II

II. Raport pe tara privind fluxurile comerciale si financiareDenumirea

Tarii/

Principalii

indicatoriAnaliza comertului exteriorAnaliza fluxurilor financiare

Import/

Bunuri, mil. $Expor/

Bunuri,mil. $

Impor/

servicii%Expor/

servicii%Valoarea Balantei comercialeIntrari

ISDmil. $Iesiri

ISDmil. $Transferuri curentemil. $Soldul balantei de plati

201174.3

84.130.9

23.341063,132,6846,26-2,27

201268.080.28.54.526064,322,4843,22-1,17

201373.781.78.31.850065,252,7230,534,78

Relaiile comerciale internaionale

Dup anul 2003, exporturile Argentinei au un grad anual de cretere de 11,6-13,5%, avnd o pondere de 23-24,5% din PIB. Importurile au ritmuri de cretere asemntoare celor ale importurilor, reprezentnd circa 19% din PIB. Produsele agricole reprezint 58% din totalul exporturilor. Argentina este unul dintre cei mai mari exportatori de gru, porumb, carne crud i preparat, pete. 40% din produsele agricole sunt exportate n forma lor brut, pe cnd 60% sunt comercializate dup prelucrare. n anul 2004, Argentina stopeaz exportul de gaze n Chile i ncepe importul din Bolivia, dat fiind creterea necesarului energetic al rii. Argentina import utilaje i maini grele, produse din mas plastic, substane chimice.

Dup cum se vede n fig.4, balana comercial este n favoarea Argentinei, exportul fiind o surs sigur de venit prin taxele aferente bunurilor exportate.

Principalele destinaii ale exportului sunt Brazilia (17,5%), Chile (9,5%), China (7,5%); importul se realizeaza din Brazilia (34.8%), SUA (12.6%), China (9.1%), Germania (4.5%).

Fig. 5. Investiii strine directe

Sursa: The World Bank Group,Argentina at a glance,

working paper, 2006Investiiile strine directe

n prezent, investiiile strine directe sunt estimate la 6 miliarde USD, Argentina fiind pe locul 38 n lume dup nivelul investiiilor atrase. Dup redresarea economic din 2003, investiiile cunosc o majorare considerabil, Argentina ctignd ncrederea investitorilor strini de la an la an.

Reforma fiscal a atras i ea investitorii de peste hotare cu un impozit pe profit de numai 6% Argentina se numr printre rile cu cel mai benefic climat de investire din perspectiva impozitrii (valoare medie a impozitului pe profit din zon este de 21,8%).Sursa: The World Bank & CIA, The World Factbook, 2006Organizatii internationale la care este membra Argentina:

Asociatia Latinoamericana de Integrare (ALADI).

Banca Africana de Dezvoltare (BAFD) Banca Interamericana de Dezvoltare (BID) Banca Mondiala (BM) Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD)Sistemul Tarilor Bazinului La Plata (CIC) Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru America Latina si Caraibe (CEPAL)Corporatia Andina de Dezvoltare (CAF) Fondul Monetar International (FMI) Piata Comuna a Sudului (MERCOSUR)Organizatia Statelor Americane (OEA) Organizatia Mondiala a Comertului (OMC)Sistemul Economic Latinoamerican (SELA)Fondul Financiar pentru Dezvoltare al Bazinului La Plata (FONPLATA) Uniunea Natiunilor Sudamericane (UNASUR Argentina este membru MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay) din martie 1991, cand a fost semnat tratatul de la Asuncin. In luna iulie 2006, s-a semnat aderarea Venezuelei ca membru al MERCOSUR, urmand ca fiecare stat membru sa ratifice aceasta. Pana in prezent au ratificat Argentina, Brazilia si Urugay. La a 43-a Reuniune a Consiliului Pietei Comune (Mercosur), care a avut loc pe 29 iunie 2012, s-a hotarat suspendarea drepturilor Paraguay de a face parte din organismele Mercosur si intrarea Venezuelei ca membru al Mercosur, aceasta avand la dispozitie 3 ani pentru a-si adapta legislatia comerciala si fiscala la cea a tarilor Tratatului Sudamerican.

Cu unele exceptii, schimbul de bunuri la nivel subregional este liber de taxe vamale si bariere netarifare. Sectorul auto si cel al productiei de zahar au regimuri speciale in cadrul comertului interzonal, urmand a fi complet liberalizate ulterior. Pentru a fi considerat produs national, valoarea materialelor, energiei si manoperei incorporate pe plan local trebuie sa fie de minim 60%. De asemenea, s-a stabilit o schema generala pentru liberalizarea comertului cu servicii intr-un termen maxim de 10 ani, iar pe termen mediu, se prevede eliminarea barierelor din calea mobilizarii fortei de munca si coordonarea politicilor macroeconomice intre statele membre. Din 1995, tarile MERCOSUR au stabilit o politica comerciala uniforma fata de terti, respectiv au adoptat Tariful Extern Comun (AEC) care acopera peste 85% din produsele comercializate de MERCOSUR, iar nivelul taxelor vamale variaza, astazi, intre 0 si 22% pentru intreg universul bunurilor. Sunt in curs negocieri pentru aplicarea in totalitate a AEC. La a 43-a Reuniune a Consiliului Pietei Comune (Mercosur), care a avut loc pe 29 iunie 2012, statele Mercosur au convenit ca, fiecare stat, in limita a 200 pozitii tarifare, sa aiba dreptul sa mareasca taxele vamale extra-Mercosur peste nivelul Tarifului Vamal Extern Comun (maxim 22% ), pana la limita nivelului consolidat (35%) in cadrul OMC.Dispute internaionale

Argentina n continuare exprim preteniile teritoriale asupra insulelor Falkland, controlate de Marea Britanie (dup ocuparea militar a acestui teritoriu n 1982 i renunarea la prezena militar n 1995). Preteniile teritoriale se extind i asupra teritoriilor din Antarctida, controlate de Marea Britanie i Chile.

