RAPORT NARATIV

Date de identificare

Numele organizaţiei/instituţiei beneficiare: Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

Persoana de contact: Molnar Erika(Coordonator proiect)

Parteneri proiect: -(Dacă există)

Titlul proiectului: Ludoteca – mediu de stimulare terapeutic

Numărul de înregistrare al contractului: 179 /1.06.2009

Suma RON:16 000

Descrieţi locul şi rolul proiectului realizat în instituţia dumneavoastră prin intermediul programului “Collegium. Excelenţă în educaţie” (măsura în care proiectul s-a integrat în curricula instituţiei; importanţa acestui proiect pentru instituţie/organizaţie; ce schimbări a adus).

Proiectul a răspuns nevoii intituţiei noastre de a oferi copiilor un spaţiu de relaxare în care să înveţe şi să-şi rezolve conflictele interioare într-un climat terapeutic.

Jocul i-a ajutat pe copii să exprime stări, să elibereze stresul, să alunge plictiseala, să stimuleze creativitatea. Pentru copii, jocul este un mediu sigur de exprimare a sentimentelor, de explorare a relaţiilor şi de mărturisire a dorinţelor. Jocul le permite copiilor să înveţe şi să practice noi deprinderi într-un mediu sigur şi suportiv. În acest spaţiu terapeutic un număr de 150 de elevi desfăşoară zilnic activităţi curriculare şi extracurriculare. Aici au loc o parte din terapiile educaţionale complexe şi integrate (terapie ocupaţională), terapiile specifice (terapia tulburărilor de limbaj, consiliere psihologică) şi terapiile complementare (dramaterapie, terapie prin poveşti). Graţie materialelor achiziţionate prin intermediul proiectului am asigurat o bază materială solidă pentru desfăşurarea în condiţii optime a acestor terapii. Copiii pot achiziţiona cunoştinţe şi forma deprinderi într-un mediu stimulativ, multifuncţional.

Descrieţi măsura în care a fost realizat scopul proiectului şi s-au îndeplinit obiectivele acestuia.

Scopul proiectului a fost atins prin realizarea spaţiului terapeutic, utilizat pe parcursul verii sub forma “Şcolii de vară”. Au beneficiat de facilităţile oferite de acest spaţiu un număr de 60 de copii din instituţia noastră, dar şi din comunitate. Începând cu anul şcolar 2009-2010 beneficiarii sunt elevii instituţiei noastre- elevi cu deficienţă mintală uşoară, medie, severă şi copii cu autism.

Detaliaţi activităţile desfăşurate în cadrul proiectului:

Vă rugăm subliniaţi următoarele aspecte pentru fiecare activitate:

Descrierea activităţii/cum s-a realizat aceasta Perioada de desfăşurare/durata Cine a fost implicat Rezultatul obţinut

1. Amenajarea spaţiuluiPerioada de desfăşurare: 30 mai-30 iunie, în fiecare zi a 2-3ore/zi.Participanţi: profesorii de educaţie fizică şi sport, profesorul de kinetoterapie, maistrii instructori, administratorul şcolii, coordonatorii proiectului şi un grup de 5-7 eleviDescrierea activităţii: în afara orelor de curs profesorii voluntari:- au asamblat mobilierul achiziţionat, piscina cu bile, - au sortat jocurile educaţionale pe categorii de vârstă, funcţionalitate şi procese psihice- asigurând o amenajare spaţială ergonomică, luând în considerare optimizarea spaţiului

privind exploatarea funcţionalăRezultatul obţinut: crearea unui spaţiu stimulativ, creativ şi multifuncţional

2. Educarea psihomotricităţiiPerioada de desfăşurare: 6-10 iulie, în fiecare zi 4 ore/zi.Responsabil: prof. psihopedagog Molnar Erika, prof. psihopedagog Guţu MihaelaParticipanţi: 15-20 eleviDescrierea activităţii:

