RAPORT privind IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI …arpmag.anpm.ro/upload/41747_SC Gamma Poultry SRL,...

INFIINTARE FERMA PUI DE CARNE ______________________________________________________________________________________

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1

RAPORT privind

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

INFIINTARE FERMA PUI DE CARNE

Activitate: CRESTERE PASARILOR

Amplasare: COMUNA Cornesti, JUD. Dambovita

ROMANIA Data: iulie 2011


2


1. INFORMATII GENERALE 1.1 DATE GENERALE PRIVIND PROIECTUL 1.1.1 Denumirea proiectului “INFIINTARE FERMA PUI DE CARNE” apartinand SC GAMMA POULTRY SRL LOC. Sat Bujoreanca, Comuna Cornesti, NC 70048 , judetul Dambovita. Prin proiect, se urmareste infiintare a unei ferme de pui de carne cu o capacitate de 3 hale avand o suprafata utila de 1680 mp fiecare, utilizand tehnologia de crestere la sol.. SC GAMMA POULTRY SRL doreste initierea si dezvoltarea activitatii companiei prin implementarea unui proiect de infiintare a unei ferme de pui de carne, utilizand tehnologia de crestere la sol, in incinta fermei va fi amplasata si un sistem fotovoltaic de producere a energiei electrice alternative din surse regenerabile cu o putere medie orara anula de 32 KWh. 1.1.2 Titularul de proiect Titular S.C. GAMMA POULTRY S.R.L.

Numar de Ordine in Registrul Comertului: J15/624/2009,

Adresa titularului Sediul social: Sat Tartasesti com. Tartasesti, Corp C12, jud Dambovita

ReprezentanŃi legali/împuterniciŃi, cu date de identificare.

Administrator: Marin Ionela Alina

1.1.3 Elaboratorul Raportului privind Impactul asupra Mediului Lucrarea a fost intocmita de ing Sevastita Vraciu tel. 0722674890, avand nr. de inregistrare 362/17.02.2011 in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI.


3


1.2 DESCRIEREA SUCCINTA A PROIECTULUI 1.2.1 Context Obiectivul propus a se realiza face parte din proiectul „Infiintare ferma pui de carne ”, proiect ce va fi cofinantat prin Planul National de Dezvoltare Rurala (P.N.D.R.), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) si din surse proprii ale beneficiarului. SC GAMMA POULTRY SRL doreste initierea si dezvoltarea activitatii companiei prin implementarea unui proiect de infiintare a unei ferme de pui de carne, utilizand tehnologia de crestere la sol, in incinta fermei va fi amplasata si un sistem fotovoltaic de producere a energiei electrice alternative din surse regenerabile cu o putere medie orara anuala de 32 KWh. Situatia actuala Investitia este amplasata in localitatea Cornesti, judetul Dambovita , sat Bujoreanca, nr cadastral 70048. .

Obiective Noua investitie, are in componenta doua sectiuni, si anume:

� sectiunea zootehnica, in care se propune infiintarea unei ferme de pui de carne alcatuita din 3 hale de crestere a pasarilor cu o capacitate de 31920 cap/hala/ serie.

� sectiunea obtinere de energie din surse regenerabile, cu o putere medie orara anuala de 32 KWh.

Investitia este structurata pe urmatoarele directii principale: � Construirea a 3 hale de crestere pui carne cu suprafata de 1680 mp cu regimul de

inaltime 3.80 la coama, in interiorul carora se vor amplasa utilaje si echipamente specifice pentru cresterea puilor de carne, cu o densitate de 19 pui/mp.

� Amplasarea pe cladirile hale panouri fotovoltaice pentru capatarea de energie solara si convertirea acesteia in energie electrica alternativa

� Construirea unui filtru sanitar la intrarea in incinta, necesar echiparii personalului care deserveste ferma de pui

� amplasarea unei gospodarii de apa si incendiu � amplasarea unei fose vidanjabile destinata filtrului sanitar al fermei � amplasarea unui punct de transformare

BILANT TERITORIAL EXISTENT SI PROPUS: • SuprafaŃa terenului = 17500 mp • Suprafata construita existenta = 0 • Suprafata construita propusa = 6041.16 mp • Suprafata desfasurata propusa = 6041.16 mp • P.O.T. existent = 0 % • C.U.T. existent = 0 • P.O.T. propus = 34.52 % • C.U.T. propus = 0,35


4


Accesul in incinta se face din drumul de exploatare nr. 684, aflat in partea de vest a terenului. Terenul are urmatoarele vecinatati:

-la Nord: persoana particulara- Arsenie Petre -la Est: Terit Jud Prahova -la Sud: persoana particulara- Oprea Dumitru -la Vest: DE 684/1, SC Agroli Group SRL

Descrierea investitiei Obiectul 1 – hala pui carne 1 Obiectul 2 – hala pui carne 2 Obiectul 3 – hala pui carne 3 Hala pui carne Date generale despre construcŃie: - Suprafetele ocupate de o hala sunt:

• S construita =1848,67 mp • S desfasurata= 1848,67 mp

- H max la coama = 3.80 m (de la cota CTA) - Cota teren amenajat (CTA) = ±0,00 m Structura Infrastructura se va realizata intr-un singur sistem - fundatii izolate din beton armat sub stalpii metalici si grinzi de fundare perimetrale. Suprastructura este compusa din structura metalica, cadru metalic (stalpi si grinzi), o nava de 14.7 m, pane acoperis si rigle pereti din profile laminate; Acoperis – in 2 ape, cu panouri tip sandwich, cu izolatie termica in functie de necesitatile tehnologice, montate pe pane metalice; Adiacent se afla 2 constructii usoare care sustin elementele de racire, una dintre ele avand deasemenea rolul de adapostire a echipamentelor de medicatie si asigurare nivel constant de presiune al apei si o constructie usoara care adaposteste tabloul electric si automatizarea instalatiilor. Anvelopanta cladirii (inchiderile exterioare) Peretii sunt din panouri sandwich cu spuma poliuretanica cu grosimi de 80 mm montate pe rigle metalice. Invelitoarea constructiei Este un sistem multistrat format din: - Panouri sandwich; - Pane metalice de sustinere a panourilor sandwich si a panourilor fotovoltaice ; - Profile laminate. Captarea apelor din precipitatii Prin jgheaburi de φ 150 mm si burlane de φ 100 mm. Acestea vor fi din tabla zincata vopsita in camp electrostatic. Sistemul de jgheaburi va fi ecranat de o pazie din sistem de panouri triplu strat, fixat pe console metalice. Inaltimea libera va fi de 2.50m la nivelul streasinii Finisajele interioare si respectarea conditiilor de igiena


5


a) Pardoseli – din beton elicopterizat , impermeabile, usor de curatat si dezinfectat b) Pereti - cu suprafete netede, usor de curatat si dezinfectat, durabili si impermeabili,

de culoare deschisa, din panouri termoizolante. c) Tavane - netede, usor de curatat si dezinfectat, durabili si impermeabili, de culoare

deschisa, din panouri termoizolante. Tamplaria exterioara va fi din aluminiu cu geam termopan (acolo unde se impune) Obiectul 4 – platforma dejectii primare Constructie supraterana din beton armat monolit, pereti si radier, armate cu o retea dubla constituita din bare independente. Peretii la interior se vor tencui cu un strat de mortar special impermeabil, iar la exterior se va aplica o tencuiala sclivisita. Platforma va avea una dintre laturi libera pentru manipulare usoara si inaltimea peretilor exteriori de 2,7 m Obiectul 5 – post de transformare Solutia de alimentare cu energie electrica se propune sa se realizeaze printr-un post de transformare de 100 KVA, amplasat la limita proprietatii, racordat in bucla pe partea de medie tensiune la reteaua de transport din zona. Cabina prefabricata din beton armat, montata pe un radier din beton armat. Obiectul 6 – gospodarie de apa si incendiu Apa potabila este asigurata dintr-o gospodarie de apa proprie. Gospodaria de apa va contine un put de mare adancime ce va fi forat in urma unui studiu hidrologic, un grup de pompare care sa asigure presiunea necesara, un hidrofor de mentinere a presiunii, un rezervor bicompartimentat cu o capacitate totala de 100 mc din care o rezerva intangibila pentru incendiu de 80 mc si 20 mc pentru consumul zilnic. Reteaua de distributie se va executa cu materiale agreeate pentru acest scop si va fi supusa probelor de presiune inainte de exploatare. Gospodaria de apa este imprejmuita, beneficiind de o zona de protectie sanitara, iar echipamentele sunt asezate intr-un spatiu inchis si sigur. Putul forat este inchis la partea superioara si are marginile ridicate fata de niveul solului, pentru a preintampina scurgerea de ape pluviale. Gospodaria de apa se intretine dupa un program de mentenanta, iar calitatea apei se monitorizeaza urmand o procedura scrisa. Obiectul 7 – fosa vidanjabila Constructie subterana cu pereti din beton armat de 20 cm grosime , placa din beton armat de 15 cm grosime , realizata pe un radier general de 25 cm grosime, finisata la interior prin tencuire cu mortar bicomponent hidrofug. Obiectul 8 – filtru sanitar Date generale despre construcŃie: Suprafetele ocupate sunt: S construita parter = 15.15 mp S desfasurata= 15.15 mp Structura Infrastructura se va realizata intr-un singur sistem- fundatii continue din BA Suprastructura este compusa din zidarie autoportanta.


6


Anvelopanta cladirii (inchiderile exterioare) Peretii sunt din zidarie. Invelitoarea constructiei Acoperis – in 2 ape, cu tabla cutata, montata pe pane de lemn Captarea apelor din precipitatii Prin jgheaburi de φ 150 mm si burlane de φ 100 mm. Acestea vor fi din tabla zincata vopsita in camp electrostatic. Finisajele interioare si respectarea conditiilor de igiena

Pardoseli – din placi ceramice de trafic intens Pereti – vopsea lavabila Tavane – vopsea lavabila

Tamplaria exterioara (gurile de admisie) va fi din aluminiu cu geam termopan. Obiectul 9 – Imprejmuire Structura gardului este formata din stalpi din teava zincata , pe fundaŃii izolate, legati intre ei cu panouri din plasa bordurata galvanizata. Inaltimea supraterana va fi de 2 m. Portile pentru acces auto si cea pentru acces persoane sunt panouri de confecŃii metalice din bara rectangulara si panouri din plasa bordurata. Deschiderea portii auto se va face electric si comandata de la punctul de control acces. Sistemul fotovoltaic de producere a energiei alternative din surse regenerabile -panouri solare -energie verde; Echipamente/instalatii ce se vor achizitiona prin proiect:

1 Linii de furajare cu hranitori 12

2 Linii de adapare cu picuratori 15 3 Tranportor de furaj 3 4 Buncar furaj 3 5 Sistem de ventilatie ( microclimat), componenta:

5.1 Sistem de exhaustare a aerului 3 5.2 Sistem de admisie aer proaspart 3 5.3 Sistem de incalzire 3 5.4 Sistem de comanda microclimat 3 5.5 Alarma 3 5.6 Sistem de iluminat 3 5.7 Sistem de racire a aerului cu sistem PAD 3

6 Dulap electric complet 3 7 Sistem fotovoltaic 1

7.1 module fotovoltaice 200 w 1000 7.2 sistem prindere pv 1000 7.3 invertor 10000 tl 20 7.4 controller 1 7.5 cablu 200 7.6 conectori 4000 8 Post transformare 1 9 Pompa submersibila 2 10 Hidrofor 1


7


Proiectul apartinand S.C. GAMMA POULTRY S.R.L.va realiza infiintarea activitatii de crestere a puilor de carne la nivelul Normelor si Directivelor Uniunii Europene in domeniul cresterii puilor de carne, respectand in acelasi timp si legislatia in vigoare. Indeplinirea standardelor de calitate a produselor agricole, a celor de protectie a mediului, de igiena si bunastare a animalelor reprezinta un obiectiv principal al S.C. GAMMA POULTRY S.R.L. Totodata, proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole, respectand atat standardele nationale cat si pe cele comunitare, precum si indeplinind obiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu. Situatia in urma realizarii proiectului Dupa efectaurea lucrarilor de executie a halelor din ferma si dotarea acestora cu echipamente performante, capacitatea de productie va fi de 95760 cap/serie. Ferma avicola este incadrata in categoria de activitati pct. 17. InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor de curte sau a porcinelor având cel puŃin: a) 85.000 de locuri pentru creşterea păsărilor de carne, respectiv 60.000 de locuri pentru păsări ouătoare pe lista din Anexa 1 a HG 445/2010 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Dupa 01.01.2012 normele sanitar veterinare si pentru bunastrarea animalelor prevad noi conditii pentru cresterea puilor de carne la sol. Halele vor fi dotate cu instalatii de adapostire a pasarilor (inclusiv incalzire, ventilare si iluminat), adapare, furajare, colectare si eliminare a dejectiilor si celorlalte deseuri, conforme cu cerintele celor mai bune tehnici disponibile, iar exploatarea acestor instalatii (activitatea din ferma) va fi in deplina conformare cu toate cerintele care decurg din OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006. 1.2.2 Faza de constructie Prin proiect se propune achizitionarea urmatoarelor utilaje: - SISTEM FURAJARE CU HRĂNITORI - 12 BUC Asigura accesul fiecarui pui la necesarul de furaj. Sistemul va fi unul durabil, uşor de întreŃinut şi curăŃat. Toate părŃile sunt confecŃionate din oŃel inoxidabil , otel galvanizat sau material plastic de inalta densitate cu excepŃia spiralei. În concordanŃă cu planul de amplasare a halei se va o distanŃă a hrănitorilor pe tub de : 1,50 m / 1,00 m / 0,75 m. Nivelul de furaj din fiecare hrănitoare poate fi ajustat cu uşurinŃă ceea ce va duce la o conversie mai bună a hranei. Sistemul de eliberare rapidă oferă posibilitatea unei ajustări rapide după prima săptămână de creştere. Pentru prevenirea loviturilor la piept hrănitoarele pot fi montate oscilant pe tub. - LINII DE ADĂPARE CU NIPLU PICURĂTOR – 15 BUC


8


Asigura furnizarea unui debit marit de apa puilor din hala . Sistemul de adăpare cu niplu picurător combină furnizarea unui debit mărit de apă cu un mediu ambiant mai uscat în hală. Modelul de niplu va fi unul te de calitate superioară cu ac gros din oŃel inoxidabil, cu acŃionare laterală de 360°, fără garnitură, fără arc. Sistemul constă per linie din: Set de pornire cu regulator de presiune pentru ajustarea fină a presiunii pe linie de adăpare, inclusiv aerisitor de capăt Tuburi de adăpare cu secŃiune dreptunghiulară. Complet cu nipluri, cupe, conectori, tub de stabilizare, suspendare şi componente de conectare. Sistem manual cu troliu plasat la peretele halei, complete cu scripeŃi etc. Material de suspendare la o distanŃă de 3.00 metri.

- TRANSPORTOR DE FURAJ – 3 buc Transportorul de furaje va furniza hrana de la siloz până în hala de creştere a păsărilor. Hrana va ajunge prin cădere, în punctul de cădere care poate fi de tip deschis sau închis, în sistemul de furajare. Un întrerupător va porni transportorul în mod automat în momentul în care pâlniile interioare ( hranitorii) sunt goale. Sistemul este de asemenea dotat cu un întrerupător de siguranŃă plasat în partea superioară a unitate de antrenare. - BUNCARUL DE FURAJE – 3 BUC Un bun sistem de hrănire începe cu o instalaŃie de stocare pentru fiecare hală. Vom utiliza o capacitate de stocare de aproximativ 4 până la 7-8 zile. Dimensiunea silozului este dată de consumul zilnic de furaj şi timpul de stocare cerut. Greutatea medie a volumului de hrană este de aproximativ 0.65 tone/m3. Silozul va fi confecŃionat din tablă cutată galvanizată cu rezistenŃă mare la efort. - SISTEM DE VENTILATIE ( MICROCLIMAT) - 1 BUC Un bun sistem de ventilaŃie oferă păsărilor oxigen şi aer proaspăt, praful, amoniacul şi dioxidul de carbon sunt eliminate , iar vaporii de apă sunt extraşi din aer şi reziduuri. Căldura trebuie conservată în sezonul rece şi trebuie asigurată răcire în sezonul cald. Printr-o ventilaŃie bine dimensionată se poate îmbunătăŃii numărul de păsări pe hală. De asemenea va rezulta o uniformizare a creşterii păsărilor, scăderea îmbolnăvirilor şi mortalităŃii prin eliminarea zonelor umede unde se pot dezvolta bacteriile.

• SISTEM DE EXHAUSTARE A AERULUI - 3 BUC Exhaustarea aerului viciat din interiorul halei se face pe capatul halei unde sunt amplasate ventilatoarele. Evacuarea aerului uzat se realizează cu ventilatoare cu turaŃie fixă şi cu vantilatoare cu turaŃie variabilă.

• SISTEM DE ADMISIE AER PROASPAT – 3 BUC Admisia de aer se face prin lateral prin intermediul unor clapete de admisie speciale. Acestea sunt comandate de către un troliu central printr-un cablu de oŃel.

• SISTEM DE INCALZIRE - 3 BUC


9


Asigura incalzirea in hala pe timp rece. Creşterea temperaturii halelor pentru creşterea puilor se realizează, cu eleveuze cu gaz. Pornirea şi oprirea sistemelor de încălzire este comandată de termostate si de un sistem automat de reglare a temperaturii.

• SISTEM DE COMANDA MICROCLIMAT Controleaza intregul microclimat si are posbilitatea de programare /comanda pentru :

� consumul de furaj � cantitatea de furaj din silozul( buncarul exterior) � consumul de apa � programul de lumina � alimentarea cu furaje � deschiderea-inchiderea admisiilor de aer � pornirea/oprirea ventilatoarelor, inclusiv variatia de turatie pentru cele c turatie

variabila � greutatea pasarilor � oprirea/pornirea eleveiozelor � controlul programului de temperatura pentru tot ciclul � controlul programului de ventilatie pentru tot ciclul � alarmare, stocare date

• ALARMA Anunta depasirea valorilor de temperatura

• SISTEM DE ILUMINARE – 3 buc asigura iluminatul interior in hala , necesarul de lumina al puilor, si este alcatuit din becuri dispuse pe 3 linii Iluminatul interior al spaŃiilor de creştere se realizează cu becuri fluorescente sau cu incandescenta . Pentru alimentarea cu energie electrică se folosesc linii de transport aeriene sau subterane.

