RAPORT SPECIAL 6.4

Raport final - namol si reziduuri inclusiv estimari costuri si referinta catre studiile de vulnerabilitate pentru acviferele existente

William Mulvaney Expert alimentare apa/apa uzata

Septembrie 2013

________________________________________________________________________________________________

i

CUPRINS

1 INTRODUCERE ..................................................................................................................................................... 1 1.1CAIET DE SARCINI ..................................................................................................................................................... 1 1.2CONTEXT .................................................................................................................................................................. 1 1.3DEFINIREA BIOSOLIDELOR SI NAMOLULUI ................................................................................................................. 3 1.4METODOLOGIE .......................................................................................................................................................... 3 1.5NAMOLURI PROVENITE DE LA STATIILE DE TRATARE APA ......................................................................................... 4

2 PREVEDERI LEGISLATIVE ................................................................................................................................ 5 2.1LEGISLATIA EUROPEANA .......................................................................................................................................... 5 2.2LEGISLATIA SPECIFICA A UE ..................................................................................................................................... 7 2.3LEGISLATIA ROMANA APLICABILA PENTRU NAMOLURILE DE EPURARE ................................................................... 10 2.4LEGISLATIA APLICABILA IN CAZUL NAMOLURILOR PROVENITE DE LA STATIILE DE TRATARE APA .......................... 14

3 SITUATIA EXISTENTA IN JUDETUL CALARASI PRIVIND MANAGEMENTUL NAMOLURILOR INCLUSIV CARACTERISTICI ALE NAMOLULUI SI POSIBILE OPTIUNI PENTRU EVACUARE ............ 15

3.1FACILITATI EXISTENTE DE TRATARE A NAMOLULUI PROVENIT DE LA APE UZATE .................................................... 15 3.2PRODUCTIA DE NAMOL LA NOILE STATII DE TRATARE APE UZATE ........................................................................... 16 3.3PRODUCTIA DE NAMOL IN ZONA RURALA ................................................................................................................ 19 3.4NAMOLURI PROVENITE DE LA STATII DE TRATARE APA ........................................................................................... 26 3.5CALITATE NAMOL ................................................................................................................................................... 26 3.6NAMOLURI EVACUATE LA DEPOZITELE DE DESEURI ................................................................................................ 29 3.7REVIZUIRE INITIALA ASUPRA ALTOR OPTIUNI FOLOSITE IN TRATAREA SI ELIMINAREA NAMOLULUI ....................... 31

4 EVALUAREA VIABILITATII REUTILIZARII BIOSOLIDELOR PRIN APLICAREA PE TERENURI LUAND IN CONSIDERARE VULNERABILITATEA ACVIFERULUI SI CONSTRANGERILE DE MEDIU 40

4.1INTRODUCERE .......................................................................................................................................................... 40 4.2DISTRICTELE BAZINELOR HIDROGRAFICE ................................................................................................................ 42 4.3DIRECTIVA NITRATILOR ........................................................................................................................................... 43 4.4DESEMNAREA ZONELOR VULNERABILE CU NITRATI, 2003 ..................................................................................... 44 4.5DESEMNAREA ZONELOR VULNERABILE DE NITRATI, 2008...................................................................................... 49 4.6CONSTRANGERI DE MEDIU BAZATE PE CALITATEA APEI DIN JUDETUL CALARASI REFERITOR LA REUTILIZAREA BIOSOLIDELOR APLICATE PE TERENURI ......................................................................................................................... 53 4.7ZONE DE MEDIU DESEMNATE ................................................................................................................................... 53 4.8CARACTERISTICI ALE SOLULUI IN JUDETUL CALARASI ............................................................................................ 58 4.9SOLURI IN PANTA DIN JUDETUL CALARASI............................................................................................................... 59 4.10BANCA MONDIALA - PROIECTUL CONTROLULUI POLUARII IN AGRICULTURA 2003-2007 ..................................... 59 4.11CODUL BUNELOR PRACTICI AGRICOLE ................................................................................................................... 62 4.12PLAN DE GESTIONARE A NUTRIENTILOR INTEGRATI .............................................................................................. 62 4.13OPTIUNI PENTRU TERENURI NEAGRICOLE PRIVIND REUTILIZAREA BIOSOLIDELOR ................................................. 63 4.14CONCLUZII SI RECOMANDARI ................................................................................................................................. 65

5 PUNCTE DE REUTILIZARE RECOMANDATE ............................................................................................ 68 6 OPTIUNI PROCESE DE TRATARE A BIOSOLIDELOR ............................................................................. 70

6.1INTRODUCERE .......................................................................................................................................................... 70 6.2CLASIFICAREA BIOSOLIDELOR US EPA ................................................................................................................... 71 6.3OPTIUNI PROCESE DE TRATARE ................................................................................................................................ 73 6.4METODE DE TRATARE PENTRU OBTINEREA BIOSOLIDELOR CLASA A ....................................................................... 73 6.5CONCLUZII ............................................................................................................................................................... 83

________________________________________________________________________________________________

ii

7. EVALUAREA ECONOMICA A OPTIUNILOR DE TRATARE A NAMOLURILOR IN JUDETUL CALARASI ..................................................................................................................................................................... 83

7.1INTRODUCERE .......................................................................................................................................................... 83 7.2INGROSARE SI DEPOZITARE ...................................................................................................................................... 83 7.3DESHIDRATARE ....................................................................................................................................................... 84 7.4PUNCT DE TRATARE NAMOL ..................................................................................................................................... 84 7.5COSTURI TRANSPORT NAMOL .................................................................................................................................. 84 7.6SELECTIA PUNCTELOR CENTRALE DE NAMOL ........................................................................................................... 85 7.7DESHIDRATARE SAU INGROSARE DOAR LA CELE 39 DE STATII NOI PROPUSE DE EPURARE APE UZATE PANA IN 2018 .....................................................................................................................................................................................103 7.8DEPOZITAREA IN CISTERNA A NAMOLULUI LICHID CATRE PUNCTELE DE MANAGEMENT NAMOL ........................... 108 7.9TRANSPORTUL NAMOLURILOR PROVENITE DE LA FOSE SEPTICE ............................................................................ 109 7.10TRANSPORTUL NAMOLURILOR DESHIDRATATE LA ............................................................................................... 111 7.11REZUMAT GREUTATE NAMOL FORMATA LA FIECARE ........................................................................................... 112 7.12UNITATE DE USCARE TERMICA IN CALARASI ....................................................................................................... 112 7.13USCARE SAU DESHIDRATARE/STABILIZARE CU VAR IN......................................................................................... 115 7.14TRANSPORT BIOSOLIDE DE LA PUNCT DE MANAGEMENT NAMOL LA TERENURILE PENTRU IMPRASTIERE NAMOL .....................................................................................................................................................................................118 7.15CONCLUZII ........................................................................................................................................................... 119

8. ESTIMARE COSTURI ...................................................................................................................................... 122

________________________________________________________________________________________________

1

1 INTRODUCERE

1.1 Caiet de Sarcini Activitatea 6 din cadrul contractului de Asistenta Tehnica include pregatirea Planului de gestionare al namolului si Strategia de evacuare a namolului. Acest studiu cuprinde urmatoarele:

Aspecte legislative: conformitatea cu normele UE si romane, alte prevederi, de monitorizare si control, precum si impactul general asupra mediului;

Caracteristici specifice:cantitati si caracteristici de namol generat, caracteristicile solului

Protectia (corpurilor de apa): protectia sursei de apa potabila; Constrangeri de mediu: protectia zonelor vulnerabile si a cursurilor de apa; Solutii:evacuarea colectiva sau separata a namolului primar sau secundar, efecte asupra

uscarii, depozitarii, manipularii si evacuarii, recuperarea de energiesi a nutrientilor, tratarea fluxurilor reciclate;

Optimizare/cost de evacuare a namolului tratat, eficacitatea evacuarii si distribuirea catre ultimul site de depozitare;

Efecte pe termen lung si riscuri ale unei implementari eronate a strategiei definite. Recomandari.

Acest Plan de gestionare a namolului si Raportul Strategiei de evacuare a namolului va dezvolta o strategie de gestionare/evacuare in cazul namolului generat de la cele sase statii noi de tratare ape uzate impreuna cu acele statii ce trebuie a fi finalizate pana la sfarsitul anului 2018, conform prevederilor nationale actuale si a UE, in particular 86/278/CEE, Directiva namolului. Vor fi evaluate constrangerile de mediu referitor la optiunea de folosire a namolului in agricultura sau silvicultura si vor fi identificate alte optiuni de reutilizare a biosolidelor. Vor fi analizate optiunile de tratare necesare generarii biosolidelor adecvate pentru reutilizare in agricultura, iar o strategie pentru gestionarea namolului va fi dezvoltata pentru identificarea cerintelor de infrastructura. Se vor evidentia de asemenea costurile estimate. Perioada de proiectare este pana in anul 2035.

1.2 Context Directiva tratarii apelor uzate urbane (91/271/CEE) si Directiva privind depozitarea deseurilor (99/31/CE) au consolidat cerinta pentru o strategie care sa faca fata namolului ce provine din apele municipale si din serviciile de ape uzate. Conform Directivei de tratare a

________________________________________________________________________________________________

2

apelor uzate urbane, trebuie asigurat un minim nivel de tratare pentru canalizare in cazul populatiei de o dimensiune specificata si locatie. Namolul de epurare nu mai poate fi in continuare evacuat netratat, astfel incat trebuie conceputa o strategie de gestionare. Directiva depozitarii deseurilor are ca scop incurajarea recuperarii valorii rezultate din produsele de deseuri si reducerii evacuarii deseurilor biodegradabile in depozitele de deseuri. Acest fapt inseamna ca depozitele de deseuri nu sunt considerate ca fiind o abordare viabila pentru gestionarea namolului pe termen lung.

Directiva CE referitor la protectia mediului si a folosirii namolului de epurare in agricultura (86/278/CEE) prevede ca namolul de epurare sa fie tratat la un nivel adecvat pentru uz agricol. Inainte de aceasta, majoritatea namolurilor de epurare imprastiate pe terenuri nu au fost tratate la un astfel de nivel. In prezent, este formulata o revizuire a Directivei 86/278/CEE. Modificarile propuse pot avea implicatii atat in cazul tratarii si compozitiei produsului de namol cat si pentru refolosirea acestuia in viitor in agricultura. Pana in 2012, nu a existat un proces de tratare modern al apelor uzate in Calarasi, astfel avand si o experienta limitata in ceea ce priveste manipularea subproduselor tratarii apelor uzate, de exemplu namolul.

