cu prevederile art. 27, alin. (8) din Codul Electoral, în decursul a 4 zile de la data constituirii, CECE trebuie să aducă la cunoștință publică componența și sediul său, modul de contactare pentru relații. Observatorii Promo-LEX au raportat că prevederea respectivă a fost respectată (orarul de lucru al CECE II a fost făcut public).

2.2.2. Înregistrarea participanților pentru referendumul local

Conform prevederilor art. 47 și 194 din Codul Electoral, agitația electorală este permisă doar după înregistrarea candidaților. La data de 3 octombrie 2017, prin hotărârea CEC nr. 1145, a fost publicată lista partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a participa la referendumul local din data de 19 noiembrie 2017 privind revocarea primarului general al municipiului Chișinău.

Până la publicarea prezentului Raport, CECEM Chișinău nr. 1 a înregistrat 2 participanți la referendum, după cum urmează:

1) PSRM (Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova), prin hotărârea nr. 5 din 12 octombrie 2017 a CECEM Chișinău nr. 1 (declarația privind opțiunea aleasă – “pentru”);

2) PL (Partidul Liberal), prin hotărârea nr. 10 din 22 octombrie 2017 a CECEM Chișinău nr. 1 (declarația privind opțiunea aleasă – “contra”).

Concomitent, prin hotărârea nr. 9 din 19 octombrie 2017 a CECEM Chișinău nr. 1, a fost respinsă solicitarea dlui Dorin Chirtoacă de a fi înregistrat ca participant la referendumul local. Motivele invocate au fost: încălcarea de către solicitant a prevederilor art. 41 din Codul Electoral (depunerea personal de către candidat a dosarului de înregistrare); necorespunderea prevederilor hotărârii CEC nr. 1145 din 3 octombrie 2017 (lipsa persoanelor fizice în lista potențialilor participanți la referendumul local).

2.2.3. Componența CECEM din perspectiva statisticii de gen

MO Promo-LEX a evaluat nivelul de respectare al Legii cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați la desemnarea membrilor în cadrul CECEM II. Astfel, s-a constatat că în cadrul CECEM II, din totalul de 11 membri(e), 45% sunt femei, iar 55% sunt bărbați (a se vedea Graficul nr.1). Concomitent, constatăm că funcția de Președinte al CECEM rămâne vacantă.

20

Graficul nr. 1

2.2.4. Constituirea secțiilor de votare

Conform prevederilor art. 187 din Codul electoral, secțiile de votare se constituie cu cel puțin 20 de zile înainte de ziua referendumului local de către consiliile electorale de circumscripție respective, în baza propunerilor APL. Conform Programului calendaristic aprobat de CEC, termenul-limită pentru constituirea SV pentru referendumul local a fost de 18.10.2017.

În baza informației prezentate de observatorii Promo-LEX, s-a constatat că CECEM Chișinău nr. 1 a respectat termenul-limită de constituire a SV. Astfel, în baza hotărârii nr. 7 din 18 octombrie 2017, CECEM Chișinău nr. 1 a constituit 307 SV.

În scopul verificării corespunderii numărului de SV create pentru referendumul local cu cele create pentru alegerile prezidențiale din 2016, au fost contrapuse numărul de SV actuale pe regiuni cu cele de la scrutinul precedent pentru aceleași regiuni. Astfel, s-a constatat că pentru alegerile prezidențiale din 2016, în sectorul Centru, mun. Chișinău, au fost create cu 5 SV mai mult decât pentru referendumul local (a se vedea Graficul nr.2).

Graficul nr.2

Total membri Funcții de conducere

Președinte Vicepreședinte Secretar

6

10

10

5

10 0

1

Componența CECEM II conform statisticii de gen

Barbați Femei

0

20

40

60

80

Corespunderea numărului de SV pentru referendum cu cele de la alegerile prezidențiale

Prezidentiale Referendum

21

2.2.5. Amplasarea/Modificarea sediilor secțiilor de votare

Potrivit observatorilor Promo-LEX, 301 sedii ale SV au fost deschise în locații - proprietate publică (a se vedea Graficul nr.3), iar 6 sedii ale SV au fost deschise în locații – proprietate privată. Astfel, din totalul de 307 SV, cele mai multe (236) sunt amplasate în sediile instituțiilor de învățământ (școli, licee, grădinițe), urmate de cele amplasate în instituțiile de sănătate publică (25 SV) și în instituțiile de stat (22 SV).

Graficul nr. 3

Comparativ cu alegerile prezidențiale din octombrie-noiembrie 2016, 11 SV și-au modificat amplasarea (5 din sectorul Botanica, 4 – din sectorul Buiucani, 1 – din sectorul Centru și, respectiv, 1 din or. Durlești).

2.2.6. Constituirea BESV

Conform art. 188, alin. (2) din Codul Electoral, BESV pentru desfășurarea referendumului local se constituie de către CECE pentru desfășurarea referendumului, la propunerea autorităților APL, a partidelor și organizațiilor social-politice reprezentate în Parlament, în componența a 5-11 membri, cu cel puțin 20 zile înainte de ziua referendumului local. Potrivit Programului calendaristic aprobat de CEC, termenul-limită pentru constituirea BESV a fost de 27 octombrie 2017.

Observatorii Promo-LEX au raportat că procedurile și termenii privind constituirea BESV au fost respectate. Astfel, prin hotărârea nr. 13 din 26 octombrie 2017 a CECEM Chișinău nr. 1, au fost constituite cele 307 BESV-uri. Dintre acestea, 47% au fost constituite din câte 11 membri, 41% - din câte 9 membri și, respectiv, 12% - din câte 7 membri (a se vedea Graficul nr. 4).

Instituții de învățământ

Instituții de sănătate publică

Instituții de stat

Teatre/Case de cultură

Proprietate privată

Cămine studențești

77%

8%

7%

5%

2%

1%

Amplasarea SV

22

Graficul nr. 4

2.2.7. Componența BESV din perspectiva statisticii de gen

Observatorii Promo-LEX au constatat că în cadrul BESV, din cei 2977 membri, 75% sunt ocupate de femei, iar 25% - de bărbați (a se vedea Graficul nr.5).

Graficul nr.5

2.2.8. Înregistrarea reprezentanților cu drept de vot consultativ

În conformitate cu art. 15 alin. (1) din Codul electoral, pentru perioada campaniei electorale, concurenții electorali pot desemna, în organele electorale care i-au înregistrat, precum și în organele electorale ierarhic inferioare, câte un reprezentant cu drept de vot consultativ.

Astfel, conform constatărilor Promo-LEX, pentru perioada referendumului local, cei doi participanți la referendum au desemnat câte un reprezentant al formațiunii în cadrul CECEM Chișinău nr. 1 (PSRM – prin hotărârea CECEM nr. 5 din 12 octombrie 2017, iar PL – prin hotărârea CECEM nr. 10 din 22 octombrie 2017). Concomitent, menționăm că PSRM a solicitat desemnarea în cadrul CEC a unui reprezentant cu drept de vot consultativ (Hotărârea CEC nr. 1178 din 13 octombrie 2017).

Total BESV BESV cu 7 membri BESV cu 9 membri BESV cu 11 membri

307

37

126 144

BESV pentru referendumul local în funcție de numărul de membri

Total membri BESV Femei Bărbați

2977

2234

733

Componența BESV conform statisticii de gen

23

2.2.9. Acreditarea observatorilor

Conform art. 63 alin. (1) din Codul electoral, la cererea concurenților electorali, consiliul electoral de circumscripție acreditează câte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secțiile de votare. Conform observatorilor Promo-LEX, până la data publicării raportului de față, CECEM Chișinău nu a eliberat acreditări pentru observatori.


2.1. Hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale

2.1.1. Prezentare generală

În vederea organizării alegerilor locale noi din 19 noiembrie 2017, CEC a adoptat 51 de hotărâri. Astfel, în măsura parvenirii circumstanțelor prevăzute de lege pentru organizarea alegerilor noi, au fost adoptate 10 hotărâri prin care a fost stabilită data desfășurării alegerilor în cele 10 localități din țară.

La 19 septembrie 2017, CEC a adoptat hotărârea nr. 1119 prin care a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare si desfășurare a alegerilor locale noi. De asemenea, prin alte 28 de hotărâri CEC a decis asupra: convocării membrilor care nu activează permanent în Comisia Electorală Centrală și repartizării atribuțiilor între membrii Comisiei în perioada electorală; convocării și degrevării unor membri ai Consiliilor electorale ale circumscripțiilor electorale pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale noi ale primarilor și asupra angajării personalului în aparatele de lucru ale consiliilor; asupra plafonului general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral la alegerile locale noi; cuantumului creditului fără dobândă acordat concurenților electorali la alegerile locale noi; confirmării reprezentanților cu drept de vot consultativ în CEC din partea unor partide pentru perioada campaniei electorale a alegerilor locale noi și asupra confirmării persoanelor responsabile de finanțe (trezorierii) din partea unor partide, pentru perioada campaniei electorale; modificării și completării unor Regulamente și asupra aprobării modelului invitaţiei la votare pentru alegerile locale noi din data de 19 noiembrie 2017.

Suplimentar, CEC a examinat 1 cerere de acreditare a observatorilor și în acest sens a adoptat 1 hotărâre prin care au fost acreditați 16 observatori naționali din partea Asociației Promo-LEX în vederea monitorizării alegerilor locale noi ale primarilor în unele localități din data de 19 noiembrie 2017. Prin alte 11 hotărâri, CEC a constituit circumscripțiile electorale și Consiliile electorale ale circumscripțiilor electorale.