• SISTEM DE RACIRE A AERULUI CU SISTEM PAD - 3 buc

Asigura racirea aerului in incinta. Climatizarea spaŃiilor de creştere este strict controlată pentru a asigura o temperatură constantă functie de ziua din ciclul de productie

- DULAP ELECTRIC COMPLET – 3 buc Necesar pentru protejarea tabloului electric -SISTEM FOTOVOLTAIC – 1 buc Necesar pentru obtinerea energiei electrice prin convertirea energiei solare

• MODULE FOTOVOLTAICE 200W -1000 BUC Necesar pentru capatarea energiei solare

• SISTEM PRINDERE PV- 1000 buc Montarea moduleleor fotovolatice pe acoperisul cladirilor


10


• INVERTOR 10000 TL - 20 buc Necesar pentru convertirea energiei solare in energie electrica

• CONTROLLER - 1 buc Necesar pentru monitorizarea energiei

• CABLU - 200 ML Necesar pentru conectarea componentelor sistemului

• CONECTORI - 4000 buc Necesar pentru conectarea cablurilor

– POST DE TRANSFORMARE 1 buc Postul de transformare este parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice - POMPA SUBMERSIBILA – 2 buc Necesara pentru extragerea apei din putul de mare adancime - HIDROFOR 1 buc Sistem de alimentare destinat pentru alimentarea cu apa sub presiune in regim automat a incintelor in care se utilizeaza Caracteristici tehnice si functionale:

-LINII DE FURAJARE CU HRANITORI - 12 buc

Destinatie: asigura accesul fiecarui pui la necesarul de furaj Componenta minimala si caracteristici tehnice: - suspendate - dotate cu dispozitiv anticatarare pasari - prevazute cu senzori electrici pt fiecare linie si protectii termice pt motoare - executie in conformitate cu normele CEE -LINII DE ADAPARE CU PICURATORI - 15 buc

Destinatie: asigura furnizarea unui debit marit de apa puilor din hala Componenta minimala si caracteristici tehnice: - suspendate - prevazute cu : regulatoare de presiune de linie montate la jumatatea halei ( reglarea presiuni in functie de varsta pasarilor) - profilul din aluminiu , anticatarare pasari - dotate cu: - sistem de reglare a presiunii - apometru cu contacte electrice - dozator de medicamente - filtru decantor - executie in conformitate cu normele CEE


11


-TRANSPORTOR DE FURAJ - 3 buc

Destinatie: transportarea furajului din buncarul exterior in buncarasele de pe liniile de furajjare Componenta minimala si caracteristici tehnice: - prevazut cu motor de 0.75 kW - executie in conformitate cu normele CEE

-BUNCAR FURAJ - 3 buc

Destinatie: stocare furaje necesare procesului de crestere pasari Componenta minimala si caracteristici tehnice: - confectionat din tabla galvanizata - capacitate: 20-30 mc - dotat cu: - scara de vizitare - incarcare pneumatica - celule de cantarire care se conecteaz la computer - executie in conformitate cu normele CEE -SISTEM DE VENTILATIE ( MICROCLIMAT)- 3 buc

Destinatie: controlul circulatiei aerului pentru creearea si mentinerea automatizata a temperaturii de 16-18 grade C Componenta minimala si caracteristici tehnice: - adimisia aerului pt ventilatia tunel se face prin jaluzele montate in peretii laterali - clapelede admisie sa se monteze pe cei 2 pereti laterali ai halei - incaalzirea sa se faca cu radianti suspendati in hala - componenta: – 3 buc – Sistem de exhaustare a aerului – 3 buc – Sistem de admisie aer proaspat – 3 buc – Sistem de incalzire – 3 buc – Sistem de comanda microclimat – 3 buc – Alarma – 3 buc – Sistem de iluminat – 3 buc – Sistem de racire a aerului cu sistem PAD - executie in conformitate cu normele CEE

-SISTEM DE EXHAUSTARE A AERULUI - 3 buc

Destinatie: evacuarea aerului viciat din halel de crestere Componenta minimala si caracteristici tehnice: - dotat cu: - 4 ventilatoare de coama - tubulatura din plastic - clapa de inchidere a tubulaturii, actionata prin intermediul unui servomotor - placa de recuperare pt apa de ploaie - 9 ventilatoare montate pe fronton - protectii termice pt motoare - executie in conformitate cu normele CEE


12


-SISTEM DE ADMISIE AER PROASPAT-3 buc

Destinatie: admisia de aer se face prin lateral prin intermediul unor supape de admisie speciale. Acestea sunt comandate de către un troliu central printr-un cablu de oŃel Componenta minimala si caracteristici tehnice: - componenta: - 112 clape de admisie tip flansa - plansa antivibrari - 14 jaluzele pt ventilatia de vara - constructie din material termoizolant - prevazut cu actionare centralizata - executie in conformitate cu normele CEE

-SISTEM DE INCALZIRE- 3 buc

Destinatie: asigura incalzirea in hala pe timp rece Componenta minimala si caracteristici tehnice: - dotat cu 24 elemente radiante, suspendate - comanda prin calculator - executie in conformitate cu normele CEE -SISTEM DE COMANDA MICROCLIMAT-3 buc

Destinatie: controleaza in totalitate climatizarea in hala (control microclimat,, monitorizare consum apa, control sistem de cantarire buncar exterior , control alarma, posbilitatea transefrului de date catre un computer central , ventilatie minima) Componenta minimala si caracteristici tehnice: - dotat cu: - senzori de temperatura interioara si exterioara - senzor de umiditate - comutator pt actionarea grupelor de ventilatie - cablaj electric pt echipamente - cantar pt pasari - executie in conformitate cu normele CEE

- ALARMA - 3 buc

Destinatie: anunta depasirea valorilor de temperatura Componenta minimala si caracteristici tehnice: - dotata cu: - termostat de siguranta pt alarma - sirena exterioara - executie in conformitate cu normele CEE - SISTEM DE ILUMINAT - 3 buc

Destinatie: asigura iluminatul interior in hala Componenta minimala si caracteristici tehnice: - prevazut cu 3 linii de lumina cu becuri - executie in conformitate cu normele CEE


13


-SISTEM DE RACIRE A AERULUI CU SISTEM PAD -3 buc

Destinatie: asigura tracirea aerului in incinta Componenta minimala si caracteristici tehnice: - prevazut cu sistem cu faguri pt racirea aerului in fata jaluzelelor - dotat cu: - 2 pompe de recirculare a apei - protectii pompe - executie in conformitate cu normele CEE

-DULAP ELECTRIC COMPLET - 3 buc

Destinatie:protejarea tabloului electric Componenta minimala si caracteristici tehnice: - executie in conformitate cu normele CEE

-SISTEM FOTOVOLTAIC - 1 buc

Destinatie: obtinerea energiei electrice prin convertirea energiei solare Componenta minimala si caracteristici tehnice: - executie in conformitate cu normele CEE - MODULE FOTOVOLTAICE- 1000 buc –200W

Destinatie: capatarea energiei solare Componenta minimala si caracteristici tehnice: - executie in conformitate cu normele CEE - SISTEM PRINDERE PV - 1000 buc

Destinatie: Montarea moduleleor fotovolatice pe acoperisul cladirilor Componenta minimala si caracteristici tehnice: - executie in conformitate cu normele CEE - INVERTOR 10000 TL - 20 buc

Destinatie: convertirea energiei solare in energie electrica Componenta minimala si caracteristici tehnice: - executie in conformitate cu normele CEE -CONTROLLER - 1 buc

Destinatie: monitorizarea energiei Componenta minimala si caracteristici tehnice: - executie in conformitate cu normele CEE -CABLU - 200 ML

Destinatie: conectarea componentelor sistemului Componenta minimala si caracteristici tehnice: - executie in conformitate cu normele CEE


14


-CONECTORI -4000 ML

Destinatie: conectarea cablurilor Componenta minimala si caracteristici tehnice: - executie in conformitate cu normele CEE -POST DE TRANSFORMARE - 1 buc

Destinatie: postul de transformare este parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice Componenta minimala si caracteristici tehnice: - capacitate: 100 KVA - executie in conformitate cu normele CEE

-POMPA SUBMERSIBILA -2 buc

Destinatie: extragerea apei potabile din puturile de mare adancime Componenta minimala si caracteristici tehnice: - debit: 30 l/min - executie in conformitate cu normele CEE - HIDROFOR - 1 buc

Destinatie destinat pentru alimentarea cu apa sub presiune in regim automat Componenta minimala si caracteristici tehnice: - capacitate: 100 l - executie in conformitate cu normele CEE CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR Noua investitie, are in componenta doua sectiuni, si anume: -sectiunea zootehnica, in care se propune infiintarea unei ferme de pui de carne alcatuita din 3 hale de crestere cu o capacitate de 31920 cap/ hala / serie. -unitate pentru obtinere de energie regenerabila-energie solara, cu o capacitate de 32 KW. Investitia este structurata pe urmatoarele directii principale: Investitia este structurata pe urmatoarele directii principale:

� Construirea a 3 hale de crestere pui carne cu suprafata de 1680 mp cu regimul

de inaltime 3.80 la coama , in interiorul carora se vor amplasa utilaje si echipamente specifice pentru cresterea puilor de carne , cu o densitate de 19

pui/ mp. � Amplasarea pe cladirile hale a 3000 mp panouri fotovoltaice pentru capatarea de

energie solara si convertirea acesteia in energie electrica alternativa

� Construirea unui filtru sanitar la intrarea in incinta, necesar echiparii personalului care deserveste ferma de pui

� amplasarea unei gospodarii de apa si incendiu � amplasarea unei fose vidanjabile destinata filtrului sanitar al fermei � amplasarea unui punct de transformare


15


INSTALATII INTERIOARE:

- Instalatie electrica: - reteaua de alimentare cu energie asigura legatura intre postul de transformare amplasat la limita proprietatii si consumatorii din incinta pe deoparte si intre sistemul de panouri fotovoltaice de producere a energiei electrice alternative din surse regenerabile si consumatorii din incinta, precum si iluminatul exterior al incintei

- Alimentare cu apa: Alimentarea cu apa se va face dintr-un put forat existent H put = 80 m. Debitul estimat capabil al putului va fi de q put = 2 -3 l/s, Putul va fi echipat cu o pompa submersibila, cu caracteristicile : Qp = 1,5 l/s ; Hp = 44 mcA P = 1,5 kw Forajul va fi prevazut cu o cabina din beton armat ingropata cu dimensiunile interioare Di = L x l x H = (2,30 x 1,85 x 2,60 ) m care protejeaza instalatiile hidraulice si electrice.

Apa potabila este asigurata dintr-o gospodarie de apa proprie. Gospodaria de apa va contine un put forat, un grup de pompare care sa asigure presiunea necesara, un hidrofor de mentinere a presiunii, un depozit bicompartimentat cu o capacitate totala de 100 mc din care o rezerva intangibila pentru incendiu de 80 mc si 20 mc pentru consumul zilnic. Gospodaria de apa este imprejmuita, beneficiind de o zona de protectie sanitara, iar echipamentele sunt asezate intr-un spatiu inchis si sigur. Putul forat este inchis la partea superioara si are marginile ridicate fata de niveul solului, pentru a preintampina scurgerea de ape pluviale. Gospodaria de apa se intretine dupa un program de mentenanta, iar calitatea apei se monitorizeaza urmand o procedura scrisa. Reteaua de distributie se va executa cu materiale agreate pentru acest scop si va fi spusa probelor de presiune inainte de exploatare. Functie de conditiile locale, conductele se vor amplasa sub aleile betonate sau pe zonele verzi din incinta. Conductele fiind de diametru relativ mici se pot monta in spatii limitate iar transeea in care se vor monta acestea va fi cu pereti-verticali cu o latime minima de 0,60 mm conform STAS 4163 si h min = 0,95 m. Reteaua va fi alcatuita din conducte de polietilena de inalta densitate PEID - PE 110 mm. Lungimea totala a retelei va fi de 60 m. In conformitate cu normativele in vigoare pe conductele retelei de distributie se prevad: - Hidranti de incendiu exteriori Dn 80 mm-2 buc; - Hidranti de incendiu interiori Dn 25 mm-2 buc;

Canalizarea :

Proiectarea retelei de canalizare este in concordanta cu standardele si normativele romanesti precum, si cu cerintele MLPTL si legislatia europeana in domeniul mediului. Canalizare exterioara formata din 3 inele separate : canalizare tehnologica, canalizare menajera si canalizare pluviala. Primele 2 inele se conexeaza in fosa vidanjabila . Apele pluviale de incinta sunt colectate prin canale si rigole si vor fi deversate pe spatiile verzi ale incintei.


16


- Retea de canalizare ape menajere printr-o conducta Dn 200 cu racord la fosa septica vidanjabila - Retea de canalizare ape tehnologice din procesul de igienizare a halelor de crestere prin retea de canalizare Dn 200 mm, cu racord la fosa septica vidanjabila. Fosa vindajabila are un volum util de 30 mc. Apele pluviale de incinta sunt colectate prin canale si rigole si vor fi deversate pe spatiile verzi ale incintei. Reteaua de canalizare va fi executata din tuburi de PVC cu mufa, Dn=110-200mm, cu imbinare cu garnitura de cauciuc si va fi pozata in pamant la adancimea minima de inghet pe un pat de nisip de 10 cm grosime. Pe traseul retelei sau prevazut camine de vizitare din beton cu capace din fonta, carosabile, cu garnituri de cauciuc si balama de inchidere. Lungimea totala a retelei de canalizare menajera L=100 ml Lungimea totala a retelei de canalizare tehnologica L=103 ml

PLATFORMĂ DE DEJECłII Colectarea si evacuarea gunoiului, materializat prin asternut permanent din hale se face mecanizat la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere. Dupa evacuarea din adaposturi, gunoiul este depozitat minim 6 luni, in vederea biosterilizarii pe platforma betonata de gunoi cu o capacitate de 1200 mc. Platforma este dotata cu pereti laterali betonati cu inaltime de 2.7 m, acoperita, pentru evitarea infiltrarii apelor pluviale. INSTALATII AFERENTE CONSTRUCTIILOR Sursa de apa O constituie acviferul cantonat in Stratele de Fratesti ce se va capta printr-un put forat la o adancime de H put = 80 m. Debitul estimat capabil al putului va fi de q put = 2 -3 l/s, Putul va fi echipat cu o pompa submersibila, cu caracteristicile : Qp = 1,5 l/s ; Hp = 44 mcA P = 1,5 kw Forajul va fi prevazut cu o cabina din beton armat ingropata cu dimensiunile interioare Di = L x l x H = (2,30 x 1,85 x 2,60 ) m care protejeaza instalatiile hidraulice si electrice. Aductiunea . Aductiune Put – Rezervor ; PEID – PE 80, De90 x 8,2 mm ; L = 25 m. Gospodarie de apa - 1 rezervor apa – bazin bicompartimentat din polipropilena ingropat, de 100 mc - hidrofor Qp =4 l/s Hp = 25 mCA P=2.2 kw Apa potabila este asigurata dintr-o gospodarie de apa proprie. Gospodaria de apa va contine un put forat, un grup de pompare care sa asigure presiunea necesara, un hidrofor de mentinere a presiunii, un depozit bicompartimentat cu o capacitate totala de 100 mc din care o rezerva intangibila pentru incendiu de 80 mc si 20 mc pentru consumul zilnic. Gospodaria de apa este imprejmuita, beneficiind de o zona de protectie sanitara, iar echipamentele sunt asezate intr-un spatiu inchis si sigur. Putul forat este inchis la partea


17


superioara si are marginile ridicate fata de nivelul solului, pentru a preintampina scurgerea de ape pluviale. Gospodaria de apa se intretine dupa un program de mentenanta, iar calitatea apei se monitorizeaza urmand o procedura scrisa. Retea de distributie a apei Reteaua de distributie se va executa cu materiale agreeate pentru acest scop si va fi spusa probelor de presiune inainte de exploatare. Functie de conditiile locale, conductele se vor amplasa sub aleile betonate sau pe zonele verzi din incinta. Conductele fiind de diametru relativ mici se pot monta in spatii limitate iar transeea in care se vor monta acestea va fi cu pereti-verticali cu o latime minima de 0,60 mm conform STAS 4163 si h min = 0,95 m. Reteaua va fi alcatuita din conducte de polietilena de inalta densitate PEID - PE 110 mm. Lungimea totala a retelei va fi de 60 m. In conformitate cu normativele in vigoare pe conducta retelei de hidranti se prevad: - Hidranti de incendiu exteriori Dn 80 mm-2 buc; - Hidranti de incendiu interiori Dn 25 mm-2 buc; Aparatura de masurare a debitului captat Pentru masurarea debitului captat s-au prevazut: - Contor de apa rece; Utilitati Alimentarea cu energie electrica se va realiza din reteaua electrica exterioara Alei si platforme carosabile Accesul la gospodaria de apa se face din reteaua de alei carosabile din incinta.

ReŃea de hidranŃi exteriori

Alimentarea retelelor se face dintr-un rezervor de apa pentru incendiu cu un volum de 80 mc Debitul instalatiei de stingere incendii cu hidranti de exterior este Qs = 5.0 l/s Timpul de functionare al instalatiei, conf. NP-086 – 180 min Rezerva de apa pentru stingerea incendiilor este formata dintr-un rezervor de 80 mc din care se asigura rezerva pentru hidranti de exterior pentru 3 ore. Pornirea pompelor de incendiu se face automat potrivit Normativ NP – 086 / 2005 prin montarea de manometre cu contact electric si posibilitatea de pornire manuala locala din statia de pompe. Oprirea pompelor de incendiu se face numai manual din statia de pompare. Acoperirea eventualelor pierderi de apa din instalatia de hidranti si mentinerea constanta a presiunii in instalatie se realizeaza cu cate o pompa pilot si cu un recipient de hidrofor. Conductele de apa din statia de pompare si din rezervorul de apa sunt executate cu tevi din otel protejate impotriva coroziunii cu grund, care vor fi izolate cu saltele din vata minerala cu impislitura din sticla, izolatia fiind protejata cu folie din aluminiu. Grupurile de pompare apa pentru stins incendii precum si celelalte echipamente din statia de pompare vor fi pozate pe fundatii din beton care vor avea inaltimea de H = 40,0 cm.


18


Se impune aceasta conditiie pentru a putea prevede o pompa de baza care sa evacueze apele provenite accidental in cazul avariilor. Toate trecerile prin peretii rezervorului se vor realiza prin intermediul pieselor de trecere etansa. Clopotele sistemelor de semnalizare se monteaza pe elementele de constructie verticale, de regula spre exterior sau astfel incat semnalul sa fie receptionat cu usurinta de ocupantii cladirii asigurindu-se si semnalizarea electrica (optica si acustica) la incaperea serviciului de pompieri sau la punctul de supraveghere permanent.

REłEA DE CANALIZARE

Proiectarea retelei de canalizare este in concordanta cu standardele si normativele romanesti precum, si cu cerintele MLPTL si legislatia europeana in domeniul mediului.

- Canalizare exterioara formata din 3 inele separate : canalizare tehnologica, canalizare menajera si canalizare pluviala. Primele 2 inele se conexeaza in fosa vidanjabila

- Apele pluviale de incinta sunt colectate prin canale si rigole si vor fi deversate pe spatiile verzi ale incintei.

- Retea de canalizare ape menajere printr-o conducta Dn 200 cu racord la fosa septica vidanjabila - Retea de canalizare ape tehnologice din procesul de igienizare a halelor de crestere prin retea de canalizare Dn 200 mm, cu racord la fosa septica vidanjabila. Fosa vindajabila are un volum util de 30 mc. - Instalatia de canalizare interioara s-a prevazut a se executa din tuburi de polipropilena cu diametre cuprinse intre 30 mm si 110 mm. De asemenea s-au prevazut pe coloane piese de curatire si dispozitive de aerisire automate din polipropilena. Pe coloanele de scurgere sunt prevazute piese de curatire inainte sau dupa derivatiile principale si in dreptul zonelor de schimbare a directiei Reteaua de canalizare va fi executata din tuburi de PVC cu mufa, Dn=110-200mm, cu imbinare cu garnitura de cauciuc si va fi pozata in pamant la adancimea minima de inghet pe un pat de nisip de 10 cm grosime. Pe traseul retelei sau prevazut camine de vizitare din beton cu capace din fonta, carosabile, cu garnituri de cauciuc si balama de inchidere. Lungimea totala a retelei de canalizare menajera L=100 ml Lungimea totala a retelei de canalizare tehnologica L=103 ml

1.2.3 Faza de functionare Productia se realizeaza in 3 hale de crestere a puilor de carne in sistem de crestere la sol, cu o capacitate totala de 574560 capete/an = 95760 cap/serie. Ciclul de productie dureaza un 6 saptamani. - Furaje in cantitati comparabile cu situatia existenta, adica: cca. 430 t/seria de

creştere pui; 2580 t/an nutreturi combinate. Apa: Se estimeaza un volum necesar anual de

- Volumul de apa de baut pentru pasari este cu cca. 724 m3/serie x 6 serii/an = 4344 m3/an..

- Volumul de apa de spalare hale este de 151,2 m3/an.


19


- Apa menajera: ferma va functiona cu un numar suplimentar de 4muncitori; rezulta deci un necesar de apa cu caracter menajer anual de cca. 87.60 m3 .