Figura 1.1: Locatia judetului Calarasi

Calarasi County

________________________________________________________________________________________________

3

1.3 Definirea biosolidelor si namolului Namolul provine din procesul de tratare a apelor uzate. Datorita proceselor fizico-chimice implicate in tratare, namolul tinde sa concentreze metale grele si urme slabe de compusi biodegradabili precum si organisme potential patogenice (virusi, bacterii, etc.) prezenti in apele uzate. Totusi, namolul este bogat in nutrienti, precum azotul si fosforul si contine materie organica importanta folositoare atunci cand solurile sunt epuizate sau supuse eroziunii. Materia organica si nutrientii sunt cele doua elemente importante ce face ca imprastierea acestui tip de deseu pe teren sa fie atractiva, ca ingrasamant sau potrivita, ca ameliorator organic al solului.

In scopul prezentului raport, definitia namolului este luata din Directiva 86/278/CEE: (i) namoluri reziduale provenite de la statiile de epurare care trateaza ape uzate menajere

sau urbane, si de la alte statii de epurare ce trateaza apele uzate cu un continut similar apelor uzate domestice si urbane;

(ii) namoluri reziduale de la fosele septice si instalatii similare pentru tratarea apelor uzate; (iii) namoluri reziduale provenite de la alte statii de tratare a apelor uzate.

Biosolidele sunt subproduse organice tratarii apelor uzate urbane si, care, prin tratare la un standard aprobat, pot fi folosite ca ingrasamant/ameliorator de sol in agricultura. Doar namolurile care au fost supuse unui proces de tratare recomandat pentru obtinerea standardului adecvat pot fi clasificate ca biosolid. US EPA a clasificat standardele ce clasifica biosolidele in doua categorii: Clasa A si Clasa B, referitor la calitatea bacteriologica.

1.4 Metodologie Obiectivul dezvoltarii strategiei de gestionare a namolurilor este de a identifica cea mai buna optiune practicabila de mediu (BOPM). Criteriile esentiale in vederea selectarii celei mai bune optiuni practicabile de mediu sunt ca BOPM:

Reprezinta ceea ce este in ansamblu, ce este mai bine pentru mediu, este sigur si sustenabil, si nu suporta costuri excesive;

Observa toate prevederile standard pentru emisiile in aer si apa, reutilizarea pe teren, evacuarea pe depozitele de deseuri, si duce la imbunatatirea acestora, daca este cazul;

Incorporeaza factori de siguranta pentru a depasi incertitudinea referitor la impactul asupra mediului sau gradatia lor, si pentru reducerea posibilitatii de a transfera poluarea accidentala intre diferite medii.

________________________________________________________________________________________________

4

In cadrul dezvoltarii celei mai bune optiuni practicabile de mediu, sunt esentiale urmatoarele aspecte:

Toate optiunile posibile sunt evaluate, inclusiv scaderea cantitatii de namol si generarea de namol, tratarea si evacuarea impreuna cu alte deseuri si combustibili, metode noi si conventionale;

Toate deciziile sunt luate, prioritar, din punct de vedere al mediului, iar toate efectele pe termen scurt si lung (distanta si timp) sunt luate in considerare;

Se realizeaza un echilibru rezonabil si justificabil intre beneficii si costuri. Evaluarea ar trebui sa ia in considerare urmatoarele criterii de evaluare: Legal local, national, international Politic politica, social Mediu aer, apa, zgomot, ecologie, siguranta, energie Planificare peisaj, spatiu, infrastructura Tehnica flexibilitate, complexitate, siguranta Financiar costuri de capital si operare, costuri non-actiune, costuri externe.

1.5 Namoluri provenite de la statiile de tratare apa Namolurile provenite de la statiile de tratare ape rezulta din tratarea apelor de suprafata, ex. apa extrasa din rauri sau lacuri. Apa provenita de la puturi sau puturi forate necesita un nivel scazut de tratare fizico-chimica si astfel este putin probabil sa se obtine namoluri. Procesele de tratare pentru apele de suprafata depind de chimia apei, dar in general, acestea implica dozare chimica, sedimentare si filtrare inainte de dezinfectare. Reziduurile din sedimentare si filtrare produc astfel de namoluri. De obicei, acestea au concentratii mari de sare metalica (aluminiu sau fier) folosita drept coagulant inainte de sedimentare. In general, acestea sunt biologic inerte, dispun de valori nutritive relativ mici, continut organic scazut, valoare scazuta calorifica, si sunt tratate mai mult ca deseu decat ca un posibil biosolid.

________________________________________________________________________________________________

5

2 PREVEDERI LEGISlATIVE

2.1 Legislatia europeana Recent, managementul namolului european era influentat, in mare parte de Directiva tratarii apelor uzate urbane (91/271/CEE), Directiva privind depozitarea deseurilor (Directiva Consiliului 1999/31/CE), Directiva privind incinerarea deseurilor (2000/76/CE) si Directiva namolului de epurare (86/278/CEE), ce a schimbat manipularea namolurilor de epurare prin reglementarea compozitiei si continutului acestora. Aceste Directive au modelat tipuri de tratare si evacuare a namolurilor de epurare in Europa.

Obiectivul Directivei namolului de epurare a constat in crearea unei reglementari solide privind utilizarea namolurilor de epurare pe terenuri agricole si confirmarea valorilor limita a subtantelor daunatoare de-a lungul intregii Europe. Totusi, UE stabileste doar un standard minim in cadrul Directivelor, si care trebuie sa fie transferat in legislatia nationala. Prin urmare, permite statelor membre intensificarea sau modificarea regulilor date prin adoptarea propriilor regulamente. Deja majoritatea tarilor au confirmat reglementari nationale mult mai stricte, ex., in cazul continutului maxim admis de metale grele in namolul de epurare comparative cu Directiva UE. Prin reducerea valorilor limita in cazul metalelor grele din cadrul catorva state membre, fac ca unele tari sa intentioneze evitarea reutilizarii agricole a namolului de epurare.

Pe de alta parte, in mod special in cadrul tarilor sudice europene, promoveaza recircularea nutrientilor in cadrul fermelor prin stabilirea limitelor de metale grele, in partea superioara a (constrangerilor) reglementarilor. Franta, Germania, Elvetia, Denemarca si Austria au inclus deja valori limita in cazul micropoluanti organici, ce nu sunt (inca) solicitati de legislatia actuala. Comisia Europeana a anuntat ca Directiva privind namolul de epurare va fi revizuita pentru confirmarea standardului asupra scopului real a prevederilor consecvente de namol de epurare in toate statele membre europene si pentru a preveni dispersarea in continuare a reglementarilor nationale. Noua Directiva este in curs de realizare, iar documentele la care se lucreaza in prezent, sunt disponibile.

O alta schimbare la gestionarea namolurilor a fost referitor la implementarea Directivei privind depozitarea deseurilor, care a intrat in vingoare in 1999. Obiectivul acestei Directive este de a preveni si reduce efectele adverse ale depozitarii deseurilor asupra mediului, in mod special asupra apelor de suprafata si subterane, solului, aerului si sanatatii umane. Prin urmare, necesita proceduri de control, cerinte tehnice, reducere si pretratare a deseurilor biodegradabile, inclusiv namolul de epurare. Scopul prezentei Directive este de a reduce rolul depozitelor de deseuri in sectorul de recuperare a deseurilor.

________________________________________________________________________________________________

6

Acest fapt duce la reducerea producerii de metan, fiind un gaz de sera puternic, si va diminua cantitatea si toxicitatea levigatului din amplasamentele depozitelor de deseuri. Aditional Directivei privind depozitarea deseurilor, prin care sunt prescrise proceduri de control si cerinte tehnice, Decizia Consiliului 2003/33/CE defineste prelevarea de probe si metodele de testare, ce vor fi folosite in cazul deseurilor.

In cazul catorva dintre tarile europene, ex. Finlanda si Olanda, a fost introdusa o taxa pentru depozitele de deseuri pentru a descuraja evacuarea deseurilor netratate pe amplasamentele depozitelor de deseuri. In alte tari, ex. Germania, transpunerea in legislatia nationala este tratata mai strict pentru a garanta reducerea in timp a deseurilor biodegradabile. Inca de la inceputul lunii iunie 2005, deseurile care vor fi trimise catre depozitele de deseuri, trebuie sa fie inerte din punct de vedere biologic, insemnand ca toate deseurile trebuie sa aibe un continut organic total, mai putin de 3% la greutate, sau trebuie sa aibe un continut organic de materie uscata de mai putin de 5%. De acum inainte, nu se mai poate face depozitarea deseurilor fara pretratarea deseurilor in Germania.

In 2010, Romania a generat 97.000 tone de namol de epurare. Pana in 2018, cantitatea va depasi 400.000 tone. Mott MacDonald a fost numita de catre Guvern pentru a stabili o Strategie care sa ghideze gestionarea acestui flux de deseuri. Studiul a fost finalizat in 2012. In prezent, aproape toate cantitatile de namol se afla pe amplasamentele depozitelor de deseuri.

Strategia a trasat alternativele, identificand sapte cuptoare de ciment ce au capacitatea de a folosi drept combustibil, namolul uscat, si inca alte patru amplasamente unde pot fi construiteincineratoare generatoare de energie din deseuri. Folosirea fermentarii anaerobe sau tehnologiei de tratare termica pentru generarea de biogaz combustibil, reprezinta optiuni atractive, iar namolul poate fi imprastiat pe teren agricol pentru a reface si imbunatati solul. In functie de locatia geografica, va fi nevoie de folosirea combinatiilor diferite ale acestor metode. 1/5 din metoda agricola rurala in Romania, a fost considerata potrivita pentru aplicarea de namol, criteriul fiind un gradient de suprafata de teren mai putin de 10% si un sol neutru/alcalin.

Totusi, culturile trebuie sa fie compatibile cu evacuarea namolului, iar terenul trebuie sa fie in apropiere de o facilitate de tratare a apelor uzate, pentru un transport eficient din punct de vedere al costului. In anumite parti ale judetului, sunt namoluri ce au in concentratii cantitati prea mari de metale grele, incat sa fie folosite in agricultura. Odata cu aceasta strategie de management, trebuie elaborat si un plan de comunicare, prin

________________________________________________________________________________________________

7

care se explica reutilizarea agricola a namolului, in cazul fermelor si terenurilor publice. La acest plan ar trebui incluse si seminarii pentru a demonstra beneficiile. Cu mai putin de 1% namol care sa fie directionat catre agricultura in 2012, scopul este de a ajunge la 50% namol in agricultura pana in 2019. Intrand in urmatoarea decada, se spera ca uzinele de productie a energiei din deseuri vor fi functionale, eliberand astfel gropile ecologice de cealalta jumatate.

