RAPORT

RAPORT

PRIVIND AJUTOARELE DE STAT ACORDATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA PENTRU ANUL 2015

ABREVIERI ȘI ACRONIME

Acord de Asociere

Acordul de Asociere între Republica Moldova pe de o parte şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Statele Membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112 din 02.07.2014 (publicat în Monitorul Oficial Nr. 185-199 din 18.07.2014)

AIPA

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

Anul de raportare

Perioada 01.01.2015-31.12.2015

APC

APL

Autorități ale administrației publice centrale

Autorități ale administrației publice locale

Banca Mondială

Grupul Băncii Mondiale

BERD

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

BNM

Banca Națională a Moldovei

BNS

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

CE

Comisia Europeană

ÎMM

Întreprinderi mici și mijlocii

Legea cu privire la ajutorul de stat

Legea nr.139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat (publicat în Monitorul Oficial Nr. 166-169a din 16.08.2012)

p.p.

Puncte procentuale

PI

Parc Industrial

PIB

Produsul Intern Brut

SIEG

Servicii de interes economic general

SIRASM

Sistemul informațional automatizat “Registrul ajutoarelor de stat”, elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului Nr.378 din 27.05.2014 pentru aprobarea Conceptului sistemului informaţional automatizat „Registrul ajutoarelor de stat” (publicat în Monitorul Oficial Nr. 142-146 din 03.06.2014)

UE

Uniunea Europeană

VAB

Valoarea adăugată brută

INTRODUCERE

Politica în domeniul ajutorului de stat este o componentă importantă a politicii de concurenţă datorită efectelor intervenției statului asupra mediului economic. Monitorizarea permanentă a ajutoarelor de stat se efectuează cu scopul de a exclude denaturarea nejustificată a concurenței, de a direcționa mai bine măsurile de sprijin, contribuind astfel la dezvoltarea întregii economii.

Autoritatea care deţine atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat în Republica Moldova este Consiliul Concurenţei.

În conformitate cu art.21 alin.(3) din Legea cu privire la ajutorul de stat, Consiliul Concurenţei întocmeşte un raport anual privind ajutoarele acordate. Potrivit legislației cu privire la ajutorul de stat, furnizorii, până la data de 31.03.2016, urmau să prezinte informații Consiliului Concurenței referitor la ajutoarele de stat și ajutoarele de minimis acordate în anul 2015 și informația actualizată pentru anii 2013 și 2014.

Pe baza informaţiei prezentate de către furnizori a fost elaborat prezentul raport, care este al treilea raport din domeniu, de la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

În raport sunt analizate atât ajutoarele existente, care au continuat a fi acordate în anul de raportare, cât și ajutoarele noi și ajutoarele de minimis.

În vederea informării furnizorilor despre finalizarea perioadei de raportare a ajutoarelor de stat au fost realizate spoturi video și audio de informare, care au fost difuzate de posturile TV şi radio. La fel, a fost elaborat un comunicat de presă, care a fost plasat pe pagina web a Consiliului Concurenței.

Întru promovarea culturii concurențiale, Consiliul Concurenței a acordat 1 498 consultații telefonice cu referire la raportarea și notificarea măsurilor de ajutor de stat, a organizat 39 ședințe consultative și 10 seminare cu furnizorii și beneficiarii ajutorului de stat.

În acest context, se menționează că 110 furnizori au informat Consiliul Concurenței despre măsurile de sprijin acordate în anul de raportare. Informația a fost prezentată de către APC și instituțiile subordonate acestora, APL de nivelul I și II și întreprinderi.

Prezentul raport reprezintă un instrument statistic destinat asigurării transparenţei în materie de ajutor de stat, oferind astfel informație relevantă APC și APL pentru elaborarea politicilor în diverse domenii ale economiei naționale și luarea deciziilor privind direcționarea eficientă a resurselor publice disponibile. Totodată, acesta poate constitui o bază informațională pentru diverse cercetări științifice.

Raportul dat cuprinde o analiză a valorii, structurii şi a tendinţelor înregistrate pe parcursul ultimilor 3 ani în acordarea ajutoarelor de stat și ajutoarelor de minimis, o prezentare a ajutorului de stat acordat în contextul crizei economico-financiare, monitorizarea ajutoarelor de stat autorizate, precum și reflectă implementarea SIRASM. Se remarcă faptul că, multe măsuri de sprijin au fost acordate pentru proiecte care durează mai mulți ani și întru descrierea situației efective privind ajutoarele de stat acordate, este necesară reflectarea dinamică a structurii ajutorului de stat oferit în perioada 2013-2015. Datele raportate pentru perioada anilor 2013 și 2014 au fost actualizate și corectate.

În Capitolul I din raport este prezentată analiza socio-economică a Republicii Moldova pentru anul de raportare.

În Capitolul II este prezentată o analiză a valorii, structurii şi a tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în anul de raportare.

În Capitolul III este prezentată o analiză a valorii, structurii şi a tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de minimis în anul de raportare și a ajutorului de stat acordat în contextul crizei economico-financiare.

În Capitolul IV sunt prezentate principalele constatări privind monitorizarea ajutoarelor de stat autorizate de către Consiliul Concurenței și care au fost în derulare în anul 2015.

Capitolul V este dedicat Sistemului informațional automatizat “Registrul ajutoarelor de stat” .

În Anexa I sunt oglindite informaţii despre sfera ajutoarelor de stat analizate în raport, obiectivele ajutorului de stat şi sursele obţinerii datelor.

Actele juridice conform cărora au fost acordate măsurile de sprijin în anul 2015 sunt menţionate în Anexa II.

Situaţia sumară a ajutoarelor de stat raportate în anul de referință și pentru perioada 2013-2014 pe obiective şi forme de acordare este reflectată în Anexa III.

În Anexa IV este prezentată informația privind ajutorul de stat oferit pe forme de acordare și pe furnizori de ajutor de stat.

Capitolul I. ANALIZA SOCIAL-ECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

În anul 2015, economia mondială a înregistrat estimativ o creștere 3.1%. Creșterea piețelor în formare și a economiilor în dezvoltare a înregistrat un declin al cincilea an consecutiv, iar economiile dezvoltate au menținut o modestă redresare. Trei tranziții cheie au continuat să influențeze previziunile globale: încetinirea treptată și reechilibrare a activității economice în China, de la investiții și producție spre consum și servicii; prețuri mai mici pentru energie și alte mărfuri, și înăsprirea treptată a politicii monetare în SUA.

În Republica Moldova, anul 2015, PIB a însumat 121 851 mil. lei prețuri curente de piață, în scădere (în termeni reali) cu 0.5% față de anul 2014 (semi definitiv). Cu privire la contribuția categoriilor de resurse la modificarea PIB în anul 2015, se remarcă faptul că la diminuarea PIB în anul 2015 raportat la anul 2014 au contribuit activitățile: agricultura, silvicultura și pescuit (-1.7%); comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, transport și depozitare, activități de cazare și alimentație publică (-0.1%); administrație publică și apărare: asigurări sociale obligatorii, învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (-0.2%).

Contribuții pozitive, mai însemnate, asupra indicelui volumului fizic al PIB au fost înregistrate pentru următoarele activități economice: activități financiare și de asigurări (+0.9%); industria extractivă, industria prelucrătoare (+0.4%); Tranzacţii imobiliare; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; tranzacții imobiliare, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0.4%).

Total VAB pe economie s-a diminuat în anul 2015 cu 0.4% în raport cu anul 2014, având o contribuție negativă (-0.4%) asupra dinamicii PIB.

Volumul impozitelor pe produse colectat la Bugetul public național s-a redus cu 1.1% în raport cu anul 2014, contribuind negativ (-0.2%) asupra dinamicii PIB.

Din punct de vedere al utilizării PIB contribuții negative au avut: consumul final al gospodăriilor populației (-2.1%) și formarea brută de capital fix (-0.3%).

O contribuție pozitivă asupra indicelui volumului fizic al PIB a avut-o exportul net (+4.3%), consecinţă a creşterii cu 2.3% a volumului exporturilor de mărfuri şi servicii corelată cu diminuarea volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 4.3%. Exporturile de mărfuri realizate în anul 2015 au totalizat la 1966.9 mil. dolari SUA, volum inferior celui înregistrat în anul 2014 cu 15.9%. Importurile de mărfuri au însumat 3986.8 mil. dolari SUA, fiind în scădere cu 25.0% comparativ cu anul 2014. Balanţa comercială s-a soldat cu un deficit de 2019.9 mil. dolari SUA, cu 957.6 mil. dolari SUA (-32.2%) mai mic faţă de cel înregistrat în anul 2014.

În anul 2015, populația ocupată a constituit 1203.6 mii persoane, în creștere cu 18.7 mii faţă de anul 2014 (+1.6%). Numărul șomerilor, estimat conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 62.1 mii, fiind cu 14.5 mii mai mare faţă de 2014. Rata șomajului la nivel de țară a constituit 4.9%, fiind mai mare faţă de 2014 (3.9%).

Rata medie anuală a inflației a constituit 9.7%, fiind cu 4.6 p. p. superioară celei din anul 2014. Aceasta s-a majorat de la 4.7% în luna ianuarie până la 7.1% în luna martie sub presiunea deprecierii monedei naționale, depășind, astfel, limita superioară a intervalului de ±1.5 p. p. de la ținta inflației de 5.0% stipulată în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Ulterior, rata anuală a inflației s-a majorat treptat până la 8.6% în luna iulie 2015, fiind influențată de efectele deprecierii, dar și de condițiile agrometeorologice nefavorabile care au exercitat presiuni asupra prețurilor la produsele alimentare.

