RAPORT PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN REGIUNEA...

RAPORT

PRIVIND STAREA

FACTORILOR DE MEDIU

ÎN REGIUNEA 7 CENTRU

PE ANUL 2009

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu

Raport privind starea mediului pe anul 2009 în Regiunea 7 Centru


1

CUPRINS

INTRODUCERE ....................................................................................... 8 REZUMAT EXECUTIV ........................................................................... 11 CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ .............................. 13 1.1. Date generale .................................................................................................. 13 1.2. Resurse naturale ............................................................................................. 19 1.2.1. Resurse naturale neregenerabile ................................................................ 19 1.2.2. Resurse naturale regenerabile .................................................................... 21 1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială ............................. 22 1.4. Tendinţe socio-economice în Regiunea 7 Centru ........................................ 24 CAPITOLUL 2. ATMOSFERA ............................................................... 27 2.1 Emisii de poluanţi atmosferici ......................................................................... 27 2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant (SO2, NOx şi NH3) ............................... 28 2.1.1.1.Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) ....................................................... 28 2.1.1.2. Emisii anuale de oxizi de azot (NOx) ....................................................... 29 2.1.1.3. Emisii anuale de amoniac (NH3) .............................................................. 30 2.1.2. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici ...................................... 31 2.1.3. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu) ................................................... 32 2.1.4. Emisii de plumb ............................................................................................ 34 2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs) ......................................... 35 2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice ............................................. 37 2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi ..................................................................... 38 2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen ........................................................................... 38 2.2. Calitatea aerului ambiental ............................................................................. 39 2.2.1. Dioxidul de azot ............................................................................................ 49 2.2.2. Dioxidul de sulf ............................................................................................ 50 2.2.3. Pulberi în suspensie .................................................................................... 50 2.2.4. Metale grele................................................................................................... 52 2.2.5. Monoxidul de carbon ................................................................................... 52 2.2.6. Benzenul ....................................................................................................... 53 2.2.7. Amoniac ........................................................................................................ 54 2.2.8. Ozonul ........................................................................................................... 55 2.2.9. Zone afectate şi zonele cu risc de poluare atmosferică ........................... 57 2.2.9.1. Zona Copşa Mică- Jud. SIBIU .................................................................. 57 2.2.9.2. Zona Zlatna – Jud. ALBA .......................................................................... 60 2.2.9.4. Localitatea Tîrgu Mureş – judeţul MUREŞ ............................................... 63 2.2.9.4. Obiective şi măsuri privind poluarea aerului .......................................... 67 CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE ............................................. 70 3.1 Cadru general ................................................................................................... 70 3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră ............................................... 71 3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon ................................................................. 74 3.4. Emisii anuale de metan ................................................................................... 75 3.5. Emisii anuale de protoxid de azot .................................................................. 76 3.6. Emisii anuale de gaze fluorurate .................................................................... 77 3.7. Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ..................... 78 3.7.1. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto ........... 79



2

3.7.2 Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră .................... 81 CAPITOLUL 4. APA .............................................................................. 83 4.1. Introducere ...................................................................................................... 83 4.2. Resurse de apă ................................................................................................ 84 4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile ......................................... 84 4.2.2. Prelevări de apă ............................................................................................ 85 4.3. Ape de suprafaţă ............................................................................................. 86 4.3.1. Starea râurilor interioare ............................................................................. 86 4.2.3. Mecanismul economic în domeniul apelor ................................................ 88 4.3. Ape de suprafaţă ............................................................................................. 89 4.3.1. Starea râurilor interioare ............................................................................. 89 4.3.2. Starea lacurilor ............................................................................................. 95 4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din Regiunea 7 Centru în raport cu gradul de troficitate ............................................................................................................ 95 4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din Regiunea 7 Centru în raport cu chimismul apei ....................................................................................................... 97 4.3.3. Starea fluviului Dunărea .............................................................................. 98 4.3.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” 98 4.4. Ape subterane ................................................................................................. 99 4.5. Starea apei brute destinate potabilizării ........................................................ 99 4.6. Apa potabilă ................................................................................................... 100 4.7. Apa de îmbăiere ............................................................................................. 101 4.8. Ape uzate ....................................................................................................... 102 4.8.1. Structura apelor uzate generate în 2009 .................................................. 102 În aceste judeţe, situaţia apelor uzate generate în anul 2009, comparativ cu anul 2008, se prezintă astfel: ............................................................................... 103 4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate .................... 104 4.8.3. Reţele de canalizare ................................................................................... 110 4.9. Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane ........... 111 4.10. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei ................................... 113 CAPITOLUL 5. SOLUL ....................................................................... 116 5.1. Introducere .................................................................................................... 116 5.2. Fondul funciar - Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe . 116 5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România ............................................................................................................................... 118 5.3.1. Îngrăşăminte ............................................................................................... 118 5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) .................................... 119 5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice .................................................... 122 5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare ......................................... 123 5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic, ind. chimică, ind. alimentară, etc.) ................................. 127 5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune .............. 128 5.4. Calitatea solurilor .......................................................................................... 128 5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate ................................................ 128 5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor ............................................... 130 5.5. Monitorizarea calităţii solurilor .................................................................... 131 5.5.1. Monitorizarea solurilor la nivel local ........................................................ 132 5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor ............................................ 134 5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese .................................. 134



3

5.6.2. Inventarul siturilor contaminate ................................................................ 135 5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor ............................................. 140 5.7.1. Modalităţi de investigare ........................................................................... 140 5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor .......................................................... 141 5.8. Concluzii ........................................................................................................ 143 CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA ............................................................................. 144 6.1. Biodiversitatea Regiunii 7 Centru ................................................................ 144 6.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din Regiunea 7 Centru ........ 144 6.2.1. Habitatele naturale ..................................................................................... 144 6.2.2. Flora şi fauna sălbatică .............................................................................. 147 6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice ................................................................................................... 150 6.2.4 Specii deţinute în captivitate ...................................................................... 153 6.2.4.1 Gradini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire. ............................................................................................................................... 154 6.3. Starea ariilor naturale protejate ................................................................... 155 6.3.1. Arii de interes naţional şi judeţean ........................................................... 155 6.3.2. Arii de interes internaţional ....................................................................... 160 6.3.3. Arii de interes comunitar ........................................................................... 160 6.5. Starea pădurilor ............................................................................................. 163 6.5.1. Fondul forestier .......................................................................................... 163 6.5.2. Funcţia economică a pădurilor ................................................................. 164 6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic ............................................. 166 6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief ........................... 167 6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor .................................................................. 167 6.5.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri ................... 168 6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire 169 6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări ...... 171 6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009 ........................................... 171 6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului ............................................................................................................................... 171 6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului .................................... 173 6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii .................................. 174 6.7. Biosecuritatea................................................................................................ 175 6.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii .................................................. 175 6.7.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii ................................... 177 6.7.2.1. Cadrul instituţional .................................................................................. 177 6.7.2.2. Procedura de autorizare ......................................................................... 178 6.7.2.3. Evaluarea riscurilor ................................................................................. 178 6.7.2.4. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente ............................................................................................................................... 178 6.7.3. Etichetarea şi trasabilitatea OMG ............................................................. 179 6.7.4. Controlul implementării legislaţiei ............................................................ 179 6.7.5. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante modificate genetic şi operatorii în domeniu ................................................................................................................ 180 6.7.6.Coexistenţa .................................................................................................. 180 6.7.7. Perspective ................................................................................................. 180