Jocuri de mişcare(“Twister”, “Nathan”): copiii au fost îndrumaţi prin comenzi verbale să execute mişcări de orientare în spaţiu şi timp; să utilizeze diferite segmente ale corpului, să le combine, să-şi coordoneze mişcările pentru a obţine schemele corporale indicate de conducătorul de joc. Aceste jocuri servesc la formarea şi dezvoltarea schemei corporale, orientarea temporo-spaţială, învăţarea poziţiilor spaţiale. Jocuri de înşiruire (“Băiat”, “Fetiţă”): s-au utilizat forme şi litere, mărgele de diferite mărimi în vederea realizarii de obiecte decorative şi de artizanat. S-au realizat activităţi de înşiretare a hăinuţelor pe placa de lemn, de înşiruire de diferite forme geometrice generând un

model dat. Aceste jocuri servesc la dezvoltarea motricităţii fine, a dexterităţii manuale, a coordonării.Jocuri de coordonare (Aruncarea la ţintă, “La pescuit”): jocul este alcătuit dintr-o planşă de lemn pe care sunt mai multe beţe la distanţe diferite şi care sunt notaţi cu un anumit număr de puncte. Sarcina elevului este de a arunca, de la o distanţă prestabilită, cerculeţele astfel încât să totalizeze un număr cât mai mare de puncte. Jocul “La pescuit” necesită îndemânare şi precizie în pescuire peştişoriilor şi rearanjarea acestora pe locurile lor de pe planşetă de lemn. Sunt jocuri educative destinate formării unor deprinderi: aprecierea distanţei, educarea preciziei, concentrarea atenţiei, inhibarea stimulilor exteriori, educarea rezistenţei la frustare. Jocuri pt dezvoltarea simţului auditiv(“Găseşte ritmul”, “Orchestra”): au fost create instrumente muzicale folosindu-ne de sticle de plastic şi materiale din natură (seminţe de fasole, grâu, porumb, făină de mălai, griş, nisip, pietre de râu). Pornind de la o temă dată (Anotimpurile) s-au obţinut diferite cântece ritmate. S-a generat un ritm dat care s-a cerut a fi reprodus de către participanţi. Scopul acestor jocuri este dezvoltarea ritmului, auzului fonematic. Simţurile ( Tactiloto,“Telefonul fără fir”): s-au realizat activităţi de percepere a asperităţii, texturii, greutăţii, formei (pe cale kinestezică manuală), de recunoaştere a vocii partenerilor de joc, de ordonare a imaginilor unei poveşti doar pe baza indiciilor auditive, de descoperire a discurilor cu suprafeţe identice ajutându-se doar de simţul tactil etc.Jocuri de relaxare (”Piscina cu bile”): îmbină efectul terapeutic (educarea psihomotricităţii, echilibrului, cordonării, motricităţii fine şi grosiere, stimularea polisenzorială) cu cel de relaxare şi destindere într-un mediu aflat în permanenţă schimbare. Abilitare manuală – felicitări, omida, atelier de lucru – măşti, “Soarele prieteniei” , “Peisaj cu fluturi): au fost realizate colaje cu materiale din natură, decupaje, diverse obiecte funcţionale, stimulându-se creativitatea şi imaginaţia copiilor.Jocuri de manipulare şi dexteritate manuală (“Mikado”): se bazează pe îndemânare manuală şi coordonare Ele dezvoltă răbdarea, atenţia şi gândireaJocuri de construcţie (“Piese de lemn colorate”, “Set construcţie color”, “Zale”, “Constructo”): copiii s-au amuzat explorând diversele moduri de combinare a unor piese variate, de exemplu pătratele care se prind între ele pentru a alcătui structuri plane, sau tridimensionale şi rotile care se conectează generând o reacţie în lanţ. Stimulează percepţia culorilor şi recunoaşterea lor, oferă posibilitatea de construcţie 3D, figurativă. Copiii învaţă despre spaţiu şi descoperă legile echilibrului şi volumului, stimulează creativitatea şi logica, dezvoltă abilităţile manuale şi testează abilitatea construirii şi viziunii în spaţiu.

Rezultatul obţinut: ameliorarea şi educarea psihomotricităţii, a cărui nivel de dezvoltare influenţează în mod hotărâtor toate proceselor cognitive.

