Raport privind impactul generatoarelor eoliene instalate de

SC Energycum SRL in localitatea Adjud Judetul Vrancea

asupra biodiversitatii

Focsani, 2011

ASOCIAŢIA PENTRU CONSERVAREA

DIVERSITĂŢII BIOLOGICE Str. Vrancioaia nr 7, Focsani, Vrancea Tel: 0727 559 024 ;fax : 0237 206 788

E-mail : acdb_ro@yahoo.co.uk web: www.biodiversitate.ro

Pentru speciile de pasari, desi se cunosc perioadele favorabile evaluarii fiecarei categorii

(cuibaritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine sa nu se stabileasca date stricte de colectare a

datelor pe teren deoarece factorii climatici sau alti factori externi pot influenta dinamica pasarilor,

iar aceste date stricte pot influenta negativ calitatea datelor obtinute. În acest sens, este

recomandabil ca în cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile

de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu.

Deoarece perioada de monitorizare cuprinsa intre lunile septembrie – decembrie include si faza

in care se manifesta fenomenul de migratie a pasarilor, s-a pus un accent deosebit pe deplasarile

in teren din lunile septembrie si octombrie.

În aria proiectului nu există zone generatoare de curenţi ascendenţi neexistând nici arii care să

atragă şi să acumuleze efective mari de păsări de pradă, berze sau pelicani. De asemenea nu există

păduri, plantaţii de arbori, zone umede sau stufărişuri de mari dimensiuni care sa funcţioneze ca

locuri de odihnă pentru speciile migratoare.

Altitudinea medie de zbor pe deasupra parcului a fost în cele mai multe zile şi pentru mai mult de

87% dintre păsări mai mare de 150 m. Altitudinea a fost apreciată cu ajutorul structurilor de

înălţime cunoscută (stâlpi electrici, stâlpi ai generatoarelor eoliene etc.).

Altitudinea este totuşi variabilă în funcţie de intensitatea şi direcţia vântului, presiunea

atmosferică, intensitatea precipitaţiilor etc. Păsările care zboară în aceste condiţii, în număr mic,

pot să fie afectate de către centralele eoliene.

Monitorizarea impactului asupra pasarilor

METODE

Metodele au fost cele folosite de regula in acest tip de activitati si care sunt verificate si dau de

regula un randament foarte bun.

- metoda transectelor

- metoda transectelor combinata cu metoda punctului fix

- metoda punctului fix

- metoda punctului favorabil (vantage point)

Metoda transectelor combinata cu metoda punctului fix – prin aceasta metoda s-a realizat

monitorizarea speciilor cuibaritoare si a celor care ierneaza în zona de studiu. Numarul

transectelor s-a stabili în functie de particularitatile zonei (topografia, vegetatie, etc.), în asa fel

încât transectele din toata zona de studiu au surprins habitatele specifice zonei pentru a putea

analiza si relatia habitat - specie.

Transectele folosite au fost transecte scurte (de 1,5 km) si au acoperit toate habitatele: zonele cu

agricultura, tufisurile, etc. Punctele de observatie au fost situate in habitatul cercetat la distanta de

150 m unele de altele, de-a lungul unui transect linear.

Aceasta metoda a fost utilizata pentru monitorizarea pasarilor mici (in principal a paseriformelor).

Transectul a fost parcurs dimineata devreme, intre orele 6-9 (cand pasarile sunt foarte active). In

fiecare punct cei doi observatori au stat timp de 5 minute pentru a asculta si a privi pasarile si

pentru a nota fiecare specimen detectat. Pasarile au fost notate separat pentru observatii in

interiorul unui cerc cu raza de 30 m si in afara acestuia

În timpul parcurgerii unui transect au fost notate:

- speciile de pasari observate;

- numarul indivizilor fiecarei specii;

- activitatea desfasurata de specie;

- estimarea înaltimii de zbor;

- tipul habitatului unde a fost observata specia

În fiecare punct fix s-a stationat aproximativ 5 minute si s-au notat:

- punctul fix din care se face observatia

- speciile de pasari observate

- numarul indivizilor din fiecare specie

- tipul de activitate desfasurat de catre pasare

- estimarea înaltimii de zbor

- tipul habitatului unde a fost observata specia

Prin aplicarea metodei punctului fix s-au obtinut date privind:

- diversitatea speciilor de pasari în perioada de migratie si de iarna (compozitia specifica/evaluarea

calitativa)

- analiza relatiei specie – habitat

Metoda punctului fix – aceasta metoda a fost folosita pentru monitorizarea pasarilor în perioada

de migratie (de toamna). Metoda punctului fix este o metoda cantitativa care permite estimarea

abundentei relative a pasarilor. S-au ales punctele fixe în asa fel încât datele colectate sa fie

relevante pentru studiul realizat.

