RAPORTUL ANUAL AL BĂNCII COMERCIALE EXIMBANK - … · grupul bancar italian – veneto banca Scurt...
Transcript of RAPORTUL ANUAL AL BĂNCII COMERCIALE EXIMBANK - … · grupul bancar italian – veneto banca Scurt...
2
CUPRINS 1. MESAJUL DIRECTORULUI GENERAL ........................................................................................................... 4
2. EVENIMENTELE CHEIE ALE ANULUI 2014 ................................................................................................. 5
3. SINTEZA REZULTATELOR ............................................................................................................................... 7
4. GRUPUL BANCAR ITALIAN – VENETO BANCA ....................................................................................... 9
5. CONDUCEREA BĂNCII ..................................................................................................................................... 14
6. CADRUL MACROECONOMIC ............................................................................. Error! Bookmark not defined.
6.1. CADRUL INTERNAŢIONAL ......................................................................................................................................... 15 6.2. CADRUL ITALIAN ...................................................................................................................................................... 17
6.3. EUROPA DE EST .................................................................................................................................................... 19 6.3.1. România ........................................................................................................................................................... 19 6.3.2. Moldova ........................................................................................................................................................... 20 6.3.3. Croaţia .............................................................................................................................................................. 20 6.3.4. Albania ............................................................................................................................................................. 23
6.4. PIAŢA BANCARĂ ....................................................................................................................................................... 24 6.5. Republica Moldova .......................................................................................................................................... 26 6.6. Sistemul bancar din Republica Moldova .......................................................................................................... 28 6.7. Cadrul de reglementare ..................................................................................................................................... 29
7. GUVERNAREA CORPORATIVĂ ..................................................................................................................... 31
8. GESTIUNE RISCURI .......................................................................................................................................... 33
8.1. Riscul de credit ................................................................................................................................................. 33 8.2. Riscul de piaţă .................................................................................................................................................. 34 8.3. Riscul de lichiditate .......................................................................................................................................... 34 8.4. Riscul operaţional ............................................................................................................................................. 35
9. SISTEMUL DE CONTROL INTERN ................................................................................................................ 36
10. REZULTATE FINANCIARE PRINCIPALE .................................................................................................... 38
10.1. Detalii privind evoluţia activelor ...................................................................................................................... 38 10.2. Detalii privind evoluţia obligaţiunilor şi capitalului acţionar ........................................................................... 41 10.3. Detalii privind veniturile şi cheltuielile ........................................................................................................... 45
11. DESERVIREA PERSOANELOR JURIDICE ................................................................................................... 48
11.1. Cadrul general .................................................................................................................................................. 48 11.2. Servicii de creditare .......................................................................................................................................... 49
12. DESERVIREA PERSOANELOR FIZICE ......................................................................................................... 53
13. CARDURI BANCARE ......................................................................................................................................... 56
14. OPERAŢIUNI CU VALORI MOBILIARE ....................................................................................................... 59
15. TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE ......................................................................................................... 61
16. PERSONAL ŞI RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ ........................................................... 63
17. LISTA PRINCIPALELOR BĂNCI CORESPONDENTE ................................................................................ 66
18. LISTA FILIALELOR ŞI AGENŢIILOR ........................................................................................................... 67
4
1. MESAJUL DIRECTORULUI GENERAL
Stimate Doamne!
Stimaţi Domni!
Am onoarea să vă prezint situaţiile financiare ale Băncii Comerciale „EXIMBANK - Gruppo
Veneto Banca” S.A. pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2014.
Experienţa anului 2014, în contextul unei pieţe încă afectată de crize regionale, ne-a oferit o bază
pentru a dezvolta acum ceea ce putem numi « banca viitorului »: o bancă adaptabilă, îndrăzneaţă,
care valorifică oportunităţile şi răspunde rapid şi eficient nevoilor clienţilor ei.
Avem în faţă miza acestei transformări: consolidarea potenţialului nostru de a fi prima opţiune atât
pentru clienţii de retail, cât şi pentru companii şi sprijinirea dezvoltării economiei ţării.
Dorim să susţinem proiectele clienţilor pentru Moldova, fie că este vorba despre infrastructură,
despre agricultură sau despre absorbţia fondurilor externe, inclusiv ale partenerilor europeni.
Pentru că atingerea unor astfel de obiective presupune şi asumarea unor costuri, în 2014 am
contabilizat o pierdere financiară, compensată de beneficiile pe termen lung ale consolidării
bilanţului nostru, ale îmbunătăţirii eficienţei operaţionale şi mai ales ale recalibrării instrumentelor
noastre de management al riscului.
În 2014 ne-am reafirmat cea mai mare cotă de piaţă aferenta Capitalului social, care s-a majorat cu
250 mil. MDL, până la 1 250 mil. MDL, păstrând prima poziţie cu 27,6 %, în creştere cu 3,4
p.p. comparativ cu anul 2013. Banca a înregistrat o diminuare considerabila a deprecierilor aferente
creditelor acordate şi creanţelor, până la 163 mil. MDL sau o scădere cu 247 mil. MDL (de 2,5 ori),
comparativ cu situaţia din 31.12.2013. În rezultat, datorită celor menţionate mai sus a sporit calitatea
creditelor acordate (raportul dintre deprecieri si total credite), constituind doar 6,7% sau cu 5,3 p.p.
mai putin decât în anul 2013.
Ne-am reconfirmat statutul de bancă inovatoare, receptivă la necesităţile clienţilor şi evoluţia pieţei,
lansând produse noi: creditul ipotecar “FAMIGLIA”, destinat procurării de locuinţe de către
persoanele fizice; depozitul “ANNIVERSARIO”, cu prilejul aniversării a 20 de ani de la fondarea
Băncii; “BANCASSURANCE”, graţie partineriatului cu compania de asigurări GRAWE Carat
Asigurări S.A; depozitul în lei moldoveneşti – “DI NATALE”, dedicat sărbătorilor de iarnă etc.
Obiectivele noastre de viitor sunt cele care ne determină priorităţile pentru 2015: îmbunătăţirea
calităţii serviciilor, în special post-vânzare, inovarea prin încorporarea tehnologiilor de comunicaţii
mobile şi internet, captarea oportunităţilor de creştere în sectoarele economice cu potenţial şi
obţinerea unei rentabilităţi durabile printr-o creştere bazată pe principiile bankingului responsabil:
adaptarea vânzării la o nevoie reală, evitarea supraîndatorării, generarea de valoare la nivelul
întregului ecosistem relaţional: bancă-client-angajaţii acestuia-societate.
Cu respect,
Lucio Luigi Gaita
Director General
5
2. EVENIMENTELE CHEIE ALE ANULUI 2014
5 februarie 2014 – Banca Comercială “EXIMBANK -
Gruppo Veneto Banca” S.A. – desemnată marca comercială
a anului 2013, la categoria “Instituţii financiare. Produse şi
servicii”, nominalizarea „Inter” .
13 martie 2014 – Banca Comercială “EXIMBANK – Gruppo
Veneto Banca” S.A. a participat la Expoziţia Internaţională
Specializată “Moldagrotech” – prezentând informaţii şi
consultanţă privind condiţiile de acordare a creditelor
AGRARIO – destinate atât pentru suplinirea capitalului
circulant (AGRARIO – STAGIONE), cât şi pentru
cumpărarea terenurilor şi imobilelor destinate activităţi i
agricole (AGRARIO – FUTURO).
27 martie 2014 – Banca Comercială “EXIMBANK – Gruppo
Veneto Banca” S.A. a lansat promoţia “Adu primăvara în
casa ta” – oferind în perioada 27 martie - 30 iunie 2014
(prorogînd ulterior această ofertă până la 31 decembrie
2014), condiţii avantajoase persoanelor fizice - la
acordarea creditului ipotecar FAMIGLIA.
15 aprilie 2014 – Adunarea Generală Anuală a Acţionarilor
Băncii Comerciale “EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca”
S.A. – a validat decizia, din data de 21 februarie 2014, de a
majora cu 250 milioane lei capitalul social al băncii. În
rezultat, acesta a constituit suma de 1,25 miliarde lei. -
banca menţinându-şi primul loc incontestabil pe sistemul
bancar.
29 aprilie 2014 – Banca Comercială “EXIMBANK – Gruppo
Veneto Banca” S.A. a anunţat lansarea unor oferte pentru
clienţi cu ocazia aniversării a 20 de ani de la fondarea
Băncii – cu această ocazie, lansând un nou produs de
economisire – depozitul “ANNIVERSARIO” .
05 iunie 2014 – Asociaţia Băncilor din Moldova a decernat,
Diplomele de onoare şi Medalia Onorifică „Meritul
Bancar”, Domnului Oleg Stihi, Şef al Secţiei „Prevenire şi
Combatere a Spălării Banilor”, şi Doamnei Olesea
Kyrpalov, Director al Filialei nr. 3 – angajaţi ai Băncii
6
Comerciale “EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca” S.A..
30 iunie 2014 – Filiala nr.4 din or. Căuşeni a Băncii
Comerciale “EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca” S.A. şi-a
început activitatea într -un sediu nou.
9 septembrie 2014 – Banca Comercială “EXIMBANK –
Gruppo Veneto Banca” S.A. a semnat un acord de
bancassurance cu compania de asigurări GRAWE Carat
Asigurări S.A. - punând la dispoziţia clienţilor săi toate
tipurile de produse de asigurare, orientate, in mod special,
către segmentul de retail.
27 octombrie 2014 – Grupul Veneto Banca a trecut cu brio
examenul la care a fost supus de Banca Centrală Europeană
- Banca Comercială “EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca”
S.A., ca parte a familiei Veneto Banca, s-a aliniat acestor
cerinţe, inclusiv realizând curăţarea portofoliului de
credite, angajânduse să asigure o transparenţă maximă a
bilanţului, pentru ca anul 2015 să fie unul de succes.
6 noiembrie 2014 – Banca Comercială “EXIMBANK –
Gruppo Veneto Banca” S.A. a dat startul Promoţiei SMART
de la VISA cu fondul de premii inteligente – în acest scop
deţinătorii Cardurilor VISA urmând să realizeze, una şi mai
multe operaţiuni de plată a mărfurilor şi serviciilor pe
teritoriul Republicii Moldova şi peste hotare, inclusiv plăţi
pe Internet.
2 decembrie 2014 – Banca Comercială “EXIMBANK –
Gruppo Veneto Banca” S.A. a pus la dispoziţia persoanelor
fizice un nou depozit , în lei moldoveneşti , cu o dobândă
avantajoasă – DI NATALE, dedicat sărbătorilor de iarnă .
7
3. SINTEZA REZULTATELOR
VALORI ECONOMICE, FINANCIARE ŞI PRINCIPALII INDICATORI DE GESTIUNE
VALORI ECONOMICE (în mii lei) 2014 2013 var. abs. var. %
Venitul net aferent dobânzilor (Marja dobânzii) 120,751 155,076 -33,260 -22.1
Marja de intermediere [1] 178,003 215,078 -37,075 -17.2
Costuri (cheltuieli) operaţionale -138,228 -148,473 10,246 -6,9
Profitul / pierderea netă până la impozitare -213,530 -113,607 -99,923 88.0
Profit / Pierdere -217,820 -111,156 -106,664 96.0
VALORI FINANCIARE ŞI OPERAŢIONALE (în mii
lei) 2014 2013 var. abs. var. %
Produs bancar brut [2] 4,278,411 4,971,830 -693,419 -13.9
Depozite de la clienţi 2,076,865 2,015,950 60,915 3.0
Împrumuturi şi creanţe 2.201,546 2,955,880 -754,334 -25.5
Active generatoare de dobândă 3,094,683 3,307,637 -212,954 -6.4
Total active 3,873,852 4,569,270 -695,418 -15.2
Capital acţionar 1,190,898 1,158,727 32,171 2.8
INDICATORI DE STRUCTURĂ (%) 2014 2013 var. abs. var. %
Depozite de la clienţi / Total active 53.61
44.12 9.49 p.p. 21.5
Împrumuturi şi creanţe/ Total active 56.83
64.69 -7.86 p.p. -12.1
Credite către clienţi / Depozite de la clienţi 106.00
146.62 -40.62 p.p. -27.7
INDICATORI PRIVIND CALITATEA CREDITULUI
(%) 2014 2013 var. abs. var. %
Credite nefavorabile [3] / Credite către clienţi 17.85
35.74 -17.89 p.p. -50.1
Credite supravegheate [4] / Credite către clienţi 28.87 32.56 -3.69 p.p. -11.3
Credite nefavorabile / Capitalul acţionar 34.46
91.46 -57.01 p.p. -62.3
INDICATORI DE RENTABILITATE (%) 2014 2013 var. abs. var. %
Rentabilitatea capitalului (ROE) -17.37 -12.46 -4.91 p.p. 39.4
Rentabilitatea activelor (ROA) -4.91 -3.19 -1.72 p.p. 53.7
Marja dobânzii / Active generatoare de dobândă 3.90 4.69 -0.79 p.p. -16.8
Marja de intermediere / Active generatoare de dobândă 5.75 6.50 -0.75 p.p. -11.5
Beneficiul net / Active generatoare de dobândă -7.04 -3.36 -3.68 p.p. 109.4
Marja dobânzii / Marja de intermediere 67.84 72.10 -4.27 p.p. -5.9
Costuri operaţionale / Marja de intermediere (Raport
Cost/Venit) 77.65 69.03 8.62 p.p. 12.5
8
COEFICIENŢI DE LICHIDITATE ŞI CAPITAL 2014 2013 var. abs. var. %
Lichiditatea curentă [5] (%) 30.74 24.29 6.5 26.6
Lichiditatea pe termen lung [6] 0.94 0.97 -0.03 -3.1
Suficienţa capitalului [7] (%) 48.40 38.52 9.9 25.6
INDICATORI DE STRUCTURĂ ŞI
PRODUCTIVITATE 2014 2013 var. abs. var. %
Număr mediu angajaţi (unităţi) 381 388 -7 -1.8
Număr filiale bancare (unităţi) 20 20 0 0.0
Împrumuturi şi creanţe pe angajat (în mii lei) 5,778 7,618 -1,840 -24.2
Depozite de la clienţi pe angajat (în mii lei) 5,451 5,196 255 4.9
Produs bancar brut pe angajat (în mii lei) 11,229 12,814 -1,585 -12.4
Marja de intermediere pe angajat (în mii lei) 467 554 -87 -15.7
[1] Suma marjei dobânzii, comisioanelor nete, veniturilor din operaţiuni financiare şi a altor venituri operaţionale.
[2] Suma depozitelor de la clienţi şi creditelor către clienţi.
[3] Creditele clasificate în categoriile substandard, dubioase şi compromise conform regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei.
[4] Creditele clasificate în categoria supravegheate conform regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei.
[5] Active lichide / Total active (principiul II al lichidităţii, cel puţin 20% conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).
[6] Active cu termenul mai mare de 2 ani / Resurse financiare cu termenul mai mare de 2 ani (principiul I al lichidităţii, maximum 1,0
conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).
[7] Capitalul normativ total / Total active ponderate la risc (cel puţin 16% conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).
9
4. GRUPUL BANCAR ITALIAN – VENETO BANCA
Scurt istoric al Grupului
Grupul Veneto Banca este rezultatul unei evoluţii ce datează începând cu anul 1877, când a fost
fondată banca populară cooperativă Banca Popolare di Montebelluna.
In 1966 instituţia cooperativă a fuzionat cu Banca del Mandamento di Asolo, în rezultatul căreia s-a
format Banca Popolare di Asolo e Montebelluna. În anul 2000, aceasta şi-a schimbat numele în
Veneto Banca, după ce a achiziţionat Banca di Credito Cooperativo del Piave e del Livenza având
drept scop posibilitatea să deservească un teritoriu mai mare al provinciei Treviso, de unde îşi are
începuturile, şi a devenit într-un termen mediu o bancă de referinţă pentru familii, întreprinderi,
asociaţii şi agenţii publice din regiune.
Veneto Banca şi-a deschis mai multe filiale în regiunile Veneto şi Friuli şi a creat companii
specializate precum Claris Assicurazioni, Claris Broker, Claris Factor, Claris Leasing şi Claris
Cinque (ultima este specializată în creditarea în baza salariilor). Veneto Banca de asemenea a
implementat servicii online, Clarisbanca (pentru persoane fizice) şi Impresa Web (pentru persoane
juridice) şi a oferit filialelor sale o reţea de promotori financiari numită Claris Net.
Ea a obţinut controlul asupra altor instituţii de credit din Italia (Banca di Bergamo, Banca Popolare
di Monza e Brianza, Banca Popolare di Intra, toate fiind operaţionale în Nord Vestul Italiei) şi în
Europa de Est (Banca Italo Romena în Romania, EXIMBANK în Moldova, Veneto Banka Croatia şi
Veneto Banka Albania). Veneto Banca de asemenea a creat o bancă nouă în sudul Italiei (Banca
Meridiana).
La începutul anului 2008 Grupul Veneto Banca şi-a schimbat structura: banca mamă, Veneto Banca,
a devenit Veneto Banca Holding, păstrându-şi statutul său de bancă populară cooperativă pe acţiuni
(società cooperativa per azioni), obligaţiuni strategice şi de control într-o realitate care este mai
pronunţată pe parcursul timpului în Italia şi peste hotarele sale.
Sectorul comercial este deja divizat în 4 sectoare geografice, responsabil pentru fiecare din ele fiind
câte o societate pe acţiuni: Veneto Banca în Nord Est, Banca Popolare di Intra (care a achiziţionat
Banca Popolare di Monza şi Banca di Bergamo) în Nord Vest, Banca Meridiana în Sud şi băncile
străine în Europa de Est.
Între sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009, Veneto Banca Holding a ajuns la un acord cu
Carifac (Cassa di Risparmio di Fabriano and Cupramontana, în centrul Italiei) şi cu BancApulia (în
partea de sud a peninsulei) pentru a forma – în urma autorizaţiilor necesare – un grup bancar de-a
lungul coastei Adriatice, de la Friuli Venezia Giulia până la Puglia.
La începutul anului 2010, Banca Meridiana a fuzionat cu BancApulia, formând o bancă mai mare
unică având drept scop deservirea mai bună a regiunii din Sud-Estul Italiei.
10
În aprilie 2010 Veneto Banca Holding a comunicat preluarea ofertei de achiziţionare, până la finele
anului, a cotei majore de participare în compania fiică Co.fi.to. – holding a Gruppo Banca
Intermobiliare (BIM), specializat în sectorul bancar privat.
Noiembrie 2010: fuziunea prin incorporarea Veneto Banca S.p.A. şi Băncii Popolare di Intra S.p.A.
în Veneto Banca Holding s.c.p.a. Această tranzacţie cu caracter de reorganizare structurală a
incorporat filialele Băncii Popolare di Intra S.p.A. şi Veneto Banca S.p.A. sub acelaşi nume Veneto
Banca Holding s.c.p.a. (care în Ianuarie 2011 a fost redenumită în Veneto Banca s.c.p.a.) Reţeaua
comercială a fost reorganizată în trei Regiuni Teritoriale Principale: Regiunea de Nord , cu Oficiul
Central în Montebelluna, Regiunea Nord-Centrală cu Oficiul Central în Verona şi Regiunea Nord-
Vest cu Oficiul Central în Verbania Intra.
Ianuarie 2011: numele corporativ al băncii mamă s-a modificat din „Veneto Banca Holding s.c.p.a.”
în „Veneto Banca s.c.p.a.”. Se efectuează fuziunea dintre Co.fi.to şi Veneto Banca şi prin urmare
dobândeşte controlul asupra Banca Intermobiliare.
În 2012 este finalizat procesul de integrare a Grupului Banca Intermobiliare si se da curs procesului
de simplificare a structurii societare a Gruppo Apulia.
În 2013 Cassa di Risparmio di Fabriano e Cupramontana fuzioneaza cu Veneto Banca.
În 2014 are loc fuziunea dintre Veneto Banca si Banca Italo Romena, aceasta din urma devenind
Sucursala Bucuresti a Veneto Banca si schimbandu-si numele in Veneto Banca.
Misiunea Grupului Veneto Banca este de a fi un grup inovator şi autonom, un lider în teritoriile sale,
capabil să ofere servicii de calitate înaltă şi să genereze valoare, într-un mod responsabil şi etic, pe
termen lung pentru acţionari, clienţi şi angajaţi.
Important Data about the Group as of December 31, 2014:
586 branches, of which 65 branches outside Italy: Romania (22), Republic of Moldova
(20), Croatia (8), Albania (15), Hong Kong (1 representative office) and China (1 representative
office). 29 branches of the total number are related to disposal assets.
6,313 employees, increasing by 107 employees compared to previous year. 629
employees of the total number are related to disposal assets.
Net loss: EUR 968.4 million, compared to the net loss of EUR 96.1 million during
2013.
Total assets: EUR 36.167 billion, decreased by 3.1% compared to previous year.
