Argentina

1.1 Asezare și accesibilitate

Argentina, oficial Republica Argentina este o republica federală din America de Sud. Se învecinează la nord cu Bolivia şi Paraguay; la nord-est cu Brazilia, la est cu Uruguay şi OceanulAtlantic; la sud cu Oceanul Atlantic şi la vest cu Chile. Capitală şi cel mai mare oraş din ţară este Buenos Aires.

1.2 Populație

Populația Argentinei era, în 2001, de aproximativ 37.384.816 persoane, dintre care o treime trăiesc în sau lângă Buenos Aires. Aproximativ 90% din populație este de origine europeană. O mică parte a populației este metisă. Datorită imigrării masive, între anii 1850-1940, au sosit în Argentina aproximativ 6.608.000 de imigranți spanioli, italieni, dar și francezi, englezi, ucraineni, polonezi, germani, ruși, irlandezi, scandinavi,evrei. Argentina găzduiește și numeroși rezidenți din țările vecine, cum ar fi Bo-livia sau Paraguay, dar și un număr tot mai mare de imigranți asiatici, majoritatea din Hong Kong, Taiwan sau Coreea.

Studii recente realizate de cercetători ai Universității din Buenos Aires (UBA - Universi-dad de Buenos Aires) au demonstrat că 56% din argentinieni au material genetic de la popoarele precolumbiene, dar numai 10% din populația actuală ar fi pur indigenă.89% din populație trăiește în zone urbane, astfel, o mare parte din suprafața țării este puțin populată.

Suprafațaîn total: 2.766.890 km m² Teren: 2.736.690 km m² de apa: 30,200 sq km 

Grupuri etnice alb (de cele mai multe ori spanioli si italieni) 97%, mestizo (amestec de alb si stramosi amerindiene), amerindiene, sau alte grupuri non-alb de 3% 

Religiinominal Romano-Catolica 92% (mai putin de 20% practica), Protestanta 2%, 2% evrei, alte 4% 

1

1.3 Limba

Limba oficială este spaniola. De asemenea, se vorbesc italiana și engleza.

Datorită intonației italiene, accentele standard ale limbii spaniole diferă de cele ale altor țări. Spaniola-argentiniană este cunoscută pentru tendința sa de yeísmo: grupul „ll” și sunetul „y" – echivalente cu „i”, sună mai mult ca și „j”. O altă diferență față de spaniola clasică este utilizarea pronumelui la persoana a doua singular vos (exp: vos hablás, în loc de tú hablas). Vocabularul argentinian include, de asemenea, regionalisme, argouri, dar și cuvinte împrumutate din alte limbi (de exemplu: engleza).

1.4 Valuta

Moneda națională este peso-ul (cu codul ISO4217 ARS), care are ca subdiviziuni 100 de centavos. Simbolul utilizat în Argentina pentru peso este $. Bancnotele (de câte 2$, 5$, 10$, 20$, 50$ și 100$), au imprimate pe ele personaje istorice ale secolului al XIX-lea. Monedele au valori de 5, 10, 20 și 50 de centavos.

Limbi Spaniola (oficial), italiana, engleza, germana, franceza 

Independența9 iulie 1816 (de Spania) 

Ziua Naționala 

Ziua Revolutiei, 25 mai (1810) 

Executivul sef de stat: Presedintele FERNANDEZ DE Cristina Kirchner (din 10 Decembrie 2007); Vice President Julio COBOS (din 10 Decembrie 2007)

MonedăPeso argentinian (ARS

2

3

Organizarea administrativă și politică

Argentina este formată din 23 de provincii, un district federal care cuprinde zona orașu-lui Buenos Aires și câteva suburbii, un sector argentinian în Antarctica și câteva insule în Oceanul Atlantic.

Cel mai mare oraș este capitala Buenos Aires, cu o populație de aproximativ de 12.000.000 locuitori. Alte orașe importante sunt Cordoba, orașul-port Rosario, Men-doza, La Plata, și Mar del Plata.

Conform Constituției din 1853, Argentina este o republică federală, condusă de un președinte asistat de un consiliu de miniștri. Puterea legislativă este formată de un con-gres național constituit din Senat și Camera Deputaților.