4

CAPITOLUL 7. DEŞEURI ................................................................... 181 7.1. Date generale. Cadru legislativ .................................................................... 181 7.2. Deşeuri municipale ....................................................................................... 182 7.2.1. Cantităţi şi compoziţie ............................................................................... 183 7.2.2. Deşeuri biodegradabile .............................................................................. 187 7.2.3 Deşeuri periculoase din deşeurile municipale .......................................... 188 7.2.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale ........................................ 190 7.2.5 Eliminarea deşeurilor municipale ............................................................ 196 7.3. Deşeuri de producţie ..................................................................................... 199 7.3.1. Generarea deşeurilor de producţie ........................................................... 200 7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie ........................................................ 202 7.4. Deşeuri generate de activităţi medicale ..................................................... 206 7.5. Fluxuri speciale de deşeuri .......................................................................... 208 7.5.1. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje ............................. 208 7.5.2. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) ........................ 209 7.5.3. Vehicule scoase din uz .............................................................................. 213 7.5.4. Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori .................... 220 7.5.5. Uleiuri uzate ................................................................................................ 223 7.5.6. Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alti compuşi similari .... 225 7.5.7. Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti ................................... 226 7.5.8. Deşeuri din construcţii şi desfiinţări ....................................................... 228 7.6 Activităţi desfăşurate pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea activităţiilor de gestionare a deşeurilor ........................................................................................ 231 7.7 Tendinţe privind generarea deşeurilor ......................................................... 233 7.7.1. Prognoză privind generarea deşeurilor municipale ............................... 233 7.7.2 Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie .............................. 234 7.7.3. Îmbunătăţirea calităţii gestionării deşeurilor .......................................... 235 CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE ................................................................................... 236 8.1. Introducere .................................................................................................... 236 8.2. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC) . 237 8.3. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) .................... 238 8.3.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal - Regulamentul 1005/2009 privind anumite gaze fluorurarte cu efect de seră ........................... 238 8.3.2. Substante reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră .................................................................................. 239 8.4. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi pentru protecţia plantelor .................................................................................... 240 8.5. Poluanţii organici persistenţi ....................................................................... 240 8.6. Metale grele-mercur, nichel, cadmiu, plumb, crom, staniu, arsen ............ 241 8.7. Introducerea pe piaţă a detergenţilor ......................................................... 242 8.8. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest ................ 242 8.9. Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice – REACH ................................................. 244 CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA ................................................ 246 9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului ................ 246 9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului 247 9.2.1. Radioactivitatea aerului ............................................................................. 249 9.2.1.1. Aerosoli atmosferici ................................................................................ 249



5

9.2.1.2. Debitul dozei gama în aer ....................................................................... 250 9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii ............................................ 250 9.2.2. Radioactivitatea apelor .............................................................................. 251 9.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri ....................................................... 251 9.2.2.2. Radioactivitatea Dunării ......................................................................... 255 9.2.2.3. Radioactivitatea Mării Negre .................................................................. 255 9.2.3. Radioactivitatea solului ............................................................................. 255 9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei ........................................................................ 256 9.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic ................................................................................... 257 9.3.1. Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului .... 258 9.3.1.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului ............................ 258 9.3.1.2. Expunerea populaţiei în zona de influenţă CNE PROD Cernavodă .... 258 9.3.2. Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei şi mediului ....... 258 9.3.2.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului ............................ 258 9.3.2.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui ................. 258 9.3.2.3. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN – FCN Piteşti ......... 258 9.3.2.4. Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele .............................. 258 CAPITOLUL 10. MEDIUL URBAN ...................................................... 259 10.1. Aşezări urbane ............................................................................................. 259 10.1.1. Amenajare teritorială ................................................................................ 259 10.1.1.1.Procesul de urbanizare .......................................................................... 260 10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale .......................................................... 260 10.1.1.3.Concentrările urbane ............................................................................. 261 10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement ................................ 261 10.2. Zgomot ......................................................................................................... 264 10.2.1. Hărţi strategice de zgomot ...................................................................... 264 10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2009 ......................................................... 265 10.3. Mediu şi sănătate ........................................................................................ 266 10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate ................................ 266 10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate ..................................... 267 10.3.3. Efectele gestionării deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei .............................................................................................................. 268 10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei ................................... 268 10.4. Obiective şi măsuri ..................................................................................... 269 10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului ....................... 269 10.4.3. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale ........... 270 10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului ................................................ 271 10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi . 271 CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI .............................. 272 11.1. Agricultura ................................................................................................... 272 11.1.1 Interacţiunea agriculturii cu mediul ......................................................... 272 11.1.2 Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol ...... 272 11.1.2.1 Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate ......................................... 272 11.1.2.2 Evoluţia şeptelului .................................................................................. 273 11.1.2.3 Agricultura ecologică ............................................................................. 277 11.1.3 Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului ................... 279 11.1.4 Utilizarea durabilă a solului ...................................................................... 280 11.2 Capacitatea de pescuit ................................................................................ 280



6

11.2.1 Pescuitul în apele interioare ..................................................................... 281 11.2.2 Pescuitul marin .......................................................................................... 281 11.3 Acvacultura ................................................................................................... 281 11.4. Industria ....................................................................................................... 285 11.4.1.Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului 285 11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale ........................................................ 286 11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale ............................................................................................... 286 11.4.3.1. Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC ................................................................................ 286 11.4.3.2. Sprijin în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) conform documentelor de referinţă BREF ........................................................................ 288 11.5 Turismul ........................................................................................................ 301 11.5.1 Potenţialul turistic ..................................................................................... 301 11.5.2 Impactul turismului asupra mediului ....................................................... 305 11.5.3 Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri ..................... 305 11.6 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu ...................................... 305 11.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului .......................... 305 11.6.2. Poluări cu efect transfrontier .................................................................. 314 CAPITOLUL 12. ENERGIA ................................................................. 315 12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului ........................................ 315 12.2. Consumul brut de energie si consumul de energie pe locuitor .............. 317 12.3. Producţia de energie electrică ................................................................... 320 12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului ................ 321 12.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului ................ 322 12.6. Energii neconvenţionale ............................................................................. 324 12.7. Evoluţia energiei în perioada 1995-2009 şi tendinţele generale în următorii ani ........................................................................................................ 329 12.8. Eficienţa energetică în România – costuri şi beneficii ............................. 333 CAPITOLUL 13. TRANSPORTUL ŞI MEDIUL ................................... 337 13.1 Impactul transporturilor asupra mediului .................................................. 337 13.2 Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi .................................................................................................... 337 13.3 Situaţia parcului auto ................................................................................... 338 13.4. Transportul şi dezvoltarea durabilă ........................................................... 339 CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMANIA ............................................................................................ 340 14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului ........................................ 340 14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2009 şi raportate la Garda Naţională de Mediu ............................................................... 341 14.3. Fondul de mediu .......................................................................................... 342 14.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare ............................................... 346 14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare ........................................... 346 14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare ......................................... 349 14.5. Planificarea de mediu ................................................................................. 353 14.6. Integrarea politicii de mediu în alte politici sectoriale ............................. 355 14.7. Dezvoltarea durabilă în România ............................................................... 356



7

CUVÂNT DE DESCHIDERE

Informaţia reprezintă un bun creat de om pentru oameni!

