Argentina

1.1 Asezare și accesibilitate

Argentina, oficial Republica Argentina este o republica federală din America de Sud. Se învecinează la nord cu Bolivia şi Paraguay; la nord-est cu Brazilia, la est cu Uruguay şi OceanulAtlantic; la sud cu Oceanul Atlantic şi la vest cu Chile. Capitală şi cel mai mare oraş din ţară este Buenos Aires.

1.2 Populație

Populația Argentinei era, în 2001, de aproximativ 37.384.816 persoane, dintre care o treime trăiesc în sau lângă Buenos Aires. Aproximativ 90% din populație este de origine europeană. O mică parte a populației este metisă. Datorită imigrării masive, între anii 1850-1940, au sosit în Argentina aproximativ 6.608.000 de imigranți spanioli, italieni, dar și francezi, englezi, ucraineni, polonezi, germani, ruși, irlandezi, scandinavi,evrei. Argentina găzduiește și numeroși rezidenți din țările vecine, cum ar fi Bo-livia sau Paraguay, dar și un număr tot mai mare de imigranți asiatici, majoritatea din Hong Kong, Taiwan sau Coreea.

Studii recente realizate de cercetători ai Universității din Buenos Aires (UBA - Universi-dad de Buenos Aires) au demonstrat că 56% din argentinieni au material genetic de la popoarele precolumbiene, dar numai 10% din populația actuală ar fi pur indigenă.89% din populație trăiește în zone urbane, astfel, o mare parte din suprafața țării este puțin populată.

Suprafațaîn total: 2.766.890 km m² Teren: 2.736.690 km m² de apa: 30,200 sq km 

Grupuri etnice alb (de cele mai multe ori spanioli si italieni) 97%, mestizo (amestec de alb si stramosi amerindiene), amerindiene, sau alte grupuri non-alb de 3% 

Religiinominal Romano-Catolica 92% (mai putin de 20% practica), Protestanta 2%, 2% evrei, alte 4% 

1

1.3 Limba

Limba oficială este spaniola. De asemenea, se vorbesc italiana și engleza.

Datorită intonației italiene, accentele standard ale limbii spaniole diferă de cele ale altor țări. Spaniola-argentiniană este cunoscută pentru tendința sa de yeísmo: grupul „ll” și sunetul „y" – echivalente cu „i”, sună mai mult ca și „j”. O altă diferență față de spaniola clasică este utilizarea pronumelui la persoana a doua singular vos (exp: vos hablás, în loc de tú hablas). Vocabularul argentinian include, de asemenea, regionalisme, argouri, dar și cuvinte împrumutate din alte limbi (de exemplu: engleza).

1.4 Valuta

Moneda națională este peso-ul (cu codul ISO4217 ARS), care are ca subdiviziuni 100 de centavos. Simbolul utilizat în Argentina pentru peso este $. Bancnotele (de câte 2$, 5$, 10$, 20$, 50$ și 100$), au imprimate pe ele personaje istorice ale secolului al XIX-lea. Monedele au valori de 5, 10, 20 și 50 de centavos.

Limbi Spaniola (oficial), italiana, engleza, germana, franceza 

Independența9 iulie 1816 (de Spania) 

Ziua Naționala 

Ziua Revolutiei, 25 mai (1810) 

Executivul sef de stat: Presedintele FERNANDEZ DE Cristina Kirchner (din 10 Decembrie 2007); Vice President Julio COBOS (din 10 Decembrie 2007)

MonedăPeso argentinian (ARS

2

3

Organizarea administrativă și politică

Argentina este formată din 23 de provincii, un district federal care cuprinde zona orașu-lui Buenos Aires și câteva suburbii, un sector argentinian în Antarctica și câteva insule în Oceanul Atlantic.

Cel mai mare oraș este capitala Buenos Aires, cu o populație de aproximativ de 12.000.000 locuitori. Alte orașe importante sunt Cordoba, orașul-port Rosario, Men-doza, La Plata, și Mar del Plata.

Conform Constituției din 1853, Argentina este o republică federală, condusă de un președinte asistat de un consiliu de miniștri. Puterea legislativă este formată de un con-gres național constituit din Senat și Camera Deputaților.

Economie

Economia argentiniană se bazează, în primul rând, pe agricultură, dar, în ultimele decenii, s-a dezvoltat mult industria extractivă (datorită zăcămintelor de cărbune și petrol) și industria manufacturieră (prelucrarea produselor petroliere, textilă, chimică,al-imentară). Exportul Argentinei se bazează pe produsele agricole (carne, cereale, lână). Importurile constau în echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifianți.