Totusi, exista si aspecte negative in ceea ce priveste refolosirea namolului de epurare. Problema majora consta in posibila prezenta a metalelor grele (concentratiile sunt in general problematice doar in zonele de colectare industriale) si a patogenilor. Pentru a evita acei patogeni care cauzeaza efecte nocive asupra sanatatii, namolul poate fi stabilizat insa metalele grele nu sunt biodegradabile. In plus, metalele grele se pot acumula prin aplicarea excesiva in soluri, si pot ajunge prin asimilare la vegetatie si lantul alimetar uman. Ar trebui sa existe un echilibru intre beneficii si dezavantaje.

2.2 Legislatia specifica a UE

2.2.1 Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului, si in mod special a solului, atunci cand este folosit namolul de epurare Reciclarea namolului de epurare in agricultura a fost reglementata prin Directiva 86/278/CEE din 1986. Directiva se adreseaza atat reducerii de patogeni cat si potentialului de acumulare a poluantilor persistenti in soluri. Prezenta Directiva stabileste valori de limita maxima in cazul metalelor grele din namol (Anexa IB din cadrul Directivei) sau a solurilor tratate cu namol (Anexa IA a Directivei) si specifica generalitati in folosirea terenurilor, recoltarii si restrictii de pasunat pentru asigurarea protectiei impotriva riscurilor de sanatate de la agentii patogeni reziduali.

Directiva permite ca namolurile netratate sa fie folosite pe terenurile agricole, daca sunt injectate sau ingropate in sol. Altfel, namolurile vor fi tratate inainte de folosire in agricultura. Totusi, Directiva nu specifica procese de tratare, ci, mai degraba defineste namolul tratat ca fiind namolul ce a fost supus tratarii biologice, chimice sau termice, depozitarii pe termen lung sau orice alt proces adecvat care sa reduca semnificativ fermentarea acestuia si a riscurilor de sanatate ce rezulta din folosirea acestuia (Art. 2(b)).

Directiva 86/278/CEE a fost adoptata in urma cu 25 ani cu scopul de a incuraja aplicarea namolului de epurare in agricultura si a reglementa folosirea acestuia, astfel incat sa prezinte efectele nocive asupra solului, vegetatiei, animalelor si oamenilor. Comisia Europeana evalueaza in prezent daca actuala Directiva ar trebui revizuita si daca da, care este amploarea acestei analize. De exemplu, Directiva 86/278/CEE stabileste valori

________________________________________________________________________________________________

8

limita in cazul a sapte metale grele. De la data adoptarii acesteia, cateva state membre au adoptat si implementat valori limita mai stricte in cazul metalelor grele si au stabilit cerinte pentru alti contaminanti.

Pentru a putea informa asupra evaluarii, Comisia Europeana a lansat un studiu pentru a culege informatii existente cu privire la impactul de mediu, economic si social, precum si impactul de sanatate a practicilor actuale de folosire a namolului de epurare pe teren. Acest studiu evalueaza, de asemenea, riscurile si oportunitatile ce pot fi prevazute in anii viitori. Studiul a identificat optiunile posibile in cazul politicii europene, estimand costurile si beneficiile acestora. Studiul Impactul de mediu, economic si social a folosirii namolului de epurare pe teren a fost finalizat de Milieu Ltd, WRc PLC si RPA Ltd in 2010.

In contextul procesului de revizuire a Directivei privind namolul de epurare, s-a constatat ca este o urgenta nevoie de informatii suplimentare referitor la prezenta poluantilor ce apar in namoluri de epurare ce ar putea contamina mediul terestru si acvatic, in momentul folosirii namolului in agricultura.

Prin urmare, Comisia a dedicat una din seria proiectelor de monitorizare (monitorizarea evolutiei si impactului poluantilor asupra interfetei terestre/acvatice) FATE (studii sponsorizate de UE) namolului de epurare. Scopul acestui exercitiu este de a obtine o imagine la nivel european asupra aparitiei si nivelurilor de concentratie a poluantilor clasici organici si anorganici precum metale grele, PCBs, PCDD/Fs, si PAHs, dar si asupra compusilor mai putin cercetati precum, substante ignifuge bromurate, ingrediente a produselor de ingrijire personala, produse farmaceutice, cateva substante chimice industriale, etc. in namolul de epurare (FATE SEES) si deseuri bio tratate (FATE COMES).

Diferite documente de lucru ce se refera la la namolurile de epurare au fost elaborate la nivelul UE, ca de exemplu al treilea document de lucru referitor la namol, aprilie 2000, iar mai recent Documentul de lucru asupra namolului si biodeseurilor, 21 septembrie 2010 publicat de Comisia Europeana. Acestea au stabilit standarde propuse ce sunt mult mai restrictive decat prevederile Directivei.

Documentul de lucru 2010 ia in considerare documentul Milieu / WRc / RPA publicat in 2010. Cu toate acestea, standardele finale nu vor fi stabilite decat la finalizarea studiilor FATE.

In momentul revizuirii Directivei 86/278/CEE, este de asemenea necesar a se lua in considerare si alte Directive (in special, mai recente) si modul cum acestea pot reglementa

________________________________________________________________________________________________

9

sau afecta generarea si utilizarea namolului pe teren, precum si restrictionarea altor piete de desfacere pentru namol.

2.2.2 Directiva 91/271/CEE Directiva Consiliului 91/271/CEE din 21 Mai 1991 privind tratarea apelor uzate urbane Directiva tratarii apelor uzate urbane 91/271/CEE se refera la colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate urbane si la tratarea si evacuarea apelor uzate din anumite sectoare industriale. Directiva tratarii apelor uzate urbane 91/271/CEE stabileste urmatoarele tinte pentru tratarea secundara a apelor uzate provenind din aglomerarile:

Pana cel tarziu in data de 31 decembrie 2000, in cazul aglomerarilor mai mari de 15.000 p.e. ( populatia echivalenta);

Pana cel tarziu in data de 31 decembrie 2005, in cazul aglomerarilor intre 10.000 si 15.000 p.e.;

Pana cel tarziu in data de 31 decembrie 2005, in cazul aglomerarilor intre 2.000 si 10.000 p.e. ce evacueaza in ape dulci si estuare.

Odata cu implementarea acestor cerinte, au fost marite dramatic in statele membre cantitatile de namol de epurare ce necesita evacuare. Prevazand situatia aceasta, Directiva tratarii apelor uzate urbane 91/271/CE incurajeaza reciclarea namolului provenit de la tratarea apelor uzate.

Articolul 14.1 necesita refolosirea namolului provenit de la tratarea apelor uzate, oricand este nevoie. In cadrul Directivei, autoritatile statelor membre trebuie de asemenea sa publice rapoarte cu privire la situatia evacuarii apelor uzate urbane si a namolului din zona acestora.

2.2.3 Directiva 91/676/CEE din 12 Decembrie 1991 referitor la protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati provenind din surse agricole (Directiva nitrati) Prezenta Directiva are ca scop reducerea poluarii apelor cauzata sau indusa de nitrati provenind din surse agricole si prevenirea unei astfel de poluari. Pentru indeplinirea acestora, Directiva solicita statelor membre desemnarea zonelor vulnerabile ce contribuie la poluarea apelor cu nitrati. In cadrul acestor zone vulnerabile, ar trebui aplicat un cod de bune practici agricole de catre fermieri.

Un astfel de cod ar putea, de exemplu, asigura perioadele care sunt nepotrivite imprastierii ingrasamintelor pe terenuri; interzice imprastierea ingrasamintelor pe terenuri abrupte sau saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada. Odata ce Directiva incadreaza

________________________________________________________________________________________________

10

namolul de epurare in definirea ingrasamintelor, ar trebui sa se aplice si codul de bune practici agricole la imprastierea namolului de epurare.

2.2.4 Directiva 99/31/CE Directiva Consiliului privind depozitele de deseuri Politica UE privind managementul deseurilor EU (CEC 1999) incurajeaza recuperarea a ceea ce poate fi valorificat din la produsele de deseuri si reducerea evacuarii deseurilor biodegradabile in depozitele de deseuri. Directiva privind depozitele de deseuri (99/31/CE) obliga statele membre in a reduce cantitatile deseurilor biodegradabile ce sunt trimise la depozitele de deseuri la 35% din nivelurile din 1995 pana in 2016. Acest fapt inseamna ca depozitarea deseurilor pe soluri nu reprezinta o abordare viabila pentru managementul namolului pe termen lung.

2.2.5 Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deseurilor Namolurile de epurare uscate pot fi incinerate pentru obtinerea energiei. Namolurile de epurare sunt incadrate in categoria deseurilor, in cadrul domeniului de aplicare a Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor.

Prezenta Directiva stabileste mai multe standarde si cerinte tehnice (emisii in aer, evacuari de apa contaminata, proiectari statii) ce trebuie respectate de catre operatorii de statii ce incinereaza namol de epurare uscat.

2.3 Legislatia romana aplicabila pentru namolurile de epurare Directiva 86/278/CEE a fost transpusa in legislatia romananeasca prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului nr. 344/2004 in vederea aprobarii Ghidului Tehnic privind protectia mediului, si in mod special a solurilor atunci cand namolul de epurare este folosit in agricultura (OM Nr. 344/2004). In conformitate cu OM Nr. 344/2004, namolul netratat nu poate fi folosit in agriultura. Prezentul Ordin stabileste:

Valorile concentratiilor de metale grele (cadmiu, cupru, nichel, plumb, zinc, mercur) din sol, atunci cand namolul este folosit, valorile concentratiilor de metale grele in namol si cantitatile maxime anuale de metale grele folosite pe terenurile agricole;

Utilizarea namolului este interzisa atunci cand concentratia unuia sau mai multor metale grele din soluri depaseste valorile limita si asigura masurile pentru ca aceste limite sa nu fie depasite; Reglementarea utilizarii namolului in asa fel incat acumularea de metale grele din soluri sa nu depaseasca valorile limita a metalelor grele din soluri.