3. Dezvoltarea inteligenţei emoţionalePerioada de desfăşurare: 10-14 august, în fiecare zi 4 ore/zi.Responsabil: psiholog Petriu Codruţa, psihopedagog Mladin CristinaParticipanţi: 25-30 elevi

Descrierea activităţii:

Jocuri de intercunoaştere: optimizează relaţiile interpersonale, copiii găsindu-şi puncte comune, preferinţe, afinităţi. Se stabilesc relaţii de prietenie, de colaborare şi sprijin reciproc. Iniţiază jocuri noi, pornind de la preferinţele commune.Jocuri de asociere (“Găseşte şi potriveşte”): copiii trebuiau să asocieze logic, corect: cantitatea cu numărul, meseria cu uneletele necesare desfăşurării acestuia, să sorteze elementele aparţinând unei categorii, să asocieze obiectele pe baza unui criteriu comun etc. Aceste jocuri contribuie la creşterea capacităţii de concentrare, la generarea de idei/soluţii multiple şi variate, dezvoltă capacităţiile de planificare Jocuri de socializare (Teatru de păpuşi, Jocuri de mimă): s-au utilizat păpuşi confecţionate din material textil. Sarcina copilului fiind acela de a urmării piesa de teatru, citită de profesor sau de un alt elev, şi de a reda prin mimă şi pantomimă situaţiile prin care trece personajul cât mai veridic. Jocurile din această categorie contribuie la dezvoltarea imaginaţiei, atenţiei, cunoaşterea şi redarea emoţiilor proprii şi ale celorlalţi, socializare, intercunoaştere. Copiii îşi asumă roluri. Ei nu mai sunt legaţi de realitate, iar obiectele sunt utilizate pentru a reprezenta tot ce îşi doresc copiii.“Descoperirea lumii prin simţuri”,“Expresii ale feţei”, “Simţurile”: copiii învaţă să identifice şi să grupeze fotografiile coreponzătoare celor 5 simţuri de bază, să asocieze expresiile faciale cu stările emoţionale. Scopul acestor jocuri este de a învăţa să ne controlãm impulsurile şi sentimentele, să identificăm, să recunoaştem şi să ne exprimăm propriile emoţii şi ale altor persoane.Jocuri de dezvoltarea limbajului (”Fraze absurde”, “1001 utilităţi”, “Ascultând poveşti”): îi învaţă pe copiii despre ce se poate face cu un obiect banal, permite reconstruirea întâmplărilor sonore, povestirea unei întâmplări pe baza înşiruirii logice a imaginilor Jocurile contribuie la dezvoltarea gândirii logice, stimulează generarea unor soluţii variate şi multiple, contribuie la îmbogăţirea vocabularului, fixarea conceptelor verbale, comprehensiunea textelor.Jocuri de strategie(“Tu decizi” – verbalizarea unei poveşti şi alegerea finalului acestuia, “Caută intrusul”): copiii au propria interpretare şi decid ei însişi cum se termină povestea. Ei trebuie să gândească logic având posibilitatea să verbalizeze despre imaginea care nu se potriveşte ansamblului. Aceste jocuri oferă posibilitatea de interpretare a lucrurilor din puncte de vedere diferite. Stabilirea regulilor deşi spontan, jocul copiilor nu e bine să fie haotic. Ei au fost nevoiţi să înveţe că jocurile trebuie puse în cutiile lor sau în dulap după terminarea jocului, să înţeleagă unde, cât şi mai ales cum trebuie să se joace. În felul acesta au învăţat că jocul este guvernat de reguli cărora trebuie să se conformeze, mai ales când e vorba de jocuri jucate cu alţi copii. Regulile au fost reamintite şi eventual completate în fiecare dimineaţă, iar ziua întotdeauna s-a încheiat cu prezentarea concluziilor zilei. Copiilor li s-a oferit o libertate controlată prin reguli.

Rezultatul obţinut: dezvoltarea capacităţii de a stabili şi menţine relaţii cu ceilalţi, dezvoltarea capacităţii de a detecta, înţelege şi utiliza emoţiile atât cele proprii cât şi ale

celorlalţi, un mai bun management al conflictului.

Menţionaţi categoriile şi numărul beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai proiectului.

Proiectul s-a adresat unui număr de 150 de elevi cu deficienţă mintală uşoară, medie şi severă, copii cu tulburări din spectrul autist, copii care se află în plasament la Centrele de Protecţia Copiilor. O categorie aparte au fost elevii din şcolii de masă, cu care instituţia noastră are încheiate parteneriate, participând la activităţile organizate în cadrul “Şcolii de vară”. Beneficiarii indirecţi ai proiectului au fost părinţii, tutorii elevilor, respectiv Centrul de Plasament pentru protecţia Copilului.