- Alte materiale: - dezinfectante: materiale cu destinatie pentru uz veterinar (VIROCID, si VIRKON) care

pot contine chimicale potential toxice si periculoase, in sensul OUG 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, modificata prin L451/2001 si L 324/2005; cantitatea utilizata va fi de cca. 240 l/ an; acestea vor fi utilizate in conformitate cu instructiunile inscrise in fisele de securitate corespunzatoare

- medicamente si vaccinuri: conform practicii sanitar-veterinare si pe baza prescriptiei medicului epizootolog 574560 doze/an

Utilitati: Alimentarea cu apa se va face dintr-un put forat existent H put = 80 m. Debitul estimat capabil al putului va fi de q put = 2 -3 l/s, Cantitatea de apa prelevata din subteran prin forajul propri se estimeaza a fi 4585 m3/an. Deseuri: Cantitatea de dejectii solide rezultate va fi de cca. 1260 tone/an la care se adauga asternutul uscat 110 t/an, in total 1370 t amestec; sistemul de gestionare a deseurilor se automatizeaza. 1.3 ALTE RESURSE Nu sunt necesare alte resurse. Suprafata de teren agricol necesar pentru aplicarea ca material fertilizant natural a asternutului uzat provenit de la ferma avicola va fi de cca. 201 ha in cazul in care se poate aplica o norma de 170 kgN/ha. Dejectiile, dupa o perioada de biosterilizare pe platforma de dejectii, dupa 3-6 luni vor fi distribuite catre terti in baza contractelor incheiate. 1.4 POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI Zgomot Surse de poluare fonica locala:

- ventilatoarele din halele de productie; - compresoare, statii de pompare etc.

Sursele de zgomt sunt datorate: - Descarcarii hranei din camioane in buncare; - Incarcarii si descarcarii pasarilor; - Trafic auto; - Instalatia de ventilatie. Zgomotul la limita amplasamentului este in limitele legale pentru zone cu folosinta industriala. Distanta mare face ca zgomotul sa nu fie sesizabil in zona locuita. Poluare biologica potentiala Activitatea unitatii se poate considera ca aceasta nu genereaza un impact semnificativ asupra mediului, prin emisiile de gaze de fermentatie in atmosfera sau prin infiltratii in sol si apa freatica.


20


In general, activitatile de crestere a animalelor pot facilita dezvoltarea insectelor si rozatoarelor, care constituie vectori de propagare a poluarii biologice. De asemenea, dejectiile care se aplica pe camp ca material fertilizant ar putea constitui o sursa de poluare bacteriologica. Eliminarea poluarii biologice Masurile de protectie sanitar-veterinara care se aplica obligatoriu in ferma precum si cele privind managementul dejectiilor in vederea aplicarii acestora pe camp, conduc la eliminarea surselor de poluare biologica de acest fel. Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza numai prin filtrul sanitar echipat cu dusuri si vestiare, efectuandu-se schimbarea completa a hainelor de strada cu echipamente de protectie de unica folosinta. Mortalitatile vor fi pastrate in containere speciale pe perioade scurte de timp, pana se atinge capacitatea unui transport, fiind apoi transportate la SC PROTAN SA in vederea neutralizarii prin procesare. Dupa fiecare ciclu de productie, asternutul uzat va fi supus unor tratamente speciale de dezinsectie si apoi va fi preluat de beneficiari si evacuat in afara fermei. Radiatii electromagnetice si ionizante Activitatea in ferma nu produce radiatii electromagnetice sau ionizante. 1.5 ORGANIZARE Locuri de munca nou-create =4 din care:

Structura

personalului

Numar de persoane

Sch.1 Sch.2 Sch.3 Total

Personal direct

productiv ferma 1 1 1 3

Supervizori 1 0 0 1

TOTAL 2 1 1 4

Se vor utiliza si prestatori de servicii pe baza de contract, de exemplu pentru asigurarea pazei obiectivului, eliminarea mortalitatilor, eliminarea deseurilor. 1.6 MANAGEMENTUL DE MEDIU In ferma nu exista un compartiment specializat pentru protectia mediului. Responsabilitatea este impartita intre Administratorul societatii, Directorul economic si Seful fermei in functie de caracterul decizional, financiar sau tehnic al cerintei respective.


21


2. PROCESELE TEHNOLOGICE DIN FERMA SI SISTEMUL DE CONTROL PENTRU PREVENIREA / REDUCEREA POLUARII 2.1 INVENTARUL PROCESELOR SI IDENTIFICAREA INTRARILOR / IESIRILOR Puiul de carne are o viteză de creştere mare, ceea ce este un mare avantaj deoarece scăderea vârstei de livrare presupune muncă mai puŃină, pierderi prin mortalitate mai mici, precum şi posibilitatea creşterii mai multor serii de pui pe an în aceleaşi spaŃii; Carnea de pui este considerată o carne de calitate superioară, dietetică şi se caracterizează prin fineŃe, frăgezime, gust şi aromă deosebită → recomandată în consumul tuturor oamanilor, indiferent de vârstă. Realizarea unui beneficiu din creşterea puilor de carne este rezultatul unei creşteri raŃionale, cu ajutorul căreia să obŃină cea mai mare greutate corporală, în cât mai scurt timp, cu cel mai scăzut consum şi cu cele mai mici pierderi. Crescătorul va controla în fiecare săptămână ce greutate medie au puii, cât furaj au consumat, care este consumul specific şi ce pierderi s-au înregistrat prin mortalitate. Pentru producŃia puilor de carne, halele de creştere se populează cu pui de o zi. Ciclul de creştere este de aprox. 42 de zile, iar puii ajung la o greutate medie de 2,3 kg. În medie, se pot realiza un număr de 6 cicluri pe an. Densitatea de populare este de 16-20 pui pentru 1 m2, exclusiv spaŃiile auxiliare. Rata medie de mortalitate, la creşterea puilor de carne, este de 2.4%. La finele fiecărui ciclu, se face depopularea halelor şi, în următoarele 18 de zile, se execută lucrările specifice de pregătire, curăŃire, dezinfecŃie a spaŃiilor şi reparaŃiile curente Deoarece ferma nu are reproducŃie proprie, popularea făcându-se cu pui de o zi, fermierul va prospecta piaŃa puilor de carne de o zi şi se va aprovizioneza de la furnizorul cel mai avantajos in raport calitate/preŃ. De asemenea, puiul ales trebuie să aibă înaltă productivitate, să fie adaptat la condiŃiile locale, de îngrijire şi hrănire, să fie sănătos şi rezistent la îmbolnăviri. Creşterea puilor de o zi, se realizează prin procedeul de creştere la sol pe aşternut permanent, şi constă în următoarele etape: pregătirea halei în vederea populării; formarea aşternutului; aprovizionarea cu pui de o zi în greutate de 25 – 30 g/buc.; popularea halei; creşterea şi întreŃinerea puilor de carne până la atingerea greutăŃii de 2,35 kg; livrarea la abator. 2.2 DESCRIEREA PROCESELOR 2.2.1 Adapostire si curatarea adaposturilor; colectarea si evacuarea dejectiilor 2.2.1.1 Sistemul de adapostire Un adăpost corespunzător trebuie să îndeplinească două funcŃii esenŃiale: -să permită puilor pentru carne să-şi exteorizeze la maximum potenŃialul genetic, în condiŃiile asigurării unui microclimat corespunzător; -să permită crescătorului să-şi desfăşoare o activitate eficientă în bune condiŃii.


22


Hala trebuie să asigure condiŃii optime de creştere şi dezvoltare a puilor de carne: temperatură (de la 26oC la 20oC, funcŃie de vârstă); umiditate (sub 60% când temperatura este ridicată şi peste 60% când temperatura este mai mică); vantilaŃia (viteza curenŃilor de aer nu trebuie să depăşească 0,1 m/s la temperatura de 15 – 20oC şi 0,2 m/s la 20 – 30oC); factori chimici ai microclimatului (concentraŃia amoniacului nu trebuie să depăşească 0,2%; hidrogenul sulfurat este admis în concentraŃie de 0,01%, bioxidul de carbon în concentraŃie de 0,5 – 0,6%). 2.2.1.2. Pregătirea spaŃiilor de creştere La halele cu populare la sol: dupa curatenia mecanica si dezinfectie, pardosela se acoperă cu un aşternut de paie sau rumegus. Aşternutul nou se termonebulizează şi se formolizează înainte de populare. CompoziŃia aşternutului este din paie cerealiere (grâu, orz, secară), coji de seminŃe de floarea-soarelui sau de bob de orez, rumegus . Capacitatea de absorbŃie este deosebit de ridicată şi, prin impregnare, poate fi folosit ulterior ca îngrăşământ în agricultură. Grosimea optimă a aşternutului este de 5 cm vara şi până la 10 cm iarna, în perioade geroase. Se asigură astfel o bună izolare termică, capacitatea mare de absorbŃie a dejecŃiilor, aspectul curat al solului, prevenirea îmbolnăvirilor, reducerea efectului neplăcut al mirosurilor pentru personalul de serviciu. Din punct de vedere economic, acest tip de aşternut prezintă un cost redus, uşurinŃă în procurare, greutate redusă. Ca urmare a proceselor biochimice de descompunere a dejecŃiilor, se degajă căldură, care are un efect benefic de biosterilizare, dar si un efect negativ prin degajarea de gaze şi mirosuri; aceste efecte negative sunt diminuate prin utilizarea aşternutului. La încheierea unui ciclu de creştere, materialele care compun aşternutul sunt evacuate cu ajutorul tractoarelor cu lamă şi se încarcă în mijloace auto ale scocietatii, cu care sunt transportate in platforma de dejectii sau dupa caz la producătorii agricoli, iar după o perioadă de sterilizare de 3 luni sunt folosite ca îngrăşământ în agricultură. Îngrăşământul astfel obŃinut este integrat în sol, se descompune şi este absorbit de plante si nu are efecte negative de poluare a mediului înconjurător. Nu au existat, până în present, efecte poluante generate de depozitarea, împrăştierea şi folosirea aşternutului uzat ca îngrăşământ. Popularea adăpostului cu material biologic se va face după terminarea lucrărilor de curăŃenie şi dezinfecŃie: -evacuarea aşternutului; -curăŃenia mecanică; -deconectarea instalaŃiei de încălzit şi iluminat; -măturarea halei; -spălarea cu jet de apă sub presiune pentru îndepărtarea tuturor impurităŃilor; -spălarea hrănitoarelor şi a adăpătorilor; -dezinfecŃia adăpostului; -revizia şi repararea adăpostului şi a echipamentelor; -dezinsecŃia adăpostului; -introducerea aşternutului; -dezinfectarea terenului din jurul adăpostului.


23


2.2.1.3.Climatizarea halei (ventilaŃie + încălzire) si iluminatul Climatizarea spaŃiilor de creştere este strict controlată pentru a asigura o temperatură constantă functie de ziua din ciclul de productie. Pentru a asigura un bun randament de creştere, păsările nu trebuie să consume din resursele proprii pentru a se încălzi. Depăşirea temperaturii optime multiplică rapid numărul de microorganisme şi bacterii din aer şi sol, fapt care expune păsările la îmbolnăvire. Creşterea temperaturii halelor pentru creşterea puilor se realizează, în principiu, cu aeroterme pe motorină, sau eleveuze cu gaz. Pornirea şi oprirea sistemelor de încălzire este comandată de termostate sau de un sistem automat de reglare a temperaturii. Evacuarea aerului uzat se realizează cu ventilatoare cu turaŃie fixă şi cu vantilatoare cu turaŃie variabilă. Se recomandă un sistem de climatizare perfect adaptat nevoilor de creştere a puilor de carne care să asigure: volumul de aer ventilat 3,5 m3 / kg greutate vie; nivelul de NH3 maxim 30 ppm la nivelul puilor; nivelul de CO2 maxim 0,3% la nivelul puilor; nivelul O2 minim 195 la nivelul puilor; umiditatea aerului 55 – 75% (conform legislaŃiei Uniunii Europene). În tehnologia modernă de creştere a puilor de carne, ventilaŃia înseamnă realizarea unui „aer curat” în hală, prin producerea de aer proaspăt, fără a provoca curenŃi, aer care trebuie încălzit iarna şi răcit vara şi eliminarea gazelor nocive rezultate în urma respiraŃiei puilor şi fermentării dejecŃiilor şi a aşternutului. Cheltuielile cele mai mici le presupune o ventilaŃie naturală: aerul proaspăt în adăpost este mai întâi ridicat şi amestecat cu aerul cald prezent la partea superioară a halei, după care ajunge la nivelul puilor ca aer sănătos şi urcă din nou încărcat cu apă şi gaze nocive produse de pui, pentru a fi evacuat prin fantele coamei adăpostului. Alături de ventilaŃia naturală se va folosi şi ventilaŃia dinamică, cu ajutorul ventilatoarelor fixe si variabile. Se poate spune că, pentru asigurarea unei încălziri corespunzătoare a halei un rol foarte important îl reprezintă izolarea termică care are rolul de a diminua necesitatea încălzirii adăpostului în perioadele reci, de a limita necesitatea răcirii adăpostului în perioadele calde şi de a evita apariŃia condensului. VentilaŃia şi încălzirea halelor sunt greu menŃinute la parametri optimi ca puritate (pentru respirat), ca temperatură (pentru asigurarea confortului termic) şi ca umiditate şi încărcătură cu gaze nocive.Pentru aceasta se va folosi un sistem automat de control al ventilaŃiei şi încălzirii. Racirea pe timp calduros se realizeaza cu elemente de racire tip cooling care functioneaza pe baza de perdea de apa Iluminatul interior al spaŃiilor de creştere se realizează cu becuri fluorescente sau cu incandescenta . Pentru alimentarea cu energie electrică se folosesc posturi de transformare şi linii de transport aeriene sau subterane. Lumina este un element determinant pentru existenŃa puilor şi desfăşurarea proceselor de creştere şi îngrăşare. Se recomandă iluminatul artificial prin folosirea de lămpi florescente care se amplasează cât mai aproape de ochii puilor, menŃinute într-o stare avansată de curăŃenie. Durata iluminării artificiale este condiŃionată de programul de lumină specific fiecărui hibrid şi categorii de vârstă, respectiv 23 ore de lumină + 1 oră întuneric sau program intermitent 2 ore lumină şi 1 oră întuneric (în primele două săptămâni) şi opt cicluri de câte 1 oră lumină şi 2 ore întuneric ( în următoarele săptămâni ).


24


2.2.2. Furajarea puilor pentru carne: În sistemul de creştere intensivă a puilor de carne, pentru furajare se folosesc

nutreŃuri uscate, sub formă de granule, care conŃin: - cereale (porumb, grâu, orz); - făină protecică (viscere, fulgi, grăsimi, peşte); - şrot de floarea-soarelui şi soia; - ulei de floarea-soarelui; - vitamine şi minerale; - carbonat de calciu; - fosfat de calciu; - Sare - Premixuri si zooforturi

Pentru transportul furajelor se folosesc autobuncăre care descarcă furajul prin procedee mecanice cu şnec sau pneumatice. În exterior, la capătul fiecărui spaŃiu de creştere, se află buncărele de depozitare. Buncarii de capat situati la capătul liniilor de hrănire sunt alimentati din buncărele exterioare, prin transportoare cu spiră (confecŃionate din sârmă aplatizată introdusă în Ńevi metalice sau din plastic. Furajul este apoi preluat de linia de transport cu spiră şi descărcat în hrănitorii din plastic , distanŃati la aproximativ 1 m unul de celalalt. Descărcarea hranei se face prin cădere, pe măsură ce este consumată. Furajele sunt transportate prin Ńevile cu spiră până la capătul halei. Hrănirea puilor se face în funcŃie de stadiul de creştere, coborârea şi ridicarea liniilor cu spiră se face automat. La fabricarea, transportul şi administrarea hranei se au în vedere numeroase măsuri de conservare a calităŃii furajelor, condiŃiile de igienă fiind severe. La finele fiecărui ciclu de creştere, se face dezinfecŃia buncărelor exterioare şi a liniilor de transport. În timpul transportului furajelor şi la descărcare, nu s-au constatat emisii de mirosuri neplăcute şi nu există pericol de contaminare a mediului. La creşterea pe aşternut permanent, echipamentele de hrănire sunt hrănitorile cilindrice sau tronconice, suspendate de tavan. Acestea se aşează la o înălŃime mai mare, astfel încât să nu se facă risipă de furaj, iar puii să circule fără a se lovi de ele, pentru a nu îşi provoca traumatisme, care, după tăiere apar ca leziuni pe carcasă şi se depreciază carnea. Frontul de furajare trebuie să fie de 6 – 8 cm pentru fiecare pui. De regulă, se recomandă o hrănitoare pentru fiecare 70 pui. Consumul specific de furaje Potrivit datelor furnizate de UCPR, în trimestrul I 2007, consumul mediu specific de furaje este de 1,842 kg/kg spor. În prezentul proiect, s-a prevăzut un consum specific de 1,9 kg/kg spor, mai ridicat decât media pe Ńară, deoarece crescătorul nu este la nivelul marilor societăŃi producătoare de carne. 2.2.3 Adăparea puilor pentru carne: Apa pentru adăpare este extrasă cu pompe submersibile din puŃurile de mare adâncime (100-115 m), de unde este transportată, prin conducte îngropate, către bazine prevăzute cu hidrofor, sau într-un castel de apă. Sistemul de alimentare este prevăzut cu regulator de presiune, indicator de nivel, dispozitiv de aerisire, filtru separator pentru impurităŃi solide. În apa pentru adăpare sunt introduse şi o parte din medicamentele administrate.


25


Calitatea apei este verificată periodic, petru a avea aceeaşi puritate şi aceleaşi caracteristici ca şi cea destinată consumului uman. Apa potabilă este tratată cu dezinfectanŃi şi se adaugă medicamente în bazinele de colectare existente în fiecare spaŃiu de creştere. În liniile de adăpare trebuie să se asigure o presiune constantă suficientă pentru a alimenta întreaga hală, însă reglată pentru a nu defecta adăpătorile cu picurare sau cupe. Pentru a asigura calitatea corespunzătoare a apei pentru adăparea puilor, la sistemul de alimetare se execută periodic următoarele lucrări de întreŃinere:

- verificarea şi dezinfectarea periodică a traseelor de aducŃiune; - verificarea vanelor, a pompelor şi a hidrofoarelor; - repararea conductelor şi a izolaŃiilor deteriorate; - curăŃirea zonelor de protecŃie a puŃurilor; - denisiparea puŃurilor.

Din analizele efectuate asupra apei potabile, a rezultat că aceasta are o calitate corespunzătoare pentru consumul uman şi pentru adăparea păsarilor.