Informaţia în domeniul mediului este cu atât mai importantă cu cât poate crea falii între categorii de populaţie, între ţări sau regiuni, diferenţiindu-i pe cei ce au acces de cei care nu ajung la informaţie şi cunoştinţe, pe cei care sunt pregătiţi să primească informaţia de cei care nu sunt conştienţi de valoarea acesteia.

Elaborarea prezentului Raport Privind Starea Mediului pe anul 2009 la nivelul Regiunii 7 Centru, pleacă de la acest deziderat- informarea exactă a cetăţenilor. Din păcate nu ştim să evaluăm cantitativ lipsa poluării ci doar existenţa ei! Aerul curat, apa nepoluată, solul regenerabil, oamenii sănătoşi sunt practic elemente inestimabile şi la existenţa acestora pot concura o sumă de acţiuni şi activităţi ce se înscriu în conceptul de “dezvoltare durabilă”. Conceptul care a apărut în limbajul curent în ultimii 30 de ani şi a dat naştere la cel puţin trei conferinţe internaţionale, Stockholm -1972, Rio de Janeiro -1992 , Johanesburg -2002, a cristalizat ideea că nu avem dreptul de a reduce şansele de a trăi ale copiilor noştri.

Pentru a prezenta informaţiile din domeniile definite în planurile de acţiune pentru mediu, întreaga lucrare este structurată pe capitole, putând fi uşor reţinute evoluţia calităţii factorilor de mediu în raport cu anii anteriori precum şi estimările viitoare în raport cu dezvoltarea socio-economică a regiunii.

Prin monitorizarea atentă a factorilor de mediu se pot identifica strategii de dezvoltare economică în acord cu capacitatea de suport a mediului natural.

Sarcina protecţiei mediului aparţine întregii societăţi şi se realizează în interesul cetăţenilor. Această sarcină dificilă a protejării mediului nu se poate realiza de instituţii ale statului fără implicarea tuturor cetăţenilor , persoane fizice şi juridice,etc.

ARPM Sibiu ca structură de mediu regională va acţiona prin toate mijloacele prevăzute de lege pe întreaga arie de competenţă, pentru respectarea prevederilor legale în domeniul protecţiei mediului.

Mulţumim colegilor din regiune pentru furnizarea datelor necesare elaborării prezentului raport.

p. CONDUCĂTORUL UNITĂŢII, Constantin CONSTANTINESCU



8

INTRODUCERE

Scurtă descriere a instituţiei

În ianuarie 2004 se înfiinţează Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu, având competenţă teritorială în Regiunea 7 Centru – judeţele: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu. Prin HG nr.1626/2003 ARPM –urile se înfiinţează în fiecare regiune de dezvoltare potrivit Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională a României. APM-urile judeţene cu sediul în judeţele în care se constituie ARPM–uri trec în structura ARPM–ului respective, aceasta fiind prevederea legală din HG nr. 1626/2003 care s-a aplicat şi în cazul APM Sibiu. La 1 iulie 2005 cu titulatura de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu instituţia noastră trece printr-un nou proces de reorganizare, potrivit HG nr. 459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Conform art. 2 al HG nr. 459/2005 Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu este în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu luptă să promoveze în mod democratic dezvoltarea durabila a mediului în regiunea de dezvoltare 7 Centru. Pentru aceasta, A.R.P.M. Sibiu: - Există pentru a asigura cetăţenilor dreptul la un mediu sănătos, garantat de Constituţia României; - Urmăreşte ca toţi factorii economici şi sociali să se conformeze cu: Legea Protecţiei Mediului, Programul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi Strategiile de Dezvoltare Economico - Sociale şi de Mediu; - Respectă toate legile române şi îşi îndeplineşte toate sarcinile stipulate de aceste legi şi de către administraţia centrală; - Face eforturi de realizare a implementării într-un mod sistematic, metodic şi deschis; - Face tot posibilul să reprezinte o sursă de informaţii incontestabilă, publică şi sigură pentru toată lumea şi să transmită activ tendinţele importante de mediu publicului din Regiunea 7 Centru; - Promovează luarea deciziilor în mod democratic, public. Cooperează şi integrează eforturile sale cu ale tuturor celorlalte organizaţii administrative locale, judeţene şi centrale, cu ONG-urile, comunitatea de afaceri, mass-media, atunci când acest lucru se dovedeşte a fi util pentru comunitate, într-o manieră eficientă şi deschisă; - Aplică şi urmăreşte reactualizarea politicii de mediu, în funcţie de noile situaţii care apar; - Susţine şi participă activ la dezvoltarea unui sistem de monitorizare a dinamicii mediului socio - economic şi a componentelor capitalului natural în regiune, inclusiv a calităţii vieţii, aerului, apei şi solului, în concordanţă cu toţi indicatorii de dezvoltare durabilă; - Acţionează pentru afirmarea continuă a valorilor şi importanţei mediului, a principiilor eticii de mediu. Doreşte şi urmăreşte ca fiecare cetăţean al comunităţii să



9

respecte legile în domeniu şi, mai mult decât atât, să manifeste o atitudine proactivă faţă de mediu, ca o consecinţă a unei ierarhii de valori, a unui crez.

Scopul şi obiectivele raportului Prezentul raport are ca scop descrierea stării mediului la nivelul Regiunii 7 Centru şi a evoluţiei în timp a indicatorilor de mediu relevanţi, de asemenea realizează un rezumat al efectului activităţilor socio - economice cu impact semnificativ asupra mediului în anul 2009. Obiectivul principal al Raportului privind starea mediului este de a informa autorităţile publice locale, agenţii economici şi populaţia cu privire la calitatea mediului înconjurător din regiunea noastră. Dintre obiectivele subsidiare ale raportului mai adaugăm crearea unui studiu privind evoluţia stării mediului în Regiunea 7 Centru care să constituie o referinţă tehnică în domeniu. De asemenea, raportul pune la dispoziţie agenţilor economici şi publicului un instrument de comparare a indicatorilor de mediu stabiliţi pentru 2009 cu evoluţii viitoare. Mai menţionăm că raportul se doreşte a fi o sursă acreditată de informare în domeniul calităţii mediului. Cadrul legislativ Ordonanţa de urgenţă nr.195/22.12.2005 (M.Of. nr. 1196/30.12.2005) privind protecţia mediului Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr. 88/31.01.2006) Ordonanţa de urgenţă nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului Ordonanţa de urgenţă nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului Legea nr. 86/10.05.2000 (M.Of. nr. 224/22.05.2000) pentru ratificarea Convenţiei privind accesul liber la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în problemele de mediu, semnată la Aarhus la 25.06.1998 Hotărârea de Guvern nr. 878/28.07.2005 (M.Of. nr. 760/22.08.2005) privind accesul publicului la informaţia privind mediul Ordonanţa de urgenţă nr. 152/10.11.2005 (M.Of. nr. 1078/30.11.2005) privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/05.04.2006 (M.Of. nr. 327/11.04.2006) Legea nr. 655/20.11.2001 (M.Of. nr. 773/04.12.2001) pentru aprobarea OUG nr. 243/28.11.2000 privind protecţia atmosferei (modificată şi completată prin Ordonanţa