Pe parcursul observatilor s-au notat:

- specia observata,

- numarul indivizilor dintr-o specie,

- directia de zbor a speciilor,

- estimarea înaltimii de zbor

- tipul de habitat unde a fost observata specia

Prin aplicarea metodei punctului fix s-au obtinut date privind:

- diversitatea speciilor de pasari în perioada de migratie (compozitia specifica/evaluarea

calitativa)

- directia de zbor a pasarilor

Metoda punctului favorabil (Vantage Point) – aceasta metoda a fost aplicata pentru a evalua

impactul lucrarilor speciilor de pasari de interes conservativ.

Observatia din puncte favorabile (Vantage point survey) implica realizarea observatiilor dintr-un

punct fix aflat într-o pozitie favorabila care sa permita observarea activitatii pasarii fara afectarea

comportamentului acesteia prin prezentă. Cu cât perioada de observatie din punct fix este mai

lunga cu atât tiparul comportamentului speciilor va fi mai bine cunoscut, iar evaluarea impactului

se face cu o precizie mai ridicata. Scopul observatiilor din punct favorabil este de a colecta datele

pentru speciile de pasari cheie privind:

- timpul petrecut in aria de studiu

- folosirea (pentru hranire, parada nuptiala, odihna, pasaj) a diferitelor zone din aria de

studiu

Descrierea metodologiei

Datele asupra activitatii pasarilor au fost colectate în timpul observatiilor realizate din puncte

favorabile (PF) selectate strategic. Pe tot parcursul studiului s-au folosit aceleasi PF. În timpul

observatiilor din PF s-a încercat pe cât posibil minimizarea efectului observatorului asupra

comportamentului pasarilor, în asa fel încât sa se pastreze atât o vizibilitate buna în suprafata

monitorizata cât si ca speciile sa nu fie deranjate de prezenta umana. Pentru a obtine date relevante

privind activitatea pasarilor, aceasta au fost urmarite pentru o perioada de timp reprezentativa.

Observatiile au fost facut pe parcursul zilei de la rasarit pâna la crepuscul de catre cel putin doi

observatori, în conditii de maxima vizibilitate. Observatiile într-un singur PF s-au intins cel putin

pe o perioada de aproximativ 3 ore într-o singura zi, pâna la 6 – 8 ore, cu pauze (experientele de

teren arata ca acuitatea unui observator scade dupa 3 ore sau chiar dupa o perioada mai scurta, de

aceea s-au folosit 2 observatori si s-au facut pauze la aproximativ 3 ore).

Perioadele de observatie au fost dispersate diferit pe parcursul unei zile în asa fel încât sa surprinda

toate aspectele activitatii în activitatea diurna a exemplarelor si particularitatile comportamentului

de zbor ale acestora.

Amplasamentul monitorizat

Parcul eolian se suprapune spatiului situat pe teritoriul administrativ al localitatii Ruginesti, la

vest de cursul Siretului si in nord vestul municipiului Adjud la contactul dintre ecoregiunea

subcarpatilor curburii si ecoregiunea campiei romane.

Tabel cu punctele amplasamentelor exprimate in coordonate

Denumire stalp

Arie Protejata Coordonata X Coordonata Y

A Nu 5171973176 6656657140

B Nu 5169886122 6656628415

Parcul eolian se suprapune sectorului extrem nord-estic al Campiei Romane, reprezentat de arealul

de contact dintre Campia Siretului Inferior, treapta de Glacis a Ramnicului si Campia Ramnicului

pe teritoriul administrativ al comunei Ruginesti. Sectorul sudic al Culoarului Siretului se afla la

interferenta unitatilor majore de relief reprezentate de Subcarpati, Podisul Moldovei si sectoarele

rasaritene ale Campiei Romane, la raspantia bioregiunilor Pontica si Continentala. Arealul in

ansamblu, reprezinta, in cea mai mare parte, spatiul geografic individualizat, intre sectoarele de

cursuri inferioare ale Trotusului de la nord si Carecna de la sud.