Adăparea puilor se face cu apă potabilă în cantitate dublă faŃă de consumul de furaje, în condiŃii de temperatură normală. Temperatura apei trebuie să fie la început de 18 – 20oC şi de 12 – 15oC în faza a doua de creştere. Se recomandă folosirea unei instalaŃii de adăpare cu picurători, un picurător pentru fiecare 10 pui. Frontul de adăpare trebuie să fie de 2 - 3,5 cm pentru fiecare pui. Sistemul de adăpare trebuie să fie alimentat la o sursă igienică, controlată de apă care să satisfacă, cantitativ şi calitativ, necesarul de apă al puilor de carne, fără însă a permite scurgeri de apă în aşternut, cu consecinŃe grave în menŃinerea unei igiene şi a unui microclimat optim în hala de creştere. 2.2.4.Fluxul tehnologic propus Pentru a reuşi să obŃinem o greutate la livrare cât mai mare într-un timp cât mai scurt, cu cel mai scăzut consum de furaje, este necesar să aplicăm o tehnologie modernă, în care să combinăm potenŃialul genetic al puilor cu starea lor perfectă de sănătate şi cu o bună furajare, în condiŃiile unui microclimat optim. Orice abatere se va răsfrânge negativ asupra creşterii economice a puilor de carne. Fluxul tehnologic în creşterea puilor pentru carne, pe aşternut permanent, este de 8 săptămâni, din care: -6 săptămâni (42 zile) creşterea puilor; -2 săptămâni (14 zile) curăŃare şi igienizare hală. Acest flux permite creşterea a 6 cicluri/an pe aceeaşi suprafaŃă. Este recomandat să se crească pui tot timpul anului, fără întrerupere, pentru că sistemul intensiv de creştere presupune echiparea adăpostului cu utilaje de hrănire, adăpare şi climatizare costisitoare care trebuiesc folosite tot timpul anului. 2.2.4.1.Pregătirea adăpostului pentru populare Înainte de popularea adăpostului cu pui de o zi, trebuie luate toate măsurile ca acesta să fie pregătit pentru populare, iar instalaŃiile să fie funcŃionale. Astfel: -se va asigura o hrănitoare pentru fiecare 70 pui;


26


-se va asigura un picurător pentru fiecare 10 pui; -se va încălzi adăpostul cu câteva ore înainte pentru a se realiza temperatura optimă în adăpost; -se asigură apa în adăpători cu 2 – 3 ore înainte de populare, pentru a se încălzi la o temperatură de 16 – 18oC. Apa să conŃină vitamine şi antibiotice; -folosirea unui aşternut curat, uscat, întins uniform pe toată suprafaŃa adăpostului. 2.2.4.2.Popularea cu pui de o zi Puii pentru populare trebuie să prezinte următoarele însuşiri: să aibă picioarele drepte; tonicitatea sau mărimea abdomenului normală; ombilicul să fie uscat, cu plaga închisă; să aibă puful uscat, neaglutinat, fără resturi de ou şi să fie sănătoşi. Puii de o zi se transportă în mijloace de transport adecvate, curate, dezinfectate şi aerisite. De asemenea, transportul trebuie să fie cât mai scurt şi mai puŃin stresant. Puii de o zi trebuie introduşi în adăpost cât mai repede după ce au fost eclozionaŃi. Principalul argument al introducerii cât mai urgente în hală după ecloziune este nevoia acestora de a consuma apă. Lipsa prelungită a adăpării determină deshidratarea puilor. De asemenea, dacă adăparea se realizează imediat după ecloziune, iar hrănirea la 2 – 3 ore după adăpare crescătorul are garanŃia unui foarte bun start al puilor de carne. Furajele nu trebuie puse în hrănitori înainte de introducerea puilor, ci la 2 – 3 ore după populare, ele fiind în acest caz consumate proaspete. În primele 3 zile se aplică tratamentul antistres. Vaccinarea contra pseudopestei aviare se face la 9, 24 şi 42 de zile, iar pentru bursită la 14 zile cu vaccinuri recomandate de medicul veterinar. Ultima vaccinare trebuie aplicată cu 7 zile înainte de livrarea la abator. La fiecare vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10 g + 2 ml Colina la 10 litri apă. Se va urmări tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista şi remedia orice problemă apărută. 2.2.4.3.Creşterea puilor de carne Perioada de creştere a puilor pentru carne cuprinde trei faze: -start (0-2 săptămâni) → faza cea mai dificilă din viaŃa puilor, dar şi cea mai importantă; -creştere (de la vârsta de două săptămâni până la cca o săptămână înainte de livrare) → faza cea mai lungă din viaŃa puilor unde realizează cel mai mare spor în greutate şi consumă cea mai mare parte a furajelor; -finisare (în ultima săptămână înainte de livrare). În creşterea puilor pentru carne se folosesc două reŃete de nutreŃ combinat: -o reŃetă de creştere (start) 21 – 1; -o reŃetă de continuare şi finisare 21 – 2. În ceea ce priveşte proteina brută normele prevăd în perioada 0 – 4 săptămâni 22,8% PB şi 22,2% PB în perioada 4 - 6 săptămâni. De asemenea, crescătorul trebuie să fie atent la nivelul energetic al raŃiei furajere care trebuie să fie de cca 3000 kgcal/kg pe întreaga perioadă de creştere. O reŃetă cu nivel energetic ridicat, dar neechilibrată sub raport proteic va duce la depuneri de grăsime pe carcase şi viscere, lucru nedorit atât de crescător, cât şi de consumator. AlimentaŃia raŃională a păsărilor presupune şi: -asigurarea frontului optim de furajare care influienŃează creşterea puilor;


27


-administrarea de raŃii elaborate după un program de furajare strict, în funcŃie de tehnologia de creştere; -elaborarea unor raŃii echilibrate pentru menŃinerea apetitului şi evitarea carenŃelor nutriŃionale. Necesarul total de apă este de 0,25 litri/pui/zi, din care 0,1 litri/pui/zi consum biologic. Adăparea puilor în condiŃii neigienice influenŃează negativ starea de sănătate şi creştere a puilor. Se recomandă efectuarea de două ori pe an a analizei apei, în laboratoare autorizate, în ceea ce priveşte pH-ul; conductivitatea; conŃinutul în materii organice, amoniu, nitraŃi, nitriŃi, streptococi fecali, organisme patogene, stafilococi, etc. În ceea ce priveşte iluminatul artificial, pentru puii de carne indicele de iluminare normată este de 2,5 – 1,0 W/m.p. în primele zile, apoi scade în aşa fel încât la opt zile este de 0,7 – 0,9 W/m.p. , iar intensitatea luminii este de 5 - 20 lucşi. 2.2.4.4.Creşterea puilor pentru carne în perioada 0 – 3 săptămâni În primele săptămâni de viaŃă, puii au nevoie de o temperatură apropiată de aceea de incubaŃie, o hrană deosebit de echilibrată şi de proaspătă, o îngrijire atentă din partea crescătorului. Asigurând aceste condiŃii se va limita la minimum pierderile prin mortalitate şi vom obŃine pui sănătoşi, viguroşi şi apŃi de a da sporuri foarte bune în greutate. În primele zile de viaŃă, puii se hrănesc şi se adapă din tăviŃe şi adăpători simple. Se recomandă o tăviŃă şi o adăpătoare pentru 100 de pui. Se administrează cantităŃi mici de furaje, în tainuri cât mai dese, astfel încât furajul să fie permanent proaspăt şi să trezească interesul puilor faŃă de consumul de furaj. La două săptămâni, tăviŃele şi adăpătorile simple vor fi scoase şi se vor instala hrănitori şi instalaŃia de adăpare. De asemenea, intensitatea luminii este mai puternică deoarece puii au o vedere mai slabă în primele zile de viaŃă, astfel că în prima săptămână din 24 de ore ale zilei, programul de iluminat este 23 ore lumină cu o oră întuneric. O grijă deosebită se va acorda menŃinerii unui aşternut uscat şi curat. La câteva ore de la populare se va verifica comportamentul puilor:

-dacă puii sunt împrăştiaŃi uniform şi se mişcă în voie, temperatura şi ventilaŃia sunt bune;

-dacă puii stau îngrămădiŃi înseamnă că temperatura este scăzută sau sunt prezenŃi curenŃi de aer rece;

-dacă puii stau răsfiraŃi, cu aripile desfăcute, înseamnă că temperatura este prea ridicată. De reŃinut că, puii nu pot sintetiza vitaminele. Deoarece carenŃa în vitamine se instalează la pui în câteva zile se recomandă administrarea de premixuri vitamino – minerale pentru a preveni mortalitatea, scăderea sporului în greutate şi în final deprecierea cărnii. Creşterea puilor pentru carne în perioada 3 – 6 săptămâni În această perioadă problemele principale care trebuie avute în vedere sunt hrănirea, adăparea şi microclimatul. Puiul de carne se dezvoltă foarte repede, atât ca greutate corporală, cât şi ca înălŃime. Pentru aceasta crescătorul trebuie să aibă grijă ca înălŃimea hrănitorilor şi a adăpătorilor să fie uşor superioară înălŃimii spinării puilor (10 – 20 cm). Dacă înălŃimea este mai mică hrănirea şi adăparea sunt incomode şi are loc risipă de furaje şi apă; puii circulă greu şi se lovesc, deteriorându-se calitatea carcaselor după tăiere. Dar nu trebuie ridicate nici prea


28


sus, în acest caz puii nu se pot furaja şi adăpa normal. De asemenea, nu trebuie să existe o distanŃă mai mică de 50 cm între două hrănitori tronconice deoarece puii se hrănesc concomitent la ambele şi se jenează, neputându-se furaja normal. Totodată nu mai este nevoie ca tainurile să se administreze de mai multe ori pe zi ca în primele săptămâni. Furajul se poate administra o dată pe zi sau chiar o dată la două – trei zile, fără a influenŃa negativ sporul în greutate. Furajul administrat va fi de tip finisare şi trebuie să asigure din punct de vedere calitativ toate elementele nutritive necesare acestei perioade de dezvoltare. La categoria 3 – 6 săptămâni programul de iluminat este de 8 cicluri de câte 2 ore lumină şi 1 oră întuneric. O problemă gravă care poate apare şi de care crescătorul trebuie să Ńină cont este consumul ridicat de apă al puilor. Acesta este primul semn al unei îmbolnăviri, iar crescătorul trebuie să trateze boala înainte de a se extinde şi a determina pierderi prin mortalitate. În această perioadă nu se mai fac tratamente înainte de sacrificare. Se recomandă consultarea medicului veterinar atunci când apare un caz de îmbolnăvire. În ultima săptămână (de finisare) trebuie să se aibă în vedere asigurarea unui microclimat corespunzător deoarece puii sunt mari, adăpostul devine din ce în ce mai neîncăpător, aşternutul se deteriorează, gazele nocive cresc şi apar pierderi prin mortalitate. În această fază pot apare boli dacă nu se asigură un microclimat, un aşternut şi o hrană corespunzătoare, iar rezultatul va fi grav pentru crescător. Livrarea puilor se face după nehrănirea puilor cel puŃin 6 ore pentru a asigura o prelucrare superioară sub raport igienic. Sporul mediu zilnic: → creşterea în greutate, în fiecare din cele 42 de zile cât durează perioada de creştere a puilor, de la populare până la livrarea acestora către abator. Potrivit datelor furnizate de UCPR, în trimestrul I 2008, sporul mediu zilnic este de 51,69 grame, realizat de marii producători de carne. În prezentul proiect, s-a prevăzut un spor mediu zilnic de 47,02 grame, adică o greutate medie de 2300 grame la livrarea puilor la vârsta de 42 zile.

Pierderi prin mortalitate Potrivit datelor furnizate de UCPR, în trimestrul I 2008, media pierderilor prin mortalitate la puii de carne este de 3,76%, dar la societăŃile mari, performante acest parametru este mult mai mic. În proiectul de faŃă s-a prevăzut procentul de pierderi prin mortalitate de 2.4% pe an. 2.2.5.Prevenirea şi combaterea bolilor Un crescător de păsări, chiar foarte priceput, are nevoie de asistenŃă veterinară care constă atât în acŃiuni sanitar – veterinare de prevenŃie – generală şi specifică – cât şi de combatere a eventualelor boli.


29


2.2.6. Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei In tabelul nr. 1 de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au in vedere in legatura cu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de activitatile fermei prin consum de resurse si emisii poluante inclusiv miros si zgomot.

Tabelul nr. 1: Parametrii cheie legaŃi de mediu pentru activităŃi principale din fermă

Activitatile principale din fermă

Parametrii cheie legaŃi de mediu

Consum Emisie potenŃială

Adăpostire pasari: • la sol • sistemul de evacuare şi depozitare temporara (interna) a dejectiilor produse

energie

emisii în aer (NH3), miros, dejectii

Adăpostire pasari: • echipamentul de control şi menŃinere a climatului interior şi • echipamentul de hrănire şi alimentare cu apa de baut a pasarilor

energie, hrană, apă zgomot, apă reziduală, praf, CO2,

Descărcare şi încărcare pasari - zgomot

Descarcarea/ depozitarea nutretului combinat in buncare

energie praf

Depozitarea dejectiilor emisii in aer, poluare sol si apafreatica

Evacuarea apei de spalare energie miros, accidental infiltratii în sol si in apa freatică

Stocarea apei de spalare in fose vidanjabile inaintea evacuarii in SE oraseneasca

- miros, emisii în aer, accidental infiltratii in sol si in apa freatică

Aplicare pe câmp a dejectiilor uscate (fertilizare) energie

emisii în aer, miros, emisii de N, P şi K, etc., în sol, apa freatică şi apa de suprafaŃă zgomot

Depozitarea celorlalte tipuri de deseuri mirosuri, poluare sol si apa

freatica


30


Activitatile principale din fermă

Parametrii cheie legaŃi de mediu

Consum Emisie potenŃială

Izolare cadavre pasari(depozitare temporara carcase)

- miros

Descrierea conditiilor in care se va desfasura activitatea si evaluarea conformarii acestora cu cerintele BREF ILF se prezinta in continuare. Hala de crestere pui de carne este proiectata ca spatiu destinat cresterii puilor de carne . In interior sunt amplasate liniile de furajare, liniile de adapare , sistemul de incalzire, dispuse longitidinal, linii care permit reglarea inaltimii acestora in functie de varsta puilor. Pe peretii laterali sunt amplasate admisiile de aer si pe capatul halei ventilatoarele. La un capat al halei, adiacent acesteia se afla o facilitate (constructie adiacenta) cu o suprafata de circa 3 mp destinata amplasarii tablourilor electrice si de comanda ale instaltiilor iar la celalalt capat 2 constructii adiacente cu lungimea de 18 m si adancimea de 1,5 m destinate sustinerii elementelor de racire (cooling pads). Una dintre constructii adaposteste si dozatorul de medicamente. Accesul in hala se face pe unul dintre frontoane, in timp ce evacuarea gunoiului se face pe una dintre laturi. Pentru productia puilor de carne, adaposturile de crestere se populeaza cu pui de o zi. Ciclul de crestere este de 42 de zile, iar puii ajung la o greutate medie de 2,35 kg. In medie, se pot realiza un numar de 6 cicluri pe an. Densitatea de populare in interiorul adapostului este de 19 pui pentru 1 mp . Rata medie de mortalitate, la cresterea puilor de carne este de 2-2.4%. La finele fiecarui ciclu, se face depopularea adapostului, se executa lucrarile specifice de pregatire, curatire, dezinfectie a spatiilor si reparatiile curente. In adaposturile pentru puii de carne, pentru asternut sunt folosite materiale diverse (paie, gozuri, talas, etc.) care sa asigure permanent o pardoseala moale, uscata si curata. Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi, trebuie luate toate masurile ca acesta sa fie pregatit pentru populare, iar instalatiile sa fie functionale. Astfel:

• se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui; • se va asigura un picurator pentru fiecare 10 pui; • se va incalzi adapostul cu cateva ore inainte pentru a se realiza temperatura optima

in adapost; • se asigura apa in adapatori cu 2 – 3 ore inainte de populare, pentru a se incalzi la o

temperatura de 16 – 180C; • folosirea unui asternut curat, uscat, intins uniform pe toata suprafata adapostului.

Activitati desfasurate in cadrul obiectivului Ferma are ca obiectiv cresterea la sol a puilor pt. carne. Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:

• procese biologice de crestere a greutatii puilor care se bazeaza pe procesele metabolice

• activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: • adapostire si curatarea adaposturilor • colectarea dejectiilor de pasare si a apelor uzate


31


• administrarea hranei • administrarea apei de baut • asistenta medicala de specialitate • activitati de stocare si eliminare a deseurilor

Procesele operationale din cadrul fermei pot fi impartite in secvente dupa cum sunt prezentate in cele ce urmeaza:

• populare cu animale (pui de o zi) si instalarea acestora in hale; • incarcare pui pt. abatorizare (la 2.3 kg, la finele unui ciclu-dupa 42 zile) pentru a fi

transportati la abatoarele din zona; • activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii

corporale a pasarilor; • adapostire, constand din: 3 hale cu asternut din materiale diverse (paie, gozuri, talas,

etc.) care sa asigure permanent o pardoseala moale, uscata si curata; • furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcare in buncari

amplasate la fiecare hala si administrare din buncare, prin linii de furajare; • alimentare cu apa, prin linii de adapare cu picuratori; • curatarea adaposturilor- colectarea si evacuarea gunoiului, materializat prin asternut

permanent din adaposturi se face mecanizat si manual la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere; aceasta secventa include si evacuarea apei de spalare hale catre fosa vindajabila;

• asistenta veterinara de specialitate. Dotarea cu echipamente tehnologice si instalatii moderne va asigura realizarea unei productii performante atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ, in conditiile diminuarii impactului asupra mediului inconjurator. Nota: Notificarea DSV confirma conformitatea solutiilor tehnice propuse cu standardele de bunastare a animalelor. 2.2.7 Curatarea halelor 2.2.7.1.Masuri pentru mentinerea igienei in ferma Se va urmari functionarea corecta a urmatoarelor activitati: Spalarea si dezinfectia halelor si a autovehiculelor de transport pasari vii; Folosirea unei statii de preparare a detergentilor; Spalarea si dezinfectia utilajului mobil intr-un spatiu special amenajat; Folosirea materialului de protectie pentru personalul care lucreaza in ferma (manusi, masca si eventual ochelari). Igiena personalului Surse suficiente de apa pentru baut; Chiuvete pentru spatiile tehnologice si cele auxiliare (vestiare, sali de mese, toalete etc.); Cabinete de toaleta pentru barbati si femei; Spalatorie pentru echipamentele de protectie; Spatii pentru servit masa si pentru punct sanitar. Intrarea personalului in ferma se face astfel:


32


Trecerea printr-un filtru sanitar prevazut cu trei incaperi (camera pentru echipamente de strada, camera cu dus, camera pentru echipamentul de ferma). Schimbarea imbracamintei de strada si a incaltamintei cu echipament de ferma. Folosirea tavitelor dezinfectoare la intrarea si iesirea din filtrul sanitar. Verificarea integralitatii gardurilor ce inconjoara fermele. Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza de cca. 2 saptamani pentru curatarea generala si dezinfectarea halelor; se parcurg urmatoarele faze: - se ridica liniile de hranire si fronturile de adapare; - dejectii de pasare reziduale se aduna prin raclare si se evacueaza in exteriorul halei

cu ajutorul benzilor transportoare; - hala (tavan, pereti, stalpi, pardoseala, baterii) se degreseaza cu solutie detergenta,

se inmoaie, se spala cu masina de spalat cu apa sub presiune (200 atmosfere), respectiv 5 l/m2.

- se face dezinfectia umeda; - se usuca hala; - se face desinfectia uscata; - dupa 24 ore se incepe ventilarea spatiului; - se face dezinfectia finala.

2.2.7.2 Colectarea si transferul apelor uzate Apele uzate de spalare a halelor de crestere a pasarilor sunt colectate in bazinul vidanjabil de unde se preiau prin vidanjare de catre unitati abilitate in efectuarea acestui serviciu. 2.2.8 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor 2.2.8.1.Dejectii solide Este prevazuta imbunatatirea managementului dejectiilor: - in vederea reducerii pierderilor de lichid sau substanta solida pe caile de acces, prin tehnologia noua de crestere a puilor de carne va fi realizata in mod automat uscarea dejectiilor. - Colectarea si evacuarea gunoiului, materializat prin asternut permanent din hale se face mecanizat la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere. Dupa evacuarea din adaposturi, gunoiul este depozitat minim 6 luni, in vederea biosterilizarii pe platforma betonata de gunoi cu o capacitate de 1200 mc. Platforma este dotata cu pereti laterali betonati cu inaltime de 2.7 m, acoperita, pentru evitarea infiltrarii apelor pluviale.. Dupa ce hala este golita de pui, la terminarea ciclului de crestere, dejectiile animaliere impreuna cu paiele si resturile de furaje sunt scoase din fiecare hala cu ajutorul unui tractor echipat cu o lama de buldozer si sunt depozitate pe aleile de la capatul fiecarei hale. De aici ele sunt transportate la platforma betonata de pe amplasamentul fermei. Dejectiile aviare sunt depozitate pe platforma amenajata pentru stabilizare, minim 3 luni.

Managementul dejectiilor se axeaza pe:

- strategia de hranire;


33


- formula alimentelor (nivelul de proteine);

- adaparea si sistemul de adapare;

- sistemul transport si de depozitare a dejectiilor

Controlul sistemului de hranire

Un inalt nivel de proteine in alimentatie conduce la un nivel inalt de azot in dejectii.

Controlul sistemului de adapare, respectiv a pierderilor de apa

Sistem de picuratoare, sistem ce reduce pierderile de apa.