Economie

Economia argentiniană se bazează, în primul rând, pe agricultură, dar, în ultimele decenii, s-a dezvoltat mult industria extractivă (datorită zăcămintelor de cărbune și petrol) și industria manufacturieră (prelucrarea produselor petroliere, textilă, chimică,al-imentară). Exportul Argentinei se bazează pe produsele agricole (carne, cereale, lână). Importurile constau în echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifianți.

PIB (PPC) estimări 2014 - Total793,779 miliarde $[4] - Pe cap de locuitor 18.917 $[4] (locul 56)

PIB (nominal) estimări 2014 - Total404,483 miliarde $[4] (locul 29) - Pe cap de locuitor 9.640 $[4] (locul 69)

Gini (2010) ▼ 44,49[5] (mediu)

IDU (2013) ▲ 0,811[6] (foarte înalt) (locul 45)

4

Raport macroeconomic al tarii

I. Analiza indicatorilor macroeconomici

Indicatorimacroeco

nomici

PIB PIB/c.loc

Crestere economic

a

RataSomaju

lui

Datoria externa

Rata inflatiei

Moneda nationala

%industriein PIB

%agricultin PIB

%serviciiin PIB

Salariul mediu

Gradul de competiti

vitate2011 462.

713,768 8.4 7.2 25.5 9.5 29.8 20.0 7.5 66.5 4987

2012 557.7

14,801 0.8 7.2 23.6 10.8 38.4 20.9 10,3 67.8 5832

2013 603.2

15,039 2.9 7.1 22.6 11.0 25.7 21.2 10.9 68.2 7214

Dinamica PIB(mlrd $) si PIB/locuitor($)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

US$

0

50

100

150

200

250

300

mlrd U

S$

Structura Economiei

industrie35%

servicii56%

agricultura

9%

Dinamica macroeconomică Fig. 1. Evoluţia PIB

Argentina beneficiază de resurse naturale bogate, o populaţie cu un grad înalt de educare, sectorul de agricultura orientat spre export si o bază industrială diversificată. Acum 100 de ani, Argentina era una dintre cele mai bogate ţări, însă crizele economice, ineficienţa politicii fiscale şi monetare de la sfârşitul secolului XX au condus la ruinarea economică şi politică a statului între anii 1998-2001. În decembrie 2001 a fost recunoscută starea de default, cea mai mare criză economică din istorie. Revenirea Argentinei a avut loc în timpul mandatului lui E. Duhalde şi N. Kirchner, când a fost stabilită paritatea fixă a pesosului faţă de dolarul american, au fost majorate taxele de export şi facilitate posibilităţile de creditare. Astfel, Argentina a prezentat o creştere stabilă de 9% a PIB-ului real între anii 2003-2006, reuşind în 2006 să întoarcă datoriile către FMI, reducând serviciul datoriei externe.

Sursa: The World Bank, “Country Assistance Strategy”, 2006

Fig. 2. Structura economiei

Structura economică

Economia Argentinei este structurată după cum este afişat în fig. 2, principalul aport la PIB-ul ţării fiind adus de către servicii, urmate de industrie. Ramurile principale ale industriei ca aport la economia Argentinei sunt cele a industriei textile în special, industriei alimentare, industria chimică şi petrochimică, dar în ultima vreme o tot mai mare importanţă câştigă industria constructoare de maşini, metalurgia. Agricultura, deşi contribuie doar cu 9% la PIB-ul Argentinei, este apreciată pe plan mondial, prin produsele sale de calitate (floarea-soarelui, soia, struguri şi lămâi, grâu şi porumb, ceai, tabac, arahide, produse din carne).