Potrivit Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2015 (aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 01.09.2016), în anul 2015, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 43 681.1 mil. lei, cu 1 138.0 mil. lei mai puţin decât suma precizată, ceea ce constituie 97.5% faţă de prevederile anuale, iar față de acumulările anului 2014, cu 1 234.3 mil. lei, sau cu 2.9 % mai mult. Cea mai mare pondere din veniturile bugetului public național, au deținut veniturile fiscale, astfel în anul 2015 acestea au constituit circa 87.2 % față de 83.9 % în 2014. Pe parcursul anului 2015 la bugetul public național au fost acumulate venituri fiscale în sumă de 38 111 mil. lei, cu 396.6 mil. lei mai puțin decât suma precizată pe an. Din totalul veniturilor fiscale (38 111 mil. lei), 47.3 % le revin impozitelor directe (18 040.7 mil. lei) și 49.6 %– impozitelor indirecte (18 886.2 mil. lei).

În anul 2015, conform acordurilor încheiate cu investitorii interni şi donatorii externi, în buget, suma granturilor a fost stabilită în volum de 2 800.4 mil. lei. În suma totală precizată, granturi externe au însumat – 2 657.5 mil. lei şi granturi interne – 142.9 mil. lei. Debursările efective din partea partenerilor de dezvoltare şi donatorilor interni au constituit 2 067.7 mil. lei, dintre care, granturi externe – 1 953,6 mil. lei şi granturi interne – 114.1 mil. lei. În comparație cu anul precedent, sumele debursate în formă de granturi s-au redus cu 2 059.4 mil. lei sau cu circa 49.9 %. Ponderea lor în PIB a constituit 1.7% comparativ cu 3.7 % în anul 2014.

La partea de cheltuieli bugetul public național a fost executat în sumă de 46 395.8 mil. lei, cu 3 555.6 mil. lei mai puțin decât suma precizată, sau la nivel 92.9% din prevederile anuale. Comparativ cu anul precedent, cheltuielile s-au majorat cu 2 002.7 mil. lei sau cu 4.5 l %.6

Executarea bugetului public național în anul 2015 s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2 714.7 mil. lei, cu 2 417.6 mil. lei mai puțin decât suma precizată, iar față de anul 2014 - cu 768.4 mil. lei mai mult.6

Capitolul II. ANALIZA AJUTORULUI DE STAT

2.1.Caracterizare generală

Ajutorul de stat reflectat în prezentul capitol cuprinde totalitatea măsurilor de sprijin raportate pentru anul 2015 și anume: ajutoarele existente (ajutoarele de stat care au început a fi implementate înainte de intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat) și ajutoarele de stat autorizate de Plenul Consiliului Concurenței, care sunt în vigoare în anul 2015.

În conformitate cu art. 342 alin. (1) din Acordul de Asociere, de la 01.01.2016, Republica Moldova urmează să prezinte un raport la fiecare doi ani, urmând metodologia și modul de prezentare ale analizei anuale a Uniunii Europene privind ajutoarele de stat. Cu referire la cele expuse mai sus și în conformitate cu experiența UE în partea ce ține de analiza ajutoarelor de stat, în prezentul raport ajutorul de stat acordat în baza cadrului general este examinat separat de ajutorul de minimis și ajutorul de stat acordat în contextul crizei economico-financiare.

Valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2015 s-a majorat cu 22.45% față de anul 2014 și cu 30.07% în raport cu anul 2013. Această creștere a valorii ajutorului de stat în anul 2015 în raport cu anii precedenți s-a datorat în mare parte ajutorului de stat acordat în sectorul financiar și măsurilor noi de sprijin raportate de furnizori și examinate în cadrul Consiliului Concurenței în conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat.

Din suma totală a ajutorului de stat raportată pentru anul 2015, respectiv 5 455 777 mii lei, valoarea ajutorului de stat autorizat de Consiliul Concurenței a fost de 814 482 mii lei (14.93% din valoarea totală), diferența fiind reprezentată de ajutoarele existente. În acest sens se remarcă faptul că, ajutorul de stat autorizat de către Consiliul Concurenței în anul 2015 s-a majorat față de anul 2014 atât ca valoare (de 1.89 ori) cât și ca pondere în valoarea totală a ajutorului de stat raportată (de la 6.35% în anul 2014 până la 14.93% în anul 2015). Evoluția indicatorilor nominalizați a fost influențată inclusiv de creșterea responsabilității în domeniul ajutorului de stat, prin implementarea SIRASM de către Consiliul Concurenței.

În anul 2015, ponderea ajutorului de stat în PIB în Republica Moldova a constituit 4.48%. Acest indicator s-a majorat cu 0.50 p. p. față de anul 2014 și cu 0.31 p. p. în raport cu anul 2013. Aceasta a fost determinată inclusiv de ritmul mai mare de creștere a valorii ajutorului de stat față de cel al PIB.

Exprimat în euro, valoarea ajutorului de stat a înregistrat o tendință oscilantă pe parcursul perioadei 2013-2015. În acest sens se precizează faptul că, în anul 2015 valoarea ajutorului de stat s-a majorat cu 9.15% față de anul 2014 și cu 4.05% față de anul 2013. Această tendință a fost determinată de variația cursului valutar.

Totodată, în anul de raportare s-a majorat și ajutorul de stat pe cap de locuitor, acesta a crescut cu 22.53% în anul 2015 în raport cu anul 2014 și cu 30.23% față de anul 2013.

Tabelul nr.1

Ajutorul de stat raportat în perioada 2013-2015

Nr.

Indicatorii

2013*

2014*

2015

1.

Ajutor de stat exprimat în:

1.1.

mii lei

4 194 564

4 455 553

5 455 777

1.2.

mii euro**

250 871

239 160

261 042

2.

Ponderea în PIB, %

4.17%

3.98%

4.48%

3.

Ajutorul de stat pe cap de locuitor*** - lei

1 178

1 252

1 535

4.

Ajutorul de stat pe cap de locuitor - euro

70

66

73

*datele sunt actualizate în conformitate cu informația prezentată de furnizorii de ajutor de stat

** calculat pe baza cursului mediu anual al leului în raport cu euro, sursa BNM (lei/euro anul 2013=16.72, anul 2014= 18.63; anul 2015= 20.90)

*** numărul locuitorilor este în conformitate cu informaţia plasată pe pagina web a BNS

Potrivit experienței UE este necesar de a reduce nivelul general al ajutoarelor de stat, astfel încât acest indicator să constituie mai puțin de 1% în PIB fără a compromite scopul măsurilor de sprijin și anume corectarea eșecurilor pieței. În vederea preluării bunelor practici internaționale este necesar de a micșora ponderea ajutorului de stat în PIB.

Ajutoarele de stat pot fi clasificate după mai multe criterii, precum:

· modalitatea de acordare – ajutor individual, schemă de ajutor de stat;

· forma acordării – ajutor de stat direct (subvenții, granturi, etc.), ajutor de stat indirect (anularea de datorii, împrumuturi cu dobânzi preferențiale, acordarea de garanții în condiții preferențiale, etc.);

· obiectivele urmărite – ajutoare de stat pentru obiective orizontale, ajutoare de stat pentru obiective sectoriale, ajutoare regionale, etc.;

· furnizorii care au acordat ajutoarele de stat – APC, APL, persoane juridice care administrează direct sau indirect resursele statului sau ale unităților administrativ-teritoriale.

O prezentare mai detaliată a ajutoarelor de stat acordate conform clasificării menționate este expusă în continuare.

2.2.Modalitățile de acordare a ajutorului de stat

Întreprinderile din Republica Moldova pot beneficia de măsuri de sprijin fie ca ajutoare individuale, fie prin intermediul unor scheme de ajutor de stat, deschise mai multor beneficiari.

Schema de ajutor de stat, în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat, este orice act în baza căruia pot fi acordate ajutoare de stat beneficiarilor definiţi în cuprinsul actului într-un mod general şi abstract, fără a fi necesare măsuri suplimentare de punere în aplicare, sau orice act în baza căruia ajutoarele care nu sunt legate de un proiect specific pot fi acordate unuia sau mai multor beneficiari pentru o perioadă nedeterminată de timp şi/sau într-un cuantum nedeterminat.

Ajutorul individual este ajutorul de stat care nu este acordat în baza unei scheme de ajutor de stat, sau este acordat în baza unei scheme, care trebuie notificat în mod individual.

Pentru anul 2015, furnizorii de ajutor de stat au raportat 152 de măsuri de sprijin acordate în baza cadrului general. Potrivit Figurii nr. 1 privind structura măsurilor administrate de către furnizori în anul 2015, raportat la modalități de acordare a ajutoarelor de stat, se constată că furnizorii au ales la fel ca și în anii precedenți implementarea ajutoarelor individuale, acestea fiind 57.89 % din numărul total de măsuri raportate.

Figura nr.1

Structura măsurilor de ajutor de stat implementate în anul 2015 ca ajutoare individuale sau scheme de ajutor de stat

Din punct de vedere valoric au fost raportate mai multe ajutoare de stat prin intermediul schemelor. O situație comparativă a acestor modalități de acordare, ținând cont de cuantumul ajutoarelor de stat acordate prin intermediul schemelor sau ca ajutoare individuale, este prezentată în Tabelul nr. 2.

Tabelul nr.2

Valoarea și structura ajutoarelor de stat

în dependență de modalităţile de acordare în perioada 2013-2015

Nr.

Tipul

ajutorului de stat

2013

2014

2015

mii lei

%

mii lei

%

mii lei

%

1.

Scheme

de ajutor de stat

3 669 158

87.51

3 940 731

88.45

4 386 359

80.40

2.