Rating and the end of 2014:
STANDARD & POOR’S
Short-term liabilities B
Medium and long-term liabilities BB-
12
STRUCTURA GEOGRAFICĂ A GRUPULUI
Bănci italiene
Bănci străine
Veneto Banca s.c.p.a. Piazza G.B. Dall'Armi, 1
31044 Montebelluna (Treviso)
P.Iva: 00208740266
EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca S.A. Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 171/1
MD 2004 - Chişinău, (Moldova)
Banca Apulia S.p.A. Registered office: Via Tiberio Solis, 40 -
71016 San Severo (FG)
Head office: Palazzo Barone Ferrara, Corso
Vittorio Emanuele II, 112 - 70122 Bari
P.Iva: 00148520711
Veneto Banca S.c.p.a. Italia Montebelluna
Succursale di Bucarest Via Gara Herastrau n.2-4
020334, Settore 2, Bucarest, Romania
Banca IPIBI Financial Advisory S.p.A. Corso Matteotti n. 5
Milano
P. Iva: 01733820037
Veneto Banka d.d. Draskoviceva 58,
10000 Zagreb (Croazia)
Banca Intermobiliare di Investimenti e
Gestioni S.p.A. Via Gramsci, 7
10121 Torino
P.Iva: 02751170016
Veneto Banka Sh.A. Bulevardi "Dëshmorët e Kombit"
Kullat Binjake, Tirana (Albania)
Societăţi italiene
Societăţi străine
Claris Leasing S.p.a. Immobiliare Italo Romena
Claris Factor S.p.a. Veneto Ireland Financial Service Ltd.
Apulia prontoprestito S.p.a.
Apulia previdenza S.p.a.
Bim Insurance Brokers S.p.a.
Bim Fiduciaria S.p.a.
Symphonia SGR S.p.a.
14
5. CONDUCEREA BĂNCII
CONSILIUL BĂNCII
Preşedinte Alessandro Gallina
Membri Renato Merlo
Gianpietro Zannoni
Gheorghe Muntean
Cristian Colţeanu
ORGANUL EXECUTIV AL BĂNCII (DIRECŢIA GENERALĂ)
Director General Lucio Luigi Gaita
Prim-Vicedirector General Alfredo Anzani
Vicedirector Vitalie Bucătaru
COMISIA DE CENZORI
Preşedinte Vitalie Darii
Membri Adelina Grigoroi
Iuri Cicibaba
COMPANIA DE AUDIT A BĂNCII DESEMNATĂ PENTRU 2014
KPMG MOLDOVA S.R.L.
15
6. IL QUADRO MACROECONOMICO1
Il ciclo economico internazionale ha continuato ad essere caratterizzato da una notevole
disomogeneità tra le diverse aree.
A fronte dell’accelerazione degli Stati Uniti, infatti, la crescita è rimasta debole in Giappone ed
addirittura in rallentamento in Cina e in altre economie emergenti, tra le quali si distingue la brusca
frenata russa.
Nell’Area Euro l’attività produttiva presenta ancora difficoltà di ripresa a ritmi accettabili, con un
livello di disoccupazione che rimane purtroppo molto elevato. La modesta ripresa dei consumi non è
infatti riuscita a compensare la persistente flessione degli investimenti, ancora in contrazione nel
secondo e nel terzo trimestre del 2014, determinando l’ulteriore rallentamento della domanda interna
complessiva. Nell’ambito dell’Area le difficoltà appaiono del resto generalizzate, evidenziando una
crescita media dell’Area non superiore a quella – molto modesta - dell’insieme dei paesi più colpiti
dalla crisi dei debiti sovrani. Nel breve periodo, tuttavia, le condizioni dell’Area hanno beneficiato,
oltre che dell’ulteriore riduzione del prezzo del petrolio, anche del più rapido deprezzamento
dell’Euro rispetto al dollaro, favorito tra le altre cose dalle attese sulle annunciate misure espansive
della Bce.
Per quanto concerne l’Italia, tra la fine del 2014 e l’inizio del nuovo anno l’economia ha mostrato
lievi segnali di recupero della domanda interna, provenienti in particolare dalla produzione e dagli
ordinativi esteri di alcune componenti rilevanti del comparto dei beni strumentali. Con riferimento
alle famiglie, si è potuta inoltre osservare un’evoluzione favorevole del clima di fiducia, nonostante
il permanere di condizioni nel mercato del lavoro difficili, tra cui un tasso di disoccupazione
particolarmente elevato. Il terzo trimestre, tuttavia, ha visto un aumento del reddito disponibile reale
che si è riflesso in un aumento del tasso di risparmio.
6.1. LA CONGIUNTURA INTERNAZIONALE
I dati preliminari del quarto trimestre del 2014 indicano per gli Stati Uniti una crescita del Pil su
base annua pari al 2,6%, dinamica che - seppur in decelerazione - li confermano essere l’economia
maggiormente vivace tra quelle dei paesi avanzati. La solidità della fase espansiva statunitense è
sostenuta sia dall’andamento dei consumi privati, cresciuti nell’ultima parte dell’anno del 4,3% nei
dodici mesi, in accelerazione rispetto il 3,2% del terzo trimestre, sia dalla crescita degli investimenti
produttivi. Gli effetti dell’espansione della componente interna sono stati parallelamente amplificati
dalla diminuzione delle importazioni, che ha consentito di migliorare il contributo del comparto
estero alla crescita di periodo. Si mantiene inoltre incoraggiante l’andamento del mercato del lavoro,
che ha visto sia un aumento dei livelli occupazionali che dell’offerta di lavoro, pur in un contesto di
stabilità salariale.
Nell’Area Euro la crescita economica è rimasta molto contenuta, con l’inflazione al consumo scesa a
dicembre su valori negativi, nonostante le due operazioni mirate di rifinanziamento a termine
condotte dalla BCE nei mesi di settembre e dicembre. Tuttavia, nell’ultima parte dell’anno si sono
manifestati alcuni segnali positivi, che seppur deboli indicano un’ulteriore contenuta espansione.
Nel terzo trimestre il PIL dell’Area è cresciuto infatti di appena lo 0,2%, grazie al rialzo dei consumi
delle famiglie e delle Amministrazioni pubbliche, in progresso rispettivamente dello 0,5% e 0,3%,
mentre l’andamento degli investimenti e la variazione delle scorte risultano ancora negativi; il
1 Fonti: Banca d’Italia – Bollettino Economico n.1, Gennaio 2015; Banca Centrale Europea – Bollettino Economico 1/2015; ABI Monthly Outlook,
Gennaio/Febbraio/Marzo 2015; Prometeia – Rapporto di previsione, Gennaio 2015; International Labour Organization – Global employment trends, January 2014; EUROSTAT Newsrelease n. 20/2015, Gennaio 2015.
16
contributo alla crescita della componente estera netta infine è stato pressoché nullo.
Più nel dettaglio, il prodotto è aumentato in Francia e in Germania, peraltro a tassi modesti pari
rispettivamente allo 0,3% e allo 0,1%, mentre in Italia è diminuito dello 0,1%. In entrambi i casi
l’economia ha beneficiato dell’espansione dei consumi pubblici e privati.
I primi dati sul quarto trimestre riconfermano la debolezza del ciclo economico dell’Area e
prefigurano per il periodo una crescita ancora contenuta, con andamenti differenziati tra paesi.
Per quanto concerne il mercato del lavoro, il terzo trimestre ha mostrato un ulteriore lieve
miglioramento sia in termini di numero di occupati che di tasso di disoccupazione.
Il Regno Unito ha continuato a registrare un’espansione economica robusta. Anche per il terzo
trimestre, il PIL è risultato in crescita - stimata al 2,6% nei dodici mesi - per effetto sia dei maggiori
consumi privati e delle amministrazioni pubbliche, sia della positiva formazione di investimenti fissi
lordi. I dati preliminari per il quarto trimestre confermano al momento un ulteriore - ancorché
modesto - aumento, pari allo 0,5% sul trimestre precedente e al 2,7% sul quarto trimestre 2013; a
questo hanno principalmente contribuito i comparti dei servizi e quello agricolo, cresciuti
rispettivamente dello 0,8% e dell’1,3%.
In tale contesto, particolarmente positive si rilevano le condizioni del mercato del lavoro,
caratterizzato da eccellenti prospettive occupazionali e da aspettative salariali in ripresa dopo la
stagnazione degli ultimi anni. In miglioramento anche il mercato immobiliare.
Nel terzo trimestre, dopo la consistente caduta del 7,3% realizzata nel secondo, il PIL giapponese ha
quantificato una nuova diminuzione, vicina all’1,9% annuo, causata dalla flessione degli
investimenti, soprattutto nella componente delle costruzioni. Tali dinamiche sono state solo in parte
compensate dal moderato recupero dei consumi interni, mentre ancora negativo è stato l’apporto del
comparto estero penalizzato dalla debolezza delle esportazioni.
Gli indicatori preliminari segnalano tuttavia un ritorno a tassi di crescita positivi, ancorché bassi, nel
quarto trimestre e, alla fine del 2014, al fine di sostenere la crescita il governo ha annunciato un
pacchetto di stimolo e una riduzione dell’aliquota fiscale effettiva applicata alle imprese. Al tempo
stesso l’inflazione al consumo è diminuita anche in novembre, collocandosi al 2,4% e riflettendo in
larga parte il calo dei prezzi dei beni energetici.
L’attività economica, pur con una certa disomogeneità tra i singoli casi, resta debole nei paesi
emergenti. Il progresso del prodotto interno in Cina, pari al 7,3%, segna un leggero rallentamento
rispetto al 7,5% registrato nel secondo trimestre. Una dinamica analoga sarebbe quindi proseguita
nella parte finale dell’anno, portando a prevedere che nel 2014 - per la prima volta - il PIL effettivo
potrebbe risultare inferiore all’obiettivo di crescita annuale, pari al 7,5%.
Per contro, la crescita è rimasta robusta in India, dove nel terzo trimestre l’incremento percentuale
ha toccato il 5,3% annuo con previsioni di un’ulteriore accelerazione per gli ultimi mesi del 2014.
Meno positiva viceversa la dinamica economica del Brasile, che nel terzo trimestre è cresciuto di
appena lo 0,2% per la debolezza degli investimenti, e della Russia, la cui situazione economica e
finanziaria appare in rapido deterioramento, aggravata dalle sanzioni imposte alla fine di luglio,
dalla brusca caduta del prezzo del greggio e dal crollo del rublo, con un prevedibile effetto in
termini di riduzione della fiducia di consumatori e imprese.
Nel quarto trimestre l’indice dei prezzi al consumo ha riconfermato la tendenza al ribasso dei mesi
precedenti, risentendo in buona misura della flessione dei prezzi delle materie prime e del petrolio in
particolare, scendendo a novembre al 2,8% a livello globale. La diminuzione ha principalmente
interessato i paesi industrializzati, tra i quali si segnalano gli Stati Uniti con un calo di circa 0,2
punti percentuali (all’1,3% dall’1,7% di ottobre), il Regno Unito dove la crescita – all’1,0% - si è
17
collocata al valore più basso dal 2001 e, infine, il Giappone dove il tasso d’inflazione ha registrato
una rapida discesa passando dal 3,7% di maggio al 2,4% di novembre.
Con riferimento all’Area Euro, i dati preliminari hanno condotto a stimare per dicembre una
variazione dei prezzi al consumo su valori negativi, pari al -0,2% sui dodici mesi, anche in questo
caso primariamente legata alla dinamica dei prezzi dei beni energetici, scesi del 6,3%.
Più variegata è la situazione relativa ai principali paesi emergenti: in dicembre l’inflazione si
conferma debole in Cina, dove l’indice si ferma all’1,5%, ed in rallentamento in India; rimane per
contro elevata in Brasile, collocandosi al 6,4%, e in Russia, dove per effetto del forte deprezzamento
del rublo e del rincaro dei prodotti agroalimentari ha continuato ad accelerare toccando l’11,4%.
L’economia mondiale ha continuato ad espandersi a tassi sensibilmente più contenuti rispetto a
quelli registrati nei periodi precedenti alla crisi iniziata nel 2008 e che non hanno ancora consentito
di colmare i significativi gap occupazionali e sociali che ne sono derivati. Sotto il profilo
occupazionale, gli effetti più pesanti si sono registrati sui livelli di disoccupazione giovanile, il cui
valore appare circa tre volte più elevato di quello relativo alla popolazione adulta; la tendenza al
peggioramento di questo parametro ha inoltre interessato pressoché tutte le aree, nonostante i
miglioramenti rilevati nel grado di istruzione.
Nonostante i miglioramenti osservati in alcune economie avanzate, rimangono diverse difficoltà in
Europa, dove – soprattutto nei Paesi dell’area mediterranea – la disoccupazione rimane ferma su
livelli elevati o sta diminuendo molto lentamente.
Anche nelle economie emergenti, dopo un periodo contrassegnato da risultati molto positivi, la
situazione mostra segnali di deterioramento, soprattutto a seguito della progressiva diminuzione dei
lavori ripetitivi a media specializzazione.
Per quanto riguarda l’Area euro il mercato del lavoro, seppur ancora debole, mostra un ulteriore
miglioramento. Nel terzo trimestre del 2014, infatti, l’occupazione è cresciuta di un ulteriore 0,2%
rispetto al trimestre precedente, dopo l’aumento dello 0,3% osservato nel secondo. Il tasso di
disoccupazione, in discesa già dalla metà del 2013, nella seconda parte dell’anno è rimasto
sostanzialmente stabile e vicino all’11,5%.
6.2. LA CONGIUNTURA ITALIANA 2
Nel quarto trimestre il prodotto interno lordo italiano è rimasto invariato, dopo un’ulteriore
riduzione dello 0,1% registrata nel periodo precedente. Rimane, pertanto, negativo il confronto sui
precedenti dodici mesi, con un calo dello 0,3% sul quarto trimestre 2013.
In termini di volume, nel 2014 il PIL è complessivamente diminuito dello 0,4%, in sensibile
rallentamento rispetto alla contrazione dell’1,7% evidenziata nel 2013. Questo risultato ha
rappresentato il terzo dato annuo negativo consecutivo, che ha portato il prodotto interno al di sotto
dei livelli del 2000.
Su tale andamento ha nuovamente pesato il persistente deterioramento della spesa per investimenti,
che solo in parte è stata controbilanciata dal trend dei consumi privati e dell’export.
Il contributo della domanda nazionale alla variazione del Pil è risultato ancora negativo per circa 0,6
punti percentuali, al quale si è aggiunto quello della variazione delle scorte per altri -0,2 punti. In
particolare, il modesto apporto – pari allo 0,2% - della spesa delle famiglie è stato azzerato da
un’analoga diminuzione della spesa delle amministrazioni pubbliche, che ha così annullato l’apporto
dei consumi finali nazionali.
Entrando maggiormente nel dettaglio, la spesa per consumi finali delle famiglie residenti è cresciuta
2 Surse: ISTAT Statistiche – Report PIL e Indebitamento AP, pubblicato il 2 marzo 2015; ABI Monthly Outlook, febbraio 2015.
18
in volume dello 0,3%, segnando un lieve recupero rispetto all’accentuata diminuzione, pari al 2,9%,
registrata nel 2013. A questo riguardo si osserva che, mentre la spesa per consumi di beni è rimasta
invariata, quella di servizi è aumentata dello 0,7%, dove gli aumenti più consistenti si sono osservati
sulla spesa per servizi sanitari e per ricreazione e cultura, cresciuti rispettivamente del 2,0% e
dell’1,9%.
Ancora pesante, per contro, il bilancio dal lato degli investimenti fissi lordi, che nell’anno hanno
evidenziato una contrazione del 3,3%. Tale flessione, seppure di intensità inferiore al -5,8%
dell’anno precedente, è riconducibile sia alla componente delle costruzioni – in calo del 4,9% - sia
agli investimenti in macchinari e attrezzature e a quelli in mezzi di trasporto, diminuiti nell’ordine
del 2,7% e dell’1,2%.
L’unico sostegno è invece giunto, ancora una volta, dalla domanda estera netta, che è stata in grado
di contribuire positivamente per 0,3 punti percentuali. In tale ambito, le esportazioni di beni e servizi
sono aumentate del 2,7%, a fronte di un contestuale incremento delle importazioni fermo all’1,8%.
Dal lato della produzione, il 2014 ha chiuso con una contrazione dello 0,3% del valore aggiunto,
contro la flessione dell’1,4% registrata nel 2013. I cali più accentuati, rispettivamente pari al 3,8% e
al 2,2%, si sono osservati nei comparti delle costruzioni e dell’agricoltura, silvicoltura e pesca,
mentre è risultato più contenuto (-1,1%) si è riscontrato nell’industria in senso stretto; solo le attività
dei servizi hanno registrato un lievissimo incremento, pari allo 0,1%.
A fine anno il mercato del lavoro non mostrava ancora chiari segnali di un’inversione di tendenza
rispetto a quanto osservato nei mesi precedenti. Nonostante che nel terzo trimestre il numero di
occupati sia lievemente aumentato e il monte ore lavorate sia tornato a crescere, il tasso di
disoccupazione nell’ultima parte dell’anno rimane su livelli ancora molto elevati.
Nella media del 2014, dopo un biennio in diminuzione, l’occupazione è cresciuta dello 0,4% rispetto
all’anno precedente, sintetizzando gli aumenti nelle regioni del Nord e del Centro, rispettivamente
dello 0,4% e dell’1,8%, e di un nuovo calo nel Mezzogiorno, pari allo 0,8%.
La crescita ha interessato sia la componente maschile che femminile, che ha registrato un
incremento di circa 57 mila unità, pari allo 0,6% contro lo 0,2% degli uomini.
Il numero di occupati tuttavia ha continuato a diminuire nelle fasce d’età 15-34 anni e 35-49 anni,
rispettivamente di 148 e 162 mila unità, a fronte dell’incremento di 398 mila unità nella fascia dai
50 anni in su.
Il tasso di occupazione si attesta al 55,7%, in aumento di 0,2 punti percentuali rispetto al 2013,
rimanendo invariato per gli uomini e segnando un aumento di 0,3 punti per le donne.
Nel 2014 l’occupazione della componente italiana cala di 23 mila unità, mentre per la componente
straniera il tasso di occupazione torna a salire leggermente, dal 58,3% del 2013 al 58,5%.
Rispetto ai settori di attività, l’occupazione è cresciuta nell’industria in senso stretto (+1,4%), a
fronte di un ulteriore calo nelle costruzioni (-4,4%). E’ altresì aumentata, seppure in misura
contenuta, anche nel terziario (+0,5%), nel cui ambito - a fronte delle flessioni osservate nel
commercio, nei servizi generali della pubblica amministrazione e nelle attività finanziarie e
assicurative – si è registrato un incremento nei servizi alle famiglie, negli alberghi e ristoranti, nella
sanità e assistenza sociale e nell’istruzione.
Nel 2014 è aumentato anche il numero di disoccupati, salito complessivamente del 5,5%,
interessando la generalità delle componenti di genere e delle ripartizioni geografiche, ma
accentuandosi su quanti sono alla ricerca di prima occupazione e sulla disoccupazione di lunga
durata (dodici mesi o più), il cui tasso passa dal 56,4% del 2013 al 60,7% del 2014.
Il tasso di disoccupazione ha raggiunto il 12,7% in media d’anno rispetto al 12,1% del 2013.
L’incremento ha riguardato entrambe le componenti di genere e l’intero territorio nazionale, ma
presenta valori particolarmente critici nel Mezzogiorno, dove l’indicatore è arrivato al 20,7%, e sulla
componente giovanile, per la quale ha toccato il picco del 42,7% con un incremento di 2,6 punti
19
percentuali.
Risulta viceversa in riduzione la disoccupazione misurata sulla popolazione straniera, passata dal
17,2% del 2013 al 16,9% del 2014.
Dopo la flessione del precedente esercizio, la popolazione inattiva tra 15 e 64 anni è nuovamente
diminuita (-1,6%), interessando esclusivamente la componente italiana, maschile ma, soprattutto,
femminile. Il tasso di inattività nella media del 2014 è pertanto sceso al 36,1%, con un calo di 0,6
punti, sintesi delle flessioni nelle singole componenti di genere, dello 0,3% per gli uomini e dello
0,8% per le donne.
Alla fine del 2014 la tendenza dei prezzi al consumo ha riconfermato l’andamento già emerso nei
mesi estivi, con ritmi di crescita ai minimi storici che si sono addirittura azzerati a dicembre, quando
le riduzioni rilevate sulle voci maggiormente volatili, tra cui i prezzi dei beni energetici, diminuiti
del 5,3%, hanno trovato una sostanziale compensazione nella crescita delle componenti di fondo.
Anche se indotto in buona misura dalla forte riduzione dei prezzi delle materie prime, il permanere
del tasso d’inflazione al consumo su livelli così bassi – in media d’anno la variazione dell’indice si è
infatti fermata allo 0,2% - riflette lo sfavorevole quadro dell’attività economica, che ha portato ad
un freno della dinamica dei prezzi nelle diverse fasi della loro formazione. Ciò trova riscontro anche
nell’andamento dei valori dei prodotti industriali venduti sul mercato interno, che a dicembre hanno
fatto osservare una diminuzione del 2,1% su base annua. La debolezza della domanda ha, infatti,
reso difficile il trasferimento dalla produzione alla distribuzione finale di eventuali aumenti,
contribuendo in tal modo al rallentamento dei prezzi al consumo, primariamente legato alle minori
pressioni sui costi dei beni energetici ed alimentari.