Descrieţi / prezentaţi rezultatele finale obţinute:

Vă rugăm subliniaţi următoarele aspecte:

Criterii (ce aţi urmărit să evaluaţi) De ex. Gradul de participare/implicare al copiilor/tinerilor în cadrul activităţilor proiectului

Indicatori (ce aţi măsurat) De ex. precizaţi care este numărul de copii implicaţi Metode (cum aţi măsurat, tehnicile folosite) Listele cu participanţii

Detaliaţi dificultăţile întâlnite pe parcursul implementării proiectului şi soluţiile găsite pentru depăşirea acestora:

Prezentaţi modul în care va continua proiectul după încetarea finanţării primite prin Fondul Electrogrup (detalii concrete):

Proiectarea activităţilor de consiliere psihologică individuală şi de grup în mediul creativ şi stimulativ al ludotecii.

Desfăşurarea activităţilor de ludoterapie din cadrul curriculumului de ”Terapie educaţională şi integrată”.

Promovarea proiectului prin încheierea de parteneriate cu acele unităţi şcolare de masă care integrează copii cu CES, prin cadrele didactice de sprijin aparţinând ”Centrului

Obiective Indicatori MetodeAmenajarea unui spațiu terapeutic, funcțional în termen de o lună de la debutul proiectului

- număr de jocuri achiziționate- funcționalitatea spațiului- aspect, desing-ul interior

- observația- discuții cu beneficiarii

Realizarea a 7-10 activități de tip școală de vară, axate pe stimulare psihomotorie până la finele proiectului

- creșterea numărului de grupe de elevi participanți- monitorizarea”Condicii de intrări”, privind frecvența elevilor- implicarea în variate activități ce presupun dezvoltarea manualității (motricitate fină și grosieră)

- analiza produselor activității- interviu cu cadrele didactice

Formarea şi dezvoltarea capacităţii de relaţionare pozitivă, comunicare eficientă (Inteligenţă emoţională), prin 7-10 activități de responsabilizare şi integrare socială a diferitelor categorii de persoane pe toată durata de derulare a proiectului

- creşterea frecvenţei comportamentelor dezirabile în rândurile elevilor- creșterea numărului de solicitări pentru viitor

- chestionare de satisfacție pentru beneficiari - interviu cu cadrele didactice

Şcolar pentru Educaţie Incluzivă”.

Vă rugăm să scrieţi povestea proiectului (200-300 cuvinte) implementat de dumneavoastră. Includeţi aici şi o descriere detaliată/amănunţită a spaţiului amenajat/dotat, menţionând inclusiv suprafaţa amenajată. Acest material va fi publicat în Raportul final al programului “Collegium. Excelenţă în educaţie”, care va promova rezultatele primului an de implementare a programului.

“Dacă nu ne-am juca, realitatea ar fi mai greu de suportat”. Pornind de la acestă “realitate”, am creat un spaţiu destinat relaxării şi instruirii, jocului şi învăţării în egală măsură. Astfel am adus o pată de culoare în spaţiul formal al şcolii. Am schimbat imaginea apăsătoare care ne întâmpină zi de zi. Activităţile organizate în spaţiul ludotecii sunt menite să dezvolte copiilor abilităţi, să-i înveţe să comunice, să socializeze, să asimileze cunoştinţe jucându-se. Bucuria şi satisfacţia copiilor ne îndreptăţesc să credem că ludoterapia este o metodă sigură de a ajunge la sufletul copilului, de a obţine un beneficiu educaţional şi terapeutic. O sală de curs a fost transformată într-un spaţiu stimulativ, terapeutic şi multifuncţional. Fiecare joc îşi dovedeşte eficacitatea în dezvoltarea diverselor procese cognitive, afectiv-motivaţionale. Activităţile coordonate de psihologi şi psihopedagogi urmăresc dezvoltarea diverselor paliere ale activităţii psihice ale copiilor: psihomotricitate, inteligenţă emoţională, socializare, comunicare, integrare social. “Ceea ce nu ai trăit, nu vei putea descoperi citind”. Cu ce ne mândrim: un număr mare de copii care vin cu plăcere să desfăşoare activităţi într-un spaţiu stimulativ, terapeutic, creativ.

Vă rugăm să anexaţi acestui raport narativ: materialele redactate în cadrul proiectului; fotografii realizate în diferite etape ale desfăşurării proiectului; lista voluntarilor implicaţi în proiect (dacă există); articole din presă referitoare la activităţi din cadrul proiectului; orice alt material pe care îl consideraţi relevant pentru modul de desfăşurare a proiectului.

Nume şi prenume coordonator program: Molnar Erika

Instituţia/organizaţia: Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

Semnătura şi ştampila