10

de urgenţă nr. 12/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului - M.Of. nr. 153/02.03.2007) Lege nr. 107/25.09.1996 (M.Of nr. 244/08.10.1996) Legea apelor modificată şi completată de Lege nr. 310/2004, Lege nr. 112/2006, Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2007, Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2010 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M.Of. nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/18.07.2001 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/06.09.2006 (M.Of. nr. 790/19.09.2006) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/16.06.2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 27/15.01.2007 Legea nr. 360/02.09.2003 (M.Of. nr. 635/05.09.2003) privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase (modificată de Legea nr. 263/05.10.2005 - M.Of. nr. 899/07.10.2005) Ordonanţa de urgenţă nr. 57/20.06.2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (modificată şi completată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M.Of. nr. 787/25.11.2008)



11

REZUMAT EXECUTIV

Pe parcursul anului 2009 nu s-au înregistrat evenimente majore care să afecteze starea de calitate a factorilor de mediu în Regiunea 7 Centru.

Poluarea produsă de emisiile provenite de la S.C. Sometra S.A. Copşa Mică are un impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu din zonă. Natura poluanţilor (SO2, pulberi cu conţinut de metale grele), precum şi acţiunea sinergică a acestora au consecinţe ecologice, manifestând agresiune faţă de om, faună şi floră. Poluarea istorică a solului cu metale grele Pb, Zn, Cd se menţine în zonă, arealul afectat fiind de 3400 ha. Au fost identificate suprafeţe în care concentraţia poluanţilor depăşeste pragul de alertă şi chiar cel de intervenţie, afectând calitatea solului. În pânza freatică din zona Copsa Mică, metalele grele au fost identificate în concentraţii semnificative.

Proiectele, precum şi finanţările asigurate în zona Copşa Mică pentru reconstrucţia ecologică, urmăresc diminuarea efectelor poluării existente în zonă, în paralel fiind impuse SC SOMETRA SA obligaţii pentru reducerea progresivă a emisiilor.

Alte zone cu risc de poluare atmosferică în Regiune sunt: Sebeş, judeţul Alba, cu poluanţii formaldehidă şi pulberi, emise de SC

Kronoşpan Sebeş SA; Zlatna, judeţul Alba, unde emisiile de metale grele şi SO2 s-au diminuat

datorită întreruperii activităţii la SC Apulum SA; Târgu Mureş, judeţul Mureş, cu poluantul amoniac, emis de SC

AZOMUREŞ SA. Pe parcursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri ale indicatorului amoniac.

În Regiunea 7 Centru au fost puse în aplicare următoarele programe de gestionare a calităţii aerului:

PROGRAM INTEGRAT DE GESTIONARE A CALITĂŢII AERULUI în zona Copşa Mică – Mediaş, judeţul Sibiu pentru poluanţii SO2 şi PM10;

PROGRAM INTEGRAT DE GESTIONARE A CALITĂŢII AERULUI în aglomerarea Braşov pentru poluanţii SO2, NOx şi PM10.

Calitatea apelor în anul 2009 la nivelul Regiunii 7 Centru nu a suferit diferenţe semnificative faţă de anul precedent, fiind urmărită prin intermediul indicatorilor statistici de calitate a apei şi evoluţia lor în timp. Calitatea apei potabile furnizate prin sisteme publice nu este încă la nivelul impus de directiva UE privind calitatea apei potabile destinate consumului uman, fiind necesare cheltuieli substanţiale pentru conformare în următorii ani, până la termenele stabilite în urma negocierilor cu Uniunea Europeană. În Regiunea 7 Centru reţelele publice de alimentare cu apă nu sunt încă suficient de extinse, iar reţelele de canalizare şi staţiile de epurare existente sunt vechi, nerealizând parametrii impuşi de legislaţia privind epurarea apelor uzate orăşeneşti; pentru aceasta sunt necesare lucrări costisitoare de modernizare/reabilitare.

Calitatea solurilor este afectată atât din motive antropice, cât şi din cauze naturale. Datorită faptului că majoritatea terenurilor se află în pantă, gradul de erodare este pronunţat, coroborat cu alte fenomene de versanţi (alunecări de teren, izvoare de coastă, vegetaţie tipică excesului de umiditate în zonele izvoarelor de coastă). Toate zonele de exploatare, arealele supuse fenomenelor de alunecare sau de eroziune şi zonele de depozitare a deşeurilor, necesită măsuri nu numai de înlăturare a efectelor distructive produse asupra mediului şi construcţiilor civile, ci şi



12

de stopare a avansării lor pe mari suprafeţe, prin lucrări specifice (consolidări de versanţi, împăduriri, etc.).

Toţi agenţii economici, agricultorii, proprietarii de terenuri sau arendaşii vor trebui să aplice tehnologiile cele mai adecvate pentru a reduce la minim posibilele influenţe negative asupra mediului, să gestioneze cât mai bine posibilităţile agropedologice de care dispune fiecare judeţ în scopul asigurării unei protecţii cât mai bune a solului. Se impune conştientizarea publicului şi a autorităţilor locale că lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt o necesitate pentru a preveni dezastre naturale (alunecări de teren, inundaţii, etc).

Pentru un mediu curat şi sănătos este nevoie de un management corect şi eficient al deşeurilor, generarea deşeurilor fiind urmare a oricărei activităţi umane fie ele industriale sau casnice. Problematica deşeurilor trebuie urmărită într-un mod conştient, schimbarea mentalităţii factorilor responsabili şi a populaţiei este o prioritate în activitatea de gestionare a deşeurilor. Deficienţele organizatorice (lipsa sau organizarea rudimentară a serviciilor de salubritate în mediul rural), precum şi folosirea unor instalaţii/tehnologii de eliminare neadecvată unei gestiuni ecologice, fac ca această activitate să aibă un impact negativ asupra mediului şi să constituie un risc pentru sănătatea publică.

În anul 2009 nu a crescut numărul surselor de presiune asupra mediului, iar în acest context nu au apărut noi zone afectate de practicarea unei agriculturi necontrolate la nivelul regiunii. Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” ce are ca obiectiv general acordarea de sprijin României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE, vizează şi investiţii în aproximativ 86 zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, localizate în 10 bazine hidrografice. Acesta include şi localităţile Gorneşti şi Crăieşti din judeţul Mureş.

Menţionăm măsurile întreprinse pentru utilizarea durabilă a solului prin realizarea unor producţii optime fără efecte negative asupra echilibrului ecologic şi în general asupra durabilităţii mediului.

Politicile de mediu stabilite la nivel naţional sunt concretizate în regiunea noastră prin implementarea cadrului legislativ naţional şi accesarea fondurilor europene şi naţionale.

