OBSERVATOR URBAN

ROMÂNIA 2010

Octombrie 2010

Metodologie

Volumul eșantionului: 1.136 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivelul

populației urbane din România ;

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,0%, la o probabilitate de 95%;

Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI

Ancheta de teren: 22-25 octombrie 2010

Despre Observator Urban

Observator Urban este un demers de cercetare interogativ-descriptiv-

prospectiv care are ca scop determinarea și măsurarea indicatorilor de

calitate a vieții în marile orașe din România

Datele culese și prelucrate permit descrierea stării actuale a comunității

urbane în funcție de indicatorii de calitate a vieții selectați în vederea

construirii unui management eficient a administrației locale. Finalitatea

datelor obținute se transpune într-o bună guvernare a comunității în sensul

dezvoltării acesteia și co-implicării cetățenilor în viața comunității.

Studiul a fost construit, în această primă fază, pe dimensiuni esențiale

pentru a determina percepții asupra unui set esențial de indicatori de

calitate a vieții și anume: satisfacția vieții, condițiile de locuire, accesul la

serviciile publice, satisfacția față de utilitățile publice, gradul de participare

socială, percepții asupra nivelului de de ordine publică/siguranță publică,

participarea la cultură, sport, petrecerea timpului liber/loisir, educaţie,

satisfacția față de administrația locală, percepții și opinii asupra taxelor și

impozitelor locale.

Studiul reprezintă o modalitate complexă și eficientă de obținere a

feedback-ului cetățenilor cu privire la satisfacția lor față de orașul în care

trăiesc și, pentru că are la bază instrumente complexe de evaluare și

monitorizare permanentă a stării comunității, Institutul Român pentru

Evaluare și Strategie îl propune administrațiilor locale din România.

Pe viitor, proiectul va fi realizat în parteneriat public-privat fiind eligibil

pentru finanțare din fonduri europene.

Constatări generaleprivind calitatea vieții în mediul urban:

OPTIMISM

Optimismul locuitorilor din mediu urban este rezervat, dar pare să fie mai ridicat decât celperceput în sondajele anterioare la nivel național. Deși 57% de declară nemulțumiți, 43%sunt totuși mulțumiți de felul în care trăiesc. Pesimismul este clar manifestat când evorba de viitor, 61% dintre români considerând că se așteaptă să trăiască mai rău înurmătorul an, față de 14% care speră să trăiască mai bine.

PERCEPȚIA ORAȘULUI

Există o asociere pozitivă a emoțiilor cu orașul în care românii trăiesc. “Respect,mândrie, acasă, prietenie, căldură” sunt cuvintele cel mai frecvent invocate, chiar dacă60% din actualii locuitori ai orașelor nu s-au născut în localitățile cu pricina.

Românii sunt mulțumiți de estetica peisajului urbanistic (72%), curățenia orașului (70%),administrarea spațiilor verzi (75%), dar sunt nemulțumiți de modul de gestionare asituației persoanelor fără adăpost (57%) și de modul de reabilitare a clădirilor istorice(45%).

CONSULTARE. IMPLICARE CIVICĂ

Asociativitatea și nivelul de implicare civică a românilor sunt în general foarte scăzute.Doar 4% dintre locuitorii din urban sunt membri ai unei asociații, iar 6%, membri ai unuipartid politic.

Însă există un potențial civic care, dacă este stimulat, poate deveni manifest. Astfel,dacă ar exista un comitet consultativ care să identifice problemele cu care se confruntăorașul, aproape 52% din cetățeni (26% - sigur, 26%- probabil) s-ar implica în rezolvareaproblemelor urbei, în calitate de membru al acestui comitet.

AUTORITĂȚI LOCALE

Încrederea în autoritățile locale este în general scăzută, fiind situată la un nivel de 25%pentru primărie, 21% pentru Consiliul Local , 31% pentru Consiliul Județean și 21%pentru Prefectură. Deși nivelul încrederii în autoritățile locale este într-adevăr foartescăzut, fiind definit și conjunctural în raport cu impactul crizei și a măsurilor decombatere a crizei, el este oricum cu aproape zece puncte mai ridicat față de încredereaîn instituțiile centrale (guvern, parlament, instituția prezidențială), confirmată în sondajelepublice din octombrie 2010.

Primarii au o vizibilitate ridicată, 87% dintre locuitorii din mediul urban cunoscând numeleacestora. În contrast însă, viceprimarii sunt cunoscuți de numai 35% dintre locuitori.Presa locală (47%) și televiziunea (45% sunt principalele surse de informare despreactivitatea Primăriei, fiind urmate de Internet (12%) și discuțiile cu prietenii și familia(17%).