Ajutoare individuale

525 406

12.49

514 822

11.55

1 069 418

19.60

TOTAL

4 194 564

100

4 455 553

100

5 455 777

100

Potrivit datelor prezentate în Tabelul nr. 2 se observă că deşi cele mai multe măsuri de sprijin au fost raportate ca ajutoare individuale, din punct de vedere valoric au prevalat schemele de ajutor de stat. Valoarea ajutoarelor individuale s-a majorat semnificativ în anul 2015 în raport cu anii precedenți și anume cu circa 550 mil. lei. Această creștere a fost determinată, inclusiv de valoarea semnificativă a ajutorului de stat acordat în sectorul financiar pentru salvarea a 3 bănci comerciale aflate în dificultate. Ajutorul de stat nominalizat a avut menirea să asigure stabilitatea financiară a Republicii Moldova în scopul evitării unei crize financiare sistemice, care putea fi declanşată de intrarea în insolvabilitate al beneficiarilor ajutorului de stat.

Experiența UE arată că ajutoarele de stat acordate prin scheme sunt, de regulă, mai puțin nocive pentru mediul concurențial. Acordarea măsurilor de sprijin, preponderent prin intermediul schemelor de ajutor de stat, sporește gradul de accesibilitate al măsurilor de sprijin, astfel înregistrând o creștere a numărului de operatori economici eligibili şi creând premisele necesare pentru o dezvoltare social-economică durabilă.

În această ordine de idei se remarcă faptul că întru eficientizarea acordării ajutorului de stat este necesară majorarea numărului de măsuri de sprijin acordate prin intermediul schemelor de ajutor de stat.

2.3.Formele de acordare a ajutorului de stat

Pentru a acorda ajutoare de stat, furnizorii pot utiliza diverse modalităţi de sprijinire a beneficiarilor. În funcţie de politica publică într-un anumit domeniu şi de specificul întreprinderilor care vor fi sprijinite, furnizorul alege o formă de acordare a ajutorului de stat, care oferă cea mai bună posibilitate de îndeplinire a obiectivului propus.

Ajutorul de stat poate fi exprimat prin transmiterea de bunuri publice, inclusiv sub formă de mijloace financiare, către un beneficiar sau prin renunţarea furnizorului la anumite venituri viitoare, certe sau posibile pe care le-ar obţine de la un beneficiar.

Se precizează faptul că, noțiunea de ajutor de stat este o noțiune obiectivă care nu ține cont de forma de acordare, dar de efectele acesteia asupra economiei naționale.

Furnizorii de ajutor de stat au oferit măsuri de sprijin întreprinderilor care activează pe teritoriul Republicii Moldova, sub forma unor renunțări la veniturile bugetare și cheltuieli bugetare. În anul 2015, valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de renunțări la veniturile bugetare a constituit 87.94% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat. Ponderea semnificativă a ajutorului de stat raportat sub forma menționată a fost determinată, inclusiv de majorarea semnificativă a valorii ajutorului de stat acordat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale în anul 2015 față de anii precedenți analizați.

Valoarea ajutoarelor de stat raportate sub formă de cheltuieli bugetare a fost cu mult mică în raport cu cea de la renunțări la venituri bugetare. În anul de raportare, valoare indicatorului nominalizat a fost de 12.06% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

Valoarea ajutorului de stat raportată sub formă de cheltuieli bugetare s-a micșorat în anul 2015 comparativ cu anii 2014 și 2013. Se remarcă faptul că, valoarea indicatorului menționat în anul 2015 s-a micșorat cu 26.61% față de anul 2014 și cu 15.24% față de anul 2013. Această diminuare a fost influențată, inclusiv, de micșorarea în anul de raportare a ajutoarelor de stat acordate sub formă de subvenții și/sau subsidii.

Valoarea ajutorului de stat din punct de vedere al impactului asupra resurselor statului și resurselor unităţilor administrativ-teritoriale, este prezentată în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Valoarea și structura ajutorului de stat raportat,

din perspectiva cheltuielilor/renunţărilor bugetare înregistrate

în perioada 2013-2015

Nr.

Categoria

2013

2014

2015

mii lei

%

mii lei

%

mii lei

%

1.

Renunţare la venituri bugetare

3 418 540

81.50

3 559 275

79.88

4 798 033

87.94

2.

Cheltuieli bugetare

776 024

18.50

896 278

20.12

657 744

12.06

TOTAL

4 194 564

100

4 455 553

100

5 455 777

100

Tendința de majorarea a ajutoarelor de stat acordate sub forma unor renunțări la veniturile bugetare în anul 2015 a fost determinată inclusiv de forma acordării ajutorului de stat de către furnizori.

În conformitate cu art.6 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat, ajutorul de stat poate fi acordat sub formă de:

a) subvenţii şi/sau subsidii;

b) anulare sau preluare de datorii;

c) scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor;

d) acordare a unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale;

e) acordare de garanţii în condiţii preferenţiale;

f) investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent;

g) reduceri la preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei.

Cea mai mare pondere din ajutorul de stat raportat pentru perioada 2013- 2015 a fost acordat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor, alcătuind 75.24 % din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

Deși, în anul 2015 s-a înregistrat modificări în valoarea ajutorului de stat raportat sub diverse forme, structura acestuia a rămas aceeași ca și în anii precedenți.

În Figura nr.2 este prezentată structura ajutorului de stat raportat în perioada 2013-2015, în dependenţă de forma de acordare.

Figura nr.2

Structura ajutorului de stat raportat în perioada 2013-2015,

în funcţie de forma de acordare

Valoarea anuală a ajutoarelor de stat, în funcţie de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste măsuri de sprijin, este prezentată în Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4

Valoarea și structura ajutorului de stat în funcţie de forma de acordare, în perioada 2013-2015

Forma de acordare

2013

2014

2015

mii lei

%

mii lei

%

mii lei

%

1.

Subvenţii şi/sau subsidii

724 828

17.28

891 101

20.00

642 099

11.77

2.

Anulare sau preluare de datorii

0

0

0

0

0

0

3.

Scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor

3 285 215

78.32

3 389 208

76.07

3 939 131

72.20

4.

Acordare a unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale

37 705

0.90

106 091

2.38

779 373

14.29

5.

Acordare de garanţii

în condiţii preferenţiale

8 324

0.20

10 653

0.24

10 242

0.19

6.

Investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală anticipată de către un investitor privat prudent

51 196

1.22

5 177

0.12

15 644

0.29

7.

Reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei

87 296

2.08

53 323

1.20

69 288

1.27

TOTAL

4 194 564

100

4 455 553

100

5 455 777

100

În anul 2015, valoarea ajutorului de stat raportată sub formă de subvenții și/sau subsidii a diminuat comparativ cu anii precedenți și anume cu 27.94% față de anul 2014 și cu 11.41 % în raport cu anul 2013. Tendința de micșorare a ajutoarelor de stat raportate sub formă de subvenții și/sau subsidii se observă și în structura ajutorului de stat. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de subvenții și/sau subsidii a fost oferit, în anul 2015, pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

În perioada 2013-2015, valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor a înregistrat o tendință de majorare. În anul 2015, valoarea indicatorului nominalizat sa majorat cu 16.23% comparativ cu anul 2014 și cu 19.90% în raport cu anul 2013. Ponderea ajutorului de stat raportat sub forma nominalizată a diminuat în anul 2015 față de anii 2013 și 2014. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor a fost oferit pentru dezvoltare regională, în baza Codului Fiscal și a Legii nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. Măsurile date de sprijin constituie ajutoare existente și prin urmare acestea nu au fost notificate la Consiliul Concurenței și nu au fost examinate prin prisma prevederilor Legii cu privire la ajutorul de stat.

Valoarea ajutorului de stat raportat sub forma unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale s-a majorat semnificativ în anul 2015 în raport cu anii precedenți și anume de circa 6.3 ori față de anul 2014 și de circa 19.7 ori față de anul 2013. Majorarea valorii ajutorului de stat raportat sub forma unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale a fost determinată inclusiv de creșterea semnificativă a valorii ajutorului de stat acordat în sectorul financiar. Ponderea ajutorului de stat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale în valoarea totală a ajutorului de stat a avut o evoluție ascendență în această perioadă. Totodată, ajutorul de stat acordat în sectorul financiar a deținut și cea mai mare pondere din ajutorul de stat raportat sub forma unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale.

Valoarea ajutorului de stat raportată sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv transmiterea cu titlul gratuit) a înregistrat o tendință oscilantă. În anul 2015, valoarea indicatorului menționat s-a majorat cu 29.94% față de anul 2014, dar s-a micșorat cu 20.63% în raport cu anul 2013. Aceasta a fost determinată, inclusiv de acordarea noilor măsuri de ajutor de stat de către APL întreprinderilor ce prestează SIEG. Ponderea ajutorului de stat raportată sub forma analizată s-a majorat în anul 2015 comparativ cu anul 2014, dar a fost mai mică față de cea înregistrată în anul 2013. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv transmiterea cu titlul gratuit) a fost acordat beneficiarilor ce prestează SIEG.

Valoarea ajutorului de stat raportată sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale s-a micșorat cu 3.86% în anul 2015 în raport cu anul 2014, această diminuare a fost determinată, inclusiv de alegerea de către furnizori de a acorda ajutoare de stat sub alte forme. Totodată, valoarea indicatorului examinat a fost mai mare cu 23.04% față de cea înregistrată în anul 2013. Ponderea ajutorului de stat raportată sub forma nominalizată s-a micșorat în anul 2015 în raport cu anul 2014 și anul 2013. Cea mai mare cotă din valoarea ajutorului de stat raportată sub forma nominalizată a fost pentru dezvoltare regională.