Sistemul de depozitare a dejectiilor

Evacuarea gunoiului se va face la platforma de dejectii primare. Dupa neutralizare (cca 3 luni), dejectiile solide se vor valorifica ca ingrasamant natural pentru agricultura. Imprastierea pe camp a dejectiilor-nu este o activitate realizata de beneficiar

In acest sens beneficiarul va incheia contracte cu exploatatii vegetale din zona in vederea preluarii dejectiilor si utilizarii lor ca si ingrasamant. Titularul va trebui sa detina un borderou pentru fiecare livrare externa a fertilizantului, care sa cuprinda producatorul, destinatarul, cantitatea livrata, tipul si provenienta, data livrarii. (OM 296/2005, art. 2.1.).

2.2.8.2 Ape de spalare Apele de spalare de la hale (in cantitate conforma cu cerintele BAT) se descarca prin canalizarea interioara formata din tuburi de beton, si de aici fiind descarcate in fosa vidanjabila . De aici apele sunt descarcate in canalizarea oraseneasca, pe baza de contract. S-a estimat un volum de cca. 126,9 m3/ an (a se vedea Anexa nr. 1). In conditiile asigurarii unei curatari mecanice de calitate a halelor, apele uzate de la spalarea acestora au incarcari mici care fac posibila descarcarea intr-o statie de epurare urbana. Aceasta tehnica este BAT conform BREF ILF. 2.2.9 Alte activitati Toate celelalte activitati vor fi asigurate prin dotarile si aranjamentele existente in prezent in ferma. 2.3. EMISII SI REDUCEREA POLUARII Emisiile in aer la functionarea fermei Deoarece emisiile de la centrala sunt extrem de mici, singurele surse semnificative de emisii in aer sunt cele din halele de crestere a pasarilor. Emisiile de gaze se evacueaza in atmosfera aproape in totalitate dirijat.


34


Poluantii rezultati din halele de crestere si ingrijire a puilor si pasarilor sunt evacuati in atmosfera cu ajutorul ventilatoarelor. De aceea pentru acestia s-au putut aplica prevederile Ordinului 462/93. 2.3.1 Emisii din surse punctiforme in aer (dupa modernizare): Sursele de generare a emisiilor in atmosfera sunt: - procesele metabolice; - managementul dejectiilor; - procese de ardere a combustibililor; - activitati auxiliare: de transport, de descarcare a furajelor, de intretinere a incintei.

Tabelul nr. 2: Inventarul surselor de emisii punctiforme in aer

Poluant Sursa/Mod de generare

Amoniac (NH3) Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor si utilizarea acestora ca material fertilizant

Metan (CH4) Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor si utilizarea acestora ca material fertilizant

Protoxid de azot (N2O)

Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor si utilizarea acestora ca material fertilizant

Oxizi de azot NOx Instalatii de incalzire interioara Bioxid de carbon (CO2)

Adapostirea pasarilor, energia utilizata pentru transport in ferma, arderea deseurilor de provenienta vegetala de la intretinerea incintei

Funingine / CO Arderea deseurilor de provenienta vegetala de la intretinerea incintei

Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac, gaz metan si protoxid de azot care rezulta din procesele metabolice si din dejectii. Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt halele de productie ale caror guri de ventilatie pot fi considerate un sistem de surse punctiforme. In general se mai produc emisii de amoniac, gaz metan si protoxid de azot din activitatea de stocare a dejectiilor si de la imprastierea acestora pe camp. In cazul fermei analizate, aceste activitati se produc insa in afara amplasamentului fermei si de aceea, nu sunt luate in considerare la evaluarea impactului generat pe amplasament. Controlul pentru minimizarea excretiei de azot si a emisiilor de compusi ai azotului se face prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru: sistemul de adapostire, compozitia furajelor, modul de administrare a apei de baut, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor. Conform celor prezentate in sectiunile 2.2.1 – 2.2.8 tehnicile utilizate in ferma sunt conforme cu cerintele BAT indicate in BREF ILF. Determinarea cantitatilor de emisii s-a facut prin calcul, pe baza factorilor de emisie conform celor prezentate in continuare.


35


Emisii de amoniac Conform datelor din BREF ILF, factorul de emisie pentru amoniac in acest sistem de adapostire este de 0.07 kg/ loc pasare/ an. La o capacitate totala de 95760 locuri, rezulta o emisie de 6739,6 kg NH3

/ an. Ceilalti poluanti atmosferici semnificativi Pe baza informatiilor din BREF ILF privind factorii de emisie pentru poluanti atmosferici (Tabelul 3.34, BREF ILF, Sectiunea 3.3.2.1) s-au calculat cifrele din tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3: Emisii in aer din hale

CH4 N2O Pulberi inspirabile Factor de emisie (kg / loc/ an)

0,021 – 0,043 (cifra medie = 0,032)

0,014 – 0,021 (cifra medie = 0,018)

0,03

Emisie kg/ an 3064,32 1723,68 2872,8

Alte emisii: - NO2, CO si SO2 apar de la activitati asociate cum este procesul de ardere a

combustibilului in aerotermele de incalzire a halelor si in centrala termica cu care este echipat filtrul sanitar;

- pulberi pot sa apara atat din hale, datorita asternutului, cat si din activitatile de manevrare a furajelor.

Emisiile din procesele de combustie sunt nesemnificative. Traficul auto genereaza de asemenea emisii de NO2, CO si SO2 si pulberi dar si acestea sunt nesemnificative deoarece frecventa traficului este redusa (de 6 ori pe an pentru efectuarea operatiunilor de populare - depopulare a halelor si o data la 3-4 zile pentru transportul furajelor) si, in plus, se vor utiliza numai mijloace auto cu noxe reduse care respecta limitele legale.

2.3.2 Minimizarea emisiilor fugitive in aer In general, in fermele de cresterea pasarilor, emisii fugitive pot aparea din canalizarea tehnologica, precum si din activitatea de descarcare a hranei in buncare. In cazul fermelor de pasari cu crestere la sol, canalizarea contine doar ape de spalare care, in functie de calitatea actiunii de indepartare uscata a asternutului uzat, au un continut mai mare sau mai mic de resturi de dejectii.

Tabelul nr. 4.a): Inventarul surselor de emisii punctiforme in aer

Poluant Sursa/Mod de generare Miros (cum ar fi H2S) Adapostirea animalelor si managementul dejectiilor Pulberi Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare

Cantitatile de apele uzate rezultate de la spalarea halelor sunt conforme cu cerintele BAT si vor contine cantitati reduse de materiale organice si poluanti specifici, care ar putea conduce la emisii fugitive in aer.


36


Tabelul nr. 4b): Conformarea cu cerintele BAT de prevenire a producerii de emisii fugitive in aer

Activitatea in ferma Cerinte BAT

Hrana este descarcata din auto direct in buncare de unde este distribuita printr-un sistem tubular. Tubulatura se intretine corespunzator iar operatiile de descarcare sunt supravegheate.

Sistem intretinut corespunzator (BREF ILF Sectiunea 3.1, tab. nr. 3.1)

2.3.3 Emisii/ descarcari din surse punctiforme in ape de suprafata si canalizari Unitatea nu evacueaza ape direct in emisar, deci nu genereaza impact asupra apelor de suprafata. Efluentul este evacuate prin vidanjare in canalizarea oraseneasca. Nu exista descarcari in ape de suprafata sau subterane. Cantitatile de ape uzate menajere vor insuma cca. 118 m3/ an iar cele de ape si tehnologice (ape de spalare), cca. 127 m3/ an. Apele meteorice sunt colectate partial in canalizarea de ape tehnologice; restul, care nu vin in contact cu dejectiile, se infiltreaza direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri, alei sau drumuri. 2.3.4 Emisii/ descarcari de ape uzate in subteran Nu exista descarcari controlate in apele subterane. 2.3.5 Emisii fugitive/ pierderi si scurgeri in apele de suprafata, pe sol si in subteran Teoretic, exista posibilitatea infiltrarii in sol si de aici in panza freatica, a apelor de spalare de la hale colectate si stocate in bazinele vidanjabile. Riscul asociat este mic deoarece cantitatile de ape vehiculate sunt mici iar incarcarea acestora cu poluanti specifici este redusa.

Tabelul nr. 5: Conformarea cu cerintele BAT pentru prevenirea scurgerilor in ape subterane Activitatea in ferma Cerinte BAT Bazinul vidanjabil pentru colectarea apelor tehnologice de spalare si a apelor uzate menajere: constructie din beton armat. Retea de canalizare interioara si exterioara formata din tuburi de beton, aflata in stare buna. Vor fi necesare urmatoarele actiuni cu termen permanent: - Inspectarea periodica a retelei de canalizare interna;

remedierea tronsoanelor deteriorate. - Intretinerea corespunzatoare a retelei de canalizare interna

si externa si a bazinelor vidanjabile subterane.

Conducte si alte constructii subterane: etanse si intretinute corespunzator pentru evitarea pierderilor. (BREF ILF Sectiunea 4.1.6 si 5.2.5)


37


2.3.6 Mirosuri Mirosurile sunt generate in principal de:

- emisiile de amoniac si gaz metan din halele de productie (asternutul uzat nu se stocheaza pe amplasament, deci emisiile corespunzatoare “gestionarii dejectiilor” nu se produc pe amplasament);

- emisii secundare de H2S care, in conditiile cresterii la baterii in adaposturi conforme cu cerintele BAT, sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor.

Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor, a caror evaluare s-a realizat in subsectiunile 2.2. Ferma este amplasata la distanta mare de zona locuita a orasului.

2.3.7 Zgomote si vibratii In cadrul unitatii sursele care pot genera poluare fonica sunt:

- ventilatoarele din halele de productie; - compresoare, statii de pompare etc.

Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv, în exterior, sunt precizate în STAS 10 009-88 :

o in ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, limita nu trebuie să depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsurat la 3 m de fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1-89.

La limita incintei unitatii valorile nivelurilor de zgomot se considera inferioare limitei de 50 dB(A)- nivel inferior limitelor maxim admisibile (STAS 10009 – 88 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997). Traficul auto este redus, constand din incarcare- descarcare dejectii, nutreturi si deseuri. Măsuratorile se pot efectua cu un sonometru marca CEL 573, produs de firma CEL Anglia. ReferenŃialele folosite pentru analiza poluarii acustice sunt următoarele:

• SR ISO 1996: Caracterizarea şi măsurarea zgomotului din mediul înconjurător Partea 1: Mărimi şi procedee de bază. Partea 2: ObŃinerea de date corespunzătoare pentru utilizarea terenurilor Partea 3: AplicaŃii la limitele de zgomot

• STAS 10009-88: Acustică urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (se referă la zgomotul exterior) • STAS 6156 86: Acustica în construcŃii. ProtecŃia împotriva zgomotului în construcŃii

social - culturale. Limite admisibile şi parametrii de izolaŃie acustică. • Ordinul Ministerului SănătăŃii nr. 536 din 3 iulie 1997 • STAS 10144/4-80: Caracteristici ale arterelor de circulaŃie din localităŃile rurale şi

urbane


38


• STAS 6161/1-89: Măsurarea nivelului de zgomot în construcŃii civile (Metode de masurare)

• STAS 6161/3-89: Măsurarea nivelului de zgomot în localităŃile urbane (Metodă de determinare)

Se apreciaza ca nivelurile de zgomot nu sunt ridicate in exterior, deoarece instalatiile respective sunt amplasate in spatii inchise. Nivelul de vibratii este redus, deoarece utilajele tehnologice sunt montate pe fundatii elastice care preiau vibratiile, neafectand structurile de rezistenta a cladirilor din jur. Tabelul nr. 6.1: Caracteristicile zgomotului asociat cu activitatea in fermele de pasari

Sursa de zgomot

Durata Frecventa Tip activitate

Nivelde zgomot [dB(A)]

Nivelul de zgomot continuu echivalent [dB(A)]

Ventilatoare Continuu/ intermitent

Tot anul Diurna si nocturna

43

umplerea buncarelor

1 ora 2 – 3 ori pe saptamana

diurna 92 (la 5 metri de sursa)

Incarcarea pasarilor

6 – 56 ore o data pe an

diurna 57 - 60

Manevrare dejectii solide

o data pe an

diurna

Spalare hale

o data pe an

diurna

Zgomotul generat de sursele prezentate in col. 1 din tabelul urmator se manifesta intermitent, respectiv pe durata activitatii care il genereaza. Nivelul de zgomot exterior nu este semnificativ, datorita masurilor de control intreprinse pe amplasament si valorii reduse a zgomotului de fond. Tabelul nr. 6.2: Surse de zgomot si masuri pentru controlul acestuia

Nr Sursa potentiala de

zgomot din ferma Durata/ Frecventa

Prevederi si recomandari BREF

0 1 2 1 Transportul si

descarcarea hranei – cca 40 minute/ buncar o data la 3 zile

- Amplasarea buncarelor cat mai departe de proprietati rezidentiale sau alte proprietati sensibile

- Minimizarea distantelor parcurse de autovehicule in incinta

- Minimizarea lungimii tubului de descarcare in buncar cu


39


Nr Sursa potentiala de zgomot din ferma Durata/ Frecventa

Prevederi si recomandari BREF

0 1 2 preferarea sistemelor de capacitate mica astfel incat desi durata de operare este mai mare, nivelul de zgomot se reduce; evitarea functionarii in gol (BREF ILF Sectiunea 4.11.2)

2 Manipularea dejectiilor: a) incarcarea mijloacelor auto cu dejectii solide b) functionarea mijloacelor auto c) spalarea periodica a halelor cu masina de spalat sub presiune. Frecventa: 2 ori/ an la fiecare hala

a) pe cat posibil incarcarea sa se faca in interiorul halelor b) mijloacele auto trebuie sa fie bine intretinute iar personalul instruit corespunzator c) apa sub presiune si compresoarele genereaza un nivel considerabil de zgomot si ar trebui, in mod normal, sa fie folosite in interiorul cladirilor; pe amplasamente sensibile, se va evita folosirea acestora in afara cladirilor (de ex. la spalarea masinilor) (BREF ILF Sectiunea 4.11.2)

3 Functionarea ventilatoarelor Frecventa: diurn si nocturn in perioadele de populare Durata: este controlata automat, depinde de temperatura ambientala

a) Masuri tehnice: - folosirea sistemelor de ventilatie naturala incluzand

ACNV (ventilatie naturala controlata automat); - alegerea ventilatoarelor mecanice de viteze reduse si

dotate cu amortizoare de zgomot; - gurile de aerisire trebuie sa aibe o suprafata

corespunzatoare ca sa se evite caderile de presiune b) Masuri de proiectare si constructie: - evitarea amplasarii ventilatoarelor la nivelul

acoperisului; ventilatoarele amplasate la cote joase pot facilita dispersia prafului dar sunt mai putin eficiente pentru dispersia mirosului

- evitarea peretilor cu suprafete lustruite fiind preferate suprafetele rugoase care nu reflecta zgomotul

c) Masuri operationale: de preferat un numar mic de ventilatoare care functioneaza continuu decat un numar mare de ventilatoare cu functionare intermitenta (BREF ILF Sectiunea 4.11.1)

2.3.8 Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul analizei/ evaluarii BAT Activitatea desfasurata in ferma este conforma cu cerintele BAT. In consecinta nu a fost necesara analizarea unor tehnologii alternative.


40


2.4 ENERGIE La ferma se folosesc urmatoarele tipuri de energie de baza: - energie electrica pentru iluminat interior/exterior si actionarea utilajelor si instalatiilor

electrice, a pompelor si ventilatoarelor: se preia din reteaua sistemului energetic national - energie termica obtinuta prin combustia GPL/panouri solare pentru incalzirea halelor si a

spatiilor administrative. In cazuri de avarie/ intrerupere accidentala a alimentarii cu energie electrica din retea, se foloseste un grup electrogen care functioneaza pe motorina.

Ca si pana in prezent, folosirea energiei electrice si termice se face in conformitate cu cerintele BAT. Consumul anual estimat este de 24130 kW/an ceea ce corespunde la un consum specific de 0,042 kW/an si pasare. Consumul de motorina este de aprox 400 litri pe serie = 2400 litri pe an, neexistand rezervoarede stocare, alimentarea efectuandu-se direct de la benzinarii.


41


3.DESEURI Evacuarea dejectiilor: Evacuarea se efectueaza mecanic. Sunt evacuate din hala pentru colectare in remorci, urmand a fi transportate catre platforma de stocare temporara special amenajata pentru depozitare pana la utilizare directa ca fertilizator pentru agricultura. Mijloace de transport dejectii Mijloacele de transport dejectii din ferma in exterior sunt spalate si dezinfectate la fiecare intrare in ferma. Este interzisa folosirea acelorasi mijloace de transport al dejectiilor in mai multe platforme de productie. Masuri privind evacuarea deseurilor si gunoiului de grajd a. Pasarile moarte Colectarea si eliminarea pasarilor moarte se face prin contract cu unitati specializate in prelucrarea acestor deseuri (PROTAN). In situatia in care se transporta la Protan pentru incinerare, pasarile moarte se ambaleaza corespunzator si se transporta cu mijloace corespunzatoare. b. Dejectiile din ferma (gunoiul de grajd) Sunt transferate in depozit special amenajat de unde sunt livrate sub forma de ingrasamant pentru teren agricol.

In fermele de crestere intensiva a pasarilor, principalele tipuri de deseuri (care in cazul altor tipuri de instalatii IPPC se pot minimiza teoretic printr-o folosire judicioasa a materiilor prime) sunt dejectiile si mortalitatile. In cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a cantitatilor anuale produse, acestea variind intre anumite limite in functie de rasa, cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire; in cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitele normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practici veterinare. Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind de activitatile conexe desfasurate in ferma. Tabelul nr. 7: Inventarul deseurilor potentiale si managementul acestora

Tip de deseu

Cantitate anuala

Cod/ categorie Mod stocare temporara

Recuperare/ eliminare

dejectii 1260 tone dejectii +110 t asternut

02 01 06; 19 05 02; subproduse de la animale, materii de categoria 2 conform OM 723/2003 al MAPAM

se stocheaza in ferma cca. 3 luni

livrare la terti pentru utilizare ca material fertilizant

cadavre 13790 cap 02 01 02 stationeaza preluate de SC PROTAN


42


Tip de deseu

Cantitate anuala

Cod/ categorie Mod stocare temporara

Recuperare/ eliminare

de pasari subproduse de la animale, materii de categoria 2 conform OM 723/2003 al MAPAM

doar cateva ore, ambalate in saci de polietilena, pana la incarcarea in mijlocul auto de transport

SA in vederea neutralizaii (cf. cu cerintele legislatiei sanitar-veterinare prevazute in OM 723/2003 al MAPAM si OUG 47/2005, aprobata cu modificari prin L 73/2006)

ambalaje medicamente: cartoane

150 kg (estimat)

15 01 01

in loc special amenajat in saci de plastic

se valorifica

ambalaje vaccinuri: flacoane de sticla

15 0110 *

in loc special amenajat dupa sterilizare cu lapte de var

eliminare pe depozitul de deseuri municipale pe baza de contract.

ambalaje materiale dezinfectante

50 kgt 15 01 02 in loc special amenajat

se vor returna furnizorului

deseuri menajere

1t/an (estimat

20 03 01 in containere metalice in loc special amenajat

eliminare pe depozitul de deseuri municipale cf. contract


43


4. IMPACT Amplasare, Vecinatati S.C. GAMMA POULTRY S.R.L., punctul de lucru situat in comuna Cornesti este amplasat pe partea dreapta a soselei Dambovita- Urziceni (D.N 21), in camp deschis, pe un teren plat. Unitatea avicola se invecineaza:

-la Nord: persoana particulara- Arsenie Petre -la Est: Terit Jud Prahova -la Sud: persoana particulara- Oprea Dumitru -la Vest: DE 684/1, SC Agroli Group SRL

Topografie, retea hidrografica, soluri, clima Din punct de vedere hidrografic, zona studiata, se afla situata in bazinul hidrografic Ialomita. Raul Ialomita are o lungime: 158 km pe teritoriul judetului Dambovita si 417 km pe teritoriul tarii. Regimul de alimentare este de tip pluvio-nival si subterana. Densitatea medie a retelei hidrografice corespunde in general cu densitatea fragmentarii reliefului. Din cele 6 secŃiuni in B.H. IalomiŃa Superioara (P.H. Moroieni, P.H. Braneşti, P.H. amonte Targovişte, P.H. Baleni, IalomiŃa confluenŃa cu Ialomicioara pe raul IalomiŃa, şi secŃiunea amonte Moreni, pe raul Cricovul Dulce) a rezultat in cursul anului 2008 urmatoarele clase de calitate a apei: TRONSONUL DE RAU Total

Km Clasa de calitate I II III IV

IalomiŃa: izvor - amonte confluenŃa Ratei 19,5 x IalomiŃa: confluenŃa Ratei - Braneşti 35,5 x IalomiŃa: Braneşti - Baleni 53,0 x Ratei: izvor - confluenŃa IalomiŃa 7,0 x Cricovul Dulce: amonte Moreni- Baltita 32,5 x TOTAL BAZIN jud. DAMBOVIłA 147,5 Rau IalomiŃa 108 Parau Ratei 7 Parau Cricovul Dulce 32,5

In cadrul acestei regiuni hidrogeologice se distinge zona cunoscuta sub numele de “ strate de Fratesti", cea mai importanta formatiune acvifera a tarii. Acestea sunt constituite din pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile din cuaternarul inferior, asezate peste formatiuni argiloase.