________________________________________________________________________________________________

11

Sunt evidentiate urmatoarele cerinte:

Valorile limita a concentratiilor de metale grele din namol si valorile limita a cantitatilor metalelor introduse in sol pe unitate de zona si timp.

Namolul trebuie tratat inainte de a fi folosit in agricultura. Unitatile generatoare de namol de epurare trebuie sa asigure informatii utilizatorilor. Restrictii in utlizarea namolului sau furnizarea namolului in vederea utilizarii pentru:

- Pasuni sau culturi furajere in anumite soluri pe care cresc culturei de legume si fructe;

- Terenuri destinate cultivarrii de fructe si legume si care au contact direct cu solul. Utilizatorii namolurilor de epurare trebuie sa foloseasca namolul tinand cont de nevoile

nutritionale ale plantelor iar calitatea solului si a apelor de suprafata si subterane sa nu fie afectata,

Cerinta de a pastra registre actualizate si registre de cantitati pentru namolul generat, continut si proprietati, tip de tratare aplicata, precum numele, adresele destinatarilor de namoluri si locatia unde namolul va fi folosit. Aceste registre vor fi disponibile in cadrul autoritatilor competente, Cooperare intre factorii de decizie, producatori de namol de epurare si utilizatori privind tratarea apelor reziduale, managementul deseurilor si agricultura.

Ordinul pune in aplicare cerintele Directivei privind urmatoarele masuri disponibile:

Stabilirea metodelor de prelevare probe si analiza pentru namolul de epurare pentru metale grele

Stabilirea tipului de namol de epurare utilizat in agricultura Stabilirea tipului de sol la utilizarea namolului de epurare Stabilirea procedurilor de control pentru inspectarea imprastierii namolului de epurare

de catre autoritatile de mediu Stabilirea metodelor tehnice pentru imprastierea namolului folosit ca ingrasamant Stabilirea metodelor de evacuare a namolului de epurare contaminat Sabilirea procedurilor autorizate Stabilire program de instruire In cadrul Decretului 344/2004, responsabilitatile producatorilor si utilizatorilor de namol

sunt:

1) informarea autoritatilor locale de mediu si utilizatorilor de namol referitor la elementele potential daunatoare prezente in namol;

2) identificarea utilizatorului de namol si teren (inclusive terenurile sensibile) ce indeplinesc cerintele necesare pentru imprastierea namolurilor, in conformitate cu

________________________________________________________________________________________________

12

studiile pedologice desfasurate la solicitarea producatorului de catre OSPA ( Oficii Teritoriale pentru Studii Pedologice si Agrochimice);

3) contactarea utilizatorilor de namoluri si evaluarea posibilitatilor de folosire a namolului. In vederea obtinerii autorizatiei de imprastiere a namolului, producatorii de namoluri trebuie sa transmita autoritatilor competente, cu cel putin cu o luna inainte de imprastiere, urmatoarele date referitor la: a) cantitati de namol generat si de namol livrat folosirii in agricultura;

b) continutul si caracteristicile namolului conform cu datele din prezentul ordin; c) tipul de namol tratat aplicat; d) date de identificare a utilizatorului de namol; e) date privind locatia terenului unde namolul urmeaza sa fie imprastiat; f) perioada probabila cand namolul va fi imprastiat; g) tip de culturi;

4) asigurarea transportului si a imprastierii namolului; 5) informarea autoritatilor locale de mediu asupra nerespectarii conditiilor initiale stipulate

in autorizatia de imprastiere, atunci cand terenul a fost schimbat sau cand namolul a fost refolosit de catre utilizator;

6) alegerea metodei optime de evacuare a namolului atunci cand acesta nu este adecvat imprastierii sau neexistentei terenurilor adecvate pentru imprastiere;

7) pastrarea inregistrarilor actualizate: a) cantitati de namol produse si cantitati de namol folosite in agricultura; b) componenta si caracteristicile namolului luand in considerare parametrii stipulati in

Tabelul 1.4 din cadrul Ordinului; c) tip de tratare aplicat pentru namol d) numele si locatiile utilizatorilor de namol si locatiile pentru imprastierea namolului

8) furnizarea de informatii din registre la cererea autoritatilor 9) realizarea studiilor agrochimice specifice privind controlul si monitorizarea solului dupa

imprastiere.

Calitatea, cantitatea, transportul si imprastierea namolului pe teren intra in responsabilitatea producatorului de namol, precum si efectele in urma imprastierii asupra sanatatii umane si a mediului. Rolurile si responsabilitatile utilizatorilor de namol sunt urmatoarele: a) informarea autoritatilor competente si producatorilor de namol cu privire la rotatia

culturilor; b) incorporarea namolului in sol in aceeasi zi, impreuna cu imprastierea namolului; c) informarea producatorilor de namol in cazul in care nu doresc folosirea namolului,

inainte de a fi transportat.

________________________________________________________________________________________________

13

In zonele in care namolul este folosit, trebuie instalat un sistem de monitorizare pentru elementele de mediu (sol, apa, flora/fauna), ca o extensie a sistemului national de monitorizare.

Tabelul 2.1 de mai jos arata ca valorile limita reale cuprinse in Decretul 344/2004 sunt mult mai rigide decat valorile Directivei UE 86/278CEE. Mai mult decat atat, cel putin pentru metalele grele, Decretul 344/2004 este mai rigid decat valorile viitoare intentionate a fi introduse de UE.

________________________________________________________________________________________________

14

Tabel 2.1: Compartie intre concentratii maxime admise actuale si viitoare (propuse) in namolul de epurare

Element Limite actuale

Valori tinta al 3-lea document de lucru

UE privind namolul (aprilie 2000)

modificat de documentul de lucru privind namolul si

biodieselul, sept. 2010

Directiva 86/278 CEE

Decret 344/2004

Propunere

Metale grele (mg/kg SU) Cadmiu 20 40 10 10 Cupru 1.000 1.750 500 1.000 Mercur 16 25 5 10 Nichel 300 400 100 300 Plumb 750 1.200 300 500 Zinc 2.500 4.000 2.000 2.500 Crom (1.000 1.500) 500 1.000 Cobalt - 50 - Arsenic - 10 -

Compusi organici (mg/kg SU) HOA - (Halogenuri Organice Adsorbite) - 500 500* ASL - (Alchilbenzensulfonati Lineari) - - 2.600* DEHP - (Di (2-etilhexil ftalat) - - 100* NF - (Nonilfenol) - - 50* HAP - (Hidrocarburi Aromatice Policiclice)

- 5 0,4 0,8*

BPC - (Bifenili Policlorurati) (Compusi cu numere 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180)

-

0,8

0,8* PDDD-F - (Policlorurati DibenzoDioxineDibenzofurani)

- - 100*

* asteptare rezultat de la Proiect monitorizare FATE SEES

2.4 Legislatia aplicabila in cazul namolurilor provenite de la statiile de tratare apa Nu exista o legislatie speciala privind namolurile provenite de la statiile de tratare ape. Totusi (namolul provenit din statiile de tratarea apei potabile), poate fi considerat drept deseu si poate fi considerat in aceeasi forma ca namolul de epurare in ceea ce priveste legislatia deseurilor.

________________________________________________________________________________________________

15

3 SITUATIA EXISTENTA IN JUDETUL CALARASI PRIVIND MANAGEMENTUL NAMOLURILOR INCLUSIV CARACTERISTICI ALE NAMOLULUI SI POSIBILE OPTIUNI PENTRU EVACUARE

3.1 Facilitati existente de tratare a namolului provenit de la ape uzate Sase noi statii de tratare a apelor uzate au fost construite sau sunt in curs de constructie. Statiile de la Calarasi, Oltenita, Budesti si Lehliu-Gara sunt finalizate, in timp ce statiile de la Urziceni si Fundulea au ca termen de finalizare anul 2013.

Urmatorul Tabel 3.1 rezuma procesele de tratare a apelor uzate si a facilitatilor de tratare a namolului in cadrul fiecarei noi statii.

Tabel 3.1: Procese de tratare ape uzate si facilitate de tratare a namolului Statie Populatia

echivalenta proiectata

(p.e.)

Procese principale de tratare a apelor uzate

Procese de tratare a namolului

Continut substante

uscate solide de namol final

% Calarasi 83.300 Sedimentare primara

Tratare namol activ biologic Precipitatii fosfor

Sedimentare secundara

Ingrosare Fermentare anaeroba mezofila

Ingrosare Deshidratare

22

Oltenita 28.800 Reactoare biologice secventiale

(SBR) de tratare a namolului activ

Fermentare aeroba prin Timp retinere solide > 25 zile

Ingrosare Depozitare namol deshidratat

22

Budesti 5.000 Reactoare biologice secventiale (SBR) de

tratare a namolului activ

Fermentare aeroba prin Timp retinere solide > 25 zile

Ingrosare Deshidratare

Depozitare namol deshidratat

22

Lehliu Gara

7.000 Tratare biologica Sistem patentat

inclusivsedimentare secundara

Ingrosare

Deshidratare

22

Urziceni 24.600 ICEAS Reactoare biologice secventiale (SBR) de tratare a

namolului activ inclusivde reducere Azot si Fosfor

Fermentare aeroba prin Timp retinere solide > 25 zile Depozitare/Ingrosare/

Deshidratare

22

Fundulea 6.600 ICEAS Reactoare biologice secventiale (SBR) de tratare a

namolului activ Precipitarea fosforului

Fermentare aeroba prin Timp retinere solide > 25 zile

Ingrosare

Deshidratare

22

________________________________________________________________________________________________

16

3.2 Productia de namol la noile statii de tratare ape uzate In Tabelul 3.2 de mai jos sunt prezentate estimarile de productie namol pentru fiecare din cele sase statii de tratare ape uzate. Aceste estimari se bazeaza pe statiile ce lucreaza la capacitate maxima si sunt preluate din Calculele de Proiectare ale Antreprenorului, exceptand orasul Lehliu Gara, unde sunt presupuse valori tipice. Incarcarile CBO se bazeaza pe 60g/populatie echivalenta (p.e.) pe zi (definite in cadrul Articolului 2.6 a Directivei 91/271/E72 referitor la tratarea apelor uzate urbane). Statia de tratare ape uzate Calarasi este singura statie ce dispune de sedimentare primara, ca parte a procesului de tratare si fermentare anaeroba mezofila ca parte a procesului de tratare namol.