În anul 2015, valoarea ajutoarelor de stat raportată sub formă de investiţii ale furnizorului (dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală anticipată de către un investitor privat prudent) s-a majorat de circa 2 ori față de anul 2014, dar a înregistrat o valoare mai mică comparativ cu cea din anul 2013 (s-a micșorat cu 69.44% ). Ponderea ajutorului de stat acordat sub forma analizată, de asemenea, s-a majorat în anul 2015 în raport cu anul 2014 și s-a micșorat față de anul 2013. Ajutorul de stat raportat sub forma de investiţii ale furnizorului (dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală anticipată de către un investitor privat prudent) a fost oferit beneficiarilor care prestează SIEG.

Date privind valoarea ajutoarelor de stat raportate pe forme și obiective de acordare pot fi găsite în Anexa III.

Ponderea semnificativă a ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare, înregistrată în anul 2015, s-a datorat în special valorii ridicate a ajutoarelor de stat raportate sub forma scutirilor, reducerilor, amânărilor sau eşalonărilor la plata impozitelor şi taxelor și a majorării semnificative a valorii ajutorului de stat acordat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale.

Ponderea valorii ajutorului de stat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor s-a micșorat de la 96.10% din valoarea ajutorului de stat de natura renunțărilor la venituri bugetare raportat pentru anul 2013 până la 82.10% din valoarea totală a indicatorului nominalizat în anul 2015. Totodată, ponderea ajutorului de stat raportat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale s-a majorat semnificativ de la 1.10% în anul 2013 până la 16.24% în anul 2015.

Structura ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri din partea statului, conform formelor de acordare, este prezentat în Figura nr.3.

Figura nr.3

Structura ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri,

raportat pentru perioada 2013-2015

După cum s-a specificat, ajutoarele de stat de natura cheltuielilor bugetare au constituit 12.06% din valoarea ajutorului de stat. Subvențiile și/sau subsidiile au constituit, în perioada 2013-2015, mai mult de 93% din valoarea ajutoarelor de stat de natura cheltuielilor bugetare.

Structura ajutorului de stat conform formelor de acordare a ajutorului de stat de natura cheltuielilor bugetare este prezentat în Figura nr.4.

Figura nr.4

Structura ajutorului de stat de natura cheltuielilor bugetare,

raportat pentru perioada 2013-2015

Experiența țărilor membre UE atestă că ajutorul de stat de natura renunțărilor la venituri bugetare (scutiri şi reduceri de la plata taxelor şi impozitelor, anulare a penalităţilor şi majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor către stat etc.) sunt, de regulă, mai nocive pentru economia de piaţă decât cele sub forma cheltuielilor bugetare (subvenţii, subsidii). Ajutoarele de stat din categoriile cheltuielilor bugetare (subsidii, subvenţii, etc.) sunt considerate mai puţin nocive pentru concurenţă și totodată, mai transparente și mai uşor de cuantificat în cazul schemelor de ajutor de stat sau ajutoarelor individuale.

Cu referire la cele expuse și întru preluarea celor mai bune practici internaționale în domeniul ajutorului de stat este necesar redistribuirea modalităților de acordare a ajutorului de stat și anume prin micșorarea treptată a valorii ajutoarelor de stat acordate sub formă de renunțări la venituri bugetare și majorarea celor acordate sub formă de cheltuieli bugetare, considerate mai transparente, mai ușor de cuantificat și mai puțin nocive pentru mediul concurențial.

2.4. Obiectivele acordării ajutorului de stat

În conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat, cu excepţia derogărilor stabilite în art.4 şi art.5, acordarea ajutorului de stat este considerată incompatibilă cu mediul concurenţial normal.

Categoriile de ajutor de stat, care potrivit art.5 alin.(1) din Legea cu privire la ajutorul de stat, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial sunt:

a) ajutorul destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei;

b) ajutorul pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă;

c) ajutorul acordat ÎMM;

d) ajutorul pentru cercetare, dezvoltare şi inovare;

e) ajutorul destinat protecţiei mediului înconjurător;

f) ajutorul acordat beneficiarilor ce prestează SIEG;

g) ajutorul acordat pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate;

h) ajutorul pentru înfiinţarea de întreprinderi de către femeile antreprenor;

i) ajutorul sectorial, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale;

j) ajutorul pentru dezvoltarea regională.

Evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat cu un mediu concurenţial normal se face în funcţie de obiectivul principal stabilit la alocarea acestora.

În prezentul raport sunt analizate ajutoarele de stat pe următoarele categorii, în funcţie de obiectivul principal la acordare:

1. Ajutoare de stat pentru obiective orizontale se referă la ajutoarele de stat acordate persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate economică, indiferent de domeniu de activitate al acestuia, pentru realizarea în bune condiții a unor acțiuni, cum ar fi: prestarea SIEG, promovarea investițiilor, ÎMM pentru consultanță și participarea lor la târguri, instruirea angajaţilor, crearea de noi locuri de muncă, cercetare-dezvoltare și inovare, protecţia mediului şi alte obiective;

2. Ajutoare de stat pentru obiective sectoriale se referă la ajutoarele de stat destinate unui anumit domeniu de activitate economic, spre exemplu: dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă, serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători, pentru întreprinderile feroviare, sectorul financiar, etc.;

3. Ajutoare pentru dezvoltare regională sunt destinate pentru susținerea dezvoltării regionale prin sprijinirea investițiilor și a creării de noi locuri de muncă, prin extinderea și diversificarea activităților economice ale întreprinderilor situate în regiunile slab dezvoltate și prin încurajarea întreprinderilor să înființeze noi unități în aceste regiuni. Ajutorul de stat regional cuprinde ajutorul pentru investiţii acordat întreprinderilor mari, mici şi mijlocii, ajutoarelor regionale pentru întreprinderile mici nou-create cât şi, în anumite circumstanţe excepţionale, ajutoarele pentru operare, orientate, în toate cazurile, către regiunile slab dezvoltate;

4. Ajutoare de stat pentru alte obiective: ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea să fie acordate fără vreo discriminare determinată de originea produselor sau a serviciilor, ajutoarele destinate remedierii pagubelor cauzate de calamităţi naturale sau de alte situaţii excepţionale și altele.

Valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective este prezentat sintetic în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5

Valoarea și structura ajutorului de stat raportată pe obiective,

în perioada 2013-2015

Nr.

Obiectivul

2013

2014

2015

mii lei

%

mii lei

%

mii lei

%

1.

Obiective orizontale

1 982 253

47.26

1 894 084

42.51

1 369 479

25.10

1.1.

Cercetare-dezvoltare și inovare

230 727

5.50

252 488

5.67

284 791

5.22

1.2.

Protecția mediului

21 522

0.51

17 270

0.39

42 828

0.79

1.3.

Pentru susținerea ÎMM

174 092

4.15

59 351

1.33

10 788

0.20

1.4.

Ajutor pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă

10 853

0.26

19 043

0.43

24 530

0.45

1.5.

SIEG

1 545 059

36.83

1 545 932

34.70

1 006 542

18.45

2.

Ajutor sectorial, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale

591 893

14.11

680 562

15.27

1 659 526

30.42

2.1.

Auto

6 484

0.15

0

0

356 336

6.53

2.2.

Transport feroviar

21 574

0.51

0

0

0

0

2.3.

Transport aerian

22 245

0.53

21 542

0.48

12

0

2.4.

Servicii financiare

0

0.00

53 969

1.21

733 900

13.45

2.5.

Alte obiective sectoriale

541 591

12.91

605 052

13.58

569 278

10.43

3.

Ajutor de stat pentru dezvoltare regională

1 480 193

35.29

1 720 932

38.62

2 263 002

41.48

4.

Ajutoare cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea să fie acordate fără vreo discriminare determinată de originea produselor sau a serviciilor

47 020

1.12

40 957

0.92

51 146

0.94

5.

Promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural

82 576

1.97

105 958

2.38

112 624

2.06

6.

Ajutoare destinate remedierii pagubelor cauzate de calamităţi naturale sau de alte situaţii excepţionale

10 629

0.25

13 060

0.29

0

0

TOTAL

4 194 564

100

4 455 553

100

5 455 777

100

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat raportat în anul 2015 a fost pentru dezvoltare regională. Aceasta a constituit 41.48% din valoarea ajutorului de stat raportat, fiind în creștere cu 2.85 p.p. față de anul 2014 și cu 6.19 p.p. față de anul 2013. Valoarea ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională a înregistrat o tendință de majorare în ultimii 3 ani. În anul 2015, aceasta s-a majorat cu 31.50% față de anul 2014 și cu 52.89% comparativ cu anul 2013. Majorarea valorii ajutorului de stat pentru dezvoltare regională s-a datorat, inclusiv creșterii valorii unor măsuri de sprijin acordate de către furnizori în anul de raportare comparativ cu anii precedenți.

O majorare semnificativă au înregistrat ajutoarele de stat raportate pentru obiective sectoriale. În acest sens se precizează că, în anul 2015, valoarea ajutoarelor de stat pe obiective sectoriale s-a majorat de circa 1.4 ori față de anul 2014 și de circa 1.8 ori în raport cu anul 2013. Această majorare a fost determinată, inclusiv, de valoarea ajutorului de stat acordat în sectorul financiar. Totodată, în anul de raportare s-a majorat valoarea ajutorului de stat existent acordat pentru transport auto, aceasta a fost determinată, în special, de măsura de sprijin acordată sub formă de scutiri de la plata TVA, aplicate la importul unor categorii de autoturisme şi alte autovehicule, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.