Sursa: The World Bank, 2006

Economia financiarăMoneda naţională a Argentinei – peso (ARS) – a cunoscut o revigorare în 2002, când a fost fixată paritatea fixă de 1:1 faţă de dolarul american, iar imediat după depăşirea crizei a cunoscut un grad redus de devalorizare, astăzi stabilindu-se un curs de 3 peso pentru 1 dolar american.În perioada crizei economice, inflaţia a depaşit 41%, peso-ul argentinian fiind refuzat de majoritatea comercianţilor ca mijloc de plată. După redresarea situaţiei şi până în 2006, inflaţia a fost sub 10%, în prezent fiind de 10,9% cu o tendinţă de creştere. Pentru a opri tendinţele inflaţioniste, se estimează o creştere a presiunii fiscale, ceea ce cumulat cu stagnarea salariilor ar putea duce la încetinirea ritmului de creştere economică.Imediat după criză, gradul de îndatorare a Argentinei depaşea 100% din PIB, dar rezultatele favorabile din ultimii ani au permis întoarcerea creditelor contractate, în prezent datoria publică fiind de 64% din PIB.

Fig. 3. Rata inflaţiei

Sursa: The World Bank, “Country Assistance Strategy”, 2006

II. Raport pe tara privind fluxurile comerciale si financiare

DenumireaTarii/

Principaliiindicatori

Analiza comertului exterior Analiza fluxurilor financiare

Import/Bunuri, mil. $

Expor/Bunuri,mil. $

Impor/servicii%

Expor/servicii%

Valoarea Balantei

comerciale

Intrari ISDmil. $

Iesiri ISDmil. $

Transferuri curente

mil. $

Soldul balantei de

plati

2011 74.3 84.1 30.9 23.3 410 63,13 2,68 46,26 -2,27

2012 68.0 80.2 8.5 4.5 260 64,32 2,48 43,22 -1,17

2013 73.7 81.7 8.3 1.8 500 65,25 2,72 30,53 4,78

Relaţiile comerciale internaţionaleDupă anul 2003, exporturile Argentinei au un grad anual de creştere de 11,6-13,5%, având o pondere de 23-24,5% din PIB. Importurile au

ritmuri de creştere asemănătoare celor ale importurilor, reprezentând circa 19% din PIB. Produsele agricole reprezintă 58% din totalul

Investitii directe nete (mlrd US$)

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

2001 2002 2003 2004 2005

exporturilor. Argentina este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu, porumb, carne crudă şi preparată, peşte. 40% din produsele agricole sunt exportate în forma lor brută, pe când 60% sunt comercializate după prelucrare. În anul 2004, Argentina stopează exportul de gaze în Chile şi începe importul din Bolivia, dat fiind creşterea necesarului energetic al ţării. Argentina importă utilaje şi maşini grele, produse din masă plastică, substanţe chimice. După cum se vede în fig.4, balanţa comercială este în favoarea Argentinei, exportul fiind o sursă sigură de venit prin taxele aferente bunurilor exportate.Principalele destinaţii ale exportului sunt Brazilia (17,5%), Chile (9,5%), China (7,5%); importul se realizeaza din Brazilia (34.8%), SUA (12.6%), China (9.1%), Germania (4.5%).

Fig. 5. Investiţii străine directeSursa: The World Bank Group,“Argentina at a glance”,

working paper, 2006

Investiţiile străine directeÎn prezent, investiţiile străine directe sunt estimate la 6 miliarde USD, Argentina fiind pe locul 38 în lume după nivelul investiţiilor atrase. După redresarea economică din 2003, investiţiile cunosc o majorare considerabilă, Argentina câştigând încrederea investitorilor străini de la an la an.Reforma fiscală a atras şi ea investitorii de peste hotare – cu un impozit pe profit de numai 6% Argentina se numără printre ţările cu cel mai benefic climat de investire din perspectiva impozitării (valoare medie a impozitului pe profit din zonă este de 21,8%).

