Raport privind impactul asupra mediuluiapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Raport privind impactul asupra mediului 2014

1 SC MILANO EDILE SRL VASLUI

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru proiectul

„Lucrări de exploatare carieră de pietriş ȋn comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi”,

propus a fi amplasat în extravilanul comunei Bălăbăneşti, judeţul Galaţi,

ȋn vederea obţinerii Acordului de mediu

Beneficiar : SC MILANO EDILE SRL Vaslui Proiectant General: Gavriloaie Radu PFA Proiectanţi de specialitate: SC MATAS SRL Iaşi; SC GEPROCON SA Iaşi;

Autor : SC MILANO EDILE SRL Vaslui Ing. Bojoi Silvia Administrator Elaborator studii pentru potecţia mediului: RM, RIM, BM, RS, poziţia nr. 31 în Registrul Agafiţei Dan Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Aprilie 2014

SC MILANO EDILE SRL

SC MILANO EDILE SRL



CUPRINS Introducere ______________________________________________________________________________ 4 1. Informaţii generale ______________________________________________________________________ 5

1.1. Informaţii despre titularul proiectului _______________________________________________ 5 1.2. Autorul atestat al Raportului privind impactul asupra mediului ___________________________ 5 1.3. Denumirea proiectului __________________________________________________________ 5 1.4. Amplasament ________________________________________________________________ 5 1.5. Descrierea proiectului __________________________________________________________ 6 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei ____________________________________________ 6 1.5.2. Descrierea proiectului _________________________________________________________ 7 1.5.3. Reglementări urbanistice ______________________________________________________ 8 1.6. Durata etapei de funcţionare _____________________________________________________ 8 1.7. Informaţiile privind producţia şi resursele energetice folosite ____________________________ 8 1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ___________________ 10 1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă ______________________________________________________________________________ 10 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele __________________________________________________________________ 14 1.11. Localizare geografică ________________________________________________________ 14

2. Proces tehnologic ______________________________________________________________ 15 2.1. Flux tehnologic ______________________________________________________________ 15 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului _______________________________ 17 2.3. Activităţi de dezafectare _______________________________________________________ 19 3. Deşeuri ____________________________________________________________________ 19 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora __________ 20 4.1. Apa _______________________________________________________________________ 20 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie ____________________________________________________ 20 4.1.2. Alimentarea cu apă _________________________________________________________ 22 4.1.3. Managementul apelor uzate ___________________________________________________ 23 4.1.4. Prognozarea impactului ______________________________________________________ 24 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 24 4.2. Aerul ______________________________________________________________________ 24 4.2.1. Date generale ______________________________________________________________ 24 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi _____________________________________________________ 26 4.2.3. Prognozarea poluării aerului __________________________________________________ 28 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 29

4.3. Solul şi subsolul ______________________________________________________________ 29 4.3.1. Solul ____________________________________________________________________ 29 4.3.1.1. Tipurile de sol şi caracteristicile solurilor din zonă ________________________________ 29 4.3.1.2. Surse de poluare a solului ___________________________________________________ 30 4.3.1.3. Prognozarea impactului _____________________________________________________ 31 4.3.1.4. Măsuri de diminuare a impactului _____________________________________________ 31 4.3.1.5. Măsuri de diminuare a impactului în perioada reconstrucţiei ecologice ________________ 32 4.3.1.6. Măsuri de monitorizare post-închidere _________________________________________ 33 4.3.2. Geologia __________________________________________________________________ 34 4.3.2.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul analizat _____________________________ 34 4.3.2.2. Impactprognozat __________________________________________________________ 37 4.3.2.3. Măsuri de diminuare a impactului _____________________________________________ 37



4.4. Zgomot şi vibraţii _____________________________________________________________ 37 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii ____________________________________________________ 37 4.4.2. Prognozarea impactului ______________________________________________________ 38 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 39

4.5. Biodiversitatea ______________________________________________________________ 39 4.6. Peisajul ____________________________________________________________________ 43 4.6.1. Informaţii despre peisaj ______________________________________________________ 43 4.6.2. Impactul prognozat __________________________________________________________ 44 4.6.3 Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 45 4.7. Mediul social şi economic ______________________________________________________ 46 4.8. Condiţii culturale şi etnice ______________________________________________________ 48 5. Analiza alternativelor ___________________________________________________________ 48 5.1. Descrierea alternativelor _______________________________________________________ 48 5.2. Analiza mărimii impactului ______________________________________________________ 49 6. Monitorizarea _________________________________________________________________ 52 7. Situaţii de risc _________________________________________________________________ 53

8. Descrierea dificultăţilor _________________________________________________________ 57 9. Rezumat fără caracter tehnic ____________________________________________________ 57 9.1. Descrierea proiectului _________________________________________________________ 57 9.2. Impact prognozat _____________________________________________________________ 58 9.2.1. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu apa _____________________________ 58 9.2.2. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu aer _____________________________ 59 9.2.3. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu sol şi subsol ______________________ 59 9.2.4. Prognozarea impactului nivelului de zgomot ___________________________________________ 59

9.2.5. Prognozarea impactului asupra biodiversităţii _____________________________________ 60 9.3. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra factorilor de mediu ______________________ 60 9.3.1. Impactul produs asupra apelor _________________________________________________ 60 9.3.2. Impactul produs asupra aerului ________________________________________________ 60 9.3.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului ______________________________________ 60 9.3.4. Impactul asupra biodiversităţii _________________________________________________ 60 9.3.5. Impactul asupra aşezărilor umane şi asupra sănătăţii populaţiei _______________________ 61 9.4. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 61 9.4.1. Măsuri de diminuare a impactului asupra apei _____________________________________ 61 9.4.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului ___________________________________ 61 9.4.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra solului şi subsolului _________________________ 61 9.4.4. Măsuri de diminuare a impactului pentru zgomot ___________________________________ 62 9.4.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii ______________________________ 62 Concluzii _______________________________________________________________________ 62 Glosar de termeni ________________________________________________________________ 63 Bibliografie _____________________________________________________________________ 64 Documente puse la dispoziţia elaboratorului de SC MILANO EDILE SRL Vaslui _______________ 65 Anexe



Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul

„Lucrări de exploatare carieră de pietriş ȋn comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi” propus a fi amplasat în extravilanul comunei Bălăbăneşti, judeţul Galaţi

ȋn vederea obţinerii Acordului de mediu

Introducere Raportul privind impactul asupra mediului, solicitat de APM Galaţi prin Adresa nr. 6601/02.04.2014 a fost realizat pentru beneficiarul SC MILANO EDILE SRL Vaslui pentru proiectul „Lucrări de exploatare carieră de pietriş ȋn comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi” propus a fi amplasat în extravilanul comunei Bălăbăneşti, judeţul Galaţi. Raportul face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu, în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare. Structura Raportului privind impactul asupra mediului urmăreşte recomandările din Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectul propus se ȋncadrează ȋn prevederile HG nr. 445/2009, cu modificările ulterioare fiind încadrat în Anexa nr. 2 - Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluarii impactului asupra mediului, pct. 2, lit. a) cariere, exploatări miniere de suprafaţă şi de extracţie a turbei, altele decȃt cele prevăzute în anexa nr. 1. Proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. Evaluarea impactului asupra mediului va prezenta următoarele aspecte: prezentarea lucrărilor şi soluţiilor tehnologice ce urmează a fi aplicate în cadrul proiectului (descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect şi a cerinţelor de amenajare a terenului în timpul etapelor de construcţie, funcţionare, demontare/dezafectare, organizarea de şantier, măsurile propuse la încetarea activităţii); evaluarea impactului asupra factorilor de mediu (sol, apă, aer, fauna, floră, factori climatici, populaţie, bunuri materiale, patrimoniul arheologic şi arhitectural, peisajul, relaţiile dintre toţi aceşti factori), respectiv evaluarea impactului cumulativ pe care lucrările prevăzute în proiect le poate avea asupra mediului; descrierea efectelor semnificative (directe, indirecte, secundare, cumulative, temporare, permanente, pozitive, negative), atât în timpul construirii, cât şi în timpul exploatării, pe care proiectul propus le poate avea asupra mediului; prezentarea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea oricăror efecte adverse semnificative asupra mediului; evaluarea situaţiilor de risc (catastrofe naturale, inundaţii, accidente tehnice majore) şi a măsurilor ce vor fi adoptate pentru prevenirea şi reducerea consecinţelor acestor situaţii. În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Aliniatul 2) al aceleiaşi ordonanţe precizează că pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse la decizia autoritaţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului.



1. Informaţii generale 1.1. Informaţii despre titularul proiectului SC MILANO EDILE SRL; Adresa: Municipiul Vaslui, Strada Republicii, Bloc 358, Scara E, Etaj 1, Ap. 16, judeţul Vaslui; Nr. de înregistrare la ORC Vaslui: J37/838/2007 din data de 12.12.2007; CUI: RO 22913275 din data de 12.12.2007; Website: www.milanoedile.ro; E-mail: [email protected] Persoana de contact: Dan Agafiţei; mobil 0753.082.000; 0746.628.461. Societatea a fost ȋnfiinţată ȋn anul 2007. Conform Certificatului de ȋnregistrare Seria B nr. 2042019, eliberat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lȃngă Tribunalul Vaslui, activitatea principală a societăţii este de Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (cod CAEN 4120). Societatea desfăşoară la punctul de lucru din extravilanul comunei Laza, Judeţul Vaslui activităţi clasificate conform Ordinului nr. 337/2007 al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională astfel: cod CAEN rev. 2 - 0812 (cod CAEN rev. 1 - 1421) - Extracţia pietrişului şi nisipului; extracţia argilei şi caolinului; cod CAEN rev. 2 - 0811 (cod CAEN rev. 1 - 1411, 1412, 1413) - Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi ardeziei ; cod CAEN rev. 2 - 0899 (cod CAEN rev. 1 - 1450) - Alte activităţi extractive; Pentru obiectivul propus, SC MILANO EDILE SRL Vaslui are ȋn lucru Documentaţia tehnică pentru obţinerea, ȋn teremeni legali de la ANRM Bucureşti a Permisului de exploatare a pietrişului. 1.2. Autorul atestat ai Raportului privind impactul asupra mediului Ing. Bojoi Silvia - Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poz. nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; fax: 0336.409.180; mobil: 0751.024.651; 1.3. Denumirea proiectului „Lucrări de exploatare carieră de pietriş ȋn comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi” propus a fi amplasat în extravilanul Comunei Bălăbăneşti, judeţul Galaţi Proiectant General: Gavriloaie Radu PFA; Proiectant de specialitate: SC MATAS SRL Iaşi; SC GEPROCON SA Iaşi; 1.4. Amplasament Obiectivul de investiţii propus va fi amplasat ȋn extravilanul localităţii Bălăbăneşti, Comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi, ȋn tarlaua 36, parcela 634/2, identificat cu nr. cadastral 100252, ȋn suprafaţă de 10 ha, teren concesionat de SC MILANO EDILE SRL Vaslui, conform Contractului de concesiune nr. 1492/19.04.2013 ȋncheiat cu Consiliul Local al Comunei Bălăbăneşti, judeţul Galaţi. Vecini: nord: drum de exploatare, teren agricol, tarla 35, parcela 629/2; vest: teren agricol, tarla 36, parcela 634/2; sud: teren agricol tarla 36, parcela 634/2; est: drum de exploatare; Drumuri de acces la zona de exploatare Accesul rutier la zona de exploatare se va face din DN 24D Bȃrlad - Galaţi, la ieşire din localitatea Bălăbăneşti, pe un drum secundar, ȋn lungime de 1km. Drumul de acces va fi ȋntreţinut prin balastare şi compactare pentru a permite accesul utilajelor/autobasculantelor folosite ȋn activitatea de exploatare şi de transport a materialului excavat.

http://www.milanoedile.ro/

http://www.mmediu.ro/



1.5. Descrierea proiectului 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei Lucrările propuse au ca scop exploatarea controlată de agregate minerale din cariera de pietriş Bălăbăneşti, cunoscute sub numele de „Pietrişurile de Bălăbăneşti”. Realizarea investiţiei este necesară şi oportună pentru dezvoltarea economică a zonei, prin crearea de noi locuri de muncă pentru industria materialelor de construcţii (prin valorificarea nisipului şi pietrişului în construcţii, lucrări de refacere a drumurilor comunale, judeţene şi naţionale). Situaţia existentă: Perimetrul de exploatare are forma unui poligon cu suprafaţa totală de 10 ha, din care 6,0ha este teren neproductiv (suprafaţa exploatabilă) şi 4,0 ha teren păşune. Oportunitatea amplasării punctului de extracţie în perimetrul Bălăbăneşti, în vederea extragerii controlate de agregate minerale din terasă, pe o zonă de versant este motivată de atragerea în circuitul economic a unor suprafeţe de teren neproductiv, proprietate privată, cu rezerve de nisip şi pietriş, ce pot fi exploatate în limitele prevăzute de lege. In apropierea perimetrului de exploatare: nu sunt cursuri de apă; nu sunt captări de apă, diguri şi construcţii hidrotehnice care să necesite măsuri de protecţie special, nu sunt obiective social economice. La nivel zonal, exploatarea agregatelor din perimetrul Bălăbăneşti, judeţul Galaţi va determina apariţia unui producător de balast asigurând satisfacerea necesarului de nisip şi pietriş pentru construcţii private şi publice la nivel local. Prezenţa unui număr mai mare de societăţi care valorifică agregatele minere are un impact pozitiv din punct de vedere economic prin formarea unei pieţe concurenţiale reale, cu efecte benefice asupra economiei locale. Localizarea obiectivului Conform Certificatului de urbanism nr. 108/5949/14.08.2013 eliberat de Consiliul Judeţean Galaţi, obiectivul de investiţii este amplasat ȋn extravilanul localităţii Bălăbăneşti şi aparţine domeniului privat al comunei Bălăbăneşti, conform Ordinului Prefectului nr. 190/18.08.1999. Terenul situat ȋn extravilanul localităţii Bălăbăneşti, Comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi, ȋn tarlaua 36, parcela 634/2 este concesionat de SC MILANO EDILE SRL, conform Contractului de concesiune nr. 1492/19.04.2013 ȋncheiat cu Consiliul Local al Comunei Bălăbăneşti, judeţul Galaţi pe o perioadă de 10 ani. Destinaţia terenului, conform documentaţiilor de urbanism este de 6ha teren neproductiv şi 4ha teren păşune, conform cărţii funciare CF 100252, concesionată, conform Hotărȃrii Consiliului Local Bălăbăneşti nr. 3 din 31.01.2011 privind aprobarea concesionării şi ȋnchirierii păşunii comunale, proprietate privată a Comunei Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi şi este identificată prin fişa cadastrală cu nr. 100252, carte funciară 100252 a UAT Bălăbăneşti. In conformitate cu Adresa APM Galaţi nr. 14334/26.07.2013, perimetrul de exploatare Bălăbăneşti nu se află ȋn interiorul unei arii naturale protejate, distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată fiind la 7 km de aceasta. Accesul principal şi auto se face din DN 24 D Bȃrlad - Galaţi, la ieşire din localitatea Bălăbăneşti, la drumul secundar ce duce spre perimetrul de exploatare. Distanţa de la DN la imobil este de cca 1km. Comuna Bălăbăneşti este situată ȋn bazinul hidrografic al rȃului Bȃrlad, ȋntre cursurile de apă Hobana şi Jaravat. Perimetrul se află ȋn terasă; cel mai apropiat curs de apă codificat este rȃul Pupezeni (Recea). Cod cadastral XII-1.078.33.01.00.0. Delimitarea zonei pentru care s-au solicitat actele de reglementare au fost prezentate ȋn Planul de situaţie P1, Scara 1:1000, anexate la Memoriu de prezentare. Coordonatele de delimitare ale perimetrului de exploatare sunt:



Zonă totală de exploatare Perimetrul de exploatare

Etapa I Perimetrul de exploatare

Etapa II

Nr. punct

X Y Nr.

punct X Y

Nr. punct

X Y

A 511395,01 711015,41 A 511395,01 711015,41 8 511486,73 711128,57

B 511522,39 711169,83 8 511486,73 711128,57 B 511522,39 711169,83

C 510950,61 711561,17 17 510919,39 711520,08 C 510950,61 711561,17

D 510889,34 711497,21 D 510889,34 711497,21 17 510919,39 711520,08

Inventarul de coordonate al nr. cadastral 100252

Nr. punct Coordonate de delimitare

Nr. punct Coordonate de delimitare

X Y X Y

1 511375,971 711049.922 19 510938,537 711477,550

2 511413,689 711040,721 20 510946,720 711469,842

3 511428,405 711058,279 21 510971,734 711449,625

4 511430,186 711061,036 22 510977,616 711441.265

5 511433,473 711066,396 23 510982,478 711393,611

6 511438,471 711074,589 24 511010,564 711340,866

7 511441,545 711078,739 25 511082,926 711300,803

8 511486,696 711128,605 26 511162,747 711250,460

9 511492,848 711137,062 27 511174,926 711233,070

10 511496,282 711142,125 28 511198,291 711193,776

11 511503,757 711153,001 29 511223,309 711175,329

12 511507,048 711158,100 30 511244,834 711168,700

13 511508,600 711162,108 31 511258,004 711141,991

14 511316,560 711323,186 32 511279,198 711117,973

15 511036,717 711503,581 33 511295,153 711103,465

16 510948,315 711547,713 34 511211,296 711079,735

17 510919,391 711520,083 35 511324,514 711072,939

18 510897,698 711499,361 36 511344,244 711068,590

37 511360,246 711057,830

1.5.2. Descrierea proiectului Perimetrul de exploatare Bălăbăneşti este situat în terasă, pe o zonă de versant şi are forma poligonală, cu lungimea medie de 694,8m, lăţimea medie de 88,7m şi suprafaţa totală de 100.000mp. Capacităţi - capacitatea totală de extracţie (rezerve estimate): 270.000mc; - suprafaţa totală a perimetrului de exploatare: S = 60.000mp; - volumul de copertă: 72.000mc; - grosimea medie a copertei: 1,2m; - adâncimea maximă de exploatare: 5,7m. - capacitatea propusă pentru exploatare ȋn perioada 2013 – 2014: 90.000mc; - suprafaţa perimetrului de exploatare pentru perioada 2013 – 2014: S = 20.000mp; Incadrarea lucrărilor ȋn clasa de importanţă Conform STAS 4273/1983 privind ȋncadrarea construcţiilor hidrotehnice ȋn clasa de importanţă şi STAS 4068/2/87 privind probabilitatea de calcul a debitelor şi volumelor maxime ȋn condiţii normale şi speciale de exploatare, obiectivul se ȋncadrează astfel: - după durata de funcţionare: construcţii provizorii; - după ȋnsemnătatea funcţională: construcţii secundare; - după importanţa social-economică: categoria a IV-a. Rezultă că obiectivul de ȋncadrează ȋn clasa de importanţă şi categoria de importanţă C. Conform STAS 4068/2/87 construcţiile hidrotehnice din clasa a IV-a de importanţă se dimensionează pentru debite maxime cu probabilitatea de depăşire de 5%. La începerea extragerii se va face bornarea ȋntregului perimetru de exploatare – cariera de pietriş Bălăbăneşti şi a unui număr de 7 (şapte) profile transversale, iar la terminarea exploatării de agregate minerale se vor efectua măsurători topometrice.



1.5.3. Reglementări urbanistice Pentru investiţie, SC MILANO EDILE SRL Vaslui a solicitat și obţinut Certificatul de urbanism nr. 108/5949 din 14.08.2013 emis de Consiliul Judeţean Galaţi, care specifică: la regimul juridic: terenul se află ȋn extravilanul localităţii, aparţine domeniului privat al comunei Bălăbăneşti, conform Ordinului Prefectului nr. 190/18.08.1999 şi concesionat de SC MILANO EDILE SRL Vaslui, conform Contractului de concesiune nr. 1492/19.04.2013. la regimul economic: - folosinţa actuală a terenului: teren neproductiv, conform PUG Bălăbăneşti, aprobat prin Hotărȃrea Consiliului Local Bălăbăneşti nr. 6/24.03.2000; - destinaţia propusă: „Lucrări de exploatare carieră de pietriş, în comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi. la regimul tehnic: suprafaţa de teren : 60.000mp. 1.6. Durata etapei de funcţionare Extracţia rezervelor de nisip şi pietriş se va efectua pe amplasament pe perioade succesive de 1 an (perioada de valabilitate a permisului de exploatare), cu drept de prelungire până la exploatarea în totalitate a resursele minerale, de pe amplasament. Perioada de începere propusă anul 2014, timpul şi programul de exploatare este de 8 ore/zi, 5 zile/ săptămână, 200 zile/an. Ţinând cont de prevederile legislative în vigoare referitoare la exploatarea şi valorificarea resurselor minerale, respectiv Legea Minelor nr. 85/2003 actualizată, care prin actul de reglementare (permis de exploatare) limitează durata activităţii de exploatare la un an calendaristic, indicatorii tehnico-economici privind funcţionarea obiectivului sunt programaţi pentru o perioadă de un an. Investitorul are în vedere continuarea activităţii etapizată anual până la exploatarea totală a resurselor de cantonate în amplasament, în terenul concesionat. Exploatarea se va face ȋn decursul a 3-4ani, iar pentru Etapa I exploatarea se va realiza ȋn partea sudică a perimetrului Bălăbăneşti. 1.7. Informaţiile privind producţia Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu carburanţi se va realiza din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate. S.C. MILANO EDILE S.R.L. va extrage agregatele minerale din perimetrul Bălăbăneşti. Suprafaţa perimetrului de exploatare - cariera Bălăbăneşti este de 10 ha (T36, P634/2), din care 6,00 ha teren neproductiv şi 4,00 ha păşune. Calcului topografic a evidenţiat o resursă exploatabilă de cca 270.000mc de nisip şi pietriş, avȃnd la bază suprafaţa perimetrului de 6,00ha, grosimea depozitului de nisip şi pietriş de cca 4,50m. Această cantitate va fi exploatată ȋn decursul a 3-4ani, ȋn funcţie de condiţiile meteorologice şi de cererea de produse de pe piaţă; astfel, pentru un an de permis societatea va demara lucrările de exploatare printr-un perimetru mai mic, aflat ȋn partea sudică a perimetrului Bălăbăneşti, perimetrul fiind de formă trapezoidală cu lăţimea medie de 60 - 70m, lungimea medie de 329,75m şi suprafaţa de cca 2ha, din care se va exploata un volum de cca 90.000mc de nisip şi pietriş. Consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura desfăşurarea activităţii sunt următoarele: • Extracţie: 0,200 l/to; • Încărcare: 0,720 l/to; • Transport: 1,125 l/to; În aceste condiţii, consumul anual de motorină este: • Extracţie: 28800 l ≈ 29 mc; • Încărcare: 103 680 l ≈ 104 mc; • Transport: 162 000 l ≈ 162 mc; Total: 294480 l/an ≈ 295 mc/an Cantităţile de nisip şi pietriş rezultate şi resursele energetice necesare desfăşurării activităţii pe amplasament sunt prezentate în tabelul de mai jos:



Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitate anuală Furizor

Nisip şi pietriş 144.000 to/ 90.000mc

Motorină 295mc Staţie de distribuţie carburanţi autorizată

Ulei 2,5mc Furnizor autorizat

Perioada de extracţie: martie – noiembrie. Din punct de vedere mineralogic-petrografic, complexul util prezintă o constituţie formată dintr-o fracţie nisipoasă, alcătuită din nisip slab prăfos, mijlociu la mare, cu granule de cuarţ, subrotunjite la subrectangulare, cenuşii, la care se adaugă granule de feldspat, paiete de muscovit şi mici fragmente de roci (calcare, şisturi, gresii) şi o fracţie grosieră alcătuită (ȋn cazul elementelor cu diametrul > 7mm) din: şisturi cuarţo-feldspatice (15%); gresii calcaroase (10%); calcare (5%); cuarţite (30%); micaşisturi (5%); gresii silicioase (20%); marnocalcare şi microaglomerate (15%). Roca utilă care face obiectul exploatării este pietrişul şi nisipul, situată ȋn interiorul unei forme de relief deluroasă, cu altitudinea de cca 250 – 260m. Din sondarea terenului s-a interceptat un strat de cca 1,1 – 1,3 m de sol vegetal, apoi un strat de pietriş apreciat la cca 1,2m grosime sub care se desfăşoară un strat de nisip de cca 3,3m şi apoi un strat de 2,3m de argilă, apreciindu-se că acest strat este mai gros, nefiind interceptate strate acvifere pȃnă la adȃncimea de 10m. Caracteristici fizico – chimice: - conţinut nul în corpuri străine; - conţinut în fragmente de argilă este < 1%; - paietele de muscovit, submilimetrice sunt în proporţie de până la 0,2%; - materia cărbunoasă este absentă; - humus – culoare galbenă; - săruri solubile până la 0,25%; - sulfuri, sulfaţi: urme slabe. Caracteristici fizico – mecanice: - densitate aparentă 2500 – 2600 kg/m3; - densitate în grămadă în stare afânată 1970 kg/m3; - densitate în grămadă în stare îndesată 2160 kg/m3; - porozitate aparentă 1,48 – 1,96 %; - rezistenţă la strivire 72,0 – 76,0 %; - rezistenţă la îngheţ 0,9 – 2,4 %; - volum de goluri 26 – 30 %; Din datele prezentate mai sus rezultă că substanţa utilă prezintă caracteristici care se încadrează în limitele STAS 1687/1984. Domenii de utilizare Caracteristicile de rezistenţă ale nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul Bălăbăneşti şi ale sorturilor granulometrice obţinute prin spălare - sortare sunt corespunzătoare pentru utilizare la fabricarea betoanelor sau la lucrări de drumuri, valorile acestora fiind în conformitate cu prevederile:

STAS 662-89 - Agregate naturale de balastieră pentru lucrări de drumuri;

STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali. Produsele miniere rezultate care pot fi comercializate sunt: · produs minier brut – balast; · material de îmbunătăţire a terenurilor de fundare metoda ploturilor şi a pernelor de balast; · materie primă pentru betoanele inferioare de clasa Bc 3,5 - Bc 7,5;



· balast pentru straturi de fundare drumuri; · balast stabilizat cu lianţi minerali pentru straturi rutiere; 1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice În perioada de extracţie a agregatelor minerale se va utiliza motorină, substanţă încadrată în categoria substanţelor inflamabile şi periculoase pentru mediul înconjurător. În cazul unor poluӑri accidentale, motorina poate determina impurificarea factorilor de mediu sol şi apă. Cantităţile de carburanţi din rezervoarele utilajelor sunt reduse şi nu pot produce poluări majore ale mediului înconjurător.