Activitatea primarilor este preponderent apreciată pozitiv, 68% dintre respondențideclarându-se mulțumiți de aceștia.

CIRCULAȚIE URBANĂ

Cele mai importante motive de insatisfacție privind circulația în marile orașe suntgenerate de modul în care administrația locală asigură locuri de parcare (46%),nerespectarea regulilor de circulație (39%), amenajarea trotuarelor și a spațiilor detraversare pentru pietoni (39%) și siguranța în mijloacele de transport în comun (26%).Locuitorii orașelor apreciază politica edililor privind acoperirea zonelor orașului prin rutelede transport (58%), punctualitatea (52%) și dotarea mijloacelor de transport (47%).

Sunt vizibile și apreciate eforturile autorităților locale privind îmbunătățirea siguranței înmijloacele de transport în comun (45%) și amenajarea trotuarelor și a spațiilor detraversare pentru pietoni (50%).

SIGURANȚĂ PUBLICĂ

Unul din șase români din mediul urban a fost victima unui furt, iar unul din zece, victimaunei înșelăciuni. De asemenea, unul din șapte români a fost victima unei insulte sau aunei calomnii. În aceste condiții, 59% dintre locuitorii orașelor sunt preocupați serios destarea de nesiguranță generată de infracționalitate. Cu toate acestea, numai 11% dintreromâni consideră că infracționalitatea este mai mare în orașul lor decât în alte orașe, iar53% consideră că infracționalitatea este chiar mai mică, ceea ce ne face să credem că șipercepția mediatică a infracționalității generale este responsabilă de sentimentul denesiguranță.

Polițiștii comunitari, polițiștii și jandarmii se bucură de o apreciere pozitivă din partea aaproape 60% din populație, în timp ce numai 41% din respondenți sunt mulțumiți deactivitatea judecătorilor și procurorilor.

SĂNĂTATE

Unul din patru români din mediul urban apelează la medic cel puțin o dată pe lună, iarunul din cinci români nu a fost niciodată la medic. Profesionalismul medicilor și alasistentelor medicale, grija acestora față de pacienți sunt apreciate în mod deosebit demajoritatea respondenților. Românii sunt în general nemulțumiți de dotarea spitalelor,numărul redus de medici și asistente medicale și, parțial, de indiferența personaluluimedical. Lipsa de experiență cu alte sisteme medicale explică favorabilitatea crescută.

LOCUIRE

Peste 92% din locuitorii mediului urban sunt proprietari ai imobilelor în care locuiesc,doar 4% dintre aceștia fiind chiriași. Unul din zece români s-a mutat în locuință nouădupă 1990, iar aproape trei sferturi din aceștia locuiesc în imobile construite în perioadacomunistă. Metoda preferată de cumpărare a fost preponderent cu banii jos, doar unuldin cinci români apelând la un credit bancar. Doar 12% dintre respondenți au declarat căintenționează să își schimbe locuința în următorii doi ani.

FISCALITATE LOCALĂ

Deși nivelul taxelor este apreciat ca fiind în general ridicat (61%), 41% dintre respondențiar fi de acord cu introducerea unor taxe pentru dezvoltarea infrastructurii sau a altorproiecte comunitare.

POZIȚIONARE SOCIALĂ. LOCUL DE MUNCĂ

Există o distribuție echilibrată privind autopercepția și poziționarea pe axa sărăcie-bogăție. Astfel, 35% consideră că se situează undeva în zona de mijloc, 31% apreciazăcă se situează în zona celor mai degrabă bogați, în timp ce restul se poziționează submedie, în zona celor care se autoidentifică ca fiind mai degrabă săraci.

Principalele nemulțumiri legate de locul muncă vizează nivelul scăzut al veniturilor (43%)și posibilitatea redusă de avansare în carieră (26%). Românii din mediul urban sunt îngeneral mulțumiți de celelalte aspecte care țin de locul de muncă (condiții, colectiv,program de lucru etc.).

Cât de mulțumit sunteți, în general, de modul în care trăiți?

Cum credeți că veți trăi în următorii ani?

În ultimul an, cât de des ați apelat la serviciile medicale dinlocalitate (medic de familie, policlinică, spitale etc.)?

Cât de mulțumit sunteți de…?

În general, cât de mulțumit sunteți de…?

Dumneavoastră sunteți proprietar sau chiriaș al imobilului în care locuiți în prezent?

Când a fost construită locuința pe care o detineți?

Gândindu-vă la modul în care ați devenit proprietarul locuinței, în care dintre categoriile de mai jos vă încadrați?

Intenționați să vă schimbați locuința în următorii 2 ani?