Seismic, zona in care este situat amplasamentul este caracterizata printr-un coeficient seismic ag = 0,24 careia ii corespunde o perioada de colt Tc = 1,50 sec. conform Normativ P100. Adancimea de inghet este de 0,9 m conform STAS 6054/77.


44


Fertilitatea ridicata a diferitelor tipuri de cernozioomuri, ca si a solurilor aluviale, care formeaza suprafata fondului funciar, explica larga folosire in agricultura a acestora, precum si caracterul predominant cerealier al agriculturii.

Solurile reprezentative sunt cernoziomurile argiloaluvionare cam 80 %, solurile cenusii inchise si cernoziomurile carhonatice. Intalnim aici cele mai importante tipuri zonale de sol, prin extensiune si fertilitate ceea ce duce la o folosinta multipla, la o gama larga de culturi agricole.

Tipuri de sol

Solurile sunt reprezentate in general de cernoziomuri levigate, formate pe loess, avand rezerve apreciabile de substante nutritive si un grad ridicat de fertilitate.

Conditiile favorabile de sol si relief explica caracterul predominant cerealier al comunei.

Clima

Clima pastreza caracteristicile generale ale climatului Campiei Romane, si se caracterizeaza printr-un permanent grad de continentalism, cu contraste mari de la vara la iarna. Specificul climei rezulta din valorile lunare si anuale ale principalelor elemente climatic: potential caloric ridicat, de cca 125 kcal/cm2, consecinta fireasca a duratei prelungite de stralucire a soarelui, care insumeaza annual 2200 ore, din care 1500 ore, numai in perioada aprilie – septembrie. Valorile medii ale temperaturii aerului sunt cuprinse intre 9-100C. Vanturile dominante pentru acest sector de tranzitie al Campiei sunt in primul rand cele de N-E si E, urmate apoi de cele din S-V si V. Vitezele medii anuale pentru directiile mentionate variaza intre 2 si 2,5 m/s, fara diferente prea mari intre doua sensuri generale. De mentionat totusi ca vitezele maxime absolute se intalnesc la vanturile de N-E, care in timpul iernii pot atinge 125 km/h (1954). Zone protejate In zona amplasamentului unitatii nu exista specii si habitate protejate. Flora si fauna salbatica – sunt reprezentate prin elemente caracteristice ecosistemelor de campie (stratul ierbaceu), ecosistem de padure de stejar, ecosistemului acvatic (de balta), dar exista si specii cultivate, care s-au aclimatizat de-a lungul timpului si care se dezvolta in conditii excelente. In luncile raurilor se intalnesc pajisti mezohigrofile si zavoaie de anin negru, plop si salcie, iar in zonele umede ale campiei paduri de stejar pedunculat si pajisti mezohigrofile, vegetatie palustra cu diverse specii de Carex si Juncus. Zona amplasamentului unitatii este in special cu functiune agricola.


45


Amplasamentul unitatii se afla la o distanta mai mare de 5 km de zonele protejate. IMPACTUL IN TIMPUL PERIOADEI DE CONSTRUCTIE Deseurile rezultate in perioada de executie vor proveni in special din procesele tehnologice, fiind in cantitati reduse avand in vedere ca se executa doar modernizarea şi utilarea spaŃiilor deja existente. La realizarea retelei de alimentare cu apa, canalizare, distributie a energiei electrice se vor utiliza, conductele si stalpii de pozare a firelor. Referitor la deseurile menajere, acestea vor fi constituite din hartie, pungi/folii de polietilena, ambalaje PET, materii organice (resturi alimentare) rezultate de la personalul de executie. Numarul de muncitori estimat pentru intregul proiect este de 20 persoane iar deseurile rezultate vor fi de aproximativ 1 mc/an/persoana.

Pe baza celor prezentate mai sus rezulta: 20 persoane x 1 mc/an/persoana = 20 mc/an Colectarea acestora se va efectua in pubele special destinate. Eliminarea va fi

efectuata la cel mai apropiat depozit de deseuri menajere amenajat, prin grija antreprenorului, pe baza unui contract ferm cu administratorul depozitului. Conform celor prezentate in sectiunea 1.2.2, in faza de constructie se va realiza doar modificarea instalatiilor interioare din hale. Toate lucrarile se vor desfasura in incinta fermei avicole si vor genera doar niveluri reduse de pulberi si zgomot, insesizabile in afara amplasamentului. O atentie suplimentara va trebui acordata gestionarii deseurilor rezultate in timpul constructiei si refacerii terenului afectat de lucrari; deseurile vor fi eliminate in conformitate cu cerintele legale. IMPACTUL IN TIMPUL ETAPEI DE FUNCTIONARE Deseuri nepericuloase:

- deseurile menajere si asimilabile sunt depozitate temporar in europubele, cantitatea acestora fiind de cca 1 tc/an;

- cadavre de pasari 3 t/an depozitate in spatii frigorifice si evacuate la SC PROTAN SA.

- dejectiile uscate provenite din activitatea de crestere a puilor vor fi depozitate intr-un spatiu special, pana la posibiliatatea utilizarii ca ingrasamant natural pe terenurile agricole. Acestea se evacueaza din hala de 6 ori/ an la finalul ciclului de productie.

Deseuri periculoase - deseurile medicale provenite in urma activitatii de asistenta sanitar-veterinara vor fi

colectate si distruse cf normelor sanitar- veterinare. Deseuri comercializate - nu este cazul.


46


4.1 APA Faza de constructie ActivitaŃile efectuate pe durata construcŃiei obiectivului nu vor afecta calitatea apelor subterane. Pentru apele de suprafata: in activitatile de tip santier, depozitele intermediare (vrac) de materiale de constructii (in special pulverulente sunt spalate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate catre terenurile adiacente. Prin urmare morfologia locala a terenului are o influenta deosebita in disiparea poluantilor in zona. Pentru a se evita orice posibile inconveniente generate de prezenta depozitelor temporare de materiale se recomanda amenajarea platformelor de depozitare cu santuri perimetrale de garda. Faza de functionare ActivitaŃile efectuate pe durata de funcŃionare a obiectivului nu vor afecta calitatea apelor subterane. Pentru apele de suprafata: Activitatea de ingienizare - apele tehnologice sunt colectate prin reteaua de canalizare si bazinul vidanjabil din BA apoi evacuate prin vidanjare la canalizarea oraseneasca. Activitatea administrativa si filtru sanitar – apele uzate menajere sunt colectate de reteaua de canalizare si evacuate in bazinul vidanjabil. Pentru a diminua aceste emisii vor fi luate urmatoarele masuri:

- intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de distribuire a apei; - etanseitate a instalatiilor; - apa prelevata va fi contorizata; - sistemul de evacuare va fi exploatat corespunzator.

Precipitatii – Apele pluviale de pe acoperisuri si platforme betonate sunt colectate prin rigole si evacuate pe spatiul verde, in rigola stradala si catre emisar. Conform celor prezentate in sectiunile anterioare, nu exista descarcari controlate in apele de suprafata sau subterane. In ce priveste eventualele pierderi, se au in vedere urmatoarele: i) apele uzate tehnologice sunt ape de spalare hale care nu contin cantitati mari de

poluanti, ii) sistemul de colectare a acestora va fi bine intretinut si in continuare, facand

improbabila aparitia de exfiltratii, iii) se va mentine curatenia riguroasa pe platformele din jurul halelor nepermitandu-se

venirea in contact a apelor meteorice cu eventuale resturi de dejectii. In acest fel, se inlatura riscul de patrundere a apelor uzate in apa freatica. De altfel, aceste ape nu sunt considerate a constitui un risc pentru calitatea apelor freatice iar folosirea lor directa la udarea terenurilor agricole este o practica recunoscuta ca BAT.

In concluzie, activitatea din ferma nu are impact asupra calitatii apelor.


47


4.2 AER In momentul de fata, nu exista surse de poluare a aerului. Perioada de constructie Realizarea investitiei implica, in perioada de executie:

- lucrari in amplasamentul obiectivului, - traficul auto de lucru.

In cele ce urmeaza se prezinta sursele si emisiile de poluanti atmosferici specifici amplasamentelor si lucrarilor aferente mentionate. Lucrari in amplasamentul obiectivului Emisiile din timpul desfasurarii lucrarilor sunt asociate in principal cu miscarea pamantului, cu manevrarea altor materiale, precum si cu construirea in sine a unor facilitati specifice. Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru in amplasamentul constructiei. Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea lucrarilor constau intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat. Executia lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de operatii, ceea ce conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. In plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in opera implica utilizarea de autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului. Ca urmare, modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de executie a constructiilor utilizat si recomandat in tarile dezvoltate (Agentia Europeana de Mediu - EEA, Agentia de Protectia Mediului a SUA - USA EPA) se bazeaza pe luarea in considerare a lucrarilor in ansamblu care se executa pe intreaga arie implicata sau, dupa caz, pe portiuni ale acestei arii, fara a se urmari in detaliu planul de executie pentru proiectul unei anumite constructii. In lucrarea de fata, luand in considerare tipurile si volumele de lucrari, tipurile de materiale implicate in proces, categoriile de operatii specifice, precum si perioada de executie propusa, s-au identificat sursele de poluare a atmosferei si s-a elaborat inventarul emisiilor caracteristice luand ca baze de timp o ora si intreaga perioada de executie. O proportie redusa a lucrarilor de executie include operatii care se constituie in surse de emisie a prafului in atmosfera. Aceste operatii sunt aferente manevrarii pamantului si materialelor balastoase, precum si perturbarii suprafetelor.


48


O sursa suplimentara de praf este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care insoteste, in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este, in principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral). Principalele faze de activitate care se constituie in surse de emisie a prafului in atmosfera sunt:

- săpăturile - betonare

Aceste surse de praf sunt insotite de surse de emisie a poluantilor specifici motoarelor cu ardere interna reprezentate de motoarele utilajelor care executa operatiile respective. O alta sursa de poluanti specifici motoarelor cu ardere interna este reprezentata de traficul auto de lucru (autovehiculele care transporta materiale si produse necesare constructiei). Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specifici arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, CU, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Complexul de poluanti organici si anorganici emisi in atmosfera prin gazele de esapament contine substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca astfel prezenta, pe langa poluantii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substante cu potential cancerigen evidentiat prin studii epidemiologice efectuate sub egida Organizatiei Mondiale a sanatatii si anume: cadmiul, nichelul, cromul si hidrocarburile aromatice policiclice (HAP). Se remarca, de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N2O) - substanta incriminata in epuizarea stratului de ozon stratosferic - si a metanului care, impreuna cu CO, au efecte la scara globala asupra mediului, fiind gaze cu efect de sera. Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de urmatorii factori:

- tehnologia de fabricatie a motorului - puterea motorului - consumul de carburant pe unitatea de putere - capacitatea utilajului - varsta motorului/utilajului

Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate, tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. De altfel, aceste doua elemente sunt reflectate de dinamica atat a Legislatiei UE, cat si a Legislatiei SUA in domeniu. Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau in apropierea solului , deschise si mobile. Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici corespunzatoare activitatilor aferente lucrarii sunt intermitente. Determinarea debitelor masice de poluanti evacuati in atmosfera in timpul executarii lucrarilor de constructie a platformei s-a facut cu urmatoarele metodologii:

- metodologia US EPA/AP-42/1998 pentru particulele emise din manevrarea materialelor,


49


- perturbarea suprafetelor si prin eroziune eoliana; - metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-1997 elaborata sub egida Agentiei Europene

de mediu pentru poluantii emisi de utilaje. Se mentioneaza ca, surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelasi motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile OM 462/93 si nici cu alte normative referitoare la emisii. In vederea determinarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor desfasura lucrarile s-au luat in considerare urmatoarele elemente:

- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate - cantitatile de materiale manevrate pe categorii de lucrari - intensitatea lucrarilor - tipul utilajelor - numarul de utilaje pe tipuri - capacitatea si consumul de carburanti ale utilajelor, pe tipuri de utilaje - durata lucrarilor/perioada de functionare.

Emisiile de poluanti in atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru (in principiu 10 ore/zi), putand prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta. In perioada anuala de lucru vor exista, de asemenea, variatii ale emisiilor, atat datorita categoriilor de operatii care se vor executa la un moment dat, cat si datorita variatiei conditiilor meteorologice. Emisiile de particule generate de eroziunea eoliana pot avea loc continuu, pe toata perioada de constructie, debitele masice variind apreciabil cu viteza vantului. Se mentioneaza ca, pentru a evita subestimarea situatiei s-au luat in considerare:

- intensitatile maxime ale lucrarilor - conditiile care favorizeaza cele mai mari emisii (desfasurarea simultana a unor

lucrari, continut maxim de particule cu diametre mici, sub 75 µm in materialele manevrate, umiditatea minima a solului si a balastului, etc.)

- antrenarea particulelor prin eroziune eoliana atat de pe suprafetele perturbate, cat si de pe gramezile de pamant

- folosirea de utilaje clasice echipate cu motoare Diesel lipsite de orice sistem de control al emisiilor (obisnuite pe santierele de constructii din Romania: buldozere, excavatoare, screpere, tractoare cu scarificator, etc.). Se specifica faptul ca emisiile de particule din timpul lucrarilor de manevrare a pamantului sunt direct proportionale cu continutul de particule mici (d < 75 µm), invers proportionale cu umiditatea solului/pamantului si, dupa caz, cu viteza de deplasare si cu greutatea utilajului. Determinarea debitelor masice de particule emise in atmosfera s-a efectuat in functie de spectrul dimensional caracteristic particulelor emise si a materialului implicat pentru fiecare activitate/sursa. Debitele masice de particule specifice activitatilor/surselor mentionate s-au determinat pentru urmatoarele diametre echivalente (d) ale particulelor:

• particule cu d ≤ 30 µm; • particule cu d ≤ 15 µm; • particule cu d ≤ 10 µm;


50


• particule cu d ≤ 2,5 µm (particule care patrund in bronhii si in plamani, asa numitele particule “respirabile”). Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile. Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regasesc in atmosfera ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol. Rezultatele privind debitele masice de poluanti sunt prezentate in tabelele de mai jos:

Debite masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor

Tabel 8- Emisii pe unitatea de lungime si timp -

Categorie lucrare/operatie

Debite masice pe spectrul dimensional (kg.m/h)

d ≤≤≤≤ 30 µµµµm d ≤≤≤≤ 15 µµµµm D ≤≤≤≤ 10 µµµµm d ≤≤≤≤ 2,5 µµµµm

Excavare 4,8857 1,1142 0,857 0,5142

Incarcare auto 0,3857 0,1285 0,0857 0,0085

Descarcare 1,1571 0,3428 0,3 0,0428

Imprastiere 31,0714 7,1142 5,3142 3,2571

Eroziune 1,3285 0,9 0,6857 0,0171

TOTAL 38,8284 9,5997 7,2426 3,8397 Debite masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor Tabel 9- Emisii totale pe suprafata si perioada de executie -

Categorie lucrare

Debite masice pe spectrul dimensional (t/ perioada de executie)

d ≤≤≤≤ 30 µµµµm d ≤≤≤≤ 15 µµµµm d ≤≤≤≤ 10 µµµµm d ≤≤≤≤ 2,5 µµµµm

SAPATURI 19,5 4,5857 3,4714 1,9285

EROZIUNE 4,9285 3,3428 2,5285 0,0857

TOTAL 24,4285 7,9285 5,9999 2,0142

Valorile totale din tabelele referitoare la emisiile de particule reprezinta debite masice maxime orare care ar apare, in mod ipotetic, daca intreaga gama de lucrari s-ar executa simultan, situatie foarte putin probabila. Debite masice de poluanti emisi in atmosfera in timpul lucrarilor de punere în operă betonului


51


Tabel 10- Debite masice maxime orare - Debite masice maxime orare (g/h) NOx CH4 COVnm CO NH3 N2O Part. SO2 2634,0 9,2 382,2 852,8 0,378 70,2 309,3 539,8 Tabel 11- Debite masice totale - Debite masice totale (kg/ perioada executie) NOx CH4 COVnm CO NH3 N2O Part. SO2 732 2,6 106,2 237 0,011 19,5 86 150

Valorile totale din tabelele referitoare la emisiile de poluanti generati de utilaje reprezinta situatia ipotetica in care intreaga serie de utilaje ar lucra simultan, in intervalul de timp estimat. Valorile maxime orare reprezinta varfurile de emisie posibile caracteristice functionarii unui set de utilaje.

Traficul auto de lucru Debitele masice de poluanti generati de traficul auto de lucru s-au determinat cu metodologia EEA/ EMEP/ CORINAIR- 1997 (pentru poluantii emisi de autovehicule) si cu metodologia US EPA/ AP- 42/ 1998 pentru particule emise de pe arterele de trafic. Inventarul emisiilor pentru traficul de lucru reprezinta o maximizare a situatiei intrucat, pe langa conditiile infrastructuri rutiere mentionate mai sus, s-au considerat autovehicule echipate cu motoare Diesel lipsite de sisteme pentru controlul emisiilor. Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc pe amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafata de teren pe care au loc lucrarile, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale. Perioda de functionare In general, in fermele de crestere a pasarilor, pot aparea:

- emisii fugitive – din reteaua tehnologica, din activitatea de descarcare a hranei in buncare

- emisii continue din surse punctiforme si de suprafata – pierderile de amoniac, gaz metan si protoxid de azot care rezulta atat din procesele metabolice si din dejectii, cat si din activitatea de stocare a dejectiilor. Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt halele de productie ale caror guri de ventilare pot fi considerate un sistem de surse punctiforme.

Concluzionand, sursele de emisii provenite din activitatea de crestere pui de carne pentru consum sunt:

- surse mobile de poluare – utilajele si autovehiculele pentru transportul materiilor prime si produselor finite care deservesc unitatea Tabel 12 Surse fixe de poluare, confom urmatorului tabel: Sursa de emisie Faza de proces poluant


52


Hale de crestere pui de carne pentru consum

Crestere pui CO2 (din respiratia pasarilor) H2S (din dejectii in zona pardoselii) NH3 (cu emisie dominanta cu substante volatile provenite din hala, in perioada ciclului de crestere) Pulberi totale

Impactul emisiilor de amoniac Emisiile de amoniac provenite din activitatea de crestere a puilor in ferma avicola, masuratori efectuate in incinta amplasamentului altor ferme la capacitati de productie mai mari decat cele avute in vedere prin actuala investitie au pus in evidenta faptul că nivelurile de concentraŃii de amoniac în emisii si imisii se situau cu mult sub valorile limită admisibile. In conditiile aplicarii tehnologiei BAT de crestere a puilor se reduc emisiile cu mai mult de 50% (ex. La amoniac de la 0,315 kg/cap pasare an la 0,07 kg/cap pasare si an. Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematică a câmpurilor de concentraŃii (anexa 2). Evaluarea nivelurilor de concentraŃii s-a efectuat prin raportarea la valorile limită prevăzute de reglementările în vigoare, in cazul de fata acestea fiind STAS 12574/1987 care prevede valori maxime admisibile (VL) pentru amoniac in zone rezidentiale. Modelele folosite sunt aplicabile pentru surse continue punctiforme sau de suprafaŃă si se bazeaza pe presupunerea că distribuŃia spaŃială a concentraŃiilor este dată de formula gaussiană a penei: Modelul CLIMATOLOGIC Martin şi Tikvart pentru estimarea concentraŃiilor de poluant pe termen lung de mediere si o varianta a acestuia pentru estimarea concentraŃiilor de poluant pe termen scurt de mediere.