2.1.2. Constituirea circumscripțiilor electorale de nivelul I

La data de 3 octombrie 2017, respectând prevederile Codului electoral și ale Programului calendaristic, CEC a adoptat Hotărârea nr. 1144, prin care a constituit circumscripțiile electorale de nivelul întâi pentru desfășurarea alegerilor locale noi din 19 noiembrie 2017, după cum urmează:

circumscripția electorală orășenească Sîngera nr. 1/4, municipiul Chișinău; circumscripția electorală comunală Berlinți nr. 6/6, raionul Briceni; circumscripția electorală comunală Zîrnești nr. 7/37, raionul Cahul; circumscripția electorală comunală Plopi nr. 8/19, raionul Cantemir; circumscripția electorală comunală Ștefănești nr. 18/33, raionul Florești; circumscripția electorală sătească Fundurii Noi nr. 19/10, raionul Glodeni; circumscripția electorală comunală Lăpușna nr. 20/21, raionul Hîncești; circumscripția electorală comunală Sărăteni nr. 22/18, raionul Leova; circumscripția electorală sătească Căpriana nr. 30/3, raionul Strășeni; circumscripția electorală comunală Ghiliceni nr. 34/14, raionul Telenești.

24

2.1.3. Constituirea Consiliilor electorale ale circumscripțiilor electorale

Conform prevederilor art. 26, 27 și 120 din Codul Electoral, precum și ale prevederilor Programului calendaristic, la 9 octombrie 2017, CEC a adoptat hotărârile nr. 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157 și 1158, prin care au fost constituite Consiliile electorale ale circumscripțiilor electorale. Din cele 10 CECE I constituite, 2 au o componență nominală de 9 membri (s. Căpriana și s. Fundurii Noi), iar celelalte 8 CECE – 7 membri. Observatorii Promo-LEX au constatat, pe parcursul perioadei monitorizate, o stabilitate în ceea ce privește componența consiliilor, raportând doar două modificări în componența CECE I (s. Fundurii Noi, r-nul Glodeni, și c. Plopi, r-nul Cantemir). Motivul modificării a fost demisia celor 2 membri CECE.

Concomitent, menționăm că, conform informației prezentate de observatorii Promo-LEX, a fost respectat termenul (până la 12.10.2017) de organizare a primei ședințe CECE I și, respectiv, de alegere a conducerii de către toate autoritățile electorale vizate (a se vedea Graficul nr.6).

Graficul nr.6

2.1.4. Contestații

În data de 23 și, respectiv, de 26 octombrie 2017, cetățeanul Feodosii Cavcaliuc a depus la CEC contestațiile nr. CEC-9 ALN/1 și nr. CEC-9 ALN/2, prin care s-a plâns pe Consiliul electoral al circumscripției electorale orășenești Sîngera nr. ¼ că nu ar publica propriile hotărâri adoptate pe pagina web www.singera.md și pe panoul informativ. Acesta a anexat la contestație în calitate de probe - fotografii cu panoul informativ din preajma Consiliului electoral.

La rândul său, CEC a analizat contestațiile și, în cele din urmă, le-a restituit contestatarului pe motiv că acestea nu ar fi conforme cerințelor art. 65 alin. (5) din Codul electoral, care prescrie că o contestație trebuie să conțină: descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerințele contestatarului, semnătura și datele de identitate ale persoanei care o depune. Or, contestatarul nu a invocat care anume prevedere legală a fost încălcată, drept temei legal fiind invocat Codul electoral, în mod general.

Totodată, în scrisoarea sa nr. CEC 8/1698, CEC a ținut să menționeze că hotărârile Consiliului electoral al circumscripției electorale orășenești Sângera nr. ¼ sunt plasate pe pagina web a Primăriei or. Sîngera, mun. Chișinău – www.singera.md (conform unei Circulare a CEC prin care s-a solicitat APL să pună la dispoziția organelor electorale mijloacele de aducere la cunoștință publică a hotărârilor adoptate).

08-10-17

09-10-17

10-10-17

11-10-17

Respectarea termenului de alegere a conducerii CECE

25

De asemenea, în data de 30 octombrie 2017, concurentul electoral la alegerile locale noi, pentru funcția de primar al or. Sîngera, Duca Ion, a depus o contestație la CEC în care a comunicat despre "acțiunile de oferire a bunurilor materiale de către contracandidatul său, Poiată Valeriu, ademenind astfel alegătorii și născând o concurență neloială".

La rândul său, CEC a redirecționat contestația Procuraturii Anticorupție și, totodată, a comunicat contestatarului că, potrivit art. 65 alin. (1) și 66 alin. (1) din Codul electoral, acțiunile și inacțiunile concurentului electoral se contestă direct în instanța de judecată, organele electorale fiind competente să examineze numai contestațiile ce vizează legalitatea hotărârilor organelor electorale inferioare.

2.2. Activitatea Consiliilor Electorale de Circumscripție Electorală de nivel I

2.2.1. Programul de lucru CECE I

În perioada 17 – 26 octombrie 2017, cu excepția zilelor de odihnă, observatorii Promo-LEX au efectuat câte o vizită la fiecare din cele 10 CECE I. S-a constatat că acestea activau conform graficului de lucru aprobat (oficiile erau deschise).

În conformitate cu prevederile art. 27, alin. (8) din Codul Electoral, în decursul a 4 zile de la data constituirii, CECE trebuie să aducă la cunoștință publică componența și sediul său, modul de contactare pentru relații. Contrar celor expuse, observatorii Promo-LEX au raportat 3 situații în care CECE I nu au informat public despre componența și orarul de lucru al acestora2 (c. Ștefănești, s. Fundurii Noi și s. Căpriana – a se vedea Graficul nr. 7).

Graficul nr. 7

2.2.2. Înregistrarea concurenților pentru alegerile locale noi

La alegerile locale noi din 19 noiembrie 2017, pentru funcția de primar au fost înregistrați 29 de concurenți electorali (10 circumscripții electorale). Dintre aceștia, 4 concurenți sunt candidați

2 În contextul depunerii contestației pe acțiunile/inacțiunile CECE I Sîngera, conform căreia nu ar publica propriile hotărâri adoptate, menționăm că potrivit observatorului Promo-LEX, CECE I Sîngera a adus la cunoștință publică componența și sediul său, modul de contactare pentru relații prin plasarea pe panoul informativ din interiorul instituției.

Informare publică despre componența și orarul de lucru al CECE I

26

independenți, iar 25 concurenți sunt desemnați de formațiunile politice (a se vedea Graficul nr. 8 și Tabelul nr. 1).

Graficul nr. 8

Tabelul nr. 1. Concurenții la funcția de primar la alegerile locale noi (19.11.20017)

N/O Nume concurent Apartenența politică Localitatea

1 Brînzila Sergiu Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova

or. Sîngera, Chișinău

2 Poiată Valeriu Partidul Democrat din Moldova

3 Lari Nichita Partidul Liberal

4 Baciu Igor Partidul Național Liberal

5 Duca Ion Partidul Politic Partidul Nostru

6 Popa Valeriu Partidul Politic Partidul Popular European din Moldova

1 Grosu Ion Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova s. Căpriana,

Strășeni 2 Scutaru Ion Partidul Democrat din Moldova

3 Scutaru Afina Candidat independent

1 Beliciuc Iurii Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova

c. Berlinți, Briceni

2 Oleinic Viorica Partidul Democrat din Moldova 3 Colțiuc Victor Partidul Politic Partidul Nostru 4 Burlaca Ghenadii Candidat independent

1 Ghetmancenco Tatiana Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova s. Fundurii Noi, Glodeni 2 Colenco Vasili Partidul Democrat din Moldova

1 Hajdeu Ion Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova c. Ghiliceni,

Telenești 2 Rotaru Nicolae Partidul Democrat din Moldova 3 Hajdeu Vera Candidat independent

1 Bubuioc Ion Partidul Democrat din Moldova c. Lăpușna,

Hîncești

1 Cojocari Ivan Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova

c. Ștefănești, Florești

2 Zdraguș Ludmila Partidul Democrat din Moldova

3 Patraș Valeriu Partidul Comuniștilor din Republica Moldova

4 Pupeza Anton Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova

1 Ungureanu Vladimir Partidul Democrat din Moldova c. Sărăteni, Leova 2 Prida Igor Candidat independent

34%24%

7%

7%

3%3% 3% 3%

14%

Apartenența politică a concurenților electoralila alegerile locale din 19.11.2017

PDM PSRM PPRM PN PCRM PL PNL PPEM CI

27

1 Todorov Anatoli Partidul Democrat din Moldova c. Plopi, Cantemir 2 Paşcenco Maria Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova

1 Pascal Victor Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova c. Zîrnești, Cahul 2 Beju Nicolae Partidul Democrat din Moldova

2.2.3. Componența CECE I din perspectiva statisticii de gen

MO Promo-LEX a evaluat nivelul de respectare al Legii cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați la desemnarea membrilor în cadrul CECE I. Astfel, s-a constatat că în cadrul CECE I, din totalul de 74 membri(e), 78% sunt femei, iar 22% sunt bărbați (a se vedea Graficul nr. 9). Concomitent, constatăm că la funcțiile de Președinte al CECE, în 60% dintre acestea au fost desemnați bărbați.

Graficul nr. 9

2.2.4. Constituirea secțiilor de votare

Conform art. 29 din Codul Electoral, secțiile de votare (SV) se constituie de către CECE I, în baza propunerilor APL, cu minim 35 de zile înainte de data alegerilor. Conform Programului calendaristic aprobat de CEC, termenul-limită pentru constituirea SV a fost de 14.10.2017.

Au fost constituite 24 SV. În baza informației prezentate de observatorii Promo-LEX, termenul-limită de constituire a SV a fost respectat de toate CECE I (a se vedea Graficul nr.10).

Total Membri Funcții Conducere


58

23

49 10

16

7 61 0

Componența CECE I conform statisticii de gen

Femei Barbați

28

Graficul nr.10

2.2.5. Amplasarea/Modificarea sediilor BESV

Potrivit observatorilor Promo-LEX, toate sediile SV au fost deschise în locații - proprietate publică (a se vedea Graficul nr. 11). Din totalul de 24 SV, cele mai multe (12) sunt amplasate în sediile instituțiilor de învățământ (școli, licee, grădinițe), urmate de cele amplasate în Case de cultură (9 SV). Comparativ cu alegerile prezidențiale din octombrie-noiembrie 2016, o SV și-a modificat amplasarea (s. Plopi – din Grădiniță a fost transferat în Casa de cultură.