Ansamblul elementelor geografice, ce asigura favorabilitatea existentei si dezvoltarii unor

ecosisteme valoroase, este in prezent aproape in totalitate artificializat, si puternic antropizat. Este

de mentionat insa, ca in arealul luat ca intreg, in care dominante sunt suprafetele cultivate agricol.

Amplasamentele celor doua generatoare eoliene sunt, in general, similare si sunt terenuri agricole

(inclusiv pasune si terenuri arabile) plate, neirigate, calitatea terenulu, insa, este relativ redusa si

nu se constitutie in terenuri profitabile din punct de vedere al utilizarii agricole. Parte din aceste

terenuri nu a fost cultivata. Exista un numar redus de arbori, cursuri de apa sau alte caracteristici

notabile. Imagini fotografice ale fiecarui amplasament sunt prezentate in Raportul de Evaluare a

Impactului asupra Mediului.

Relatia zonei de studiu cu ariile protejate

Amplasamentele centralelor eoliene sunt situate in nordul suprafetei Ariei de protectie

speciala avifaunistica Lunca Siretului Inferior la o distanta de cca 3,5 Km fata de limita

nordica a acestei arii protejate.

Aria de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului Inferior se suprapune extremitatii

nord – estice a unitatii de relief a Campiei Romane si se suprapune in cea mai mare parte peste

albia majora a raului Siret si peste sectorul inferior al albiei raului Trotus.

Localizarea generatoarelor eoliene monitorizate

Aspecte din perimetrele centralelor eoliene monitorizate- foto ACDB

Situatia centralizata a deplasarilor efectuate

pentru monitorizarea activitatii generatoarelor eoliene

Analiza impactului generatoarelor eoliene in perioada iunie – august 2010-03-27

Nevertebratele

Speciile de nevertebrate identificate cu ocazia activitatilor de monitorizare a generatoarelor

eoliene nu intră sub incidenta legislatiei de protectia naturii, speciile respective fiind comune

zonelor de stepă.

Pe baza rezultatelor monitorizării perimetrului monitorizat, considerăm că functionarea

acestei instalatii are impact neutru asupra speciilor de nevertebrate.

Amfibienii

În cursul activitatilor de monitorizare a nu a fost identificată în perimetrul de amplasare sau

imediata sa vecinătate nici o specie de amfibien. In zonele invecinate, la distante variabile de

turnuri au fost observate speciile: broasca râioasă verde (Bufo viridis) si broasca săpătoare brună

(Pelobates fuscus).

Pe baza rezultatelor monitorizării perimetrului monitorizat, considerăm că functionarea

acestei instalatii are impact neutru asupra speciilor de amfibieni.

Păsările

În perimetrul analizat. nu cuibăresc păsări. În zonele din imediata vecinătate a instalatiilor

cuibăresc sau au fost identificate cateva specii de pasari clocitoare comune pentru agrosistemele

cultivate cu plante cerealiere:

Ciocarlie de camp( Alauda arvensis)

Pasare clocitoare comuna in regiunile deschise, cultivate si naturale( terenuri arabile, pasuni

etc.).Terestra, colorit general maro deschis cu pete dese intunecate, cu abdomen alb si cu marginea

posterioara a aripii albicioasa.Are o creasta mica.Juvenilul prezinta un penaj ‘solzos” pana vara

tarziu, fara marginea albicioasa a aripii.

Pupaza( Upupa epops)

Specie destul de comuna in sudul si centrul Europei in regiunile deschise cu palcuri de copaci si

terenuri cultivate.Cuibareste in scorburi de copaci, in ziduri, gauri in sol. Destul de sperioasa.

Sexe asemanatoare: crem-rosiatica deschisa cu dungi negre si albe pe aripi si coada; pe cap cu o

creasta inalta ( ridicata cand se lasa din zbor pe sol, dar de obicei stransa pe ceafa); cioc lung,

subtire, curbat in jos. Zbor discontinuu si neregulat, asemanator cu cel al gaitei, adesea la mici

inaltimi. Extrem de pronuntate sunt acum dungile albe de pe aripi.De obicei umbla pe pamant

destul de ezitant, schimbandu-si mereu directia. Isi introduce ciocul in sol, de unde scoate larve

de insecte, viermi etc.