L'indice dei prezzi al consumo, a dicembre, è sceso dello 0,1%, contro un incremento dello 0,3% di
novembre. L'inflazione “core” (al netto degli alimentari non lavorati e dei beni energetici) è invece
leggermente salita dallo 0,5% allo 0,6%.
6.3. L’EST EUROPA
Di seguito si riporta in sintesi l’andamento nell’ultimo anno delle principali variabili
macroeconomiche degli Stati nei quali il Gruppo Veneto Banca è presente.
6.3.1. Romania 3
Dopo l’eccezionale progresso messo a segno nel precedente esercizio, nel 2014 l’economia rumena
ha continuato a crescere, registrando uno sviluppo del 2,9% annuo.
Dal lato degli utilizzi alla vivace accelerazione dello sviluppo ha contribuito in misura non
trascurabile, soprattutto nel secondo semestre, anche la ripresa della domanda interna, in progresso
del 3,3% nel terzo trimestre, che pur con diversa intensità tra i settori, ha evidenziato un ulteriore
miglioramento nella dinamica dei consumi, confermandosi il motore della crescita della domanda
interna per il quarto trimestre consecutivo. Il vero elemento di novità deriva tuttavia dal robusto
rallentamento che ha caratterizzato la flessione degli investimenti di capitale, la cui variazione è
passata dal -12,3% del secondo trimestre 2014 al -2,1% del terzo, in buona misura derivata dal
ribasso dei costi di finanziamento e dagli effetti della normativa sull’esenzione fiscale sugli utili
reinvestiti in vigore dal luglio 2014.
3 Surse: National Institute of Statistics, Monthly Statistical Bulletin n° 12/2014 e Press Release; National Bank of Romania, Inflation Report, February 2015.
20
Praticamente ininfluente, per contro, l’apporto della componente estera. Dopo essere stata il fattore
trainate nella crescita del PIL reale per undici trimestri consecutivi, infatti, la domanda estera netta
ha di fatto azzerato il proprio contribuito, per effetto delle inversioni di tendenza evidenziate sia
dalle esportazioni che dalle importazioni, non solo in volume, ma anche - e soprattutto - in termini
reali.
Sotto il profilo della produzione, mentre il recupero nel comparto agricolo e il rallentamento del
trend discendente nelle costruzioni hanno avuto un impatto relativamente basso, il progresso più
rapido è stato registrato dai settori industriale, il cui valore aggiunto è cresciuto nel periodo del
4,7%, e dei servizi, che hanno contributo con una crescita dell’1,7% in gran parte attribuibile al
settore IT e comunicazioni, ai servizi del commercio all'ingrosso e al dettaglio, di alloggio e di
ristorazione e ai servizi di trasporto.
Le condizioni del mercato del lavoro hanno continuato a migliorare moderatamente nell’ultima parte
dell’anno, evidenziando accanto alla riduzione del tasso di disoccupazione un leggero aumento dei
livelli occupazionali.
Nel terzo trimestre del 2014, il tasso di occupazione per la popolazione in età lavorativa (15-64 anni)
si è attestato al 62,6%, aumentando di circa l’1,4% rispetto a quello registrato nel trimestre
precedente. Le differenze si mantengono peraltro considerevoli, non solo tra uomini e donne, le cui
quote si attestano rispettivamente al 70,2% e al 54,9%, ma soprattutto con riguardo alla fascia
giovanile il cui tasso ha raggiunto appena il 25,0%.
Il tasso di disoccupazione nel terzo trimestre del 2014 è stato del 6,5%, in diminuzione rispetto al
6,7% del trimestre precedente. Il divario tra la componente maschile e femminile era di 0,6 punti
percentuali, pari al 6,8% per gli uomini contro il 6,2% per le donne, ma ancora più ampia era la
differenza tra aree urbane e quelle rurali, i cui tassi si collocavano al 7,9% per le prime a al 4,9% per
le seconde. Il livello più elevato del tasso di disoccupazione, pari al 22,5%, è stato però raggiunto tra
i giovani di età compresa tra i 15-24 anni, in riduzione però rispetto al 23,2% misurato a fine 2013.
A dicembre il tasso d’inflazione medio calcolato per l’intero 2014 è sceso all’1,1%, sostanzialmente
invariato rispetto a quanto calcolato a novembre. Una variazione analoga è riscontrabile anche in
termini di indice armonizzato medio annuo sui prezzi al consumo – calcolato per garantirne la
confrontabilità nell’ambito dell’Unione Europea – che a dicembre si è attestato all’1,4%.
Per quanto concerne le componenti l’incremento più rilevante ha interessato il comparto dei beni
non alimentari, pari al 5,2%, seguito dai prezzi dei servizi e dei beni alimentari, entrambi in crescita
di circa il 3%.
6.3.2. Moldavia 4
I dati preliminari segnalano che nel 2014 il volume del prodotto interno lordo ha registrato un
incremento del 4,6% in media d’anno, confermando in corso d’anno un costante progresso.
Lo sviluppo sopra delineato è stato sostenuto dalla generalità dei settori, tra i quali spiccano
l’eccellente risultato del comparto agricolo e di quello manifatturiero, il cui valore aggiunto a prezzi
correnti è aumentato rispettivamente dell’8,2% e del 7,8%. Altrettanto positivo l’apporto dei servizi,
che nel complesso hanno registrato un incremento del 4,2%, nel cui ambito si evidenzia il risultato
realizzato dalle costruzioni, cresciuto del 10,6%, seguito dal commercio all'ingrosso e al dettaglio
(6,1%), dalle attività immobiliari, servizi di noleggio per le imprese (5,8%) e dalle altri servizi
collettivi, sociali, personali e privati alle famiglie (11,5%); in aumento, seppure a ritmi più
4 Fonti: National Bank of Moldova, Press release on monetary policy decisions, 29 December 2014; National Bank of Moldova, Press release on inflation, 15
January 2015; National Bank of Moldova, Inflation Report, n°4, November 2014; National Bureau of Statistics of Republic of Moldova, PressRelease 2015.
21
contenuti, il valore aggiunto dei servizi finanziari (4,6%), dei trasporti e comunicazioni (3,4%) e
delle attività alberghiere e di ristorazione (3,2%). L’unica riduzione, pari al 3,1%, si è verificata nel
comparto dell’educazione, consolidando una tendenza già evidenziata dalle rilevazioni infrannuali.
Per quanto concerne gli utilizzi, l’incremento del PIL è stato sostenuto dall’espansione dei consumi
finali, in particolare nella componente della spesa finale delle famiglie, in crescita del 2,9%,
rinforzata in misura decisiva dall’accelerazione, nella seconda metà dell’anno, degli investimenti
fissi lordi. Il progresso di questi ultimi, prossimo al 10,1%, è stato determinato dall’aumento
registrato sia dalle costruzioni che dai macchinari e attrezzature, cresciuti rispettivamente
dell’11,5% e del 10,8% sul dato 2013.
Le esportazioni di beni e servizi sono aumentate dell’1,1% mentre le importazioni di beni e servizi
sono diminuite del 0,3% rispetto allo stesso periodo dello scorso anno.
Nel secondo trimestre del 2014, il tasso di crescita delle esportazioni ha registrato una significativa
accelerazione, con una crescita dell’11,1%. Questa dinamica è stata determinata principalmente
dalla crescita delle esportazioni verso paesi UE e quelli classificati come "Resto del mondo", pari
rispettivamente al 20,6% e al 16,8%, mentre i flussi verso i paesi dell’Area CSI - la confederazione
composta da 10 delle 15 repubbliche dell'ex Unione Sovietica - hanno registrato tassi di crescita
negativi per il quinto trimestre consecutivo, principalmente per effetto della riduzione del volume
delle esportazioni verso la Federazione Russa. Nel secondo trimestre del 2014 le esportazioni verso i
paesi della CSI sono diminuite del 2,4%, generando un contributo di meno 0,9 punti percentuali.
Nel secondo trimestre del 2014, il tasso annuale di importazioni, al contrario di quella delle
esportazioni, è stato negativo, in calo dell’1,6%, determinato dal rallentamento dell’import dai paesi
della CSI e il "Resto del mondo".
Con riguardo al mercato del lavoro, il quarto trimestre 2014 ha messo in evidenza, in concomitanza
con un ridimensionamento del 4,3% della popolazione attiva, miglioramenti strutturali che si sono
tradotti nell’aumento della quota di occupati e nel calo del tasso di disoccupazione, sceso al 3,5%
dal precedente 4,1%.
Il tasso di occupazione si è fermato al 37,2%, in leggero calo (1,5 punti percentuali) rispetto al
quarto trimestre 2013, che sale al 39,0% per gli uomini contro il 35,6% per le donne. Le disparità
sono evidenti anche per aree di residenza, che registravano un valore superiore al 41% nei centri
urbani a fronte del 34% nelle aree rurali.
Anche sulla percentuale di disoccupati rimangono differenze spesso significative, non solo tra
uomini e donne, con valori pari rispettivamente al 4,5% e al 2,4%, ma anche per fasce d’età, che
vedono maggiormente penalizzati i giovani tra i 15 e 24 anni il cui tasso di disoccupazione è stato
dell'8,7%.
Nel mese di dicembre 2014 l'indice dei prezzi al consumo indicava una diminuzione del 4,7%
rispetto ai precedenti dodici mesi ed in ulteriore calo dello 0,1% sul mese precedente.
Nel quarto trimestre la dinamica del tasso di inflazione annuo ha superato il valore atteso,
principalmente a causa di un maggiore aumento dei prezzi dei beni alimentari e del deprezzamento
della valuta nazionale rispetto al dollaro USA e il rischio d'inflazione nel medio termine continua ad
essere influenzato da una serie di fattori complessi interni ed esterni, tra questi la probabilità di una
recessione nelle economie dei paesi dell'area dell'euro e della Federazione russa, i principali partner
commerciali della Repubblica moldava.
L'accentuazione dei rischi pro-inflazione ha richiesto una risposta preventiva dalla politica
monetaria, che ha visto un progressivo inasprimento delle condizioni applicate. In queste
circostanze, il Board della Banca Centrale ha deciso nella sua riunione del 29 dicembre 2014 di
innalzare ulteriormente, dopo l’aumento al 4,5% di novembre, il tasso di interesse di politica
22
monetaria di 2,0 punti percentuali portandolo al 6,5%. È stato inoltre deciso di mantenere il rapporto
di riserva obbligatoria in MDL e in valuta estera al livello attuale di 14,0 per cento della base.
6.3.3. Croazia 5
Nel quarto trimestre del 2014, dopo tre trimestri negativi, l'attività economica è leggermente
aumentata rispetto al trimestre precedente, quantificando un incremento del PIL in termini reali
dello 0,3% rispetto all’analogo periodo del 2013. Al netto dei fattori stagionali tale incremento sale
allo 0,4%.
Sulla base dei dati preliminari, in media d’anno il Prodotto Interno Lordo ha registrato una
variazione negativa dello 0,4%.
Il progresso di fine esercizio è essenzialmente derivato dall’apporto della domanda estera netta,
positivo grazie all’espansione delle esportazioni, pari al 4,5% annuo, ed alla concomitante flessione
delle importazioni di beni e servizi.
Permane, per contro, sfavorevole il contributo della domanda interna, nel cui ambito, accanto
all’ulteriore riduzione dei volumi di consumo, il fattore negativo determinante si riconferma essere i
minori investimenti fissi lordi, in calo del 3,7% rispetto al quarto trimestre 2013.
Sotto il profilo della produzione, la crescita è stata sostenuta dal brillante risultato del settore
secondario e del comparto manifatturiero in particolare, che ha registrato un balzo del 5,2% nei
dodici mesi. Di segno positivo anche i risultati dei servizi del commercio, alberghi e ristorazione e
trasporti, che complessivamente sono cresciuti dell’1,1%. Ancora pesantemente negative, sebbene in
consistente rallentamento, le dinamiche del settore delle costruzioni, in calo del 4,9%, e del
comparto agricoltura, silvicoltura e pesca, che chiude con una diminuzione dell’1,1% dopo un terzo
trimestre in diminuzione del 7,5%.
Con riguardo al mercato del lavoro i dati del terzo trimestre rafforzano i segnali di miglioramento
emersi nella prima parte dell’anno. Il tasso di attività ha raggiunto il 53,7%, contro il 51,9% ed il
51,2% rilevato nel precedente periodo e a fine 2013, e contemporaneamente il livello
dell’occupazione è salito di quasi 2 punti percentuali, portandosi al 45,2%.
Per converso la disoccupazione si è allentata in valore assoluto e percentuale, evidenziando una
riduzione del tasso relativo che è passato al 15,7% dal 16,6% del precedente trimestre.
Dinamiche disomogenee hanno connotato invece le componenti di genere, con miglioramenti più
accentuati dal lato della disoccupazione maschile, il cui tasso nel terzo trimestre è sceso al 15,2%
contro il 17,2% di un anno prima, mentre è rimasto sostanzialmente stabile rispetto al periodo
precedente. Il tasso di disoccupazione femminile, pari al 16,2%, è tornato sui valori del 2013, ma
sbalzi considerevoli e dopo aver toccato una punta di oltre il 20% nel primo trimestre dell’anno.
A fine 2014 l’indice medio annuo dei prezzi al consumo è diminuito dello 0,2% rispetto all’anno
precedente. In generale, mentre i prezzi dei beni sono scesi dello 0,5%, il costo dei servizi è
aumentato dello 0,8%.
La variazione complessiva è derivata soprattutto dai prezzi di abbigliamento e calzature, scesi in
media d’anno del 4,6%, e da quelli di alimentari e bevande analcoliche, in calo del 2,2%. Sempre in
calo, ma in misura più contenuta, i prezzi di arredi, elettrodomestici e manutenzione ordinaria della
casa (-0,8%), di comunicazioni (-0,5%) e di beni e servizi vari (-0,4%). A parziale compensazione,
le categorie di beni e servizi che hanno registrato le variazioni in crescita più consistenti sono state
quelle di alcolici e tabacchi, di alberghi e ristorazione e dei prodotti energetici per la casa.
In uno scenario caratterizzato dalla sostanziale stagnazione del PIL reale, da inflazione contenuta, da
5 Surse: Croatian National Bank, Bulletin n.211, Year XXI - February 2015; Croatian Bureau of Statistics, Press Release – 27 February 2015.
23
tassi di interesse di riferimento internazionali su livelli minimi, da un tasso di cambio della kuna
rispetto all'euro stabile, la Banca nazionale croata ha continuato a mantenere elevati i livelli di
liquidità nel sistema. Tuttavia, nonostante l’intonazione espansiva della politica monetaria anche
rispetto alle condizioni di finanziamento nazionali, gli effetti sulle attività di prestito delle banche
sono ancora limitati, pertanto la Banca Nazionale ha deciso di mantenere inalterata la quota di
riserva obbligatoria al 12%.
6.3.4. Albania6
In linea con le aspettative, nel terzo trimestre del 2014 l'attività economica è tornata a crescere, con
incrementi del valore aggiunto in quasi tutti i settori dell'economia. In termini di volume, rispetto al
terzo trimestre del 2013, è infatti complessivamente aumentata del 3,3%.
I settori dai quali è derivato il maggior contributo sono stati quelli del commercio, alberghi e
ristorazione e quello degli altri servizi, il cui apporto è stato rispettivamente dell’1,7% e dell’1,1%;
di impatto più modesto le variazioni dei comparti delle costruzioni (+0,8%), del manifatturiero
(+0,4%) e dell'agricoltura, caccia e silvicoltura (+0,2%), mentre l’unico comparto che ha influito
negativamente è stato quello dei trasporti (-1,1%), il cui valore aggiunto è diminuito del 24,1%.
Dal lato degli utilizzi, l'espansione della domanda interna ha rappresentato il principale fattore di
sviluppo economico; il miglioramento dei livelli di fiducia, i favorevoli tassi di interesse e di
inflazione, l’aumento dell'occupazione e il pagamento degli arretrati si stima che abbiano fornito
negli ultimi trimestri un robusto incentivo alla spesa nel settore privato. Inferiore al previsto, per
contro, il contributo della domanda estera. Rimangono positivi, ma più contenuti, gli apporti del
settore pubblico e della spesa per investimenti, ancora in crescita nel terzo trimestre soprattutto nel
settore delle costruzioni. L’accresciuto tasso di utilizzo della capacità produttiva (1,9% nel terzo
trimestre), il miglioramento del clima di fiducia, il rafforzamento della situazione finanziaria delle
imprese, nonché l'aumento degli ordinativi nell'industria e nelle costruzioni, hanno favorito
l’aumento degli investimenti, riflesso altresì in una più ampia domanda di prestiti per investimenti.
I dati preliminari relativi al quarto trimestre fanno ritenere che tali tendenze saranno in linea di
massima confermate, pur se con qualche rallentamento dei tassi di crescita.
Nel quarto trimestre 2014, il mercato del lavoro ha presentato, per la terza volta consecutiva, un
tasso di attività in aumento, attestatosi al 55,3% contro il 50,9% dell’analogo periodo 2013. A tale
dinamica ha partecipato sia la componente maschile che femminile, i cui tassi in chiusura d’anno
erano pari rispettivamente al 65,5% e al 46,7%. Il livello più basso si contava comunque tra i
giovani, per i quali era pari al 44,2%.
Nel medesimo periodo, anche l’occupazione è cresciuta, portandosi al 45,6% medio complessivo,
3,3 punti percentuali in più rispetto al 2013. I dati di dettaglio riconfermano le consistenti differenze
di genere e per fascia d’età, che mostrano una forchetta di circa 13 punti percentuali tra maschi e
femmine; tra queste ultime, inoltre, si osserva la maggiore penalizzazione anche tra i lavoratori tra i
15 e i 29 anni d’età, fermandosi ad appena il 24,5% contro il 29,2% medio di fascia.
A fronte dei miglioramenti sopra delineati, si è tuttavia registrato un appesantimento del tasso di
disoccupazione, che dal 16,8% ha raggiunto il 17,6%. In tale ambito, particolarmente critico appare
ancora una volta il dato sulla disoccupazione giovanile, pari al 33,9% con un aumento nell’anno di
5,6 punti percentuali.
Nel mese di dicembre il tasso annuo di prezzi al consumo è stato quantificato allo 0,7%, contro
6 Surse: National Bank of Albania, Monetary Policy Report 2014 Q4, January 2015; INSTAT, Quarterly Economic Growth – Q3 2014, January 2015; INSTAT, Quarterly Labour Force Survey Fourth quarter, 2014, March 2015; INSTAT, Consumer Price Index December 2014, January 2015; INSTAT, aggiornamenti
2014 e 2015 in www/instat.gov.al.
24
l'1,9% di un anno prima. I contributi più consistenti alla variazione dell’indice sono riconducibili
principalmente ai gruppi delle bevande alcoliche e tabacchi, dell’istruzione e, a pari merito, degli
alimenti e bevande non alcoliche e dei beni e servizi diversi". Di segno opposto gli apporti derivati
dai comparti della sanità, dei trasporti e degli arredi e attrezzature per la casa.
Nella seconda metà dell’anno, l'economia albanese è migliorata, ma l'inflazione rimasta al di sotto
del target fissato; inoltre, sebbene in espansione, la domanda aggregata non è stata ancora
insufficiente a garantire la piena utilizzazione delle capacità produttive dell'economia e a generare
una crescita stabile di occupazione, salari, margini di profitto e prezzi finali per l'economia. Tale
contesto economico generale ha dettato l'attuazione di una politica monetaria accomodante nel corso
degli ultimi trimestri, ulteriormente rafforzata nell’ultima parte dell’anno dall'abbassamento del
tasso di interesse e da continue iniezioni di liquidità nel sistema bancario.
Nonostante tassi di interesse progressivamente decrescenti, con costi di finanziamento del sistema
bancario e tassi di interesse sui prestiti in lek scesi al minimo storico, ci sono ancora alcune rigidità
nella trasmissione degli stimoli di politica monetaria all’espansione del credito all'economia. A tal
fine il Board della Banca centrale ha ribadito la necessità di perseguire una politica monetaria
stimolante, abbassando il tasso di interesse di riferimento al 2,0% e creando le condizioni adeguate
per il ritorno dell'inflazione su livelli prossimi agli obiettivi e dell'equilibrio economico nel medio
termine.
6.4. IL MERCATO BANCARIO 7
A dicembre 2014 i prestiti bancari hanno segnato un ulteriore calo, pari all’1,35% nei dodici mesi,
confermando il trend discendente che ha caratterizzato l’aggregato tutto l’ultimo anno, seppure con
un progressivo rallentamento. A fine 2014 gli impieghi delle banche a residenti, escluso
l’interbancario, ammontavano a 1.828 miliardi di Euro.
In termini di durata, la dinamica permane negativa su entrambe le componenti, pur riaffermandosi
maggiormente accentuata sui finanziamenti a breve termine (fino a 1 anno), che hanno registrato
un’ulteriore variazione negativa del 2,6% annuo; su livelli più contenuti, per contro, l’arretramento
sull’anno precedente del segmento a medio e lungo termine (oltre 1 anno), fermo al -1,6%.