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului

chimic

Cantitatea anuală/existentă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice

Categorie- Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate conform HG nr.

1408/2008, art. 2, alin. 2

Fraze de risc conform HG nr.

1408/2008

Nisip şi pietriş 144.000to / 90.000mc

N - -

Motorină

248 to/an/295mc; Nu se depozitează pe amplasament

P

lit.e – inflamabilă; lit.h – nocivă; lit.k – sensibilizantă; lit.o – periculoasă pentru mediul ȋnconjurător

R10 - inflamabil; R11 - foarte inflamabil; R22 - nociv prin înghiţire; R43 - poate provoca sensibilizare în contact cu pielea; R54/55/56-toxic pentru faună, floră, organisme din sol

Uleiuri minerale 2,5mc;

Nu se depozitează pe amplasament

P

lit.h – nocivă; lit.k – sensibilizantă; lit.o – periculoasă pentru mediul inconjurător

R22 - nociv prin înghiţire; R43 - poate provoca sensibilizare în contact cu pielea; R54/55/56-toxic pentru faună, floră, organisme din sol

1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă Conform Ordinului MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Raportul privind impactul asupra mediului în acest subcapitol trebuie să prezinte informaţii cu privire la poluanţii fizici (radiaţie electromagnetică, radiaţie ionizantă, zgomot şi vibraţii) şi biologici (microorganisme: viruşi, bacterii, ciuperci patogene, paraziţi) care sunt generaţi pe amplasament şi pot afecta factorii de mediu. 1.9.1. Radiaţie electromagnetică Nu este cazul. 1.9.2. Radiaţie ionizantă Nu este cazul. 1.9.3. Poluare biologică (microorganisme, viruşi) Nu este cazul.



1.9.4. Zgomot şi vibraţii Pentru implementarea proiectului, în perioada de exploatare a agregatelor minerale, pe suprafaţa amplasamentului se vor produce zgomote determinate de funcţionarea utilajelor și mijloacelor de transport folosite. Principalele surse generatoare de zgomot în procesul de exploatare sunt reprezentate de: - motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport folosite în procesul de exploatare (excavator, buldozer, ȋncărcător frontal, autobasculante); - activităţile specifice desfăşurate pe amplasament. Pe baza datelor din alte cariere similare se apreciază următoarele nivele de zgomot potenţiale: - excavator greu într-un ciclu de încărcare: 80 - 90 dB (A); - autobasculantă 22 to încărcată, viteza 12 km/oră: 60 - 70 dB (A); - buldozer în lucru: 80 - 90 dB (A); - ȋncărcător frontal: 70 - 80 dB (A); Zgomotul la sursă are caracteristici acustice corespunzătoare naturii echipamentului şi poziţiei acestuia ȋn timpul perioadei de funcţionare. Determinarea nivelului de zgomot - Limita de toleranţă impusă de legislaţia naţională la limita incintelor industriale este de 65dB(A). - Echipamentele menţionate mai sus produc ȋntre 60 dB (A) şi 100 dB(A) ȋn condiţii de funcţionare normal; Propagarea zgomotului este influenţată de factori precum: - frecvenţa şi intensitatea zgomotului; - viteza şi direcţia vȃntului; - absorbţia aerului (ȋn funcţie de presiune, temperatură, umiditate relativă); - altitudinea reliefului; - tip de vegetaţie, etc. Estimarea nivelului de zgomot Estimarea nivelului de zgomot produs de activitatea de exploatare a nisipului şi pietrişului în perimetrul Bălăbăneşti a fost realizată în funcţie de următorii factori: - receptorul cel mai apropiat şi implicit, posibil a fi afectat: satul Bălăbăneşti, situat la cca. 2 km; - timp de funcţionare: sursele generatoare de zgomot vor funcţiona maxim 8 ore/zi; - datele din cărţile tehnice ale utilajelor, precum şi informaţiile provenite de la măsurătorile sonometrice efectuate pentru utilajele aflate în condiţii similare în funcţiune la alte obiective. Pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor protejat s-a calculat nivelul echivalent de zgomot pentru fiecare sursă în parte la respectivul receptor. Pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent la limita incintei considerată la o distanţă de 200m faţă de sursă, s-a calculat nivelul echivalent de zgomot prin metoda aproximativă (simplificată după VDI 2714 - „Dispersia zgomotului în exterior" din 01/1988”) LAeq(Sm) = ΣLWAeq+ DI + K0- 20 • lg (Sm) - 11 dB, unde:

LAeq(Sm) = nivelul de intensitate a zgomotului în locul imisiei (receptor), exprimat în dB;

Sm = distanţa sursă – limita incintei = 200m;

ΣLWAeq = nivelul de intensitate medie a surselor de pe amplasament = 77 dB;

DI = coeficientul dat de direcţia de acţionare = 0 ÷ - 20, exprimat în dB; s-a considerat traiectoria directă, cu atenuări datorate reliefului;

K0 = coeficientul dat de unghiul spaţial, corespunzătoare surselor în aer liber, deasupra solului = 0.



LAeq(200m) = 77dB + 0 + 0 – 20 • lg (200m) - 11 dB = 40 dB Din acest rezultat şi prin comparare cu obiective aflate în situaţii similare, se apreciază că, la limita incintei, nivelul de zgomot se va încadra în maximele admise de STAS 10009/1988. Utilajele folosite vor corespunde prevederilor HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor, asfel: nivelul de zgomot echivalent al fiecărei surse de zgomot generat de activitatea de exploatare din perimetrul Bălăbăneşti la nivelul receptorului (localitatea Bălăbăneşti) va fi:

Tipul echipamentului

Puterea netă Instalată P (în kW) Puterea electrică

Pel în kWm Masa în kg

Lăţimea de tăiere L în cm

Nivelul de putere acustică admis în

dB/1pW de la 1.01.2007

Buldozer, Ȋncărcător Excavator pe şenile

P ≤ 55 103

P ≤ 55 84 + 11 lg P

Buldozer, ȋncărcătoare, Excavator pe pneuri

P ≤ 55 101

P ≤ 55 82 + 11 lg P

Excavatoare, Moto-sape

P ≤ 55 93

P ≤ 55 80 + 11 lg P

Nivelul de zgomot este specific activităţilor industriale, obiectivul fiind amplasat în extravilanul Comunei Bălăbăneşti, zona locuită (satul Bălăbăneşti) fiind la distanţa de 2km faţă de cel mai apropiat front de lucru din cadrul perimetrului de exploatare. Luȃnd în considerare nivelele de zgomot la utilajele de extracţie, conform investigaţiilor din alte exploatări cu acelaşi regim de lucru şi în situaţia cea mai defavorabilă, cȃnd în carieră lucrează un excavator, un ȋncărcător frontal şi 3 autobasculante, nivelul de zgomot nu va depăşi 40dB (A). În apropierea perimetrului de exploatare nu se găsesc, obiective protejate sau de interes public. Estimarea zgomotului produs de funcţionarea utilajelor şi a mijloacelor de transport: Dependenţa de frecvenţă a nivelului de putere acustică, exprimată ȋn dBA, a unei surse punctiforme I ȋntr-o bandă de o octavă j se calculează din nivelurile de emisie sonoră pentru vehicule, folosind ecuaţia: LAW = LWAW / m + 10 • lg (Ii) + R (j), LWAW /m = Lw + 10 • lg (Q/1000 • V), unde

LWAW /m este nivelul de putere acustică pe metru de drum;

L m/Aw este nivelul de putere acustică pe metrul de lungime asociat sursei liniare ȋn banda de o octavă, exprimată ȋn dB(A);

Ii este lungimea unui sector al sursei liniare, reprezentat de component punctiformă i;

R(j) este corecţia exprimată ȋn dB(A), pentru banda de o octavă j;

Lw este nivelul de putere acustică a vehicului;

Q este numărul de vehicule ȋn intervalul de referinţă (o oră);

V este viteza vehicului (5km/h) ȋn amplasament;

V este viteza vehicului (50km/h) pe drumul judeţean; Pentru a evalua dependenţa de frecvenţa a nivelului de putere acustică, exprimată ȋn dB(A), a utilajelor care funcţionează ȋn cadrul amplasamentului, s-a luat ȋn considerare distanţa de 2 km de la amplasamentul carierei pȃnă la prima locuinţă. Astfel s-a determinat: LAW = 385,3m < L = 2km (distanţa pȃnă la cea mai apropiată locuinţă) Distanţa de 385,3m rezultată din calcul se referă la distanţa maximă la care se propagă zgomotul ȋn perioada de funcţionare a utilajelor.



Tipul poluării Sursa de poluare Poluare maximă permisă

Poluare de fond

Poluare prognozată şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a poluării

În zona obiectivului

(la sursă)

In zone de protecţie aferente

obiectivului

În zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a

poluării de fond

Fără măsuri de reducere/ eliminare

Cu implementarea măsurilor de

reducere/ eliminarea poluării

In perioada de execuţie

Poluare aer Utilaje/mijloace de transport Nr. surse: 6

Conform Legea nr. 104/2011

Nesemnificativ - - - - Menţinerea utilajelor în condiţii normale de funcţionare;

Poluare fonică

Utilaje/mijloace de transport Nr. surse: 6 Buldoexcavator (1); Excavator pe şenile (1); Încărcător frontal (1) Autobasculante (3)

STAS 10009/

1988

50 dB(A)

40dB(A)

Funcţie de utilaje, cu

respectarea HG nr. 1756/2006

40 dB (A)

- -

Sunt surse exterioare cu acţiune limitată, în timpul zilei. Distanţa până la zona locuită (sat Bălăbăneşti) este de 2km.

In perioada de funcţionare

Poluare aer Utilaje/mijloace de transport Nr. surse: 6

Conform Legea nr. 104/2011

Nesemnificativ - - - -

Respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice.

Poluarea fonică

Utilaje/mijloace de transport Nr. surse: 6 Buldoexcavator (1); Excavator pe şenile (1); Încărcător frontal (1) Autobasculante (3)

STAS 10009/1988 65 dB (A)

la limita incintei

45 dB (A)

80 - 90 dB(A) 80 -90 dB(A)

70 dB(A) 60 -70 dB(A)

40 dB (A)

-

-

Sunt surse exterioare cu acţiune limitată, numai pe timpul zilei. Distanţa până ȋn satul Bălăbăneşti (zona locuită) este de 2km.



1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele 1.10.1. Alternativa de amplasament. Nu au fost analizate alternative de amplasament. Locul de amplasare a proiectului carierei a fost impus de studiile geologice efectuate (care au semnalat existenţa resurselor de nisip şi pietriş în zonă), distanţa faţă de zona locuită şi ariile naturale protejate, accesul la amplasament. 1.10.2. Alternativă de execuţie. Metoda de exploatare utilizată va fi cea a treptelor succesive descendente, cu extragere mecanizată (cu excavatorul) a utilului şi transportul la staţia de sortare din localitatea Laza, judeţul Vaslui. La proiectarea lucrărilor s-a avut în vedere ca suprafaţa afectată de activitatea de exploatare să se desfăşoare pe o arie cât mai redusă, astfel încât impactul asupra mediului să fie cât mai redus, iar lucrările de ecologizare să asigure cu o bună eficienţă refacerea mediului. 1.10.3. Alternativă de transport. Accesul rutier se face din DN 24D Bȃrlad – Galaţi, la ieşire din localitatea Bălăbăneşti, pe un drum secundar, până în perimetrul de exploatare, ȋn lungime de 1km. Drumul de acces va fi ȋntreţinut prin balastare şi compactare pentru a permite accesul utilajelor şi autobasculantelor folosite ȋn activitatea de exploatare şi de transport a materialului excavat. 1.11. Localizarea geografică Punctele care delimitează perimetrul de exploatare – cariera de pietriş Bălăbăneşti, ȋn sistem de proiecţie STEREO 70, conform documentaţiei tehnice de avizare, au următoarele coordonate:

Nr. Punct X Y

A 511395,01 711015,41

B 511522,39 711169,83

C 510950,61 711561,17

D 510889,34 711497,21

Perimetru de exploatare SC MILANO EDILE SRL Vaslui

Perimetrul de exploatare va fi exploatat ȋn 2 (două) etape, cu următoarele coordonate ȋn sistem de proiecţie STEREO 70:

Perimetrul de exploatare – Etapa I Perimetrul de exploatare – Etapa II

Nr. Punct X Y Nr. Punct X Y

A 511395,01 711015,41 8 511486,73 711128,57

8 511486,73 711128,57 B 511522,39 711169,83

17 510919,39 711520,08 C 510950,61 711561,17

D 510889,34 711497,21 17 510919,39 711520,08



2. Proces tehnologic 2.1. Flux tehnologic Organizarea de şantier va ocupa o suprafaţă redusă şi va cuprinde următoarele obiective: - amenajarea drumului de acces în perimetrul de exploatare (1km); - amplasarea unui container uzinat (birou şi vestiar pentru personal); - amplasarea unei toalete ecologice; - amenajarea zonei de staţionare/parcare temporară a utilajelor şi mijloacelor de transport;

Destinaţia Suprafaţa (mp)

Lucrări de exploatare ȋn cariera de nisip şi pietriş 59.500

Zona de staţionare/parcare temporară utilaje şi mijloace de transport 450

Dotări: Container uzinat şi toaletă ecologică 50

Total 60.000 mp

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Bălăbăneşti se va desfăşura în următoarele etape: a) lucrări de deschidere; b) lucrări de pregătire; c) lucrări de exploatare; d) protecţia zăcămȃntului; e) lucrări de închidere.

a) Lucrările de deschidere Zăcămȃntul de nisip şi pietriş va fi deschis prin amenajarea drumului de acces în perimetru, pentru crearea accesului la treptele de exploatare. Drumul de acces va fi amenajat prin depunerea unui strat de piatră concasată pe toată lungimea şi va fi întreţinut pe tot parcursul desfăşurării lucrărilor propuse. b) Lucrări de pregătire Materialul rezultat din decopertă a fost calculat la cca. 72.000 mc, ȋn condiţiile ȋn care cariera se va dezvolta pe toata lungimea frontului ȋn perioada de valabilitate a permisului de exploatare. Decopertarea solului vegetal se va face progresiv ȋn funcţie de viteza de ȋnaintare a frontului de exploatare, iar odată cu ȋnaintarea exploatării, solul va fi refolosit ȋn procesul de refacere a mediului ȋn perimetrul carierei, astfel ȋncȃt nu este necesară amenajarea unui spaţiu special amenajat. Pe stratul de sol vegetal se va dezvolta vegetaţia specifică zonei. c) Lucrări de exploatare Volumul lucrărilor de exploatare care va fi realizat pe perioada de un an, pentru care se va solicita permisul de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetrul propus, este determinat de următoarele elemente: Din calcul s-a evidenţiat o resursă exploatabilă de cca 270.000mc de nisip şi pietriş, avȃnd ca bază suprafaţa perimetrului de 6 ha şi grosimea depozitului de nisip şi pietriş de cca 4-5m. Conform studiului hidrogeologic stratul acvifer freatic ȋn zona perimetrului de exploatare se află la o adȃncime mai mare de 10m, astfel că exploatarea zăcămȃntului nu va avea influenţa asupra apelor subterane, aceasta urmȃnd a se face deasupra nivelului hidrostatic. Exploatarea se va face ȋn decursul a 3-4 ani, iar pentru un an de permis exploatarea se va realiza ȋn partea sudică a perimetrului Bălăbăneşti, perimetrul fiind de formă trapezoidală cu lăţimea medie de 60-70m, lungimea medie de 329,75m şi suprafaţa de cca 2ha, din care se vor exploata cca 90.000mc de nisip şi pietriş. Exploatarea nisipului şi pietrişului de pe acest perimetru se va realiza mecanizat, iar materialul extras se va ȋncărca direct ȋn autobasculante şi se vor transporta pentru prelucrare la staţia de sortare concasare din localitatea Laza, judeţul Vaslui.



Indicatori tehnici: - suprafaţa perimetrului: S = 10,0ha, din care: 6 ha teren neproductiv şi 4 ha păşune; - suprafaţa utilă: Su = 6,00 ha = 60.000m2; - grosimea maximă de exploatare: g = 4,5m - volumul agregatelor minerale: V = S x g = 60.000 m2 x 4,5 m = 270.000 m3

- volumul de copertă a fost apreciat la cca V = 60.000 m2 x 1,2 m = 72.000 m3

- volum de resurse programat: 90.000 m3/an. Coeficientul de recuperare al rezervelor este de circa 0,95; pierderile de exploatare sunt estimate la 5% din cantitatea totală extrasă. În aceste condiţii situaţia indicatorilor tehnici minieri va fi următoarea: - excavat geologic = 90.000 m3 - extras industrial = 85.500 m3 - pierderi de exploatare = 4.500 m3 Nu se pune problema haldării pierderilor de exploatare ȋn spaţiu special amenajat; acestea vor fi utilizate ȋn lucrări de amenajare a drumului de acces la cariera. Exploatarea agregatelor naturale se va face prin excavare, adȃncimea maximă de excavare fiind de maxim 4,5m, nedepăşind 1m pȃnă la stratul argilos. Metoda de exploatare la care se pretează acest tip de zăcământ este “Metoda de exploatare în trepte drepte descendente, cu derocare şi extragere mecanizată (cu excavatorul) a utilului şi transportul la staţia de sortare din localitatea Laza, judeţul Vaslui”. Elementele geometrice ale treptelor de exploatare vor fi următoarele: înălţimea maximă a treptei 10m; lăţimea bermei de lucru 17 m, de transport 6 m şi de siguranţă 3 m; unghiul de taluz general 450. Lucrările de exploatare vor fi executate cu ajurorul unui excavator, echipat cu cupă inversă cu capacitate de 1,0 m3. Roca utilă excavată va fi încarcată cu ajutorul excavatorului direct în mijloace de transport, autobasculante de 22 to. d) Protecţia zăcământului Pentru implementarea proiectului menţionat, ţinând cont de volumul rezervei de agregate minerale estimat pentru perimetrul Bălăbăneşti, volumul solicitat a se exploata este de 90.000mc. În ceea ce priveşte protecţia zăcământului, exploatarea stratului de balast se va efectua numai prin metoda de exploatare a treptelor succesive descendente. Pentru a evita poluarea zăcămintelor de pe suprafaţă şi din zonă cu uleiuri şi hidrocarburi rezultate din funcţionarea defectuoasă a utilajelor sau autobasculantelor vor fi luate următoarele măsuri: vor fi utilizate numai utilaje terasiere şi autobasculante cu inspecţiile tehnice efectuate la zi; personalul care deserveşte utilajele va verifica buna funcţionare a acestora şi va anunţa imediat eventualele defecţiuni; utilajele defecte vor fi îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului; nu se vor realiza intervenţii de întreţinere şi reparare a utilajelor/mijloacelor de transport pe suprafaţa amplasamentului. e) Lucrări de închidere Activităţile de dezafectare se vor desfăşura în baza unui Proiect tehnic de închidere a carierei de nisip şi pietriş conform legislaţiei din domeniu. Acestea vor consta din: - transportul containerului uzinat şi a toaletei ecologice la sediul societăţii; - evacuarea eventualelor deşeuri rezultate din activitate; - amenajarea suprafeţei prin nivelare cu buldozerul; - ecologizarea zonei, acoperirea cu sol vegetal şi însămânţarea cu vegetaţie specifică zonei; - retragerea utilajelor şi mijloacelor de transport;



2.1.2. Dotări Utilaje: - încărcător frontal Wolla, cu cupa de 4,0mc - 1 buc. ; - excavator pe şenile tip Atlas, cu cupa de 1,0mc - 1 buc; - buldoexcavator tip Fiat, cu cupa de 1,0 mc - 1 buc.; Mijloace de transport: - autobasculantă tip Volvo, cu capacitatea de 22 to -1 buc. - autobasculantă tip Man, cu capacitatea de 22 to - 2 buc. 2.1.3. Program de lucru Programul de lucru este de 8 ore/zi, un schimb; 5 zile /săptămână, aproximativ 200 zile/an. Lucrul efectiv ȋn carieră este influenţat de condiţiile meteorologice, astfel ȋncȃt se estimează că perioada de lucru efectivă va fi martie – noiembrie. Pentru activitatea de exploatare societatea va lucra cu 7 angajaţi, din care 3 angajaţi pentru manipularea utilajelor folosite la extracţie, 3 şoferi care vor asigura transportul materialului extras la beneficiar şi şeful punctului de lucru, care va urmări executarea lucrărilor şi respectarea metodei de exploatare şi a măsurilor de protecţie a mediului. 2.1.4. Utilităţi Nu este necesară racordarea punctului de lucru la reţeaua de utilităţi din zonă. 2.1.4.1. Alimentarea cu apă Apa potabilă va fi asigurată de S.C. MILANO EDILE S.R.L. Vaslui prin aprovizionarea cu apă plată, îmbuteliată în P.E.T.-uri. Pentru extracţia agregatelor nu este necesară alimentarea cu apă. 2.1.4.2. Evacuarea apelor uzate Apele uzate menajere se vor evacua ȋn toaleta ecologică. Nu se vor genera ape uzate tehnologice. Apele pluviale: cadrul natural favorizează scurgerea apelor meterice, prin infiltrare rapidă ȋn solul permeabil fără a modifica proprietăţile fizico-chimice ale apelor subterane (acviferul freatic). 2.1.4.3. Alimentarea cu energie electrică Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu energie electrică. 2.1.4.4. Alimentarea cu gaz metan Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu gaz metan. 2.1.4.5. Alimentarea cu combustibil Combustibilul necesar funcţionării utilajelor/mijloacelor de transport va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili. 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele şi mijloacele de transport folosite în procesul de extracţie a agregatelor: - un buldoexcavator tip Fiat, cu cupa de 1,0 mc, pentru decopertă, nivelări, execuţie pat de înaintare şi excavare propriu-zisă, întreţinerea drumului de acces; - un excavator pe şenile tip Atlas, cu cupa de 1,0mc; - un încărcător frontal Wolla, cu cupa de 4,0mc; - 3 autobasculante, cu capacitatea de 22 to. Utilajele şi mijloacele de transport funcţionează cu motorină şi în situaţii accidentale pot avea impact asupra factorilor de mediu prin contaminarea solului, pȃnzei freatice, emisiile în aer de la funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs de acestea. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale.



Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, administratorul societăţii va menţine utilajele şi mijloacele de transport în stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie. Factorul de mediu care poate fi afectat de eventualele poluări accidentale este solul. Stratul acvifer freatic ȋn zona perimetrului de exploatare se află la o adȃncime mai mare de 10m, astfel că exploatarea zăcămȃntului nu va avea influenţa asupra apelor subterane, aceasta urmȃnd a se face deasupra nivelului hidrostatic. În caz de poluare accidentală se vor lua următoarele măsuri: 1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea unităţii; 2. Conducerea unităţii dispune: - anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentale; - anunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea; 3. Echipa de intervenţie din unitate acţionează pentru eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitate pentru mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante. 4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării, respectiv de combatere a efectelor acesteia. 5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt suficiente pentru sistarea/eliminarea efectelor poluării, conducerea unităţii va solicita sprijin altor unităţi. 6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va informa S.G.A. asupra sistării poluării. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentală pe amplasament: - oprirea scurgerilor; - localizarea poluantului scurs; - intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului petrolier; - intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier; - colectarea manuală a produsului uleios; - analize fizico-chimice a solului; Nu se vor spăla utilaje/mijloace de transport ȋn zona de exploatare; alimentarea cu motorină şi lubrifianţi se va face cu asigurarea tuturor condiţiilor de evitare a poluării solului şi/sau a apelor subterane. Emisiile produse de utilaje/mijloace de transport sunt măsurate la inspecţia tehnică periodică şi conform legislaţiei, utilajele cu emisii care depăşesc normele legale nu sunt admise la funcţionare sau circulaţie pe drumurile publice. Nu se vor folosi utilaje şi mijloace de transport care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. Nu se vor realiza lucrări de întreţinere a utilajelor (schimburi de lubrefianţi, reparaţii, etc.) pe suprafaţa perimetrului de exploatare. Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de excaţie a agregatelor naturale, să se încadreze în prevederile legale.



2.3. Activităţi de dezafectare La terminarea lucrărilor de exploatare se vor efectua lucrări de ȋnchidere a obiectivului ȋn vederea revenirii la forma iniţială. Lucrările necesare vor fi prezentate ȋn Planul de refacere a mediului şi detaliate ȋn Proiectul tehnic de închidere a carierei ȋntocmit de o firmă specializată, conform legislaţiei din domeniu. Lucrări de ȋnchidere a carierei: - lucrări de stabilizare a taluzelor; - amenajarea suprafeţei prin nivelare cu buldozerul; - lucrări de curăţare a bermelor de lucru; - acoperire cu sol vegetal, plantare vegetaţie specifică zonei. - transport container uzinat, toaletă ecologică, utilaje şi mijloace de transport la sediul secundar din comuna Laza, judeţul Vaslui Lucrările de monitorizare post-ȋnchidere a carierei se vor desfăşura pe o perioada de 5 de ani, timp ȋn care se va urmări: - stabilitatea taluzelor, a bermelor de lucru; ȋn cazul apariţiei unor procese geomorfologice se va interveni pentru stoparea acestora şi remedierea situaţiei; - modul de dezvoltare a vegetaţiei; 3. Deşeuri 3.1. Deşeuri generate 3.1.1. Deşeuri generate ȋn perioada de construire - deşeuri de ambalaje: hȃrtie şi carton: cod 20 01 01; material plastic: 20 01 39; - deşeuri municipale amestecate: cod 20 03 01; cca 0,5 kg/zi.angajat; 3.1.2. Deşeuri generate ȋn perioada de funcţionare deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare: - sol vegetal: cod 20 02 02; cantitatea de sol vegetal depozitată va fi de maxim 24.000 mc; - material steril: cod 01 01 02; pierderi de exploatare estimate la cca 5 %: resurse exploatate (4.500mc), copertă (6.000 mc); cod 01 04 09: argilă (6.000mc); deşeuri municipale amestecate: cod 20 03 01; cca 0,7 t/an; deşeuri de ambalaje (PET-uri): cod 20 01 39; cca 0,2 t/an;

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc;

Notă: Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în ateliere service specializate autorizate.

Denumirea deşeului

Cantitate

Starea S - solid, L - lichid,

Sl – semilichid

Cod deşeu

conform HG nr. 856/2002

Colectare

Managementul deşeurilor

V E R

Deşeuri de ambalaje PET (t/an)

0,2 S 20 01 39

Containere pentru colectare selectivă

0,2 - -

Sol vegetal (mc/an) 24.000 S 20 02 02 - 24.000 - -

Material steril (mc/an)

10.500 S 01 01 02 - 10.500 - -

Argilă (mc/an) 6.000 S 01 04 09 - 6.000 - -

Deşeuri municipale amestecate (t/an)

0,7 Sl 20 03 01 Europubele - 0,7 -



3.2. Managementul deşeurilor Solul vegetal decopertat cu ajutorul buldozerului va fi refolosit pentru renaturarea terenului în cadrul lucrărilor de refacere a mediului. Peste stratul de sol se va dezvolta vegetaţia specifică zonei. Astfel se va reda terenul la folosinţa anterioară, respectiv teren neproductiv şi se va ȋmbunătăţi impactul vizual din zonă. Materialul steril (pierderi de exploatare) va fi utilizat ȋn lucrări de reconstrucţie ecologică a zonei. Nu se pune problema haldării acestuia ȋn spaţiu special amenajat, fiind utilizat ȋn lucrări de nivelare a suprafeţei perimetrului, amenajare şi de ȋntreţinere a drumului de acces la carieră. Se va ţine evidenţa lunară a sterilului excavat cu date referitoare la cantităţile excavate, modul şi locul de utilizare. Deşeurile municipale amestecate se vor colecta şi stoca temporar în pubele, ȋn vederea eliminării prin agenţi economici specializaţi autorizaţi. Deşeurile de ambalaje (PET-uri) se vor colecta şi stoca temporar într-un container metalic, ȋn vederea eliminării prin agenţi economici specializaţi autorizaţi. Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate, titularul proiectului are următoarele obligaţii: să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului şi oamenilor; să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de eliminare a acestora; să instruiască angajaţii care vor deservi perimetrul de exploatare, în vederea gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate. Transportul deşeurilor generate se va face numai cu mijloace de transport autorizate, cu respectarea condițiilor prevӑzute de HG nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României. Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase În timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase : - substanţe şi preparate inflamabile (combustibil: motorina); - substanţe şi preparate periculoase pentru mediu – substanţe care utilizate în mediu ar putea prezenta risc pentru unul sau mai multe componente de mediu (ulei, etc.). Nu se vor depozita combustibili pe amplasament. Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în stare normală de funcţionare, având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în unităţi service autorizate. Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatori auto. În perioada de funcţionare, pe amplasament nu se vor depozita combustibili. 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora 4.1. Apa 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie Cadrul natural Conform Avizului de gopodӑrire a apelor nr. 113/21 octombrie 2013 emis de AN Apele Române – ABA Prut – Bârlad, perimetrul de exploatare se află ȋn extravilanul comunei Bălăbăneşti. Bazin hidrografic Siret: curs de apă: Rȃu Pupezeni (Recea) Cod cadastral XII-1.078.33.01.00.0. Comuna Bălăbăneşti este situată ȋn bazinul hidrografic al rȃului Bȃrlad, ȋntre cursurile de apă Hobana (1.078.33.00.00.) şi Jăravăţ (1.078.32.01.00.). Reţeaua hidrografică pe teritoriul comunei se compune din aceste două cursuri de apă şi afluenţii lor codificaţi şi necodificaţi.



UM Rȃul Hobana Rȃul Jăravăţ

Lungime Km 19 29

Altitudine amonte m 210 225

Altitudine aval m 55 58

Panta medie ‰ 8 6

Suprafaţa BH kmp 92 152

Altitudine medie m 201 198

Din punct de vedere hidrogeologic, zona este cunoscută din forajele executate anterior, care au străbătut atȃt strate acvifere freatice, cȃt şi strate acvifere sub presiune. Freaticul este cantonat la baza loessului, ȋn strate permeabile cu granulometrie fină (nisipuri fine sau nisipuri prăfoase). Alimentarea acestui acvifer se face preponderant din precipitaţii. Nivelul hidrostatic a fost evidenţiat la adȃncimi de 72,0 – 92,0m de la nivelul solului. Din punct de vedere chimic, apa din fȃntȃni nu se ȋncadrează ȋn limitele de potabilitate. Stratele acvifere sub presiune sunt cantonate ȋn formaţiunile de vȃrstă romanian – pleistocen inferior care ȋn zona Comunei Bălăbăneşti reprezintă “Stratele Bălăbăneşti”. Ele sunt formate din nisipuri (nisipuri fine sau slab argiloase, cenuşii albicioase, rareori cu elemente de pietriş mic), intercalate ȋntre pachetele de marne şi argile compacte, cenuşii-vineţii. Grosimea acestor strate permeabile este cuprinsă ȋntre 1-10m. In Comuna Bălăbăneşti există sistem centralizat de alimentare cu apă, sursa de apă fiind asigurată din stratele acvifere sub presiune. Apa este captată din subteran prin intermediul a 2 puţuri forate la mare adȃncime. Forajele executate ȋn perimetrul comunei Bălăbăneşti, sat Bălăbăneşti, pentru alimentare cu apă a acestuia au adȃncimi de pȃnă la 200m. Au fost captate orizonturi acvifere ȋntre 62 - 130 m adȃncime. Nivelul hidrostatic se situează ȋntre 72,0 – 92,0m adȃncime. La pompările experimentale au fost obţinute debite ȋntre 1,44 – 2,16mc/h. Conform Studiului hidrogeologic, acviferele captate sunt situate astfel:

UM F1 F2

NHs m 92,00 72,00

NHd m 102,50 85,00

Q mc/h 1,44 2,16

In conformitate cu Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 66/02 aprilie 2013, Comuna Bălăbăneşti are obligaţia să asigure ȋn permanenţă zona de protecţie sanitară, conform HG nr. 930/2005, ȋn jurul sursei de captare, a construcţiilor şi instalaţiilor aferente sistemului de alimentare cu apă. Pentru captările din strate acvifere sub presiune, ȋn conformitate cu prevederile HG nr. 930/2005 şi Ordinul MMP nr. 1278/2011, zona de protecţie sanitară cu regim sever coincide cu zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie. Conform art. 14 din HG nr. 930/2005 şi a art. 17 (3) din “Indrumar metodologic pentru dimensionarea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică ale captărilor de ape subterane”, pentru forajele F1 şi F2, comuna Bălăbăneşti, zona de protecţie sanitară cu regim sever, care coincide cu zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie este de formă circulară, cu centrul pe poziţia forajului şi raza de 10m. Perimetrul de protecţie hidrogeologică cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare şi de descărcare la suprafaţă şi/sau ȋn subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare), drenuri şi foraje şi are rolul de a asigura protecţia faţă de substanţe greu degradabile sau nedegradabie şi regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare. Perimetrul de protecţie hidrogeologică se instituie simultan pentru toate captările care exploatează aceeaşi structură acviferă regional şi se va materializa cu ajutorul distanţelor amonte şi aval corespunzătoare unui timp de tranzit ȋn subteran de 365 de zile.



Distanţele privind perimetrul de protecţie hidrogeologică sunt:

UM F1 F2

Distanţa amonte de captare Sam m 160 130

Distanţa aval de captare Sav m 566 460

Distanţa lateral de captare Dlat m 300 245

Analiza influenţei lucrărilor proiectate asupra regimului apelor de suprafaţă sau subterane Lucrările de extracţie agregate minerale se execută la cca 2km de localitatea Bălăbăneşti, judeţul Galaţi şi la 7km faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată. In zona de exploatare nu sunt captări de apă, diguri sau alte construcţii hidrotehnice care să necesite măsuri de protecţie speciale. Perimetrul de exploatare nu intră ȋn planul de amenajare teritorială a comunei. In această situaţie lucrările de exploatare agregate minerale nu vor influenţa ȋn sens negativ nici un obiectiv social-economic. Exploatarea agregatelor naturale se va face prin excavare, adȃncimea maximă de excavare fiind de maxim 4,5m, dar nu va depăşi 1 m de la stratul argilos. Deoarece ȋn situaţia actuală, exploatarea se limitează pȃnă la adȃncimea de 4,5m, extracţia zăcămȃntului se poate realiza cu utilaje clasice (excavator) aflate ȋn dotarea societăţii. Exploatarea zăcămȃntului nu are influenţă asupra apelor subterane, deoarece exploatarea se va face deasupra nivelului hidrostatic. Incadrarea ȋn schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Perimetrul de exploatare se află ȋn extravilanul Comunei Bălăbăneşti, ȋntre rȃurile Hobana şi Jăravăţ. La exploatarea agregatelor minerale din zona perimetrului Bălăbăneşti se va ţine seama de recomandările din Autorizaţia de gospodărire a apelor care va fi emisă de ABA Prut - Bȃrlad. Excavarea agregatelor se va realiza mecanizat, ȋn trepte succesive descendente. Conform Studiului hidrogeologic elaborat de SC GEPROCON SA Iaşi, nu există un plan de amenajare rurală pentru zona perimetrului, terenul fiind neproductiv. 4.1.2. Alimentare cu apă Apa potabilă va fi asigurată de S.C. MILANO EDILE S.R.L. Vaslui prin aprovizionarea cu apă plată, îmbuteliată în P.E.T.-uri. Pentru extracţia agregatelor nu este necesară alimentarea cu apă. Consumul de apă potabilă estimat este următorul: • zilnic maxim: 0,012 m3/zi; • anual: 3,12 m3/an. Bilanţul consumului de apă al obiectivului este prezentat în tabelul de mai jos.

Direcţia de curgere

S amonte S aval

Foraj

D la t



Bilanţul consumului de apă (m3/zi, m

3/an)

Proces tehnologic/

Sursa de

apă

Consum total de apă

Apă prelevată de la sursă

Recirculare/ reutilizare

Total Consum menajer Consum

tehnologic

De la propriul obiectiv

De la alte

obiective

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

0,012 3,12 0,012 3,12 0,012 3,12 0 0 - -

4.1.3. Managementul apelor uzate În cadrul procesului tehnologic de exploatare agregate minerale nu este necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor uzate deoarece: Nu se produc ape uzate tehnologice. Apele uzate menajere se vor colecta în toaleta ecologică:

Q uz zi = 0,012mc/zi x 0,8 = 0,0096 mc/zi; Q uz an = 3,12 mc/an x 0,8 = 2,5mc/an;

Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa perimetrului se vor înfiltra în sol datorită permeabilităţii ridicate a acestuia fără a modifica din punct de vedere chimic compoziţia apei din pânza freatică Pentru evitarea acumulărilor de ape la baza treptei de lucru se vor executa şanţuri de gardă care vor colecta apele provenite din precipitaţii. Pentru reducerea turbidităţii apelor din precipitaţii, berma se va construi cu pantă de minim 7‰, care va asigura reducerea vitezei de circulaţie a apei până la viteza care permite sedimentarea particulelor solide antrenate. Poluanţii apelor de precipitaţii sunt constituiţi din materii în suspensie, în special pulberi care ajung în apele de suprafaţă prin spălarea de către şuvoaiele de apă a zonei de lucru, a drumurilor de transport şi a taluzurilor treptelor.

Conform STAS 1846/1990, debitele masice de ape pluviale se detremină cu relaţia: Qp = m x S x Φ x i, unde:

m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care depinde de capacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii “t”; m = 0,8 pentru t < 40 min;

S = aria bazinului de canalizare aferentă secţiunii de calcul (ha); S = 6 ha;

Φ = coeficient de scurgere aferent ariei S (conform STAS 1846/90); pentru suprafeţe nepavate Φ = 0,10;

i = intensitatea ploii de calcul: i = 65 l/s (conform STAS 9470/73); Qp = 0,8 x 6 x 0,10 x 65 = 31,2 l/s Qp = 40 min x 60 sec x 31,2 l/sec = 74880 l/ 40 min = 74,88 mc/ 40 min Qp = 74,88mc/40 min Apele pluviale (ape pluviale convenţional curate) care vor cădea pe amplasamentul proiectului vor avea un debit de 74,88mc/40min, se infiltrează în sol datorită permeabilităţii mari a substratului, fără a modifica proprietăţile fizico-chimice ale apei freatice.

Bilanţul consumului de apă (m3/zi, m

3/an)

Sursa apelor uzate

Total ape uzate generate Apă uzate evacuate

Reutilizare/ recirculare

Menajere Industriale Pluviale

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

Ape uzate menajere

0,0096 2,5 0,0096 2,5 - - - -

Ape pluviale

74,88 mc/ 40 min - - - - - 74,88 mc/ 40 min - -



4.1.4. Prognozarea impactului Impactul activităţii obiectivului asupra apelor de suprafaţă şi apelor subterane este nesemnificativ, datorită următoarelor aspecte: • Din activitatea obiectivului nu rezultă ape uzate industriale. • Exploatarea resurselor se va realiza deasupra nivelului hidrostatic. • Apele pluviale colectate din perimetrul carierei nu vor conţine preparate sau substanţe chimice care ar putea afecta calitatea apei freatice. • Perimetrul de exploatare nu se află în zona de protecţie sanitară sau hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă. • In zona apropiată perimetrului de exploatare nu se găsesc alte obiective social-economice. 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului • Se vor face verificări periodice ale utilajelor din dotare pentru evitarea pierderilor accidentale de combustibil; • In perimetru de exploatare nu se vor depozita carburanţi şi lubrifianţi. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate; • Respectarea pantei bermelor de lucru de maximum 7‰, care asigură reducerea vitezei de circulaţie a apei până la viteza ce asigură sedimentarea particulelor solide antrenate; • Respectarea cu stricteţe a unghiurilor de taluz ; • Realizarea şi întreţinerea şanţurilor de gardă care colectează apele pluviale, în ritmul înaintării lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare.

Hidrogeologia Judeţului Galaţi

4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Din punct de vedere geormorfologic, zona aparţine de Cȃmpia Covurlui, caracterizată prin prezenţa unor interfluvii orientate N-S, avȃnd suprafeţe uşor accidentate. Văile existente sunt şi ele orientate, după aceeaşi direcţie, adică N-S, dar cu mică dezvoltare.

SC Milano Edile SRL Vaslui



Harta formelor de relief Judeţul Galaţi

Din punct de vedere climatic, zona aparţine climatului temperat-continental, cu veri călduroase şi ierni reci, cu viscole puternice. Climatul este influenţat de masele de aer din nord, principalii factori climatici prezentȃnd următoarele caracteristici: - valorile medii anuale ale temperaturii aerului nu depăşesc 10-110C (temperatura medie a lunii iulie fiind de 20C, iar a lunii ianuarie de -50C); - precipitaţiile medii anuale sunt de 300 - 600mm, cantităţile maxime ȋnregistrȃndu-se ȋn lunile mai şi iunie; de menţionat ploile torenţiale care cad pe suprafeţe importante din bazin şi care pot provoca unde de viitură; - vȃnturile dominante sunt cele din nord şi sud, după care urmează vȃnturile de nord-est şi sud-vest; Adȃncimea maximă de ȋngheţ, conform STAS 6054/1977 este de 0,90m de la suprafaţa terenului. Conform prevederilor Normativului P100-92, amplasamentul se ȋncadrează astfel: zona seismică: B; coeficient de seismicitate: ks = 0,25; perioada de colt: Tc = 1,5 sec.; gradul de seismicitate MSK = VIII. Parametrii climatici, conform STAS 6054/77, STAS 10101/20/90, STAS 10101/21/92: adȃncimea maximă de ȋngheţ: 0,90m; zona climatică: “C”, din punct de vedere al acţiunii zăpezii; “C”, din punct de vedere al acţiunii vȃntului Calitatea factorului de mediu aer În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic datorită condiţiilor de relief, calitatea aerului fiind bună. APM Galaţi a evaluat permanent calitatea aerului la nivelul regiunii prin valorile furnizate de punctele de prelevare a datelor. Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatea Bălăbăneşti, din judeţul Galaţi a fost încadrată astfel: 1. în lista 2 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt ȋntre valoarea limită şi valoarea limită plus marja de toleranţă; sublista 2.2. – pentru pulberi în suspensie (PM10); 2. lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului nr. 592/2002:

SC Milano Edile SRL Vaslui



sublista 3.2. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior de evaluare şi pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2); sublista 3.3. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de azot si oxizi de azot (NO2/ NOx), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6). Conform Raportului privind starea factorilor de mediu nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei medii zilnice faţă de concentraţiile maxime admisibile prevăzute pentru indicatorii: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), amoniac (NH3) şi hidrogen sulfurat (H2S). 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi Sursele potenţiale de poluare a aerului, specifice activităţii desfăşurate, extracţie şi transport, sunt următoarele: emisii de pulberi în suspensii şi sedimentabile datorate activităţii de exploatare; emisii de pulberi în suspensii şi sedimentabile datorate circulaţiei mijloacelor de transport; emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale motoarelor utilajelor de extracţie şi transport. Emisii sub formă de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate activităţii de exploatare Emisiile de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de exploatare a nisipului şi pietrişului (surse staţionare nedirijate) vor fi nesemnificative, datorită activităţii reduse impuse de nivelul de producţie relativ scăzut şi funcţionarea discontinuă a utilajelor. Nu este posibilă cuantificarea lor. Emisii sub formă de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate circulaţiei mijloacelor de transport Rularea autobasculantelor pe drumurile carierei determină emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile antrenate de pe suprafaţa de rulare, mai ales în perioadele calde. Pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile în atmosferă ca urmare a circulaţiei mijloacelor de transport, se vor lua măsuri pentru stropirea drumurilor de transport şi circulaţie în zona carierei, cu ajutorul unei autocisterne.

Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. Cantitatea de emisie de praf pe un segment de drum nepavat variază liniar cu volumul traficului. Investigaţiile de teren au demonstrat că emisia depinde şi de parametrii de corecţie (viteza medie, greutatea medie, numărul mediu de roţi al vehiculului, textura suprafeţei drumului, respectiv umiditatea acestuia). Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US- EPA/AP-42. Pentru drumuri nepavate, emisiile (kg/km drum parcurs) se apreciază după următoarea relaţie:

E – factor de emisie, exprimat în kg/km de drum parcurs; K – coeficient/factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor (adimensional); K = 0,095, pentru particule cu d < 2,5 µm s – conţinutul de praf al materialului de pe suprafaţa drumului (s = 12 %);

kdpkgp

xw

xW

xS

xs

xKE /,365

365

47.248127,1

5,07,0



S – viteza medie a autovehiculelor (S = 12 - 21 km/h); W – greutatea vehiculului (W = 10 Mg); w – nr. de roţi al vehiculului (w = 6); p – nr. zilelor uscate/an cu cantităţi de precipitaţii de cel puţin 0,254 mm (p = 218); kdp – km de drum parcurs; E = 0,0862 kg/km de drum parcurs Conform evaluărilor din traficul mediu zilnic de şantier în perioada de extracţie pentru o distanţă de 2km parcursă de 1363 vehicule grele/an, factorul de emisie va avea următoarea valoare: E = 0,0862 kg/km x 2 km x 2 x 1363 = 470kg/an E = 470kg/an Aceste valori sunt considerate valori maxime realizate în perioadele lipsite de precipitaţii, pe drumuri neamenajate, din pământ fără stropirea drumului. În amplasament, pentru reducerea emisiilor de praf în aer, pe drumuri se aşterne balast şi se practică udarea drumurilor de acces. Conform metodologiei CORINAIR, pentru Trafic rutier, factorii de emisie pentru autovehiculele grele (> 3,5 t) – motorină sunt conform Tabel 7.12:

NOx CH4 VOC CO N2O CO2

Control moderat, consum carburant de 30,8 l/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800

g/kg combustibil 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Factorii de emisie pentru “Alte surse mobile, utilaje, motoare Diesel”, Tabel 8.1. sunt:

Utilaje cu motor Diesel NOx CH4 VOC CO N2O PM

g/kg combustibil 48,8 0,17 7,08 15,8 1,3 5,73

Consumurile medii de motorină/utilaj determinate la timpul mediu de lucru şi la distanţele parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura desfăşurarea activităţii) sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Utilaje de extracţie şi transport

Număr Consum specific

(litri/oră) Consum zilnic

(l/h)

Excavator 1 17 17

Buldozer 1 15 15

Incărcător frontal 1 15 15

Autobasculantă de 22t 3 15 45

Consum orar de motorină 92 litri/h

Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţin întregul complex de poluanţi specifici arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (cadmiu, crom, zinc, seleniu, nichel), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). În incinta perimetrului şi în lungul culoarului de transport, repartizarea poluanţilor se consideră uniformă. Mijloacele de transport sunt asimilate cu surse liniare de poluare. Utilajele se deplasează pe distanţe reduse, în zona frontului de lucru. Specificul activităţii determină funcţionarea intermitentă a utilajelor de exploatare şi a mijloacelor de transport auto, motiv pentru care consumul real orar de combustibil va fi de circa 62 l/h (17+15+30).



Poluanţii şi debitele masice rezultate din funcţionarea utilajelor /mijloacelor de transport acţionate de motoare Diesel, cu un consum mediu de motorină de 62l/h, sunt prezentate în tabelul următor:

Poluant Factor de emisie

(g/l) Debit masic

(g/h)

Debit masic conform Ordinului MAPPM nr. 462/1993

(g/h)

Pulberi 4,3 266,6 500

SOx 10,00 620 5.000

CO 16,00 992 -

CH4 0,17 10,54 -

NOx 32,70 2027,4 5.000

Din calculul efectuat rezultă că valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi se situează sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul MAPPM nr. 462/93. Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului rezultă că pulberile în suspensie au o valoare de 0,08mg/mc (în condiţii de mediu umed la 280C, umiditate relativă de 71%, calm atmosferic), valoare sub limita admisă de 0,15 mg/mc. Zona de emisie a poluanţilor în atmosferă este suprafaţa perimetrului de exploatare. Surse de emisii: - surse la sol sau în apropierea solului, cu înălţimi efective de emisie de până la 4m faţă de nivelul solului; - surse deschise, reprezentate de operaţiile executate (excavare, depozitare, ȋncӑrcare, transport agregate minerale); - surse mobile reprezentate de utilaje şi mijloacelor de transport care deservesc perimetrul de exploatare a agregatelor minerale şi staţia de sortare. În etapa de exploatare a agregatelor minerale, utilajele şi mijloacele de transport acţionează pe perioade scurte de timp şi în număr redus, maxim 2 pe amplasament simultan. Acestea sunt echipate cu motoare cu ardere internă obişnuite, la care emisiile de noxe în atmosferă se încadrează în prevederile normelor de funcţionare. 4.2.3. Prognozarea poluării aerului Impactul activităţii desfăşurate prin emisiile generate (gaze de eşapament şi pulberi în suspensie şi sedimentabile) nu va avea influenţe majore asupra calităţii aerului, limitele în care se va situa fiind admisibile, astfel: - emisii de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate activităţii de exploatare şi circulaţiei mijloacelor de transport se va situa sub limita maximă prevăzută de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 de 500 g/h; - emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale motoarelor utilajelor de extracţie şi transport se situează sub valorile maxime admisibile ale Ordinului MAPPM nr. 462/1993 – Norme de limitare preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosferă. Sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse staţionare nedirijate (reprezentate de totalitatea utilajelor de pe amplasament) şi surse mobile (reprezentate de mijloacele de transport utilizate pentru transportul materialului la beneficiari). Cantităţile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinzând de o serie de factori, cum ar fi: umiditatea căii de transport, umiditatea atmosferică, gradul de acoperire cu piatră al căii de transport, viteza de deplasare a mijloacelor de transport, numărul mijloacelor de transport care rulează pe drumul de acces spre carieră în unitatea de timp. Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport pe drumul de acces înspre carieră se va putea face numai prin măsurători.



Acestea se vor efectua pe porţiuni reprezentative din punct de vedere al căii de transport, pentru diferite valori de trafic şi pentru diferite condiţii atmosferice. Exploatarea agregatelor se va realiza în perimetrul Bălăbăneşti unde există curenţi de aer permanenţi specifici regiunilor deluroase din nordul judeţului. Circulaţia generală a atmosferei are ca principale caracteristici o frecvenţă înaltă de deplasări lente ale maselor de aer temperat - oceanice de la vest şi nord-vest (în special pe perioada caldă a jumătăţii anului), precum si o frecvenţă mare a deplasărilor de aer temperat-continental de la nord-est şi nord (în special în perioada rece a jumătăţii anului). Conform estimărilor realizate, valorile concentraţiilor maxime admisibile se vor încadra în prevederile Legii nr. 104/2011 privind protecţia aerului ȋnconjurător. Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus. 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului Diminuarea impactului asupra atmosferei, în perioada limitată de timp în care acesta se manifestă se poate realiza prin utilizarea utilaje şi mijloace de transport, a căror motoare să asigure o combustie bună, astfel încât poluanţii emişi datorită funcţionării lor să aibă valori cât mai reduse. Pentru diminuarea impactului asupra aerului datorat activităţii desfăşurate în perimetrul carierei se vor lua următoarele măsuri: - desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; - efectuarea periodică a reviziilor tehnice a motoarelor în ateliere specializate; - amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - deplasarea autobasculantelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să se facă cu viteze de maxim 30 km/h; - gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate; Referitor la emisiile de la mijloacele de transport: parametrii la care vor funcţiona mijloacele de transport auto vor asigura respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice. 4.3. Solul şi subsolul 4.3.1. Solul 4.3.1.1. Tipurile şi caracteristicile solurilor din zonă Solul, poate fi caracterizat ca un element foarte complex al naturii, cu însuşiri de fertilitate datorită condiţiilor naturale diferite întâlnite în spaţiul judeţului şi prezintă o serie mare de tipuri genetice, rezultate din acţiunea complexă a factorilor litologici, de relief, hidrologici precum şi a celor topoclimatici şi agro-ameliorativi. Majoritatea tipurilor de sol au ca rocă parentală loessul, mai puţine fiind formate pe argile şi pe marne. Textura variază de la o grupă la alta. Solurile dominante sunt de tip cernoziom cu mai multe variante: cernoziomuri cambice si cernoziomuri argiloiluviale. Pe suprafeţe restrânse apar solurile cenusii si solurile brune de pădure podzolite. Fertilitatea bună a solului şi relieful cu pante domoale au determinat folosirea în agricultură pe scară mare a fondului funciar.



Solul (cernoziom cambic pe luturi sau luturi loessoide), ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice, cât şi ca urmare a unor fenomene naturale. Pe terenul, în suprafaţă de 6 ha, nu există construcţii. Terenul este situat la 2km de localitatea Bălăbăneşti, pe un deal a cărui altitudine este de 250 - 260m, cu destinaţie de teren neproductiv. Din punct de vedere al stabilităţii, acesta are asigurată stabilitatea generală şi locală. În zona amplasamentului, mediul înconjurător nu este afectat de fenomene de poluare sau degradări care să ducă la modificări esenţiale ale calităţii componentelor de mediu Fertilitatea redusă a determinat utilizarea terenului ȋn suprafaţă de 4,0ha predominant sub formă de păşune. În funcţie de gradul de înclinare al pantei şi modul de folosinţă, solurile se prezintă în diferite stadii de eroziune. Vulnerabilitatea şi rezistenţa solurilor dominante Solurile dominante sunt situate, în general, pe structurile geomorfologice cu pante reduse, fiind utilizate în principal ca arabil. Acestea prezintă o anumită vulnerabilitate fizică la efectuare unor lucrări de construcţie sau de exploatare a depozitelor argilo-marnoase prin înlăturarea stratului edafic sau la efectuarea unor lucrări agricole necorespunzătoare: aratul perpendicular pe curbele de nivel sau suprapăşunatul. Solurile prezintă şi o oarecare vulnerabilitate chimică, ca urmare a lipsei rotaţiei culturilor (cereale cu leguminoase) şi a folosirii în exces a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor. Tipuri de culturi pe solul din zona respectivă În regiune, principalul mod de utilizare a terenului este cel agricol, împărţit în fond funciar arabil şi păşune. În urma aplicării principiilor şi criteriilor de grupare pe teritoriul Grupului de Acţiune Locală Covurlui, s-au identificat 5 clase de calitate:

- clasa I – terenuri cu pretabilitate bună pentru cultura de câmp; - clasa II – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări reduse pentru cultura de câmp; - clasa III – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate pentru cultura de câmp; - clasa IV – terenuri cu pretabilitate slabă, cu limitări severe pentru cultura de câmp; - clasa V – terenuri cu limitări foarte severe nepretabile pentru cultura de câmp, vii, livezi.

Cele mai multe terenuri au clasa I, II şi III de pretabilitate ridicată pentru agricultură. În zonă, pe terenurile fertile predomină cultura cerealelor (îndeosebi porumb) şi a leguminoaselor (trifoi, lucernă), iar, asociat, cartoful, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr. Solurile degradate şi cele din vecinătatea unor gospodării sunt cultivate cu pomi fructiferi (mai ales prun şi măr) sau, pe alocuri, stabilizate cu plantaţii de salcâm. Poluarea existentă: tipuri şi concentraţii de poluanţi Nu se cunoaşte o poluare anterioară semnificativă a solului din zona obiectivului. 4.3.1.2. Surse de poluare a solului În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţii se va interveni în structura naturală a solului pe măsura realizării lucrările proiectate prin: • modificarea proceselor pedogenetice: întreruperea ciclurilor de viaţă ale vegetaţiei, microfaunei şi mezofaunei: nu este cazul, terenul este neproductiv; • modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare (tasarea), coeziunea şi frecarea internă; • modificarea proprietăţilor hidrofizice, de aerare şi termice. Sursele posibile de poluare ale solului în perioada funcţionării obiectivului sunt următoarele: • exploatarea nisipului şi pietrişului; • ocuparea şi impermeabilizarea suprafeţelor aferente căilor de circulaţie; • defecţiuni ale utilajelor/mijloacelor de transport.



Activitatea de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetrul Bălăbăneşti concesionat de SC MILANO EDILE SRL impune executarea unor lucrări miniere specifice, care va reprezenta principalul factor ce va conduce la afectarea solului şi subsolului. • Lucrările de descopertare a zăcământului implică derocarea copertei sterile constituită din argile şi a solului vegetal, cu o grosime medie a copertei de 1,2 m. Volumul de descopertă necesar a se realiza este de 60.000mp x 1,2m = 72.000mc; pe perioada permisului de exploatare (un an) pentru pregătirea nisipului şi pietrişului din perimetrul Bălăbăneşti volumul de descopertă este de 24.000m3. • Lucrările de exploatare a zăcământului conform tehnologiilor miniere descrise în capitolele anterioare. Pe perioada permisului de exploatare va fi excavat un volum de 90.000 m3 nisip şi pietriş pentru construcţii. Aceste lucrări vor conduce modificarea reliefului şi imprimarea unui aspect specific exploatărilor miniere la zi. Pentru evitarea poluărilor accidentale asupra solului prin manipularea produselor petroliere, combustibilul şi lubrifianţii necesari pentru funcţionarea utilajelor se vor asigura din staţii de distributie carburanţi autorizate. 4.3.1.3. Prognozarea impactului

Lucrările de descopertare a zăcământului implică decopertarea solului vegetal, cu o grosime medie a copertei de 1,2m. Volumul de descopertă necesar a se realiza pe perioada permisului de exploatare (un an) pentru pregătirea a 90.000m3 de nisip şi pietriş, este de cca. 24.000 m3.

Lucrările de exploatare a zăcământului conform tehnologiilor miniere descrise în capitolele anterioare. Pe perioada permisului de exploatare (un an) va fi excavat un volum de 90.000 m3 de nisip şi pietriş. Aceste lucrări vor conduce modificarea reliefului şi imprimarea unui aspect specific exploatărilor miniere la zi.

Materialul steril şi solul vegetal rezultate vor fi utilizate ulterior la lucrările de reconstrucţie ecologică a zonei. Solul vegetal va fi utilizat la renaturarea terenului în cadrul lucrărilor de refacere a mediului. Materialul steril (pierderi de exploatare) va fi utilizat la amenajarea suprafeţei perimetrului, amenajare şi ȋntreţinere drum de acces ȋn carieră. • Impactul produs asupra solului în cazul poluării cu produs petroliere Dacă în mod accidental se produce o poluare cu produse petroliere care va afecta solul se vor lua imediat măsuri de stopare şi remediere a suprafeţelor afectate, prin măsuri şi procedee specifice, care să înlăture efectele negative: solul poluat datorită defecţiunii utilajelor/mijloacelor de transport utilizate va fi prelevat, depozitat în ambalaje de plastic şi transportat la o societate care se ocupă de depoluarea solurilor contaminate. Poluarea solului cu produse petroliere nu se va produce dacă reviziile, reparaţiile utilajelor se vor efectua ȋn unităţi service autorizate. • Impactul fizic (mecanic) asupra solului provocat de activitatea propusă Impactul fizic (mecanic) asupra solului se va manifesta prin dizlocarea unei importante suprafeţe de sol, în zona de exploatare a nisipului şi pietrişului. Acest impact se va diminua, însă, la finalizarea obiectivului, când suprafaţa va fi ecologizată. 4.3.1.4. Măsuri de diminuare a impactului • Lucrări de decopertare şi exploatare a zăcământului Pentru asigurarea stabilităţii suprafeţei terenurilor, a versanţilor şi a taluzelor de carieră se vor respecta elementele geometrice ale treptei de util: înălţime, lăţime, unghi de taluz şi întreţinerea şanţurilor de gardă pentru evitarea antrenării materialului din amonte şi a alunecărilor de teren. În Planul de refacere a mediului au fost prevăzute măsuri de protecţie a tuturor factorilor de mediu posibil afectaţi de activitatea de exploatare, precum şi lucrări de refacere a mediului afectat de activitatea desfăşurată. Solul vegetal va fi utilizat la renaturarea terenului în cadrul lucrărilor de refacere a mediului; ȋn acest fel se va reda terenul la folosinţa anterioară, respectiv teren neproductiv şi se va ȋmbunătăţii impactul vizual ȋn acea zonă. Materialul steril (pierderi de exploatare) va fi utilizat la amenajarea suprafeţei perimetrului, amenajare şi ȋntreţinere drum de acces ȋn carieră.



• Măsuri de prevenire pentru evitarea poluării cu produse petroliere - Alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi mijloacelor de transport se va efectua numai în staţii de distribuţie carburanţi autorizate; - Schimbul de ulei nu se va efectua în incinta carierei; - Întreg personalul carierei va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a mediului. • Măsuri de diminuare a impactului în perioada reconstrucţiei ecologice Conform Legii minelor nr. 85/18.03.2003 şi a Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, în perioada de derulare a activităţii de exploatare şi până la încetarea acesteia, beneficiarul are obligaţia de a executa lucrări de conservare, dezafectare şi închidere a exploatării, care în final să asigure reconstrucţia ecologică a zonei. Aceste măsuri se referă preponderent la factorii de mediu sol şi subsol, motiv pentru care le vom prezenta în acest subcapitol. Evaluarea măsurilor de conservare, dezafectare şi închidere a carierei A. Măsuri tehnice de conservare a) Măsuri de diminuare a impactului produs asupra solului şi subsolului datorat aplicării tehnologiei de exploatare a nisipului şi pietrişului • Lucrări de descopertare şi exploatare a zăcământului Pentru realizarea unei exploatări ritmice şi ȋn deplină siguranţă se impune dimensionarea şi menţinerea, ȋn limitele valorilor admisbile, pe tot parcursul exploatării a elementelor geometrice ale treptelor marcate prin:

- înălţimea treptelor (maxim 10m); - lăţimea bermei de lucru (17m), de transport (6m), de siguranţă (3m), - unghiul de taluz general 450.

Aceste dimensionări ale elementelor geometrice ale treptelor trebuie să ţină seama de caracteristicile fizico - mecanice ale rocilor de treaptă, de condiţiile de lucru caracterizate de metodele de extragere aplicate şi parametrii funcţionali ai utilajelor utilizate. Planul de refacere a mediului şi Proiectul tehnic de refacere a mediului conţin măsuri de protecţie a tuturor factorilor de mediu afectaţi de activitatea de exploatare desfăşurată, precum şi lucrări de refacere a mediului afectat de activitatea desfăşurată. • Halda de steril Materialul rezultat din decopertă a fost calculat la cca. 24.000 mc, ȋn condiţiile ȋn care cariera se va dezvolta pe toată lungimea frontului ȋn perioada de valabilitate a permisului de exploatare (un an). Decopertarea solului vegetal se va face progresiv ȋn funcţie de viteza de ȋnaintare a frontului de exploatare, iar odată cu ȋnaintarea exploatării, solul va fi refolosit ȋn procesul de refacere a mediului ȋn perimetrul carierei. Pe stratul de sol vegetal se va dezvolta vegetaţia specifică zonei. Nu se pune problema haldării pierderilor de exploatare ȋn spaţiu special amenajat; acestea vor fi utilizate ȋn lucrări de amenajare şi ȋntreţinere a drumului de acces la carieră. b) Măsuri de prevenire pentru evitarea poluării cu produse petroliere - Alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi mijloacelor de transport se va efectua din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. - Schimbul de ulei se va efectua de către firme specializate şi nu în incinta carierei; - Întreg personalul carierei va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a mediului. 4.3.1.5. Măsuri de diminuare a impactului în perioada reconstrucţiei ecologice Conform Legii minelor nr. 85/18.03.2003 şi a Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, ȋn perioada de derulare a activităţii de exploatare şi până la încetarea acesteia, beneficiarul are obligaţia de a executa lucrări de conservare, dezafectare şi închidere a exploatării, care în final să asigure reconstrucţia ecologică a zonei. Aceste măsuri se referă preponderent la factorii de mediu sol şi subsol, motiv pentru care le vom prezenta în acest subcapitol.



Evaluarea măsurilor de conservare, dezafectare şi închidere a carierei A. Măsuri tehnice de conservare Lucrările de refacere a mediului vor fi următoarele: - amenajare suprafaţă prin nivelare cu buldozerul; - umplerea golului creat de exploatare cu material steril şi ȋntreţinerea drumului de acces ȋn carieră; - transport şi întindere sol vegetal; - însămânţare cu vegetaţie specifică zonei. B. Măsuri tehnice de dezafectare După terminarea lucrărilor de exploatare nisip şi pietriş se vor efectua lucrări de ȋnchidere a carierei şi ecologizare a zonelor exploatate. Lucrările de ȋnchidere cuprind următoarele: - lucrări de stabilizare a taluzelor; - lucrări de curăţare a bermelor de lucru; - nivelare ȋn zona vetrei carierei, - acoperire cu sol vegetal, acoperire cu vegetaţie specifică zonei, conform unor studii şi proiecte specifice ȋntocmite de specialişti agrosilvici; - containerul uzinat, toaleta ecologică, utilajele şi mijloacele de transport vor fi transportate la punctul de lucru din Comuna Laza, judeţul Vaslui sau la alte obiective. C. Măsuri tehnice de închidere a carierei În urma realizării măsurilor precizate la punctele anterioare cariera poate fi considerată închisă. 4.3.1.6. Măsuri de monitorizare post închidere Monitorizarea post închidere a perimetrului de exploatare va fi efectuată pe o perioadă de 5 ani şi va costa în: a. monitorizarea stabilităţii taluzurilor; b. monitorizarea zonelor învecinate; c. monitorizarea suprafeţelor ȋnsămȃnţate cu vegetaţie specifică zonei. a. Monitorizarea stabilităţii taluzurilor finale ale carierei Înclinarea taluzurilor definitive ale carierei va fi astfel stabilită încât să nu apară alunecări de teren. Panta finală a taluzurilor va trebui aleasă astfel încât să fie stabilă şi să nu prezinte risc de alunecare. Ȋn cazul apariţiei unor procese geomorfologice se va interveni pentru stoparea acestora şi remedierea situaţiei. Cariera este situată departe de localităţi, fără circulaţie sau activitate permanentă, fără obiective industriale sau reţele (energie electrică, gaze, ape, drumuri) de protejat. Materialul steril rezultat (pierderi de exploatare) va fi utilizat pentru umplerea parţială a golului creat de exploatare, reducerea pantei taluzurilor carierei şi pentru ȋntreţinerea drumului de acces ȋn carieră. Măsuri pentru monitorizarea post ȋnchidere: - amplasarea reperilor nivelitici la baza taluzurilor definitive; - verificarea semestrială prin nivelment de precizie a stabilităţii taluzurilor; - consemnarea rezultatelor măsurătorilor în registru special. Perioada pentru care este stabilită monitorizarea este de 5 ani. c. Monitorizarea suprafeţelor ȋnsămȃnţate cu vegetaţie specific zonei Starea terenurilor renaturate se va verifica anual, timp de 5 ani şi vor fi luate măsuri de refacere a suprafeţelor însămânţate, în caz de distrugere a acestora. B. Măsuri tehnice de dezafectare În urma încetării activităţii de extragere a nisipului şi pietrişului în perimetrul Bălăbăneşti aparţinȃnd SC MILANO EDILE SRL Vaslui, containerul uzinat, toaleta ecologică, utilajele şi mijloacele de transport vor fi transportate la punctul de lucru din localitatea Laza, judeţul Vaslui sau vor fi redistribuite la alte obiective.

C. Măsuri tehnice de închidere a carierei În urma realizării măsurilor precizate la punctele anterioare cariera poate fi considerată închisă.