Sursa: The World Bank & CIA, “The World Factbook”, 2006

Organizatii internationale la care este membra Argentina:

Asociatia Latinoamericana de Integrare (ALADI). Banca Africana de Dezvoltare (BAFD) Banca Interamericana de Dezvoltare (BID) Banca Mondiala (BM) Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD)Sistemul Tarilor Bazinului La Plata (CIC) Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru America Latina si Caraibe (CEPAL)Corporatia Andina de Dezvoltare (CAF) Fondul Monetar International (FMI) Piata Comuna a Sudului (MERCOSUR)Organizatia Statelor Americane (OEA) Organizatia Mondiala a Comertului (OMC)Sistemul Economic Latinoamerican (SELA)Fondul Financiar pentru Dezvoltare al Bazinului La Plata (FONPLATA) Uniunea Natiunilor Sudamericane (UNASUR

Argentina este membru MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay) din martie 1991, cand a fost semnat tratatul de la Asunción. In luna iulie 2006, s-a semnat aderarea Venezuelei ca membru al MERCOSUR, urmand ca fiecare stat membru sa ratifice aceasta. Pana in prezent au ratificat Argentina, Brazilia si Urugay. La a 43-a Reuniune a Consiliului Pietei Comune (Mercosur), care a avut loc pe 29 iunie 2012, s-a hotarat suspendarea drepturilor Paraguay de a face parte din organismele Mercosur si intrarea Venezuelei ca membru al Mercosur, aceasta avand la dispozitie 3 ani pentru a-si adapta legislatia comerciala si fiscala la cea a tarilor Tratatului Sudamerican. Cu unele exceptii, schimbul de bunuri la nivel subregional este liber de taxe vamale si bariere netarifare. Sectorul auto si cel al productiei de zahar au regimuri speciale in cadrul comertului interzonal, urmand a fi complet liberalizate ulterior. Pentru a fi considerat produs national, valoarea materialelor, energiei si manoperei incorporate pe plan local trebuie sa fie de minim 60%. De asemenea, s-a stabilit o schema generala pentru liberalizarea comertului cu servicii intr-un termen maxim de 10 ani, iar pe termen mediu, se prevede eliminarea barierelor din calea mobilizarii fortei de munca si coordonarea politicilor macroeconomice intre statele membre.

Din 1995, tarile MERCOSUR au stabilit o politica comerciala uniforma fata de terti, respectiv au adoptat Tariful Extern Comun (AEC) care acopera peste 85% din produsele comercializate de MERCOSUR, iar nivelul taxelor vamale variaza, astazi, intre 0 si 22% pentru intreg universul bunurilor. Sunt in curs negocieri pentru aplicarea in totalitate a AEC. La a 43-a Reuniune a Consiliului Pietei Comune (Mercosur), care a avut loc pe 29 iunie 2012, statele Mercosur au convenit ca, fiecare stat, in limita a 200 pozitii tarifare, sa aiba dreptul sa mareasca taxele vamale extra-Mercosur peste nivelul Tarifului Vamal Extern Comun (maxim 22% ), pana la limita nivelului consolidat (35%) in cadrul OMC.

Dispute internaţionaleArgentina în continuare exprimă pretenţiile teritoriale asupra insulelor Falkland, controlate de Marea Britanie (după ocuparea militară a acestui teritoriu în 1982 şi renunţarea la prezenţa militară în 1995). Pretenţiile teritoriale se extind şi asupra teritoriilor din Antarctida, controlate de Marea Britanie şi Chile.

Alte aspecte transnaţionaleÎn prezent, Argentina se confruntă cu problema traficului de persoane, fiind principala destinaţie pentru persoanele traficate din Paraguay, Bolivia, Brazilia, Republica Dominicană, Columbia, Chile. Din aceasta cauză a fost inclusă în “Tier 2 Watch List”, alături de celelalte ţări care nu prezintă rezultate în combaterea traficului de persoane.

III. Raport pe tara privind fluxul uman

DenumireaTarii/

Principaliiindicatori

HDI Nr:populatiei

Gr. de migrati

e

Gr. de natalitat

e

Gr. demortalitat

e

Sperantde viata

Gr. de alfabetiza

re

%pop.urbana

% pop.rurala

Total forta de munca

forta de munca

feminina

forta de munca

masculina

2011 0.804 40.6 -98,789 18.7 7.9 76.20 97 91% 3,611,417 18,600,897 40.25 28.5

2012 0.806 41.0 -99,867 18.5 7.8 77.14 98 91% 3,576,617 18,850,709 40.29 15.1

2013 0.808 41.5 -99,999 17.9 7.7 77.51 98 90% 3,542,825 19,092,526 40.39 14.9

Populaţie Argentina cunoaşte o creştere constantă a populaţiei de 1% anual. Astfel, la nivelul anului 2005, conform studiilor UNESCO, populatia Argentiei se ridica la 38,7 milioane, în 2006 raportul Băncii Mondiale menţionează 39,1 milioane, iar pentru anul 2007 se estimează o