Graficul nr. 11

2.2.6. Constituirea BESV

Conform art. 29, alin. (10) din Codul Electoral, BESV se constituie de către CECE cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor, dintr-un număr impar de membri, de cel puțin 5 și cel mult 11 persoane. Conform Programului calendaristic aprobat de CEC, termenul-limită pentru constituirea BESV a fost de 24.10.2017.

Observatorii Promo-LEX au raportat că procedurile și termenii privind constituirea BESV au fost respectate (a se vedea Graficul 12). Menționăm că în cazul s. Fundurii Noi și s. Căpriana, CECE I are funcția și de BESV (în localitățile respective există doar câte o singură Secție de Votare). Astfel, din cele 24 BESV, 2 au fost constituite din câte 5 membri, 17 – din câte 7 membri, iar 5 – din câte 9 membri.

Graficul nr. 12

11-10-17

12-10-17

13-10-17

14-10-17

Respectarea termenului de constituire a SV de către CECE I

Instituții de învățământ

Case de cultură

Instituții de sănătate publică

Primării

Penitenciar (Rusca)

50%

38%

4%

4%

4%

Amplasarea Secțiilor de Votare

29

2.2.7. Modificare componenței BESV

Observatorii Promo-LEX au raportat schimbări în componența numerică a două BESV-uri, realizate de către CECE I c. Zîrnești (r. Cahul), unde un membru al biroului nr. 7/63, desemnat de PSRM, a fost înlocuit cu un alt membru desemnat de PSRM (demisie) și, respectiv, CECE I c. Ștefănești (r. Florești), unde un membru al biroului nr. 18/62, desemnat de PSRM, a fost revocat la solicitarea CECE I (incompatibilitate), fiind înlocuit cu un alt membru al PSRM.

2.2.8. Înregistrarea reprezentanților cu drept de vot consultativ

În conformitate cu art. 15 alin. (1) din Codul electoral, concurenții electorali pot desemna, pentru perioada campaniei electorale, în organele electorale care i-au înregistrat, precum și în organele electorale ierarhic inferioare, câte un reprezentant cu drept de vot consultativ.

Astfel, conform constatărilor observatorilor Promo-LEX, pentru perioada alegerilor locale noi, au fost înregistrați reprezentații cu drept de vot consultativ a candidaților în 3 CECE I, conform Tabelului nr. 2.

Tabelul nr. 2. Reprezentanți cu drept de vot consultativ înregistrați de către CECE I

Nr. CECE Formațiunea politică care a desemnat

1. c. Sărăteni, Leova PDM (1); Candidat Independent (1)

2. s. Plopi, Cantemir PDM (1)

3. c. Berlinți, Briceni PDM (1); PN (1).

Concomitent, menționăm că pentru alegerile locale noi, PSRM și PN au desemnat reprezentanți cu drept de vot consultativ în cadrul CEC (Hotărârile CEC nr. 1196 din 20 octombrie 2017 și, respectiv, nr. 1210 din 24 octombrie 2017).

2.2.9. Acreditarea observatorilor

Conform art. 63, alin. (4) din Codul Electoral, observatorii din partea asociațiilor obștești calificate din Republica Moldova se acreditează prin hotărâre a CEC sau a CECE. Astfel, prin Hotărârea CEC 1127 din 26 septembrie 2017, CEC a acreditat 16 observatori naționali ai Asociației Promo-LEX (8 bărbați și 8 femei).

Berlinti

Căpriana

Fundurii…

Ghiliceni

Lăpușna

Plopi

Sărăteni

Singera

Ștefănești

Zîrneşti

2

3

2

2

2

4

5

2

1

1

Respectarea termenului de constituire a BESV de către CECE I

09-10-17 23-10-17 24-10-17

30

Conform art. 63 alin. (1) din Codul Electoral, la cererea concurenților electorali, consiliul electoral de circumscripție acreditează câte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secțiile de votare. Conform observatorilor Promo-LEX, până la data publicării raportului de față, niciun CECE I nu a eliberat acreditări pentru observatori.

2.3. Funcționarea birourilor electorale ale secțiilor de votare (BESV)

2.3.1. Alegerea conducerii BESV. Cazuri de încălcare a legislației electorale

În conformitate cu prevederile art. 29, alin. (12) a Codului electoral, în decursul a 2 zile de la data constituirii biroului electoral al secției de votare, membrii acestuia aleg din rândul lor președintele, vicepreședintele și secretarul biroului.

În conformitate cu informația furnizată de observatorii Promo-LEX, constatăm că cel puțin în cazul a 4 BESV-uri au fost încălcate termenele legale de alegere a președintelui, vicepreședintelui și secretarului (BESV nr. 20/38, 20/39, 20/40 și 20/41 din c. Lăpușna (r. Hîncești)), unde primele ședințe au avut loc la 27.10.2017 – cu o zi mai târziu decât prevederile legale (a se vedea Graficul nr. 13).

Graficul nr. 13

2.3.2. Programul de lucru BESV

Conform art. 29, alin. (11) din Codul Electoral, în decursul a 2 zile de la data constituirii BESV, membrii acestuia aleg din rândul lor președintele, vicepreședintele și secretarul biroului, adoptă hotărârea respectivă, comunicând-o imediat CECE și aducând la cunoștință publică componența și sediul biroului electoral, modul de contactare pentru relații.

Observatorii Promo-LEX au raportat 11 cazuri în care membrii BESV nu au făcut publică informația privind componența BESV și, respectiv, orarul de lucru al acestora (a se vedea Graficul 14).

Graficul nr. 14

2

1 1

2

0

3

2

5

2 2

0 0 0 0

4

0 0 0 0 0

Respectare termen de alegere a conducerii BESV

In termen (nr. de BESV-uri) Termen depășit (nr. de BESV-uri)

31

2.3.3. Ocuparea funcțiilor de conducere în BESV din perspectiva statisticii de gen

Observatorii Promo-LEX au constatat că în cadrul BESV, din cei 174 membri, 81% sunt ocupate de femei. Concomitent, din cele 72 de funcții de conducere (președinte, vicepreședinte și secretar), 81% sunt ocupate de femei, iar 19% - de bărbați (a se vedea Graficul nr. 15).

Graficul nr. 15

Afisare publică a informației privind componența și orarul de lucru al BESV

Total Membri Funcții Conducere


33 14 7 5 2

141

5817 19 22

Componența BESV conform statisticii de gen

Barbați Femei

32

III.ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

Referendum local. Rolul APL în contextul organizării referendumului local a vizat: desemnarea membrilor organelor electorale inferioare, asigurarea locului de afișaj, identificarea sediilor SV etc. În același timp, constatăm un grad redus de conformare a APL cu prevederile legale privind publicitatea informației privind organizarea procesului electoral. Astfel, potrivit observatorilor Promo-LEX, în perioada 27 septembrie – 26 octombrie 2017, 23 autorități APL au adoptat decizii privind stabilirea minimului de locuri speciale de afișaj electoral, dintre acestea decizia respectivă a fost afișată la sediul autorității doar în cazul a 2 autorități (Băcioi și Cruzești). În același context, toate aceste 23 APL au adoptat decizii/emis hotărâri privind asigurarea locurilor speciale pentru întâlnirea candidaților cu alegătorii, însă doar 2 APL au făcut publică informația respectivă (Cruzești și Vatra, mun. Chișinău).

Alegeri locale noi. Rolul administrației publice locale (APL) în alegerile locale noi monitorizate a ținut de activități de organizare a scrutinului. În condițiile realizării atribuțiilor de primar de către o persoană ce asigura interimatul funcției, MO Promo-LEX constată că, de principiu, APL și-a realizat atribuțiile în domeniu, contribuind la buna organizare a procesului. În cazul unei APL din 10, decizia privind stabilirea locurilor pentru afișaj electoral și de întâlniri cu alegătorii nu a fost afișată public(s. Fundurii Noi), iar în cazul alteia – nici nu a fost aprobată o astfel de decizie (c. Lăpușna).



3.1. Activități de organizare a alegerilor cu implicarea administrației publice locale (APL)

În perioada monitorizată, APL a fost implicată în următoarele tipuri de activități prevăzute de legislația în vigoare, conform responsabilităților privind organizarea procesului electoral: - desemnarea membrilor CECE II; - asigurarea locurilor speciale pentru afișaj electoral și întâlnirilor cu alegătorii; - desemnarea membrilor BESV; - participarea la identificarea sediilor SV, proprietate publică.

3.2. Stabilirea locurilor pentru afișaj electoral și întâlniri cu alegătorii

Conform art. 47 alin. (7) al Codului electoral, autoritățile administrației publice locale sunt obligate ca, în termen de 3 zile de la data începerii perioadei electorale, să stabilească și să garanteze un minim de locuri speciale de afișaj electoral, un minim de localuri pentru desfășurarea întâlnirilor cu alegătorii. Deciziile/dispozițiile respective sunt afișate imediat la sediul acestor autorități și sunt aduse la cunoștința subiecților interesați prin intermediul mijloacelor de informare în masă, al altor mijloace de comunicare disponibile.

Observatorii Promo-LEX au constatat că, în perioada 27 septembrie – 26 octombrie 2017, 23 autorități APL au adoptat decizii privind stabilirea minimului de locuri speciale de afișaj electoral. Dintre acestea, în cazul a doar 2 autorități (APL Băcioi și Cruzești) decizia respectivă a fost afișată la sediul autorității. În cazul celorlalte 21 autorități – deciziile nu au fost afișate (a se vedea Graficul nr. 16).

33

Graficul nr. 16

În conformitate cu prevederile Regulamentului privind modalitatea plasării publicității electorale și de promovare politică pe panourile publicitare, pentru fiecare concurent electoral este prevăzut spațiul pentru publicitate electorală în mărime de 1 m2. În rezultatul monitorizării de către observatorii Promo-LEX, s-a constatat că într-o localitate - c. Băcioi, spațiul oferit pentru afișaj electoral nu este suficient.