În Regiunea 7 Centru s-a planificat, pentru 2009, să se realizeze investiţii în domeniul mediului în valoare de 252.714,98 mii lei şi s-a reuşit să se realizeze investiţii de în valoare 313.138,02 mii lei. În judeţele regiunii s-au derulat 77 proiecte de mediu care au accesat fonduri naţionale şi 124 proiecte de mediu care au accesat fonduri europene.

Toate demersurile legislative şi de sprijin financiar care s-au demarat în regiunea noastră sunt menite să ofere posibilitatea unei dezvoltări durabile şi atingerea ţintelor regionale şi naţionale pe linie de mediu.



13

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

1.1. Date generale Regiunea este situată în zona centrală a României, în interiorul marii curburi a

Munţilor Carpaţi, pe cursurile superioare şi mijlocii ale Mureşului şi Oltului, fiind străbătută de meridianul 250 longitudine estică şi paralela 460 latitudine nordică. Regiunea 7 Centru cuprinde 6 judeţe, Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

Prin poziţia sa centrală realizează conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni,

înregistrându-se distanţe aproximativ egale din zona ei centrală până la punctele de trecere ale frontierelor.

În nord se învecinează cu regiunea 6 Nord-Vest, la nord-est cu regiunea 1 Nord-Est, la est cu regiunea 2 Sud-Est, la sud cu regiunea 3 Sud şi regiunea 4 Sud-Vest, la vest cu regiunea 5 Vest.

Suprafaţa Regiunii este de aproximativ 34100 kmp, ceea ce reprezintă 14,3% din suprafaţa ţării. Ca suprafaţă, depăşeşte unele ţări europene, spre exemplu: Albania, Luxemburgul, Macedonia, Slovenia şi Republica Moldova.

Relieful este foarte variat, predominant muntos, cu ridicat potenţial turistic şi de dezvoltare a zootehniei dar şi cu suprafeţe întinse de platou şi luncă propice culturilor agricole. Zona montană se întinde pe 47% din suprafaţa Regiunii Centru, ocupând părţile de est, sud şi vest ale regiunii.

Tabelul 1.1.1 - Principalele altitudini muntoase din Regiunea Centru

Denumirea vârfului muntos Altitudinea vârfului (m) Moldoveanu 2544 Negoiu 2535 Omu 2505

Sursa: Anuarul statistic al României



14

M-ţii Bucegi

Datorită înălţimii şi masivităţii lor, Carpaţii Meridionali au fost supranumiţi "Alpii Transilvaniei". Ocupând aproape în întregime teritoriul judeţelor Harghita şi Covasna şi părţi însemnate din judeţele Mureş şi Braşov, Carpaţii Orientali au altitudini medii şi o geneză diversă. Munţii Apuseni, ocupând jumătatea de N - V a judeţului Alba, au altitudini reduse (înalţimea maximă, de 1849 m, este atinsă în vf. Curcubata Mare din Munţii Bihor, la limita cu Regiunea N- V).

O caracteristică a Carpaţilor Orientali şi a Munţilor Apuseni este prezenţa unor

depresiuni intramontane bine individualizate. Astfel, în Carpaţii Orientali întâlnim depresiunile Borsec, Giurgeu, Ciuc şi întinsa depresiune a Braşovului, iar în Munţii Apuseni, depresiunile Zlatna, Abrud şi Câmpeni. Pasurile şi trecătorile relativ numeroase din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni contribuie la aspectul puternic fragmentat al acestor munţi, facilitând în acelaşi timp legăturile între aşezările de pe versanţii opuşi.

Cheile Zărneştiului



15

Zona colinară cuprinde Podişul Târnavelor în întregime şi partea de est a Câmpiei înalte a Transilvaniei. În zona de contact între regiunea montană şi cea colinară se găsesc depresiunile Făgăraşului şi Sibiului în partea de sud, Culoarul Alba Iulia - Turda în partea de vest şi dealurile subcarpatice şi depresiunile Praid, Odorhei, Homoroade şi Cristuru Secuiesc în partea de est.

Tabelul 1.1.2. -Altitudinea medie a principalelor localităţi

Judeţ Localitate Altitudine medie (m) Alba Alba Iulia 235

Braşov Braşov 625 Făgăraş 430 Covasna Sfântu Gheorghe 555 Harghita Miercurea Ciuc 665

Mureş Tg. Mureş 330 Sighişoara 375

Sibiu Sibiu 415 Mediaş 285 Sursa: Anuarul statistic al României Regiunea 7 Centru are o reţea hidrografică bogată, fiind formată din cursurile

superioare şi mijlocii ale Mureşului şi Oltului şi din afluenţii acestora, dintre care cei mai importanţi sunt: Târnavele, Sebeşul, Cugirul, Arieşul, Ampoiul (afluenţi ai Mureşului), Râul Negru, Bârsa, Cibinul (afluenţi ai Oltului).

Lacurile naturale sunt diverse ca geneză, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Munţii Făgăraş, lacul vulcanic Sf. Ana din Munţii Harghita şi Lacul Roşu format prin bararea naturală a cursului râului Bicaz.

Tabelul 1.1.3. – Principalele lacuri naturale din Regiunea Centru

Tipul lacului natural Denumirea

lacului natural Judeţul Suprafaţa

(ha) Volum

(mil. m3) Lacuri în circuri glaciare Bâlea Sibiu 4.7 0.2 Lacuri în cratere vulcanice Sfânta Ana Harghita 22.0 0.6 Lacuri în depresiuni carstice Iezerul Ighiu Alba 5.3 0.2 Lacuri de baraj natural Lacul Roşu Harghita 12.6 0.7

Sursa: Anuarul statistic al României Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe râurile Olt şi

Sebeş, lacurile sărate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului şi Sovata (L. Ursu) şi iazurile piscicole din Câmpia Transilvaniei.

Adâncimea pânzei freatice variază, funcţie de poziţia geografică, între 4-26m.



16

Aspecte meteorologice

Temperatura ambientală. Precipitaţii atmosferice

Clima din Regiunea 7 Centru este temperat-continentală, variind în funcţie de altitudine. În depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se înregistrează frecvent inversiuni de temperatură, aerul rece putând staţiona aici perioade îndelungate.

Localitatea Joseni (jud Harghita) este cunoscută drept polul frigului din România, iar cea mai scăzută temperatură din ţară s-a înregistrat tot în Regiunea Centru, în localitatea Bod (-38,5°C). Precipitaţiile

anuale însumează 550 l/mp în zonele depresionare din vestul regiunii, ajungând la 1200 l/mp pe crestele cele mai înalte ale Carpaţilor, cantitatea cea mai mare de precipitaţii căzute înregistrându-se în lunile iunie şi mai.

Datele meteorologice pe anul 2009 din Regiunea 7 Centru sunt prezentate în

tabelul 1.1.4.



17

Tabelul 1.1.4. – Datele meteorologice înregistrate la principalele staţii meteo din Regiunea 7 Centru

Staţia meteo

Temp medie anuală

(°C)

Temp.max. anuală

(°C) (data de

producere)

Temp.min. anuală

(°C) (data de

producere)

Cantitate anuală de precip.