Considerando le sole famiglie e società non finanziarie, i crediti in essere hanno raggiunto i 1.405
miliardi di Euro, con una flessione dell’1,8% nei dodici mesi, nettamente superiore al -1,0%
registrato dall’Area Euro nel suo insieme ma in leggero ulteriore rallentamento rispetto alle
riduzioni registrate nei mesi precedenti.
I dati di dettaglio mostrano ancora una lieve contrazione dei prestiti alle famiglie, scesi a dicembre
di un ulteriore 0,5%, ripetendo il risultato del mese precedente.
Ancora una volta, si presenta più vivace la discesa dei finanziamenti alle imprese non finanziarie,
che hanno registrato un calo del 2,3%, valore comunque ben lontano dal picco negativo del 5,9%
raggiunto nel novembre 2013. Tale dinamica ha di fatto beneficiato della crescita della domanda di
finanziamento per scorte e capitale circolante e per la ristrutturazione del debito, controbilanciata
dalla stagnazione della componente legata agli investimenti che rimane pesantemente condizionata
dalla debolezza del ciclo economico.
A dicembre le sofferenze lorde hanno evidenziato un nuovo incremento, pari a 2,5 miliardi di Euro,
raggiungendo i 184 miliardi di Euro. Rispetto al 2013, lo stock è aumentato di quasi 28 miliardi, che
quantificano un progresso annuo di poco inferiore al 18%.
Anche la loro incidenza sugli impieghi è ulteriormente peggiorata, collocandosi al 9,6%, contro
7 Surse: Banca d’Italia – Bollettino Economico n. 1, gennaio 2015; ABI Monthly Outlook, gennaio e febbraio 2015.
25
l’8,1% dell’anno precedente e molto al di sopra del dato pre crisi, pari al 2,8% a fine 2007. Tale
rapporto subisce un sensibile appesantimento con riferimento ai piccoli operatori economici e alle
imprese, per i quali a dicembre tocca rispettivamente il 16,1% ed il 16,2%, contro il 14,0% ed il
13,3% di fine 2013. Su valori più che dimezzati, si attesta invece l’indice calcolato rispetto alle
famiglie consumatrici, pari al 6,9% contro il 6,5% di fine 2013.
Non considerando le svalutazioni, le sofferenze sono aumentate nell’anno del 5,6%, attestandosi a
circa 84,5 miliardi di Euro, in contenuto arretramento rispetto al mese precedente ma ancora al di
sopra del dato di fine 2013 di circa 4,5 miliardi di Euro. A ciò è seguito un deterioramento della loro
incidenza sugli impieghi totali, collocatasi al 4,6%, in aumento di circa 0,3 punti percentuali sul
livello del 2013.
A fine 2014 la raccolta da clientela residente delle banche italiane ha segnato una diminuzione di
circa 20 miliardi nell’ultimo anno, pari all’1,15% in termini percentuali, fermandosi appena sotto i
1.709 miliardi di Euro. Tale evoluzione compendia da un lato il maggior calo delle obbligazioni,
salito a dicembre al 13,5% contro una diminuzione annua del 9,8% nel 2013, e dall’altro il
rafforzamento della dinamica dei depositi, in progresso del 4,1% contro il 2,0% evidenziato a fine
2013.
Si riconferma negativo infine il trend dei depositi dall’estero, i cui volumi sono scesi del 5,7%, che
ha contribuito all’ulteriore, seppur contenuto, ridimensionamento della loro quota sulla provvista
totale, passata dal 12,1% del 2013 all’11,8% dello scorso dicembre.
A fine 2014 il tasso medio ponderato8 sui prestiti a famiglie e società non finanziarie si è
posizionato al 3,67%, che pur in recupero sul livello di novembre, riafferma la tendenza al ribasso
che ha caratterizzato l’intero esercizio.
Un andamento analogo può essere letto con riguardo ai tassi applicati sia ai nuovi finanziamenti alle
società non finanziarie sia sulle erogazioni alle famiglie per l’acquisto di abitazioni, attestatisi
rispettivamente al 2,56% e al 2,88%, contro il 3,40% e il 3,50% di inizio anno.
Anche la remunerazione media sulla raccolta bancaria da clientela si è leggermente ridotta; il tasso
medio, comprendente il rendimento di depositi, obbligazioni e pronti contro termine a famiglie e
società non finanziarie, a dicembre è infatti sceso all’1,50%, a fronte dell’1,89% di inizio 2014.
Le dinamiche appena descritte hanno mantenuto lo spread fra tassi sui prestiti e tassi sulla raccolta
su livelli relativamente bassi, anche se tale differenziale - in media d’anno pari a 212 punti base – si
è lievemente ampliato rispetto ai 182 punti base del 2013. Con riguardo alle famiglie e alle società
non finanziarie, il differenziale tra il tasso medio sull’attivo fruttifero e quello sulla raccolta, a
dicembre pari rispettivamente al 3,30% e all’1,49%, nel 2014 ammontava all’1,70%, in crescita
rispetto ai 144 punti base del 2013.
La consistenza dei titoli a custodia, in gestione e/o detenuti direttamente dalla clientela, presso le
banche italiane a fine 2014 assommava a circa 1.396 miliardi di Euro, con una flessione del 3,8%
annuo. La quota di questi titoli detenuta dalle famiglie consumatrici, che con il suo 38% ne
rappresenta la parte più ampia, è scesa nell’anno del 15,6%, registrando il calo più consistente; i
titoli da non residenti, circa il 2,4% del totale, hanno evidenziato per contro una riduzione di circa il
4%.
Le gestioni patrimoniali bancarie hanno messo a segno un sensibile progresso, totalizzando una
crescita delle consistenze del 15,3% annuo. Alla fine del terzo trimestre 2014, il patrimonio
complessivo delle gestioni patrimoniali individuali di banche, SIM e O.I.C.R. in Italia ha raggiunto i
691 miliardi di Euro, con un aumento superiore al 15% rispetto all’analogo periodo 2013.
Anche il patrimonio e il flusso della raccolta netta dei fondi aperti di diritto italiano ed estero hanno
8 Elaborazioni ABI su dati Banca d’Italia
26
segnato un netto miglioramento, registrando in entrambi i casi variazioni annue positive. Il
patrimonio – le cui principali componenti erano rappresentate da fondi obbligazionari (46%),
azionari (21%) e flessibili (22%) – ha raggiunto i 681 miliardi di Euro, a fronte dei 559 del 2013.
Si riconferma anche nel 2014 un aumento del flusso della raccolta netta dei fondi aperti, pari a 90
miliardi di Euro da inizio anno, contro i 49 del 2013.
6.5. Republica Moldova
Pe parcursul anului 2014 aproape toate tipurile de activităţi economice au înregistrat progres. Însa
dinamica acestora este în descreştere, ca urmare a unor factori interni şi externi nefavorabili.
Produsul intern brut (PIB) a crescut moderat. După cresterea spectaculoasa din anul trecut
economia Moldovei a intrat într-o perioadă incertă, ca efect a proceselor interne, regionale si globale
nefavorabile – restricţii la exporturi impuse de Rusia, ce au cauzat scaderea cu 32,9% exporturilor
spre acest partener comercial major (in paralel am asistat la micşorarea remitenţelor din această ţară
şi deprecierea majoră a rublei ruse fata de USD, EUR si MDL, etc.); razboiul din Ucraina; alegeri
parlamentare ordinare, nealegerea în timp rezonabil a Guvernului, deprecierea leului moldovenesc şi
alţi factori negativi.
Produsul intern brut în 2014 a însumat 111.5 mild. lei, majorîndu-se faţă de perioada respectivă a
anului 2013 cu 4.6% (în termeni reali). Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri s-a
majorat cu 7.7%, influenţând pozitiv (+2%) evoluţia PIB. Valoarea adăugată brută produsă în
agricultură şi industrie a depăşit rezultatul anului precedent respectiv cu 8.2% şi 7.2%. Contribuţia
sectorului de bunuri la formarea PIB a constituit 26.9%.
Valoarea adăugată brută produsă în sectorul servicii s-a majorat cu 4.2%, contribuind la sporirea
PIB cu 2.4%. Valoarea adăugată brută produsă în construcţii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,
transporturi şi comunicaţii şi „alte activităţi de servicii” a crescut respectiv cu 10.6%, 6.1%, 3.4% şi
3.0%. Contribuţia sectorului de servicii la formarea PIB a constituit în anul 2014 59.4%.
Impozitele pe produse s-au majorat cu 1.2%, contribuind la formarea şi creşterea PIB cu 16.0% şi
0.2% respectiv.
Consumul final a crescut cu 2.4%, influenţând pozitiv (+2.8%) sporul PIB. Creşterea a fost
condiţionată de majorarea consumului final al gospodăriilor populaţiei cu 2.9%.
Inflaţia Indecele Preţurilor de Consum (IPC)a crescut moderat, fiind aproape de ţinta inflaţiei
5%. În 2014 IPC a crescut cu 5.1%, faţă de 2013 (IPC +4.6%). Creşterea IPC a fost cauzată în mare
parte, de creşterea preţurilor la: produsele alimentare +6.5%, ca urmare a deprecierii peste aşteptări a
monedei naţionale, precum şi la mărfurile nealimentare +5.5%.
Leul moldovenesc s-a depreciat semnificativ. De la începutul anului 2014 cursul de schimb al
monedei naţionale a marcat o depreciere cu 19.59% în termeni nominali faţă de dolarul SUA (de la
13.0570 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2014 pînă la 15.6152 lei la 31.12.2014), precum şi cu
5.71% - faţă de Euro. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost
scăderea încasărilor valutare de peste hotare, inclusiv diminuarea cu 3,7% a exporturilor, scăderea
impresionantă în trimestrul IV a transferurilor de mijloace băneşti din străinătate în favoarea
persoanelor fizice (în luna decembrie 2014 – 30,8%), deprecierea valutelor unor parteneri comerciali
importanti (rubla rusească şi hrivna ucraineană sau depreciat semnificativ) şi fluctuaţiile dolarului
SUA pe pieţele valutare internaţionale (de la peste 1.3 dolari per 1 EUR, până la 1,13). Stocul
activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei, s-a diminuat semnificativ până la
2,156.6 mil. USD sau -23.54% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2013 (la
31.12.2013 a atins o valoare maximă de 2,820.6 mil. USD).
27
Agregatele monetare au crescut. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii Decembrie 2014 a constituit
circa 65.97 mild. lei şi s-a majorat cu 5.3% comparativ cu 31 Decembrie 2013. S-a înregistrat un
ritm de scădere nesemnificativ a banilor în circulaţie (M0), respectiv -0.23 comparativ cu 2013.
Depozitele la vedere si la termen (parte a M2) s-au diminuat cu 1,86 mild. Lei sau -6,73%, totodată
depozitele în valută străină au crescut cu +29.9%.
Veniturile în bugetul public naţional au crescut. În anul 2014 la bugetul public naţional au fost
acumulate venituri în sumă totală de 42,456 mil. lei, înregistrând o creştere de 15.1% comparativ cu
2013.
Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, veniturile fiscale au constituit 35,639.3 mil.
lei, iar încasările nefiscale – 1,347.4 mil. lei. Sarcinile stabilite pe perioada dată au fost îndeplinite la
nivel de 99.0 la sută şi 101.0 la sută, respectiv. Comparativ cu anul 2013, veniturile fiscale s-au
majorat cu 3,466.6 mil. lei, iar încasările nefiscale s-au micşorat cu 4.4 mil. lei. Veniturile din
mijloacele speciale ale instituţiilor publice au fost acumulate în sumă de 930.4 mil. lei, sau la nivel
de 96.1 la sută faţă de sarcinile anuale stabiliete. Veniturile fondurilor speciale au constituit 404.6
mil. lei, sau la nivel de 89.3 la sută faţă de prevederile anuale. Pentru susţinerea bugetului şi pentru
finanţarea proiectelor finanţate din surse externe din partea donatorilor externi şi investitorilor
autohtoni au fost debursate granturi în sumă de 4,134.1 mil. lei, dintre care: granturi interne – 87.4
mil. lei şi granturi externe – 4,046.7 mil. lei.
Datoria de stat internă şi externă în creştere. Suma totală a datoriei de stat interne, la sfîrşitul lunii
Decembrie 2014 a constituit 7,075.4 mil. lei, în creştere cu 399.6 mil. lei, sau + 6% faţă de data
similară a anului precedent. Totodată datoriei de stat externă, a constituit suma de 1,3056.1 mil.
Dolari SUA, în creştere cu 15.9 mil. Dolari SUA, sau + 1.2% faţă de 2013.
Exporturile şi importurile sau diminuat. În 2014 exporturile s-au diminuat cu 3,7% şi importurile
cu 3.2%. Totodată exporturile în Rusia (fara Transnistria) sau micşorat cu 32,9% in timp ce în UE
sau majorat cu 9,6%, inclusiv în Romania cu 5.6% (cota UE crescut de la 46.8% in 2013, până la
53.26% în 2014). Importurile din Rusia (fara Transnistria) sau micşorat cu 9.0% in timp ce din UE
sau majorat cu 13.8%, inclusiv în Romania cu 11.2% (cota UE crescut de la 41.09% in 2013 până la
48.29% în 2014). Constatăm că UE a consolidat, in anul 2014, poziţia de cel mai important partener
comercial al Republicii Moldova. Deficitul balanţei comerciale a constituit 2,977.5 mil. dolari SUA,
sau cu 85,93 mil. dolari (-1,26%) mai puţin comparativ cu anul 2013. Gradul de acoperire al
importurilor cu exporturi a constituit 44.0% faţă de 44.2% în 2013.
Sectorul industrial a înregistrat creşteri. Indicele producţiei industriale în 2014 a înregistrat o
creştere de 7.3% faţă de 2013, inclusiv: indicele producţiei industriei prelucrătoare a crescut cu
8.5%; indicile sectorului energetic (producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă
caldă şi aer condiţionat) +4.4% şi indicile producţiei industriei extractive +0.2%. În acelaşi timp s-au
înregistrat reduceri la următoarele activităţi: fabricarea vinurilor din struguri – 14.8%; distilarea,
rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice -13.1%; fabricarea produselor de tutun – 39.6%; fabricarea
produselor farmaceutice de bază – 8.2% etc.
Producţia globală agricolă a crescut şi ea. Producţia globală agricolă în gospodăriile de toate
categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei), a
ccrescut cu 8.2%, faţă de anul 2013, inclusiv: producţia vegetală s-a majorat cu 10.4% şi producţia
animală a crescut cu 4.0%. Totodată s-au înregistrat reduceri la următoarele activităţi: producţia de
tutun – 36.6%; producţia de struguri - 3.1%; producţia de lapte – 0.9%. În anul 2014 ponderea
producţiei vegetale în total producţie agricolă a constituit 67% (în anul 2013, 66%).
Investiţiile în active materiale pe termen lung au cunoscut o dinamică. În ianuarie-septembrie
2014 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat 10.4 mild. lei (în preţuri
curente). Comparativ cu perioada respectiva a anului precedent, acest indicator a marcat o creştere
de 2.1% (în preţuri comparabile). Investiţiile concentrate în lucrările de construcţii-montaj au
insumat 5.5 mild. lei (reprezentând 52.6% din total, fiind în creştere cu 5.2% faţă de perioada
28
respectivă a anului precedent. Investiţiile în utilaje, maşini şi mijloace de transport au alcătuit 4.4
mild. lei (reprezentând 42.4% din total, fiind în descreştere cu 2.0% faţă de 9 luni 2013.
Volumul transporturilor de marfuri a crescut moderat. Întreprinderile de transport feroviar, auto,
fluvial şi aerian au transportat in anul 2014 circa 14.4 mil. tone de mărfuri sau cu 4.5% mai mult
comparativ cu anului 2013. Trebuie de menţionat că, in luna decembrie 2014, volumul mărfurilor
transportate a scăzut cu 15.5% comparativ cu luna precedentă şi cu 7.2% faţă de decembrie 2013.
Volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport auto au crescut în anul 2014 cu
11.1%, până la 9.2 mil. tone. Totodată, s-a înregistrat reducerea volumului mărfurilor transportate
de întreprinderile de transport feroviar cu 7.8%, comparativ cu anul 2013, până la 5.0 mil. tone.
Volumul comerţului cu amănuntul a crescut semnificativ in luna decembrie 2014. Veniturile din
vânzări ale comerţului cu amănuntul în anul 2014 s-a majorat cu 7.5%, în comparatie cu anul 2013.
În luna decembrie 2014, volumul comerţului cu amănuntul a crescut semnificativ, +22.2%
comparativ cu luna noiembrie 2014 şi cu 18.4% faţă de decembrie 2013. Devalorizarea leului şi
sărbătorile de iarnă au fost factorii principal ce au determinat această dinamică pozitivă.
Situaţia din sfera socială a fost relativ stabilă. Salariul mediu nominal al unui lucrător din
economia naţională în anul 2014 a constituit 4,172 lei şi s-a majorat cu 10.8% faţă de 2013. Luând
în calcul inflaţia, creşterea reală a fost de 5.4%. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite a atins
nivelul de 1,020.6 lei sau cu 6.5% mai mult decât în anul 2013. Cheltuieli de consum medii lunare
pe o persoana (conform datelor pentru trimestrul III 2013), au fost în sumă de 1,831.8 lei sau cu
3.1% mai mult decât in anul 2013. Minimul de existenţă (conform datelor pentru simestrul I 2013) a
fost în sumă de 1,667.7 lei sau a crescut cu 3.4%, comparativ cu anul 2013. Rata şomajului la nivel
de ţară, în trimestrul IV 2014 a înregistrat 3.5%, fiind mai mică cu 0.6 p.p. comparativ cu trimestrul
IV 2013. La oficiile forţei de muncă au fost înregistraţi circa 40.2 mii şomeri, cu 9.1 mii sau 18.5%
mai puţin decît numărul acestora înregistraţi la situaţia din 31 decembrie 2013. Numărul persoanelor
declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru a fost conform
estimărilor de circa 349,8 mii persoane – fata de 364,2 mii în 2013.
6.6. Sistemul bancar din Republica Moldova
Pe parcursul anului 2014, sectorul bancar din Republica Moldova a consemnat următoarele tendinţe:
La situaţia din 31.12.2014, capitalul de gradul I a marcat o creştere de 9.9 la sută pâna la 8,707.3
mil. lei. Această evoluţie a fost determinată, în mare măsură, de obţinerea profitului pe parcursul
anului si emisii de acţiuni efectuate de către 4 bănci. Capitalul de gradul I înregistrat reflectă un
nivel de consolidare a băncilor licenţiate ce permite acoperirea eventualelor pierderi, fără
prejudicierea siguranţei financiare. La 31.12.2014, toate băncile, dispuneau de un capital de gradul I
corespunzător capitalului minim necesar (norma ≥200 mil. lei).
Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor licenţiate la 31.12.2014 a constituit 77.6 la sută, fiind
cu 5.3 p.p.mai mare comparativ cu finele anului 2013. Dinamica s-a datorat majorării investiţiilor
acţionarilor nerezidenţi în capitalul social. De exemplu Eximbank a majorat capitalul social cu 25%
(+250 mil. lei) si respectiv BCR Chisinău cu 16% (+100.6 mil. lei). În ambele cazuri nerezidenţii
deţin 100% din capitalul social al băncilor menţionate mai sus.
Suficienţei capitalului ponderat la risc pe sectorul bancar, a cunoscut o scădere semnificativă de 9.8
p.p., pînă la 13,2%, fiind sub nivelul stabilit de BNM (normativul ≥16 la suta). În anul 2014, s-a
inrăutăţit semnificativ, situaţia financiară a Bancii de Economii (suficienţa capitalului ponderat la
risc, la 31.12.2014, a fost de doar 3.22%), Bancii Sociale (suficienţa capitalului ponderat la risc, la
31.12.2014, a fost de doar 2.56%) şi la Unibank, ca urmare BNM a instituit administrare din oficiu
la Banca de Economii şi Banca Socială.
29
La situatia din 31.12.2014 activele au totalizat 97,584.4 mil. lei sau cu 28.1 la suta mai mult faţă de
finele anului 2013 şi indică o tendinţă de extindere a activităţii bancare. Un impact semnificativ
asupra majorării activelor a avut dinamica pozitivă la articolele ”alte active” (au crescut de aprope
25 ori, până la 17,784.5 mil. lei) şi ”numerar şi echivalente de numerar” (+21.9 la sută, până la
29,687.6 mil. lei).
La situaţia din 31.12.2014 soldul creditelor, a constituit suma de 39,135.2 mil. lei sau cu 4.62 la sută
mai puţin şi descrie o dinamică negativă a procesului de creditare. Soldul datoriei la credite
neperformante, au atins la data de raportare suma de 4,790.3 mil. lei sau cu 1.8 la sută mai puţin faţă
de sfîrşitul anului trecut. Ponderea creditelor neperformante nete în capitalul normativ total, la
situaţia din 31.12.2014, s-a redus cu 2.3 p.p., până la 14.2 la sută. Totodată creditele expirate s-au
majorat cu 469 mil. lei (+11%) şi au atins suma de 4,862.2 mil. lei.