În același context, conform observatorilor Promo-LEX, toate cele 23 APL au adoptat decizii/emis hotărâri privind asigurarea locurilor speciale pentru întâlnirea candidaților cu alegătorii (a se vedea Graficul nr.17). Cu toate acestea, doar 2 APL au făcut publică informația respectivă (Cruzești și Vatra, mun. Chișinău).

Graficul nr.17

Adoptarea și publicarea deciziei privind afișajul electoral

Adoptare decizie Afisare decizie

Adoptarea și publicarea deciziei privind localurile pentru întruniri

Adoptare decizie Afisare decizie

34


3.1. Activități de organizare a alegerilor cu implicarea administrației publice locale (APL)

În perioada monitorizată, APL a fost implicată în următoarele tipuri de activități prevăzute de legislația în vigoare, conform responsabilităților privind organizarea procesului electoral:

desemnarea membrilor CECE I; asigurarea locurilor speciale pentru afișaj electoral și întâlniri cu alegătorii; desemnarea membrilor BESV; participarea la identificarea sediilor SV, proprietate publică;

3.2. Stabilirea locurilor pentru afișaj electoral și întâlniri cu alegătorii

Conform art. 47 alin. (7) al Codului electoral, autoritățile administrației publice locale sunt obligate ca, în termen de 3 zile de la data începerii perioadei electorale, să stabilească și să garanteze un minim de locuri speciale de afișaj electoral, un minim de localuri pentru desfășurarea întâlnirilor cu alegătorii. Deciziile/dispozițiile respective sunt afișate imediat la sediul acestor autorități și sunt aduse la cunoștința subiecților interesați prin intermediul mijloacelor de informare în masă, al altor mijloace de comunicare disponibile.

Observatorii Promo-LEX au constatat că, în perioada 27 septembrie – 26 octombrie 2017, 9 autorități APL au adoptat astfel de decizii (a se vedea Graficul nr. 18). Dintre acestea, în cazul a 8 autorități decizia respectivă a fost afișată la sediul autorității, iar în cazul unei autorități (c. Fundurii Noi) - decizia nu a fost afișată public. În cazul celei de-a zecea autorități APL (c. Lăpușna, r. Hîncești), nu a fost aprobată o decizie privind locurile speciale pentru afișaj și, respectiv, locuri pentru întruniri. Motivul invocat de reprezentanții primăriei a fost existența unei decizii în acest scop de la alegerile anterioare.

Graficul nr. 18

În conformitate cu prevederile Regulamentului privind modalitatea plasării publicității electorale și de promovare politică pe panourile publicitare, pentru fiecare concurent electoral este prevăzut spațiu pentru publicitate electorală în mărime de 1 m2. În rezultatul monitorizării de către observatorii Promo-LEX, s-a constatat că într-o localitate - c. Berlinți (r. Briceni), spațiul oferit pentru afișaj electoral nu este suficient (în c. Berlinți au fost înregistrați 4 candidați).

În același context, conform observatorilor Promo-LEX, doar o singură APL (c. Berlinți, r. Briceni) din cele 10 vizate nu a asigurat locuri speciale pentru întâlnirea candidaților cu alegătorii. În cazul celorlalte 9 primării, au fost asigurate localuri pentru întâlnirea cu concurenții electorali, acestea fiind oferite gratis.

Adoptarea și publicarea deciziei privind spațiile pentru afișaj electoral

Afisare decizie Adoptare decizie

35

IV.CONCURENŢII ELECTORALI Referendum local. Activitatea de agitație în contextul referendumului local este promovată de cei doi participanți – PSRM și PL. Din totalul de 58 de activități de promovare constatate, 50 au fost raportate pentru PSRM, iar 8 - pentru PL. Utilizarea publicității stradale/promoționale/on-line rămâne o componentă importantă a marketingului electoral al participanților. Observatorii Promo-LEX au raportat 86 de cazuri de acest gen, în 81 fiind vorba de acțiunile PSRM, iar în 5 – de implicarea PL. A fost raportat un caz ce poate fi calificat drept utilizare a resurselor administrative de către reprezentantul PSRM.

Alegeri locale noi. În perioada monitorizată a alegerilor locale noi activitățile de agitație electorală ale concurenților au fost modeste, ca număr. MO Promo-LEX a înregistrat 3 activități, dintre care 2 se referă la promovarea online a candidaților, iar una ține de oferirea unor servicii de pelerinaj. Conform observatorilor Promo-LEX, toate activitățile au fost concentrate în or. Sîngera, care de altfel este și cea mai mare localitate ca număr de SV, respectiv ca număr de concurenți.



4.1. Activități de promovare

Conform observatorilor Promo-LEX, în perioada monitorizată au fost organizate cel puțin 58 de activități de agitație în cadrul referendumului local. 50 dintre acestea au fost organizate de PSRM, iar 8 - de către PL (a se vedea Graficul nr. 19). Cele mai utilizate instrumente de agitație sunt întâlnirile cu alegătorii – 29 de cazuri.

Graficul nr. 19. Activități de agitație electorală

4.2. Cazuri ce pot fi calificate drept utilizare de resurse administrative în campanie electorală

În acest context, observatorii Promo-LEX au raportat o situație de organizare a unei întâlniri cu alegătorii într-o instituție publică pe parcursul zilei de muncă. Astfel, la 26 octombrie 2017, aproximativ la orele 14, consilierul PSRM în cadrul CMC, dl Melniciuc Alexandr, a organizat o întâlnire cu angajații grădiniței nr. 87 de pe str. Ion Creangă, 62/2 (cca 12 participanți).

Amintim că în conformitate cu prevederile ordinului Direcției generale educație, tineret și sport a Primăriei Chișinău nr. 1348 din 18.10.20173 evenimentele ce țin de campania pentru referendum

3 http://www.chisinauedu.md/sites/default/files/files/ordin_nr_1348_din_18.10.2017.pdf

Conferință de presă

Întrunire cu alegătorii

Corturi distribuire material…

Distribuire materiale electorale

Salubrizare spații

Total evenimente

1

7

0

0

0

8

1

22

15

8

4

50

Activități de agitație electorală

PSRM PL

http://www.chisinauedu.md/sites/default/files/files/ordin_nr_1348_din_18.10.2017.pdf

36

vor avea loc în afara programului de activitate a instituțiilor de învățământ (în cazul dat a instituției de învățământ preșcolar). Or, analizând conținutul Regulamentului instituției de învățământ preșcolar4, deducem că întâlnirea s-a desfășurat în timpul programului de activitate al instituției.

4.3. Publicitate stradală/promoțională/on-line

Observatorii Promo-LEX au identificat cel puțin 86 de cazuri în care participanții la referendumul local au utilizat aceste tipuri de publicitate în activitatea de agitație. În 81 de cazuri este vorba de acțiunile PSRM, în timp ce în 5 – de implicarea PL.

În cazul PSRM, cel mai utilizat gen de publicitate au fost posterele, pliantele, afișele și ziarele. Acestea erau repartizate de persoane care purtau semne de vizibilitate marca PSRM (scurte, genți). În cazul PL au fost utilizate postere, pliante și flyere (a se vedea Graficul nr. 20).

Graficul nr. 20


4.1. Activități de oferire de bunuri și servicii din cadrul campaniei electorale

Conform observatorilor Promo-LEX, cel puțin un candidat a organizat o activitate de oferire de servicii în contextul campaniei electorale. Este vorba despre candidatul Nichita Lari, desemnat de PL, drept concurent la funcția de primar în or. Sîngera, care la data de 29 octombrie 2017, a organizat un pelerinaj la Mănăstirea Hîncu. Au participat 30 persoane, în a cărui scop a fost utilizat un autocar pentru transportarea pasagerilor. Cheltuielile de transport au fost suportate de concurentul PL.

4.2. Publicitate stradală/promoțională/on-line

Observatorii Promo-LEX au identificat două cazuri în care concurenții electorali au utilizat publicitatea on-line:

Nichita Lari, desemnat de PL, concurent la funcția de primar în or. Sîngera, a distribuit un material pe pagina sa de Facebook, precum și în grupul său de susținere - ,,Votează Nichita Lari,, - un pliant cu conținut electoral în care sunt descrise promisiunile și convingerile sale;

4 http://edu.gov.md/sites/default/files/regulamentul_institutiei_de_educatie_prescolara.pdf

Panouri/Billboard-uri

Materiale promoționale (scurte, genți)

Postere/pliante/afișe

Ziare, flyere

Total

9

23

27

22

81

0

0

1

4

5

Utilizarea publicității stradale/promoționale

PL (nr. cazuri) PSRM (nr. cazuri)

http://edu.gov.md/sites/default/files/regulamentul_institutiei_de_educatie_prescolara.pdf

37

Ion Duca, desemnat de PN, concurent la funcția de primar în or. Sîngera, la 28 octombrie 2017, a postat pe pagina sa de Facebook un material cu conținut video (calitate profesională) în care relatează despre reușitele sale în calitate de consilier.

V.FINANŢAREA CAMPANIEI ELECTORALE Referendum local. În contextul monitorizării financiare a referendumului local, MO Promo-LEX apreciază armonizarea Regulamentului privind finanțarea campaniilor electorale la noile prevederi ale Codului electoral, inclusiv, a recomandărilor formulate de misiune anterior. Totodată, deși au fost înregistrați doi participanți la referendum (PL și PSRM), doar PSRM a raportat venituri de 377 000 lei și cheltuieli de 374 211,77 lei, în timp ce PL a înregistrat raportul la 0 lei. Observatorii Promo-LEX au remarcat activități suplimentare de agitație electorală care indică cheltuieli neraportate adiționale celor raportate, ceea ce semnalează în continuare un grad insuficient de transparență în reflectarea mijloacelor financiare utilizate.