(l/m2)

Nebulozitatea medie anuală

(zecimi)

Presiune atm. medie anuală

(mb)

Viteza medie vânt anuală

(m/s)

Judeţul AlbaCâmpeni 6.9 31.4/29.VIII -21.0/21.XII 743.8 - 943.2 - Roşia Montana 6.9 26.5/15.VII -18.4/21.XII 816.2 5.8 879.8 3.3 Alba Iulia 11.1 34.0/3.VIII -15.4/21.XII 484.7 6.2 987.0 1.3 Sebeş Alba 10.7 34.5/3.VIII -15.7/4.I 485.8 - 984.9 2.5

Judeţul BraşovFăgăraş 9.1 33.1/18.VII -21.0//4.I 651.5 6.3 965.1 1.9 Braşov 8.7 32.4/25.VII -24.2/4.I 669.7 6.2 952.8 2.2 Predeal 6.1 24.8/25.VII -17.7/4.I 1086.3 6.1 891.0 1.0 Fundata 5.8 27.4/24.VII -17.6/21.XII 1068.5 6.6 861.7 2.7

Judeţul Covasna Baraolt 8.7 32.6/23.VII -21.5/4.I 678.4 - 957.1 - Tg.Secuiesc 8.2 32.6/25.VII -25.2/4.I 494.8 6.2 948.8 1.7 Sf.Gheorghe 8.5 33.0/25.VII -21.0/4.I 526.1 6.0 954.1 1.4 Lăcăuţi 2.5 22.8/23.VII -19.8/21.XII 761.1 6.6 817.0 4.6 Întorsura Buzăului

7.3 31.4/25.VII -30.5/5.I 572.6 5.7 935.3 1.4

Judeţul Harghita Topliţa 6.9 33.5/4.VIII -23.5/4.I 583.3 - 935.9 1.6 Joseni 6.7 30.2/23.VII -27.4/4.I 542.5 6.5 928.6 1.2 Bucin 5.1 25.7/18.VII -18.7/4.I 942.2 6.8 871.3 1.2 Miercurea Ciuc 6.7 30.8/25.VII -25.8/22.XII 589.3 6.1 938.1 1.8 Odorheiu Secuiesc 9.4 32.7/25.VII -18.6/4.I 562.4 - 953.8 1.6

Judeţul Mureş Batos 10.3 33.2/4.VIII -16.6/4.I 570.6 - 962.5 1.6 Sarmasu 10.5 32.8/23.VII -16.0/4.I,21.XII 518.4 6.2 968.4 1.1 Tg.Mureş 10.5 33.9/18.VII -17.5/4.I 542.3 5.7 978.9 1.7 Târmăveni 10.2 31.4/3.VIII -13.8/10.I 549.2 6.1 953.7 3.3

Judeţul Sibiu Dumbrăveni 9.4 34.4/3.VIII -20.8/4.I 648.4 5.9 977.4 1.6



18

Staţia meteo

Temp medie anuală

(°C)

Temp.max. anuală

(°C) (data de

producere)

Temp.min. anuală

(°C) (data de

producere)

Cantitate anuală de precip.

(l/m2)

Nebulozitatea medie anuală

(zecimi)

Presiune atm. medie anuală

(mb)

Viteza medie vânt anuală

(m/s)

Sibiu 10.3 32.8/3.VIII -19.8/21.XII 643.7 5.9 962.5 2.1 Păltiniş 3.9 - - - - 851.6 1.3 Boiţa 10.2 31.7/3.VIII -18.7/4.I 850.1 5.7 954.9 -

Bâlea Lac 1.3 20.5/24.VII -22.0/17.II 1446.7 - 796.4 - Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie



19

1.2. Resurse naturale

Resursele naturale sunt, din punct de vedere al duratei de regenerare: - resurse naturale neregenerabile (combustibilii fosili şi mineralele) - resurse naturale regenerabile (pădurile şi resursele hidroenergetice)

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile Resursele naturale ale subsolului: Zăcămintele de gaz metan

Cea mai importantă resursă a subsolului Regiunii 7 Centru o constituie zăcămintele

de gaz metan, descoperite la Sărmăşel în 1907, în urma unui foraj de exploatare a unor presupuse săruri de potasiu. În urma acestei descoperiri au fost întreprinse lucrări geologice de prospectare şi exploatare a zăcămintelor de gaz şi s-a trecut, începând din 1913, la exploatarea lor. După 1944, lucrările geologice au cunoscut o amploare deosebită, ducând la descoperirea de noi structuri productive şi la punerea lor în exploatare.

Cele mai mari zăcăminte de gaz metan din România se găsesc în această zonă a ţării la Nadeş, Zaul de Câmpie, Bogata, Şaroş, Sângiorgiu de Câmpie, Seleuş, Zău-Şăulia, Mădăraş, Sărmăşel, Cetatea de Baltă-Tăuni, Porumbenii Mari, Avrameşti, Mugeni, Podişul Târnavelor, etc. De menţionat este faptul că gazul metan din această regiune este cel mai curat gaz natural din lume, fiind alcătuit aproape exclusiv din gaze uscate.

Gazele sunt compuse în general, în proporţie de cca. 99% din metan (proporţia metanului variază, de regulă, între 95 şi 99,7%); alături de metan, în proporţii neînsemnate, se găsesc şi alte hidrocarburi (etan, propan, butan).

Zăcămintele metalifere neferoase Între resursele naturale cele mai importante care se află pe teritoriul regiunii, în

zăcământ, sau se exploatează la suprafaţă, sunt cele neferoase auro-argintifere (Zlatna, Baia de Arieş, Almaşu Mare, Roşia Montana), cuprifere (Bucium, Almaş, Roşia Poieni, Techereu, Bălan) şi minereuri de mercur (Izvorul Ampoiului, Mădăraş, Sântimbru).

Zăcămintele nemetalifere Între resursele subsolului, un loc important îl ocupă şi rocile nemetalifere utile, de

diferite categorii (vulcanice, sedimentare, detritice etc.), prezente în rezerve considerabile. Zona eruptivă montană este dominată de andezit (cariere industriale la Stânceni în Defileul Mureşului şi lângă Sovata la Ilieşti, şi pe valea Oltului) şi zăcăminte de lignit în zonele Căpeni-Baraolt, Racoş-Sud. În zona deluroasă din Subcarpaţii interni, Podişul Târnavelor, Câmpia Transilvaniei predomină depozitele sedimentare de nisipuri, marne, argile.

Depozitele imense de nisipuri, de vârstă neogenă (miocenă şi pliocenă), de regulă sunt consolidate în straturi de diferite grosimi, utilizabile la prepararea unor materiale de construcţii (mortare la zidărie, straturi filtrante la drumuri etc.), iar unele varietăţi cuarţoase la fabricarea sticlei (de exemplu depozitul de nisip cuarţos de lângă Sovata).



20

Marnele, existente de asemenea în rezerve apreciabile, nu sunt valorificate suficient,

deşi unele varietăţi s-ar putea preta la fabricarea cimentului. Argilele – inclusiv lutul de coastă şi de terasă - la fel foarte răspândite, au o utilizare

mai largă la fabricarea materialelor de construcţii ceramice (cărămizi, ţigle etc.), atât în unităţi industriale mari, cât şi în cărămidăriile rurale, foarte frecvente.