La situaţia din 31.12.2014, profitul băncilor licenţiate a totalizat 778.2 mil. lei. Comparativ cu
perioada similară a anului precedent acesta a scăzut cu 242 mil. lei (– 23.72%). Această evoluţie
negativă (pe fundalul creşterii cu 585.6 mil. lei în anul 2013), a fost cauzată de majorarea deprecierii
activelor financiare cu mai mult de 275.7 mil. lei (de peste 5.2 ori mai mare decât în anul 2013).
Concomitent, au sporit veniturile din dobânzi cu 676.1 mil. lei (+14.18 la suta). Totodată,
cheltuielile cu dobânzile, au crescut cu suma de 239.7 mil. lei (+8.93).
Rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului acţionar la 31.12.2014 au reprezentat respectiv
0.9 la sută şi 6.4 la sută, fiind în scădere comparativ cu 31.12.2013 cu 0.6 p.p. şi 3.0 p.p. respectiv.
Lichidităţii pe termen lung - Principiul I (≤1), a constituit pe sistem 0.70, fiind doar cu 0.01 mai mic
decât în anul 2013. Lichiditatea curentă - Principiul II (≥ 20%) a înregistrat o diminuare
semnificativă cu 12.1 p.p., până la 21.63%. Aceasta scădere s-a datorat în mare parte evoluţiei
negative a lichidităţii curente la Banca de Economii, care a inregistrat în anul 2014 (în mare parte în
luna decembrie), o diminuare a activelor lichide cu peste 5,876.6 mil. lei şi respectiv a cauzat
valorea negativă a Principiului II de lichiditate, pentru această bancă, de -1.74%.
Soldul depozitelor a sporit în anul 2014 cu 21.0 la sută până la 55,270.4 mil. lei. În particular,
depozitele persoanelor fizice s-au majorat moderat cu 10.2 la sută, până la suma de 34,708.1 mil. lei.
6.7. Cadrul de reglementare
În anul 2014, Parlamentul Republicii Moldova şi alte autorităţi emitente ale actelor normative au
continuat procesul de ajustare a cadrului normativ naţional la cadrul normativ european. În acest
context, pe parcursul anului menţionat, au fost modificate un şir de acte legislative (inclusiv Legea
cu privire la gaj), care se referă inclusiv la activitatea instituţiilor financiare.
În organizarea unei activităţi uniforme şi eficiente a sistemului bancar, Banca Naţională a Moldovei
a adoptat acte normative noi (Regulamentul cu privire la dezvăluirea de către băncile din Republica
Moldova a informaţiei aferente activităţilor lor, Recomandările cu privire la identificarea
beneficiarului efectiv etc.), precum şi a operat multiple modificări şi completări ale actelor
normative existente emise anterior (Regulamentul cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile
din Republica Moldova, Regulamentul privind activitatea băncilor în domeniul prevenirii şi
combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, Regulamentul privind filialele, reprezentanţele
şi oficiile secundare ale băncilor, Regulamentul cu privire la unităţile de schimb valutar etc.). De
asemenea, Banca Naţională a decis de a abroga unele acte normative emise anterior (spre ex:
Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile autorizate din
Republica Moldova etc.).
30
De asemenea, pe parcursul anului 2014, Banca Naţională a Moldovei a efectuat o serie de
modificări/completări ale actelor normative care reglementează condiţiile de prezentare a rapoartelor
către BNM.
În scopul acoperirii cheltuielilor sale curente, Consiliul de Administraţie al Fondului de Garantare a
Depozitelor în Sistemul Bancar, a stabilit rata procentuală aplicată la calcularea vărsământului
obligatoriu pentru anul 2015 în mărime de 0.0592% din suma totală a depozitelor garantate
înregistrate în bilanţ.
31
7. GUVERNAREA CORPORATIVĂ
Banca Comercială „EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca” S.A. recunoscând că utilizarea celor mai
bune practici şi standarde este o condiţie de bază în asigurarea stabilităţii Băncii, competitivităţii pe
piaţa financiară, precum şi succesului în business, conştientizând nivelul de responsabilitate faţă de
acţionarul său, în scopul asigurării şi protejării intereselor acestuia, desfăşoară activitatea bancară în
scopul atingerii obiectivelor determinate.
Astfel, prin decizia Adunării Generale a Acţionarilor din 30.03.2010, a fost aprobat Codul de
guvernare corporativă (modificat şi completat ulterior la 26.04.2012 şi 14.04.2014) în care au fost
dezvăluite tendinţele de dezvoltare şi implementare a celor mai bune practici şi celor mai înalte
standarde de guvernare corporativă şi de conduită etică. Accesul public la principiile de conduită
corporativă este asigurat prin publicarea Codului pe pagina web a Băncii, la următoarea adresă:
http://www.eximbank.com/files/statements/Codul_de_guvernare_corporativa.pdf.
Sistemul de identificare, evaluare, monitorizare şi control al riscurilor a fost dezvoltat şi aplicat de
Bancă şi în ceea ce priveşte controlul intern şi gestionarea riscurilor aferente proceselor de raportare
financiară în scopul furnizării de informaţii credibile, relevante şi complete către structurile
implicate în luarea deciziilor în cadrul Băncii şi către utilizatorii externi, precum şi în scopul
asigurării conformităţii activităţilor bancare cu cadrul legal de raportare financiară şi cu politicile şi
procedurile interne.
Adunarea Generală a Acţionarilor
Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere suprem al Băncii, care asigură buna
desfăşurare a activităţii şi politica economico-financiară Băncii. Competenţa Adunării Generale a
Acţionarilor, periodicitatea şi procedura aferentă convocării ei, desfăşurarea şi luarea deciziilor sunt
reglementate de Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea instituţiilor financiare şi Statutul Băncii.
Hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor sunt obligatorii pentru acţionarii, persoanele cu funcţii
de răspundere şi toţi salariaţii Băncii.
Adunarea Generală a Acţionarilor aprobă Statutul Băncii, decide asupra modificării capitalului
social, aprobă membrii Consiliului Băncii şi regulamentul acestuia, desemnează membrii Comisiei
de cenzori şi aprobă regulamentul ei, confirmă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei
serviciilor ei, decide asupra încheierii tranzacţiilor de proporţii mari, etc.
Consiliul Băncii
Consiliul Băncii este organul de conducere al Băncii, care reprezintă interesele acţionarilor în
perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi
controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat Adunării Generale a
Acţionarilor. Consiliul Băncii aprobă şi asigură realizarea politicii şi strategiei băncii. Consiliul este
responsabil de adoptarea strategiei corporative, a politicilor de control asupra riscurilor şi a business
planurilor, pentru revizuirea anuală a actelor normative interne ale Băncii, pentru supravegherea
realizării mecanismelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului,
aprobarea tranzacţiilor cu persoanele afiliate Băncii, pentru operaţiunile şi stabilitatea financiară a
Băncii şi exercită supravegherea îndeplinirii acestora de către Direcţia Generală şi salariaţii Băncii.
32
Comisia de Cenzori
Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico-financiare a Băncii şi se subordonează
nemijlocit Adunării Generale a Acţionarilor. Comisia de cenzori a Băncii exercită controlul
obligatoriu al activităţii economico-financiare a Băncii, precum şi efectuează controalele
extraordinare din proprie iniţiativă, la cererea acţionarilor, la hotărârea Adunării Generale a
Acţionarilor sau la decizia Consiliului.
Direcţia Generală
Direcţia Generală este organul executiv al Băncii care asigură îndeplinirea hotărârilor Adunării
Generale a Acţionarilor şi ale Consiliului şi acţionează din numele Băncii în conformitate cu
legislaţia, Statutul Băncii, Codul de Guvernare Corporativă, Regulamentul Direcţiei Generale şi alte
acte normative interne aprobate de către Consiliu.
Direcţia Generală a Băncii exercită funcţia de conducere a activităţii curente a Băncii, inclusiv
asupra tuturor subdiviziunilor structurale, asupra tipurilor şi direcţiilor de activitate ale Băncii şi
recunoaşte responsabilitatea sa faţă de acţionari, clienţii Băncii şi comunitate, având drept scop
principal exercitarea fidelă, competentă şi eficientă a obligaţiunilor funcţionale ce ţin de conducerea
activităţii curente a Băncii, asigurându-i o dezvoltare profitabilă, stabilă şi de lungă durată.
Comitetul de credite
Comitetul de credite este un organ colegial al Băncii care implementează politica şi strategia băncii
în domeniul creditării, transpunând în practică măsurile stabilite de organele de conducere ale
Băncii. Comitetul de credite are ca obiectiv principal examinarea corectă şi imparţială a cererilor de
credit şi este responsabil pentru riscurile asumate prin decizia pozitivă de acordare a creditului,
precum şi pentru propunerile înaintate Direcţiei Generale sau Consiliului Băncii pentru decizia
finală. Comitetul se subordonează nemijlocit Direcţiei Generale a Băncii.
Comitetul privind Dirijarea Activelor şi Pasivelor
Comitetul privind Dirijarea Activelor şi Pasivelor este organul colegial al Băncii care are ca obiectiv
principal administrarea activelor şi pasivelor Băncii, inclusiv dirijarea lichidităţii, rentabilităţii,
riscurilor, formării preţurilor, eficienţei activităţilor de atragere a depozitelor şi de investire a
mijloacelor financiare, în conformitate cu prevederile Regulamentului Comitetului privind dirijarea
activelor şi pasivelor Băncii. Comitetul se subordonează nemijlocit Direcţiei Generale a Băncii.
Comisia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor
Comisia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor este organul colegial al Băncii care
supraveghează şi coordonează implementarea programelor Băncii de prevenire şi combatere a
spălării banilor şi finanţării terorismului, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind
măsurile întreprinse de Bancă în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării
terorismului, precum şi a actelor normative naţionale şi internaţionale (la care Republica Moldova
este parte) care reglementează activitatea de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării
terorismului. Comisia se subordonează Direcţiei Generale şi Consiliului Băncii.
33
8. GESTIUNE RISCURI
În prezent dirijarea riscurilor a devenit un subiect de o importanţă primordială pentru instituţiile
financiare.
Activitatea de identificare, măsurare, monitorizare şi verificare a riscurilor continue să fie de o
importanţă majoră pentru Bancă. Poziţiile de risc sunt revizuite şi evaluate de către conducerea de
vârf, auditorii interni şi externi, cât şi de către reprezentanţii BNM în cadrul controalelor complexe.
Politicile şi activităţile de management ale riscului sunt în linie cu cele ale Grupului Veneto Banca şi
se concentrează pe identificarea şi evaluarea riscurilor de la apariţia lor. Banca abordează riscul în
mod prudent, în conformitate cu strategia sa pe termen lung. Politicile şi activităţile de dirijare a
riscului se concentrează asupra identificării şi evaluării riscurilor într-un stadiu incipient. Banca
implementează această abordare prin intermediul funcţiilor de dirijare a riscului şi monitorizarea
creditelor.
Principalele active ale Băncii sunt reprezentate de credite şi avansuri către clientelă, mijloace plasate
la BNM. Principalele obligaţiuni - depozite la vedere şi la termen, împrumuturile de la Banca –
mama şi instituţii financiare internaţionale. Aceste instrumente sunt expuse la o serie de riscuri
precum riscul de credit, riscul valutar, riscul de rată a dobânzii şi riscul de lichiditate.
8.1. Riscul de credit
Riscul de credit reprezintă pierderea pe care ar suporta-o banca dacă un client sau o altă
contrapartidă nu şi-ar îndeplini obligaţiile contractuale. Riscul de credit este implicit în produsele
bancare tradiţionale – credite, angajamente de creditare şi alte datorii contingente, cum sunt
acreditivele, garanţiile bancare.
Banca îşi administrează expunerea atât faţă de contrapartidele individuale, cât şi faţă de grupuri de
clienţi prin limite de creditare stabilite la momentul analizei în conformitate cu normele prudenţiale
ale BNM. Valoarea limitei depinde de factori cantitativi, cum sunt poziţia şi performanţa financiară
a clientului, situaţia industriei dar şi de factori calitativi, cum ar fi calitatea managementului,
structura acţionariatului, precum şi de soliditatea garanţiilor prezentate de client. Garanţiile sunt
spaţii industriale sau alte imobile deţinute, echipamente sau stocuri. Expunerile în raport cu limitele
autorizate sunt monitorizate în mod continuu.
Gestionarea riscului de credit se bazează pe câteva principii importante, cum ar fi:
- analiza şi aprobarea lansării de noi produse şi activităţi generatoare de risc de către
conducerea băncii;
- utilizarea de criterii bine definite de acordare a creditului, în funcţie de tipul de clientelă,
implicând atât cunoaşterea detaliată a debitorului cât şi a destinaţiei şi structurii creditului,
precum şi a sursei de rambursare, solicitarea de garanţii reale sau personale pentru
diminuarea riscului de credit la niveluri acceptabile;
- stabilirea unor procese bine formalizate pentru aprobarea creditelor, utilizând un sistem clar
de competenţe de aprobare;
- monitorizarea continuă a expunerilor, la nivel individual, respectiv la nivel de grup de
expuneri, unde este cazul;
34
- monitorizarea şi raportarea periodică către conducerea băncii a calităţii portofoliilor de
credite;
- verificarea periodică a activităţii de creditare de către auditul intern;
- utilizarea unui sistem pentru identificarea şi gestionarea creditelor neperformante şi a
diferitor aspecte rezultate din această activitate, utilizând indicatori obiectivi.
De asemenea, obiectivul riscului de credit este menţinerea unui portofoliu echilibrat pe sectoare
economice, categorii de clientelă şi zone geografice.
8.2. Riscul de piaţă
Riscul de piaţă este riscul de pierdere legat de modificarea variabilelor de pe piaţă cum ar fi ratele de
dobândă şi cursurile valutare.
În scopul identificării expunerilor Băncii la riscul dat, Banca efectuează constant simulări menite să
identifice mişcările din piaţă pentru a putea gestiona efectiv acest risc. Rolul stres-testurilor, ca parte
integră a procesului de dirijare a riscului de piaţă, este de a minimiza valoarea supusă riscului printr-
o gestionare proactivă, a moderniza metodele, şi a monitoriza instrumentele utilizate.
Riscul valutar este legat de modificarea cursurilor de schimb. Banca administrează riscul valutar
utilizând limite pentru poziţiile valutare deschise la nivelul fiecărei valute şi la nivelul poziţiei
valutare globale.
Riscul valutar în EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca este considerat minim, datorită unei politici
prudente referitor la limitele poziţiei deschise. Valutele cu care Banca operează sunt corelate cu
dezvoltarea băncii şi evoluţia pieţei.
Riscul ratei dobânzii este legat de modificarea ratelor de dobândă ale pieţei. Acest risc este
administrat de Bancă prin monitorizare gap-urilor dintre active şi pasive pe intervale de scadenţă
şi/sau pe intervale de repricing. În general Banca menţine o poziţie netă pozitivă a instrumentelor
financiare cu dobândă.
8.3. Riscul de lichiditate
Riscul de lichiditate este asociat fie cu dificultăţi întâmpinate de a obţine fondurile necesare pentru
a-şi îndeplini angajamentele, fie cu imposibilităţii de a realiza un activ financiar în timp util şi la o
valoare apropiată de valoarea sa justă.
Banca, considerând riscului de lichiditate de o importanţă majoră, monitorizează în permanenţă
decalajele de lichiditate curentă între activele şi pasivele Băncii, şi efectuează în mod regulat
previziuni asupra poziţiei viitoare de lichiditate. De asemenea, Banca utilizează scenarii de stres ca
parte a managementului riscului de lichiditate.
Gestionarea riscului de lichiditate este bazat pe o structură ce conţine principii care stabilesc măsuri
de corectare pentru structura bilanţului pentru a elimina devierile inacceptabile.
35
Pentru a contracara criza de pe piaţa financiară, Banca deţine active cu o lichiditate sporită, cum ar
fi plasamente în conturi nostro în bănci, conturi la BNM şi alte facilităţi de împrumut, care permit
Băncii să fie printre cei mai viabili jucători din piaţă.
8.4. Riscul operaţional
Riscul operaţional reprezintă riscul de pierderi rezultat din proceduri interne inadecvate sau
nerespectate, erori umane, erori legate de sisteme, dar şi din evenimente externe.
Gestionarea acestui risc este de o importanţă majoră în practicile de gestionare a riscului în pieţele
financiare moderne în corespundere cu cerinţele Basel II. Gestionarea riscului operaţional implică
structurări în controalele interne şi guvernarea corporativă, ce pot identifica pierderi din cauza
greşelilor, fraudelor, ratărilor de a executa tranzacţiile în timpul stabilit. De asemenea, acesta poate
afecta interesele băncii prin intermediul dealerilor, inspectorilor de credit sau alţi colaboratorii care
încalcă atribuţiile de serviciu în îndeplinirea obligaţiunilor într-un mod neetic sau riscant. Alte
aspecte ale riscului operaţional includ căderi majore ale sistemului informaţional, evenimente cum
ar fi incendii sau alte dezastre.
Elementele cruciale în dirijarea riscului operaţional sunt strategiile clare şi supravegherea din partea
Consiliului şi Direcţiei Generale, cultura controalelor interne şi operaţionale (inclusiv segregarea
funcţiilor şi atribuirea responsabilităţilor), instrumente efective de raportare şi planuri de
continuitate.
Pentru a reduce riscurile operaţionale, Banca a elaborat planuri şi a implementat dispozitive de
continuitate a activităţii, care sunt supuse în mod periodic testelor. Soluţii de back-up au fost
dezvoltate cu parteneri specializaţi în IT şi telecomunicaţii.
În 2014 Banca a continuat dezvoltarea şi consolidarea Riscului Operaţional prin:
elaborarea şi aprobarea documentelor normative interne aferente Riscurilor Operaţionale,
elaborarea centralizatorului de alerte şi Riscuri Operaţionale precum şi înregistrarea alertelor
şi Riscurilor Operaţionale identificate în acest centralizator
instruirea angajaţilor cu privire la identificarea şi raportarea riscurilor operaţionale.
Banca este într-o continuă modelare a unui mediu adecvat de gestionare a riscului operaţional:
- Menţinerea şi dezvoltarea unei guvernări necesare pentru a asigura performanţa activităţii de
dirijare a riscului;
- Urmărirea conformităţii cu normele şi regulile impuse de către autorităţile naţionale şi
internaţionale;
- Codificarea politicilor şi procedurilor la nivel de bancă ce se referă la gestionarea şi
verificarea riscului operaţional;
- Dezvoltarea strategiilor pentru a identifica, evalua, monitoriza şi verifica riscul operaţional;
aceste aspecte includ verificările directe şi de la distanţă a filialelor şi monitorizarea lor prin
intermediul aplicaţiilor soft;
- Dezvoltarea şi implementarea metodologiei de evaluare a riscului operaţional;
36
- Modelarea şi menţinerea unui plan de continuitate a activităţii;
- Dezvoltarea şi implementarea a unui sistem de raportare a riscului operaţional;
- Dezvoltarea continuă a gestionării riscului operaţional pentru o alocare de capital mai
eficientă.
9. SISTEMUL DE CONTROL INTERN
Sistemul de Control Intern este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli, proceduri şi structuri
organizatorice care au drept scop asigurarea respectării strategiilor instituţionale şi îndeplinirea
următoarelor obiective ale băncii:
Eficacitatea şi eficienţa operaţiunilor efectuate;
Corectitudinea raportărilor financiare - credibilitatea, integritatea şi furnizarea la timp a
informaţiilor financiare şi a informaţiilor veridice conducerii Băncii;
Respectarea legilor si a reglementărilor aplicabile - conformitatea cu legile şi reglementările
în vigoare, cu politicile şi procedurile interne aprobate.
Banca a pus în aplicare soluţii organizatorice care:
să asigure separarea necesară între subdiviziunile operaţionale şi cele de control, să evite
situaţiile de conflict de interese la atribuirea sarcinilor;
să fie capabile să identifice, să măsoare şi să monitorizeze adecvat toate riscurile asumate
sau asumabile pe margine diverselor segmente operaţionale;
să stabilească activităţi de control la fiecare nivel operaţional şi să permită stabilirea univocă
şi formalizată a sarcinilor şi a responsabilităţilor, în special, în cadrul sarcinilor de verificare
şi de înlăturare a abaterilor depistate;
să asigure sisteme informaţionale fiabile şi proceduri adecvate de raportare către diverse
niveluri direcţionale, cărora le sunt atribuite funcţiile de control;
să asigure informarea în timp util a structurilor de resort ale băncii şi gestionarea imediată a
încălcărilor depistate de subdiviziunile operaţionale, de Departamentul Audit Intern sau de
alte persoane responsabile de efectuarea controalelor;
să permită înregistrarea fiecărei operaţiuni în mod adecvat, asigurând atribuirea corectă sub
profil temporal.
Sistemul de controale interne este supus periodic validării în raport cu evoluţia activităţii băncii şi cu
contextul de referinţă.