Alegeri locale noi. În cadrul monitorizării aspectelor financiare ale alegerilor locale noi, Promo-LEX a constatat diminuarea gradului de raportare la CEC și CECE I pentru prima săptămână de raportare, astfel încât din 12 CE înregistrați la CEC doar 2 (PDM, PSRM) au depus rapoarte financiare pentru prima săptămână de campanie electorală (20 – 27 octombrie 2017). Dintre aceștia, doar PSRM a reflectat venituri și cheltuieli pentru prima săptămână de campanie. Niciun candidat independent nu a depus raport financiar sau demers de neefectuare a cheltuielilor la CECE I. În perioada de raportare, doar un CE a declarat venituri și cheltuieli (PSRM). Conform constatărilor observatorilor Promo-LEX, pentru perioada 17 octombrie – 27 octombrie 2017, niciun concurent electoral nu a efectuat vreun eveniment electoral care să fi implicat anumite costuri.



5.1. Activități de organizare a funcționării grupurilor de inițiativă (GI)

5.1.1. Amendarea Regulamentului privind finanțarea grupurilor de inițiativă

La 16 mai 2017, CEC a modificat Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă5 în scopul dezvoltării dispozițiilor Regulamentului aferent activității grupurilor de inițiativă pentru desfășurarea referendumurilor locale. În continuare, au fost aplicate următoarele modificări:

la pct. 3 noțiunea ”grupul de inițiativă”, după cuvintele ”Comisia Electorală Centrală” se introduce textul ”sau autoritatea publică locală, ori instanța de judecată în cazul inițierii referendumului local”;

la pct. 3 noțiunea ”activitate de colectare a semnăturilor”, cuvintele ”de CEC” se exclud; la pct. 5 prima propoziție, după cuvintele ”după înregistrarea la Comisia Electorală Centrală” se

introduce textul ”sau autoritatea publică locală, ori instanța de judecată în cazul inițierii referendumului local”;

la pct. 5 lit. a), după cuvântul „Comisie” se introduce textul ”sau autoritatea publică locală, ori instanța de judecată în cazul inițierii referendumului local”;

la pct. 21, cuvântul ”primirea” se substituie prin cuvântul ”acceptarea”.

5 Regulamentul CEC privind finanțarea grupurilor de inițiativă, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 114 din 18 august 2016, modificat prin Hotărârea CEC nr. 935 din 16 mai 2017 http://cec.md/files/files/Legi/tabel_regulamente/114_1Reg_finan%C8%9B_grup_ini%C8%9Biat_vers_redactat%C4%83%20cu%20modificari%202017.pdf

http://cec.md/files/files/Legi/tabel_regulamente/114_1Reg_finan%C8%9B_grup_ini%C8%9Biat_vers_redactat%C4%83%20cu%20modificari%202017.pdf

http://cec.md/files/files/Legi/tabel_regulamente/114_1Reg_finan%C8%9B_grup_ini%C8%9Biat_vers_redactat%C4%83%20cu%20modificari%202017.pdf

38

5.1.2. Stabilirea plafonului general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Destinat grupului de inițiativă” pentru convocarea Referendumului

Art. 38, alin. (10) din Codul electoral și pct. 6 din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 114 din 18 august 2016, CEC stabilește plafonul general al mijloacelor ce pot fi virate în contul „Destinat grupului de inițiativă”, luând ca bază de calcul un coeficient înmulțit la numărul maxim de semnături necesare a fi colectate de către grupul de inițiativă întru inițierea unui referendum local.

La data de 16 mai 2017, cu respectarea prevederilor legale, dar și a termenilor din programul calendaristic, CEC a stabilit plafonul mijloacelor financiare în mărime de 1 637 327,62 lei, ce pot fi transferate pe contul „Destinat grupului de inițiativă”. Plafonul a fost obținut prin înmulțirea coeficientului în mărime de 25,42 lei la 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot - 64 411 alegători. Coeficientul de 25,42 lei a fost stabilit în baza legislației actualizate și constituie 0,5% din salariul mediu pe economie pentru anul precedent anului scrutinului, care constituie 5 048 lei.

MO Promo-LEX salută atât formula de calcul a plafonului, cât și argumentarea stabilirii ponderii de 10% din numărul alegătorilor din circumscripția în care va avea loc colectarea semnăturilor, pondere ce trebuie respectată și în cazul numărului minim de semnături colectate pentru inițierea unui referendum. Totodată, Promo-LEX constată suficiența plafonului mijloacelor bănești în vederea desfășurării activității de colectare a semnăturilor.

5.1.3. Deschiderea contului cu mențiunea „Destinat grupului de inițiativă” și prezentarea trezorierului

Potrivit CEC, la 15 mai 2017, grupul de inițiativă, înregistrat la 27 aprilie 2017, pentru colectarea semnăturilor de inițiere a referendumului local privind revocarea din funcție a Primarului General al municipiului Chișinău, și-a deschis cont bancar “Destinat grupului de inițiativă”. În continuare, la 20 mai 2017, acesta a desemnat-o pe dna Olga Rață în calitate de persoană responsabilă de finanţe (trezorier) din partea grupului6.

5.2 Raportarea financiară totalizatoare a grupului de inițiativă în perioada de colectare a semnăturilor

În perioada 19 mai 2017 – 10 iulie 2017, grupul de inițiativă pentru colectarea semnăturilor de inițiere a referendumului local privind revocarea din funcție a Primarului General al municipiului Chișinău, a prezentat 4 rapoarte bilunare și unul totalizator7, în conformitate cu prevederile legale din Codul electoral8.

Conform rapoartelor totalizatoare, volumul veniturilor declarate de către grupul de inițiativă, pentru perioada 27 aprilie – 7 iulie 2017, este de 181 909 lei şi cuantumul cheltuielilor – de 181 909 lei. Grupul de iniţiativă nu a depăşit plafonul maxim stabilit de Comisia Electorală Centrală, de 1 637 327,62 lei pentru perioada colectării semnăturilor.

6 Potrivit art. 38 alin. (10) din Codul electoral și pct. 5 lit. a) din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă, grupul de inițiativă, în termen de 7 zile de la data înregistrării la CEC, trebuie să deschidă la bancă un cont cu mențiunea ”Destinat grupului de inițiativă” și să informeze în scris Comisia despre aceasta prin comunicarea datelor bancare respective. În caz de nedeschidere a unui astfel de cont, grupul de inițiativă are obligația de a informa despre acest fapt autoritatea electorală și de a desfășura doar activități ce nu implică cheltuieli financiare. 7 Rapoartele publicate pe www.cec.md ale grupului de inițiativă http://cec.md/index.php?pag=cat&id=1977&l=ro 8 Conform art. 38, alin. (8) din Codul electoral, în perioada electorală, GI are obligația de a prezenta în termen de cel mult 3 zile de la data prezentării listelor de subscripţie către CEC, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pentru întreaga perioadă de activitate a grupului de iniţiativă.

http://www.cec.md/

http://cec.md/index.php?pag=cat&id=1977&l=ro

39

5.3 Reglementarea finanțării campaniei electorale pentru Referendum

5.3.1. Cadrul legal

Finanțarea campaniei electorale este reglementată de Codul electoral, Legea nr. 249 privind partidele politice și Regulamentul CEC cu privire la finanțarea campaniilor electorale, adoptat prin Hotărârea CEC nr. 3352 din 4 mai 2015.

La 13 octombrie 2017, CEC a modificat Regulamentul privind finanțarea campaniilor electorale9 în scopul armonizării dispozițiilor Regulamentului corespunzător la noile prevederi ale Codului electoral. În continuare, au fost aplicate următoarele modificări:

a fost introdusă noțiunea de perioada electorală – „perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor și ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 90 zile”;

a fost introdus un nou punct 51 – „În perioada electorală, partidele politice au dreptul să accepte donații doar direct în contul „Fond electoral””;

Pct. 6 și-a modificat conținutul în felul următor “Persoanele fizice au dreptul să doneze în contul „Fond electoral”, pentru o campanie electorală, până la 50, iar cele juridice - până la 100 de salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv”;

a fost introdus un nou punct 131 - “La data începerii perioadei, partidele politice care intenționează să depună documentele pentru înregistrare în calitate de concurenți electorali și să transfere pe contul “Fond electoral” mijloacele financiare proprii deținute pe contul său, vor prezenta la CEC un raport financiar conform modelului stabilit de Comisie în baza prevederilor cuprinse la art. 382 din Codul electoral ”;

la punctul 14 subpunctul 2), cuvintele „o dată la două săptămâni” se substituie prin cuvântul „săptămânal”;

„141 Concurenții electorali au obligația să indice în rapoartele financiare toate serviciile și acțiunile prevăzute la art. 382 alin. (7) din Codul electoral, care au fost prestate gratuit de persoane fizice și juridice, precum și toate acțiunile de voluntariat în perioada campaniei electorale în favoarea concurenților electorali. Procedura de evaluare a serviciilor și acțiunilor respective se stabilește de Comisia Electorală Centrală.”

peste tot în Anexa nr. 3, textele „Săpt. 1-2”, „Săpt. 3-4”, „Săpt. 5-6”, „Săpt. 7-8”, se înlocuiesc cu textul „Săptămâna______”.

MO Promo-LEX salută aplicarea modificărilor la Codul electoral și Regulament, în contextul câtorva recomandări formulate anterior de organizație, atât în rapoartele electorale anterioare, cât și în cele din afara campaniei electorale. Astfel, Promo-LEX apreciază inițiativa de introducere a următoarelor amendamente la Regulamentul vizat, și anume:

micșorarea plafoanelor donațiilor parvenite atât de la persoanele fizice, cât și juridice; raportarea în rapoartele privind finanțarea campaniilor electorale a tuturor acțiunilor care au

avut cheltuieli, serviciilor prestate gratuit de persoane fizice și juridice, precum și a tuturor acțiunilor de voluntariat în perioada campaniei electorale în favoarea concurenților electorali;

posibilitatea transferului mijloacelor financiare existente pe contul partidului, pe contul concurentului electoral, odată cu reflectarea donatorilor primari în raportul financiar depus la CEC, la începutul campaniei electorale.