53


IMISII

Tabelul nr. 13 ComparaŃie între concentraŃiile maxime şi valorile limită

a. Intervale de mediere scurte

DistanŃa faŃă de sursa/ limita perimetrului platformei şi sectorul de vant [m; sector]

ConcentraŃia maxima / plaja concentraŃii [µµµµg/m3]

Prag de alertă sănătate (PA) [µµµµg/m3]

Valoare limită = Prag de intervenŃie sănătate (VL/PI) [µµµµg/m3]

Valoare limită protecŃie VegetaŃie(VLV)/ ecosisteme [µµµµg/m3]

Obser- vaŃii

1 2 3 4 5 6 - 117.4 - 300 1) - < VL 0-200 (fata de sediile fermelor) NE-SV

117.4 - 50

- 300 -

< VL

200 – 1500 (fata de sediile fermelor)

50 -25

b. Intervale de mediere lungi (24 ore)


ConcentraŃia maxima/ plaja concentraŃii [µµµµg/m3]



Valoare limită protecŃie VegetaŃie(VLV)/ecosisteme [µµµµg/m3]

Obser- vaŃii

1 2 3 4 5 6 - 7.7 - 1002) - < VL 0-500 NV, SE 7.7 –3

- 100 - < VL 0 - 1000 E, V 7.7 - 1 0 – 500 NE, SV 7.7 - 1

In concluzie, activitatea din ferma nu are impact negativ asupra calitatii aerului contribuind prin modernizarea prevazuta la reducerea nivelului de poluanti emisi in atmosfera comparativ cu situatia actuala.

1) timp mediere 30 minute, STAS 12574/87 ; 2) timp mediere 24 ore, STAS 12574/87


54


Impactul generat de mirosuri Deoarece masuratorile concentratiilor de amoniac in aer a evidentiat concentratii mici in limitele reglementate pentru valorile instantanee cat si pentru mediile zilnice, se concluzioneaza ca receptorii umani nu vor fi afectati de mirosurile generate de ferma avicola. Impactul generat de zgomote si vibratii Datorita masurilor prevazute, contributia la zgomotul ambiental este neglijabila.

4.3 SOL Surse de poluare a solurilor Caracteristicile solurilor dominante Solul este partea superioara, afânata, a litosferei, care se afla într-o continua evolutie sub influenta factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pamântului în care se dezvolta viata vegetala. Este un sistem foarte dinamic ce îndeplineste multe functii si este vital pentru activitatile umane si pentru ecosisteme. Solul îndeplineste urmatoarele functii:

• producerea de biomasa; • depozitarea, filtrarea si transformarea unor substante; • sursa de habitate si specii; • serveste drept mediu fizic pentru oameni si activitatile umane; • sursa de materii prime; • patrimoniu geologic si arheologic.

Fondul funciar reprezinta totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite cu ape) indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte. În functie de modul de utilizare, terenurile pot fi:

• terenuri agricole; • terenuri forestiere; • terenuri acoperite permanent cu apa; • terenuri din intravilan; • terenuri cu destinatii speciale (cai de transport, rezervatii naturale etc.)

Terenul are următoarea stratificaŃie: - 0 – 0,80 – sol vegetal - 0,80 – 8 – praf argilor - nivelul apei subterane – 8 m

Fundarea s-a făcut direct pe pământ, la cota -1.50 cm faŃă de C.T.A., luându-se în calcul o presiune de 1,8 daN/cmp.FundaŃiile sunt izolate, de tip pahar, prefabricate, armate, la care s-a utilizat un beton C6/7.5 (B100). Între fundaŃiile izolate sunt montate grinzi de fundare prefabricate din beton armat.


55


Surse de poluare a solului, fixe si mobile, ale activitatilor economice propuse PERIOADA DE CONSTRUCTIE Pe perioada executiei lucrarilor, sursele de poluare a solului sunt urmatoarele:

- surse liniare, reprezentate de traficul de vehicule grele si utilaje. - surse de suprafata, reprezentate de functionarea utilajelor in zona fronturilor de lucru.

PERIOADA DE FUNCTIONARE Sursele de poluare datorate activitatii care pot sa afecteaze solul/subsolul si apele subterane sunt:

- apele uzate rezultate din procesul tehnologic de cresterea intensiva a pasarilor; - pierderile din reteaua de canalizare; - platformele betonate pe care se depoziteaza dejectiile solide. Zonele care au fost evidentiate ca poluate cu ocazia elaborarii studiului si care va necesita o supraveghere atenta sunt: - platformele betonate pe care se depoziteaza dejectiile solide.

Conform celor prezentate in sectiunile 2 si 3, activitatea din ferma nu presupune surse de poluare pentru solul de pe amplasament. Deorece, in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole, azotul este considerat poluant pentru mediu datorita poluarii apelor freatice, este necesar să fie respectată norma specifică de 170 - 210 kg de azot pe hectar şi an, Ńinand cont in plus de rezervele de azot existente in sol si de tipul plantelor cultivate. Corespunzator politicii conservatoare de aplicare a normei specifice minime de 170 kg azot/ha, rezulta o suprafata necesara de minim 201 ha pentru aplicarea intregii cantitati de asternut uzat provenit din ferma. Conducerea fermei va asigura elaborarea Planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor. 4.4 SUBSOL 4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament

Proiectul propus nu va avea un impact asupra componentelor geologice si nici, prin mediul geologic, asupra elementelor mediului - conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotopuri, etc. 4.5 BIODIVERSITATE Impactul prognozat Situatia actuala Zona de amplasament este relativ izolata, distanta de asezazile umane sunt peste 500 m.


56


In zona de activitate a fermei nu exista zone protejate, de recreere, ecosisteme acvatice si terestre, monumente ale naturii. PERIOADA DE CONSTRUCTIE In perioada constructiei, impactul major asupra biodiversitatii este generat de nivelul de zgomot ridicat datorita functionarii utilajelor. Asa cum a fost descris in capitolele anterioare, principalii poluanti prezenti in mediu, in vecinatatea zonei de lucru, sunt particulele de praf, Nox, SO2 si CO. Vor apare situatii pe termen scurt de stres chimic asupra vegetatiei datorate expunerii la impurificarea cu NOx, pe distante de pana la 200 m fata de amplasamentul drumului. PERIOADA DE FUNCTIONARE Pe durata functionarii datorita faptului ca in zona nu exista zone protejate, de recreere, ecosisteme acvatice si terestre, consideram ca nu sunt surse de poluare care sa afecteze semnificativ biodiversitatea. Fara impact, pe amplasament si pe o raza >5 km in imprejurimile acestuia nu exista specii de plante sau animale protejate. 4.6 PEISAJ Se apreciaza ca lucrarile de executie a unei ferme avicole se vor incadra in peisajul actual din zona. 4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC Odata cu demararea lucrarilor, se vor crea noi locuri de munca, fapt ce va genera o stopare a declinului demografic al localitatii. Acest lucru se va realiza prin stoparea emigrarii populatiei tinere catre orasele cu un potential economic favorabil si oferirea unei posibilitati de afirmare chiar in propria localitate. Se vor crea noi locuri de munca atat in perioada de constructie cat si in cea de exploatare. Desi in numar redus, acestea vor avea efecte benefice asupra mediului economic. 4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL Fara impact. IMPACTUL IN TIMPUL ETAPEI DE INCHIDERE SI POST-INCHIDERE Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permita utilizarea sa in viitor, se vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative in timpul actiunii de inchidere si sa se minimizeze impactul potential remanent dupa incetarea activitatii. In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei care se bazeaza pe urmatoarele elemente.


57


Tabelul nr. 16.a: Structuri subterane

Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea din functiune in conditii de siguranta

Retea de canalizare interioara si exterioara. Camine de vizitare. Bazine vidanjabile.

Ape uzate de la spalarea halelor

Golirea preliminara, spalarea si igienizarea retelei de canalizare

Tabelul nr. 16.b: Structuri supraterane Cladire sau alta structura

Materiale periculoase Alte pericole potentiale

Hale de productie, alte cladiri.

Nu Nu exista alte pericole potentiale pentru mediu

Pe amplasament nu exista zone de depozitare a deseurilor periculoase. Tabelul nr. 16.c: Zone in care se preleveaza probe Zone/ localizari in care se preleveaza probe

Motivatie

Eventual, din jurul structurilor subterane

Prelevarea de probe de sol din jurul structurilor subterane actuale va avea ca obiect doar, eventual, stabilirea gradului de incarcare cu fertilizanti a solului, deoarece acestea servesc la stocarea de ape uzate cu continut de azot si fosfor care nu sunt considerate poluanti pentru mediu decat in zone cu vulnerabilitate la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole. Ferma avicola nu este amplasata intr-o astfel de zona.

Nu este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza incetarea activitatii cu minimum de risc pentru mediu. Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inainta APM Dambovita solicitarea de obtinere a autorizaŃiei pentru încetarea activităŃii.


58


Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului Planul actual reprodus in continuare ramane valabil si pentru activitatea de crestere a puilor.

• Curătarea şi dezinfectarea halelor Inchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectarea halelor de productie respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulari obisnuite, mai putin actiunile de pregatire a halelor pentru repopulare.

• Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si supraterane: fose septice, conducte si bazine colectoare si de stocare.

Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut de resturi de dejectii rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.

• Spălarea şi igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare Dupa golirea bazinelor se va face spalarea acestora iar apa rezultata va fi de asemenea vidanjata

• Demolarea halelor si a celorlalte structuri supraterane.

In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreasca demolarea tuturor structurilor supraterane. In acest caz:

- se va elabora un proiect de demolare; - se va obtine autorizatia de demolare; - actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si in conformitate cu

toate normele de securitate specifice; - deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitate cu

regulile aplicabile pentru gestionarea deseurilor, in baza prevederilor din proiectul de demolare.

• Gestionarea materialelor de constructie periculoase.

Pana in prezent, nu au fost evidentiate materiale periculoase in componenta cladirilor de pe amplasament. Daca in cursul demolarii se vor gasi materiale periculoase, manevrarea si eliminarea acestora se va face in conformitate cu regulile aplicabile pentru gestionarea deseurilor periculoase.

• Colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi industriale.

De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurile ramase in incinta vor fi colectate si eliminate corespunzator.


59


5. ALTERNATIVE Nu este cazul. 6. MONITORIZARE

Evaluarea conformarii cu cerintele BAT este prezentata in tabelul nr. 17. 6.1 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN AER In conformitate cu OUG 152/2005 art. 12, pct. 2), care precizeaza ca, in cazul fermelor de crestere intensiva a porcilor si pasarilor, masurile prevazute pentru monitorizare iau in considerare costurile si beneficiile (“rezultatele analizei cost-beneficiu”) si cu BREF ILF care arata ca aceasta prevedere trebuie interpretata in sensul evitarii unei monitorizari excesive, actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti in aer (amoniac, protoxid de azot si metan) are in vedere nu masurarea ci estimarea acestora prin calcul, pe baza factorilor de emisie corespunzatori sistemului de adapostire. Se vor raporta anual cantitatile de emisii pentru a fi incluse in Registrul poluantilor emisi si transferati. 6.2 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN APE DE SUPRAFATA SI SUBTERANE Nu este cazul deoarece nu se fac descarcari de ape uzate in ape de suprafata sau subterane. 6.3 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN RETEAUA DE CANALIZARE Se va urmari ca parametrii apelor care se descarca in fosa vindajabila.


60


6.4 MONITORIZAREA ELEMENTELOR DE PROCES TEHNOLOGIC; MONITORIZAREA SI RAPORTAREA DESEURILOR Conform celor prezentate in Tabelul 10, Sistemul de monitorizare a elementelor de proces tehnologic, inclusiv de monitorizare si raportare a deseurilor, este conform cu cerintele BAT. Tabelul nr. 17: Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea procesului tehnologic

Activitatea in ferma Cerinte BAT

Inregistrari si evidente curente: a) numarul /efectivul de pasari se

inregistreaza la fiecare data de intrare/iesire

b) greutatea corporala se inregistreaza la fiecare data de iesire

c) cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la fiecare data de intrare; consumul lunar se determina prin calcul;

d) reteta nutretului combinat este pastrata la sediul FNC;

e) instalatia computerizata pentru controlul instalatiilor din hala permite determinarea consumului de apa; urmeaza sa se organizeze sistemul de evidente;

f) consumul lunar de energie;

Inregistrari/ evidente/ monitoring privind: a) numar de animale b) cresterea in greutate c) consum de hrana, d) compozitie hrana cu evidentiere

continut de proteina cruda si fosfor, e) consum de apa, f) consum de energie, g) cantitati de deseuri si compozitia

acestora (inclusiv dejectii), (BREF ILF Sectiunea 4.1.4) h) evidenta verificarii integritatii bazinelor de stocare a dejectiilor lichide care se efectueaza la fiecare golire completa, precum si a rezultatelor controlului si a masurilor de remediere, dupa caz (BREF ILF Sectiunea 2.14)

Se va institui un registru de evidenta: cantitati de dejectii solide livrate la terti, data livrarii, numele beneficiarului, destinatia dejectiilor. Termen: permanent

Inregistrari/ evidente/ monitoring privind: cantitatile de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii) (BREF ILF Sectiunea 4.1.4)

6.6 MONITORIZAREA MEDIULUI Tinand seama de cele prezentate pana in prezent, activitatea din ferma ar putea contribui la poluarea mediului ambiant doar prin emisiile de poluanti in aer. Aceasta contributie este redusa: concentratiile poluantilor in aer sunt sub valorile limita prevazute de legislatia in vigoare. In aceste conditii, se considera ca este necesara instituirea unui program de monitorizare a calitatii aerului la limita incintei fermei cu frecventa semestriala.


61


7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE Tabelul nr. 18: Tipuri de accidente si Tehnici de prevenire Nr. Tip de

accident Cauze potentiale

Impact potential

Probabilitate de producere

Risc estimat

Tehnici preventive

0 1 2 3 4 5 6 1 Incendii Scurtcircuit

electric; neglijenta; intretinere necores punzatoare a echipamente lor

Poluare atmosferica; Impact vizual; Pagube materiale

mica mic Se respectă instructiunile de prevenire si interventie in caz de incendii. La acestea se adauga masurile de prevenire adoptate in faza de proiectare si descrise mai jos.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Fara dificultati. 9. POLUARE TRANSFRONTIERA Nu este cazul. Asa cum rezulta din analiza detaliata prezentata in acest raport, impactul activitatii asupra mediului este tinut sub control la nivel local. Se va urmari permanent respectarea celor mai bune tehnici disponibile conform carora au fost proiectate instalatiile si planificate activitatile ce se vor desfasura pe amplasament si in afara acestuia.


62


10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

10.1. INFORMATII GENERALE Societatea comercială SC GAMMA POULTRY SRL are ca profil de activitate cresterea in sistem intensiv a pasarilor. In ferma avicola din comuna Cornesti ce face obiectul acestui studiu, societatea intentioneaza reabilitatea a 3 hale de productie si echiparea corespunzatoare in vederea cresterii la sol a puilor de carne. 10.2. DESCRIEREA PROIECTULUI Proiectul consta in executia constructiilor si instalatiilor interioare ale halelor de productie in scopul asigurarii conditiilor de crestere a puilor de carne in sistem de adapostire la sol. Cele 3 hale vor asigura o capacitate totala de 577681 capete/an in 6 cicluri de poductie preconizate. Descrierea proceselor de producŃie ale proiectului propus

A. Activitati de productie

• Popularea halelor cu pui de 1 zi; • Cresterea puilor de carne pana la varsta de cca. 42 zile; • Incarcare pasari pentru a fi transportate cu auto la abator; • Activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice:

- adapostire, realizata in cele 3 hale amenajate pentru crestere pe asternut uscat la sol; sisteme de ventilatie automatizat, iluminare si incalzire; se realizeaza 6 cicluri/ an;

- furnizare hrana: aprovizionare cu furaje speciale aduse cu mijloace auto; descarcare in buncarele amplasate in exteriorul fiecarei hale; descarcare mecanizata in buncarele mici interioare, din care se alimenteaza liniile de hranire; hrana este administrata o data pe zi;

- adapare realizata prin: sistem de linii cu picuratori, suspendate; - evacuarea dejectiilor- colectarea mecanica a dejectiilor la depopulare - curatarea adaposturilor la depopulare: spalarea halelor a peretilor halelor cu

pompa de apa de mare presiune), la sfarsitul fiecarui ciclu de productie; aceasta secventa include colectarea si evacuarea apei de spalare din hale prin reteaua de canalizare catre bazinele colectoare vidanjabile;

- asistenta veterinara de specialitate care include controale si prescrierea medicamentelor si vaccinurilor;

- administrarea medicamentelor (in apa) si a vaccinurilor (in apa, prin inoculare si injectabil).

� Activitati de furnizare a utilitatilor pe amplasament - Alimentare cu apa pentru: adapat, consum menajer la filtrul sanitar, curatare

hale, rezerva de incendiu- foraj de medie adancime - Alimentarea cu energie electrica – se face de la reteaua de distributie a

Sistemului Energetic National si din surse proprii energie verde C. Activitati de gospodarire a apelor uzate si a dejectiilor solide

- Colectarea apei uzate in bazinele din beton armat in care sunt evacuate apele rezultate din spalarea halelor;


63


- Eliminare dejectii in sistem mecanizat stocare temporara pe platforme si utilizare la fertilizarea solurilor.