Întru asigurarea eficacităţii Sistemului de Control Intern în cadrul EXIMBANK - Gruppo Veneto
Banca a fost instituită următoarea structură pentru gestionarea diverselor tipologii de riscuri:
1. Controale de linie – primul nivel de gestionare a activităţii în cadrul structurii de control,
care are menirea de a asigura desfăşurarea corectă a operaţiunilor şi a căror respectare este
asigurată la nivelul fiecărei subdiviziuni operaţionale a Băncii;
2. Controale de nivelul 2 – sunt asigurate de ansamblul măsurilor de supraveghere şi control
efectuate de Departamentele/Secţiile responsabile din Oficiul Central al Băncii;
37
3. Controale de nivelul 3 – organizarea şi asigurarea controlului permanent, din partea
Departamentului Audit Intern al Băncii. Departamentul Audit Intern are ca responsabilităţi
revizuirea politicilor, proceselor si mecanismelor de control astfel încât acestea sa rămână
suficiente si adecvate activităţii desfăşurate. Funcţia de audit intern evaluează eficienţa şi
caracterul adecvat al controalelor interne, cu scopul de a oferi Consiliului Băncii o asigurare
rezonabilă. În plus, Departamentul Audit Intern are o linie directă de raportare către
Departamentul Audit Intern al băncii - mamă, beneficiind astfel de gradul necesar de
independenţă, ceea ce permite îndeplinirea obiectivelor sale.
4. Controale de nivelul 4 – supravegherea şi controlul periodic al activităţii Băncii exercitat de
către auditorii Departamentului Audit Intern al băncii - mamă.
În scopul asigurării îndeplinirii obiectivelor sus menţionate, EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a
organizat un sistem de control intern, aplicabil la nivelul fiecărei subdiviziuni. La organizarea
Sistemului de Control Intern din cadrul fiecărei subdiviziuni au fost luate în considerare volumul,
numărul şi tipul tranzacţiilor, diversitatea operaţiunilor, gradul de risc asociat cu fiecare domeniu de
activitate, complexitatea diferitelor riscuri, volumul controlului asupra activităţii zilnice, gradul de
centralizare şi descentralizare.
38
10. REZULTATE FINANCIARE PRINCIPALE
10.1. Detalii privind evoluţia activelor
Activele totale ale Băncii au înregistrat în anul 2014 o scădere de 15.2% ajungând la 3.9 miliarde lei
(echivalentul a 203.9 milioane Euro) la finele anului.
Activele băncii au scăzut din cauza reducerii soldului creditelor acordate clienţilor cu peste 754 mil.
lei (-25,5%), ca urmare a cesionării către banca mamă a unui portofoliu de credite neperformante ale
persoanelor juridice. Totodată, atestăm o majorare a capitalului social din aprilie 2014.
4,538
4,865 4,741
4,463 4,496 4,463 4,301 4,354 4,396 4,382 4,377
3,874
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
4,500
5,000
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
MIL
IOA
NE
LE
I
Dinamica activelor în 2014
39
STRUCTURA ACTIVELOR (în mii lei) 2014 2013 var % comp.
'14(%)
comp.
'13(%)
Numerar şi alte mijloace lichide 1,172,054
1,035,471 13.2 30.26 22.66
Active financiare destinate vânzării 51,413 76,515 -32.8 1.3 1.7
Credite către clienţi, net 2,201,546 2,955,880 -25.5 56.8 64.7
Alte active 448,839 501,404 -10.5 11.6 11.0
TOTAL ACTIVE 3,873,852 4,569,270 -15.2 100.0 100.0
În anul 2014 Banca mareşte valoarea plasamentelor sale în mijloace lichide.
Activitatea de creditare, este caracterizată printr-un trend descrescător comparativ cu anul precedent.
Creditele către clienţi au scăzut cu 25,5%.
Cota băncii în total credite pe sistem a scăzut cu un 1.6 puncte procentuale, constituind 5.6% la
situaţia din 31 decembrie 2014, cu toate acestea Banca păstrând locul cinci, la acest capitol, din
sistemul bancar al Republica Moldova.
469
617
680
1 035
1 172
482
450
428
77
51
2 262
2 579
2 832
2 956
2 202
213
203
173
501
449
0 500 1,000 1,500 2,000 2,500 3,000 3,500 4,000 4,500
2010
2011
2012
2013
2014
STRUCTURA ACTIVELOR, ÎN MILIOANE LEI
Mijloace băneşti şi echivalentele lor Valori Mobiliare Credite către clienţi, net Alte active
40
În anul 2014 atestăm o creşterea a creditelor acordate persoanelor fizice şi anume din contul
produsului ipotecar „Famiglia”. Volumul acestora a crescut cu 27.5% faţă de 2013 sau cu 90.3
milioane lei (echivalentul a 4.8 milioane Euro).
NUMERAR ŞI ALTE MIJLOACE LICHIDE,
(mii lei) 2014 2013 var. %
comp.% comp.%
'14 '13
Mijloace băneşti în numerar 156,518 164,782 -5.0 13.4 15.9
Mijloace băneşti datorate de bănci 701,189 544,963 28.7 59.8 52.6
Mijloace băneşti datorate de BNM 314,347 325,726 -3.5 26.8 31.5
TOTAL 1,172,054 1,035,471 13.2 100.0 100.0
Banca şi-a redus semnificativ investiţiile în active financiare destinate vânzării, astfel ca soldul
valorilor mobiliare şi cel al investiţiilor în capitalul altor societăţi la sfîrşitul anului 2014 a atins o
valoare de 51.4 milioane lei (echivalentul a 2.7 milioane Euro) sau cu 32,8 % mai puţin decât în anul
precedent.
2,573 2,593 2,538
2,302 2,312 2,282 2,284 2,262 2,302
2,364 2,402
1,782
332 338 337 344 343 354 368
397 404 410 419 419
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
MIL
IOA
NE
LE
I DINAMICA PORTOFOLIULUI DE ÎMPRUMUTURI ŞI CREANŢE ÎN ANUL 2014
Credite acordate persoanelor juridice Credite acordate persoanelor fizice
41
ACTIVE FINANCIARE DESTINATE
VÂNZĂRII (mii lei) 2014 2013 var. %
comp.
% '14
comp.
% '13
Titluri de stat 49,549 74,490 -33.5 96.4 97.4
Obligaţiuni de stat, valoare nominală 1,699 1,195 42.2 3.3 1.6
Bonuri de trezorerie emise de Ministerul
Finanţelor, valoare nominală
48,150 38,580 24.8 93.7 50.4
Certificatele BNM, valoare nominală 0 35,000 -100 0 45.7
Scont la valori mobiliare -304 - 281 8.3 -0.6 -0.4
Dobînda calculată la valori mobiliare 35 18 92.7 0.1 0.0
Reevaluarea valorilor mobiliare -30 - 22 36.3 -0.1 0.0
Valori mobiliare pentru tranzacţionare 1,865 2,025 -7.9 3.6 2.6
TOTAL 51,414 76,515 -32.8 100.0 100.0
Pe durata anului 2014 Banca a asigurat suficiente lichidităţi în scopul menţinerii indicatorului de
lichiditate pe termen scurt peste nivelul minim necesar stabilit de Banca Naţională a Moldovei, fiind
la finele anului 30.74%.
Coeficientul lichidităţii pe termen lung a fost egal cu 0.94, încadrându-se în plafonul maxim de 1.
LICHIDITATEA 2014 2013 Var. %
Lichiditatea curentă(*)
30.74% 24.29% 6.45
Lichiditatea pe termen lung(**)
0.94 0.97 -0.03
(*) Active lichide / Total active (principiul II al lichidităţii, cel puţin 20% conform normativelor Băncii
Naţionale a Moldovei).
(**) Active cu termenul mai mare de 2 ani / Resurse financiare cu termenul mai mare de 2 ani (principiul I al
lichidităţii, maximum 1.0 conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).
10.2. Detalii privind evoluţia obligaţiunilor şi capitalului acţionar
Pe parcursul anului 2014 obligaţiunile EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca au avut o evoluţie
descrescătoare, scăzând spre finele anului cu 14.07% sau cu 439.2 milioane lei, comparativ cu finele
anului 2013, constituind la 31 decembrie 2014 un total de 2,683 milioane lei (echivalentul a 141.2
milioane Euro sau cu 32.5 milioane Euro mai puţin, decât în anul precedent).
42
3 431
3 757
3 387
3 119 3 158 3 170 3 029 3 080 3 138 3 128 3 122
2 683
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
MIL
IOA
NE
LE
I Dinamica obligatiunilor în 2014
0
0
31
2 082
2 016
2 046
1 083
1 357
567
20
17
14
905
1 159
1 191
0 1,000 2,000 3,000 4,000 5,000
2012
2013
2014
STRUCTURA OBLIGAŢIUNILOR ŞI CAPITALULUI ACŢIONAR,
ÎN MILIOANE LEI
Mijloace atrase de la bănci Mijloace atrase de la clienţi Alte împrumuturi Alte datorii Capital acţionar
43
La finele anului 2014, accesul Băncii la resursele băncii-mamă s-a diminuat semnificativ, scăzând
cu 58,1%, comparativ cu anul 2013. Ca urmare a cesionării către banca mamă a unui portofoliu de
credite neperformante ale persoanelor juridice s-a diminuat şi soldul depozitelor-garanţii ale
Grupului Veneto Banca. Banca a atras mijloace băneşti de la clienţi în sumă de 2,045.8 milioane lei
(echivalentul a 107.7 milioane Euro), sau cu 1,5% mai mult decât în anul precedent. Ponderea
acestora în pasive majorânduse până la 52,8% sau cu 8.7 p.p..
Banca a rambursat în anul 2014 tranşele scadente IFC, astfel încât acest tip de împrumut a scăzut cu
60.0%, faţă de anul precedent.
STRUCTURA PASIVELOR 2014 2013 var. %
comp. % comp. %
(în mii lei) '14 '13
Mijloace atrase de la bănci 31,051 0 0.0 0.8 0.0
Mijloace atrase de la clienţi 2,045,814 2,015,950 1.5 52.8 44.1
Capital acţionar 1,190,898 1,158,727 2.8 30.7 25.4
Alte împrumuturi : 567,162 1,356,524 -58.2 14.6 29.7
Veneto Banca 494,685 1,180,530 -58.1 12.8 25.8
IFC 67,582 169,207 -60 1.7 3.7
BERD 0 0 0.0 0.0 0.0
Ministerul Finanţelor 4,895 6,787 -27.9 0.1 0.1
Alte datorii 38,926 38,068 2.3 1.0 0.8
TOTAL 3,873,852 4,569,270 -15.2 100.0 100.0
Structura depozitelor, în anul 2014, a suferit modificări la nivelul termenului de atragere şi
deponenţilor. Astfel ponderea depozitelor la termen a sporit în detrimentul celor la vedere cu 6.8
p.p., până la 54,1%. Totodată, în anul de raportare, depozitele la termen ale persoanelor fizice au
constituit 1,109 milioane lei (echivalentul a 58 milioane Euro) şi au crescut cu 23.4% (pe fundalul
scăderii soldului depozitelor la vedere şi la termen ale persoanelor juridice), aceasta confirmă
încrederea populaţiei atât în EXIMBANK-Gruppo Vento Banca.
DEPOZITE DE LA CLIENTI
(în mii lei) 2014 2013 var. % comp. %
'14
comp. %
'13
Depozite la vedere 733,878 861,026 -14.8 35.9 42.7
persoane fizice 214,110 216,770 -1.2 10.5 10.8
persoane juridice 519,768 644,256 -19.3 25.4 32.0
Depozite la termen 1,311,936 1,154,924 13.6 64.1 57.3
persoane fizice 1,108,713 898,550 23.4 54.2 44.6
persoane juridice 203,223 256,374 -20.7 9.9 12.7
TOTAL DEPOZITE 2,045,814 2,015,950 1.5 100.0 100.0
Depozitele la vedere ale persoanelor fizice s-au diminuat cu 1.2% faţă de anul precedent, totodată,
depozitele la vedere ale persoanelor juridice au înregistrat o scădere de 14.8%, faţă de anul 2013.
44
Ca urmare a scăderii portofoliului de credite (în urma cesionării către banca mamă a unui portofoliu
de credite neperformante ale persoanelor juridice), în anul 2013 a scăzut raportul dintre creditele
acordate de către bancă şi depozitele atrase cu 10.5 p.p, de la 146.6% în anul 2012 până la 146.6% la
finele anului de raportare.
Capitalul acţionar
În ultimii ani, banca-mamă constant a contribuit la majorarea capitalului social al EXIMBANK-
Gruppo Vento Banca, acest fapt a permis Băncii să-şi menţină poziţia de lider la acest capitol, în
sistemul bancar autohton. În aprilie 2014, conform deciziei Adunarii Generale extraordinară a
Acţionarilor, Banca din nou înregistrează majorarea capitalului social cu 250.0 milioane lei
(echivalentul a circa 13.5 milioane Euro). În rezultat, capitalul social a constituie 1.25 miliarde lei,
Banca păstrând poziţia de lider la acest capitol.
Majorarea capitalului social, reiterează poziţia fermă a grupului bancar Veneto Banca, privind
prezenţa de lungă durata în Republica Moldova şi de consolidare a poziţiei pe piaţa bancară locală.
Mijloacele financiare vor fi direcţionate spre dezvoltarea structurală a Băncii, de asemenea,
creşterea capitalului social va fortifica capacitatea băncii de a realiza proiectele investiţionale noi şi
de a implementa tehnologii bancare avansate.
2 428 2 579
2 832 2 956
2 202
1 789 1 836
2 081 2 016 2 046
135.7%
140.5%
136.1%
146.6%
107.6%
0.0%
20.0%
40.0%
60.0%
80.0%
100.0%
120.0%
140.0%
160.0%
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
2010 2011 2012 2013 2014
MIL
IOA
NE
LE
I EVOLUŢIA RAPORTULUI DINTRE CREDITE CĂTRE CLIENŢI
ŞI DEPOZITE DE LA CLIENŢI
Credite către clienţi Depozite de la clienţi Credite / Depozite (%)
45
Capitalul normativ total a constituit la finele anului 2014 suma de 960 milioane lei (echivalentul a
50.5 milioane Euro) şi s-a situat pe poziţia a patra per sistemul bancar, păstrând poziţia din anul
2013.
10.3. Detalii privind veniturile şi cheltuielile
În anul 2014, EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a obţinut venituri în sumă totală de 303.7
milioane lei (echivalentul a 16 milioane Euro).
VENITURI
(în mii lei) 2014 2013 var.%
comp. %
'14
comp. %
'13
Venituri aferente dobânzilor 246,479 307,795 -19.9 81.2 83.7
la mijloace băneşti datorate de bănci 2,687 4,752 -43.5 0.9 1.3
la active financiare disponibile pentru vînzare 3,902 8,796 -55.6 1.3 2.4
la împrumuturi şi creanţe 239,891 294,248 -18.5 79.0 80.0
Venituri neaferente dobânzilor 57,252 60,002 -4.6 18.8 16.3
operaţiuni valutare 20,747 23,994 -13.5 6.8 6.5
comisioane nete 34,226 32,947 3.9 11.3 9.0
alte venituri 2,279 3,061 -25.5 0.8 0.8
TOTAL VENITURI 303,731 367,797 -17.4 100.0 100.0
Cheltuielile Băncii au constituit 521.6 milioane lei (echivalentul a 27.5 milioane Euro), în creştere cu
8.9% sau 42.6 milioane lei (echivalentul a 2.2 milioane Euro) în comparaţie cu anul 2013.
19.0% 17.8% 24.2% 27.6%
81.0% 82.2% 75.8% 72.4%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
2011 2012 2013 2014
COTA CAPITALULUI SOCIAL
Celelalte bănci Eximbank - GVB
10.1% 8.3% 9.4% 9.4%
89.9% 91.7% 90.6% 90.6%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
2011 2012 2013 2014
COTA CAPITALULUI
NORMATIV TOTAL
Celelalte bănci Eximbank - GVB
46
CHELTUIELI
(în mii lei) 2014 2013 var.%
comp.
% '14
comp.
% '13
Cheltuieli aferente dobânzilor -125,728 -152,720 -17.7 24.1 31.9
la mijloace băneşti datorate băncilor -39,234 -43,232 -9.2 7.5 9.0
la depozite ale persoanelor fizice -60,881 -63,662 -4.4 11.7 13.3
la depozite ale persoanelor juridice -21,416 -37,160 -42.4 4.1 7.8
la împrumuturi -4,198 -8,666 -51.6 0.8 1.8
Cheltuieli neaferente dobânzilor -138,228 -148,474 -6.9 26.5 31.0
privind remunerarea muncii -49,692 -59,718 -16.8 9.5 12.5
privind alte cheltuieli administrative -34,816 -38,854 -10.4 6.7 8.1
privind cheltuieli oeraţionale -53,720 -49,902 7.7 10.3 10.4
Cheltuieli privind deprecierea activelor -253,304 -180,211 40.6 48.6 37.6
Cheltuieli privind impozite -4,291 2,451 -275.1 0.8 -0.5
TOTAL CHELTUIELI -521,551 -478,954 8.9 100.0 100.0
În perioada de gestiune, EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a suportat cheltuieli aferente
dobânzilor în sumă de 125.7 milioane lei (echivalentul a 6.6 milioane Euro), mai puţin cu 17,7% sau
27 milioane lei, faţă de anul 2013. Micşorarea acestor cheltuieli se datorează micşorării ratei dobânzii
la mijloacele atrase de la clienţi.
Cheltuielile neaferente dobânzilor în mărime de 138.2 milioane lei (echivalentul a 7.3 milioane
Euro) au înregistrat o scădere de 6.9%, ca urmare a aplicării unei politici de eficientizare a costurilor,
în special a celor de arenda, publicitate, a cheltuielilor de reprezentare, precum şi altor costuri
operaţionale.
În anul 2014 Banca a continuat aplicarea unei politicii prudente, privind evaluarea activelor
financiare în vederea diminuării riscurilor de creditare. Această abordare vine în echilibru cu efortul
regulatorului de a menţine calitatea portofoliului de credite pe sistem. Astfel cheltuielile privind
deprecierea activelor au constituit la finele anului suma de 253.3 milioane lei (echivalentul a 13.3
milioane Euro), fiind în creştere cu 40.6%, comparativ cu anul trecut.
Profit sau pierderi
În anul 2014, EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a contabilizat o pierdere financiară, compensată
de beneficiile pe termen lung ale consolidării bilanţului Băncii, îmbunătăţirea eficienţei operaţionale
şi mai ales recalibrărea instrumentelor de management al riscului, inclusiv de credit. Banca a realizat
sporirea capacităţii sale operaţionale prin oferirea de servicii bancare şi credite clienţilor, orientate
atât pentru consumul propriu, cât şi pentru dezvoltarea diverselor ramuri ale economiei naţionale.
Aplicarea principiului de evaluare a instrumentelor financiare la valoare justă a determinat, la finele
anului 2014, o pierdere netă de 217.8 milioane lei (echivalentul a 11.6 milioane Euro).
RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE
FINANCIARE
(în mii lei)
2014 2013 var. abs. var.%
47
Venituri aferente dobânzilor 246,479 307,795 -61,316 -19.9
Cheltuieli aferente dobânzilor -125,728 -152,720 26,991 -17.7
Venitul net aferent dobânzilor 120,751 155,076 -34,325 -22.1
Comisioane nete 34,226 32,947 1,278 3.9
Venituri din operaţiuni financiare 20,747 23,994 -3,247 -13.5
Alte venituri operaţionale 2,279 3,061 -782 -25.5
Marja de intermediere (*) 178,003 215,078 -37,075 -17.2
Costuri aferente remunerării personalului -49,692 -59,718 10,026 -16.8
Alte cheltuieli operaţionale -88,536 -88,756 220 -0.2
Costuri (cheltuieli) operationale -138,228 -148,474 10,246 -6.9
Venitul brut al activităţii operaţionale 39,775 66,604 -26,829 -40.3
Cheltuieli privind deprecierea activelor -253,304 -180,211 -73,093 40.6
Rezultatul net până la impozitare -213,530 -113,607 -99,922 88.0
Cheltuieli privind impozite -4,291 2,451 -6,741 -275.1
Profitul net / pierderea netă -217,820 -111,156 -106,664 96,0
(*)Marja de intermediere se compune din venitul net aferent dobânzilor, comisioanele nete, veniturile din
operaţiuni financiare şi alte venituri operaţionale.
Diminuarea concomitentă a veniturilor şi cheltuielilor aferente dobânzilor faţă de anul precedent
(respectiv cu 19,9 şi 17,7%) se datorează în primul rând reducerii ratelor medii la credite şi depozite
la termen.
Prin urmare, veniturile nete din dobânzi, componenta principală a marjei de intermediere au
înregistrat o scădere de 34.3 milioane lei sau -22,1%, comparativ cu 2013.
În anul 2014, criza finaciară la nivel mondial, războiul din Ucraina, embargoul impus de Rusia,
fenomenele negative din sistemul bancar etc. s-a resimţit negativ asupra sectorul real al economiei
naţionale si a populaţiei. Sectorul bancar este constrâns să rămână flexibil la necesităţile de finanţare
ale clienţilor şi concomitent să păstreze o doză de realism privind recuperabilitatea facilităţilor
acordate, mai cu seama în această perioada riscantă.