5.3.2. Fonduri electorale și trezorieri

Potrivit art. 37 litera a) din Codul Electoral, în scopul finanțării campaniei electorale, fiecare concurent electoral trebuie să-și deschidă la bancă un cont cu mențiunea „Fond electoral”, în care să fie virate mijloace financiare proprii și cele primite de la persoane fizice si juridice din țară. Potrivit

9 Regulamentul CEC privind finanțarea campaniilor electorale, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 3352 din 4 mai 2015

40

art. 38 alin. 2 lit. a) al Codului Electoral, concurentul electoral anunță CEC despre persoana responsabilă de finanțele sale.

Până la data de 24 octombrie 2017, doar 2 partide și-au înaintat candidaturile pentru a fi înregistrate în calitate de participanți la Referendum, totodată acestea și-au confirmat trezorierii la CEC și au deschis conturi bancare “Fond electoral” (a se vedea Tabelul nr. 3. Desemnarea trezorierilor).

Tabelul nr. 3. Desemnarea trezorierilor

Participanții la

Referendum

Data înregistrării la

CEC

Nr. de participanți la Referendum

Data confirmării trezorierilor de către CEC

Data deschiderii conturilor “Fond

electoral”

PL 22 octombrie 2017

1 24 octombrie 2017 22 octombrie 2017

PSRM 12 octombrie 2017

1 13 octombrie 2017 17 octombrie 2017

Total - 2 - -

5.3.3. Plafonul general al mijloacelor ce pot fi transferate pe contul “Fond electoral” al participantului la Referendum

Conform art. 38 alin. (2) lit. d) din Codul electoral, precum și a Hotărârii CEC nr. 1137 din 29 septembrie 2017 cu privire la stabilirea plafonului general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al participantului la referendum, a fost stabilit plafonul maxim de colectare a veniturilor – 16 508 739 lei. S-a luat ca bază de calcul un coeficient10 (25, 42 lei) înmulțit cu numărul de alegători din circumscripția electorală în care are loc referendumul local, mun. Chișinău (649 349 alegători). Ca bază de raportare pentru stabilirea coeficientului s-a luat salariul mediu pe economie pentru anul precedent anului referendumului – 2016, adică 5 048 lei11.

5.3.4. Prezentarea către Comisia Electorală Centrală a raportului privind mijloacele financiare proprii de pe contul partidului la începutul perioadei electorale

Potrivit art. 382 alin. (61) din Codul electoral, la data începerii perioadei electorale, partidele politice care intenționează să depună documentele pentru înregistrare în calitate de concurenți electorali și să transfere pe contul “Fond electoral” mijloacele financiare proprii deținute pe contul său, au obligația de a prezenta la CEC un raport financiar conform modelului stabilit de Comisie la alin. (1), art. 382.

Până la data de 17 octombrie 2017, doar 3 partide au prezentat rapoarte cu mijloacele financiare proprii acumulate până la începutul perioadei electorale - 19 septembrie 2017, unde au indicat veniturile, cheltuielile, cât și donatorii acestora. MO Promo-LEX constată că doar aceste trei formațiuni vor avea dreptul să transfere mijloacele financiare proprii pe conturile “Fond electoral” pentru Referendumul Local din 19 noiembrie 2017 și pentru Alegerile Locale Noi din 19 noiembrie 2017.

10 Mărimea coeficientului fiind 0,5% din salariul mediu pentru anul precedent scrutinului (5 084 lei) 11 Conform datelor Biroului Național de Statistică, salariul mediu pe economie din anul 2016 constituie 5084,0 lei, astfel mărimea coeficientului calculat este de 25,42 lei

41

Tabelul nr. 4. Mijloacele financiare de pe contul partidului la începutul perioadei electorale

Partide politice

Surse de finanțare, mii lei

Plăți, mii lei Sold inițial, mii lei

Sold final, mii lei

PDM 46 998 41 378 7 504 13 124 PL 3 403 985 3 877 6 294 PSRM 6 216 7 854 2 795 1 157 Total 56 617 50 217 14 177 20 576

5.4. Raportarea financiară a participanților la referendum

Potrivit art. 382 alin. 1 din Codul electoral, în campania electorală, săptămânal, concurentul electoral are obligația de a prezenta organelor mandatate rapoarte financiare, care trebuie să conțină informații referitoare la venituri și cheltuieli, conform destinației. În corespundere cu Programul calendaristic, până la data de 27 octombrie 2017, concurenții electorali/participanții la Referendum trebuiau să depună rapoarte privind veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală. Conform art. 22, alin. 2, lit. d) din Codul electoral și pct. 18 din Regulamentul privind finanțarea campaniilor electorale, rapoartele recepționate de către CEC sunt plasate, timp de 48 de ore de la recepționare, pe pagina web a Comisiei.

La 27 octombrie 2017, 2 participanți la referendum (PSRM, PL) au depus rapoarte financiare la CEC pentru prima săptămână de campanie electorală. Dintre aceștia, PL nu a reflectat venituri și cheltuieli pentru prima săptămână de campanie. Astfel, doar un participant la referendum a declarat venituri și cheltuieli (PSRM). Veniturile cestuia au constituit 377 000 lei, iar cheltuielile – 374 211,77 lei, sold final – 2 788,23 lei (A se vedea Graficele nr. 21 și 22).

Potrivit MO Promo-LEX, CEC a respectat termenul de 48 ore pentru publicarea rapoartelor săptămânale care au fost prezentate la 27 octombrie 2017, plasându-le pe acestea la data de 30 octombrie 2017.

Grafic nr. 21 Grafic nr. 22

5.5. Cheltuielile participanților la referendum constatate de observatorii Promo-LEX, dar care lipsesc în rapoartele financiare (săptămâna 1)

Conform constatărilor observatorilor Promo-LEX, pentru perioada 17 octombrie – 27 octombrie 2017, un concurent electoral (PSRM) fie a utilizat fonduri pe care nu le-a declarat în totalitate, fie a omis să reflecte anumite cheltuieli în raportul prezentat la CEC pentru prima săptămână de

377000

15

Suma totală donată Nr. donatori (p.f.)

Sursele de finanțare, lei

publicitate TV; 166779

publicitate radio; 71530

mijloace de informare

electronice , 119119

panouri stradale ,

13022

publicitate promoţională;

3600

servicii bancare;

161

Structura cheltuielilor declarate, lei

42

campanie electorală pentru Referendum. Cuantumul total al cheltuielilor neraportate se ridică la cel puțin 404 117 lei (a se vedea Graficul nr. 23).

Graficul nr. 23

5.5.1. Cheltuieli pentru materiale promoționale

Potrivit MO Promo-LEX, un participant la referendum (PSRM) a efectuat cheltuieli pentru materiale promoționale pe care nu le-a raportat către organele mandatate. Cheltuielile estimate de Promo-LEX sunt de cel puțin 264 150 lei.

Tabelul nr.5 . Cheltuieli pentru materiale promoționale

Ziare, 4 pag. format A3 (RO și Rus.), cu mesaje de chemare la Referendum

"Edit Tipar Grup" SRL Cost per unitate – 0,48 lei12

com. 1144 - 40000 ex., com. 1145 - 70000 ex., com. 1129 - 50000 ex; com. 1130 - 90000 ex., com. 1087 – 90000 ex., com. 1103 – 90000 ex., com. 1102 – 50000 ex.

Costuri estimate 230 400 lei

Fluturași format A5 Tipar ARVA Color SRL Cost per unitate – 0,15 lei13

factura nr. 0775 din 17 octombrie 2017, com. 0681, tir. 25000 ex.; com. 0681, facturii nr. 0773 din 13 octombrie 2017, tir. 25 000;

Costuri estimate 7 500 lei Scurte (impermeabile de culoare albă) cu logo-ul Referendum Genți cu logo-ul Referendum

Cost per unitate - 370 lei14 Cost per unitate - 180 lei15

51 unit. 41 unit.

Costuri estimate 26 250 lei

12 sinecostul unei unit. de ziar de 4 pagini format A3 este de cel puțin 0,48 lei pentru un tiraj de 100 000 ex. 13 sinecostul unei unit. de fluturaș/flyer format A5 este de cel puțin 0,15 lei pentru un tiraj de 25 000 ex. 14 sinecostul unei unit. de scurtă impermeabilă este de cel puțin 300 lei, imprimarea – 70 lei. 15 sinecostul unei genți este de cel puțin 130 lei, imprimarea – 50 lei.

114883

264150

41706

13022 3600 0

Publicitate stradală Publicitate promoțională

Voluntari

Cheltuieli total estimate vs raportate, lei

Cheltuieli estimate dePromo-LEX

Cheltuieli raportate laCEC

43

În continuare, Promo-LEX constată că sub aceeași comandă - com. 0681, au fost tipărite 2 partide de materiale promoționale, una achitată din Fond electoral, iar alta nu – ambele nu se regăsesc în raportul depus la CEC. (A se vedea imaginea de mai jos)

5.5.2. Cheltuieli de publicitate stradală și mobilă

Potrivit observatorilor Promo-LEX, pentru perioada indicată, doar un participant la referendum a efectuat cheltuieli pentru publicitatea stradală și mobilă. Cheltuielile la acest capitol nu s-au regăsit în întregime în raportul acestuia.

Conform verificărilor MO Promo-LEX, prețul minim lunar estimativ pentru plasarea unui panou stradal 6X3m2 este de cel puțin 6 660 lei, a unui panou stradal 4X2m2 – de cel puțin 2 000 lei, a unui banner 2X2m2 (pentru cort) - de cel puțin 699 lei.

Privitor la PSRM, observatorii Promo-LEX au raportat 17 unit. de banner 2x2m2, 15 unit. de billboard 6x3m2, 2 unit. de billboard 4x2m2. Potrivit estimărilor, cheltuielile pentru panourile stradale pentru 4 săptămâni sunt de cel puțin 114 883 lei.