Speranta de viata (ani)

66

68

7071

73

75

78 78

60

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

1980 1990 2000 2004

Ponderea cheltuielilor publice cu educatia (%)

4,53,8

13,6 13,1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2000 2004

din PIB din Cheltuielile Publice

populaţie de 40,3 milioane (conform “The World Factbook” de CIA). Populaţia activă reprezintă 38% din total populaţie, dar are un ritm de creştere mai alert (2,4%).Îmbunătăţirea condiţiilor de trai, precum şi participarea Argentinei la proiectul Băncii Mondiale de asistenţă strategică (cu obiectiv principal cel de eradicare a sărăciei – acum 26,9% din populaţia ţării trăieşte sub limita sărăciei, rata şomajului fiind de 8,7%) a condus la creşterea speranţei de viaţă până la 72,6 ani pentru barbaţi şi 80,24 ani pentru femei în 2007 (valori estimate pentru 2008 în “The World Factbook” de CIA).

Fig. 6. Speranţa de viaţ

EducaţieRata alfabetizării este cea mai înaltă din zonă (97,2%), fiind egală pentru ambele sexe. Cheltuielile cu educaţie au crescut ca volum, dar au scăzut ca pondere în PIB şi în Cheltuielile Publice, datorita unui ritm de crestere a produsului intern brut superior celui de crestere a cheltuielilor cu educaţia.

UNESCO, în studiul “Statistics in brief” (2005) nu a determinat probleme serioase în domeniul educaţiei.

Fig. 7. Ponderea cheltuielilor publice cu educaţia în PIB

Sursa: UNDP, “Human Development Report”, 2007

Sursa: UNESCO, “Statistics in brief”, 2005

Sănătate

Ponderea cheltuielilor cu sanatatea (%)

4,3

15,1

02468

1012141618

2004

din PIB din Cheltuieli Publice

Populaţia Argentinei creşte cu 0,938% pe an, rata natalităţii (16,53 nou-nascuţi la 1000 persoane pe an) depăşind rata mortalităţii (7,55 decedaţi la 1000 persoane pe an). Totuşi, ritmurile de creştere a populaţiei ar fi şi mai mari, dacă rata mortalităţii infantile nu ar fi de 14,29 decedaţi la 1000 nou-născuţi (ceea ce plasează Argentina printre primele 150 de state din lume cu cea mai mare rată de mortalitate infantilă). În prezent, se alocă circa 15% din bugetul ţării pentru cheltuielile cu sănătatea, rezultatele fiind iustrate în fig.6 Speranţa de viaţă, unde se observă o ameliorare a acestui indicator.

Fig. 8. Ponderea cheltuielilor publice cu sănătatea în PIB

Sursa: World Health Organization, “Core Health Indicators”, 2005

IV. CONCLUZII GENERALE

Argentina beneficiază de resurse naturale bogate, o populaţie cu un grad înalt de educare, sectorul de agricultura orientat spre export si o bază industrială diversificată. Acum 100 de ani, Argentina era una dintre cele mai bogate ţări, însă crizele economice, ineficienţa politicii fiscale şi monetare de la sfârşitul secolului XX au condus la ruinarea economică şi politică a statului între anii 1998-2001. În decembrie 2001 a fost recunoscută starea de default, cea mai mare criză economică din istorie.

Economia argentiniană se bazează, în primul rând, pe agricultură, dar, în ultimele decenii, s-a dezvoltat mult industria extractivă (datorită zăcămintelor de cărbune și petrol) și industria manufacturieră (prelucrarea produselor petroliere, textilă, chimică,alimentară). Exportul Argentinei se bazează pe produsele agricole (carne, cereale, lână). Importurile constau în echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifianți.

Sursa:www.unctad.org www.europa.euwww.worldbank.orgwww.imf.org www.wef.orgwww.un.org