4.3.2. Geologia 4.3.2.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul analizat In anul 1985, ȋn cadrul unor studii de detaliu, A. Cineti a evaluat resursele de ape subterane din sectorul sudic al bazinului Prutului (zona Folteşti-rȃul Prut-fluviul Dunărea-Galaţi-Smȃrdan), cu o suprafaţă de aproximativ 415 kmp, sector care prezintă o deosebită importanţă hidrogeologică datorită prezenţei pietrişurilor de Bălăbăneşti (Pleistocen inferior) şi a nisipurilor şi pietrişurilor din zonele de luncă (Holocen superior). Aporturile (A) pe zona luată ȋn consideraţie totalizează 2.783.000.000 mc/an, iar pierderile (P) de pe aceeaşi zona sunt de 2.736.500.000 mc/an. Resursele de ape subterane ale sectorului, Rt = A – P, au fost estimate la valoarea de 1,47 mc/s. Geologic, pe bara forajelor efectuate ȋn zonă, fundamental regiunii este de vȃrstă cuaternară şi repauzează peste un fundament cristalino-mezozoic. Dintre depozitele sus menţionate, prezintă interes cele de vȃrstă romaniană şi pleistocenă. Romanianul este reprezentat prin nisipuri gălbui care apar ȋn Cȃmpia Covurlui şi prin argile nisipoase ȋn alternanţă cu nisipuri cenuşii de diferite granulometrii. Trecerea de la Romanian la pleistocenul inferior (villafranchian) se face prin intermediul depozitelor de nisipuri cu intercalaţii de pietrişuri şi argile, cunoscute sub numele de “Pietrişurile de Bălăbăneşti” de vȃrstă romanian pleistocen inferior. Grosimea acestor depozite creşte de la rȃul Prut SV către Valea Siretului. Aceste formaţiuni şi acvifere catonate ȋn cadrul lor sunt captate prin forajele ce au fost executate pentru alimentarea cu apă a comunei Bălăbăneşti. Depozitele loessoide care acoperă cȃmpul ȋnalt au grosimi apreciabile, cuprinse ȋntre 20-70m şi au fost atribuite pleistocenului mediu – pleistocenului inferior (qp2 - qp3) pe baza poziţiei stratigrafice (acoperă direct pietrişurile villafranchiene). Tectonica In extremitatea de nord-est a depresiunii Bȃrladului s-au identificat depozite meotiene, reprezentate de argile şi nisipuri fosilifere. Depozitele pontiene – daciene apar pe culmile dealurilor ȋntre Bȃrlad şi Prut; grosimea acestora este de aproximativ 150 m şi prezintă o creştere spre sud-vest la 400 m. In aceste depozite se pot separa trei orizonturi. Primul orizont contine argile, argile nisipoase şi nisipuri (50 - 70 m). Al doilea orizont este format aproape numai din nisipuri gălbui (40 - 50 m), iar al treilea orizont este format din argile şi argile nisipoase de culoare roşie (de grosime mică, aproximativ 5 -10m). Pliocenul se ȋncheie cu un orizont de nisipuri fine sau grosiere de culoare alb-gălbui. Ele apar ȋn partea de sud a depresiunii. Depozitele sunt bogate ȋn fosile de mamifere. Cele mai vechi formaţiuni cuaternare sint reprezentate de cele pleistocen inferioare. Depozitele conţin pietrişuri cu grosimi de aproximativ 8 - 10 m (pietrişurile de Bălăbăneşti). Depozitele de vȃrsta pleistocen superior conţin aluviuni de terasă şi sunt bine dezvoltate ȋntre valea Siretului şi Bȃrladului. In alcătuirea acestor depozite de aluviuni intră pietrişuri, nisipuri grosiere şi argiloase. Depozitele holocene conţin aluviuni de terase joase, loess, cu grosimi foarte mici, 1 - 2 m. Din punct de vedere tectonic, depresiunea Bȃrladului, considerată o depresiune premontană, a funcţionat cu subsidenţa maximă ȋn mezojurasic. Lăţimea depresiunii este redusă ȋn partea de est şi creste spre vest, unde se continuă pe marginea de vest a platformei moldoveneşti. In neojurasic, regiunea trece la stadiul cratonic. Ultimii termeni ai neojurasicului de facies detritic lagunar ȋnaintează peste marginea platformei moldoveneşti. In faza cratonică instalată dupa jurasic, peste toate unităţile se depune o cuvertură sedimentară subţire şi discontinuă formată din cenomanian - eocen, ceea ce relevă mişcări oscilatorii verticale cu schimbări de sens. Procesul de subsidenţă ȋncepe din badenianul superior.



Alcătuirea geologică a regiunii dintre râurile Siret şi Prut (după I. Atanasiu, N. Macarovici, P. Jeanrenaud, Bica Ionesi, C. Ghenea şi Ionesi L., 1994); Sursa: C. Hurjui, D. Nistor, G. Petrovici - Degradarea terenurilor agricole prin ravene şi alunecări de teren studii de caz din podişul Bârladului

Distribuţia liniilor seismice de reflexive, detaliate pentru cruste superioare, pe fondul structurii tectonice după Săndulescu, 1984: Sursa: Univesitatea Bucureşti - Caracterizarea geonomică a unităţilor tectonice majore din Romania, 2009;

Depresiunea Bȃrlad reprezinta prelungirea spre NV a depresiunii Predobrogene, şi este delimitată spre S de falia Trotuşului, care o separă de platforma Moesica şi Orogenul Nord Dobrogean, iar la nord de Falia Bistriţei care delimiteză contactul ei cu Platforma Moldovenească. Depresiunea Predobrogeană corespunde ȋn linii mari platfomei Scitice de pe teritoriul romȃnesc (Săndulescu, 1984). Depresiunea Predobrogeană s-a format prin fracturarea şi coborarea marginei nordice a Orogenului Nord-dobrogean şi a marginii sudice a platformei Moldoveneşti. Faliile care au facilitat scufundarea sunt: falia Galaţi - Sf.Gheorghe, ȋn sud, care se prelungeşte ȋn direcţia Tecuci spre NV, si falia Falciu-Plopana (sau falia Bistriţei) ȋn N-NE. O a treia fractură, falia Trotusului marchează contactul dintre domeniul scitic cu cel nord-dobrogean şi respectiv moesic. Fundamentul depresiunii este de tip mixt: ȋn N-NE, un fundament stabil de origine est-europeană, şi ȋn S-SV un fundament cutat de origine nord dobrogeană (Mutihac, 1990). Datele privind structura crustei ȋn acest domeniu indică grosimi ale stratului sedimentar de pȃnă la 6 km (Polonic, 1996), limita Conrad la cca 22-24 km adȃncime, iar limita Moho la cca 40-45 km (Radulescu, 1988). • Protecţia subsolului şi a resurselor de apă subterane Exploatarea nisipului şi pietrişului se va face controlat pentru evitarea deversărilor accidentale de produse petroliere de la motoarele utilajelor sau a altor deversări accidentale în apa freatică. Tot pentru evitarea poluării pânzei freatice, lucrările de exploatare nu vor coborâ la mai puţin de 1 m deasupra nivelului hidrostatic al zonei. • Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor În mod analog, cu acţiunile întreprinse în vederea protecţiei împotriva poluării solului, şi subsolul zonei va fi protejat împotriva poluării prin: - Evitarea deversărilor accidentale de substanţe periculoase (în special produse petroliere cu care funcţionează motoarele utillajelor) pe sol, cu posibilitatea infiltrării acestora în sol şi pânza freatică; - Gospodărirea corespunzătoare a deşeurilor în zona amplasamentului;



• Calitatea subsolului zonei este bună, în imediata vecinătate a obiectivului nefiind situate alte obiective cu activităţi potenţial poluatoare. • Zone protejate: Nu sunt zone protejate în vecinătatea obiectivului. • Procese geomorfologice şi aspecte ale suprafeţei topografice Terenul nu prezintă indicii cu privire la existenţa unor fenomene geodinamice care să afecteze stabilitatea amplasamentului. • Situaţia resurselor minerale / rezervelor geologice Suprafaţa perimetrului temporar de exploatare este de 60.000 m2, respectiv 6,0ha. Evaluarea şi calculul resurselor de nisip şi pietriş din perimetrul Bălăbăneşti s-a realizat ȋn conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ţinȃnd cont de restricţiile impuse de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Calculul volumului, s-a realizat ţinȃnd cont de suprafaţa propusă pentru exploatare Bălăbăneşti şi adȃncimea maximă de exploatare, folosind relaţia:

V = S x g, în care: - S – supafaţa zonei de exploatare: S = 6 ha; - g – grosimea maximă de exploatare; g = 4,5 m - V - Volumul agregatelor minerale: V = S x g = 60.000 mp x 4,5 m = 270.000mc - Volumul de copertă a fost apreciat la cca V = 60.000 mp x 1,2m = 72.000 mc; Evaluând cererea beneficiarului, în perioada de valabilitate a permisului de exploatare se prelimină a se exploata un volum de resurse de 90.000 m3 extras geologic. Rezervele industriale, în volum de 85.000 m3, au fost calculate luând în considerare un coeficient de transformare cantitativă Kq = 0,95. Pe baza gradului de cunoaştere geologică şi a posibilităţilor economice de valorificare, resursele evaluate se încadrează în grupa resurselor minerale indicate – 332, conform Instrucţiunilor Tehnice 87-08/1998, rezerve geologice de bilanţ, categoria C 1. Caracteristici calitative ale agregatelor Caracteristici mineralo petrografice Din punct de vedere mineralogic-petrografic, complexul util prezintă o constituţie formată dintr-o fracţie nisipoasă, alcătuită din nisip slab prăfos, mijlociu la mare, cu granule de cuarţ, subrotunjite la subrectangulare, cenuşii, la care se adaugă granule de feldspat, paiete de muscovit şi mici fragmente de roci (calcare, şisturi, gresii) şi o fracţie grosieră alcătuită(ȋn cazul elementelor cu diametrul > 7mm) din: şisturi cuarţo-feldspatice (15%); gresii calcaroase (10%); calcare (5%); cuarţite (30%); micaşisturi (5%); gresii silicioase (20%); marnocalcare şi microaglomerate (15%). Caracteristici fizico – chimice: - conţinut nul în corpuri străine; - conţinut în fragmente de argilă este < 1%; - paietele de muscovit, submilimetrice sunt în proporţie de până la 0,2%; - materia cărbunoasă este absentă; - humus – culoare galbenă; - săruri solubile până la 0,25%; - sulfuri, sulfaţi: urme slabe. Caracteristici fizico – mecanice: - densitate aparentă 2500 – 2600 kg/m3; - densitate în grămadă în stare afânată 1970 kg/m3; - densitate în grămadă în stare îndesată 2160 kg/m3; - porozitate aparentă 1,48 – 1,96 %; - rezistenţă la strivire 72,0 – 76,0 %; - rezistenţă la îngheţ 0,9 – 2,4 %; - volum de goluri 26 – 30 %;



Din datele prezentate mai sus rezultă că substanţa utilă prezintă caracteristici care se încadrează în limitele STAS 1687/1984. Situaţia resurselor exploatabile Roca utilă care face obiectul exploatării este pietrişul şi nisipul, situată ȋn interiorul unei forme de relief deluroasă, cu altitudinea de cca 250 - 260m. Din sondarea terenului s-a interceptat un strat de cca 1,1 - 1,3 m de sol vegetal, apoi un strat de pietriş apreciat la cca 1,2m grosime sub care se desfăşoară un strat de nisip de cca 3,3m şi apoi un strat de 2,3m de argilă, apreciindu-se că acest strat este mai gros, nefiind interceptate strate acvifere pȃnă la adȃncimea de 10m. Suprafaţa perimetrului de exploatare - cariera Bălăbăneşti este de 10ha (T36, P634/2) din care 6ha teren neproductiv şi 4 ha păşune. Calculul topografic a evidenţiat o resursă exploatabilă de cca 270.000mc de nisip şi pietriş, avȃnd ca bază suprafaţa perimetrului de exploatare de 6ha, grosimea depozitului de nisip şi pietriş de cca 4,50m. Această cantitate va fi exploatată ȋn decursul a 3-4ani, ȋn funcţie de condiţiile meteorologice şi de cererea de produse de pe piaţă; astfel pentru un an de permis societatea va demara lucrările de exploatare printr-un perimetru mai mic, aflat ȋn partea sudică a perimetrului Bălăbăneşti, perimetrul fiind de formă trapezoidală cu lăţimea medie de 60 - 70m, lungimea medie de 329,75m şi suprafaţa de cca 2ha, din care se va exploata un volum de cca 90.000mc de nisip şi pietriş. 4.3.2.2. Impactul prognozat Datorită lucrărilor executate pentru exploatarea nisipului şi pietrişului, nu va fi afectată din punct de vedere chimic calitatea subsolului, însă, vor fi afectate proprietăţile fizico-mecanice şi termice şi morfologia terenului. Impactul produs de activitatea carierei din perimetrul Bălăbăneşti, asupra factorului de mediu subsol se manifestă prin: excavarea volumului de util în perimetrul carierei - conduce la agresarea subsolului şi la modificarea armoniei peisajului înconjurător; la finalizarea lucrărilor în perimetrul Bălăbăneşti se vor executa lucrările de reconstrucţie ecologică, pentru care s-a constituit garanţia bancară cerută prin legislaţie. activitatea de exploatare a nisipului şi pietrişului în perimetrul SC MILANO EDILE SRL nu afectează biodiversitatea zonei; cea mai apropiată arie naturală protejată se află la cca 7km de obiectiv. 4.3.2.3. Măsuri de diminuare a impactului Măsurile de diminuare a impactului asupra factorului de mediu subsol a fost prezentat la subcapitolul 4.3. (referitor la factorul de mediu sol), specificul activităţii obiectivului determinând analizarea celor doi factori de mediu împreună. 4.4. Zgomot şi vibraţii 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de excavaţie a agregatelor naturale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de excavare şi staţia de sortare Laza, judeţul Vaslui. Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în surse de zgomot şi vibraţii fixe şi surse de zgomot mobile. Sursele de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile curente desfăşurate pe amplasamentul analizat: excavare, manevră şi transport. Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Pe baza datelor din alte cariere similare se apreciază următoarele nivele de zgomot potenţiale: - excavator greu într-un ciclu de încărcare: 80 - 90 dB (A); - autobasculantă 22 to încărcată, viteza 12 km/oră: 60 - 70 dB (A); - buldozer în lucru: 80 - 90 dB (A); - ȋncărcător frontal: 70 - 80 dB (A);



4.4.2. Prognozarea impactului In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în timpul extracţiei şi încărcării agregatelor minerale, se apreciază că acesta va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului. Se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat, având în vedere faptul că lucrările se vor desfăşura pe o perioadă scurtă de timp. Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele excavate se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând însă frecvenţa de apariţie a acestuia, datorită creşterii intensităţii traficului. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă, iar viteza va fi redusă, atât pe drumul de exploatare, cât şi în localităţi pentru a se evita deteriorarea căilor de circulaţie şi a construcţiilor din cauza trepidaţiilor. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile ale nivelului de zgomot se referă la limitele admisibile de zgomot în zonele urbane, diferenţiate pe zone şi arii cu folosinţă specifică şi pe categorii tehnice de străzi; se conformează cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la sistematizare şi protecţia mediului. Activităţile de excavare se încadrează categoria locurilor de muncă de muncă în spaţiu deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Sănătatea şi Securitatea Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psiho-senzorială normală a atenţiei 87 dB (A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale). La limita perimetrului, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje se va încadra în prevederile legislaţiei în vigoare. Estimarea nivelului de zgomot a fost prezentată ȋn subcapitolul 1.9.4. LAeq(200m) = 77dB + 0 + 0 – 20 • lg (200m) - 11 dB = 40 dB Nivelul de zgomot este specific activităţilor industriale, obiectivul fiind amplasat în extravilanul Comunei Bălăbăneşti, zona locuită (satul Bălăbăneşti) fiind la distanţa de 2km faţă de cel mai apropiat front de lucru din cadrul perimetrului de exploatare. Luȃnd în considerare nivelele de zgomot la utilajele de extracţie, conform investigaţiilor din alte exploatări cu acelaşi regim de lucru şi în situaţia cea mai defavorabilă, cȃnd în carieră lucrează un excavator, un ȋncărcător frontal şi 3 autobasculante, nivelul de zgomot nu va depăşi 40dB (A). În apropierea perimetrului de exploatare nu se găsesc, obiective protejate sau de interes public. Dependenţa de frecvenţă a nivelului de putere acustică, exprimată ȋn dBA, a unei surse punctiforme I ȋntr-o bandă de o octavă j se calculează din nivelurile de emisie sonoră pentru vehicule, folosind ecuaţia: LAW = LWAW / m + 10 • lg (Ii) + R (j), LWAW /m = Lw + 10 • lg (Q/1000 • V),



Pentru a evalua dependenţa de frecvenţa a nivelului de putere acustică, exprimată ȋn dB(A), a utilajelor care funcţionează ȋn cadrul amplasamentului, s-a luat ȋn considerare distanţa de 2 km de la amplasamentul carierei pȃnă la prima locuinţă. Astfel s-a determinat: LAW = 385,3m < L = 2km (distanţa pȃnă la cea mai apropiată locuinţă). Distanţa de 385,3m rezultată din calcul se referă la distanţa maximă la care se propagă zgomotul ȋn perioada de funcţionare a utilajelor. 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului

Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare agricolă. Suprafeţele adiacente acestor drumuri au fost supuse presiunii antropice (păşunat). La limita incintei, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi pe perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A).

Exploatarea de balast, prin dotările tehnice şi sociale de care dispune şi prin tehnologiile utilizate nu constituie o sursă de radiaţii pentru mediu. Pentru a realiza transportul agregatelor de balastieră de la perimetrul de exploatare până la drumul naţional au fost alese rute care să evite zonele locuite. Pe drumurile naționale circulaţia autobasculantelor se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Distanţa faţă de zona locuită este de 2km, ceea ce determină o disipare a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţii intensitatea zgomotului o apreciem ca nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie şi formele de relief ale zonei.

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu STAS 6161/3 – 89.

Activităţile se vor desfăşura astfel ȋncȃt să se respecte valorile limită ale indicatorilor de zgomot impuse prin Ordinul MS nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, după cum urmează: - ȋn perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (AeqT), să nu depăşească 55 dB şi curba de zgomot 50 dB. - ȋn perioada nopţii, ȋntre orele 2300 - 700, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (AeqT), să nu depăşească 45 dB şi curba de zgomot 40 dB. 4.5. Biodiversitatea 4.5.1. Informaţii despre biodiversitatea amplasamentului Conform Deciziei etapei de evaluare iniţială nr. 571/05.09.2013 emisă de APM Galaţi, proiectul “Lucrări de exploatare carieră de pietriş, ȋn comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi” propus a se realiza ȋn Comuna Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi nu intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. SC MILANO EDILE SRL Vaslui a solicitat şi obţinut informaţii referitoare la poziţia amplasamentului proiectului propus faţă ariile naturale protejate şi rezervaţiile naturale din zonă. Conform Adresa APM Galaţi nr. 14334/26.07.2013, amplasamentul obiectivului de investiţie se află situat la cca. 7km faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată - ROSCI0360 Rȃul Bȃrlad ȋntre Zorleni şi Gura Gȃrbăvoţului. Situl de importanţă comunitară ROSCI0360 Rȃul Bȃrlad ȋntre Zorleni şi Gura Gȃrbăvoţului are o suprafaţă de 2569 ha şi se află situat în unităţile administrative teritoriale ale următoarelor judeţe: judeţul Vaslui: municipiul Bârlad (11%); comunele Băcani (4%), Fruntişeni (<1%), Griviţa (9%), Pochidia (9 %), Tutova (3 %), Vinderei (<1%), Zorleni (4%) şi judeţul Galaţi: comunele Bălăşeşti (8 %) şi Cerţeşti (2 %). Râul Bârlad între Zorleni şi Gura Gârbăvoţului este sit Natura 2000, declarat conform Ordinului MMP nr. 2387/2011 care modifică şi completează Ordinul MDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologioce europene Natura 2000 în România. Aria de protecţie avifaunistică ROSPA0119 Horga – Zorleni are o suprafaţă de 20187.5ha şi se află situată ȋn unităţile administrative teritoriale ale judeţului Vaslui (100%).

Sat Mălureni



Poziţia amplasamentului proiectului faţă de ariile naturale protejate:

ROSCI0360 Rȃul Bȃrlad ȋntre Zorleni şi Gura Gȃrbăvoţului şi ROSPA0119 Horga - Zorleni

Flora În zona analizată nu au fost identificate habitate naturale rare, endemice, cu valoare de conservare mare, mijlocie sau mică. Zona de amplasare a viitoarei cariere de pietriş este caracterizată de un habitat de stepă, reprezentat de un teren ȋncadrat ȋn categoria terenurilor neproductive (6ha) şi păşune (4ha). Vegetația zonei analizate este puternic antropizată, caracterizată de pășuni naturale specifice elementului central-european cu influențe floristice stepei şi silvostepei. Pășunile și fânețele naturale se regăsesc îndeosebi situate pe văile principale ale râurilor și pe versanți.

Fotografii din amplasamentul proiectului

SC MILANO EDILE SRL

SC MILANO EDILE SRL



Pe amplasamentul proiectului au fost observate următoarele grupe şi specii de insecte şi animale: Fauna de nevertebrate. Moluşte: Cepaea vindobonensis Ferussac; Fam. Helicidae, ord. Stylomatophora:

Specie comună în grădini, păşuni, zone însorite. Este răspândită în toată ţara. Pe amplasament a fost observată în număr mic de exemplare, atât pe terenurile cultivate, cât şi pe islazuri, ca urmare a practicilor agricole şi a păşunatului. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie şi nici în faza de exploatare.

Aranee Aranea diadema Clerck (păianjenul cu cruce); Fam. Araneidae, ord. Araneae

Specie comună în toate zonele ţării, de la şes la zonele colinare. Preferă tufişurile, dar şi solurile bine acoperite de vegetaţie. Pe amplasament a fost semnalată atât în terenurile agricole, cât şi în islazuri, într-un număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie şi nici în faza de exploatare.

Insecte Decticus verrucivorus Linnaeus (cosaş); Fam. Tettigoniidae, ord. Orthoptera

Specie comună în toate regiunile de şes şi de deal, prin fâneţe, câmpii, terenuri agricole, păşuni etc. Pe amplasament a fost semnalată frecvent, atât pe terenurile agricole, cât şi în islazuri. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie şi nici în faza de exploatare.

Eurygaster maura Linnaeus (ploşniţa de câmp); Fam. Scutelleridae, ord. Hemiptera Este o specie comună, care atacă majoritatea culturilor de cereale păioase, îndeosebi grâul, precum şi diferite graminee spontane. Adulţii, ca şi larvele, atacă toate organele aeriene ale cerealelor: frunze, tupini şi spice. Nu a fost observată pe amplasament. A fost semnalată pe terenurile agricole cultivate cu cereale, dar fără a fi invazivă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie şi nici în faza de exploatare.

Bombus terrestris Linnaeus (bondar) Fam. Apidae, ord. Hymenoptera

Specie comună în întreaga ţară. Pe amplasament a fost semnalată în număr destul de mic, mai ales primăvara, pe plantele spontane din islazuri. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie şi nici în faza de exploatare.

Coccinella septempunctata Linnaeus (gărgăriţă); Fam. Ciccinellidae, ord. Coleoptera Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu multă vegetaţie. Pe amplasament a fost semnalată sporadic, mai ales în zona islazurilor. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie şi nici în faza de exploatare.



Mamifere Talpa europaea Linnaeus (cârtiţă); Fam. Talpidae, ord. Soricomorpha

Specie comună în întreaga ţară, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. Pe amplasament a fost semnalată într-un număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie şi nici în faza de exploatare.