În orice societate, unii oameni se consideră bogați și altii săraci. Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte sărac, iar 10 înseamnă foarte bogat, unde credeți că vă situați dumneavoastră?

Cât de mulțumit sunteți de…?

Gândindu-vă la facilitățile de transport și circulație dinlocalitate, cât de mulțumit sunteți de…?

Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte proastă activitate și 10 foarte bună activitate, cum evaluați activitatea Primăriei?

Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte proastă activitate și 10 foarte bună activitate, cum evaluați activitatea Consiliului Local?

MEDIA

5,24

MEDIA

5,15

Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte proastă activitate și 10 foarte bună activitate, cum evaluați activitatea Consiliului Județean?

Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte proastă activitate și 10 foarte bună activitate, cum evaluați activitatea Prefecturii?

MEDIA

5,17

MEDIA

5,19

Cât de mulțumit sunteți de…?

Câtă încredere aveți în următoarele instituții?

Pe o scalã de la 1 la 10, unde 1 înseamnã deloc corupt, iar 10 înseamnã foarte corupt, unde considerați cã se situeazã profesia/funcția de…?

Pe o scalã de la 1 la 10, unde 1 înseamnã deloc corupt, iar 10 înseamnã foarte corupt, unde considerați cã se situeazã profesia/funcția de…?

Dumneavoastră știți cum se numește actualul primar al orașului dumneavoastră?

Cât de mulțumit sunteți de activitatea actualului primar?

Dumneavoastră știți cum se numește un viceprimar al orașului dumneavoastră?

Cât de mulțumit sunteți de activitatea viceprimarului cunoscut?

Cum apreciați dumneavoastră impozitele din oraș?

Dacă în localitatea dumneavoastră s-ar introduce un impozit facultativ pentru dezvoltarea rețelei locale de drumuri și șosele, dumneavoastră ați fi dispus să îl plătiți?

De unde vă informați despre activitatea Primarului și a Consiliului Local în general?

Dumneavoastră sau cineva din familia dvs. a trecut vreodată printr-un incident de genul…?

Răspuns multiplu

Răspuns multiplu

Gândindu-vă la siguranța cetățeanului, în ce măsură sunteți îngrijorat de infracționalitatea din orașul în care locuiți?

Comparativ cu alte orașe similare din România, credeți că în orașul dumneavoastră numărul infracțiunilor este mai mare, la fel sau mai mic?

Cât de mulțumit sunteți de modul în care următoarele organe ale ordinii publice își fac datoria?

Gândindu-vă la mediul înconjurător din localitate, cât de mulțumit sunteți de…?

Dumneavoastră v-ați născut în orasul în care locuiți în momentul de față?

În ce măsură cuvintele următoare caracterizează ce simțiți pentru orașul dumneavoastră?

Dacă în localitate ar exista un comitet urban cu funcția de a identifica problemele principale cu care se confruntă orașul, dumneavoastră ați fi dispus să deveniți membru?

Dumneavoastră sunteți membru al …?

Răspuns multiplu

La ultimele alegeri pentru funcția de primar al orașului în care locuiți, candidatul susținut de dumneavoastră a câștigat sau a pierdut alegerile?

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de primar în orașul dumneavoastră, cu cine ați vota?

Răspuns multiplu

La ultimele alegeri pentru funcția de primar al orașului în care locuiți, candidatul susținut de dumneavoastră a câștigat sau a pierdut alegerile? * Gender, Vârstă

Sex Vârstă

Masculin Feminin 18 - 35 ani 36 - 50 ani 51 - 65 anipeste 65

de ani

La ultimele alegeri

pentru functia de

primar al orasului în

care locuiti, candidatul

sustinut de

dumneavoastră a

câstigat sau a pierdut

alegerile?

A câstigat 53,9% 60,5% 42,5% 54,5% 57,7% 75,9%

A pierdut 24,8% 18,7% 21,7% 25,4% 21,7% 13,8%

Nu am votat 12,1% 8,4% 21,7% 8,1% 8,1% 7,8%

Nu răspund 9,3% 12,4% 14,2% 12,0% 12,5% 2,6%

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

La ultimele alegeri pentru funcția de primar al orașului în care locuiti, candidatul susținut de dumneavoastră a câștigat sau a pierdut alegerile? * Școlaritate, Etnie

Ultima scoală absolvită Nationalitatea

Fără scoală,

scoală

generală

Liceu,

profesională,

postliceală

Colegiu,

facultate,

postunivers

itare

RomânăMaghi

arăAlta

La ultimele alegeri

pentru functia de primar

al orasului în care

locuiti, candidatul

sustinut de

dumneavoastră a

câstigat sau a pierdut

alegerile?