Prepelita ( Coturnix coturnix)

Specie numeroasa in trecut , incepand din sec al 19-lea se afla in declin.Intalnita pe campiile

deschise cu lanuri de cereale paioasesi pe pasuni; sta bine ascunsa in vegetatie.Mult mai mica

decat celelalte galinacee, cat un graur.Coada foarte scurta, fara rosu-ruginiu; este de un maro sters

cu dungi mai deschise pe spate si pe laturile corpului.Masculul adult are barbia negricioasa.Este

o pasare strict terestra care zboara rar in afara perioadei de migratie.Zboara la inaltimi joase si cu

viteza mica, cu spatele rotunjit si gat scurt.Aripile sunt relativ lungi si inguste, tinute arcuite; batai

de aripi rapide si de mica amploare. In zbor nu se aseamana cu o potarniche mica , ci mai degraba

cu o becatina comuna , cu toate ca este vorba de un zbor incet si liniar.

Maracinar negru( Saxicola torquata)

Cuibareste pe campii cu ierburi si tufisuri. La mascul ,capul complet negru, inclusiv gatul, sunt

caracteristice; tartita alba. Femela are cap maro, mai sters.Ambele sexe au o dunga alba pe

aripa.Fara alb pe coada( exceptie : exemplarele din regiunea caspica si Iran). Ssp siberiana(

maura)-subspecie accidentala rara, toamna tarziu in V-ul Europei- are tartita alb-crem, iar in penaj

proaspat de toamna este maro-cafenie( mascul). Spranceana pala, gusa crem-roscat deschis,

contrastand cu pieptul mai inchis. Sta in pozitie dreapta, capul ii apare mare si rotund.

Graur( Sturnus vulgaris)

Cuibareste frecvent in apropierea regiunilor cultivate, in special langa asezari omenesti.Cuibareste

in scorburile copacilor, scobituri din ziduri, sub tiglele acoperisurilor, etc.Coada scurta, penajul

pestrit si ciocul lung si ascutit.Petele albe se micsoreaza in timpul verii ca urmare a tocirii lor.

Umbla repede, fara opriri, pe pajisti, in cautarea de insecte. Zbor rapid, silueta caracteristica cu

coada scurta si aripi ascutite.Vara se formeaza grupuri galagioase de juvenili cu un colorit cafeniu

deschis. Zboara in stoluri compacte, uneori mii de pasari la un loc avand un comportament perfect

sincronizat. Innopteaza deseori in stufarisuri.

Florinte( Carduelis chloris)

Pasare destul de comuna in regiunile deschise cultivate cu arbori si tufe; de asemenea, in gradini

si parcuri.Masculul adult are un colorit verde-galbui dedesubt, si verde-masliniu deasupra

(coloritul cel mai viu vara). Femela are un colorit mai sters, cu maro, iar juvenilul este puternic

striat cu maro.In toate tipurile de penaj este caracteristic galbenul intens de pe rectricele externe

si de pe bordurile remigelor primare.Constitutie robusta, cu un cap destul de mare si cioc masiv.

Zbor rapid , in linii ondulatorii mai prelungi si mai ample decat, de ex., la cinteza.

Vanturel de seara( Falco vespertinus)

Specie destul de comuna in SE Europei, in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de

copaci.Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura.Se aseamana cu

vanturelul rosu in comportament, dar are aripile proportional mai lungi si coada mai scurta, fiind

astfel foarte asemanator cu soimul randunelelor; are insa coada mai putin lunga decat acesta din

urma.Adesea sta pe firele electrice. Este capabil sa zboare pe loc. Prinde insecte zburatoare ca

soimul randunelelor, adesea in amurg, vanand in stoluri mici.

Masculul este gri ca ardezia cu remigele mai deschise, cu „ pantaloni” si subcodale rosii-ruginii.

Femela este dungata cu gri pe spate, dedesubt este crem cu striatiuni fine ruginii; capul ruginiu

deschis, cu o portiune inchisa, contrastanta in jururl ochiului. La adulti , baza ciocului si picioarele

sunt rosii-portocalii.Pasarile care migreaza tarziu in luna mai sunt , de obicei, in primul lor an de

viata; unii au naparlit deja trecand la penajul de adult ( masculii gri ca ardezia, dungati ca si cucul

pe partea inferioara a aripii si cu picioare galbene), altii inca nu ( masculii patati pe cap ca juvenilii,

cu abdomen gri cu pete galben-ruginii). Juvenilii au spate maro inchis si partea inferioara a

corpului vargata( ca soimii de iarna), dar pe cap au acelasi tipar ca femela adult.