Lepus europaeus Pallas (iepure de câmp); Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare izolate au fost semnalate în afara amplasamentului. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie şi nici în faza de exploatare.

Microtus arvalis Pallas (şoarece de câmp); Fam. Cricetidae, ord. Rodentia Specie comună în toate zonele de câmpie din ţară. Semnalată în zonele limitrofe amplasamentului (terenuri agricole). Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie şi nici în faza de exploatare.

Spermophilus citellus (popândău); Fam. Sciuridae, ord. Rodentia Este răspândit în Europa şi o parte din vestul Asiei. In România este o specie caracteristică de stepă, comună în toată ţara, în afară de Transilvania. Trăieşte pe ogoare, izlazuri, şanţuri, diguri, marginea drumurilor, etc. Specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Habitate 92/43/EEC, Natura 2000, Convenţia de la Berna. Exemplare izolate au fost identificate în afara amplasamentului, pe partea superioară a pajiştii, la marginea drumului, hotar cu terenurile agricole. Astfel, specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investiţiei. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat.

Rute de migrare În zona nu sunt rute de migrare ale păsărilor. Informaţii despre speciile locale de ciuperci Dintre speciile comestibile locale se remarcă ciuperca de câmp (Agaricus arvensis) şi ciuperca de bălegar (Agaricus bisporus), cu resurse relativ reduse concentrate în preajma stânilor. 4.5.2. Impact prognozat

Impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre va fi resimţit din momentul începerii lucrărilor de pregătire şi până la încetarea activităţii obiectivului. Lucrările care se vor desfăşura în perioada de exploatare vor afecta vegetaţia (caracterizată zonelor de păşune) şi fauna terestră (microfaună, mezofaună - constituită în special din insecte şi rozătoare), pe toate suprafeţele ocupate de fronturile de exploatare ale carierei. Pe aceste suprafeţe vegetaţia va dispărea complet, iar fauna va migra spre alte zone. Având în vedere cele prezentate, speciile vegetale, microfaunistice şi cele ale faunei mici sunt specii comune, fără importanţă deosebită şi au putere de regenerare sau reproducere mare, astfel încȃt, impactul local suportat va fi nesemnificativ.

Totodată, impactul se va manifesta temporar deoarece la finalizarea lucrărilor de exploatare terenul aferent investiţiei va fi supus lucrărilor de refacere care implică plantări şi înierbare în urma cărora vegetaţia va fi refăcută fapt care va conduce şi la popularea spontană a locului cu microfaună şi faună mică. În concluzie, impactul asupra factorului de mediu biodiversitate va fi redus.



Avȃnd ȋn vedere faptul ca ariile naturale protejate de interes comunitar ROSCI0360 Rȃul Bȃrlad ȋntre Zorleni şi Gura Gȃrbăvoţului şi ROSPA0119 Horga - Zorleni se afla la o distanţă considerabilă de perimetrul de exploatare se poate estima că activitatea carierei de pietriş ȋn cadrul perimetrului Bălăbăneşti, judeţul Galaţi nu va avea impact asupra acestor situri. 4.5.3 Măsuri de diminuare a impactului Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii. Amplasamentul este situat la cca 7km de cea mai apropiată arie naturală protejată. Următoarele măsuri vor contribui la protecţia faunei locale după ȋnceperea exploatării: folosirea de utilaje si mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul datorat activităţii de exploatare ȋn perimetrul Bălăbăneşti; echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a poluanţilor ȋn atmosferă; măsuri imediate de ȋnlăturare a factorilor generatori de poluare ȋn cazul unor poluări accidentale; nu se vor executa reparaţii la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor specializate legale; controlul deversării de carburanţi sau substanţe volatile pe suprafaţa solului/vegetaţiei de pe amplasament; eliminarea periodică a deşeurilor generate în scopul evitării atragerii speciilor de faună, îmbolnăvirii sau accidentării acestora; Planul de refacere a mediului va viza atât stoparea eroziunii solului în zona de exploatare a substanţei minerale, cât şi reconstrucţia ecologică a zonei afectate, prin acoperirea cu sol vegetal şi însămânţarea cu vegetaţie ierboasă specifică climei şi solului regiunii; 4.6. Peisajul 4.6.1. Informaţii despre peisaj Peisajul din zonă este determinat de caracteristicile de relief specifice zonei şi de activităţile antropice derulate în zonă (cultivarea terenurilor agricole). • Informaţii despre peisaj Peisajul zonei obiectivului se ȋncadrează ȋn categoria celor caracteristice dealurilor. • Caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament. Comuna Bălăbăneşti este situată ȋn partea de nord a judeţului Galaţi. Din punct de vedere geomorfologic, zona aparţine de regiunea Cȃmpia Covurluiului, caracterizată prin prezenţa unor interfluvii orientate N-S, avȃnd suprafeţe uşor accidentate. Văile existente sunt şi ele orientate, după aceeaşi direcţie, adică N-S, dar cu mică dezvoltare. În zonă s-au identificat trei formaţiuni: zona de luncă, zona cu trecere de la luncă la câmpie şi zonă de câmpie înaltă. Zona de luncă în general se dezvoltă pe cursul pâraielor şi afluenţilor acestora, cu lăţimi între 50-750 m. Suprafaţa luncii este acoperită de păşuni şi de teren arabil, islaz. Zona de trecere de la luncă la cȃmpie înaltă are lăţimi între 50-250 m şi este ocupată de teren arabil, pe plantaţii de vie şi de pomi fructiferi. Zona de câmpie înaltă are cota între +100 ÷ +250 m şi pante ale terenului de 6-15 %. Suprafaţa câmpiei înalte este acoperită de viţă de vie, pomi fructiferi, păşuni. Comuna dispune de mari resurse de nisipuri cuarţoase şi caolinoase care au fost concesionate în vederea exploatării. • Caracteristicile reţelei hidrografice Principala apa curgătoare din comuna este rȃul Jeravăţ, afluent al râului Bȃrlad, şi are o scurgere permanentă. Izvorăşte din Dealul Obirseni prin cei doi afluenţi: Draghia şi Lupaita. Lungimea rȃului este de 28 km, din care 16 km curge pe teritoriul comunei Bălăbăneşti şi Bălăşeşti. Direcţia generală de scurgere este NE-SV. Rȃul Jeravăţ nu are albie minoră bine conturată. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 153 kmp. Debitul rȃului este de 20l/s. Alimentarea se face din pânzele subterane care au o contibuţie de 15-25% la scurgerea anuală, dar are şi o alimentare de tip pluvial moderat. Rȃurile Jeravăţ, Bălăbăneşti, Pupezeni au un regim strȃns legat de cel climatic. Astfel, alimentarea rȃurilor dominante este din izvoare, iar scurgerea medie are valori foarte mari primăvara şi reduse iarna şi toamna. Regimul hidrografic este relativ controlat prin existenta acumulării Suşneşti. Pe teritoriul comunei Bălăbăneşti este amplasată acumularea Suşneşti, cu rol de atenuare a viiturilor.



• Zone împădurite în arealul amplasamentului Pădurile nu vor fi afectate de lucrările de exploatare controlată a agregatelor. • Arii naturale protejate Conform Deciziei etapei de evaluare iniţială nr. 571/05.09.2013 emisă de APM Galaţi, proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. 4.6.2. Impactul prognozat Exploatarea nisipului şi pietrişului va imprima zonei un aspect specific exploatărilor miniere la zi. Metoda de exploatare ȋn trepte succesive descendente nu modifică relieful de fond al zonei şi facilitează reconstrucţia ecoogică. Cotele de nivel ale exploatării ȋn carieră au fost stabilite avȃnd la bază ridicări topometrice (nivel de referinţă – nivelul Mării Negre). Roca utilă care face obiectul exploatării este pietrişul şi nisipul, situată ȋn interiorul unei forme de relief deluroasă, cu altitudinea de cca 250 - 260m. Din sondarea terenului s-a interceptat un strat de cca 1,1 -1,3 m de sol vegetal, apoi un strat de pietriş apreciat la cca 1,2m grosime sub care se desfăşoară un strat de nisip de cca 3,3m şi apoi un strat de 2,3m de argilă. Inălţimea maximă a dealului ȋn zona exploatării este de cca. 260m, faţă de acelaşi nivel de referinţă, iar la baza dealului, considerată limita terenului cu folosinţă agricolă (păşune) este situată la cota 248-250 m.

Profile transversal P1, P4



Profil transversal P 6

In concluzie, treptele descendente nu vor determina reducerea ȋnălţimii dealului ȋn zona carierei, iar racordarea treptelor de carieră la zonele imediat ȋnvecinate se va face cu taluzuri, avȃnd pante care să asigure stabilitatea terenului şi care să ofere posibilităţi pentru plantare şi inierbare. După ȋnchiderea lucrărilor, prin măsurile de reconstrucţie ecologică impuse de Planul de refacere a mediului, zona va deveni “zonă verde”. Intrucȃt forma de relief nu se modifică şi nici ȋnălţimea acesteia, curenţii atmosferici nu ȋşi vor modifica direcţia şi activitatea faţă de momentul actual. 4.6.3. Măsuri de diminuare a impactului Impactul pe care îl va avea activitatea ce se va desfăşura în carieră asupra peisajului se va ameliora după încheierea lucrărilor de reconstrucţie ecologică, care vor consta în măsuri de ecologizare a suprafeţelor afectate, descrise la punctele 4.3.5 şi 4.3.6. La ȋncetarea activităţii titularul proiectului are obligaţia respectării planului de refacere a mediului, inclusiv refacerea peisajului zonei. In acest sens s-a constituit garanţia bancară, conform Ordinului comun ANRM nr. 27/2005 şi al MMGA nr. 324/2005 prin care au fost aprobate “Instrucţiuni tehnice privind aplicarea şi urmărirea măsurilor stabilite ȋn programul de conformare, programul de refacere a mediului şi proiectului tehnic, precum şi reglementarea modului de operare cu garanţia bancară pentru refacerea mediului afectat de activităţi miniere”. Principalele lucrări privind refacerea mediului afectat de exploatarea nisipului şi pietrişului în zona Bălăbăneşti se vor executa la terminarea activităţii şi vor fi legate de refacerea solului şi de asigurarea stabilităţii acestuia. Sunt însă necesare şi lucrări menite pentru protejarea zonei din punct de vedere peisagistic. În acest sens, se vor efectua următoarele lucrări: transportarea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor provenite din activitate; nivelarea cu buldozerul a zonei excavate; redarea în circuitul natural a ultimelor suprafeţe afectate; acoperirea cu sol vegetal a suprafeţelor degradate; amenajarea şanţurilor de gardă; retragerea utilajelor şi a mijloacelor de transport de pe amplasament;



În faza de închidere şi de post-închidere, se vor realiza următoarele lucrări ȋn zonele afectate de activitatea de exploatare, astfel:

În zona taluzelor Lucrări de stabilizare şi amenajare a taluzelor; Monitorizare stabilitate suprafaţă perimetru de exploatare; Refacere lucrări (dacă este cazul).

În zona corespunzătoare suprafeţelor orizontale Amenajare suprafaţă; Transport şi depunere sol; Lucrări de pregătire a solului (distribuire uniformă, fărȃmiţare, mobilizare); Insămȃnţare vegetaţie specifică zonei; Executare lucrări de întreţinere; Monitorizare covor vegetal.

Alte lucrări Retragere utilaje, mijloace de transport; Întreţinerea căilor de acces; In concluzie, impactul asupra peisajului la finalizarea investiţiei va fi pozitiv. 4.7. Mediul social şi economic Comuna Balabanesti este situata ȋn partea de nord a judeţului Galaţi şi se ȋnvecinează: - la nord – comuna Griviţa, judeţul Vaslui; - la est – comuna Vinderei, judeţul Vaslui; - la sud – comunele Drăguşeni şi Vȃrlezi, judeţul Galaţi; - la vest – comuna Bălăşeşti, comuna Drăguşeni şi comuna Rădeşti, judeţul Galaţi; In componenţa comunei intră 4 sate: Bălăbăneşti (sat reşedinţă de comună), Bursucani, Lungeşti şi Zimbru, avȃnd o suprafaţă administrativă de 5.496 ha, din care 3.968ha suprafaţă agricolă (2569 ha arabil; 1279 ha păşuni; 120 ha vii şi pepiniere viticole) şi 1528 ha (1253ha păduri şi altă vegetaţie forestieră, 17 ha ape şi bălţi, 117 ha construcţii, 141 ha căi de comunicaţii şi căi ferate, 34 ha terenuri degradate şi neproductive). Reşedinţa de comună, Bălăbăneşti este situată la o distanţă de 84km faţă de Municipiul Galaţi şi 17km Municipiul Bȃrlad. Populaţia totală a comunei era de 2163 locuitori, la recensământul din 2011. Majoritatea locuitorilor sunt romȃni (95,46%). Dispunând de mari resurse de nisipuri cuarţoase şi caolinoase în economia comunei, susţinută în prezent de activităţile sectorului primar, se prevăd schimbări majore, în contextul în care, parte din zăcăminte au fost concesionate în vederea exploatării. Cele mai atractive obiective turistice ale comunei sunt bisericile - Sfântul Rafail (născut la Bursucani) și schitul Zimbru, alături de cele cinci biserici din comună sunt "punți" de smerenie ale localnicilor cu Divinitatea. Importanţa social-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri de muncă pe perioada de construcţie şi derulare a proiectului, cu efect benefic şi asupra situaţiei economice din localităţile învecinate. Utilajele de exploatare şi de transport de pe amplasament vor fi acţionate de motoare Diesel care emit zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman. În situaţia funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot, luând în considerare doar distanţa dintre sursă şi receptor şi neglijând atenuările datorate vegetaţiei, reliefului şi vântului, nivelul zgomotului calculat la cel mai apropiat receptor va fi nesemnificativ. Prin realizarea investiţiei nu se înregistrează o creştere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la nivelul locuitorilor sau lucrătorilor şi nu există public posibil nemulţumit de existenţa şi realizarea proiectului.



Din acest punct de vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv. Din punct de vedere social şi economic, utilizarea terenului pentru extragerea de nisip şi pietriş folosit în construcţii determină o utilizare superioară a resurselor existente pe amplasament, iar ulterior, prin reconstrucţia ecologică a zonei la finalizarea exploatării, aceasta va fi redată în circuitul natural. Profilul/caracteristicile demografice şi socio - economice ale comunei pe al cărui teritoriu administrativ se va derula activitatea de exploatare a nisipului şi pietrişului:

Profilul economic al comunei Bălăbăneşti este predominant agricol, cu rezultate bune în condiţii climaterice normale. Pe teritoriul comunei se derulează activităţi economice dintre cele mai variate: comerţ, servicii, agricol, creşterea animalelor.

Zone agro-economice în raport cu pretabilitatea fondului funciar – judeţul Galaţi

Caracteristici demografice: Conform datelor furnizate de Direcţia de statistică - recensământul din anul 2011, populaţia comunei Bălăbăneşti număra 2080 locuitori, majoritate de naţionalitate română (96,46%). Densitatea populaţiei în limitele comunei este de 43 locuitori/km2, şi se încadrează în sub media pe ţară, care este de 94,00 locuitori/km2. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,38%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,06%). Pentru 3,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Caracteristici economice: Comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi este lipsită de activităţi industriale. Facilităţile oferite investitorilor constau în asigurarea utilităţilor (alimentare cu apă, energie electrică) şi accesul în teritoriu, Comuna Bălăbăneşti fiind traversată de următoarele drumuri: DN 24 - asigură legătura Municipiul Bȃrlad - Bălăbăneşti - Zimbru - Brusucani - Tȃrgu Bujor; DJ 242A - asigură legătura cu comuna Rădeşti şi cu oraşul Bereşti; DJ 242C - asigură legătura satului reşedinţă de comună Bălăbăneşti, cu satul component Lungeşti şi gara Docăneasa de pe teritoriul judeţului Vaslui; DJ 251 B - asigură legătura satului Bălăbăneşti spre vest, cu comuna Bălăşeşti; DJ 254 C - asigură legătura comunei, spre sud, cu satul Adam (comuna Drăguşeni). Distanţa până la municipiul Bȃrlad este de 17 km. Proiectul propus va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru realizarea de construcţii şi drumuri. Acest aspect nu e de loc de neglijat avȃnd ȋn vedere situaţia economică a Comunei Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi - lipsa de activităţi industriale.

Bălăbăneşti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83_de_Rit_Vechi_din_Rom%C3%A2nia



Industria – judeţul Galaţi

4.7.1. Prognozarea impactului Aşezările umane din zonă nu vor fi afectate pe parcursul executării lucrărilor de exploatare a agregatelor minerale, distanţa pȃnă la cele mai apropiate gospodării ale populaţiei fiind la 2km. Activitatea propusă va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă, contribuţii la bugetul local şi furnizarea de materiale de construcţii. 4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului asupra mediului social şi economic. Proiectul propus nu va influenţa negativ calitatea mediului social şi economic din zonă. În cazul în care activitatea de exploatare va aduce prejudicii construcţiilor civile, SC MILANO EDILE SRL Vaslui va răspunde conform art. 998 din Codul de procedură civilă. 4.8. Condiţii culturale şi etnice Proiectul de investiţie „Lucrări de exploatare carieră de pietriş”, în Comuna Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi” nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. Conform Ordinului Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2361/2010 pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice actualizată şi a Listei Monumentelor istorice dispărute, publicată în M.O. 670 bis din 01.10.2010, pe teritoriul Comunei Bălăbăneşti nu sunt monumente istorice, arhitectonice. În vecinătatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice. Avȃnd ȋn vedere faptul că s-au descoperit elemente de faună fosilă care atestă existenţa Ponţianului (1962), precizarea vȃrstei cuaternare a pietrişurilor de Bălăbăneşti (Ion Hȃrjoabă, 1962), ȋn cazul în care pe amplasament, în timpul executării lucrărilor proiectate se vor descoperi vestigii arheologice, lucrările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în acest domeniu. 5. Analiza alternativelor 5.1. Descrierea alternativelor Analiza alternativelor a fost tratată la cap. 1.10. Nu au fost analizate alternative de amplasament. Locul de amplasare a proiectului carierei a fost impus de studiile geologice efectuate (care au semnalat existenţa resurselor de nisip şi pietriş în zonă), distanţa faţă de zona locuită şi ariile naturale protejate, accesul la amplasament.

Bălăbăneşti



Amplasarea obiectivului de investiţie a ţinut cont de o serie de factori, cum ar fi: Situarea într-o zonă bogată punct de vedere al resurselor naturale; Agregatele minerale (nisip şi pietriş) prezintă caracteristici corespunzătoare ȋn vederea utilizării ȋn lucrări de drumuri şi ȋn construcţii; Distanţa faţă de zona locuită de 2km asigură starea de confort a locuitorilor; Posibilitatea de concesionare a terenului necesar ȋn condiţii acceptabile; Amplasarea în spaţiul propus şi activitatea desfăşurată nu determină impact semnificativ asupra mediului înconjurător, obiectivul fiind situat într-o zonă puţin fertilă; categoria de folosinţă: teren neproductiv (6 ha); Distanţa mare faţă de ariile naturale protejate (cea mai apropiată este la cca 7km); Forţa de muncă este suficientă în zonă, cererea de locuri de muncă fiind foarte importantă; Accesul la amplasament se face pe un drum existent DN 24 D Bȃrlad - Galaţi la ieşire din localitatea Bălăbăneşti, pe un drum secundar pȃnă la perimetrul de exploatare, ȋn lungime de cca 1km. Societatea deţine Acordul nr. 2039/11.06.2013 emis de Consiliul Local al Comunei Bălăbăneşti pentru reabilitarea drumurilor din şi ȋn perimetrul de exploatare (valabil 10 ani). La proiectarea lucrărilor s-a avut în vedere ca suprafaţa afectată de activitatea de exploatare să se desfăşoare pe o suprafaţă cât mai redusă, astfel încât impactul asupra mediului să fie cât mai redus, iar lucrările de ecologizare să asigure refacerea mediului. 5.2. Analiza mărimii impactului Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu s-au elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu. Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare. Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot reprezenta abordări de tip cantitativ, cât şi calitativ. Din categoria abordărilor de tip calitativ fac parte metodele de evaluare ilustrative şi respectiv, cele experimentale. Metoda Rojanschi se înscrie în categoria metodelor ilustrative de apreciere globală a stării de calitate a mediului. Condiţia principală care i se cere unei astfel de metode este de a permite compararea stării mediului la un moment dat, cu starea înregistrată într-un moment anterior, în diferite condiţii de dezvoltare. Metoda Rojanschi apreciază starea de poluare a mediului, pe care o exprimă cantitativ pe baza unui indicator rezultat din raportul dintre valoarea ideală şi valoarea reală dintr-un anumit moment a unor indicatori consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi. În acest sens se propune încadrarea calităţii momentane a fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală. Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat. Dacă aprecierea globală se va face prin prisma calităţii celor patru factori de mediu (apa, aer, sol-subsol), analizaţi şi evaluaţi prin prisma reglementărilor, notele de bonitate obţinute pentru fiecare factor de mediu în zona analizată servesc la realizarea grafică a unei diagrame, ca metodă de simulare a efectului sinergic. Figura geometrică este un triunghi având date pentru trei factori de mediu. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor ce exprimă starea reală se obţine un triunghi interior, cu o suprafaţă mai mică (Sr), înscrisă în figura geometrică a stării iniţiale. Indicele stării de poluare globală (IPG) a unui ecosistem rezultă din raportul dintre două suprafeţe (ideală şi reală): IPG = Si / Sr

În vederea analizării tuturor situaţiilor şi întocmirii unei scări a indicelui de poluare globală s-au calculat valorile acestui indice pentru cazurile posibile pentru trei factori de mediu. Estimarea indicilor de calitate ai mediului înconjurător se face după scara de bonitate a acestora, prezentată în tabelul următor:



Nota de bonitate Valoarea

Ip = Cmax./CMA Efectele activităţii asupra

mediului înconjurător

10 IP = 0 - Calitatea factorilor de mediu naturală, de echilibru. - Starea de sănătate pentru om naturală.

9 IP = 0,0 - 0,25 - Fără efecte.

8 IP = 0,25 - 0,50 - Fără efecte decelabile cazuistic. - Mediul este afectat în limite admise – nivel 1.

7 IP = 0,50 - 1,0 - Mediul este afectat în limite admise – nivel 2. - Efectele sunt nocive.

6 IP = 1,0 – 2,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 1. - Efectele sunt accentuate.

5 IP = 2,0 – 4,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 2. - Efectele sunt nocive.

4 IP = 4,0 – 8,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 3. - Efectele nocive sunt accentuate.

3 IP = 8,0 – 12,0 - Mediul este degradat - nivel 1. - Efectele sunt letale la durate medii de expunere.

2 IP = 12,0 – 20,0 - Mediul este degradat - nivel 2. - Efectele sunt letale la durate scurte de expunere.

1 IP = peste 20,0 - Mediul este impropriu formelor de viaţă.

Cmax – concentraţia maximă calculată; CMA – concentraţia maximă admisibilă din STAS

Avantajele metodei: - oferă o imagine globală a calităţii mediului; - permite compararea unor zone diferite care pot fi analizate pe baza aceloraşi factori; - permite compararea stării unei zone în diferite momente de timp; - asigură utilizarea activă a unui fond de date privitoare la parametrii de stare a mediului obţinuţi printr-o monitorizare la scară largă. Dezavantajul metodei constă în nota de subiectivitate generată de încadrarea pe scara de bonitate, care depinde în primul rând de experienţa şi exigenţa evaluatorului. Totuşi o astfel de apreciere permite factorilor de decizie fundamentarea tehnico-ştiinţifică a unor hotărâri privind prioritizarea zonelor degradate ecologic şi orientarea unor măsuri şi a fondurilor aferente pentru remedierea mediului. Evaluarea impactului după metoda Rojanschi a) Calculul indicilor de poluare: Ip Indicele de calitate pentru Apă ( Nb Apă) Având în vedere faptul că în perioada excavării nisipului şi pietrişului de pe amplasament nu vor rezulta ape uzate tehnologice , exploatarea nu va intercepta stratul freatic: Ic = 0,00 - 0,25; Nb Apă = 9. Indicele de calitate pentru Aer (Nb Aer) Factorul de mediu Aer va fi uşor influenţat de funcţionarea motoarelor auto, apreciindu-se nota de bonitate Ic = 0,0 -0,25; Nb Aer = 9. Indicele de calitate pentru Sol, subsol (Nb Sol, subsol) Impactul asupra solului şi subsolului se va manifesta în perioada de exploatare a nisipului şi pietrişului, prin dizlocarea resursei şi modificarea proceselor pedogenetice. Se apreciază nota de bonitate pentru sol, subsol: Ic = 0,50 – 1,0; Nb S,B = 7. Indicele de calitate pentru Aşezări Umane (Nb As. Um.) Datorită faptului că prin realizarea investiţiei nu se vor aduce prejudicii majore mediului înconjurător şi aşezărilor umane (distanţa faţă de zona locuită este de cca 2km), impactul asupra aşezărilor umane se consideră a fi un impact pozitiv. În aceste condiţii: Ic As. Um. = 0,00 Nb As. Um = 10



Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de poluare, atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.