5.5.3. Cheltuieli pentru remunerarea voluntarilor

Potrivit observatorilor Promo-LEX, în perioada de referință, PSRM a implicat în agitația electorală pentru Referendum cel puțin 37 voluntari. Dacă e să estimăm o singură zi de muncă a unui voluntar în baza salariului minim garantat pentru anul 2017, care este de 14,09 lei pe oră, atunci acesta ar fi de 112,72 lei raportat la 8 ore de muncă pe zi16. Coeficientul respectiv înmulțit la cele 10 zile de campanie și la 37 de voluntari, ne dă un minim de 41 706 lei.


5.1. Reglementarea finanțării campaniei electorale

5.1.1. Cadrul legal

Finanțarea campaniei electorale este reglementată de Codul electoral, Legea nr. 249 privind partidele politice şi Regulamentul CEC cu privire la finanțarea campaniilor electorale, adoptat prin Hotărârea CEC nr. 3352 din 4 mai 2015.

16 Potrivit Hotărârii nr. 165 din 09.03.2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, începând cu 1 mai 2017, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare – unități) se stabilește în mărime de 14,09 lei pe oră, sau 2380 de lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. http://lex.justice.md/md/333943/

44

5.1.2. Cuantumul creditului acordat

Conform art. 37, alin.1 al Codului electoral, statul acordă concurenților electorali credite fără dobândă. La 10 octombrie 2017, prin Hotărârea nr. 1170 cu privire la stabilirea cuantumului creditului fără dobândă acordat concurenților electorali, CEC a stabilit cuantumul creditului fără dobândă acordat acestora. Astfel, pentru fiecare partid, organizație social-politică și bloc electoral se pot acorda 25 000 lei; pentru fiecare candidat independent - 5 000 lei. Cu regret, CEC n-a prezentat și n-a argumentat nici formula, potrivit căreia a fost stabilit cuantumul creditului. Potrivit constatărilor MO Promo-LEX, niciun CE nu a solicitat și nici n-a beneficiat de un credit de la stat.

5.1.3. Fonduri electorale şi trezorieri

Potrivit art. 37 litera a) din Codul Electoral, în scopul finanțării campaniei electorale, fiecare concurent electoral trebuie să-și deschidă la bancă un cont cu mențiunea „Fond electoral”, în care să fie virate mijloace financiare proprii și cele primite de la persoane fizice și juridice din țară. Potrivit art. 38 alin. 2 lit. a) al Codului Electoral, concurentul electoral anunță CEC despre persoana responsabilă de finanțele sale. Până la data de 20 octombrie 2017, din 12 CE doar 3 și-au confirmat trezorierii la CEC și doar 2 au deschis conturi “Fond electoral”, ceea ce prezumă că doar aceștia vor efectua cheltuieli de finanțare a campaniei electorale (a se vedea Tabelul nr. 6).

Tabelul nr. 6. Desemnarea trezorierilor și deschiderea conturilor “Fond electoral”

Apartenența politică a candidaților

Nr. de candidați în alegeri

Data confirmării trezorierilor

de către CEC/CECE I

Data deschiderii conturilor “Fond

electoral”

PCRM 1 n/a n/a PDM 10 13 octombrie 2017 19 octombrie 2017 PL 1 n/a n/a PN 2 20 octombrie 2017 n/a PNL 1 n/a n/a PPEM 1 n/a n/a PPRM 2 n/a n/a PSRM 7 20 octombrie 2017 20 octombrie 2017 CI Burlaca Ghenadii 1 n/a n/a CI Prida Igor 1 n/a n/a CI Scutaru Afina 1 n/a n/a CI Hajdeu Vera 1 n/a n/a Total 29 - -

5.1.4. Plafonul maxim de colectare a veniturilor

Conform art. 38 alin. (2) lit. d) din Codul electoral, precum și a Hotărârii CEC nr. 1137 din 29 septembrie 2017 cu privire la stabilirea plafonului general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral la Alegerile Locale Noi din 19 noiembrie 2017.

Se ia ca bază de calcul un coeficient înmulțit cu numărul de alegători din circumscripția electorală în care au loc alegeri locale noi. Ca bază de raportare pentru stabilirea coeficientului s-a luat salariul mediu pe economie pentru anul precedent anului alegerilor locale noi - 2016, mărimea coeficientului fiind de 0,5% din salariul mediu respectiv (5 084 lei)17.

17 Conform datelor Biroului Național de Statistică, salariul mediu pe economie din anul 2016 constituie 5084,0 lei,

45

La cuantumurile plafoanelor din tabelul nr. 6 s-a ajuns prin înmulțirea coeficientului de 25,42 lei (0,5% din salariul mediu pe economie pentru anul 2016, sau 5 084 lei) la nr. alegatorilor din cele 10 CECE de nivelul I. Potrivit MO Promo-LEX, actuala bază de calcul este una incluzivă pentru candidații independenți, unde plafoanele stabilite le creează acestora condiții egale de utilizare a mijloacelor financiare în circumscripțiile în care concurează cu candidații din partea partidelor politice (a se vedea Graficul nr. 24. Plafoanele cumulate ale concurenților electorali – partide și candidați independenți și Tabelul nr. 7 - Plafoanele maxime de colectare a veniturilor per circumscripție electorală).

Graficul nr. 24

Tabelul nr. 7. Plafoanele maxime de colectare a veniturilor

per circumscripție electorală

Nr. Circumscripțiile electorale Coeficientul plafonului, lei

Numărul de alegatori

Plafonul maxim stabilit, lei

1. or. Sîngera, mun. Chișinău 25,42 11927 303 184,35

2. c. Berlinți, r. Briceni 25,42 1628 41 383, 76

3. c. Zîrnești, r. Cahul 25,42 2304 58 567,68

4. c. Plopi, r. Cantemir 25,42 1410 35 842,20

5. c. Ștefănești, r. Florești 25,42 1730 43 976,60

6. s. Fundurii Noi, r. Glodeni 25,42 659 16 751,78

7. c. Lăpușna, r. Hîncești 25,42 5134 130 506,28

8. c. Sărăteni, r. Leova 25,42 852 21 657,84

9. s. Căpriana, r. Strășeni 25,42 2025 51 475,50

10. c. Ghiliceni, r. Telenești 25,42 2000 50 840

Total 754 185.99

5.1.5. Prezentarea către Comisia Electorală Centrală a raportului privind mijloacele financiare proprii de pe contul partidului la începutul perioadei electorale

Potrivit art. 382 alin. (61) din Codul electoral, la data începerii perioadei electorale, partidele politice care intenționează să depună documentele pentru înregistrare în calitate de concurenți electorali și să transfere pe contul “Fond electoral” mijloacele financiare proprii deținute pe contul său au

44.0

754.2

303.2344.6

303.2 303.2

79.8

582.0

41.4 21.7 51.5 50.8

1 10 1 2 1 1 2 7 1 1 1 1

Plafoanele maxime ale CE, mii lei

Plafonul maximde acumulare aveniturilor, lei

Nr. de CECE I încare candidează

46

obligația de a prezenta la CEC un raport financiar conform modelului stabilit de Comisie la alin. (1), art. 382.

Până la data de 17 octombrie 2017, doar 3 partide au prezentat rapoarte cu mijloacele financiare proprii acumulate până la începutul perioadei electorale - 19 septembrie 2017, unde au indicat veniturile, cheltuielile, precum și donatorii acestora. MO Promo-LEX constată că doar aceste trei formațiuni vor avea dreptul să transfere mijloacele financiare proprii pe conturile “Fond electoral”, pentru Alegerile Locale Noi și Referendumul Local din 19 noiembrie 2017.

Tabelul nr. 8. Mijloace financiare proprii de pe contul partidului la începutul perioadei electorale

Partide politice

Surse de finanțare, mii lei

Plăți, mii lei Sold inițial, mii lei

Sold final, mii lei

PDM 46 998 41 378 7 504 13 124 PL 3 403 985 3 877 6 294 PSRM 6 216 7 854 2 795 1 157 Total 56 617 50 217 14 177 20 576

5.2. Raportarea financiară a concurenților electorali

Potrivit art. 382 alin. 1 din Codul electoral, în campania electorală, săptămânal, concurentul electoral are obligația de a prezenta organelor mandatate rapoarte financiare, care trebuie să conțină informații referitoare la venituri și cheltuieli, conform destinației. În corespundere cu Programul calendaristic, până la data de 27 octombrie 2017, concurenții electorali înregistrați pentru alegerile locale noi trebuiau să depună rapoarte privind veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală. Conform art. 22, alin. 2, lit. d) din Codul electoral și pct. 18 din Regulamentul privind finanțarea campaniilor electorale, rapoartele recepționate de către CEC sunt plasate timp de 48 de ore de la recepționare pe pagina web a Comisiei.

La 27 octombrie 2017, din 12 CE înregistrați la CEC doar 2 (PDM, PSRM) au depus rapoarte financiare la CEC pentru prima săptămână de campanie electorală (20 – 27 octombrie 2017). Dintre aceștia, doar PSRM a reflectat venituri și cheltuieli pentru prima săptămână de campanie. Niciun candidat independent nu a depus raport financiar sau demers de neefectuare a cheltuielilor la CECE I.

Potrivit MO Promo-LEX, CEC a respectat termenul de publicare a rapoartelor săptămânale care au fost prezentate până la 27 octombrie 2017.

În perioada de raportare, doar un CE a declarat venituri și cheltuieli (PSRM). Veniturile acestuia au constituit 3 000 lei, iar cheltuielile – 2 739,50 lei. Cheltuielile au vizat publicitatea promoțională (2 702,50 lei) şi serviciile bancare (37 lei).

5.3 Cheltuielile concurenților electorali constatate de observatorii Promo-LEX, dar care lipsesc în rapoartele financiare

Conform constatărilor observatorilor Promo-LEX, pentru perioada 17 octombrie – 27 octombrie 2017 (perioada de raportare), niciun concurent electoral nu a efectuat vreun eveniment electoral care să fi implicat anumite costuri.