În cursul activitătilor de monitorizare a celor doua generatoare eoliene, în perioada iunie

august 2010 nu au fost observate cazuri de coliziune cu instalatiile nici a unor exemplare de

păsări apartinând speciilor observate pe suprafata perimetrelor sau în vecinătatea acestora,

astfel incat in aceasta faza a monitorizarii considerăm că functionarea acestei instalatii are

impact local neutru asupra speciilor de pasari.

Mamifere

În cursul activitatilor de monitorizare au fost identificată în perimetrul de amplasare sau imediata

sa vecinătate patru exemplare de iepure (Lepus europeus) si alte 3 exemplare de vulpe (Vulpes

vulpes).

In ceea ce priveste liliecii, in zona monitorizata nu au fost identificate colonii de lilieci. In cursul

perioadei de monitorizare au fost identificate cateva exemplare de Nyctalus noctula si Myotis

myotis care foloseau acest areal ca zona de hranire, dar nu au fost inregistrate coliziuni cu

instalatiile.

Pe baza rezultatelor monitorizării perimetrului monitorizat, considerăm că functionarea

acestei instalatii are impact neutru asupra speciilor de mamifere.

Concluzii privind impactul functionării generatoarelor eoliene asupra florei spontane,

faunei sălbatice si habitatelor naturale in perioada iunie – august 2010.

Pe baza rezultatelor activităţilor de monitorizare a celor doua generatoare eoliene (respectiv a

perimterului de amplasare a acestora) considerăm că funcţionarea instalaţiilor respective are

impact neutru (nesemnificativ) asupra biodiversităţii zonei (respectiv asupra habitatelor naturale

si asupra speciilor sălbatice, inclusiv a celor de interes conservativ).

Din datele obţinute se poate observa că zona nu este una importantă pentru migraţia păsărilor

răpitoare a berzelor şi altor specii de stârci.

Pentru comparaţie putem aminti zona Munţilor Măcin unde a fost efectuat o monitorizare

multianuală şi unde numărul de păsări de pradă a variat ântre 8117 şi 12491 exemplare.

aria strict de influenţă a proiectului nu este atractivă pentru speciile de pradă sau berze,

specii cu zbor planat datorită lipsei structurilor generatoare de curenţi ascendenţi.

În unele zile cu condiţii meteo nefavorabile modelul de zbor descris nu se mai aplică

păsările zburând şi la altitudini inferioare dar în număr mic.

Speciile de pasari prezente in SPA Lunca Siretului Inferior

Specia

Ori

gin

e

a

ge

og

raf

ica

Ca

teg

.

fen

.

Se

mn

.

în

lite

ratu

r

ă

Ob

s.

pro

pri

i

Le

g.

13

/1

99

3

Le

g.

89

/2

00

0

Le

g.

13

/1

99

8

Le

g.

46

2/2

0

01

Le

g.

65

4/2

0

01

D

ir.

79

/4

09

EE

C

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

GAVIIFORMES

GAVIIDAE

Gavia arctica (L.) 1758 S OI + AII A2 AII A3 A2 AI

PELECANIFORMES

PHALACROCORACIDAE

Phalacrocorax carbo sinensis (Blumenbach) 1798 Tp OV + A5

Phalacrocorax pygmaeus (Pall.)1773 M OV + AII AII A3 A2 AI

PODICIPEDIFORMES

PODICIPEDIDAE

Tachybaptus ruficollis (Pall.) 1764 E OV + AII A4 A2

Podiceps nigricollis C. L. Brehm 1831 E OI + AII A4 A2

CICONIIFORMES

ARDEIDAE

Ardea cinerea (L.) 1758 Tp OV + + A5 Ardea purpurea (L.) 1766 M OV + AII AII A3 A2 AI