Factor de mediu Ic Nb

Apa 0,25 - 0,50 9

Aer 0,0 - 0,25 9

Sol, subsol 0,50 – 1,0 7

Aşezări umane 0 10

Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii: - Factorii de mediu Apă şi Aer vor fi afectaţi în limite admise, nivel 1. - Factorii de mediu Sol, Subsol vor fi fi afectaţi în limite admise, nivel 3. - Factorul de mediu Aşezări umane nu va fi afectat. Calculul indicelui de poluare globală Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând metoda ilustrativă V. Rojanschi, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de mediu se construieşte o diagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figura geometrică regulată înscrisă într-un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate. Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globală IPG. Acest indice rezultă din raportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului. Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluare globală prin raportul dinte suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea reală, adică: IPG = Si / Sr , unde: Si = suprafaţa stării ideale a mediului; Sr = suprafaţa stării reale a mediului; Pentru IPG = 1 - nu există poluare; Pentru IPG > 1 - există modificări de calitate a mediului. Pe baza valorii IPG s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:

Valoarea IP.G ; IP.G = Si / Sr Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

IPG = 1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umană.

IPG = 1 - 2 Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile.

IPG = 2 – 3 Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă.

IPG = 3 – 4 Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă.

IPG = 4 – 6 Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculos formelor de viaţă.

IPG > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă.

Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate acordate pentru factorii de mediu este o figură geometrică, a cărei suprafaţă este Sr = 152. Rezultă că IPG pe care îl va determina activitatea propusă este: IPG = Si / Sr ; IPG = 200/152; IPG = 1,31



Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Indicele de poluare globală obţinut (IPG < 2) estimează faptul că activităţile ce se vor desfăşura în cadrul obiectivului/proiectului analizat, produc o afectare globală a factorilor de mediu apă, aer, sol, subsol şi factorul uman ce se situează în limitele admisibile. Concluzii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului Calculul pentru stabilirea “Indicelui de poluare globală”, a condus la valoarea: IPG = 1,31. In conformitate cu “Scara de calitate”, pentru IPG = 1,31, rezultă că prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activităţii umane în limite admisibile. Prognoza asupra calităţii vieţii, standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact Impactul realizării obiectivului va fi pozitiv prin crearea de locuri de muncă, valorificarea materialelor din zonă şi asigurarea cu materiale de construcţii a populaţiei din zonă. Realizarea acestei investiţii va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local. 6. Monitorizarea Obiectivele programului de monitorizare pentru exploatarea nisipului şi pietrişului în perimetrul Bălăbăneşti aparţinând SC MILANO EDILE SRL, în funcţie de faza în care se află activitatea minieră, este de a obţine date şi informaţii în baza cărora să se poată acţiona în sensul limitării impactului activităţii miniere asupra anumitor componente de mediu sau în sensul de a realiza lucrări suplimentare pentru refacerea mediului. Pentru perioada exploatării nisipului şi pietrişului, întrucât pe amplasament nu se utilizează energie electrică, apă sau alte resurse, monitorizarea va consta doar urmărirea ca depozitarea deşeurilor pe amplasament să se efectueze în mod corect şi să se evite scurgeri accidentale de combustibil de la motoarele utilajelor pe sol sau în apa freatică. Pentru propunerea măsurilor de folosire pentru viitoarea exploatare a terenului din cuprinsul perimetrului de exploatare, după finalizarea activităţii de exploatare a nisipului şi pietrişului, este necesar ca prin intermediul acestora să se asigure compatibilitatea peisagistică, structurală şi funcţională cu sistemele ecologice învecinate şi mai ales să se asigure stabilitatea sistemului ecologic reabilitat atât din punct de vedere structural cât şi funcţional. Măsurile de monitorizare post-închidere au fost descrise în detaliu în subcapitolul 4.3.6. din prezenta documentaţie.

0246810

apa

aer

sol, subsol

aşezări umane

starea reală

starea ideală



6.1. Înregistrarea volumelor de agregate minerale extrase se va face în fişe speciale, în care se vor menţiona: volumul de agregate extras şi pierderile tehnologice. Administratorul societăţii va întocmi rapoarte geo-miniere trimestriale şi anuale cu evidenţa extrasului geologic şi mişcarea anuală a resurselor. Conform Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, titularul lucrărilor de extracţie şi beneficiar al agregatelor, ȋmpreună cu autoritatea competentă de gospodărire a apelor, va ȋntocmi un plan de avertizare, alarmare şi semnalarea pericolului la punerea sub protecţie a utilajelor şi un plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, astfel ȋncȃt sistemul informaţional să fie bine structurat şi operativ. Sarcinile şi responsabilii cu ȋndeplinirea acestora vor fi prevăzute ȋn planurile menţionate. 6.2. Factor de mediu apa In perioada execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor adiacente, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere, ca urmare a exploatării utilajelor tehnologice. Nu se vor evacua ape uzate în apele de suprafaţă sau în subteran. Pe tot parcursul exploatării se va urmări respectarea adȃncimii de exploatare şi asigurarea stabilităţii taluzurilor perimetrului de exploatare. Orice poluare a acviferului freatic constatată, indiferent de cauzele producerii acesteia va fi semnalată imediat la ABA Prut - Bȃrlad – Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi. Pentru urmărirea în timp a fenomenelor geomorfologice, la începerea extragerii se va face bornarea ȋntregului perimetru de exploatare – cariera de pietriş Bălăbăneşti şi a unui număr de 7 (şapte) profile transversale, iar la terminarea extragerii se vor efectua măsurători topometrice. 6.3. Factorul de mediu Aer Monitorizarea emisiilor de pulberi în suspensie, NOx , SOx şi COx şi a emisiilor de metale grele. Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament. Personalul care utilizează utilajele şi mijloacele de transport va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel mai scurt timp. 6.4. Evidenţa gestiuni deşeurilor se va face conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa nr. 1 (cap 1 generarea deşeurilor, cap 2 stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap 3 valorificarea deşeurilor, cap 4 eliminarea deşeurilor), titularul având obligaţia ţinerii acestor evidenţe, precum şi raportarea acestora la instituţiile abilitate. Administratorul societăţii va instrui angajaţii şi va urmări depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor generate. Nu se vor evacua deşeuri direct pe sol, în apele de suprafaţă sau în apele subterane. 6.5. Factorul de mediu sol - urmărirea activităţii utilajelor din dotare astfel încât să se evite scurgerile de produse petroliere; - depozitarea temporară a deşeurilor menajere în recipiente etanşe şi preluarea acestora de societăţi autorizate specializate. 6.6. Zgomot şi vibraţii Se vor respecta condiţiile impuse prin STAS 10009/88 – Acustica ȋn construcţii, Acustica urbană – Limitele admisibile ale nivelului de zgomot. Se vor respecta limitele admisibile ale nivelului de zgomot Lech dB(A) – 65 dB. Frecvenţa măsurătorilor: anual. 7. Situaţii de risc În general factorii naturali care pot provoca dezastre sunt determinaţi de potenţialul seismic, corelat cu traseul faliilor tectonice, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire cu vegetaţie, compoziţia solului, dispunerea straturilor geologice, tasările, tipul terenului. Există 2 tipuri de riscuri : riscuri naturale (inundaţii, cutremure, sau alte evenimente naturale, independent de voinţa titularului pot genera accidente care să producă poluări accidentale); accidente.



Riscurile naturale sunt: a.endogene: erupţii vulcanice – nu este cazul; cutremure – activitate mare în zonă; din punct de vedere seismic, conform STAS 11100/90 intensitatea maximă seismică pentru zonă este gradul VIII. La proiectarea construcţiilor pentru zona respectivă urmează să se aplice prevederile Normativului P-100/92, care indică valoarea coeficientului seismic Ks = 0,25 iar perioada de colţ Tc = 1,5 s, pentru zona „B” de seismicitate b.exogene: climatice: nesemnificativ; încărcările date de zăpadă conform Codului de proiectare: Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-3/2005 având IMR 50 ani are valori de 2,0 KN/mp. Presiunea de referinţă a vântului conform Codului de proiectare: Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea Vântului, indicativ NP 082/2004 pe intervalul de recurenţă de 50ani este de 0.5 KPa. geomorfologice (deplasări în masă, eroziuni): din cauza naturii nisipoase a pământurilor loessoide prezente în cea mai mare parte a câmpiei, acolo unde terenul prezintă pante accentuate se produc fenomene fizico-geologice, cum sunt rupturi de teren şi ravene (Bălăbăneşti ravenare de 1m). În partea nordică a localităţii Lungeşti şi Bursucani sunt ravene adânci de 2-5 m împădurite pe alocuri cu salcâmi. În localitatea Zimbru fenomenele fizico-geologice (ravenare şi rupturi de teren) sunt prezente în vestul localităţii, una dintre ravene numită Râpa Zimbrului care are adâncimi de 5-10 m.

Zonarea eroziunii totale pe terenuri agricole – tone/ha/an (după M. Moţoc, 1983)

hidrologice (inundaţii): terenul studiat nu este inundabil; ȋn apropierea perimetrului nu sunt cursuri de apă; ȋn zona de exploatare nu sunt captări de apă, diguri sau alte construcţii hidrotehnice care să necesite măsuri de protecţie specială. 1. Riscuri naturale Principala situaţie de risc ce poate să apară pe amplasament este posibilitatea apariţei alunecărilor de teren în zona treptelor carierei, în cazul unor fenomene meteorologice extreme (în special ploi torenţiale) şi/sau posibile eroziuni în zonă. Influenţele lucrărilor proiectate asupra obiectivelor existente în zonă şi măsurile prevăzute pentru evitarea unor pagube, constau în: - lucrările proiectate nu influenţează obiectivele existente în zonă; - în raza perimetrului de exploatare propus nu sunt instituite zone de protecţie; - exploatarea resurselor minerale se va face cu respectarea condiţiilor de scurgere a apelor şi de asigurare a stabilităţii taluzelor excavaţiilor; - sectorul prevăzut pentru extragerea nisipului şi pietrişului a fost delimitat astfel încât să nu fie afectate proprietăţile particulare adiacente.



- depozitarea carburanţilor şi lubrifianţilor, alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor, lucrările de revizii şi reparaţii, precum şi alte lucrări care pot constitui surse de poluare, se vor efectua în afara perimetrului de exploatare. Analiza de risc Perioada de construire In perioada de construire situaţiile de risc sunt: - nerespectarea tehnologiei de extracţie - poluări accidentale cu produse petroliere. Cauzele care pot determina poluarea accidentală sunt: - păstrarea pe amplasament a utilajelor defecte; - funcţionarea anormală a utilajelor/mijloacelor de transport utilizate la excavarea, încărcarea şi transportul agregatelor minerale. Situaţiile amintite pot determina poluări ale solului şi ale pânzei freatice. În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe amplasamentul de exploatare a agregatelor minerale se va asigura funcţionarea în parametrii normali a utilajelor/mijloacelor de transport din dotare. Riscul de accident ţinând seama în special de tehnologia utilizată este redus. Nu se utilizează substanţe periculoase; alimentarea mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate, iar schimburile de ulei se vor efectua în afara amplasamentului, în service-uri autorizate. Parcarea mijloacelor de transport se face la sediul secundar al societăţii. Prin desfăşurarea activităţii de extracţie nu există riscuri majore de producere a accidentelor. Perioada de funcţionare Evaluarea riscului, din punct de vedere al protecţiei mediului şi al acidentelor potenţiale, presupune calculul probabilităţii pentru un ecosistem, de a primi o doză de poluant (concentraţie) sau de a fi în contact cu el. Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul producerii unui incident potenţial este necesar a se analiza şi coordona trei categorii de factori interdependenţi: sursa de pericol (poluarea); vectorii de transfer; ţinta (sursa protejată). Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin:

- natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu; - caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate, solubilitate în apă,

volatilitatea, biodegrabilitatea). Vectorii de transfer sunt: aerul; apa (subterană şi de suprafaţă); solul (ca suprafaţă de contact). Ţinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană. Riscul şi probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de tip specifică este descrisă astfel: Risc = Pericol x Expunere Calcularea / cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare, unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-li-se un punctaj.

Clasificarea probabilităţii Clasificarea gravităţii

3 – mare 3 – majoră

2 - medie 2 – medie

1 - mică 1 – uşoară

Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate. Accidentele potenţiale pe amplsament, datorită neutilizării substanţelor chimice periculoase, toxice sau cu grad de inflamabilitate ridicat nu se prevăd a apărea, motiv pentru care nu este necesar un calcul al probabilităţii apariţiei lor pentru obiectivul analizat.



Măsuri de prevenire a riscurilor Prevenirea riscurilor de declanşare a unor accidente sau avarii se va asigura în toate etapele de proiectare şi execuţie, exploatare, dezafectare şi postutilizare a obiectivului, respectându-se cu stricteţe prevederile legislaţiei şi normativelor în vigoare. Pentru prevenirea unor eventuale alunecări de teren în zona carierei (riscuri naturale) se vor realiza lucrări de stabilizare a taluzelor, astfel: - Lucrări de stabilizare se vor realiza pe toate suprafeţele ce pot fi eventual afectate de fenomene de instabilitate, prin diminuarea unghiului de taluz. - Lucrările de asigurare a stabilităţii taluzelor, constau remodelarea acestora în sensul diminuării unghiului de înclinare la valoarea stabilită pentru taluze de lungă durată. Pentru prevenirea unor accidente potenţiale, datorate manipulării motorinei, personalul din cadrul obiectivului, în special, cei care vor avea acces la alimentarea rezervoarelor utilajelor cu motorină, va trebui să cunoască normele generale, departamentale şi specifice de protecţia muncii, să cunoască bine modul de intervenţie în caz de incendiu, dispunerea şi modul de utilizare a mijloacelor de stingere a incendiilor. Cu prilejul activităţilor de instruire şi ori de câte ori se va considera necesar se vor executa exerciţii practice de intervenţie şi salvare în caz de incendiu, atât pe timp de zi cât şi de pe timp de noapte. În perimetrul de exploatare Bălăbăneşti, societatea va respecta prevederile legislaţiei de mediu în vigoare referitoare la prevenirea poluărilor accidentale: - Ordinul MMPM nr. 278/1997 privind prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale; - OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. In situaţia poluărilor accidentale cu produse petroliere, societatea va acţiona în baza Planului de prevenire şi combatere a poluării accidentale. Raportul de informare în cazul poluărilor accidentale va fi înaintat la autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi va avea următoarea structură:

Agent economic Act de reglementare

Date de localizare exactă a poluării

Anul: Luna: Data: Ora:

Localizarea poluării

Cauza producerii poluării accidentale (inclusiv tipul poluantului, categoria de periculozitate, cantitatea emisă în mediu)

Factorii de mediu afectaţi

Aer

Apă

Sol

Alţi factori

Modul de manifestare a fenomenului

Rezultatele analizelor (dacă s-au efectuat)

Recoltare probe

Cine a recoltat

Condiţii de recoltare

Rezultatul analizelor

Tendinţa evoluţiei Creştere Staţionare Descreştere

Măsuri luate La sursă De reducere şi/s-au eliminare a efectelor

Alte informaţii

Cine completează Raportul de informare

Numele şi prenumele Funcţia

Anul Luna Data Ziua Ora

Semnătură Stampilă



8. Descrierea dificultăţilor În timpul realizării studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru perimetrul de exploatare Bălăbăneşti nu au apărut dificultăţi de ordin tehnic sau practic. 9. Rezumat fără caracter tehnic Raportul privind impactul asupra mediului, solicitat de APM Galaţi prin Adresa nr. 6601/02.04.2014 a fost realizat pentru beneficiarul SC MILANO EDILE SRL Vaslui, pentru proiectul „Lucrări de exploatare carieră de pietriş ȋn Comuna Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi” propus a fi amplasat în extravilanul Comunei Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi. Lucrările propuse au ca scop exploatarea controlată de agregate minerale din cariera de pietriş Bălăbăneşti, cunoscute sub numele de „Pietrişurile de Bălăbăneşti”. Realizarea investiţiei este necesară şi oportună pentru dezvoltarea economică a zonei, prin crearea de noi locuri de muncă pentru industria materialelor de construcţii (prin valorificarea nisipului şi pietrişului în construcţii, lucrări de refacere a drumurilor comunale, judeţene şi naţionale). 9.1. Descrierea proiectului Proiectul prevede exploatarea unui volum de cca 90.000mc de nisip şi pietriş, dintr-un perimetru de formă trapezoidală şi suprafaţa de cca 2ha (lăţimea medie de 60 - 70m şi lungimea medie de 329,75m) aflat ȋn extravilanul Comunei Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi. Terenul aflat ȋn extravilan aparţine domeniului privat al Comunei Bălăbăneşti, judeţul Galaţi. Perimetrul de exploatare - cariera Bălăbăneşti aflat ȋn T36, P634/2 are suprafaţa totală de 10 ha, din care 6ha teren neproductiv şi 4ha păşune. Metoda de exploatare va fi ȋn trepte succesive descendente. Exploatarea se va realiza mecanizat cu un excavator, un buldoexcavator şi un ȋncărcător frontal. Societatea nu va prelucra prin spălare-sortare balastul extras în amplasament. Agregatele minerale vor fi transportate cu auto-basculante la staţia de sortare din localitatea Laza, judeţul Vaslui. Oportunitatea amplasării punctului de extracţie în perimetrul Bălăbăneşti, în vederea extragerii controlate de agregate minerale din terasă, pe o zonă de versant este motivată de atragerea în circuitul economic a unor suprafeţe de teren neproductiv, proprietate privată, cu rezerve de nisip şi pietriş, ce pot fi exploatate în limitele prevăzute de lege. Incadrarea ȋn schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Perimetrul de exploatare se află ȋn extravilanul comunei Bălăbăneşti, ȋntre rȃurile Hobana şi Jăravăţ. La exploatarea agregatelor minerale din zona perimetrului Bălăbăneşti se va ţine seama de recomandările din Autorizaţia de gospodărire a apelor care va fi emisă de ABA Prut - Bȃrlad. Stratul acvifer ȋn zona perimetrului de exploatare se află la o adȃncime mai mare de 10m, iar exploatarea se va realiza pȃnă la adȃncimea de 4,5m, dar ȋntotdeauna la minim 1 m deasupra stratului acvifer freatic. Excavarea agregatelor se va realiza mecanizat, ȋn trepte succesive descendente. Nu există un plan de amenajare rurală pentru zona perimetrului, terenul fiind neproductiv. La nivel zonal, exploatarea agregatelor din perimetrul Bălăbăneşti, comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi va determina apariţia unui producător de balast asigurând satisfacerea necesarului de nisip şi pietriş pentru construcţii private şi publice la nivel local. Prezenţa societăţii care va valorifica agregatele minere are un impact pozitiv din punct de vedere economic prin formarea unei pieţi concurenţiale reale, cu efecte benefice asupra economiei locale. Suprafaţa de teren este cuprinsă în categoria teren neproductiv, conform PUG Comuna Bălăbăneşti, aprobat prin Hotărȃrea Consiliului Local Bălăbăneşti nr. 6/24.03.2000. Astfel, în cadrul perimetrului concesionat, înainte de începerea exploatării propriu-zise se va bornarea ȋntregului perimetru de exploatare – cariera de pietriş Bălăbăneşti şi a unui număr de 7 (şapte) profile transversale, iar la terminarea exploatării se vor face măsurători topometrice.



Capacităţi - capacitatea totală de extracţie (rezerve estimate): 270.000mc; - suprafaţa totală a perimetrului de exploatare: S = 60.000mp; - volumul de copertă: 72.000mc; - grosimea medie a copertei: 1,2m; - adâncimea maximă de exploatare: 5,7m. - capacitatea propusă pentru un an de exploatare: 90.000mc; - suprafaţa perimetrului de exploatare pentru un an de exploatare: S = 20.000mp; Incadrarea lucrărilor ȋn clasa de importanţă Conform STAS 4273/1983 privind ȋncadrarea construcţiilor hidrotehnice ȋn clasa de importanţă şi STAS 4068/2/87 privind probabilitatea de calcul a debitelor şi volumelor maxime ȋn condiţii normale şi speciale de exploatare, obiectivul se ȋncadrează astfel: - după durata de funcţionare: construcţii provizorii; - după ȋnsemnătatea funcţională: construcţii secundare; - după importanţa social-economică: categoria a IV-a. Rezultă că obiectvul de ȋncadrează ȋn clasa de importanţă şi categoria de importanţă C. Conform STAS 4068/2/87 construcţiile hidrotehnice din clasa a IV-a de importanţă se dimensionează pentru debite maxime cu probabilitatea de depăşire de 5%. Drumuri de acces la zona de exploatare Accesul rutier la zona de exploatare se face din DN 24D Bȃrlad – Galaţi, la ieşire din localitatea Bălăbăneşti, pe un drum secundar, ȋn lungime de 1km. Drumul de acces va fi ȋntreţinut prin balastare şi compactare pentru a permite accesul utilajelor/autobasculantelor folosite ȋn activitatea de exploatare şi de transport a materialului excavat. Reglementări urbanistice Pentru investiţie SC MILANO EDILE SRL a solicitat și obţinut Certificatul de urbanism nr. 108/5949 din 14.08.2013 emis de Consiliul Judeţean Galaţi, care specifică: la regimul juridic: terenul se află ȋn extravilanul localităţii, aparţine domeniului privat al comunei Bălăbăneşti, conform Ordinului Prefectului nr. 190/18.08.1999 şi concesionat de SC MILANO EDILE SRL Vaslui, conform Contractului de concesiune nr. 1492/19.04.2013. la regimul economic: - folosinţa actuală a terenului: teren neproductiv, conform PUG Bălăbăneşti, aprobat prin Hotărȃrea Consiliului Local Bălăbăneşti nr. 6/24.03.2000; - destinaţia propusă: “Lucrări de exploatare carieră de pietriş, în comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi. la regimul tehnic: suprafaţa de teren : 60.000mp. Perimetrul propus pentru exploatare agregate minerale nu intră în planul de amenajare teritorială a comunei Bălăbăneşti. Nu există un plan de amenajare rurală pentru zona respectivă, terenul fiind neproductiv. 9.2. Impact prognozat 9.2.1. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu apă Impactul activităţii obiectivului asupra apelor de suprafaţă şi apelor subterane este nesemnificativ, datorită următoarelor aspecte: • Din activitatea obiectivului nu rezultă ape uzate industriale; • Exploatarea resurselor se va realiza deasupra nivelului hidrostatic; • Apele pluviale colectate din perimetrul carierei nu vor conţine preparate sau substanţe chimice care ar putea afecta calitatea apei freatice. • Perimetrul de exploatare nu se află în zona de protecţie sanitară sau hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă. • In zona apropiată perimetrului de exploatare nu se găsesc alte obiective social-economice.