În perioada 2013-2015, a crescut și ponderea ajutorului de stat pentru obiective sectoriale de la 14.11% în anul 2013 până la 30.42% în anul 2015.

Ajutoarele de stat raportate pentru obiective orizontale au înregistrat o evoluție descendentă în perioada 2013-2015. Astfel, în anul 2015 valoarea ajutorului de stat pentru obiective orizontale s-a micșorat cu 27.70% față de anul 2014 și cu 30.91% comparativ cu anul 2013. Totodată, s-a micșorat și ponderea acesteia în valoarea totală a ajutorului de stat raportat, de la 47.26% în anul 2013 până la 25.10% în anul 2015.

Diminuarea ajutoarelor de stat raportate pentru obiective orizontale a fost determinată, inclusiv de micșorarea semnificativă a valorii ajutoarelor de stat raportate pentru susținerea ÎMM și pentru prestarea SIEG.

Ajutoarele de stat raportate pe alte obiective au cuprins ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea să fie acordate fără vreo discriminare determinată de originea produselor sau a serviciilor, ajutoarele destinate remedierii pagubelor cauzate de calamităţi naturale sau de alte situaţii excepţionale și altele, acestea constituind mai puțin de 3% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

În anul 2015, ajutorul de stat a fost acordat la 3 111 întreprinderi. În limita informației disponibile, cea mai mare ponderea a ajutorului de stat a fost orientată către întreprinderi mari, aceasta a constituit mai mult de 60% din valoarea totală a ajutorului de stat raportată.

În anul de raportare, cea mai mare pondere a ajutorului de stat au primit întreprinderile mari prin intermediul schemelor de ajutor de stat, aceasta fiind circa 92% din valoarea totală oferită acestor întreprinderi. Cât privește ÎMM, acestea au beneficiat mai mult ca ajutoare individuale, constituind circa 66% din valoarea ajutorului de stat raportată ÎMM.

Figura nr.5

Structura valorii ajutorului de stat implementate în anul 2015

potrivit tipului întreprinderilor beneficiare

În contextul celor expuse anterior se constată o majorare semnificativă în anul 2015 a ajutorului de stat raportat pentru obiective sectoriale. Se remarcă faptul că, de regulă, ajutoarele de stat orizontale şi pentru dezvoltare regională au un impact nesemnificativ asupra mediului concurenţial şi din aceste considerente sunt mai acceptate în comparaţie cu ajutoarele de stat sectoriale. Prin urmare, politica statului în domeniul acordării ajutorului de stat trebuie să fie orientată spre diminuarea ajutoarelor de stat pe obiective sectoriale și direcționarea ajutorului de stat către obiective orizontale și regionale, care au un impact nesemnificativ asupra mediului concurențial și din aceste considerente sunt mai acceptate în comparație cu ajutoarele de stat sectoriale.

O analiză mai detaliată referitor la ajutoarele de stat raportat pe obiective este prezentată în continuare.

Obiective orizontale

Structura valorii ajutorului de stat pe obiective orizontale a fluctuat în perioada de raportare. Din datele prezentate în Tabelul nr.6 rezultă că în anul 2015 ajutoarele pentru prestarea SIEG au constituit mai mult de 70% din valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective orizontale. Astfel, ponderea ajutorului de stat raportat pentru SIEG s-a micșorat de la 77.94% în anul 2013 până la 73.50 % în anul 2015. Această diminuare a fost determinată, inclusiv, de micșorarea valorii ajutoarelor de stat raportate pentru SIEG în anul 2015.

Valoarea ajutorului de stat pentru SIEG s-a micșorat cu 34.85% în anul 2015 în raport cu anul 2014 și cu 34.85% față de anul 2013. Această diminuare a valorii ajutorului de stat raportat pentru prestarea SIEG a fost determinată, inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin și de micșorarea semnificativă a valorii unor ajutoare de stat oferite pentru prestarea SIEG în anul de raportare.

Tabelul nr.6

Valoarea și structura ajutorului de stat pe obiective orizontale,

în perioada 2013-2015

Nr.

Obiectivul orizontal

2013

2014

2015

mii lei

%

mii lei

%

mii lei

%

1

SIEG

1 545 059

77.94

1 545 932

81.62

1 006 542

73.50

2

Pentru susținerea ÎMM

174 092

8.78

59 351

3.13

10 788

0.79

3

Cercetare, dezvoltare și inovare

230 727

11.64

252 488

13.33

284 791

20.80

4

Protecția mediului

21 522

1.09

17 270

0.91

42 828

3.13

5

Alte obiective

10 853

0.55

19 043

1.02

24 530

1.79

TOTAL

1 982 253

100

1 874 028

100

1 369 479

100

SIEG sunt activități economice care generează rezultate spre folosul public general pe care piața nu le-ar furniza (sau le-ar furniza în alte condiții în ceea ce privește calitatea, siguranța, accesibilitatea, tratamentul egal sau accesul universal) fără intervenție publică. Obligația de serviciu public este impusă furnizorului prin atribuirea unei sarcini și pe baza unui criteriu de interes general menit să asigure că serviciul este furnizat în condiții care îi permit să își îndeplinească misiunea.

În 2015, Plenul Consiliului Concurenței a autorizat ajutor de stat pentru prestarea serviciului public de alimentare cu apă și canalizare, colectarea şi epurarea apelor uzate, serviciului de salubrizare și alimentării cu energie termică. În continuare sunt prezentate succint măsurile de sprijin autorizate de Consiliul Concurenței pentru prestarea SIEG:

1. Măsura de sprijin privind garantarea de către Consiliul municipal Chișinău, în proporție de 100%, a împrumuturilor externe obținute de către ”Apă-Canal Chișinău” S.A. de la BERD și Banca Europeana pentru Investiții.Ca urmare a examinării notificării, Plenul Consiliului Concurenței a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat și a autorizat ajutorul de stat oferit S.A.”Apă-Canal Chișinău” (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. ASER -02 din 22.01.2015).

2. Măsurile de sprijin privind transmiterea în gestiunea cu titlul gratuit a mijloacelor fixe și bunurilor materiale Î.M. „Apă –Canal” Strășeni, pentru prestarea serviciului de alimentare cu apă și canalizare. Plenul Consiliului Concurenței, în baza examinării notificărilor, a constatat că măsurile de sprijin constituie ajutor de stat și a autorizat ajutorul de stat acordat Î.M. „Apă –Canal” Strășeni (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. ASR-21 din 30.03.2015, nr. ASR-32 din 06.05.2015 și ASR-36 din 05.06.2015).

3. Măsura de sprijin privind transmiterea în gestiunea cu titlul gratuit a bunurilor pentru prestarea serviciului de salubrizare Î.M. „Direcția de producție Apă – Canal Ștefan – Vodă” e, proprietate a Primăriei or. Ștefan – Vodă. Plenul Consiliului Concurenței, conform examinării notificării, a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat și a autorizat ajutorul de stat oferit Î.M. „Direcția de producție Apă – Canal Ștefan – Vodă” (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. ASR-22 din 30.03.2015).

4. Măsura de sprijin privind transmiterea în gestiune cu titlu gratuit Î.M. „Gospodăria Locativ - Comunală” (Ialoveni) a unei autospeciale și a 1 100 containere, pentru colectarea deșeurilor. Ca urmare a examinării notificării, Plenul Consiliului Concurenței a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat și a autorizat ajutorul de stat acordat Î.M. „Gospodăria Locativ - Comunală” (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. ASR-33 din 03.05.2015).

5. Măsura de sprijin privind transmiterea în gestiune cu titlul gratuit a unui poligon de depozitare a deșeurilor Î.M. „Serviciul de Salubrizare Telenești”, proprietate a Primăriei or. Telenești. În baza examinării notificării, Plenul Consiliului Concurenței a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat și a autorizat ajutorul de sta oferit Î.M. „Serviciul de Salubrizare Telenești” (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. ASR-34 din 13.05.2015).

6. Măsura de sprijin privind transmiterea în gestiune cu titlul gratuit Î.M. „Gospodăria de Alimentare cu Apă şi Canalizare Nisporeni” a patrimoniului format în cadrul proiectului “Reconstrucția rețelelor de canalizare și a stației de epurare din or. Nisporeni”. Plenul Consiliului Concurenței a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat și a autorizat ajutorul de stat acordat Î.M. „Gospodăria de Alimentare cu Apă şi Canalizare Nisporeni” (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. ASR-43 din 25.06.2015).

7. Măsurile de sprijin privind transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria de Alimentare cu Apă şi Canalizare Nisporeni” a unui autogreder și a unui poligon de gestionare a deșeurilor. Plenul Consiliului Concurenței a constatat că ambele măsuri de sprijin constituie ajutor de stat conform Legii cu privire la ajutorul de stat și a autorizat ajutorul de stat oferit Î.M. „Gospodăria de Alimentare cu Apă şi Canalizare Nisporeni” (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. ASR-49 din 09.07.2015).

8. Măsura de sprijin privind acordarea de către Ministerul Finanțelor a împrumutului cu dobândă preferențială S.A. ”CET - Nord”. Plenul Consiliului Concurenței a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat, conform Legii cu privire la ajutorul de stat și a autorizat ajutorul de stat oferit S.A. „CET - Nord” în vederea îmbunătățirii infrastructurii de alimentare cu energie termică, îmbunătățirii eficienței energetice și reducerii costurilor operaționale (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. ASS-31 din 23.04.2015).

9. Măsura de sprijin privind acordarea de către Ministerul Finanțelor a împrumutului cu dobândă preferențială S.A. „Termoelectrica”. Plenul Consiliului Concurenței a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat și a autorizat ajutorul de stat acordat S.A.„Termoelectrica” în vederea îmbunătățirii infrastructurii de alimentare cu energie termică (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. ASS-75 din 24.12.2015).