Ixobrychus minutus (L.) 1766 E OV + AII AII A3 A2 AI

Nycticorax nictycorax (L.) 1758 M OV + + AII A3 A2 AI

Ardeola ralloides (Scopp.) 1769 M OV + AII A3 A2 AI

Egretta garzetta (L.) 1766 M OV + AII A3 A2 AI

Casmerodius albus (L.) 1758 Ch OV + AII AII A3 A2 AI

Botaurus stellaris (L.) 1758 Mo OV + AII AII A3 A2 AI

CICONIIDAE

Ciconia ciconia (L.) 1758 E OV + + AII AII A3 A2 AI

Ciconia nigra (L.) 1758 E P + AII AII A3 A2 AI

TRESKIORNITHIDAE

Plegadis falcinellus (L.) 1766 M P + AII A2 AII A3 A2 AI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

ANSERIFORMES

ANATIDAE

Cygnus olor (Gm.) 1789 E OV + A2 AII A3 A2 AII/2

Cygnus cygnus (L.) 1758 S OI + AII A2 AII A3 A2 AI

Anser albifrons (Scop.) 1769 A OI + + A2 AII A5 AII/2

Anser anser rubrirostris (Swinhoe) 1871 Mo P + A2 AII A5 AII/1

Anser fabalis A P + + A2 AII A5 AII/1

Anas plathyrhynchos (L.) 1758 Tp S + A2 AII A5 AII/1

Anas strepera L. 1758 Tp P + A2 AII A5 AII/1

Anas acuta L. 1758 S P-OI + A2 AII A5 AII/1

Anas penelope L. 1758 S P-OI + A2 AII A5 AII/1

Anas crecca (L.) 1758 Tp OI + A2 AII A5 AII/1

Anas querquedula (L.) 1758 Tp OV + + A2 AII A5 AII/1

Netta rufina (Pall.) 1773 M P + A2 AII A5 AII/2

Aythya ferina (L.) 1758 E OI + A2 AII A5 AII/1

Aythya nyroca (Guldenst.) 1770 E OV + + A2 AII A3 A2 AI

Bucephala clangula (L.) 1758 S P-OI + A2 AII AII/2

Mergus merganser L. 1758 Tp P + A2 AII A5 AII/2

Mergus albellus L. 1758 S P + AII A2 AII A4 A2 AI

GALLIFORMES

PHASIANIDAE

Perdix perdix (L.) 1758 E S + A5 AII/1

Coturnix coturnix (L.) 1758 E OV + A5 AII/2

Phasianus colchicus (L.) 1758 Ch S + + A5 AII/1

GRUIFORMES

RALLIDAE

Fulica atra (L.) 1758 Tp S + + A2 A5 AII/1

Crex crex (L.) 1758 E OV + + AII A3 A2 AI

Gallinula chloropus (L.) 1758 E OV + + A5 AII/2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

GRUIDAE

Grus grus (L.) 1758 E P + AII A2 AII A4 A2 AI

FALCONIFORMES

ACCIPITRIDAE

Aquila clanga Pall. 1811 E Acc + AII AII A3, A4 A2 AI

Aquila pomarina C.L.Brehm 1831 E Acc + AII AII A3, A4 A2 AI

Accipiter gentilis (L.) 1758 Tp S + + AII AII A4 A2 Accipiter nisus (L.) 1758 Tp OI + + AII AII A4 A2

Circus macrourus Mo P + AII AII A3 A2 AI

Circus cyaneus (L.) 1766 E OI + AII AII A3 A2 AI

Circus aeruginosus (L.) 1758 Mo OV + + AII AII A3 A2 AI

Pernis apivorus (L.) 1758 E P + AII AII A3 A2 AI

Buteo buteo (L.) 1758 Tp OV + + AII AII A4 A2

Haliaaetus albicilla (L.) 1758 Tp P + AII AI A3 A2 AI

FALCONIDAE

Falco peregrinus Tp P + AII AII A3 A2 AI

Falco tinunculus (L.) 1758 Tp OV + + AII AII A4 A2

Falco subbuteo (L.) 1758 Tp OV + + AII AII A4 A2

CHARADRIIFORMES

LARIDAE

Larus argenttatus (Pall.) 1811 Tp OI + + A4 A2 AII/2

Larus ridibundus (L.) 1758 Tp S + + A4 A2 AII/2

Larus canus L. 1758 S P-OI + A4 A2 AII/2

Larus minutus L. 1758 S P-OI + AII A3, A4 A2 AI

STERNIDAE

Sterna hirundo (L.) 1758 E OV + + AII A2 AII A3 A2 AI

SCOLOPACIDAE

Scolopax rusticola L. 1758 E OV + + A5

Gallinago gallinago (L.) 1758 E OV + A2 A5

Numenius arquata (L.) 1758 E OV + A2 A3, A4 A2 AII/2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Tringa glareola L. 1758 S P + AII A2 A3, A4 A2