Dintre cele mai importante din ţară sunt şi exploatările de materiale de construcţie, cum ar fi cele de bazalt de la Topliţa, Gălăutaş, Recaş; andezit (Suseni, Vlahiţa, Tuşnad, Bixad, Micfalău, Malnaş-Băi); calcare (Lazarea, Voşlobeni, Sandominic, Vârghis, Întorsura Buzăului, Recaş, Căciulata, Şinca Nouă, Codlea, Bran, Moeciu, Râşnov, Cristian, Târlungeni, Braşov, Abrud, Galda de Sus); travertin (Bilbor); gresie (Sânzieni); şisturi cristaline pe văile Sadului şi Lotrioarei , cristale marmoreene la Porumbacul de Sus şi Arpaşul de Jos, Sohodol, argile şi argile refractare (Alba Iulia, Ucea, Făgăraş, Codlea, Cristian, Feldioara, Bodoc) precum şi pietrişuri şi nisipuri din albiile principalelor râuri.

Zăcămintele de cărbune În zona nord-vestică a judeţului Covasna sunt exploatate, prin lucrări miniere de

suprafaţă şi în subteran, în cadrul perimetrelor miniere Căpeni –Baraolt şi Racoş –Sud. Din motive tehnice sau economice o parte din sectoarele miniere au fost închise, în prezent, continuându-se exploatarea în următoarele sectoare: mina Baraolt, cariera Bodoş şi cariera Racoş – Sud.

Zăcăminte de cărbune mai întălnim şi la: Borsec, Jalotca, Codlea, Cristian, Vârghiş. Zăcămintele de sare Sarea (NaCl) este o altă resursă prezentă în cantităţi considerabile. Principalul

zăcământ de sare este cel de la Jabeniţa, comuna Solovăstru considerat a fi cel mai mare din Transilvania. Masivul de sare este situat în partea de est a depresiunii Transilvaniei. Sarea are un conţinut de 95-99% NaCl, volumul rezervelor geologice de prognoză se estimează la 77 mlrd tone. Alte zăcăminte de sare întâlnim la Sovata, Bazna, Praid, Ocna Mureş, Ocna Sibiului şi Miercurea Sibiului.

Substanţele minerale terapeutice Sub această denumire se înţelege întreaga gamă de substanţe minerale utilizate în

cura balneară, direct sau prin realizarea unor concentraţii, precum şi apele şi gazele îmbuteliate, în scop alimentar sau curativ.

Regiunea 7 Centru dispune de o gamă variată de astfel de substanţe ce cuprind ape minerale, ape de zăcământ, lacuri sărate, nămoluri sapropelice, gaze mofetice etc.

Pe lângă resursele miniere şi rezervele de roci utile, în zona internă a Carpaţilor de curbură o importanţă deosebită prezintă manifestările postvulcanice care se fac simţite prin bogate emanaţii de CO2 şi prin prezenţa unor degajări de gaze sulfuroase de arsen. Existenţa bogatelor emanaţii de CO2 a favorizat formarea izvoarelor carbogazoase care au o compoziţie chimică foarte variată şi cu efecte terapeutice deosebit de importante.



21

Pădure

Izvoarele de ape minerale carbogazoase de la Borsec, Bilbor, Tuşnad, Harghita-Băi, Homorod, Sâncrăieni, Biborţeni, Covasna, Bodoc, Malnaş, Vâlcele, Bixad, Băile Balvanyos, Zizin, Rotbav, Rupea, Racoş şi cele clorosodice bromurate şi iodurate de la Ideciul de Jos, Stânceni, Sângiorgiu de Mureş, Sovata, Bazna, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului şi Ocna Mureş sunt utilizate pentru consum şi în scopuri terapeutice. Zăcământul, recent pus în exploatare pentru staţia de îmbuteliere a apei minerale, situat pe valea pârâului Mermezeu, afluent de dreapta al Mureşului se caracterizează prin ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, carbogazoase.

1.2.2. Resurse naturale regenerabile Păduri, terenuri agricole

Ţinând seama că 36,65% din suprafaţa regiunii este acoperită cu păduri, o resursă însemnată o constituie lemnul de fag, molid şi brad din pădurile montane şi lemnul de gorun şi stejar, întâlnit în pădurile mici din zonele de podiş şi de deal.

Pădurile reprezintă sisteme biologice productive care furnizează materia primă necesară industriei lemnului, constituind totodată o importantă sursă de energie. Regiunea 7 Centru constituie una din principalele zone de aprovizionare cu lemn din ţară.

Vegetaţia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune de animale sălbatice pentru vânat.

Suprafaţa agricolă a Regiunii Centru este de 1926140 ha reprezentând 56,48% din suprafaţa totală a regiunii şi 13,07 % din suprafaţa agricolă a României. După modul de folosinţă, structura suprafeţei agricole se prezintă astfel: arabil 39,60%, păşuni 34,46 %, fâneţe 24,77 %, vii şi pepiniere viticole 0,47%, livezi şi pepiniere pomicole 0,70%.

Creşterea animalelor este relativ bine dezvoltată în toate judeţele regiunii, în zona montană constituind principala activitate agricolă. Creşterea oilor, activitate tradiţională a locuitorilor din Munţii Cindrelului, Munţii Sebeşului şi zona Branului, se află în uşor declin în ultimul deceniu din cauza dificultăţilor privind valorificarea producţiei. Judeţele Mureş şi Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureşul având şi un puternic sector de creştere a porcinelor şi păsărilor.

Resursele de apă



22

Cea mai importantă resursă regenerabilă o constituie apa de suprafaţă şi subterană, utilizată în scop potabil, tehnologic, pentru producerea energiei electrice şi pentru irigaţii şi piscicultură

Reţeaua hidrografică este bogată, fiind formată din cursurile superioare şi mijlocii ale Mureşului şi Oltului şi din afluenţii acestora, dintre care îi menţionăm pe cei mai importanţi: Târnavele, Sebeşul, Cugirul, Arieşul, Ampoiul (afluenţi ai Mureşului), Râul Negru, Bârsa, Cibinul (afluenţi ai Oltului). Lacurile naturale sunt diverse ca geneză, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Munţii Făgăraş, lacul vulcanic Sf. Ana din Munţii Harghita, şi Lacul Roşu format prin bararea naturală a cursului râului Bicaz. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe râurile Olt şi Sebeş, lacurile sărate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului şi Sovata (L. Ursu) şi iazurile piscicole din Câmpia Transilvaniei.

Sunt de menţionat resursele energetice ale Mureşului, Oltului, Lotrului şi Sebeşului. Potenţialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat în principal pe

cursul râurilor Sebeş şi Olt. 1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială Date demografice

Populaţia Regiunii 7 Centru este de 2525650 locuitori, dintre care 1496338 locuiesc în mediu urban şi 1029312 locuiesc în mediul rural.