48
11. DESERVIREA PERSOANELOR JURIDICE
11.1. Cadrul general
Călăuzinduse de strategia adoptată, EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a continuat în anul 2014
să ofere clienţilor persoane juridice soluţii adecvate, atât prin actualizarea permanentă a produselor
dedicate, cât şi prin simplificarea procedurilor de lucru.
Accesul Băncii la resursele financiare pe termen mediu şi lung ale instituţiilor financiare
internaţionale, permite Băncii conformarea la standardele general acceptate de activitate bancară pe
segmentul corporativ, iar clienţilor Băncii – să beneficieze de o gamă vastă de produse şi servicii,
prestate la nivel calitativ european şi la preţuri avantajoase.
Calitatea de membru al unui grup bancar internaţional, de partener sigur în afaceri, cît şi politica
flexibilă şi echilibrată a tarifelor şi comisioanelor, sunt înalt apreciate în cercul oamenilor de afaceri,
fapt ce contribuie la creşterea permanentă a numărului de clienţi care se deservesc în EXIMBANK -
Gruppo Veneto Banca şi, implicit, la dezvoltarea durabilă a Băncii.
Menţinerea şi creşterea numărului clienţilor corporativi se datorează inclusiv abordării individuale a
Băncii faţă de clienţii săi şi structurarea ofertelor pornind de la doleanţele şi necesităţile acestora.
Au avut efectul scontat eforturile Băncii de fidelizare a clienţilor şi creării ofertelor comerciale
perfect adaptate necesităţilor acestora. Astfel la finele anului 2014 numărul clienţilor corporativi
activi a înregistrat o creştere cu 9.3 % faţă de anul precedent, constituind cifra de 11,004.
7,642
8,181
8,748
10,065
11,004
0
2,000
4,000
6,000
8,000
10,000
2010 2011 2012 2013 2014
UN
ITĂ
ŢI
DINAMICA CLIENŢILOR CORPORATIVI
49
Structura vastă a clientelei Băncii, compusă atât din reprezentanţe ale instituţiilor internaţionale,
ambasade străine, întreprinderi mari de stat şi private, cât şi întreprinderi micro, mici şi mijlocii, care
activează în toate ramurile economiei naţionale şi pe întreg teritoriul ţării, precum şi extinderea
bazei clienţilor corporativi, a determinat Banca în anul 2014 să continuie diversificarea ofertei
clienţilor prin posibilităţi optime pentru desfăşurarea cu succes a businessului internaţional. Astfel,
EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a continuat să ofere principalele forme de plată acceptate în
practica internaţională:
- transferuri băneşti;
- operaţiuni documentare;
- operaţiuni de schimb valutar;
- incaso, etc.
Posibilitatea Băncii în colaborare cu reţeaua largă de bănci de top, amplasate în centrele financiare
mondiale, prin intermediul unui număr impunător de conturi corespondente, a asigurat efectuarea
operativă şi calitativă a decontărilor internaţionale. Lista principalelor bănci corespondente este
prezentată în capitolul 17 al raportului.
11.2. Servicii de creditare
În condiţiile unei concurenţe acerbe pe piaţa bancară autohtonă, una din cele mai importante
metode de diferenţiere este bineînţeles oferta de produse şi servicii destinate clienţilor. În anul 2014,
EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a continuat implementarea unor politici de creditare menite să
asigure dezvoltarea sectorului real al economiei naţionale.
Banca a oferit în continuare un spectru larg de servicii şi produse de creditare competitive, pentru a
satisface cerinţele de resurse financiare în scopuri investiţionale sau de completare a capitalului
circulant, atât din partea clienţilor existenţi, cât şi a celor potenţiali.
Pentru a putea răspunde în mod dedicat întreprinderilor mici și mijlocii, în funcție de profilul, di-
mensiunea și implicit nevoile acestora, au fost relansate cu succes diferite produse de creditare, iar
responsabilii de clientelă, fiind deschişi faţă de client și manifestând profesionalism, au contribuit de
fiecare dată la găsirea celor mai potrivite soluții de finanțare. Astfel, în anul 2014 au fost
valorificate oportunitățile de creditare prin pachete special create pentru acest segment de clienți,
condițiile și termenii de acordare a resurselor financiare fiind remodelate în funcție de calificarea și
scopurile urmărite de către antreprenori.
50
La data de 31 decembrie 2014 portofoliul brut de credite a scăzut cu 36.4%, până la 1,929 mil. lei
(echivalentul a 101.5 mil. Euro). Această scădere a fost cauzată, în mare parte, de formarea de
provizioane suplimentare în sumă totală de circa 10.7 mil. Euro şi cesiunea către banca mamă a unui
portofoliu de credite neperformante, inclusiv:
a) credite în MDL în suma de circa 276.9 mil. lei (14.6 mln Euro)
b) credite în USD în suma de circa 17.1 mil. USD (13.5 mln Euro)
c) credite în EUR în suma de circa 7.4 mil. Euro.
În anul 2014, structura portofoliul de credite divizat pe valute a suferit schimbări semnificative.
Ponderea creditelor în valuta naţională a înregistrat o creştere de 14.9 p.p., ponderea creditelor
acordate în dolari SUA s-au diminuat semnificativ cu 22.3 p.p., respectiv ponderea creditelor în
Euro a crescut cu 7.5 p.p.. Creditele acordate în valuta naţională au înregistrat o scădere cu 13.8%,
creditele acordate în dolari SUA s-au diminuat semnificativ cu 81.3%, respectiv creditele în Euro au
avut o dinamică negativă de - 18.5%.
STRUCTURA PE VALUTE
(în mii lei) 2014 2013 var. % comp. %
،13 comp. %
،12
Lei moldoveneşti 1,095,076 1,270,415 -13.8 56.8 41.9
Dolari SUA 178,689 957,588 -81.3 9.3 31.6
Euro 654,812 803,025 -18.5 34.0 26.5
TOTAL CREDITE 1,928,577 3,031,028 -36.4 100.0 100.0
2,820
2,869
2,990
3,031
1,929
0 500 1,000 1,500 2,000 2,500 3,000
2010
2011
2012
2013
2013
DINAMICA SOLDURILOR CREDITELOR ACORDATE PERSOANELOR
JURIDICE, ÎN MILIOANE LEI
51
EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca tinde să crediteze toate sectoarele economiei naţionale,
distribuţia portofoliului de credite pe ramuri reflectând tendinţele de dezvoltare ale lor.
Diversificarea portofoliului de credite, ca una din direcţiile de bază ale politicii de creditare a băncii,
a permis acordarea de resurse creditare prin implementarea diferitor proiecte într-o serie de sectoare
economice. Astfel, este de remarcat diversitatea ramurilor creditate de bancă, aici regăsindu-se
reprezentanţi din toate sectoarele economii naţionale.
Posibilităţile băncii în finanţarea sectorului real al economiei naţionale pe termen mediu şi lung
graţie investiţiilor acţionarului - Veneto Banca, prin intermediul liniilor de creditare, precum şi a
resurselor atrase de pe piaţa locală s-a manifestat prin păstrarea ponderii portofoliului de credite
structurat după termen.
Astfel, ponderea creditelor acordate pe un termen de peste 5 ani a înregistrat o scădere de circa 14.2
puncte procentuale faţă de anul precedent şi a constituit 40.5% din totalul creditelor acordate
clienţilor corporativi.
Creditele acordate pe un termen de la 2 ani până la 5 ani, cu o pondere de 44.9%, s-au majorat cu
circa 10.4 puncte procentuale.
Ponderea creditelor acordate pe un termen de la 1 an până la 2 ani, s-a majorat de la 10.1% în anul
2013, până la 10.8% în anul 2014, respectiv ponderea creditele de până la un an a crescut cu 3.1
puncte procentuale.
Alte credite 0.8%
Credite acordate agriculturii
7.9%
Credite acordate comerţului
54.4%
Credite acordate industriei
alimentare 6.3%
Credite acordate industriei
productive 18.8%
Credite acordate în
domeniul prestării
serviciilor 1.9%
Credite acordate în
domeniul
transport,telecomunicaţii şi dezvoltarea reţelei 5.3%
Credite acordate mediului
financiar nebancar 0.5%
Credite acordate pentru
imobil ,construcţie şi
dezvoltare 3.4%
Credite acordate
persoanelor fizice care
practică activitate 0.4%
Credite acordate unităţilor
administrativ teritoriale
0.2%
STRUCTURA CREDITELOR ACORDATE CLIENŢILOR CORPORATIVI PE
RAMURI
52
Din punct de vedere al resurselor de finanţare portofoliul de credite al Băncii este dispersat şi
cuprinde credite finanţate din contul resurselor:
- Proprii;
- Băncii-mamă;
- Corporaţiei de Finanțare Internațională (IFC).
În scopul asigurării rambursării creditelor, banca a adoptat exigenţe dure privind calitatea şi
lichiditatea gajurilor, care, în comun cu perfectarea continuă a metodelor şi procedurilor de evaluare
a proiectelor creditate şi diversificarea portofoliului de credite pe ramuri, contribuie la minimizarea
riscurilor creditare ale Băncii şi menţinerea la un nivel înalt al rentabilităţii activităţii de creditare.
de la 1 an până la 2
ani 10.8%
de la 2 ani până la 5
ani; 44.9%
până la 1 an 3.8%
peste 5 ani 40.5%
STRUCTURA CREDITELOR ACORDATE CLIENŢILOR CORPORATIVI
DUPĂ SCADENŢĂ
53
12. DESERVIREA PERSOANELOR FIZICE
Pe parcursul anului 2014, EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a pus accent inclusiv pe
dezvoltarea segmentului retail, prin prestarea serviciilor de înaltă calitate, adaptate cerinţelor pieţei,
punând la dispoziţia clientelei sale profesionalismul echipei şi reţeaua largă de filiale şi agenţii,
amplasate atât în capitală, cât şi în teritoriu.
Persoanele fizice au beneficiat în continuare de un larg spectru de diverse produse şi servicii
financiar-bancare precum:
conturi de depozit şi conturi curente în monedă naţională şi în valută străină;
credite de consum şi ipotecare (Famiglia);
transferuri internaţionale (inclusiv prin intermediul sistemelor de plăţi rapide);
carduri bancare de debit şi de credit;
servicii de casă şi operaţiuni de schimb valutar;
operaţiuni cu valori mobiliare;
casete de valori;
servicii bancare online (conturi curente, carduri, schimb valutar, etc).
Dinamica clienţilor retail a înregistrat o creştere semnificativă în 2014, atingând la finele anului
119.1 mii de clienţi, ceea ce reprezintă o creştere de 21.6% faţă de finele anului 2013, consolidând
astfel poziţia pe piaţa serviciilor bancare retail din Republica Moldova.
55,203
67,178
80,635
97,977
119,142
0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
2010 2011 2012 2013 2014
UN
ITĂ
ŢI
DINAMICA CLIENŢILOR PERSOANE FIZICE
54
La fel ca şi în anii precedenţi, în anul 2014, EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a oferit clienţilor
săi o gamă largă de instrumente de formare a economiilor şi acumulare a mijloacelor băneşti, din
care putem menţiona depozitele la termen lung de până la şapte ani în lei şi în valută, precum şi alte
depozite specifice orientate anumitor tipuri de consumatori sau clase sociale (studenţi, pensionari,
etc.), caracterizate prin posibilitatea combinării operativităţii şi rentabilităţii contului.
Unul din factorii importanţi ce a influenţat creşterea numărului de clienţi a fost lansarea pe parcursul
anului a noi produse de economisire, şi anume:
- ANNIVERSARIO, lansat cu ocazia aniversării a 20 de ani de la fondarea Băncii – un produs
unic pe piaţa bancară internă, ce a oferit clienţilor avantajul de a păstra resursele pe termen
lung cu creşterea graduală a dobînzii;
- DI NATALE, un depozit în lei moldoveneşti, cu o dobândă avantajoasă – dedicat
sărbătorilor de iarnă.
Activitatea EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca pe parcursul anului 2014 în domeniul atragerii
mijloacelor băneşti a fost axată asupra gestionării portofoliului de depozite a persoanelor fizice, care
ar asigura nivelul necesar de resurse pentru activitatea eficientă şi competitivă a Băncii în corelaţie
cu dimensionarea cheltuielilor aferente dobânzilor, în scopul menţinerii acestora la un nivel optim.
La finele anului, portofoliul de depozite, a constituit 1,109 milioane lei (echivalentul a 58.4
milioane Euro sau cu echivalentul a 8.4 milioane Euro mai mult decât în anul 2013), ceea ce
reprezintă o creştere anuală de 23.4%. Ponderea depozitelor atrase de bancă de la persoane fizice la
finele anului, în totalul depozitelor persoanelor fizice pe sistem bancar a constituit 3.8%, în creţtere
cu 0.3 p.p. comparativ cu anul 2013.
811
798
878
899
1109
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1,000 1,100
2010
2011
2012
2013
2014
DINAMICA DEPOZITELOR LA TERMEN, ACCEPTATE DE LA PERSOANELE
FIZICE,
ÎN MILIOANE LEI
55
Activitatea în cadrul segmentului retail în 2014 a urmat politica determinată de strategia băncii,
menită să asigure securitatea înaltă a depozitelor, oferirea unei game variate de servicii creditare
destinate persoanelor fizice, capabile să satisfacă cerinţele clienţilor potenţiali şi a celor existenţi,
menținerea pozițiilor băncii ca instituție solidă, sigură, prudentă prin acordarea persoanelor fizice a
creditelor imobiliare, de consum, precum şi prin implementarea noilor posibilităţi de creditare prin
intermediul conturilor de card.
La sfârşitul anului 2014, creditele acordate persoanelor fizice s-au cifrat la 436 milioane lei
(echivalentul a 22.9 milioane Euro sau cu echivalentul a 8.4 milioane Euro mai mult decât în anul
2013), ceea ce reprezintă o creştere anuală de 30.1%. Aceasta creştere s-a datorat în special
produsului ipotecar "Famiglia", destinat persoanelor fizice pentru procurarea, renovarea,
modernizarea, reparaţia şi construcţia imobilelor cu destinaţie locativă. Nr. creditelor "Famiglia"
utilizate a sporit cu 287 unităţi, până la 957 credite. Astfel, soldul acestor credite utilizate a crescut
cu 91.2 mil. lei, până la 300.1 mil. lei la finele anului 2014.
În anul de raportare, volumul de remitenţe ale compatrioţilor stabiliţi peste hotare a înregistrat un
trend ascendent, fapt care predispune dezvoltarea unui vast sistem de transferuri bancare.
EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca, prin politica sa pe acest segment, intervine cu o gamă solidă
de transferuri internaţionale.
Pe parcursul anului 2014, banca a prestat servicii de transfer rapid a plăţilor prin intermediul a
următoarelor sisteme internaţionale: Western Union, Getmoney to Family, Unistream, Leader,
Contact, Zolotaya Korona.
55
118
269
335
436
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
2010
2011
2012
2013
2014
DINAMICA SOLDURILOR CREDITELOR ACORDATE PERSOANELOR
FIZICE, ÎN MILIOANE LEI
56
13. CARDURI BANCARE
În anul 2014 activitatea Băncii în domeniul cardurilor bancare, atât cea de emitere, cât şi cea de
acceptare, a realizat o reformă complexă privind procesele de deservire a clienţilor, atât persoane
fizice cât şi cele juridice. În timp ce Banca s-a preocupat de dezvoltarea afacerilor şi îmbunătăţirea
relaţiilor cu clienţii, s-a reuşit menţinere vectorului dinamic al creşterii.
Portofoliul de carduri active a crescut cu peste 17,500 de carduri noi, atingând cifra de 44,2 mii
carduri active, confirmând strategia de dezvoltare sustenabilă a Băncii.
Au fost create condiţii avantajoase în vederea atragerii de noi clienţi corporativi, cu domicilierea
salariilor în EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca, a caror număr a crescut la finele anului 2014,
până la 893 proiecte salariale sau cu 30 mai mult, decât în anul precedent. Circa 42 mii de clienti au
folosit activ cardurile emise de Bancă, atit în mediul real, cât şi cel virtual, efectuând 812,38 mii
tranzacţii în sumă de 1 018,9 mln MDL.
Anul 2014 a fost un an în care s-au derulat mai multe proiecte şi reforme semnificative.
Un obiectiv important al Băncii este deservirea calitativă a clienţilor juridici, care au incredere în
servicii de emitere şi acceptare a cardurilor, oferite de Bancă. Astfel, anul 2014 a fost unul
reformator, şi anume:
- ajustarea tarifelor de emitere şi administrare a cardurilor, astfel încât să fie atractive, comode
şi în tandem cu rigorile de pe piaţa locală;
- ajustarea tarifelor privind acceptarea cardurilor spre plată la punctele comerciale şi a
contractului privind acceptarea cardurilor ca instrument de plată;
- orientarea către client prin reorganizarea documentelor tipizate cât mai accesibile, comode şi
succinte;
618
707
766
863 893
-100
100
300
500
700
900
2010 2011 2012 2013 2014
Unit
ăţi
Dinamica acordurilor active încheiate cu clienţii corporativi privind domicilierea
salariilor, la sfârşitul perioadei de raportare
Acorduri active
57
- decentralizarea atribuţiilor aparatului central către filiale, astfel încât deservirea clienţilor să
fie mult mai facilă, abordabilă şi convenabilă clienţilor;
- Asigurarea cardurilor de plată emise de Bancă, în baza Contractului de asigurare facultative
a riscului de fraudă asupra conturilor de plată.
Dată fiind implicarea activă a sistemelor de plăţi internaţionale Visa/MasterCard prin demararea
unor campanii de stimulare a tranzacţiilor de tip Retail, ţinem să menţionăm şi participarea asiduă a
Băncii în cadrul campaniilor date, şi anume:
- Campania MASTERCARD „Plăcere maximă din vacanţa de iarnă!”;
- Campania VISA "Thailand Spectacular Year End";
- Campania naţională VISA „Persoanele inteligente plătesc cu Visa”;
- Campania VISA „London Shopping Days”;
- Campania VISA „Happy Tuesdays with Visa on Aliexpress.com”;
- Campania VISA „Amazing Thailand Grand Sale”;
- Campania VISA „Reduceri în Muntenegru”.
În rezultatul acestor campanii clienţii au beneficiat de reduceri considerabile în destinaţiile turistice
de vârf, centre de agrement, oraşe cosmopolitane, inclusiv au fost câştigate 2 premii, dintre care un
Smart TV şi un telefon mobil de tip smart.
Dedicarea personalului Băncii rămâne a fi un factor esenţi pentru reuşita oricărei afaceri, iar o
cultură organizaţională solidă ramâne un obiectiv important pentru Bancă. Gradul de implicare a
angajaţilor s-a îmbunătăţit datorita Campanie interne de stimulare a emiterii cardurilor de tip
MasterCard, adresată în mod direct colaboratorilor front-office, anagajaţi în deservirea faţă-în faţă a
clienţilor. Alături de sprijinul acordat din partea sistemului de plăţi MasterCard, campania dată a
soldat cu rezultate scontate, şi anume, cu creşterea numărului de carduri noi deschise de tip
MasterCard, atât pe perioada campaniei, cât şi ulterior.
Banca respectă sloganul “Timpul inseamnă bani” şi faciliteaza procesele bancare în asa fel, încât
clienţii să beneficieze de serviciile dorite în timp scurt, eficient şi convenabil. Astfel că, un nou
serviciu a fost acordat clienţilor băncii de eliberare a valutei EUR la bancomate. Clienţii au
oportunitatea de a nu mai sta în rânduri la ghişeele băncare ci de a retrage numerar în valuta dorită
direct de la bancomate. Banca deţine o reţea vastă de bancomate, în număr de 83 de unităţi,
raspândite geografic comod şi accesibil.
Reteaua de POS terminale instalate la agenţii economici, care au incheiat cu banca contracte privind
acceptarea cardurilor ca instrument de plata a atins cifra de 893 buc., fiind reiinoită componentele
de hardware şi software la multe locaţii.
58
Prin aceste terminale au fost efectuate 619 682 tranzacţii, în suma de 197,57 mln MDL, înregistrind
rezultate semnificative comparativ cu anul 2013, în care au fost efectuate 462,59 mii tranzacţii în
suma de cca 150 mln MDL. Numărul total al tranzacţiilor efectuate în reţeaua de acceptare a băncii,
atât în reţeaua comercială, cât şi în POS terminalele băncii instalate în filiale şi agenţii, precum şi în
bancomate a atins cifra de 723 350, la suma totală de 336,63 mln MDL.
72 75 78 81 83 39 34 43 41 42
547
626
752
810
893
1
-100
100
300
500
700
900
2010 2011 2012 2013 2014
Dispozitivele de deservire a cardurilor bancare, la sfârşitul perioadei de
raportare
Bancomate POS Cash POS Retail
59
Cu scopul menţinerii ritmului dezvoltării tehnologice, Banca în permanenţă actualizează reţeaua de
terminale şi bancomate, procurând echipament de ultimă generaţie. Deasemenea, banca a reinoit
softul în terminalele băncii pentru a asigura procesarea tranzacţiilor în timp real şi cât mai rapid.