In timpul sedimentarii primare, Calculele Contractantului presupun ca aproximativ 60% din totalul de substante in suspensie sunt indepartate ca namol primar (media obisnuita este de la 50 pana la 70%, Sectia 5-7 din Ingineria apelor uzate, Tratare si Reutilizare Editie Internationala Metcalf & Eddy, 2003), iar aproximativ 35% din cererea de oxigen biochimic (CBO5) este inlaturat (media obisnuita este de 25-40%). Astfel, in urma sedimentarii primare, apele uzate vor avea inca 65% din concentratia initiala de CBO. In timpul tratarii namolului activ biologic, Calculele Contractantului presupune ca 1kg de CBO5 indepartat rezulta in 0,85kg de namol secundar (acest calcul se afla la mijlocul mediei tipice de 0.6-1.0).

In timpul fermentarii anaerobe, Calculele Contractantului presupun ca 40% din substante solide sunt substante uscate fixe tipice, iar 60% sunt volatile. De asemenea, in timpul fermentarii, 56-65,5% din substante volatile sunt tipic convertite in biogaz, in functie de timpul de retinere (Metcalf & Eddy, Tabel 14-29) astfel fiind redusa masa de namol. In cazul retinerii pentru 20 zile in Calarasi (Specificatii Documentatie de atribuire CL-CL5, Vol 3, Pagina 30), reducerea corespunzatoare a substantelor volatile solide in suspensie ar fi de 60%. Contractantul presupune o reducere de 50%.

Urziceni, Oltenita, Budesti si Fundulea dispun de Reactoare Biologice Secventiale cu Namol Activat ca proces de tratare principal. Statiile sunt proiectate astfel incat Timpul de Retinere a Namolului (TRN) sa fie mai mare de 25 zile, teoretic, astfel producand namol stabil. In cazul acestei fermentari aerobe/stadiu de stabilizare, 10% din pierderi solide se reflecta in calculele a catorva statii, Oltenita si Budesti. In cazul in care sunt asigurate facilitate pentru depozitarea namolului deshidratat, volumul este de 90 zile de productie.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

17

Statie Populatia Echivalenta

(p.e.)

Media incarcari CBO5/zi (kg/d)

Incarcari/zi substante solide in suspensie

(kg/zi)

Productie namol

primar, Substante uscate pe zi (kg/zi)

Incarcare CBO5 si

sedimentare primara (kg/zi)

Productie namol

secundar, Substante

uscate pezi

(kg/zi)

Incarcare totala

namol si tratare

secundara (kg/zi)

Cantitate redusa

namol si fermentare anaeroba

(kg/zi)

Cantitate substanta uscata

pe zi si tratare/evacuare

(kg/zi)

Cantitate substante uscate pe

ansi tratament /evacuare

(t/zi)

Volum namol pe zi la 22% substante

uscate solide (m3/zi)

Volum namol pe

an la 22%

substante uscate solide

(m3/an) Calarasi 83.300 4.998 5.830 3.373 3.190 2.552 5.925 4.029 4.029 1.471 18,3 6.684 Oltenita 28.800 1.728 N/A N/A N/A 1.525 1.372 1.372 501 6 2.190 Budesti 5.000 300 N/A N/A N/A 252 252 227 227 83 1 365 Lehliu Gara

7.000 420 N/A N/A N/A 357 357 N/A 357 130 1,6 584

Urziceni 24.600 1.543 1.798 N/A N/A 1.233 1.233 N/A 1.233 450 5,6 2.044 Fundulea 6.600 400 472 N/A N/A 148 148 N/A 148 54 0,6 230 Total 155.300 9.389 - - - 6.067 9.440 - 7.366 2.689 33,1 12.097

Tabel 3.2: Productie namol generat de statiile noi de tratare ape uzate

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

18

Bazine de fermentare anaeroba la statia de tratare ape uzate Calarasi

Depozit biogas la statia de tratare ape uzate Calarasi

Bazine reactoare secventiale la statia de tratare ape uzate Oltenita

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

19

3.3 Productia de namol in zona rurala Pana in data de 31 decembrie 2018, Romania trebuie sa se conformeze Directivei EC91/271/CEE privind tratarea apelor uzate urbane, insemnand ca toate aglomerarile cu o populatie echivalenta de 2.000 p.e sau mai mare, vor fi deservite de statiile de tratare, generand astfel namol.

Populatia echivalenta proiectata include populatia generatoare de apa uzata menajera si incarcarile din activitatea industrial aprecum restaurante, scoli si clinici, deservind un areal variat de activitati precum si alte activitati institutionale si comerciale. Populatia echivalenta a unei aglomerari este de obicei 1 2 mai mare fata de populatia generatoare de apa uzata menajera. Pe masura ce aglomerarea se mareste, devine mai pronuntata si activitatea comerciala, iar factorii cresc.

Master Plan-ul Calarasi 2015 2035 (Jennings ODonovan Irlanda in asociere cu Tractabel Engineering GDFSUEZ, Noiembrie 2011) a avut ca documente suport rapoartele de recensamant INS 2010 impreuna cu datele de inspectie din partea primariilor. Rezultatele preliminare recensamantului din 2011 au fost publicate si prezinta un declin al populatiei judetului Calarasi. Este posibil ca acest declin sa fi fost influentat si de recenta recesiune globala si este posibil, ca, atunci cand Romania va iesi din recesiune, scaderea populatiei sa aibe un efect invers. Totusi, cifrele din Master Plan arata ca populatia rurala va scadea in medie de 0,2% pe an.

Fiindca statiile de tratare ape uzate trebuie finalizate pana la finalul anului 2018 in cazul aglomerarilor cu populatia echivalenta de 2.000 sau mai mare, cifrele prognozate pana la sfarsit de an 2018 vor fi cele din recensamantul 2011 cu o scadere de 0,2% pe an. Fiindca statiile de tratare trebuie sa indeplineasca incarcarile din 2018, ce vor fi folosite ca baza pentru prognozele de namol, chiar daca incarcarile statiilor vor scadea in continuare, dupa 2018, pana cand economia se va dezvolta astfel incat populatia si activitatile economice din orase sa creasca. In scopul acestui studiu, se presupune ca populatia echivalenta (p.e.) a fiecarei aglomerari este de 1,1 mai mare decat populatia menajera, in orase neexistand o activitate comerciala dezvoltata.

In vederea estimarii infrastructurii necesare tratarii namolului, se presupune ca statiile mai mici vor dispune de procese de namol active si pot fi operate atat ca procese de aerare extinsa cat si ca reactoare biologice secventiale. Productia de namol de 0,85/kg CBO5 indepartat este in concordanta cu proiectul noilor statii, asa cum s-a mentionat in Sectiunea 3.2, de mai sus. Tabelul 3.3 de mai jos stabileste cifra productiei de namol rezultate din diferite orase si sate in cazul aglomerarilor ce au o populatie echivalenta de cel putin 2.000 p.e pana spre finalul

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

20

anului 2018. Fiecare aglomerare cuprinde un numar de orase si sate ce se afla in vecinatate apropiata. Gruparile sunt in concordanta cu Master Plan-ul, astfel incat sa ofere coordonarea practica de servicii de apa si apa uzata. Estimarea totala este de 2.972 tone/an de substanta uscata solida ce rezulta din 40 statii noi de tratare ape uzate.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

21

Aglomerare Sat

Studiu populatie

sate individuale

2010

Studiu general

populatie 2010

Recensamant populatie

2011

Populatie 2018

0,2% declin anual

Populatie echivalenta

(p.e) proiectata

2018

CBO kg/zi

(0,06)/p.e

Greutate (namol uscat)

kg/zi (0,85)

Greutate (namol uscat) t/an

1 Alexandru Odobescu Alexandru Odobescu 2.362 2.362 2.699 2.343 2.577 154,64 131,45 47,98 Nicolae Balcescu

2 Belciugatele

Belciugatele 833

1.972 2.366 2.054 2.259 135,56 115,23 42,06 Candeasca 332 Cojesti 206 Mariuta 530 Mataraua 71

3 Borcea Borcea 8.596 8.596 7.321 6.356 6.991 419,47 356,55 130,14 4 Chirnogi Chirnogi 7.846 7.846 7.148 6.205 6.826 409,55 348,12 127,06 5 Chiselet Chiselet 3.490 3.490 3.245 2.817 3.099 185,93 158,04 57,68 6 Ciocanesti Ciocanesti 4.356 4.356 4.105 3.564 3.920 235,20 199,92 72,97 7 Curcani Curcani/Salcioara 5.323 5.323 5.093 4.421 4.863 291,81 248,04 90,53

8 Cuza Voda Cuza Voda

4.147 4.147 3.836 3.330 3.663 219,79 186,82 68,19 Calarasii Vechi Ceacu

9 Dor Marunt

Dor Marunt 3.717

6.969 6.349 5.512 6.063 363,77 309,21 112,86 Dalga Gara 2.244 Infratirea 444 Pelinu 164 Ogoru 400

10 Dorobantu Dorobantu / Varasti 2.415 2.415 2.982 2.589 2.848 170,86 145,23 53,01

11 Dragalina

Dragalina 6.348

8.651 8.131 7.059 7.765 465,88 395,99 144,54 Drajna Noua 1.123 C. Brancoveanu 1.180

12 Dragos Voda Dragos Voda 2.667 2.667 2.724 2.365 2.601 156,08 132,66 48,42 Bogdana

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

22

Aglomerare Sat

Studiu populatie

sate individuale

2010

Studiu general

populatie 2010

Recensamant populatie

2011

Populatie 2018

0,2% declin anual

Populatie echivalenta

(p.e) proiectata

2018

CBO kg/zi

(0,06)/p.e

Greutate (namol uscat)

kg/zi (0,85)

Greutate (namol uscat) t/an

13 Frumusani

Frumusani

4.574 4.574 5.449 4.730 5.203 312,21 265,38 96,86 Padurisu Pasarea Podul Pitarului Orasti

14 Fundeni Fundeni 4.843 4.843 5.378 4.669 5.136 308,14 261,92 95,60 15 Galbinasi Galbinasi 3.468 3.468 3.487 3.027 3.330 199,79 169,82 61,99

16 Gradistea

Gradistea

4.736 4.736 4.697 4.078 4.485 269,12 228,75 83,49 Cunesti Rasa Bogata

17 Ileana

Ileana 727

3.218 3.541 3.074 3.381 202,89 172,45 62,95

Razoarele 141 Florica 539 Podari 162 Stefanesti / Satu Nou 747 Rasurile 22 Artari/Vlaiculesti 880