A câstigat 38,2% 60,4% 57,3% 57,8% 50,0%100,0

%

A pierdut 22,4% 20,1% 26,6% 21,0% 29,2% -

Nu am votat 6,6% 10,7% 9,7% 9,4% 20,8% -

Nu răspund 32,9% 8,7% 6,5% 11,8% - -

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%100,0

%

100,0

%

La ultimele alegeri pentru funcția de primar al orașului în care locuiti, candidatul susținut de dumneavoastră a câștigat sau a pierdut alegerile? * Venit, Regiune

Venitul Regiunea

Fără

venit

1-750

RON

751-1500

RON

1501-

2500

RON

Peste

2500

RON

Transilva

nia

Banat

Sud

Bucuresti

Dobroge

a

Moldova

La ultimele alegeri

pentru functia de

primar al orasului în

care locuiti,

candidatul sustinut

de dumneavoastră

a câstigat sau a

pierdut alegerile?

A câstigat 47,6% 66,7% 62,7% 75,3% 44,8% 58,8% 48,4% 70,2%

A pierdut 17,5% 16,7% 25,0% 19,6% 41,4% 24,3% 23,8% 11,9%

Nu am

votat17,5% 10,5% 8,3% 5,2% 10,3% 13,2% 10,2% 4,0%

Nu

răspund17,5% 6,2% 4,0% - 3,4% 3,7% 17,6% 13,9%

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de primar în orașul dumneavoastră, cu cine ați vota? * Gender, Vârstă

Sex Vârstă

Masculin Feminin 18 - 35 ani 36 - 50 ani 51 - 65 anipeste 65 de

ani

Dacă duminica

viitoare ar avea

loc alegeri

pentru functia

de primar în

orasul

dumneavoastră

, cu cine ati

vota?

Cu actualul

primar32,0% 39,9% 35,1% 36,3% 33,6% 44,8%

Nu votez 18,4% 8,2% 27,8% 8,2% 10,5% 11,5%

Indecis 41,2% 38,4% 22,7% 44,0% 44,1% 37,5%

Nu răspund 8,5% 13,5% 14,4% 11,5% 11,8% 6,3%

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de primar în orașul dumneavoastră, cu cine ați vota? * Școlaritate, naționalitate

Ultima scoală absolvită Nationalitatea

Fără scoală,

scoală

generală

Liceu,

profesională

, postliceală

Colegiu,

facultate,

postuniversi

tare

Română Maghiară Alta

Dacă duminica

viitoare ar avea loc

alegeri pentru functia

de primar în orasul

dumneavoastră, cu

cine ati vota?

Cu actualul

primar34,4% 37,9% 30,7% 34,9% 61,5% -

Nu votez 6,3% 12,3% 18,8% 13,0% 10,3% -

Indecis 23,4% 40,6% 45,5% 40,5% 28,2% 33,3%

Nu răspund 35,9% 9,2% 5,0% 11,7% - 66,7%

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de primar în orașul dumneavoastră, cu cine ați vota? Venit, Regiuni

Venitul Regiunea

Fără

venit

1-750

RON

751-1500

RON

1501-

2500

RON

Peste

2500

RON

Transilva

nia+Bana

t

Sud+Buc

uresti+D

obrogea

Moldova

Dacă

duminica

viitoare ar

avea loc

alegeri

pentru

functia de

primar în

orasul

dumneavoast

ră, cu cine ati

vota?

Cu actualul

primar35,7% 47,3% 36,0% 40,0% 39,6% 43,1% 26,5% 39,1%

Nu votez 25,0% 5,3% 12,0% 16,7% 20,8% 10,0% 20,9% 5,1%

Indecis 32,1% 41,2% 48,4% 40,0% 39,6% 40,8% 35,8% 43,5%

Nu răspund 7,1% 6,1% 3,6% 3,3% - 6,2% 16,7% 12,3%

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Suntem un think tank independent

Funcționăm ca un laborator de idei și cercetare consacrat problematicilor de interes public

Furnizăm o producție originală de idei, reflecție și consultanță

Ne menținem autonomia intelectuală și nu ne asociem grupurilor de interese specifice

Venim cu soluții și propunem politici publice

Suntem o platformă pentru de schimb de idei și comunicare publică

Urmărim animarea dezbaterii publice pe teme importante

Suntem interesați de impactul public al ideilor și proiectarea viitorului

Președintele IRES este Prof.univ.dr. Vasile Sebastian Dâncu

Calea Turzii 150, 400495 Cluj Napoca, Tel. 0364.860.001, Fax 0364.860.003,

www.ires.com.ro

office@ires.com.ro