9.2.2. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu aer Impactul activităţii desfăşurate prin emisiile generate (gaze de eşapament şi pulberi în suspensie şi sedimentabile) nu va avea influenţe majore asupra calităţii aerului, limitele în care se va situa fiind admisibile, astfel: - emisii de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate activităţii de exploatare şi circulaţiei mijloacelor de transport se va situa sub limita maximă prevăzută de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 de 500 g/h; - emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale motoarelor utilajelor de extracţie şi transport se situează sub valorile maxime admisibile ale Ordinului MAPPM nr. 462/1993 – Norme de limitare preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosferă. Sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse staţionare nedirijate (reprezentate de totalitatea utilajelor de pe amplasament) şi surse mobile (reprezentate de mijloacele de transport utilizate pentru transportul materialului la beneficiari). Cantităţile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinzând de o serie de factori, cum ar fi: umiditatea căii de transport, umiditatea atmosferică, gradul de acoperire cu piatră al căii de transport, viteza de deplasare a mijloacelor de transport, numărul mijloacelor de transport care rulează pe drumul de acces spre carieră în unitatea de timp. Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport pe drumul de acces înspre carieră se va putea face numai prin măsurători. Acestea se vor efectua pe porţiuni reprezentative din punct de vedere al căii de transport, pentru diferite valori de trafic şi pentru diferite condiţii atmosferice. Exploatarea agregatelor se va realiza în perimetrul „Bălăbăneşti” unde există curenţi de aer permanenţi specifici regiunilor deluroase din nordul judeţului. Circulaţia generală a atmosferei are ca principale caracteristici o frecvenţă înaltă de deplasări lente ale maselor de aer temperat-oceanice de la vest si nord-vest (în special pe perioada caldă a jumătăţii anului), precum şi o frecvenţă mare a deplasărilor de aer temperat-continental de la nord-est si nord (în special în perioada rece a jumătăţii anului). Conform estimărilor realizate, valorile concentraţiilor maxime admisibile se vor încadra în prevederile STAS 12574/8. Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus. 9.2.3. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu sol şi subsol Accidental, în perioada de exploatare, solul şi subsolul poate fi contaminat direct sau prin intermediul mediului de dispersie: scurgeri accidentale de carburanţi, tasarea solului sub efectul circulaţiei; aceste lucrări pot produce modificări fizice care afectează caracteristicile şi proprietăţile solului, modificarea pH-ul solului, impurificarea solului cu metale grele, local cu hidrocarburi. Având în vedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament, apreciem că prin extracţia controlată a agregatelor minerale există o probabilitate redusă de a se produce poluarea solului, atât pe amplasament, cât şi în vecinătăţi. 9.2.4. Prognozarea impactului nivelului de zgomot În faza de exploatare factorii perturbatori pot fi sursele de zgomot şi vibraţii. Se vor respecta limitele maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, STAS 10009-88. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. În cazul în care activitatea de exploatare va aduce prejudicii construcţiilor civile, SC MILANO EDILE SRL va răspunde conform art. 998 din Codul de procedură civilă.



9.2.5. Prognozarea impactului asupra biodiversităţii

Conform Deciziei etapei de evaluare iniţială nr. 571/05.09.2013 emisă de APM Galaţi, proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. SC MILANO EDILE SRL Vaslui a solicitat şi obţinut informaţii referitoare la poziţia amplasamentului proiectului propus faţă ariile naturale protejate şi rezervaţiile naturale din zonă. Conform Adresa APM Galaţi nr. 14334/26.07.2013, amplasamentul obiectivului de investiţie se află situat la cca. 7km faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată - ROSCI0360 Rȃul Bȃrlad ȋntre Zorleni şi Gura Gȃrbăvoţului. 9.3. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra factorilor de mediu 9.3.1. Impactul produs asupra apelor Având în vedere aspectele prezentate în capitolul privind prognozarea impactului activităţii asupra factorului mediu, concluzia desprinsă este că nu vor exista modificări calitative ale apelor subterane şi de suprafaţă. Un impact negativ se poate aprecia luând în considerare defecţiunile utilajelor şi mijloacelor de transport, puţin probabil, având în vedere faptul că acestea se supun inspecţiei tehnice periodice. 9.3.2. Impactul produs asupra aerului Având în vedere aspectele prezentate în capitolul privind prognozarea impactului activităţii asupra factorului mediu aer, concluzia desprinsă este că nu va fi generat un impact semnificativ asupra atmosferei din surse mobile. Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport) parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto din dotarea societăţii vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecţiei tehnice periodice. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. 9.3.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului Impactul asupra solului şi subsolului poate fi negativ numai în cazul producerii unor accidente sau prin gestionarea necorespunzătoare a activităţii, situaţie puţin probabilă datorită măsurilor luate de beneficiar. Impactul asupra solului şi subsolului se va manifesta în perioada de exploatare a nisipului şi pietrişului, prin dizlocarea resursei şi modificarea proceselor pedogenetice. 9.3.4. Impactul asupra biodiversităţii

Impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre va fi resimţit din momentul începerii lucrărilor de pregătire şi până la încetarea activităţii obiectivului. Lucrările care se vor desfăşura în perioada de exploatare vor afecta vegetaţia (caracterizată zonelor de păşune) şi fauna terestră (microfaună, mezofaună - constituită în special din insecte şi rozătoare), pe toate suprafeţele ocupate de fronturile de exploatare ale carierei. Pe aceste suprafeţe vegetaţia va dispărea complet, iar fauna va migra spre alte zone. Având în vedere cele prezentate, speciile vegetale, microfaunistice şi cele ale faunei mici sunt specii comune, fără importanţă deosebită şi au putere de regenerare sau reproducere mare, astfel încȃt, impactul local suportat va fi nesemnificativ.

Totodată, impactul se va manifesta temporar deoarece la finalizarea lucrărilor de exploatare terenul aferent investiţiei va fi supus lucrărilor de refacere care implică plantări şi înierbare în urma cărora vegetaţia va fi refăcută fapt care va conduce şi la popularea spontană a locului cu microfaună şi faună mică. În concluzie, impactul asupra factorului de mediu biodiversitate va fi redus.

Avȃnd ȋn vedere faptul ca ariile naturale protejate de interes comunitar ROSCI0360 Rȃul Bȃrlad ȋntre Zorleni şi Gura Gȃrbăvoţului şi ROSPA0119 Horga - Zorleni se afla la o distanţă considerabilă de perimetrul de exploatare se poate estima că activitatea carierei de pietriş ȋn cadrul perimetrului Bălăbăneşti, judeţul Galaţi nu va avea impact asupra acestor situri.



9.3.5. Impactul asupra aşezărilor umane şi asupra sănătăţii populaţiei Impactul activităţii asupra aşezărilor umane depinde de modul în care sunt afectaţi factorii de mediu: apă, aer, sol şi subsol. Activitatea care se va desfăşura în zona studiată nu va aduce modificări cu efecte negative asupra aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public. Cea mai apropiată zonă de locuit este amplasată la peste 2km de zona obiectivului. Conform Certificatului de urbanism nr. 108/5949 din 14.08.2013 emis de Consiliul Judeţean Galaţi, terenul este situat în extravilanul Comunei Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi, în zona propusă pentru “Lucrări de exploatare carieră de pietriş, ȋn Comuna Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi”. 9.4. Măsuri de diminuare a impactului 9.4.1. Măsuri de diminuare a impactului asupra apei • Se vor face verificări periodice ale utilajelor din dotare pentru evitarea pierderilor accidentale de combustibil; • In perimetru de exploatare nu se vor depozita carburanţi şi lubrifianţi. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate; • Respectarea pantei bermelor de lucru de maximum 7‰, care asigură reducerea vitezei de circulaţie a apei până la viteza ce asigură sedimentarea particulelor solide antrenate; • Respectarea cu stricteţe a unghiurilor de taluz; • Realizarea şi întreţinerea şanţurilor de gardă care colectează apele pluviale, în ritmul înaintării lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare. 9.4.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului - desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; - efectuarea periodică a reviziilor tehnice a motoarelor în atelierele specializate. - amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - deplasarea autobasculantelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să se facă cu viteze de maxim 30 km/h; - gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate; Referitor la emisiile de la mijloacele de transport: parametrii la care vor funcţiona mijloacele de transport auto vor asigura respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice. 9.4.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra solului şi subsolului - Pentru realizarea unei exploatări ritmice şi ȋn deplină siguranţă se impune dimensionarea şi menţinerea, ȋn limitele valorilor admisbile, pe tot parcursul exploatării a elementelor geometrice ale treptelor: înălţimea treptelor; lăţimea bermei de lucru, de transport, de siguranţă, unghiul de taluz general. - Lucrӑrile de ȋntreținere și reparaţii ale utilajelor și mijloacelor de transport se vor efectua ȋn unităţi service autorizate; - În cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra solului. Personalul va anunța imediat conducerea societӑții despre defecțiunile utilajelor/mijloacelor de transport; - Vor fi respectate ȋntocmai condițiile impuse de Acordul nr. 2039/11.06.2013 de reabilitare a drumurilor din şi ȋn perimetrul de exploatare ȋncheiat cu Consiliul Local al Comunei Bălăbăneşti, pe o perioadă de 10 ani. - Exploatarea agregatelor minerale va fi limitatӑ strict la conturul zonei solicitate;



9.4.4. Măsuri de diminuare a impactului pentru zgomot Se vor respecta condițiile impuse de Comuna Bălăbăneşti ȋn Acordul nr. 2039/11.06.2013 de reabilitare a drumurilor din şi ȋn perimetrul de exploatare ȋncheiat cu Consiliul Local al Comunei Bălăbăneşti, pe o perioadă de 10 ani. Se vor lua măsuri astfel încât pe perioada de execuţie a lucrărilor să nu se producă zgomote şi disconfort care ar putea afecta vecinătăţile. Distanţa faţă de zona locuită este de 2km, ceea ce determină o disipare a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţiI intensitatea zgomotului o apreciem ca nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie şi relieful zonei. Pentru nivelul de zgomot: se vor respecta condiţiile impuse prin STAS 10009/1988 – Acustica ȋn construcţii. Acustica urbană – Limitele admisibile ale nivelului de zgomot, valoarea limită, ȋn timpul zilei, de 65 dB. 9.4.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii. Amplasamentul este situat la cca 7km de cea mai apropiată arie naturală protejată. Următoarele măsuri vor contribui la protecţia faunei locale după ȋnceperea exploatării: folosirea de utilaje si mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul datorat activităţii de exploatare ȋn perimetrul Bălăbăneşti; echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a poluanţilor ȋn atmosferă; măsuri imediate de ȋnlăturare a factorilor generatori de poluare ȋn cazul unor poluări accidentale; nu se vor executa reparaţii la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor specializate legale; controlul deversării de carburanţi sau substanţe volatile pe suprafaţa solului/vegetaţiei de pe amplasament; eliminarea periodică a deşeurilor generate în scopul evitării atragerii speciilor de faună, îmbolnăvirii sau accidentării acestora; Planul de refacere a mediului va viza atât stoparea eroziunii solului în zona de exploatare a substanţei minerale, cât şi reconstrucţia ecologică a zonei afectate, prin acoperirea cu sol vegetal şi însămânţarea cu vegetaţie ierboasă specifică climei şi solului regiunii; Concluzii Concluzii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului Calculul pentru stabilirea “Indicelui de poluare globală”, a condus la valoarea: IPG = 1,31. In conformitate cu “Scara de calitate”, pentru IPG = 1,31, rezultă că prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activităţii umane în limite admisibile. Prognoza asupra calităţii vieţii, standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact

Oportunitatea amplasării punctului de extracţie în perimetrul Bălăbăneşti, în vederea extragerii controlate de agregate minerale din terasă, pe o zonă de versant este motivată de atragerea în circuitul economic a unor suprafeţe de teren neproductiv, proprietate privată, cu rezerve de nisip şi pietriş, ce pot fi exploatate în limitele prevăzute de lege.

Impactul realizării obiectivului va fi pozitiv prin crearea de locuri de muncă, valorificarea agregatelor minerale şi asigurarea cu materiale de construcţii a populaţiei şi agenţilor ecomici din zonă. Realizarea acestei investiţii va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local.



Glosar de termeni Acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect;

Bermă - ȋntăritură pentru consolidarea unui taluz făcută din pămȃntul rezultat prin săparea şantului; berma inferioară este suprafaţa liberă care limitează treapta la partea inferioară; berma superioară este suprafaţa liberă care limitează treapta la partea superioară; bermele de siguranţă sunt de lăţime mică şi sunt lăsate pentru mărirea stabilităţii marginilor carierelor (0,1 – 0,2 din ȋnălţimea treptelor);

Descopertă - Lucrare pregătitoare în cariere prin care se îndepărtează stratul de pământ aflat deasupra zăcământului;

Emisie – evacuarea directă sau indirectă de substanţe, vibraţii, căldură, zgomot în aer, apă ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalaţiei;

Evaluarea impactului asupra mediului - proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului;

Impact asupra mediului - orice efect direct sau indirect al unei activităţi umane definită într-o anumită zonă, care produce o schimbare a sensului de evoluţie, a stării de calitate a ecosistemului, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condiţiilor socio-economice;

Monitorizarea mediului - supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun;

Perimetru de prospecţiune, explorare şi exploatare - aria corespunzătoare proiecţiei la suprafaţă a conturului părţii din scoarţa terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de prospecţiune, explorare, respectiv de exploatare, precum şi suprafeţele necesare desfăşurării activităţilor de prelucrare, preparare a resurselor minerale şi de stocare a produselor reziduale miniere; (Legea minelor nr. 85/2003, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare);

Permis de exploatare - actul juridic emis de autoritatea competentă prin care se acordă dreptul de exploatare a unor cantităţi determinate de roci utile, turbă şi aur aluvionar, în condiţiile art. 28 şi 30; (Legea minelor nr. 85/2003, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare);

Poluant – orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale;

Poluare - introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, vibraţii, căldura, zgomot în aer, apă ori sol, susceptibile să aduca prejudicii sănătăţii umane sau calitaţii mediului, să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să împiedice utilizarea în scop recreativ a mediului şi/sau alte utilizări ale acestuia în sensul prevederilor legislaţiei în vigoare ;

Prag de alertă - concentraţii de poluanti în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări ;

Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări;

Plan de încetare a activităţii - complexul de documentaţii tehnice, economice, sociale şi de mediu care motivează închiderea exploatării şi conţine acţiunile necesare pentru asigurarea finanţării şi realizării efective a măsurilor de încetare a activităţii;

Plan de refacere a mediului - măsurile de refacere şi de reabilitare a mediului în perimetrul de explorare/exploatare, ţinând cont şi de opţiunile colectivităţilor locale privind utilizarea postînchidere a perimetrului, şi care conţine şi proiectul tehnic de realizare a acestora;

Producţie minieră - cantitatea de produse miniere extrasă în vederea prelucrării şi/sau comercializării de către titular;

Produs minier - produsul rezultat din activitatea de exploatare a unui zăcământ, livrat ca atare sau sub formă de sorturi rezultate în urma unui proces tehnologic de prelucrare/preparare pentru a fi utilizat ca produs finit sau ca materie primă la fabricarea unui alt produs;

Produs rezidual minier - produsul remanent depus în halde şi iazuri de decantare, rezultat din activităţi miniere;

Resursă minerală - substanţa naturală din scoarţa terestră, formată în urma proceselor geologice, utilizabilă ca atare sau prin prelucrare în activitatea economico-socială



Bibliografie Legislaţia de mediu OUG nr. 195/2006 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu completările şi modificările ulterioare; HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic al apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare; Ordinul MMP nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeurile de ambalaje; OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2001; Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător; HG nr. 1208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003; Legea minelor nr. 85/2003, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare; Ordinul comun ANRM nr. 27/2005 şi al MMGA nr. 324/2005 prin care au fost aprobate “Instrucţiuni tehnice privind aplicarea şi urmărirea măsurilor stabilite ȋn programul de conformare, programul de refacere a mediului şi proiectului tehnic, precum şi reglementarea modului de operare cu garanţia bancară pentru refacerea mediului afectat de activităţi miniere”. HG nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată cu HG nr. 352/2005; OM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului; HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Ordinul MS nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei; STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot; OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008; HG nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România; Raport privind starea mediului judeţul Galaţi; Planul de Dezvoltare Locală a Grupului de Acţiune Locală Covurlui 2012 – 2013; Autorizaţia de mediu nr. 152/20.08.2012 emisă de APM Galaţi pentru Captarea, tratarea şi distrivbuţia apei, comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi, titular Consiliu Local Comuna Bălăbăneşti; Ion Hȃrjoabă - Relieful Colinelor Tutovei, 1968; Acta Palaeontologica Romaniae - Professor Liviu Ionesi’s contributions to the paleogeographical evolution of the eastern carpatians foreland knowledge - Petru Enciu & Cristina Dumitrică, V. 6 (2008), P 97-103; Marin Palcu, Mihaela Carmen Melinte, Adrian Jurkiewicz, Gheorghe Witek, Aurel Rotaru - Inventarierea preliminară a structurilor acvifere din partea sudică a României; Maria Rădoane, Nicolae Rădoane, Dan Dumitriu, Ionuţ Cristea - Granulometria depozitelor de albie ale râului Prut între Orofteana şi Galaţi; Petru Ştefan, Cătălina Nechifor - Contributions to the morphometric study of mobile debris from Bălăbăneşti; Universitatea Bucureşti - Caracterizarea geonomică a unităţilor tectonice majore din Romȃnia, 2009; Cosmin Hurjui, Dumitru Nistor, Gabriel Petrovici - Degradarea terenurilor agricole prin ravene şi alunecări de teren - Studii de caz din Podişul Bârladului, 2008;



Documente puse la dispoziţia elaboratorului de către SC MILANO EDILE SRL Vaslui Certificat de ȋnregistrare Seria B nr.2042019, eliberat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lȃngă Tribunalul Vaslui; Certificat de urbanism nr. 108/5949 din 14.08.2013 emis de Consiliul Judeţean Galaţi; Studiu hidrogeologic privind perimetrul de exploatare carieră de pietriş ȋn comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi; Elaborator SC GEPROCON SA Iaşi; Adresa APM Galaţi nr. 14334/26.07.2013 conform căreia distanţa faţă de cea mai apropiată arie natural protejată este de 7km; Decizia Etapei de evaluare iniţială nr. 571/05.09.2013 emisă de A.P.M. Galați pentru proiectul “Lucrări de exploatare carieră de pietriş, ȋn comuna Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi”, propus a fi amplasat ȋn extravilanul comunei Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi; Decizia Etapei de ȋncadrare nr. 159/26.03.2014 emisă de A.P.M. Galați pentru proiectul “Lucrări de exploatare carieră de pietriş, ȋn comuna Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi”, propus a fi amplasat ȋn extravilanul comunei Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi; Adresa APM Galaţi nr. 6601/02.04.2014 - Indrumarul cu problemele de mediu ce trebuie tratate în Raportul privind impactul asupra mediului Memoriu de prezentare pentru proiectul „Lucrări de exploatare carieră de pietriş, ȋn comuna Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi”, propus a fi amplasat ȋn extravilanul comunei Bălăbăneşti, Judeţul Galaţi; întocmit în conformitate cu Anexa 5 din Ordinul nr. 135/2010 de Elaborator SC MATAS SRL Iaşi; Act de dezmembrare privind dezmembrarea terenului situat ȋn extravilanul satului Bălăbăneşti, comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi, cu suprafaţa real măsurată de 269.059mp, ȋn 2 loturi distincte, lotul 1 tren ȋn suprafaţa de 100.000 mp, din care păşune ȋn suprafaţă de 40.000mp şi teren neproductiv ȋn suprafaţă de 60.000mp, identificat ȋn T36, P634/2, cu nr. cadastral 100252 şi lotul 2 teren ȋn suprafaţă de 169.059,20mp, identificat ȋn T36, P 634/2, nr. cadastral 100253, proprietar fiind Comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi, autentificat cu nr. 146 ȋn 17 iulie 2013, la BNP Catherin – Alice Uşurelu din Galaţi; Extras de carte funciară; Contract de concesiune nr. 1492 din 19.04.2013 ȋncheiat ȋntre Consiliul Local Bălăbăneşti şi SC MILANO EDILE SRL Vaslui privind concesionarea suprafeţei de 10,0ha situată ȋn T36, P634/2; Avizul de gospodӑrire a apelor nr. 113 din 21octombrie 2013 emis de AN Apele Române – ABA Prut - Bȃrlad; Acordul nr. 2039/11.06.2013 de reabilitare a drumurilor din şi ȋn perimetrul de exploatare ȋncheiat cu Consiliul Local al Comunei Bălăbăneşti (valabil 10 ani); Planşe: Planul de încadrare în zonă; Planul de situaţie; Plan de amplasament şi delimitare a bunului imobil; Fisa de localizare a perimetrului de exploatare – scara 1: 25.000; Anexe Certificat de ȋnregistrare Seria B nr.2042019, eliberat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lȃngă Tribunalul Vaslui; Certificat de urbanism nr. 108/5949 din 14.08.2013 emis de Consiliul Judeţean Galaţi; Act de dezmembrare privind dezmembrarea terenului situat ȋn extravilanul satului Bălăbăneşti, comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi, cu suprafaţa real măsurată de 269.059mp, ȋn 2 loturi distincte, lotul 1 tren ȋn suprafaţa de 100.000 mp, din care păşune ȋn suprafaţă de 40.000mp şi teren neproductiv ȋn suprafaţă de 60.000mp, identificat ȋn T36, P634/2, cu nr. cadastral 100252 şi lotul 2 teren ȋn suprafaţă de 169.059,20mp, identificat ȋn T36, P 634/2, nr. cadastral 100253, proprietar fiind Comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi, autentificat cu nr. 146 ȋn 17 iulie 2013, la BNP Catherin – Alice Uşurelu din Galaţi; Extras de carte funciară; Contract de concesiune nr. 1492 din 19.04.2013 ȋncheiat ȋntre Consiliul Local Bălăbăneşti şi SC MILANO EDILE SRL Vaslui privind concesionarea suprafeţei de 10,0ha situată ȋn T36, P634/2; Avizul de gospodӑrire a apelor nr. 113 din 21octombrie 2013 emis de AN Apele Române – ABA Prut - Bȃrlad; Acordul nr. 2039/11.06.2013 de reabilitare a drumurilor din şi ȋn perimetrul de exploatare ȋncheiat cu Consiliul Local al Comunei Bălăbăneşti (valabil 10 ani); Planşe: Planul de încadrare în zonă; Fişa de localizare a perimetrului de exploatare; Profile transversale; Harta geomorfologică a Moldovei cu amplasarea obiectivului studiat; Harta hidrografică a zonei; Harta geologică a zonei; Plan amplasare Gospodărie de apă Bălăbăneşti;

Raport privind impactul asupra mediuluiapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of Raport privind impactul asupra mediuluiapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...