47

VI.EDUCAȚIE CIVICĂ ȘI IMPLICARE ELECTORALĂ Referendum local. În contextul desfășurării referendumului local, constatăm că practic lipsesc activități de educație electorală, în condițiile în care acestea pot fi asimilate activităților de agitație și promovare a unei anumite opțiuni.

Alegeri locale noi. Promovarea activismului cetățenesc în perioada electorală pentru alegerile locale noi nu este o activitatea promovată intens de organizațiile societății civile. Cu toate acestea, Asociația Promo-LEX, prin componenta de educație civică și electorală, urmează să organizeze campanii de cultivare a votului informat și conștient în rândul cetățenilor din localitățile în care se vor organiza alegerile.

A. REFERENDUMUL LOCAL PRIVIND REVOCAREA PRIMARULUI GENERAL AL


6.1. Activități de dezbateri

Observatorii Promo-LEX au constatat practic lipsa unor evenimente de educație civică și promovare a activismului civic de natură neutră. În acest context, menționăm totuși faptul că, în data de 30 octombrie 2017, Agenția de presă IPN a organizat o dezbatere publică cu tema: „Referendum anti-Chirtoacă: mergem – boicotăm, unde și de ce punem bifa?”, din ciclul de evenimente tematice ale IPN „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. În dezbatere au fost implicați reprezentanți ai participanților la referendum, consilieri municipali, reprezentanți ai societății civile.

6.2. Reflectarea campaniei pentru referendumul local

Monitorizarea mass-mediei naționale nu este o activitate inclusă în metodologia de observare a MO Promo-LEX. Cu toate acestea, pentru elaborarea unui tablou plenar asupra proceselor aflate în desfășurare am considerat necesar să constatăm niște tendințe generaliste. Drept obiect de monitorizare au servit portalurile de știri.

Subiectul referendumului privind revocarea primarului general al mun. Chișinău a fost unul de interes sporit pentru mass-media din Republica Moldova. Informația privind decizia CEC de desfășurare a referendumului pentru demiterea primarului municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, pe data de 19 noiembrie 2017 a fost mediatizată de cel puțin 18 portaluri de știri. Următoarele ca și interes manifestat de sursele media online au fost știrile privind participanții la referendum – cel puțin 10 portaluri și cele privind costurile procedurii – cel puțin 5 surse.

B. ALEGERILE LOCALE NOI DIN 19 NOIEMBRIE 2017

6.1. Activități de mobilizare apolitică a alegătorilor în contextul alegerilor locale noi

Asociația Promo-LEX în cadrul Programului ”Democrație, Transparență și Responsabilitate”, prin componenta de educație civică și electorală, organizează campania ”IEȘI la VOT!” în comuna Lăpușna (raionul Hîncești), satul Fundurii Noi (raionul Glodeni), comuna Ștefănești (raionul Florești), comuna Plopi (raionul Cantemir), comuna Sărăteni (raionul Leova), comuna Ghiliceni (raionul Telenești), comuna Berlinți (raionul Briceni), satul Căpriana (raionul Strășeni) și comuna Zîrnești (raionul Cahul). Programul este finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Scopul Campaniei este de a contribui la mobilizarea apolitică a alegătorilor și promovarea votului informat și conștient în rândul cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în localitățile unde au loc alegeri locale noi. Grupul-țintă al Campaniei sunt cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot.

48

În acest sens, pe data de 28 octombrie 2017, echipa Promo-LEX a organizat un seminar de instruire pentru 9 coordonatori locali și 43 de voluntari, în cadrul căruia s-a discutat despre elementele mesajului de campanie, factorii care pot denatura calitatea mesajului, reguli cu privire la elaborarea mesajului potrivit pentru diverse tipuri de alegători, reguli de organizare a campaniei în localitățile vizate, etc. În cadrul Campaniei vor fi realizate următoarele activități:

Organizarea Dezbaterilor Publice Electorale. Pentru primul tur de scrutin, Dezbaterile Publice Electorale pentru Alegerile Locale Noi 2017 vor avea loc în 3 localități din Republica Moldova. Pentru participarea în cadrul dezbaterilor publice, Asociația ”Promo-LEX” va invita toți concurenții electorali înscriși în cursa electorală.

Dezbaterile publice electorale vor fi organizate în condițiile respectării Codului electoral şi a Regulamentului Promo-LEX. La organizarea dezbaterilor publice electorale se va asigura respectarea principiilor echilibrului, imparțialității, egalității șanselor, responsabilității şi pluralismului de opinii, precum și luărilor de cuvânt ale concurenților electorali.

În cadrul dezbaterilor, Asociația Promo-LEX va organiza sondaje interactive cu participarea auditoriului. Întrebările adresate auditoriului vor avea caracter general și nu vor avantaja sau dezavantaja vreun candidat electoral. Pentru realizarea sondajelor, va fi utilizat echipament de măsurare a intenției de vot.

Activități de distribuire a materialelor informaționale de educație electorală și mobilizare apolitică a cetățenilor. Activitățile vor fi desfășurate în următoarele localități: comuna Lăpușna (raionul Hîncești), satul Fundurii Noi (raionul Glodeni), comuna Ștefănești (raionul Florești), comuna Plopi (raionul Cantemir), comuna Sărăteni (raionul Leova), comuna Ghiliceni (raionul Telenești), comuna Berlinți (raionul Briceni), satul Căpriana (raionul Strășeni) și comuna Zîrnești (raionul Cahul). Activitățile vor fi desfășurate de către 9 Coordonatori Locali de Campanie și 43 de voluntari. Toate activitățile planificate în cadrul Campaniei poartă un caracter apolitic, imparțial și non-partizan și sunt conforme cu Misiunea Asociației Promo-LEX de Observare a Alegerilor Locale Noi din 19 noiembrie 2017.

6.2. Reflectarea campaniei pentru alegerile locale noi

Organizarea alegerilor locale noi a fost un proces mai puțin mediatizat decât referendumul local. Cel mai promovat moment mediatic de către publicațiile online, cu referință la procesul monitorizat, este adoptarea de către CEC a deciziei privind desfășurarea alegerilor locale noi în localitățile respective pentru data de 19 noiembrie 2017. Acest aspect a fost diseminat de către cel puțin 16 portaluri de știri naționale și 3 regionale. Comparativ cu alegerile locale din mai anul curent, constatăm un interes pregnant din partea mass-mediei online pentru subiectul alegerilor locale noi.

49

RECOMANDĂRI:

Parlamentului Republicii Moldova:

1. Modificarea Codului electoral în vederea reglementării explicite a procedurilor, condițiilor și subiecților ce pot promova o opțiune sau alta în cadrul unui referendum local sau republican.

2. Modificarea Codului în sensul oferirii posibilității ca militarii în termen care își îndeplinesc serviciul într-o unitate dislocată în aceeași localitate în care își au domiciliul şi, respectiv, se desfășoară alegeri locale, să fie admiși la procesul electoral. În același context, este necesară reglementarea expresă a drepturilor electorale ale militarilor în termen la referendumul local.

3. Reglementarea legală clară în Codul electoral a modului în care votează cetățenii cu domiciliu și reședință valabile concomitent în ziua alegerilor și a celor fără domiciliu și reședință. Aceasta este imperios necesar nu doar pentru a uniformiza cadrul legal, ci și pentru a evita interpretarea normelor și adoptarea unor decizii de soluționare temporară a problemei, convenabile unor sau altor forțe politice.

4. Uniformizarea cadrului legal pentru tipuri de scrutine similare analizate în prezentul Raport, cum ar fi alegerile locale și referendumul local.

Comisiei Electorale Centrale

1. Modificarea Instrucțiunii privind modul de participare a partidelor politice și a altor organizații social-politice la campania electorală pentru referendumul republican, în scopul asigurării aplicabilității acesteia și pentru referendumul local.

2. Respectarea Programului calendaristic privitor la recepționarea rapoartelor financiare ale concurenților electorali și a termenului de publicare a acestora pe pagina oficială a CEC, dar și a Administrației Publice Locale de nivelul I.

3. Evaluarea minuțioasă a cheltuielilor suportate de către CE și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare în caz de încălcări.

Birourilor electorale ale secțiilor de votare

1. Respectarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor locale noi.

Concurenților Electorali

1. Respectarea termenelor indicate de autoritatea electorală pentru raportarea veniturilor și

cheltuielilor în campania electorală.

Administrațiilor publice locale

1. Respectarea prevederilor legale privind publicitatea informației cu referire la organizarea procesului electoral.

50

LISTA DE ABREVIERI alin. – aliniat ANI – Autoritatea Naţională pentru Integritate APL - administrația publică locală art. – articolul BESV – birou electoral al secției de votare c. – comuna CEC - Comisia Electorală Centrală CECE - Consiliul electoral al circumscripției electorale CECEM - Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău CI - candidat independent com. - comanda dl - domnul FE – formular de eveniment FV – formular de vizită lit. - litera m2 - metru pătrat MO - Misiune de observare mun. - municipiu nr. - număr or. - oraș OSCE - Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa OSCE/BIDDO - Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului OTL - observator pe termen lung OTS - observator pe termen scurt PCRM – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova pct. - punct PDM - Partidul Democrat din Moldova PL – Partidul Liberal PN - Partidul Politic Partidul Nostru PNL – Partidul Național Liberal PPEM – Partidul Popular European din Moldova PPRM - Partidul Popular din Republica Moldova PSRM - Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova r. – raion RM – Republica Moldova s. - sat SV - secții de votare tir. - tiraj TV - televiziune UAT - unitate administrativ-teritorială unit. - unitate USAID - Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională

RAPORTUL nr. 1 - Promo-LEX...dintre acestea decizia respectivă a fost afișată la sediul...

Documents

Transcript of RAPORTUL nr. 1 - Promo-LEX...dintre acestea decizia respectivă a fost afișată la sediul...