Tringa erythropus (Pall.) 1764 S P + + A2 A4 A2 AII/2

Tringa ochropus L. 1758 S P + AII A2 A4 A2

Actitis hypoleucos L. 1758 Tp P + AII A4

Philomacus pugnax L. 1758 S P

+ A2 A5 AI,

AII/2

CHARADRIIDAE

Charadrius dubius Gmel. 1789 Mo OV + + AII A2 A4 A2

Vanellus vanellus (L.) 1758 Mo OV + + A2 A5 AII/2

RECURVIROSTRIDAE

Himantopus himantopus (L.) 1758 Mo OV + AII A2 A3 AI

CUCULIFORMES

CUCULIDAE

Cuculus canorus (L.) 1758 Tp OV + + A4 A2

COLUMBIFORMES

COLUMBIDAE

Streptopelia decaocto (Friv) 1838 M S + + A5 AII/2

AII/2 Columba oenas l. 1758 E P + + A5 AII/2

STRIGIFORMES

STRIGIDAE

Strix aluco L. 1758 E S + AII A4

Asio otus (L.) 1758 Tp S + AII A4 A2

Asio flammeus (Pontopp.) 1763 Tp OI + AII A3, A4 A2 AI

Athene noctua (Scop.) 1769 Mo S + AII A4 A2

CAPRIMULGIFORMES

CAPRIMULGIDAE

Caprimulgus europaeus L. 1758 E OV + AII A3 A2 AI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

CORACIIFORMES

UPUPIDAE

Upupa epops (L.) 1758 E OV + + AII A4 A2

CORACIIDAE

Coracias garrulus (L.) 1758 E OV + + AII AII A3 A2 AI

MEROPIDAE

Merops apiaster (L.) 1758 M OV + + AII AII A4 A2

ALCEDINIDAE

Alcedo atthis (L.) 1758 E S + + AII A3 A2 AI

PICIFORMES

PICIDAE

Dryocopus martius (L.) 1758 S OI + AII A3 A2 AI

Picus viridis L. 1758 E S + + AII A4 A2

Picus canus (Gmel) 1788 E S + AII A3 A2 AI

Dendrocopos major (L.) 1758 Tp S + + AII A4 A2

Dendrocopos syriacus (Hemps et Ehrenb) 1831 M S + AII A3, A4 A2 AI

Dendrocopos medius (L.) 1758 E S + AII A3, A4 A2 AI

Dendrocopos minor (C.L.Brehm) 1831 Tp S + + AII A4 A2

PASSERIFORMES

ALAUDIDAE

Galerida cristata L. 1758 Mo S + + A5 A2

Alauda arvenis L. 1758 Mo OV + + A4 A2 AII/2

Melanocorypha calandra (L.) 1758 M P + AII A3 A2 AI

HIRUNDINIDAE

Hirundo rustica (L.) 1758 Tp OV + + AII A4 A2

Riparia riparia (L.) 1758 Tp OV + AII A4 A2

Delichon urbica (L.) 1758 Tp OV + AII A4 A2

ORIOLIDAE

Oriolus oriolus (L.) 1758 E OV + + AII A4 A2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