D. Activitati de intretinere si administrative In ferma se vor desfasoara mici activitati de intretinere la fata locului a echipamentelor mecanice si electrice din dotare. Pentru realizarea altor reparatii de mai mare anvergura, se apeleaza, dupa caz, la furnizori de servicii specializati. Activitatile administrative sunt activitati de birou. 10.3. CONFORMAREA CU CERINTELE CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE Tehnicile folosite in ferma respecta in totalitate cerintele celor mai bune tehnici disponibile (BAT) si sunt conforme cu cerintele autoritatilor pentru protectia mediului. Folosirea apei Vor fi utilizate toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atat in ce priveste consumul biologic cat si a apei folosite pentru spalarea si igienizarea halelor. Sistemul de adapare a pasarilor este mecanizat evitandu-se risipa de apa. Intrucat sistemul de crestere este asternut uscat la sol, spalarea halelor se face doar la sfarsitul fiecarui ciclu de productie, dupa colectarea uscata a dejectiilor si evacuarea acestuia in exteriorul halei, folosind masina de spalat cu apa sub presiune si cu consum redus de apa. Adapostirea pasarilor Pasarile vor fi crescute pe asternut uscat la sol. Toate halele vor fi dotate cu instalatii automate pentru apa, administrare medicamente, reglare parametri microclimat: temperatura, ventilatie si umiditate, lumina. Admisia aerului proaspat, evacuarea aerului viciat, temperatura optima din hala, programul de lumina si hranire precum si efectivul din hala sunt controlate si monitorizate permanent de un computer de proces. Programul de lumina asigurat este intre orele 600 - 2200. Tehnici de nutritie Furajarea pasarilor se face cu furaje speciale. Se va aplica furajarea dupa retete diferentiate pe faze de crestere. Atat continutul de proteina cruda si fosfor in furaje cat si cantitatea zilnica de hrana administrata sunt conforme cu cerintele BAT. Managementul dejectiilor Evacuarea se efectueaza mecanizat in remorci, urmand a fi transportate catre un spatiu special amenajat pentru depozitare temporara, pentru utilizare directa ca fertilizator pentru agricultura. Apele de spalare din hale (in cantitate conforma cu cerintele BAT) se descarca in reteaua exterioara de canalizare formata din conducte de beton armat si camine de vizitare, iar de aici in bazinele vidanjabile. Apele preluate cu vidanja sunt descarcate intr-o statie de epurare municipala de catre furnizorul de servicii de vidanjare specializat, pe baza de contract. Tehnica este BAT reclamand insa respectarea cerintelor stipulate atat legislatia nationale cat si in contractul cu operatorul statiei de epurare municipala in ce priveste incadrarea in limitele prevazute de NTPA 002/2002 (cu modificarile din 2005), pentru ape descarcate in


64


statii de epurare. Este necesara efectuarea unei curatenii mecanice riguroase pentru a rezulta ape de spalare cu incarcari reduse. Controlul emisiilor Principalele emisii sunt cele de amoniac si gaz metan in atmosfera, care rezulta din procesele metabolice si din dejectii. Sursele de emisii in atmosfera sunt halele de productie si sistemul de management al dejectiilor. Emisiile de azot se pot minimiza doar prin respectarea cerintelor BAT pentru adapostirea pasarilor in hale, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/ transferul/ stocarea si eliminarea dejectiilor. Dupa cum s-a prezentat mai sus, tehnicile utilizate in ferma pentru adapostirea si furajarea puilor sunt conforme cu cerintele BAT, rezultand astfel ca atat productia de azot cat si emisiile de amoniac din hale sunt cele mai mici posibile. Deoarece dejectiile solide sunt evacuate in afara fermei, emisiile de amoniac din gestionarea dejectiilor in exteriorul halelor nu sunt generate pe amplasament. Celelalte emisii in atmosfera (bioxid de sulf, bioxid de azot, hidrogen sulfurat, pulberi) sunt in cantitati nesemnificative. Nu exista descarcari de ape uzate direct in receptori naturali. Eventualele emisii necontrolate de poluanti in ape subterane sau pe sol (exfiltratii din sistemul de canalizare) pot apare doar accidental, sunt mici si nu prezinta risc de poluare. Mirosuri Mirosurile sunt generate in principal de emisiile de amoniac si vor fi minime in conditiile in care si emisiile de amoniac sunt reduse. Emisiile secundare de hidrogen sulfurat genereaza de asemenea mirosuri dar, in conditiile respectarii cerintelor BAT de adapostire a pasarilor, aceste emisii sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor. Deseuri Pe langa dejectiile solide si lichide, principalele deseuri periculoase sunt cele sanitar veterinare: ambalaje de la vaccinuri si mortalitatile. Acestea se elimina in afara fermei conform normelor sanitar-veterinare: mortalitatile sunt preluate de SC PROTAN SA in vederea neutralizarii, iar ambalajele de vaccinuri (flacoane de sticla) se neutralizeaza in lapte de var si se transporta la depozitul de deseuri municipale prin prestatorul de servicii de salubritate. Energie Energia electrica si termica se va folosi eficient, in conformitate cu cerintele BAT. Accidente Masurile luate pentru intretinerea si exploatarea tuturor instalatiilor, inclusiv a celor de colectare, transport si eliminare a dejectiilor, asigura prevenirea accidentelor de tip industrial. Zgomot Nivelul zgomotului va fi redus. Se vor avea in vedere respectarea recomandarilor BAT (privind transportul si descarcarea hranei, incarcarea animalelor trimise la sacrificare,


65


manipularea dejectiilor, instalarea si functionarea ventilatoarelor, functionarea celorlalte utilaje) pentru reducerea zgomotului specific si mentinerea acestuia in limitele acceptate. Monitorizare; Raportare Monitorizarea va fi de asemenea in conformitate cu cerintele documentului de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile. Se vor mentine urmatoarele inregistrari si evidente curente: a) numarul/ efectivul de pasari la fiecare data de intrare/iesire b) greutatea corporala la fiecare data de iesire c) cantitatile de furaj intrate; consumul lunar se determina prin calcul; d) cantitatea de mortalitati. Halele vor fi dotate cu apometre fiind posibila organizarea sistemului de evidente. In scopul conformarii cu alte cerinte ale legislatiei nationale (referitoare la prevenirea poluarii apelor cu nitrati din surse agricole), se vor mai intreprinde o serie de actiuni dintre care se mentioneaza: - pastrarea unei evidente stricte a cantitatilor de dejectii livrate la terti pentru a fi folosite ca

material fertilizant, si a datelor de livrare; - elaborarea planului de fertilizare a terenurilor cu dejectii animaliere; - stipularea unor clauze contractuale prin care utilizatorul de dejectii isi insuseste,

obligatiile legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea de probe de sol de pe terenul pe care se aplica dejectiile.

Actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti (amoniac, protoxid de azot si metan) are in vedere nu masurarea ci estimarea acestora prin calcul conform celor prezentate in sectiunea nr. 6 la acest document. Se vor face raportarile anuale pentru Registrul poluantilor emisi si transferati. Scoaterea din functiune Activitatea desfasurata nu este de natura sa conduca la poluarea chimica a amplasamentului. De asemenea, pe amplasament nu vor exista zone de depozitare a deseurilor periculoase. Pentru incetarea activitatii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor. In acest scop s-au identificat elementele constituente ale Planului de inchidere a instalatiei. Reglementarile privind protectia habitatelor Pe amplasament si in imprejurimile acestuia nu exista specii de plante sau animale protejate. 10.4. ALTERNATIVE STUDIATE Tehnicile utilizate au fost alese dintre alternativele BAT care asigura cel mai mare beneficiu pentru mediu, fara antrenarea unor costuri excesive. 10.5. EVALUAREA IMPACTULUI Singurul impact potential semnificativ este cel asupra calitatii aerului si se datoreaza in special emisiei de amoniac din halele de productie si din stocarea dejectiilor. Pe langa


66


efecte asupra sanatatii receptorilor umani, amoniacul conduce si la producerea mirosurilor neplacute. Modelarea matematica a dispersiei in aer pentru emisiile de poluanti semnificative, s-a facut doar pentru amoniac, deoarece in cazul metanului nu sunt prevazute valori limita pentru zonele rezidentiale. S-a tinut cont de emisiile din halele de productie. Analiza rezultatelor obŃinute pune în evidenŃă faptul ca nivelurile de concentraŃii în aerul ambiental, in afara fermei, generate de sursele aferente obiectivului, se situeaza sub valorile limită pentru concentraŃiile maxim admisibile de amoniac în atmosferă atat pe durate scurte cat si medii de mediere, conform legislaŃiei în vigoare (STAS 12574/1987 care prevede valori maxime admisibile – CMA - pentru amoniac in zone rezidentiale). In concluzie, se poate afirma ca activitatea desfasurata in ferma va avea impact asupra mediului redus pe plan local si fara consecinte in context transfrontiera. 11. DOCUMENTE ANEXATE Breviar de calcul apa Modelarea dispersiei poluantilor in aer

INTOCMIT, Ing Vraciu Radu Adrian

Ing Sevastita Vraciu

Geogr. Cristina Ungureanu


67


Anexa 1

BREVIAR DE CALCUL

A) Necesarul de apa

Debite zilnice: pentru un regim de funcŃionare de 24 h/zi – 7 zile/saptamana, 365zile/an Necesarul de apa –conform STAS 1343/1-2006 si STAS 1478/90 Apa provenind din sursa proprie este folosita in scop:

- Menajer pentru personalul angajat; - Tehnologic pentru:

• Adapare pui ; • igienizare hale pui

• In scop menajer

- 4 angajati

- Debit specific 60 l/zi

BREVIAR DE CALCUL CONSUM MENAJER Necesar de apa

Nr. Categorie de consum

Coeficient de variatie zilnica (Kzi)

Coeficient de variatie orara (Ko)

Qn zi med (mc/zi)

Qn zi max (mc/zi)

Qn orar max (mc/h)

1 angajati permanenti 1.2 2.00 0.24 0.31 0.026

• In scop tehnologic (Ferma de pasari) BREVIAR DE CALCUL FERMA PUI

Necesar de apa

Nr. Categorie de consum

Coeficient de variatie zilnica (Kzi)

Coeficient de variatie orara (Ko)

Qn zi med (mc/zi) Qn zi max (mc/zi)

Qn orar max (mc/h)

1 pentru adapare 1.39 2.00 17.24 23.94 2.0

2 pentru spalare hale 1.30 2.00 8.40 10.92 1.82

TOTAL 17,24 (252 zile/an) 8,40 (18 zile/an)

Consumul specific de apa pentru consum biologic este de cca. 0,037 l/pe cap de pui raportat la 95760 capete.


68


Igienizarea halelor se face cu un debit specific de 5 l/mp . In incinta exista 3 hale avand suprafata de 1680 mp/hala. O hala sa spala intr-o zi. Rezulta: Q zi med = 3 hale x 8,4 m3/hala x 6 cicluri de spalare = 151,2 m3/an (cca 18 zile/an a cate 8,4 m3/zi); Q zi max = 10,92 m3/zi; Q orar max = 2,82 m3/ora

Cerinta de apa (Qs): BREVIAR DE CALCUL AL CERINTEI DE APA POTABILA SI DE INCENDIU

DENUMIRE (mc/zi) (mc/h) Qn zi med 17.48 0.72 Qn zi max 22.72 0.94 Qn orar max 1.89 Coeficient de pierderi prin retele Kp 1.10

Coeficient pentru folosinte tehnologice Ks 1.02 Qs zi med =Kp*Ks*Qn zi med 19.61 0.81 Qs zi max=Kp*Ks*Qn zi max 25.5 1.06 Qs orar max=Kp*Ks*Qn orar max 2.12 lungimea retelei de distributie apa = 60 m Restitutia. B. Canalizare apa uzata Apa uzata tehnologica reprezinta 80% din consumul de apa pentru spalarea tehnologica a halelor la depopulare considerandu-se debitul necesar pentru spalarea unei hale/zi timp de 5 zile/ciclu x 6 cicluri/an. BREVIAR DE CALCUL APA UZATA DENUMIRE (mc/zi) (mc/h)

Qu zi med 0,34 m3/zi (cca 347 zile/an) 7.05 m3/zi (18 zile /an)

Qu zi max 0,44 m3/zi (cca 347 zile/an) 9.18 m3/zi (18 zile /an)

Qu orar max 1.5 C. In scop PSI rezervor inmagazinare apa bicompartimentat Pentru inmagazinarea apei exista un rezervor de apa din care se va asigura necesarul de apa potabila pentru ferma cat si apa de incendiu (capacitate rezervor 100 mc). In conformitate cu STAS 1478, avand in vedere : • Destinatia cladirii: cladire de productie; • Volumul compartimentului de incendiu • Categoria de pericol de incendiu: “C”; • Grad de rezistenta la foc a constructiei: III; Au rezultat necesare urmatoarele categorii de instalatii pentru combaterea incendiului: • Hidranti de incendiu interiori: 2 x 2,5 dm3/s = 5 dm3/s, conform art.3.1, tab.5 al.2.b;


69


• Hidranti de incendiu exteriori: 5 dm3/s (1 hidranti de 5 dm3/s), conform Anexei E2, tab 2.1.

Rezerva de incendiu este calculata in functie de perioada de refacere astfel pentru hidrantii interiori tr = 10 min iar pentru hidrantii exteriori de tr = 3 ore. Vi = 5 dm3/s x 10 min x 60 sec/min = 6000 dm3 = 3 m3; Ve = 10 dm3/s x 3 h x 3600 s = 54 m3 Calculul debitului de apa meteorica.

Qpl.=∑IScΦ(L/s) I= intensitatea ploii de calcul in L/ha /s(135) Sc=suprafata de scurgere de calcul (construita), in ha(0,6) Φ=coeficientul de scurgere(0.8), Qpl= 13,44 l/s.


70


ANEXA NR. 2 MODELAREA DISPERSIEI POLUANTILOR IN AER

1. Consideratii generale

Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematică a câmpurilor de concentraŃii. Evaluarea nivelurilor de concentraŃii s-a efectuat prin raportarea la valorile limită prevăzute de reglementările în vigoare, in cazul de fata acestea fiind STAS 12574/1987 care prevede valori maxime admisibile (VL) pentru amoniac in zone rezidentiale.

2 Descrierea modelului Modelele folosite sunt aplicabile pentru surse continue punctiforme sau de suprafaŃă si se bazeaza pe presupunerea că distribuŃia spaŃială a concentraŃiilor este dată de formula gaussiană a penei: Modelul CLIMATOLOGIC Martin şi Tikvart pentru estimarea concentraŃiilor de poluant pe termen lung de mediere si o varianta a acestuia pentru estimarea concentraŃiilor de poluant pe termen scurt de mediere. ConcentraŃia medie CA într-un receptor aflat la distanŃa ρ de o sursă de suprafaŃă şi la înălŃimea z este de sol este dată de relaŃia:

A

0 kk

l=1 m=1

l mC = 16

q (k,l,m)S( ,z;u ,P ) dπ

ρ ρ ρ∞

=∫ ∑∑

1

16 8 7

Σ Φ( )

unde: k = indice pentru sectorul direcŃiei vântului; qk(ρ) = ∫Q(ρ,θ)dθ pentru sectorul k; Q(ρ,θ) = emisia în unitatea de timp a sursei de suprafaŃă; ρ = distanŃa de receptor pentru o sursă de suprafaŃă infinitezimală; θ = unghiul în coordonate polare centrat pe receptor; l = indice pentru clasa de viteză a vântului; m = indice pentru clasa de stabilitate; Φ(k,l,m) = funcŃia de frecvenŃă a stărilor meteorologice; S(ρ,z;Ul,Pm) = funcŃia care defineşte dispersia; z = înălŃimea receptorului deasupra solului; ul = viteza vântului reprezentativă; Pm= clasa de stabilitate.

Pentru surse punctiforme, concentraŃia medie CP datorită a “n” surse, este dată de relaŃia:

ρ

ρπ

n

mlnnn

1=m1=l

N

1=n

P

)P,uz;, S(G m)l,,k(

2

16 = C

Φ∑∑∑78


71


unde: kn = sectorul de vânt pentru a n-a sursă; Gn = emisia pentru sursa n; ρn = distanŃa de receptor a sursei n.

Dacă receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z=0 şi forma funcŃiei S(ρ,z;ul,Pm) va fi:

dacă σz(ρ) < 0,8 L şi

( )

∆+−

2

2

1expexp

ρσρ

ρz1/2ll

ml

hh

Tu

0.692-

Lu

1 = )P,u,0;S(

dacă σz(ρ) > 0,8 L unde: σz(ρ) = funcŃie de dispersie verticală; h = înălŃimea sursei; ∆h = supraînălŃarea penei de poluant, calculată cu relaŃiile lui Briggs; L = înălŃimea de amestec; T1/2 = timpul de înjumătăŃire a poluantului. Posibilitatea dispariŃiei poluantului prin procese fizice sau chimice este dată de expresia: exp (-0,692ρ/ul T1/2 ) Sursele de suprafata sunt considerate un numar n de surse punctiforme. ConcentraŃia totală pentru o perioadă de mediere este suma concentraŃiilor datorate tuturor surselor pentru acea perioadă. Datele de intrare cuprind informaŃii privind: • grila de calcul; • datele de emisie; • parametrii meteorologici.

Grila de calcul - Modelul permite calculul concentraŃiei medii a poluantului în orice punct aflat la anumite distanŃe de sursa/surse, prin luarea în considerare a contribuŃiei tuturor surselor. Ca urmare, este posibil să se calculeze concentraŃiile pe o arie în jurul sursei. În acest scop, se limitează aria de interes, iar pe suprafaŃa ei se fixează o grilă, de regulă pătratică, ale cărei noduri constituie receptorii. Numărul de noduri şi pasul grilei se aleg în funcŃie de caracteristicile sursei, ale ariei de interes şi ale problematicii la care trebuie să se răspundă. Grila va avea o origine şi un sistem de coordonate cu axa Ox spre est şi axa Oy spre nord, în funcŃie de care se stabilesc coordonatele surselor şi ale nodurilor.

( )

∆+−

Tu

0.692-

hh )(u2

2 = )P,u,0;S(

1/2lzzl

ml

ρρσρσπ

ρ exp2

1exp

2


72


Datele de emisie cuprind caracteristicile surselor: concentraŃiile noxelor evacuate, înălŃime geometrică, diametrul sau suprafaŃa de emisie, viteza şi temperatura de evacuare a poluanŃilor.

Parametrii meteorologici se introduc sub forma funcŃiei de frecvenŃă F(k,l,m) a tripletului direcŃia vântului, clasa de viteză a vântului şi clasa de stabilitate, stabilită pe şiruri lungi de date (plurianuale). De exemplu, dacă se lucrează pe 16 sectoare de vânt, 8 clase de viteză şi 7 clase de stabilitate, tabelul de valori ale funcŃiei de frecvenŃă cuprinde 896 de intrări.

Aplicatie pentru Ferma Zootehnica Tartasesti Poluanti analizati

Singurul poluant caracteristic analizat a fost amoniacul (NH3) deoarece legislatia nationala nu prevede limite de concentratie in imisie pentru ceilalti poluanti din aer care se emit in cantitati semnificative in fermele de cresterea puilor, respectiv metan si protoxid de azot. Grila de calcul

S-a utilizat o grilă cu dimensiunile 5.1 km x 4.2 km cu pasul de 20 m. Date de emisie

S-au retinut pentru modelarea dispersiei emisiile determinate cu valorile maxime ale factorilor de emisie indicati de BREF ILF:

Parametrii meteorologici

S-au utilizat datele meteorologice plurianuale provenite de la StaŃia Meteorologică Pitesti. Valorile concentratiilor maxime in imisie reprezinta cele mai mari concentratii care pot aparea, in cele mai defavorabile conditii meteorologice. Rezultate Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentraŃiile maxime de poluanŃi la nivelul solului (inclusiv distanŃa faŃă de sursa/limita amplasamentului) se prezintă comparativ cu


73


valorile limită şi, după caz, cu pragurile de alertă, conform legislatiei de mediu in vigoare în tabelul nr. 1 şi sub forma HarŃilor de izoconcentraŃii (Figurile nr. 1-2 la aceasta Anexa) Analiza rezultatelor obŃinute în urma modelării matematice a dispersiei poluanŃilor în atmosferă comparativ cu valorile limită pentru concentraŃiile de poluanŃi în atmosferă (imisii), prevăzute de legislaŃia în vigoare pune în evidenŃă faptul că nivelurile de concentraŃii în aerul ambiental generate de sursele aferente obiectivului se vor situa cu mult sub valorile limită, indiferent de durata intervalului de mediere.

IMISII

Tabelul nr. 1 ComparaŃie între concentraŃiile maxime şi valorile limită

a. Intervale de mediere scurte


ConcentraŃia maxima / plaja concentraŃii [µµµµg/m3]



Valoare limită protecŃie VegetaŃie(VLV)/ ecosisteme [µµµµg/m3]

Obser- vaŃii

1 2 3 4 5 6 - 117.4 - 300 3) - < VL 0-200 (fata de sediile fermelor) NE-SV

117.4 - 50

- 300 - < VL 200 – 1500 (fata de sediile fermelor)

50 -25

b. Intervale de mediere lungi (24 ore)


ConcentraŃia maxima/ plaja concentraŃii [µµµµg/m3]



Valoare limită protecŃie VegetaŃie(VLV)/ecosisteme [µµµµg/m3]

Obser- vaŃii

1 2 3 4 5 6 - 7.7 - 1004) - < VL 0-500 NV, SE 7.7 –3

- 100 - < VL 0 - 1000 E, V 7.7 - 1 0 – 500 NE, SV 7.7 - 1

3) timp mediere 30 minute, STAS 12574/87 ; 4) timp mediere 24 ore, STAS 12574/87

RAPORT privind IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI …arpmag.anpm.ro/upload/41747_SC Gamma Poultry SRL,...

Documents

Transcript of RAPORT privind IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI …arpmag.anpm.ro/upload/41747_SC Gamma Poultry SRL,...