PIB (PPC) estimări 2014 - Total793,779 miliarde $[4] - Pe cap de locuitor 18.917 $[4] (locul 56)

PIB (nominal) estimări 2014 - Total404,483 miliarde $[4] (locul 29) - Pe cap de locuitor 9.640 $[4] (locul 69)

Gini (2010) ▼ 44,49[5] (mediu)

IDU (2013) ▲ 0,811[6] (foarte înalt) (locul 45)

4

Raport macroeconomic al tarii

I. Analiza indicatorilor macroeconomici

Indicatorimacroeco

nomici

PIB PIB/c.loc

Crestere economic

a

RataSomaju

lui

Datoria externa

Rata inflatiei

Moneda nationala

%industriein PIB

%agricultin PIB

%serviciiin PIB

Salariul mediu

Gradul de competiti

vitate2011 462.

713,768 8.4 7.2 25.5 9.5 29.8 20.0 7.5 66.5 4987

2012 557.7

14,801 0.8 7.2 23.6 10.8 38.4 20.9 10,3 67.8 5832

2013 603.2

15,039 2.9 7.1 22.6 11.0 25.7 21.2 10.9 68.2 7214

Dinamica PIB(mlrd $) si PIB/locuitor($)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

US$

0

50

100

150

200

250

300

mlrd U

S$

Structura Economiei

industrie35%

servicii56%

agricultura

9%

Dinamica macroeconomică Fig. 1. Evoluţia PIB

Argentina beneficiază de resurse naturale bogate, o populaţie cu un grad înalt de educare, sectorul de agricultura orientat spre export si o bază industrială diversificată. Acum 100 de ani, Argentina era una dintre cele mai bogate ţări, însă crizele economice, ineficienţa politicii fiscale şi monetare de la sfârşitul secolului XX au condus la ruinarea economică şi politică a statului între anii 1998-2001. În decembrie 2001 a fost recunoscută starea de default, cea mai mare criză economică din istorie. Revenirea Argentinei a avut loc în timpul mandatului lui E. Duhalde şi N. Kirchner, când a fost stabilită paritatea fixă a pesosului faţă de dolarul american, au fost majorate taxele de export şi facilitate posibilităţile de creditare. Astfel, Argentina a prezentat o creştere stabilă de 9% a PIB-ului real între anii 2003-2006, reuşind în 2006 să întoarcă datoriile către FMI, reducând serviciul datoriei externe.

Sursa: The World Bank, “Country Assistance Strategy”, 2006

Fig. 2. Structura economiei

Structura economică

Economia Argentinei este structurată după cum este afişat în fig. 2, principalul aport la PIB-ul ţării fiind adus de către servicii, urmate de industrie. Ramurile principale ale industriei ca aport la economia Argentinei sunt cele a industriei textile în special, industriei alimentare, industria chimică şi petrochimică, dar în ultima vreme o tot mai mare importanţă câştigă industria constructoare de maşini, metalurgia. Agricultura, deşi contribuie doar cu 9% la PIB-ul Argentinei, este apreciată pe plan mondial, prin produsele sale de calitate (floarea-soarelui, soia, struguri şi lămâi, grâu şi porumb, ceai, tabac, arahide, produse din carne).

Sursa: The World Bank, 2006

Economia financiarăMoneda naţională a Argentinei – peso (ARS) – a cunoscut o revigorare în 2002, când a fost fixată paritatea fixă de 1:1 faţă de dolarul american, iar imediat după depăşirea crizei a cunoscut un grad redus de devalorizare, astăzi stabilindu-se un curs de 3 peso pentru 1 dolar american.În perioada crizei economice, inflaţia a depaşit 41%, peso-ul argentinian fiind refuzat de majoritatea comercianţilor ca mijloc de plată. După redresarea situaţiei şi până în 2006, inflaţia a fost sub 10%, în prezent fiind de 10,9% cu o tendinţă de creştere. Pentru a opri tendinţele inflaţioniste, se estimează o creştere a presiunii fiscale, ceea ce cumulat cu stagnarea salariilor ar putea duce la încetinirea ritmului de creştere economică.Imediat după criză, gradul de îndatorare a Argentinei depaşea 100% din PIB, dar rezultatele favorabile din ultimii ani au permis întoarcerea creditelor contractate, în prezent datoria publică fiind de 64% din PIB.

Fig. 3. Rata inflaţiei

Sursa: The World Bank, “Country Assistance Strategy”, 2006