18 Independenta Independenta 2.793 2.793 3.282 2.849 3.134 188,05 159,84 58,34 Potcoava

19 Jegalia Jegalia 3.183 3.183 4.075 3.538 3.891 233,48 198,46 72,44 Iezeru

20 Lehliu Lehliu Sat 1.891

2.786 2.632 2.285 2.513 150,80 128,18 46,79 Sapunari 895

21 Lupsanu Lupsanu

2.502 2.502 3.371 2.926 3.219 193,15 164,17 59,92 Nucetu

Radu Voda 22 Manastirea Manastirea 5.733 5.733 5.404 4.691 5.160 309,63 263,18 96,06

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

23

Aglomerare Sat

Studiu populatie

sate individuale

2010

Studiu general

populatie 2010

Recensamant populatie

2011

Populatie 2018

0,2% declin anual

Populatie echivalenta

(p.e) proiectata

2018

CBO kg/zi

(0,06)/p.e

Greutate (namol uscat)

kg/zi (0,85)

Greutate (namol uscat) t/an

Coconi Sultana

23 Mitreni Mitreni 3.615 3.615 4.187 3.635 3.998 239,90 203,91 74,43 Valea Rosie

24 Modelu Modelu 9.747 9.747 9.098 7.898 8.688 521,28 443,09 161,73 Tonea

25 Nana Nana 2.475 2.475 2.493 2.164 2.381 142,84 121,41 44,32

26 Perisoru Perisoru 4.371

5.334 4.902 4.256 4.681 280,87 238,74 87,14 T. Vladimirescu 714 Marculesti Gara 249

27 Plataresti Plataresti/Podul Pitarului 1.892 3.586 3.907 3.392 3.731 223,86 190,28 69,45 Doroban u/Cucuieti 1.694

28 Radovanu Radovanu 3.779

4.449 4.185 3.633 3.996 239,78 203,82 74,39 Valea Popii 670

29 Roseti Roseti 6.019 6.019 5.805 5.039 5.543 332,60 282,71 103,19

30 Sarulesti

Sarulesti Gara 1.457

3.126 3.131 2.718 2.990 179,39 152,49 55,66

Sandulita/Sarulesti Sat 1.022 Magureni 108 Polcesti 134 Solacolu 350 Satucu 55

31 Sohatu Sohatu 1.805

3.009 3.064 2.660 2.926 175,56 149,22 54,47 Progresul 1.204

32 Soldanu Soldanu

3.311 3.311 3.373 2.928 3.221 193,26 164,27 59,96 Negoesti

33 Spantov Spantov 4.645 4.645 4.412 3.830 4.213 252,79 214,87 78,43 Stancea

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

24

Aglomerare Sat

Studiu populatie

sate individuale

2010

Studiu general

populatie 2010

Recensamant populatie

2011

Populatie 2018

0,2% declin anual

Populatie echivalenta

(p.e) proiectata

2018

CBO kg/zi

(0,06)/p.e

Greutate (namol uscat)

kg/zi (0,85)

Greutate (namol uscat) t/an

Cetatea Veche 34 Stefan cel Mare Stefan cel Mare 3.304 3.304 3.176 2.757 3.033 181,97 154,68 56,46

35 Tamadau Mare

Tamadau Mare 931

2.339 2.536 2.202 2.422 145,30 123,51 45,08

Calareti 289 Darvari 92 Plumbuita 525 Tamadau Mic 148 Seinoiu 263 Sacele 91

36 Ulmeni Ulmeni 5.127 5.127 4.793 4.161 4.577 274,62 233,43 85,20 37 Unirea Unirea / Oltina 2.756 2.756 2.513 2.182 2.400 143,99 122,39 44,67

38 Valea Argovei

Valea Argovei 1.371

2.414 2.448 2.125 2.338 140,26 119,22 43,52 Silistea 703

Vladiceasca 275 Ostrovu 65

39 Vasilati Vasilati 3.461

4.276 4.054 3.519 3.871 232,28 197,44 72,06 Nuci 389 Popesti 426

Total 166.162 166.162 165.392 143.581 157.939 9.476,35 8.054,90 2.940,04 Tabel 3.3: Rezumat sisteme apa uzata zona ruralaaglomerari > 2.000 p.e in 2018

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

25

In cazul zonelor rurale ramase, namolul va fi colectat de la fose septice si/sau haznale. Tabelul 3.4 prezinta productia de namol de la fosele septice, in cazul zonelor rurale ramase. Calculul se bazeaza pe recensamantul din 2011, iar in timp ce populatia poate suferi modificari, se presupune ca numarul de locuinte va fi acelasi. Media gospodariilor este de 2,83 persoane (numar medie persoane pe gospodarie in cazul comunelor, Recensamant Romania 2011), iar fiecare gospodarie este deservita de o fosa septica cu volum de 3,6m3 si este golita o data pe an. Volumul total al acestui tip de namol este estimat ca fiind 28.803m3/an. Luand in considerare 4% continut substanta uscata solida, cantitatea de namol rezultata de la fosele septice este estimata la 1.112tone/an substanta solida uscata.

Comuna Sat Studiu

populatie 2010

Recensamant populatie

2011

Populatie 2018

0,2% scadere anuala

Recensamant 2011 Nr.

gospodarii Volum (m) 1 Cascioarele Cascioarele 1.869 1.869 1.878 1.630 664 2.390 2 Crivat Crivat 2.246 2.246 2.161 1.880 751 2.704

Dichiseni

Dichiseni 379

1.643 1.691 1.475 567 2.041 Satnoieni 428 3 Coslogeni 836

Frasinet

Frasinet 355

1.733 1.747 1.520 727 2.617

Danesti 385 Luptatori 469

Frasinetul de Jos 337

Curatesti 149 4 Tariceni 38

Gurbanesti

Gurbanesti 535

1.382 1.267 1.105 536 1.930

Cotofanca 377 Preasna 292

5 Valea Presnei 178

Luica Luica 1.664

2.080 2.145 1.865 759 2.732 6 Valea Stanii 416

Nicolae Balcescu

Nicolae Balcescu 975

1.568 1.695 1.475 621 2.236

Fantana Doamnei 456

7 Paicu 137 8 Stefan Voda Stefan Voda 2.482 2.482 2.166 1.880 761 2.740

Ulmu Ulmu/Furei 1.146

1.513 1.501 1.305 699 2.516 9 Zimbru 367

Vlad Tepes

Vlad Tepes

2.249 2.249 2.185 1.900 895 3.222 10 Mihai Viteazu

Total 18.765 18.765 18.436 16.036 6.980 25.128

*Luand in considerare volumul fosei septic de 3,6m golit o data pe an

Tabel 3.4: Rezumat zone rurale productia de namol de la fose septice

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

26

3.4 Namoluri provenite de la statii de tratare apa

3.4.1 Pretratare Chiciu Exceptand sistemul de alimentare cu apa din zona urbana Calarasi urban, partea principala a sistemului de alimentare cu apa in judet se realizeaza prin intermediul apelor subterane prin puturi forate.

La Chiciu se afla o statie de pretratare, in apropiere de punctul de captare din Dunare. Apa este supusa sedimentarii inainte de pompare catre magistrala Calarasi. Reziduurile sunt pompate la o statie de deshidratare unde este tratata prin centrifugare pentru a realiza 25% continut de substante solide uscate (75% umiditate). Cantitatile de namol variaza functie de calitatea apei brute si volumele pompate.

Urmatoarele estimari sunt cele ale cantitatile de substante solide uscate la 25% substante solide uscate:

0,54m3/h pentru 135 zile/an 1,7m3/h pentru 170 zile/an 4,65m3/h pentru 60 zile/an

Incarcarea maxima zilnica este estimata la 12,9m3/zi.

Productia totala este estimata la 15.382m3/an la 25% substante solide uscate sau 3.846 tone substante solide uscate/an.

3.4.2 Statia de tratare ape in Calarasi Tratarea se realizeaza in principal prin filtrare a nisipului si adaugarea carbunelui activ granular. Namolul apare de la procesul de spalare al filtrelor. Namolul este deshidratat prin centrifugare pana la 25% substanta uscata solida (75% umiditate). Volumul de namol este estimat la 1 m3/zi la 25% substanta uscata solida sau 91 tone substanta uscata solida pe an.

3.5 Calitate namol

3.5.1 Calitate namol in Romania Ca parte a pregatirii Managementului Strategiei Nationale pentru namolul din Romania, au fost colectate si analizate namoluri de la 96 statii existente de tratare a apelor uzate. Aceste rezultate sunt prezentate in Tabelele 2.4 si 2.5 din cadrul acestei Strategii, iar calitatea namolului de la statiile de tratare ape este descrisa in Tabelul 2.6 din cadrul acestui document.

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

27

Valorile medii ale metalelor grele sunt situate in limitele prescrise (OM 344/2004) desi in cazul a catorva statii au existat unele depasiri de limita.

Media concentratiilor de nutrienti a fost considerata ca fiind tipica pentru namolurile de epurare avand 3,5% azot, 1% fosfor si 0,2% potasiu. In cazul namolurilor umede, nutrientii sunt aproximativ 10% din cei pentru namolul de epurare. Continutul organic este scazut (aproximativ 5%), iar concentratiile de metale grele sunt de asemenea scazute.

3.5.2 Calitatea namolului din judetul Calarasi In cursul a doua luni, au fost prelevate cinci probe de namol de epurare. Au fost realizate in timpul lunii martie 2013, prelevarea de probe si analize a namolului deshidratat de la noile statii de tratare ape uzate din Calarasi si Oltenita, odata ce acesteau au fost operationale. In cazul statiilor de la Urziceni si Fundulea, acestea nefiind finalizate, nu au fost disponibile probe de namol. Totusi, a fost prelevata o proba de namol de la statia existenta/veche din Urziceni. Tabelul 3.5 de mai jos sintetizeaza rezultatele testelor de namol pentru namolul prelevat in data de 22.03.2013.

Nr.

Crt.

Parametru Unitate Rezultate Metoda de testare

U C O

1 pH - 7,24 6,58 6,72 SR EN 12176/2000

2 Materie

organica

% 31,14 63,86 72,98 SR EN 12879-02

3 Umiditate % 53,11 89,47 86,38 SR EN 12880/2002

4 Cd mg/kg s.u.

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

28

In continuare, au fost prelevate probe de namol de la statiile noi din Calarasi si Oltenita in data de 30.05. 2013. Aceste rezultate sunt prezentate in Tabelul 3.6:

Nr.