Alte aspecte transnaionale

n prezent, Argentina se confrunt cu problema traficului de persoane, fiind principala destinaie pentru persoanele traficate din Paraguay, Bolivia, Brazilia, Republica Dominican, Columbia, Chile.

Din aceasta cauz a fost inclus n Tier 2 Watch List, alturi de celelalte ri care nu prezint rezultate n combaterea traficului de persoane.

III. Raport pe tara privind fluxul uman

Denumirea

Tarii/

Principalii

indicatoriHDINr:

populatieiGr. de migratieGr. de natalitateGr. de

mortalitateSperant

de viataGr. de alfabetizare%pop.

urbana% pop.

ruralaTotal forta de muncaforta de munca

femininaforta de munca

masculina

20110.804 40.6-98,78918.77.976.209791%3,611,41718,600,89740.2528.5

20120.80641.0-99,867

18.57.8 77.149891%3,576,61718,850,70940.2915.1

20130.80841.5-99,99917.97.777.519890%3,542,82519,092,52640.3914.9

Populaie Argentina cunoate o cretere constant a populaiei de 1% anual. Astfel, la nivelul anului 2005, conform studiilor UNESCO, populatia Argentiei se ridica la 38,7 milioane, n 2006 raportul Bncii Mondiale menioneaz 39,1 milioane, iar pentru anul 2007 se estimeaz o populaie de 40,3 milioane (conform The World Factbook de CIA). Populaia activ reprezint 38% din total populaie, dar are un ritm de cretere mai alert (2,4%).

mbuntirea condiiilor de trai, precum i participarea Argentinei la proiectul Bncii Mondiale de asisten strategic (cu obiectiv principal cel de eradicare a srciei acum 26,9% din populaia rii triete sub limita srciei, rata omajului fiind de 8,7%) a condus la creterea speranei de via pn la 72,6 ani pentru barbai i 80,24 ani pentru femei n 2007 (valori estimate pentru 2008 n The World Factbook de CIA).

Fig. 6. Sperana de via

Educaie

Rata alfabetizrii este cea mai nalt din zon (97,2%), fiind egal pentru ambele sexe. Cheltuielile cu educaie au crescut ca volum, dar au sczut ca pondere n PIB i n Cheltuielile Publice, datorita unui ritm de crestere a produsului intern brut superior celui de crestere a cheltuielilor cu educaia.

UNESCO, n studiul Statistics in brief (2005) nu a determinat probleme serioase n domeniul educaiei.

Fig. 7. Ponderea cheltuielilor

publice cu educaia n PIB

Sursa: UNDP, Human Development Report, 2007Sursa: UNESCO, Statistics in brief, 2005Sntate

Populaia Argentinei crete cu 0,938% pe an, rata natalitii (16,53 nou-nascui la 1000 persoane pe an) depind rata mortalitii (7,55 decedai la 1000 persoane pe an). Totui, ritmurile de cretere a populaiei ar fi i mai mari, dac rata mortalitii infantile nu ar fi de 14,29 decedai la 1000 nou-nscui (ceea ce plaseaz Argentina printre primele 150 de state din lume cu cea mai mare rat de mortalitate infantil).

n prezent, se aloc circa 15% din bugetul rii pentru cheltuielile cu sntatea, rezultatele fiind iustrate n fig.6 Sperana de via, unde se observ o ameliorare a acestui indicator.

Fig. 8. Ponderea cheltuielilor publice cu sntatea n PIB

Sursa: World Health Organization, Core Health Indicators, 2005IV. CONCLUZII GENERALEArgentina beneficiaz de resurse naturale bogate, o populaie cu un grad nalt de educare, sectorul de agricultura orientat spre export si o baz industrial diversificat. Acum 100 de ani, Argentina era una dintre cele mai bogate ri, ns crizele economice, ineficiena politicii fiscale i monetare de la sfritul secolului XX au condus la ruinarea economic i politic a statului ntre anii 1998-2001. n decembrie 2001 a fost recunoscut starea de default, cea mai mare criz economic din istorie.Economia argentinian se bazeaz, n primul rnd, pe agricultur, dar, n ultimele decenii, s-a dezvoltat mult industria extractiv (datorit zcmintelor de crbune i petrol) i industria manufacturier (prelucrarea produselor petroliere, textil, chimic,alimentar). Exportul Argentinei se bazeaz pe produsele agricole (carne, cereale, ln). Importurile constau n echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifiani.Sursa:

www.unctad.org

www.europa.euwww.worldbank.orgwww.imf.org

www.wef.orgwww.un.org