CORVIDAE

Pica pica (L.) 1758 E S + + A5 AII/2

Garrulus glandarius (L.) 1758 E S + + A5 AII/2

Corvus monedula (Vieil) 1817 E S + + A5 AII/2

Corvus frugilegus (L.) 1758 E S + + A5 AII/2

Corvus corone L. 1758 E S + + A5 AII/2

Corvus corax L. 1758 Tp S + + A4 A2 PARADOXORNITHIDAE

Panurus biarmicus russicus (C. L. Brehm) 1831 Mo P + AII A4

TROGLODYTIDAE

Troglodytes troglodytes (L.) 1758 E OV + + AII A4 A2

TURDIDAE

Turdus merula (L.) 1758 E OV + + A2 AII/2

Turdus philomelos C.L.Brehm 1831 E OV + + A5 AII/2

Turdus pilaris (L.) 1758 S OI + + A5 AII/2

Turdus iliacus L. 1766 S P-OI + AII/2

Erithacus rubecula (L.) 1758 E OV + + A4 A2

Saxicola torquata Mo P + + AII A4 A2

Oenanthe oenanthe (L.) 1758 Tp P + AII A4 A2

Luscinia megarhynchos C.L.Brehm 1831 E OV + AII A4 A2

Phoenicurus phoenicurus (L.) 1758 E OV + AII A2

SYLVIIDAE

Acrocephalus scirpaceus E OV + AII A4 A2

Sylvia communis Lath. 1787 E OV + AII A4 A2

Sylvia atricapilla (L.) 1758 E OV + + AII A4 A2

Phylloscopus collybita (Vieil) 1817 Tp OV + + AII A4 A2

Phylloscopus trochilus (L.) 1758 E OV + AII A4 A2

REGULIDAE

Regulus regulus (L.) 1758 E OI + A4 A2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

MOTACILLIDAE

Motacilla flava flava L. 1758 Tp OV + + AII A4 A2

Motacilla alba L. 1758 E OV + + AII A4 A2

Anthus trivialis (L.) 1758 E OV + AII A4 A2

LANIIDAE

Lanius collurio (L.) 1758 E OV + + AII A3 A2 AI

Lanius minor (Gmel) 1788 E OV + AII A3 A2 AI

STURNIDAE

Sturnus vulgaris L. 1758 E OV + + A5 AII/2

PARIDAE

Parus major (L.) 1758 E S + + AII A4 A2 Parus caeruleus (L.) 1758 E S + + AII A4 A2 Remiz pendulinus L. 1758 Mo OV + AII A2

CERTHIIDAE

Certhia familiaris L. 1758 E S + AII A4 A2

SITTIDAE

Sitta europaea Wolf 1810 Tp S + + AII A4 A2

PLOCEIDAE

Passer montanus (L.) 1758 Tp S + + Passer domesticus (L.) 1758 Tp S + + FRINGILLIDAE

Carduelis carduelis (L.) 1758 E S + + AII A4 A2 Carduelis chloris (L.) 1758 E S + + AII A4 A2 Emberiza citrinella (L.) 1758 E S + + AII A4 A2

Emberiza scoeniclus (L.) 1758 Tp S + AII A4 A2 Miliaria calandra L. 1758 E P + + A4 Pyrrhula pyrrhula (L.) 1758 S OI + A4 A2

Coccothraustes coccothraustes (L.) 1758 E S + AII A4

Fringilla coelebs (L.) 1758 E S + + A4 A2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Fringilla montifringilla L. 1758 S OI A4 A2

Acanthis cannabina ( L.) 1758 E OI AII

Legendă:

Coloana 1 – taxonul

Coloana 2 – Originea geografica (după Stegmann): E : european; Tp: transpalearctic; M: mediteraneean; S: siberian; Mo: mongol; A: arctic;

Coloana 3 – Categoria fenologică: S: specie sedentară; OV: oaspete de vară; OI: oaspete de iarnă; P: specie de pasaj; Acc: specie accidentală

Coloana 4 – Semnalată în literatură (Mihalciuc M., Tǎlpeanu M., Cǎtuneanu I., 1976; Mihalciuc M, Observaţii asupra pasajului de toamnă la păsări,

pe valea mijlocie a Siretului- manuscris nepublicat; Mazilu I., 2000) sau existentă în colecţia ornitologică a Muzeului Vrancei, Focşani

(după Mazilu, 2000)

Coloana 5 – Observaţii proprii în 2004 şi 2005

Coloana 6 – specii prezente în anexa II a Legii 13/1993 – pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor

naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979: A II – specii de faună strict protejate

Coloana 7 – specii prezente în anexa 2 a Legii 89/2000 – pentru ratificarea acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african –

eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995

Coloana 8 – specii prezente în anexele I şi II ale Legii 13/1998 – pentru aderarea României la Convenţia privind speciile migratoare de animale

sălbatice, adoptată la Bonn la 23 Iunie 1979

Coloana 9 – specii prezente în anexele 3,4 şi 5 ale Legii 462/2001 – pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice: A3 – specii a căror conservare necesită

desemnarea ariilor speciale de protecţie avifaunistică; A4 – specii care necesită protecţie strictă; A5 – specii a căror prelevare din natură

face obiectul măsurilor de management.