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat raportat pentru anul 2015 pentru SIEG a fost sub formă de scutiri, reduceri la plata impozitelor şi taxelor, alcătuind circa 76% din valoarea ajutoarelor acordate pentru obiectivul dat. Conform numărului de măsuri de sprijin raportate pentru prestarea SIEG, furnizorii au ales acordarea ajutoarelor de stat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, aceasta fiind circa 73% din numărul total de măsuri de sprijin raportate pentru obiectivul nominalizat. Cele mai multe ajutoare de stat pentru prestarea SIEG au fost raportate de către APL.

Ajutoarele de stat pentru susținerea ÎMM s-au micșorat de la 174 092 mii lei în anul 2013 până la 10 788 mii lei în anul 2015. Totodată, în perioada dată a diminuat și ponderea ajutoarelor de stat pentru susținerea ÎMM cu 7.99 p. p. în anul 2015 comparativ cu anul 2013. Această diminuare a ajutoarelor de stat pentru susținerea ÎMM a fost determinată, inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor ajutoare de stat oferite pentru susținerea ÎMM și de faptul că unele măsuri de sprijin existente sunt raportate de către furnizori ca ajutoare de minimis. Circa 56% din ajutorul de stat oferit ÎMM a fost acordat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi servicii furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei.

Valoarea ajutorului de stat pentru protecția mediului s-a majorat semnificativ în anul 2015 în raport cu anii precedent. Se remarcă faptul că în anul 2015 aceasta a crescut cu 25 559 mii lei față de anul 2014 și cu 21 306 mii lei în raport cu anul 2013. Totodată, în anul 2015 a crescut ponderea ajutorului de stat raportat pentru protecția mediului în valoarea totală a ajutorului de stat pentru obiective orizontale și anume cu 2.22 p. p. față de anul 2014 și cu 2.04 p. p. în raport cu anul 2013. Această creștere a fost determinată, inclusiv de valoarea ajutorului de stat raportată de către Fondul pentru Eficiență Energetică pentru creșterea eficienței energetice și valorificării surselor de energie regenerabilă.

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat pentru protecția mediului a fost raportată în anul 2015 sub formă de subvenții și/sau subsidii, fiind circa de 94% din valoarea totală. Ajutoarele de stat nominalizate au fost oferite de către Fondul pentru Eficiență Energetică și Ministerul Mediului, în vederea creșterii eficienței energetice și valorificării surselor de energie regenerabilă, implementării strategiilor, programelor şi planurilor naţionale de protecţie a mediului, etc.

Valoarea ajutorului de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare s-a majorat cu 12.79% în anul 2015 față de anul 2014 și cu 23.43% în raport cu anul 2013. Totodată, s-a majorat și ponderea ajutorului de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare în valoarea totală a ajutorului de stat pentru obiective orizontale de la 11.64% în anul 2013 până la 20.80% în anul 2015.

În această ordine de idei se constată că cea mai mare pondere a ajutorului de stat pe obiective orizontale a fost acordată pentru prestarea SIEG și cercetare, dezvoltare și inovare. Se remarcă faptul că, cei mai mulți beneficiari ai ajutorului de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare sunt instituțiile publice. În acest sens urmează a fi examinat mai detaliat mecanismul de acordare a ajutorului de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare.

În conformitate cu prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.11 din 30.08.2013 (publicat în Monitorul Oficial Nr.243-247 din 01.11.2013), delegarea gestiunii SIEG printr-un act de atribuire este o condiție obligatorie la acordarea ajutorului de stat pentru beneficiarii ce prestează SIEG. Actualmente nu toate întreprinderile din Republica Moldova prestează SIEG (alimentarea cu apă potabilă, canalizare, salubrizarea, etc.) în baza actelor de atribuire aliniate la cerințele UE în domeniu. Această prevedere urmează a fi implementată de către furnizori la acordarea ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG și va constitui o acțiune prioritară a Consiliului Concurenței în vederea implementării prevederilor ajutorului de stat în domeniul dat.

Obiective sectoriale

În perioada 2013-2015, ajutoarele de stat pentru obiective sectoriale au avut o evoluție ascendentă. Această tendință de creștere a ajutoarelor de stat pentru obiective sectoriale a fost determinată de ajutorul de stat acordat în sectorul financiar.

În anul 2015 cea mai mare pondere din valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective sectoriale a deținut sectorul financiar, aceasta a constituit 44.22% din valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective sectoriale. Ajutorul de stat nominalizat a fost acordat de către BNM sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale și acesta a fost autorizat de către Consiliul Concurenței (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. 01 SS din 27.11.2014).

În anul 2015, Ministerul Finanțelor a notificat măsura de sprijin pentru Î.S. „Calea Ferată din Moldova”. Măsura de sprijin notificată constă în acordarea unui împrumut cu dobândă preferențială pentru Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, care urma a fi contractat în vederea reînnoirii parcului de locomotive din dotare și reabilitarea infrastructurii feroviare. Suportul financiar este acordat ca urmare a Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și BERD, semnat la 14.11.2014, ratificat prin Legea nr. 22 din 27.02.2015. Ajutorul de stat notificat de Ministerul Finanțelor a fost analizat în contextul îndeplinirii de către Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a unui obiectiv sectorial și anume prestarea serviciilor de transport feroviar. Ca urmare a examinării notificării, Plenul Consiliului Concurenței a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat și a autorizat ajutorul de stat oferit Î.S. „Calea Ferată din Moldova” în vederea achiziției locomotivelor și restructurării infrastructurii feroviare, acordat cu suportul BERD (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. ASS-44 din 02.07.2015).

Totodată, au fost raportate ajutoare de stat și pentru alte sectoare ale economiei naționale, precum: farmaceutic, transport aerian, auto, industria prelucrătoare, sport, etc.

În anul 2015, cele mai multe ajutoare de stat pe obiective sectoriale au fost raportate sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor, aceasta constituind 55.78% din valoarea totală. Cea mai mare pondere din aceste ajutoare constituie ajutoare existente și prin urmare acestea nu au fost examinate prin prisma Legii cu privire la ajutorul de stat.

Se remarcă faptul că, valoarea ajutorului de stat pe obiective sectoriale autorizată de Consiliul Concurenței a constituit 41.41% din valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2015, diferența valorii a fost formată din ajutorul existent, implementat până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat și măsurile de sprijin noi care sunt în examinare în cadrul Consiliului Concurenței. Ținând cont de faptul că cea mai mare pondere din acestea au fost implementate prin intermediul schemelor de ajutor de stat, acestea urmează a fi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat în conformitate cu angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere de către Republica Moldova.

Ajutoare de stat pentru dezvoltare regională

În anul 2015, ponderea valorii ajutorului de stat pentru dezvoltare regională a fost de 41.48 % din valoarea totală. Totodată, în anul de raportare valoarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională autorizat de Consiliul Concurenței a fost de 12 507 mii lei, ceea ce a constituit 0.55% din valoarea raportată pe obiectivul dat.

Potrivit Hărții ajutoarelor regionale a Republicii Moldova, toate regiunile de dezvoltare din țară sunt eligibile pentru acordarea ajutoarelor de stat pe obiectivul analizat, cu o intensitate maximă admisibilă de 50%. În conformitate cu practica UE în domeniu, aceasta este determinată de dezvoltarea economică a regiunii, densitatea populației, nivelul șomajului în regiunile în cauză și de alți indicatori. Potrivit normelor UE, întreg teritoriu al Republicii Moldova este considerată regiune defavorizată.

În Tabelul nr.7 este reflectată valoarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională, autorizat de Consiliului Concurenței, repartizat pe regiunile de dezvoltare.

Tabelul nr. 7

Valoarea și structura ajutorului de stat notificat

pe regiunile de dezvoltare, în perioada 2013-2015

Nr. ord

Regiunile de dezvoltare

2013

2014

2015

mii lei

%

mii lei

%

mii lei

%

1.

Nord

23 485

66.18

50 763

25.37

1 776

14.20

2.

Centru

12 000

33.82

49 102

24.54

8 436

67.45

3.

Sud

lipsa datelor

lipsa datelor

14 024

7.01

0

0

4.

Unitatea teritorială Găgăuzia

lipsa datelor

lipsa datelor

64 468

32.21

8

0.06

5.

Municipiul Chișinău

lipsa datelor

lipsa datelor

21 760

10.87

2 287

18.28

6.

Transnistria

lipsa datelor

lipsa datelor

lipsa datelor

lipsa datelor

lipsa datelor

lipsa datelor

TOTAL

35 485

100

200 117

100

12 507

100

Cu referire la informația prezentată în Tabelul nr. 7, se remarcă faptul că informația pentru anul 2013 este incompletă, deoarece reflectă valoarea ajutorului de stat autorizată și acordată de furnizori după data de 16.08.2013 (data intrării în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat).

Din informația prezentată Tabelul nr. 7, se observă că în anul 2015 cea mai mai mare pondere a ajutorului de stat autorizat de către Consiliul Concurenței pentru dezvoltare regional a fost acordat pentru regiunea Centru. Aceasta a fost determinată de valoarea ajutorului de stat acordat beneficiarilor din regiunea de dezvoltare Centru în conformitate cu schema de ajutor de stat notificată de către AIPA.

În anul 2015, Plenul Consiliului Concurenței a autorizat 2 scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională și anume:

1. Acordarea de împrumuturi în condiții preferențiale în baza Programului de asistență condiționată, finanțat din contul Guvernului Republicii Polone, acordat Guvernului Republicii Moldova pentru realizarea proiectelor în domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare și infrastructurii acestora. Plenul Consiliului Concurenței a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat și a autorizată schema de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. ASO-51 din 22.07.2015).