Crt.

Parametru Unitate Rezultate Metoda de testare

C O

1 pH - 8,26 7,56 SR EN 12176/2000

2 Materie organica % 46,37 66,91 SR EN 12879-02

3 Umiditate % 73,47 85,49 SR EN 12880/2002

4 Cd mg/kg s.u.

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

29

ca inca nu a fost realizata optimizarea procedurilor de deshidratare. Valorile umiditatii in perioada lunii mai variaza intre 73,47% (Calarasi) si 85,49% (Oltenita). In schimb, continutul substantelor solide uscate este de 26,53% (Calarasi) si 14,51% (Oltenita). Rezultatele din mai pentru Calarasi au inregistrat valoarea necesara, anume 22% substanta uscata solida, in timp ce Oltenita a fost cu putin mai bine decat rezultatele din martie.

Valorile pentru metalele grele prescrise inclusiv cadmiu, nichel, crom, mercur, zinc, cupru, cobalt si arsenic se incadreaza corespunzator in limitele Decretului 344/2004.

In luna mai 2013 au fost prelevate probe, namolul fiind testat pentru nutrienti. Valorile totale de azot (N) variaza intre 3.000mg/kgsubstante solide uscate (Calarasi) si 16.022mg/kg substante solide uscate (Oltenita). Acestea sunt echivalente cu 0,3% pana la 1,6%, respectiv, fiind mai scazute fata de valoarea general acceptata de 3%.

Valorile totale de fosfor (P) variaza intre 14.004mg/kg substante uscate solide (Oltenita) si 20.636mg/kg substante solide uscate (Calarasi). Acestea sunt echivalente cu 1,4% pana la 2,0%, respectiv, ceea ce reprezinta o valoare un pic mai mare decat de obicei (1%), indicand o buna indepartare a fosforului la fiecare statie de tratare.

Valorile de potasiu (K) sunt relativ consistente variind intre 9,067mg/kg substante solide uscate (Oltenita) si 10.732mg/kg subtante solide uscate (Calarasi). Acestea sunt echivalent cu 0,9% pana la 1,1% respectiv, fiind valori mai ridicate decat in mod normal.

3.6 Namoluri evacuate la depozitele de deseuri

3.6.1 Practici actuale In prezent, namolurile de la statiile de tratare ape uzate din Calarasi si Oltenita precum si de la statia de pretratare apa Chiciusi de la statia de tratare apa Calarasi sunt evacuate la un depozit de deseuri municipal din Ciocanesti.

Amplasamentul depozitului de deseuri din Ciocanesti se afla la25km distanta de Calarasi si la 47km de Oltenita.

Statiile de la Fundulea si Urziceni inca nu sunt finalizate, cu toate acestea, este probabil ca depozitul de deseuri sa fie locul ales pentru evacuare namol, in ceea ce priveste prima faza imediata al acestui proces.

3.6.2 Evacuarea namolului la depozitul de deseu ca optiune viitoare Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a unor directive a fost transpusa in legislatia romana (Lege Nr. 211/2011) si este supusa intrarii in vigoare din 25.12.2011.

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

30

Aceasta reglementeaza planificarea managementului deseurilor in Romania. Au fost aprobate opt Planuri Regionale de Gestionare a Deseurilor prin Ordin Nr. 1499/2006 al Ministerului Integrarii Europene si Ordin Nr. 1364/2006 al Ministerului Mediului.

Reducerea cantitatilor de desuri evacuate la depozitul de deseuri este o prioritate pentru Romania. In conformitate cu normele convenite cu UE referitor la dezafectarea sau conformitatea depozitelor existente de deseuri, toate depozitele ce prezinta neregului trebuie inchise pana in 2017. Prin urmare, 26 terenuri depozitare deseuri au fost inchise in 2010, 6 au fost scoase din functiune in 2011, 21 in 2012 si, in 2013, alte trei depozite de deseuri vor fi inchise.

Exista inca 49 depozite de deseuri ce necesita a fi inchise pana in 2017. Cu toate acestea, in conformitate cu Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor, sunt in curs de dezvoltare noi amplasamente pentru depozitele de deseuri de inginerie, inclusiv unul in Calarasi.

Romania (Legea Nr. 211/2011) are ca obiectiv de realizat, reducerea a 50% din evacuarea deseurilor in depozitele de deseuri pana in anul 2020 impreuna cu 50% reciclare, avand acelasi termen, anul 2020.

Numarul redus de amplasamente a depozitelor de deseuri si obiectivul de reducere a 50% privind reducerea evacuarii deseurilor pana in 2020, va insemna ca depozitarea deseurilor va fi mai putin disponibila pentru eliminarea namolului de epurare. Aceasta chestiune va aparea in momentul in care cantitatile de namol de epurare pentru eliminare vor creste datorita noilor statii care sunt recent/curent puse in functiune si statiilor ce apartin de orasele mici ce trebuie finalizate pana in 2018.

Deseurile din Categoria 5, subcategoria 5.1 din Tabelul 2 Obiective specifice de strategie pentru anumite debite de ape uzate din cadrul Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, Ministerul Mediului si Managementul Apelor, includ namolul de epurare urban sub titlul Deseuri Biodegradabile. Principalul obiectiv, sub acest titlu, este de a reduce cantitatea deseurilor biodegradabile prin reciclare si procesare (reducerea cantitatii de materie organica a deseurilor cu scopul de a reduce cantitatea de levigat si a gazelor depozitelor de deseuri).

Regulamentul ce guverneaza utilizarea noilor depozite de deseuri va necesita de asemenea ca deseurile precum namolurile sa fie deshidratate pana la cel putin 35% substanta solida uscata (Capitol 2.5.5 Strategia Nationalade Management pentru Namoluri in Romania Rezumat), insemnand ca namolurile prezente cu 22% substanta solida uscata nu va fi acceptata in viitor in depozitele de deseuri.

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

31

In termeni practici si economici, este dificila eliminarea evacuarii pe termen scurt in depozititele de deseuri, deoarece gasirea altor alternative va necesita timp. Cu toate acestea, optiunile de a recicla si/sau refolosi namolurile trebuie luate ca prioritare fata de eliminarea la depozitele de deseuri, si trebuie stabilite pana in 2020.

Aceste optiuni sunt revizuite in subcapitolul 3.7, de mai jos.

3.7 Revizuire initiala asupra altor optiuni folosite in tratarea si eliminarea namolului

3.7.1 Situatia existenta Ecoaqua SA Calarasi este operatorul regional ce furnizeaza serviciile de apa si canalizare. Asa cum s-a mentionat in subcapitolul 3.1 de mai sus, au fost sau vor fi puse in curand in functiune sase noi statii de epurare a apelor uzate. Pana la finalul anului 2018, pot fi puse in functiune inca alte 40 statii de epurare ape uzate pentru a deservi populatia echivalenta de 2.000 p.e sau mai mare. Capitolul 7 al acestui raport va analiza capacitatea (extinderea) facilitatilor de tratare a namolului ce vor trebui asigurate acestor locatii mai mici si daca namolul va trebui transportat catre statii mai mari pentru tratament ulterior. Acest capitol asigura analiza initiala a optiunilor posibile pentru reutilizarea namolului/biosolidelor pentru a inventaria intr-o lista scurta optiunile Judetului Calarasi.

3.7.2 Optiuni generale de eliminare a namolului Luand in considerare cantitatea mare de namol de epurare generata anual in Europa, exista un acord general in ceea ce priveste evaluarea utilizarii benefice a namolului de epurare. Inainte de optiunile de eliminare, stabilizarea biosolidelor este prioritara pentru ca acestea nu trebuie sa fie nociv omului, trebuie sa fie inactiv biologic, sa nu aiba miros puternic, si sa fie acceptabile din punct de vedere estetic. Procesele de tratare ce vor stabiliza namolul la standarde acceptabile sunt descrise in subcapitolul 3.5.

In conformitate cu ierarhia europeana a managementului de namol, agricultura reprezinta calea principala a reutilizarii produselor biosolide, silvicultura fiind alternativa, iar imbunatatirile funciare fiind rezerva. In acest sens, piata agricola va trebui dezvoltata, produsele sa fie acceptate, iar acestea vor necesita timp. Judetul Calarasi are ca avantaj fata de restul, existenta unui areal agricol mare in regiune. Aceasta este o baza solida de la care se poate dezvolta utilizarea biosolidelor pe terenuri agricole si pentru a forma o piata durabila.

Cateva dintre tratarile principale si optiunile de eliminare sunt prezentate in Tabelul 3.7, ce listeaza cele mai importante conditionari, faza de separare si optiunile de inversare disponibile tratarii namolului, si, dupa care, arata cum poate fi namolul integrat sau exclus din circuitul materiei. Dezvoltarea durabila si ierarhia deseurilor necesita integrarea

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

32

materiei, acolo unde este posibil, iar tratarea namolului ar trebui aplicata pentru realizarea acesteia eficient din punct de vedere al costului.

Optiunile disponibile pentru utilizarea si eliminarea namolului, beneficiile practice ale acestora si constrangerile pot fi sintetizate astfel:

In cazul optiunilor de utilizare a terenului, nivelele relative ale tehnologiei de tratare si costului depind de constrangerile aplicate catre utilizarea terenului in chestiune.

In cazul utilizarii agricole, va fi o nevoie sporita de a folosi tratari avansate pentru asigurarea indepartarii a patogenilor in vederea reasigurarii comerciantilor cu amanuntul si publicului. Adoptarea unor astfel de masuri prin stabilirea acordurilor cu comerciantii cu amanuntul poate fi vitala pentru asigurarea rutei agricole. (ca in cazul Marii Britanii, ex. Matricea folosirii in siguranta a namolurilor).

Cu toate acestea, piata de desfacere agricola este inca vulnerabila publicitatii negative; este de asemenea voluntara, fermierii fiind neobligati sa accepte produse biosolide.