Totodată, calitatea serviciilor prestate se datorează deservirii prompte, disponibilităţii permanente la
telefon sau deplasarea la faţa locului pentru a fi gestionate problemele apărute în timp real şi fără
inconvenienţe din partea clientului.
14. OPERAŢIUNI CU VALORI MOBILIARE
Activitatea investiţională pe piaţa Valorilor Mobiliare de Stat în anul 2014 s-a derulat pe fundalul
unei cererii sporite faţă de aceste instrumente financiare, constant mai mare comparativ cu oferta
Ministerului Finanţelor, situaţie caracteristică pentru primele zece luni ale anului de raportare.
Ratele dobânzilor la titlurile de stat s-au menţinut la un nivel redus, înregistrând o majorare în luna
decembrie 2014, când BNM a efectuat două ajustări de majorare a ratei de bază aplicată la
principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt. Astfel, la 12.12.2014 rata a fost
majorată cu 1 p.p. (de la 3,5% la 4,5%), iar la 30.12.2012 rata a fost majorată cu 2 p.p. (de la 4,5%
la 6,5%). Deciziile BNM a fost dictate de necesitatea asigurării condiţiilor monetare în ansamblu
pentru a anticipa evoluţiile macroeconomice interne şi ale mediului internaţional, în scopul
menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu.
Ratele medii ponderate la Valorile Mobiliare de Stat cu scadenţa de până la un an s-au încadrat în
următoarele intervale: la Bonurile de trezorerie cu circulaţia de 91 zile ratele medii ponderate s-au
încadrat în diapazonul 3.68 - 5.16 la sută; la Bonurile de trezorerie cu circulaţia de 182 zile ratele
71 893
99 356
118 126
150 369
197 573
1
134 779
253 246
348 739
462 592
619 682
0
100,000
200,000
300,000
400,000
500,000
600,000
700,000
0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
140,000
160,000
180,000
200,000
2010 2011 2012 2013 2014
MII
LE
I
Tranzacţii de tip retail în reţeaua băncii
Volumul tranzacţiilor Numărul tranzacţiilor
60
medii ponderate s-au încadrat în diapazonul 5.56 - 9.42 la sută; la Bonurile de trezorerie cu
circulaţia de 364 zile ratele medii ponderate s-au încadrat în diapazonul 5.76 - 9.99 la sută
Surplusul de lichiditate a fost drenat de Banca Naţională a Moldovei prin vânzarea Certificatelor
BNM. Certificatele au avut un termen de circulaţie de 14 zile, rata dobânzii fiind egală cu rata de
bază în vigoare la data licitaţiei.
Astfel, EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca în anul de raportare a procurat Certificate ale Băncii
Naţionale în sumă totală de 1,395.0 milioane lei (echivalentul a 73.43 milioane Euro), sau cu
65.34% mai puţin decât volumul procurărilor din anul precedent, când investiţiile în CBN au
constituit 4,025 milioane lei. Scadenţele din CBN au fost redirecţionate spre satisfacerea cererii
crescânde a clienţilor în credite în monedă naţională.
În anul 2014, procurările de valori mobiliare de stat s-au cifrat la 171.735 milioane lei (echivalentul
a 9.02 milioane Euro), în majorare cu 15,84% faţă de anul 2013, când investiţiile în VMS au
constituit 148 milioane lei.
Ca rezultat al investiţiilor în titluri de stat, banca a înregistrat un venit în sumă de 3.84 milioane lei
(echivalentul a 0.2 milioane Euro). Totodată, veniturile aferente investiţiilor în titluri de stat sunt în
diminuare cu 56,22%, comparativ cu anul 2013, din motivul diminuării semnificative a portofoliului
Băncii de CBN.
Pe parcursul anului 2014 banca a îndeplinit integral criteriile de Dealer Primar pe piaţa Valorilor
Mobiliare de Stat, participând la toate licitaţiile desfăşurate de către Banca Naţională a Moldovei.
VMS, 2010, 703
VMS, 2011, 128
VMS, 2012, 139
VMS, 2013, 148
VMS, 2014, 172
CBN, 2010, 12,707
CBN, 2011, 8,385
CBN, 2012, 12,658
CBN, 2013, 4,025
CBN, 2014, 1,395
VOLUMUL PROCURĂRILOR TITLURILOR DE STAT, ÎN MIL LEI
VMS CBN
61
EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca este participant profesionist pe piaţa valorilor mobiliare
corporative, fiind acţionar şi membru al Bursei de Valori a Moldovei şi membru al Depozitarului
Naţional.
15. TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE
Tehnologiile Informaţionale sunt pe larg utilizate în activitatea Băncii. Pe parcursul anului 2014,
odată cu derularea proceselor de optimizare, parametrizare şi testare a unor funcţionalităţi noi în
cadrul aplicaţiei bancare „abSolut Core-Banking”, pentru extinderea spectrului de servicii bancare
prestate clientelei Băncii, au fost, de asemenea, implementate şi alte aplicaţii bancare noi.
Astfel, Banca, în cooperare cu companiile-partenere, specializate în TI, a finalizat proiectele de
implementare a unei soluţii bancare noi - „Credit on Web” (CoW), integrate cu aplicaţia bancară
„abSolut Core-Banking”, destinată gestionării mai eficiente, în regim online, a procesului de
examinare a cererilor de acordare a creditelor şi luare a deciziilor. Aplicaţia „Credit on Web”
(CoW), reprezintă o abordare strategică în integrarea mai multor sisteme informatice ale băncii,
asigurându-se un schimb eficient de informaţii şi o funcţionare în timp real a proceselor,
minimizându-se riscurile operaţionale şi gradul de implicare manuală a angajaţilor.
O altă aplicaţie bancară, implementată cu succes în anul 2014 - SaweWatch Filtering, versiunea 3.4
- reprezintă un instrument de scanare a traficului de operaţiuni în monedă naţională şi valută străină,
expediate prin intermediul sistemelor SWIFT şi SAPI, în scopul combaterii spălării banilor şi
finanţării terorismului, precum şi depistării altor operaţiuni suspecte.
În 2014 a fost finalizată implementarea de către Bancă a unor aplicaţii noi de înregistrare a
incidentelor (e-Registru) şi de administrare a cererilor de acordare şi retragere a drepturilor de acces
în cadrul sistemului informaţional al Băncii (SCARAB EXIM).
Urmarea a deciziei Consiliului Băncii, în anul 2014 a demarat procesul de implementare a unui
sistem nou modern de prestare a servicilor bancare la distanţă, funcţionalităţile căruia ar satisface
toate cerinţele clientelei şi care ar fi competitiv pe piaţa bancară din Moldova. Aplicaţia bancară
„BankFlex Multichannel” (canalele Internet Banking, Mobile Banking şi SMS Banking) reprezintă
o aplicaţie flexibilă, comodă şi uşor parametrizabilă, creată cu utilizarea celor mai moderne
tehnologii din domeniul IT.
Tot pe parcursul anului 2014, în scopul extinderii spectrului de servicii bancare, prestate de Bancă,
eficientizării proceselor business, conformării legislaţiei naţionale, etc., a fost implementat cu succes
procesul de integrare a aplicaţiei bancare „abSolut Core-Banking” cu alte sisteme externe, cum ar fi
1C (contabilitate internă) , Factura.MD (plăţi comunale), FATCA (conformarea prevederilor Legii
SUA "privind conformitatea fiscală a conturilor străine").
Urmare a expirării în aprilie 2014 a termenului de asigurare a suportului tehnic pentru sistemele
operaţionale Windows XP şi Office 2003, oferit de compania Microsoft, secţia TI a demarat
migrarea infrastructurii Băncii, bazată pe Windows XP şi Office 2003, la o infrastructură IT mai
modernă (Windows 7 şi, respectiv, Office 2010). Tot din aceste considerente, în anul 2014 Banca a
achiziţionat şi implementat o versiune nouă a aplicaţiei Novell ZENworks (versiunea 11),
compatibilă cu Windows 7 şi Windows 8. Această migrare a impus o modernizare concomitentă a
tehnicii de calcul din dotare. Acest procese de renovare şi modernizare a tehnicii de calcul se
preconizează a fi finalizat în anul 2015.
62
Organizarea reţelei de transport de date a băncii (topologia, utilajul folosit, suportul reţelei transport
date) este bazată pe tehnologia GigabitEthernet, 1Gbps, FTP cat. 6 (sediul central, filialele nr.20 şi
19). Reţeaua globală de comunicaţii bancare este constituită din echipamente CISCO. Fiabilitatea
reţelei bancare de transport de date este asigurată graţie următoarelor facilităţi:
- utilizarea fibrei optice în calitate de mediu de transmisiune;
- dublarea canalelor de comunicaţii (conectarea filialelor/agenţiilor la doi operatori diferiţi);
- utilizarea protocoalelor de rutare EIGRP, Cisco IOS IP Service Level Agreements, PBR
(Policy Based Routing);
- utilizarea protocoalelor de criptare a datelor IPSec.
Trecerea la canalele de rezervă de transport date/Internet, se efectuează în mod automat.
Monitorizarea reţelei este efectuată prin intermediul protocoalelor SNMP, Netflow, Syslog, etc.,
care asigură analiza traficului, evenimentelor şi depistarea operativă a deficienţelor apărute.
Securitatea datelor transmise prin intermediul canalelor de comunicaţie este asigurată prin utilizarea
protocoalelor IPSec, SSL.
Pentru asigurarea continuităţii funcţionării sistemelor informaţionale şi deservirii continue a
clientelei, în anul 2014 au fost finalizat procesul de achiziţionare a echipamentelor de reţea de bază
şi de rezervă. Au fost revizuite Strategia de restabilire a activităţii băncii şi Planul de asigurare a
continuităţii activităţii băncii.
Având în vedere importanţa majoră a existenţei unui centru de rezervă, echipat suficient pentru
asigurarea procesului de reluare a activităţii tuturor sistemelor critice ale băncii, în prima jumătate a
anului 2015, se preconizează finalizarea procesului de ajustare a centrului de rezervă (amplasat în
incinta filialei nr.19, renovate recent) cu toate mijloacele tehnice necesare şi suficiente pentru
asigurarea continuităţii activităţii în situaţii de incidente majore (Disaster Recovery Plan/Business
Continuity Plan). În continuare, banca va pune accentul pe utilizarea la maximum a tehnologiilor
informaţionale moderne pentru asigurarea realizării cu succes a sarcinilor strategice, deservirii
calitative a clientelei, minimizării riscurilor şi optimizării procesului tehnologic de prestare a
serviciilor bancare, inclusiv şi prin implemenarea unui nou serviciu internet banking BankFlex.
63
16. PERSONAL ŞI RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ
Eximbank-Gruppo Veneto Banca continuă să-şi desfăşoară activitatea, acţionînd permanent pentru
asigurarea necesarului de resurse umane, cantitativ şi calitativ, prin recrutarea, selectarea şi
dezvoltarea profesională a resursei existente, în scopul atingerii obiectivelor strategice ale băncii.
Numărul total al angajaţilor la data de 31.12.2014 a fost de 379, din care 165 în centrală şi 214 în
unităţile teritoriale.
Structura
La sfîrşitul anului, din totalul de angajaţi 238 erau femei (62,8%), dintre care 56 (23,5%) activau în
cadrul oficiului central şi 182 (76,5%) în cadrul filialelor. Medie de vîrstă a angajaţilor era de 36,7
ani.
Formare şi perfecţionare
Din punct de vedere al studiilor, 308 angajaţi au studii superioare de licenţă, 18 – studii
postuniversitare, 26 – studii medii de specialitate, 27 – studii generale şi/sau secundar profesionale.
20-30 ani, 26%
31-40 ani, 45%
41-50 ani, 17%
51-60 ani, 11%
peste 60 ani, 1%
Structura pe grupe de vîrstă a angajaţilor EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
peste 60 ani
64
În anul 2014 au fost implementate diferite proiecte de optimizare şi eficientizare, precum şi de
dezvoltare a capitalului uman, toate acţiunile fiind orientate în aceeaşi linie cu direcţiile strategice şi
au avut în vedere susţinerea business-ului şi dezvoltarea angajaţilor.
Structura organizatorică
Anul 2014 a însemnat reorganizarea structurii organizatorice prin modificarea componenţei
Direcţiei Generale, crearea departamentului Comercial, departamentului Juridic şi contencios,
reorganizarea ariei Credite, departamentului Conformitate.
superioare, 81%
postuniversitare, 5% medii,
7%
medii generale, 7%
Structura pe categorii de studii a angajaţilor EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca
superioare
postuniversitare
medii
medii generale
65
Pe lîngă proiectele demarate şi implementate Banca a continuat să ofere sprijin şi consiliere în
numeroasele proiecte de reorganizare interne în cadrul departamentului Organizare, de demarare a
procesului de implementare a ghişeului unic în cadrul filialelor.
Alături de politica clasică de motivare salarială în baza performanţelor înregistrate de filialele băncii
prin prisma îndeplinirii indicilor cantitativi bugetaţi, banca a continuat şi a diversificat programele
prin care identifică şi stimulează abilităţile, talentul, cunoştinţele şi experienţa personalului său,
precum cele din domeniul emiterii cardurilor bancare, Bancassurance.
Activitatea de instruire în anul 2014 s-a fundamentat pe strategia băncii de a crea valoare pentru
clienţi prin calitatea serviciilor oferite. În acest sens, programele formatoare au avut în vedere
aprofundarea competenţelor profesionale atît la nivel tehnic cît şi la nivel comportamental. Un
număr de 45 de programe concepute pentru personalul băncii, atît cu resurse interne, cîr şi în
colaborare cu partenerii externi, au fost oferite angajaţilor, acoperind o paletă foarte diversă de nevoi
de instruire, de la cursuri de limbă italiană la programe integrate şi complexe, în total fiind instruiţi
peste 200 de angajaţi.
Ca angajator responsabil, EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca şi-a diversificat programele dedicate
candidaţilor şi tinerilor debutanţi în carieră, oferindu-le şi în anul 2014 oportunităţi concrete şi
avantajoase de a deveni parte din echipa băncii prin programe de stagii de practică pentru studenţii
de la facultăţile partenere. Pe parcursul acestora studenţii se pot familiariza cu spiritul şi cultura
băncii. Pe parcursul a 6 săptămîni de practică tinerii sunt expuşi fluxului de activităţi din cadrul
filialelor băncii şi acumulează practică, utilă pentru o viitoare angajare.
EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca rămîne printre companiile financiare din ţara noastră care au
reuşit să integreze activitatea comercială cu conceptul de responsabilitate socială, îndeptîndu-şi
permanent atenţia spre evaluarea impactului social şi de mediu al activităţii sale. Ca organizaţie
responsabilă, banca contribuie la creşterea economică sustenabilă a Moldovei, colaborînd cu clienţii,
cu angajaţii, cu autorităţile locale şi cu societatea în general, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor
generale de viaţă din Moldova. Implicarea socială a băncii în diverse proiecte precum campania
naţională de plantare a arborilor verzi consacrate Zilei Naţionale de Înverzire a Plaiului Natal,
evenimentul umanitar „Seara Colindelor” consacrat copiilor din familii defavorizate influenţează în
mod pozitiv mass-media şi contribuie la creşterea loialităţii clienţilor faţă de bancă, de produsele şi
serviciile sale.
66
17. LISTA PRINCIPALELOR BĂNCI CORESPONDENTE
DENUMIREA BĂNCII ŢARA ORAŞUL VALUTA
ANK OF NEW YORK MELLON S.U.A. NEW YORK USD
DEUTSCHE BANK TRUST
COMPANY AMERICAS S.U.A. NEW YORK USD
COMMERZBANK A.G. GERMANIA FRANKFURT AM
MAIN
EUR
USD
VTB BANK (DEUTSCHLAND)
AG GERMANIA
FRANKFURT AM
MAIN
EUR
GBP
CHF
JPY
VENETO BANCA S.c.p.a ITALIA MONTEBELLUNA
EUR
USD
GBP
CHF
JPY
CAD
INTESA SANPAOLO S.P.A. ITALIA MILANO EUR
RAIFFEISEN BANK
INTERNATIONAL AG AUSTRIA VIENA
USD
EUR
VENETO BANCA SCPA ITALIA
MONTEBELLUNA
SUCURSALA BUCURESTI
ROMÂNIA BUCURESTI RON
BANCA TRANSILVANIA ROMÂNIA CLUJ-NAPOCA
EUR
GBP
RON
USD
CHF
SBERBANK ROSSII RUSIA MOSCOVA
RUB
USD
EUR
ZAO UNICREDIT BANK RUSIA MOSCOVA RUB
PROMSVYAZBANK RUSIA MOSCOVA RUB
USD
RAIFFEISEN BANK AVAL UCRAINA KIEV UAH
BELGAZPROMBANK BIELARUSI MINSK BYR
67
18. LISTA FILIALELOR ŞI AGENŢIILOR
DENUMIREA
SUBDIVIZIUNII SEDIUL TELEFOANE DE CONTACT
FILIALE
Filiala nr. 1 or. Comrat, str. Pobedî, 53 (+ 373 298) 2 47 47
Filiala nr. 2 or. Ungheni, str. Decebal, 16 (+ 373 236) 2 20 98, 2 23 38
Filiala nr. 3 mun. Chişinău, str. Alecu Russo, 1 (+ 373 22) 49 55 68, 43 85 29
Filiala nr. 4 or. Căuşeni, str. Ştefan cel Mare, 4 (+ 373 243) 2 18 15, 2 17 49
Filiala nr. 5 or. Orhei, str. Vasile Lupu nr. 44 (+ 373 235) 3 21 50, 3 21 47
Filiala nr. 6 mun. Chişinău, str. Mihail Kogălniceanu, 76 (+ 373 22) 23 20 62, 23 20 66
Filiala nr. 7 mun. Chişinău, bd. Dacia, 27 (+ 373 22) 55 15 80, 55 15 89
Filiala nr. 8 or. Soroca, str. Kogălniceanu Mihail, 20 (+ 373 230) 2 30 38, 3 06 21
Filiala nr. 9 mun. Chişinău, bd. Grigore Vieru, 16 (+ 373 22) 21 04 12, 21 03 92
Filiala nr. 11 mun. Chişinău, str. Eminescu Mihai, 48, ap.1 (+ 373 22) 22 48 19
Filiala nr. 13 mun. Chişinău, bd. Mircea cel Bătrîn, nr. 11 (+ 373 22) 41 14 43
Filiala nr. 15 or. Cahul, str. 31 August, 13 (+ 373 299) 9 38 08
Filiala nr. 16 or. Hânceşti, str. Hâncu Mihalcea, 149 (+ 373 269) 2 14 74
Filiala nr. 17 mun. Chişinău, str. Bulgară, 35 (+ 373 22) 27 71 72
Filiala nr. 18 mun. Bălţi, str. Ştefan cel Mare, 48 (+ 373 231) 6 10 70
Filiala nr. 19 mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 171/1
(+ 373 22) 54 33 67
Filiala nr. 20 mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 171/1
(+ 373 22) 30 11 88
Filiala nr. 21 or. Taraclia, str. Lenin, 111/a Temporar inactivă
Filiala nr. 22 mun. Chişinău, str. Alba Iulia nr. 190/1 (+ 373 22) 59 90 70
Filiala nr. 23 mun. Chişinău, str. Socoleni nr. 1 (+ 373 22) 85 50 15
68
DENUMIREA
SUBDIVIZIUNII SEDIUL
TELEFOANE DE
CONTACT
AGENŢII
Agenţia nr.1 a Filialei nr.1
or. Comrat, str. Lenin nr.191, ap.3 (+373 298) 2 94 92
Agenţia nr.2 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău , bd. Gagarin nr.1 (+373 22) 21 11 56
Agenţia nr.5 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău, str. Varlaam Mitropolit nr.69 (+373 22) 21 11 56
Agenţia nr. 3 a Filialei nr.19
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr.3 (+373 22) 54 98 29
Agenţia nr. 11 a Filialei nr.19
mun. Chişinău, bd. Negruzzi C. nr. 5 (+373 22) 27 50 46
Agenţia nr. 12 a Filialei nr.19
mun. Chişinău, str. Calea Moşilor nr. 7/1 Temporar inactivă
Agenţia nr.13 a Filialei nr.20
mun. Chişinău, str. Cibotari Maria nr.37 Temporar inactivă
DENUMIREA
SUBDIVIZIUNII SEDIUL
TELEFOANE DE
CONTACT
AGENŢII
Agenţia nr.1 a Filialei nr.1
or. Comrat, str. Lenin nr.191, ap.3 (+373 298) 2 94 92
Agenţia nr.2 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău , bd. Gagarin nr.1 (+373 22) 21 11 56
Agenţia nr.5 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău, str. Varlaam Mitropolit nr.69 (+373 22) 21 11 56
Agenţia nr. 3 a Filialei nr.19
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr.3 (+373 22) 54 98 29
Agenţia nr. 11 a Filialei nr.19
mun. Chişinău, bd. Negruzzi C. nr. 5 (+373 22) 27 50 46
Agenţia nr. 12 a Filialei nr.19
mun. Chişinău, str. Calea Moşilor nr. 7/1 Temporar inactivă
Agenţia nr.13 a Filialei nr.20
mun. Chişinău, str. Cibotari Maria nr.37 Temporar inactivă