2. Măsura de sprijin a fost notificată pe procedură simplificată de către AIPA, în legătură cu majorarea bugetului măsurii de sprijin nr.8 din Hotărârea Guvernului nr. 135 din 24.02.2014 referitor la „Stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare” acordat producătorilor agricoli prin intermediul fondului de subvenționare pentru anul 2014. Ca urmare a examinării notificării, Plenul Consiliului Concurenței a constatat că măsura de sprijin constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat și a autorizat ajutorul de stat pentru dezvoltare regională (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. ASS-72 din 17.12.2015).

În anul 2015 au continuat a fi acordate două ajutoare individuale, care au fost notificate și autorizate de către Consiliul Concurenței în anul 2014 și anume ajutorul de stat acordat pentru crearea PI ”Comrat” și PI ”Edineț”.

În anul 2015, cea mai mare pondere a ajutorului pentru dezvoltare regională a fost raportată sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor (alcătuind 95.98% din totalul ajutorului de stat pentru dezvoltare regională), acestea fiind ajutoare existente. Cele mai multe ajutoare de stat nominalizate au fost raportate de Serviciul Vamal. Ajutoarele existente au fost calificate ca ajutoare de stat pentru dezvoltare regională de către furnizori, dar nu au fost notificate la Consiliul Concurenței și prin urmare nu au fost examinate prin prisma Legii cu privire la ajutorul de stat. În acest sens, ajutoarele de stat menționate urmează a fi revizuite prin prisma legislației în domeniul ajutorului de stat.

Tendința de majorare a valorii absolute a ajutorului de stat regional este în conformitate cu experiența UE în domeniul ajutorului de stat, totodată este necesar de menționat dificultățile întâlnite în continuare de Consiliul Concurenței în procesul de acumulare a informației privind ajutoarele de stat acordate pentru dezvoltarea regională.

2.5. Furnizorii ajutorului de stat

Potrivit legislației în domeniul ajutorului de stat, furnizorii de ajutor de stat au obligația de a prezenta anual informația privind ajutoarele de stat acordate în anul precedent anului raportării.

Furnizor al ajutorului de stat, în conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat, este orice autoritate a administraţiei publice centrale ori a unei unităţi administrativ-teritoriale sau orice persoană juridică care administrează direct ori indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale. Legea nominalizată prevede și noțiunea de iniţiator al ajutorului de stat, care este autoritate abilitată să iniţieze proiecte de acte juridice ce implică acordarea unor ajutoare de stat.

Cele mai multe din măsurile de sprijin raportate pentru anul 2015 au fost acordate în perioada de raportare de către APC, acestea constituind circa 51% din numărul total de măsuri raportate, iar cele acordate de APL – circa 45%. Se observă o modificare a structurii ajutorului de stat raportat de către furnizori, aceasta a fost determinată, inclusiv de faptul că APL au raportat măsurile acordate de către aceștia ca ajutoare de minimis.

La fel, au fost acordate măsuri de sprijin de către persoane juridice care administrează direct ori indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, acestea alcătuind circa 4% din totalul măsurilor raportate.

Potrivit valorii ajutorului de stat raportat pentru anul 2015, se remarcă faptul că 98.35% din valoarea totală a fost oferită de APC. În Tabelul nr.8 este prezentată valoarea ajutorului de stat raportat pe furnizorii de ajutor de stat.

Tabelul nr.8

Valoarea ajutorului de stat raportat de furnizori,

în perioada 2013-2015

Nr.

Furnizorul

2013

2014

2015

1

Ministerul Finanțelor

124 147

118 997

125 046

2

Serviciul Vamal

3 180 027

3 309 942

3 920 625

3

Ministerul Economiei

53 263

59 146

1 125

4

Ministerul Mediului

123 402

228 094

83 889

5

Ministerul Culturii

82 576

105 958

112 624

6

Banca Națională a Moldovei

0

53 969

733 900

7

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

69 817

141 268

11 343

8

Academia de Științe a Moldovei

229 219

243 344

275 967

9

APL

144 215

60 463

89 915

10

Alți furnizori

187 899

134 373

101 343

TOTAL

4 194 564

4 455 553

5 455 777

Se remarcă faptul că pentru perioada anilor 2013-2015, Ministerul Finanțelor și Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu au prezentat informația privind ajutoarele de stat acordate în baza Codului Fiscal. În conformitate cu art.20 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014, Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice cu competenţe şi responsabilităţi privind gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional, administrarea datoriei de stat şi garanţiilor de stat etc.

Totodată, în conformitate cu prevederile art.129 ale Codului Fiscal, serviciul fiscal de stat constituit din Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanţelor și inspectoratele fiscale de stat teritoriale, exercită atribuția de administrare fiscală, care cuprinde și asigurarea evidenței contribuabililor și a obligațiilor fiscale. Contribuabilul este obligat să prezinte organului fiscal în care se află la evidență, dări de seamă privind impozitele și taxele. Conform art.187 din Codul Fiscal, darea de seamă fiscală de regulă, trebuie să conțină informația privind facilitățile fiscale. Astfel, serviciul fiscal de stat trebuie să dețină informația privind ajutoarele de stat acordate sub forma de facilități fiscale pe fiecare contribuabil care a prezentat darea de seamă privind impozitele și taxele. Informația privind facilități fiscale pe fiecare contribuabil urmează să fie prezentată Consiliului Concurenței pentru completarea Registrului ajutoarelor de stat în conformitate cu prevederile art.19 din Legea cu privire la ajutorul de stat.

Lipsa evidenței informației privind valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de facilități fiscale și referitor la beneficiarii acestora afectează veridicitatea informației prezentate, fiind imposibil de a determina valoarea exactă a ajutorului de stat oferit în anul 2015. Potrivit informației prezentate în Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanță al sistemului facilităților fiscale și vamale (aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 34 din 29.07.2016), în anul 2015 doar valoarea facilităților fiscale administrate de Serviciul Fiscal de Stat a fost de 6 965.9 mil. lei.

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat acordat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor de către Ministerul Finanţelor cu autoritățile administrativ subordonate acestuia şi anume Serviciul Vamal și Inspectoratul Fiscal Principal de Stat constituie ajutoare existente, fiind implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat. Aceste măsuri nu au fost notificate la Consiliul Concurenței și nu au fost examinate prin prisma Legii cu privire la ajutorul de stat. Prin urmare, măsurile date de sprijin au fost oferite fără a fi încadrate în una din categoriile de ajutoare de stat care pot fi considerate compatibile cu mediul concurențial normal. Cu referire la angajamentele asumate prin Acordul de Asociere de către Republica Moldova, aceste măsuri de sprijin urmează a fi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat.

Ponderea valorii ajutorului de stat pe furnizori în totalul ajutorului de stat pentru perioada de raportare este prezentat în Tabelul nr.9.

Potrivit informaţiei prezentate în tabel se constată că cei mai mari furnizori ai ajutorului de stat, conform valorii măsurilor de sprijin raportate, sunt APC. În anul 2015, circa 74% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat au fost acordate de către Ministerul Finanţelor cu autoritatea administrativ subordonată acestuia şi anume Serviciul Vamal.

Potrivit celor prezentate în tabel, în perioada de raportare, ponderea valorii ajutorului de stat raportat de Serviciul Vamal în totalul ajutorului de stat raportat a înregistrat o tendinţă de micșorare de la 75.81% în anul 2013 până la 71.86% în anul 2015 sau s-a micșorat cu 3.95 p. p..

Tabelul nr.9

Structura valorii ajutorului de stat raportat pe furnizori,

în perioada 2013-2015

(%)

Nr.

Furnizorul

2013

2014

2015

1

Ministerul Finanțelor

2.96

2.67

2.29

2

Serviciul Vamal

75.81

74.29

71.86

3

Ministerul Economiei

1.27

1.33

0.02

4

Ministerul Mediului

2.94

5.12

1.54

5

Ministerul Culturii

1.97

2.38

2.06

6

Banca Națională a Moldovei

0

1.21

13.45

7

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

1.66

3.17

0.21

8

Academia de Științe a Moldovei

5.46

5.46

5.06

9

APL

3.44

1.36

1.65

10

Alți furnizori

4.48

3.02

1.86

TOTAL

100

100

100

Date privind valoarea și formele ajutoarelor de stat acordate de furnizorii de ajutor de stat pot fi găsite în Anexa IV.

În anul de raportare au fost acordate măsuri de sprijin şi de incubatoarele de afaceri, acestea constituind 0.02% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

În anul 2015, APC au raportat cele mai multe măsuri de sprijin prin intermediul schemelor de ajutor de stat, acestea constituind circa 74% din totalul măsurilor acordate de către APC. APL au ales acordarea măsurilor de sprijin ca ajutoare individuale, care au constituit 100% din totalul măsurilor raportate de către aceştia.

În continuare se va prezenta o analiză a valorii ajutorului de stat raportat de furnizorii de ajutor de stat pe principala formă de acordare a acestora în perioada de referință și anume scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor.

Principalul furnizor de ajutor de stat care a raportat măsurile de sprijin sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor, în anul de raportare este Serviciul Vamal, acesta deținând 99.53% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat sub forma dată.

Această valoare semnificativă a indicatorului analizat a fost determinată, inclusiv de majorarea valorii măsurilor de sprijin acordate sub formă de facilități fiscale și vamale în raport cu anii precedenți și implementarea noilor măsuri de sprijin. Cu referire la faptul că cea mai mare pondere a ajutorului de stat acordat de Serviciul Vamal reprezintă ajutor existent, acesta urmează a fi revizuite prin prisma legislației în domeniul ajutorului de stat.