Tabel 3.7: Optiuni de eliminare a namolului Optiuni Beneficii Constrangeri Optiuni de utilizare a namolului pe baza de teren Agricultura Politica Voluntar Reclamatie Nutrienti Vulnerabil Silvicultura Materie organica Solicitare variabila Cost mic/tehnologie inferioara Calitate Amenitate Impact Horticultura Competitie

Optiuni de utilizare a namoluluipe baza de combustibil Incinerare Energia Verde Perceptia publica Combustibil suplimentar pt Costuri transport (site) Planuri de control control putere si procese Proces continuu Costuri Gazificare Emisii Eliminare cenusa

Optiuni evacuare namol pe baza de depozite deseuri Depozit deseuri Costuri mici Emisii gaz - Mono Tehnologie inferioara Levigat - Evacuare (mono si depozit deseuri) Umplere si netratare Subprodus Recuperare sporita CH4 Pierdere resurse Pierdere spatiu Optiuni evacuare namol pe baza de apa Ape de suprafata Costuri mici Contaminanti

Tehnologie inferioara Nutrienti

Productivitate biologica Perceptie Fixare CO2

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

33

3.7.3 Recomandari privind reutilizarea namolului/Eliminare preluata din Strategia Nationala de Gestionare a Namolului din Romania Subcapitolul 2.9 din cadrul Strategiei Nationale de Gestionare a Namolului din Romania sintetizeaza optiunile in privinta tratarii/eliminarii namolului. Constatarile principale sunt dupa cum urmeaza:

Dispunerea in depozite de deseuri sau langa site-ul unei Statii de Epurare Ape Uzate (SEAU) nu este durabila pe termen lung

Dispunerea cu deseurile solide la groapa de gunoi nu este durabila pe termen lung. Totusi este de asteptat ca dispunerea catre gropile de gunoi sa ramana cea mai vabila optiune pana cand vor fi dezvoltate alternative si pana in 2020.

Co-procesarea namolului pentru folosirea in fabricarea cimentului poate fi o optiune fezabila depinzand de economie. Namolul poate fi de asemenea folosit ca un substitut de combustibil in fabricile de ciment.

E de asteptat ca folosirea namolului in agricultura sa devina din ce in ce mai comuna si mai putin scumpa acolo unde exista o disponibilitate adecvata de pamant agricol. Aceasta va inlocui in mod gradual dispunerea namolului la groapa de gunoi pe o perioada pana in 2019.

Unde este fezabil, namolul va trebui stabilizat prin tratare anaeroba si deshidratat pentru a facilita manipularea si transportul.

3.7.4 Reutilizarea biosolidelor in agricultura ca posibila optiune

3.7.4.1 Introducere O serie de aspecte legislative solicita nevoia gasirii metodelor alternative care sa se ocupe de namolurile de epurare altele decat cele prezente si de a determina implicarea reutilizarii benefice in cadrul managementului namolului. Ierarhia europeana a gestionarii namolului se bazeaza pe urmatoarele strategii de reutilizare benefica:

Utilizarea in agricultura Imbunatatiri funciare Recuperarea energiei

Prezentul raport va propune, prin urmare, strategii compatibile cu aceasta ierarhie. Definitia biosolidelor, asa cum este prezentata in subcapitolul 1.3, este produsul secundar organic rezultat in urma tratarii apelor uzate urbane, ex. namolul care, prin tratare la un standard aprobat, poate fi benefic folosit ca ingrasamant sau ameliorator de sol in agricultura. Nivelurile de tratare sunt in asa fel incat produsele biosolide indeplinesc cerintele stricte ale Regulii 503 a Agentiei de Protectie a Mediului SUA si este clasificat ca namol Clasa A.

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

34

Tratarea apelor reziduale umane si depunerea produsului de namol in depozitele de deseuri intrerupe ciclul nutrientilor. Majoritatea nutrientilor nefolositi proveniti de la digestia umana sunt continuti in biosolide, fiind un ingrasamant bun, ca si in cazul namolului agricol, folosirea acestora in agricultura asigura mijloacele de finalizare a ciclului de nutrienti. Prin urmare, utilizarea biosolidelor in agricultura este considerata metoda cea mai durabila si adecvata mediului de gestionare a namolului, cu conditia ca piata de desfacere agricola sa poata fi dezvoltata in conformitate cu legislatia si codurile de bune practici.

Utilizarea in agricultura ar fi cea mai indicata metoda in gestionarea produsului de namol si aceasta va fi prima luata in considerare. Viabilitatea conceptului, va fi analizata in detaliu in capitolul 4 al acestui raport. Indiferent de situatiile ce pot avea loc pe piata de desfacere agricola, este importanta existenta pietelor alternative si disponibile de desfacere agricola pentru reutilizarea namolului de epurare. Procesul de tratare selectat pentru tratarea namolului de epurare va lua in considerare cerintele cailor de reutilizare alternativa sau de rezerva. Silvicultura si imbunatatirile funciare sunt considerate, in general, ca fiind alternativele de baza ale terenurilor. Metodele alternative de gestionare a namolului sunt discutate mai tarziu in acest capitol.

Namolul netratat provenit de la apele uzate poate contine o varietate de contaminanti de la surse antropice inclusiv microorganisme, metale grele si o gama de micropoluanti organici.

Doar namolul pasteurizat care indeplineste standardul strict prevazut in Decretul 344/2004 va fi considerat adecvat pentru utilizarea in agricultura. Tratarea realizata cu cel putin unul din procesele aprobate, la care se face referire in Capitolul 6, va garanta ca produsul de biosolid va indeplini standardul necesar. Aceste procese de tratare reduc patogenii si pot modifica continutul de azot si fosfor din namol. Continutul de metale grele nu va fi modificat.

3.7.4.2 Utilizarea terenurilor In incercarea de a identifica cele mai adecvate terenuri pentru reutilizarea produselor biosolide, a fost intreprinsa o analiza a utilizarii terenurilor din judetul Calarasi. Prima utilizare a terenurilor in judetul Calarasi a fost in agricultura cu industrializare scazuta sau inexistenta (istoric au existat metale ce tin de industrie). Sursa principala de angajare apartine zonei agricole si a serviciilor industriale din Calarasi si a altor orase ce deservesc zonele inconjuratoare.

Judetul are o suprafata de 5.088km2 din care 4.266km2 este suprafata agricola. Din aceasta suprafata agricola, 97,5% este teren arabil, 1,3% pasuni si fanete si 1,2% vii si livezi. Terenul arabil este, in mare parte, orientat catre cereale (grau si orz), oleaginoase (seminte de rapita si floarea soarelui) si alte culturi (soia, legume, sfecla de zahar, lucerna), (Calarasi

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

35

A window to the Danube, Colegiul National Barbu Stirbei, Calarasi). Solul este considerat a fi fertil cu conditii meteorologice favorabile. Tinand cont ca 84% din judet este utilizat in agricultura (cu precadere terenuri arabile), exista un mare potential pentru reutilizarea biosolidelor in agricultura.

3.7.4.3 Topografie si apa de suprafata Judetul Calarasi este situat la nord de fluviul Dunarea. La 8km amonte de municipiul Calarasi, fluviul Danarea este divizat in doua brate, Borcea si Dunarea Veche. Bratul, ce inconjoara Balta Borcea, este singura conexiune hidraulica intre cele doua brate importante. In partea centrala a judetului, se gasesc cei mai importanti afluenti ai Dunarii, raurile Berza si Mostistea. Partea cea mai de vest a judetului este drenata de raurile Arges (dupa confluenta cu raul Dambovita la Budesti). Lacul Calarasi este un lac natural de 656 ha.

Topografia este dominata de campii si lunci intercalate de vaile raurilor si coline ocazionale. Cele mai importante forme de relief includ campia de sud a Baraganului, lunca Dunarii si Balta Borcea. Peste 5-10m de nivelul marii se gasesc depozite aluvionale a fluviului Dunarea si a bratului Borcea. Majoritatea terenurilor din judet sunt plate cu altitudini variind intre 25 si 50m peste nivelul marii.

3.7.4.4 Ape subterane Apele subterane ce primesc ape si contaminanti rapid si usor prin filtrare de la suprafata sunt mult mai vulnerabile decat apele subterane ce se afla sub stratul permeabil. Vulnerabilitatea acviferilor din Calarasi este considerata a fi mare datorita utilizarii intense a ingrasamintelor de-a lungul timpului pentru a sprijini activitatile extinse in agricultura. Acest aspect este analizat indeaproape in capitolul 4. Mobilitatea ridicata si levigatul de nitrat reprezinta o amenintare pentru apele subterane. Fosforul nefiind usor extras de la suprafata solului, prin urmare, acesta prezinta o amenintare mai mica pentru calitatea apelor subterane decat pentru azot. Cu toate acestea, trebuie acordata atentie pentru a putea proteja apele subterane in judetul Calarasi de contaminarea cu nitrati sau alti poluanti, acestea fiind o sursa primara de alimentare cu apa si fiind de calitate superioara.

3.7.4.5 Consideratii asupra necesarului de nutrienti Imprastierea neadecvata sau exagerata a desurilor animaliere si a biolidelor pe terenuri poate duce la poluarea apelor subterane si de suprafata. Pentru ca utilizarea agicola atat a biosolidelor cat si a deseurilor animaliere sa fie sustenabila, trebuie evitata utilizarea terenurilor nepotrivite aplicarii ingrasamintelor.

In termeni generali, sunt doi factori principali ce limiteaza aplicarea biosolidelor. In primul rand, din perspectiva aplicarii nutrientilor, biosolidele (sau orice alt ingrasamant bogat in fosfor) nu ar trebui aplicat pe un teren ce detine concentratii mari de fosfor. In general, solurile pot accepta doar o catitate limitata de fosfor. Odata cu atingerea acestui nivel,

________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

36

excesul aplicat este spalat in cursurile de apa sau poate fi altfel risipit. Aceasta este o pierdere inutila a resurselor si o degradare potentiala a mediului in ceeea ce priveste poluarea apei. Prin urmare, este recomandat ca pentru imprastierea oricarui ingrasamant, inclusiv biosolide, pe teren cu concentratii mari de fosfat sa fie controlate si sa se evite orice zona cu potential de risc. Peisajul relativ plat a celei mai mari parti a judetului, favorizeaza aparitia acestui risc. In al doilea rand, exista cateva constrangeri fizice in cazul terenurilor, ce impiedica imprastierea ingrasamintelor bogate in nutrienti, precum biosolidele. Acestea sunt prezentate sumar, astfel: Vulnerabilitatea apei subterane Panta terenului Protejarea apei de suprafata Protejarea ecosistemului terestru

Acestea sunt analizate in detaliu in capitolul 4.

Datorita continutului ridicat de nutrienti, produsele biosolide nu ar trebui imprastiate, in cazul in care exista posibilitatea u