Una din problemele care se remarcă este lipsa evidenței la Ministerul Finanțelor a informației privind valoarea și beneficiarii ajutorului de stat acordat sub formă de facilități fiscale, ceea ce afectează veridicitatea informației prezentate, fiind imposibil de a determina valoarea exactă a ajutorului de stat oferit în anul 2015. Aceasta poate fi depășită odată cu implementarea SIRASM.

Cea mai mare pondere din ajutoarele de stat acordate sub formă de facilități fiscale și vamale de către Ministerul Finanţelor cu autoritățile administrativ subordonate acestuia sunt implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat și prin urmare au fost oferite fără a fi încadrate în una din categoriile de ajutoare de stat care pot fi considerate compatibile cu mediul concurențial normal. În acest sens, ajutoarele de stat nominalizate urmează a fi revizuite prin prisma legislației în domeniul ajutorului de stat.

Capitolul III. ALTE MĂSURI DE SPRIJIN

3.1.Ajutorul de minimis

Ajutorul de minimis este ajutor având un echivalent valoric sub pragul de 2 mil. lei, acordat aceluiași beneficiar într-o perioadă maximă de 3 ani, indiferent de forma acestuia și de obiectivul urmărit, cu condiția să nu fie legat de activități de export. Ajutoarele destinate acoperirii costurilor de participare la târguri comerciale sau a costurilor studiilor sau serviciilor de consultanţă necesare pentru lansarea unui produs nou sau existent pe o piaţă nouă nu constituie, în mod normal, ajutoare destinate activităţilor legate de export.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, ajutoarele de minimis urmează a fi acordate în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de minimis (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 2 din 30.08.2013, publicat în Monitorul Oficial Nr. 222-227 din 11.10.2013).

În baza Regulamentului menționat se pot acorda ajutoare de minimis în toate sectoarele economiei naționale cu excepția:

a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole;

b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transformării şi comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

· atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii produselor în cauză, achiziţionate de la producătorii primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile în cauză;

· atunci când ajutorul este condiţionat de transferarea lui parţială sau integrală către producătorii primari;

c) ajutoarelor destinate activităţilor legate de export, respectiv ajutoarelor legate direct de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

d) ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

Se consideră că valoarea ajutorului de minimis este relativ mică și nu afectează concurența dintre întreprinderi și nici tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, astfel, fiind exceptată de la obligația de notificare.

În cadrul prezentului capitol, valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2015 este analizat mai detaliat în comparație cu anul 2014, fiind un an complet pentru care s-a raportat ajutorul de minimis. Ajutorul de minimis raportat în anul 2013 este prezentat doar pentru perioada 16.08.2013-31.12.2013, aceasta fiind determinată de data intrării în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

În anul 2015, valoarea ajutoarelor de minimis raportate a fost de 23 576 mii lei, aceasta fiind o micșorare cu 71.59% față de anul 2014. Valoarea semnificativă mai mică a ajutorului de minimis în anul 2013 în raport cu anul 2014 și anul 2015, s-a datorat creșterii nivelului de raportare a măsurilor de sprijin ale statului și perioadei reduse supuse raportării ajutorului de minimis (16.08.2013-31.12.2013).

Exprimat în euro, valoarea ajutorului de minimis s-a micșorat, de asemenea, în anul 2015 comparativ cu anul 2014. Această tendință a fost determinată inclusiv de creșterea cursului mediu al leului în raport cu euro în anul 2015 în raport cu anii precedenți analizați.

Tabelul nr.10

Valoarea ajutorului de minimis raportat,

în perioada 2013-2015

Nr.

Furnizorul

2013

2014

2015

1

Valoarea ajutorului de minimis, mii lei

648

82 986

23 576

2

Valoarea ajutorului de minimis, mii euro

38

4 454

1 128

Pentru anul 2015, furnizorii au raportat 175 de măsuri de ajutor de minimis, aceasta fiind o creștere cu 11.46% în raport cu numărul măsurilor de sprijin raportate pentru perioada 16.08.2013-31.12.2014.

Cele mai multe ajutoare de minimis au fost raportate de APL, acestea constituind 86.86 % din numărul total de măsuri raportate în anul 2015. Potrivit valorii ajutorului de minimis raportat pentru anul 2015, 51.33 % din valoarea totală a fost oferită de APC.

Potrivit Figurii nr. 6, furnizorii au raportat cele mai multe ajutoare de minimis individuale în anul 2015, acestea constituind 89.14 % din numărul total de măsuri raportate.

Figura nr. 6

Structura ajutoarelor de minimis implementate în anul 2015 ca ajutoare de minimis individuale/scheme de ajutoare de minimis

O analiză comparativă a acestor modalități de acordare, cu referire la valoarea ajutoarelor de minimis raportate individual sau prin intermediul schemelor, este prezentată în Tabelul nr. 11.

Din punct de vedere a valorii ajutorului de minimis raportat, cea mai mare pondere a ajutoarelor de minimis au fost acordate ca ajutoare de minimis individuale, fiind de 57.09 % din valoarea totală.

Tabelul nr. 11

Valoarea și structura ajutorului de minimis conform modalităților

de acordare în perioada 2013-2015

Nr.

Tipul ajutorului de minimis

2013

2014

2015

mii lei

%

mii lei

%

mii lei

%

1.

Schemă de ajutor de minimis

32

4.94

68 018

81.96

10 117

42.91

2.

Ajutor de minimis individual

616

95.06

14 968

18.04

13 458

57.09

TOTAL

648

100

82 986

100

23 576

100

Din datele prezentate în Tabelul nr. 11, se observă că în anul 2015 s-a micșorat semnificativ valoarea ajutoarelor de minimis acordate prin scheme de ajutor de minimis în raport cu anul 2014. Aceasta a fost determinată inclusiv de faptul că principalii furnizori ai ajutorului de minimis APL, oferă mai multe ajutoare de minimis individuale, iar valoarea acestora fiind mai mică față de cele implementate sub formă de scheme.

Ajutoarele de minimis raportate pentru anul 2015 au îmbrăcat diverse forme dintre care ajutoare de minimis sub formă de subvenții și/sau subsidii; scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor şi taxelor; garanţii în condiţii preferenţiale; investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent; reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei și acordarea de garanţii în condiţii preferenţiale.

Valoarea ajutorului de minimis raportat, în funcție de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste avantaje, este prezentată în Tabelul nr. 12.

Tabelul nr. 12

Valoarea și structura ajutorului de minimis

raportat în perioada 2013-2015, în funcție de forma de acordare

Nr.

Forma de acordare

2013

2014

2015

mii lei

%

mii lei

%

mii lei

%

1

Subvenții și/sau subsidii

275

42.44

66 299

79.89

10 117

42.9

2

Scutirile, reducerile, amânările sau eşalonările la plata impozitelor şi taxelor

22

3.40

3 193

3.85

1 766

7.49

3

Acordarea de garanţii în condiţii preferenţiale

0

0

692

0.83

445

1.89

4

Investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent

250

38.58

2 031

2.45

1 090

4.62

5

Reducerile de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei

101

15.59

10 771

12.98

10 158

43.09

TOTAL

648

100

82 986

100

23 576

100

Potrivit informației prezentate în Tabelul nr. 12 se evidențiază o majorare semnificativă a ponderii ajutorului de minimis raportat în anul 2015 sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei) în valoarea totală a ajutorului de minimis raportat, de la 12.98% în anul 2014 până la 43.09% în anul 2015. Majorarea indicatorului nominalizat s-a datorat inclusiv micșorării semnificative a valorii totale a ajutorului de minimis în anul de raportare și a valorii ajutorului de minimis raportat sub formă de subvenții și/sau subsidii.

Ponderea valorii ajutoarelor de minimis raportate sub celelalte în valoarea totală s-a majorat în anul 2015 comparativ cu anul 2014.

Se observă o modificare în structura ajutorului de minimis raportat pentru anul 2015 în raport cu anul 2014. Aceasta a fost determinată de micșorarea semnificativă a valorii ajutorului de stat raportat sub formă de subvenții și/sau subsidii. Această micșorare a fost determinată, inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor ajutoare de minimis.

Se constată faptul că în anul de raportare cea mai mare pondere a ajutoarelor de minimis au fost raportate sub forma de renunțări la venituri bugetare, acestea constituind 52.46% din valoarea totală a ajutorului de minimis raportată.

În anul 2015 ajutoarele de minimis au fost raportate pentru susținerea ÎMM, prestarea SIEG, protecția mediului înconjurător, dezvoltare regională, cercetare, dezvoltare şi inovare, obiective sectoriale, etc. Valoarea ajutorului de minimis raportat pe obiective este prezentat sintetic în Tabelul nr. 13.

Tabelul nr.13

Valoarea și structura ajutorului de minimis raportat pe obiective,

în perioada 2013-2015

Nr.

Obiectiv

2013

2014

2015

mii lei

%

mii lei

%

mii lei

%

1.

Obiective orizontale

485

74.85

80 273

96.73

21 183

89.85

1.1.

Susținerea ÎMM

15

2.31

64 986

78.31

9 228

39.14

1.2.

SIEG

203

31.33

15 048

18.13

10 709

45.42

1.3.

Pentru protecţia mediului înconjurător

267

41.20

139

0.17

726

3.08

1.4.

Pentru cercetare, dezvoltare şi inovare

0

0

100

0.12

320

1.36

1.5.

Pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă

0

0

0

0

200

0.85

2.

Ajutor