Tabelul 1.3.1. – Numărul de locuitori din Regiunea 7 Centru

Judeţ / Regiune Populaţia totală stabilă

(nr. persoane)

Populaţia urbană (nr. persoane)

Populaţia mediul rural

(nr. persoane) Alba 373755 212944 160811 Braşov 597439 440312 157127 Covasna 222710 111407 111303 Harghita 325345 143234 182111 Mureş 581267 303421 277846 Sibiu 425134 285020 140114 Regiunea 7 Centru 2525650 1496338 1029312 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Majoritatea oraşelor au un număr mai mic de 20000 locuitori, o situaţie

asemănătoare înregistrându-se şi la nivelul ţării. Un singur oraş – Braşovul – are populaţia de peste 200 000 locuitori, fiind aglomerare urbana conform Ordinului M.A.P.M. nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, iar două au între 100 000 şi 200 000 locuitori.



23

Procesul de urbanizare

Oraşul este “un organism legat de spaţiul geografic înlăuntrul căruia el îndeplineşte o funcţie precisă: concentrează, transformă, redistribuie bunuri materiale şi spirituale”, conform geografului V. Mihăilescu.

Evoluţia teritorială a oraşului creează dezechilibre socio – economice de mare amploare asupra teritoriului şi a calităţii vieţii:

• Se ocupă terenurile agricole • Se defrişază pădurile • Construcţiile influenţează topoclimatul oraşelor • Poluarea produce discomfort fizic şi psihic locuitorilor

Urbanizarea este un fenomen istoric complex legat de dezvoltarea societăţii umane. Ponderea populaţiei din mediul urban este de 59,82 %, Regiunea 7 Centru situându-

se printre regiunile cele mai urbanizate ale României. Judeţele cu cele mai ridicate ponderi ale populaţiei urbane sunt Braşovul (74,6%) şi Sibiul (67,5%), populaţia rurală fiind majoritară într-un singur judeţ – Harghita (55,8%).

Organizare administrativ teritorială

Regiunea 7 Centru cuprinde un număr de 57 oraşe (din care 20 municipii), 357 comune şi 1788 sate, ocupând primul loc în privinţa numărului de localităţi urbane. Tabelul 1.3.2. – Organizarea administrativă

Judeţ Suprafaţă (km2)

Număr oraşe şi

municipii

Număr comune

Număr sate

Alba 6242 11 67 656

Populația în mediul urban

59%

Populația în mediul rural

41%



24

Braşov 5363,1 10 48 149 Covasna 3705 5 40 122 Harghita 6639 9 58 235 Mureş 6714 11 91 464 Sibiu 5432 11 53 162 Regiunea 7 Centru 34095,1 57 357 1788

Sursa: Institutul Naţional de Statistică 1.4. Tendinţe socio-economice în Regiunea 7 Centru Diversitatea naturală şi culturală

În regiunea noastră, conform Institutul Naţional de Statistică, avem 49% din populaţie de sex masculin şi 51% populaţie de sex feminin. În mediul urban avem 48% populaţie de sex masculin şi 52% populaţie de sex feminin, iar în mediul rural avem populaţie de 50% sex masculin şi 50% populaţie de sex feminin.

Dacă ne referim la repartiţia pe grupe de vârstă populaţia preponderentă este între 15 şi 59 de ani, populaţia tânără reprezintă 15 % din totalul populaţiei şi vârsnicii 19% din populaţie.

15%

66%

19%

Populața pe grupe de vârste0 ‐ 14 ani 15 ‐ 59 ani peste 60 de ani

În Regiunea 7 Centru exită o diversitate culturală deosebită atât din punct de vedere

etnic cât şi religios. Trebuie menţionat faptul că în Regiunea 7 Centru sunt foarte multe elemente de

patrimoniu cultural naţional dintre care menţionăm cetăţile Sighişoara, Sibiu, Braşov şi Alba Iulia, dintre care primele două sunt mai bine conservate.

Un element specific, care prezintă una din caracteristicile zonei este prezenţa bisericilor fortificate din satele săseşti, dintre acestea enumerăm Prejmer, Hărman, Viscri,



25

Hoghiz, Biertan şi Valea Viilor (ambele monumente fiind incluse pe lista UNESCO), Nocrich, Miercurea Sibiului. Deasemenea nu trebuie uitate castelele fortificate, dintre cele mai reprezentative putând enumera castelul de la Criş (jud. Mureş), Câlnic (jud. Alba), Iernut (jud. Mureş) precum şi multe reşedinţe ale unor mici nobili de ţară din judeţele Covasna şi Harghita. Densitate populaţională

În Regiunea 7 Centru o densitate populaţională mai mare se găseşte în judeţul Braşov - 111,4 locuitori/kmp şi în judeţul Mureş - 86,5 locuitori/kmp, celelalte judeţe din regiune având o densitate populaţională similară. Tabelul 1.4.1. – Densitatea medie a populaţei pe judeţe Judeţ / Regiune

Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Regiunea 7 Centru

Densitatea medie a populatiei (loc./kmp)

59,88

111,4

60,11

49

86,5

63,32

74

0

20

40

60

80

100

120

Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

Densitatea medie a populatiei (loc./kmp)

Relansare economică/criză economică

Regiunea 7 Centru produce peste 12% din produsul intern brut pe total economie. Agricultura acestei regiuni are cea mai scăzută pondere comparativ cu celelalte regiuni, contribuind cu aproximativ 12% la realizarea produsului intern brut regional. În această regiune, industria are un rol semnificativ generând peste 30% din PIB-ul regiunii, ceea ce



26

reprezintă cel mai înalt nivel, mult peste media naţională (circa 25%). Principalele activităţi industriale dezvoltate în regiune sunt: construcţii de maşini, industria chimică, industria alimentară, confecţii textile, încălţăminte, ciorapi, producţia de mobilă, porţelan, sticlă, maşini unelte şi aparatură casnică, exploatări miniere, instrumente muzicale, etc. Construcţiile au o pondere de aproximativ 5%. În ceea ce priveşte sectorul serviciilor acesta contribuie cu circa 43% la realizarea produsului intern brut regional. Este de remarcat ponderea mare pe care o au, în această regiune, serviciile din categoria „hoteluri şi restaurante”, peste 2,5% din PIB, cunoscut fiind potenţialul turistic al regiunii. Deasemenea serviciile din categoria „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” au o pondere importantă, de circa 12%. În această regiune este de evidenţiat şi contribuţia sectorului financiar-bancar şi de asigurări care reprezintă aproximativ 2% din PIB.

Populaţia ocupată, care deţine 12% din totalul ocupării, a fost în continuă scădere la nivel de regiune şi în majoritatea judeţelor componente, urmare a restructurărilor industriale din regiune, dar în uşoară revenire începând cu anul 2005.

Pe activităţi, ponderea ocupării din agricultură reprezintă 26,7%, industria şi construcţiile deţin 34%, iar serviciile 39,3% (serviciile comerciale 24,9% şi serviciile sociale 14,4%) peste media la nivel naţional (39,1%). Braşovul şi Sibiul deţin cele mai mari ponderi ale ocupării din industrie şi construcţii (38%). Sursa: Ministerul Finanţelor Publice - Comisia Naţională de Prognoză Fluxuri comerciale

Volumul total al comerţului internaţional al României, în anul 2009, a scăzut cu 25,2% faţă de anul 2008, exportul înregistrând o scădere de 13,7%, iar importul o scădere de 32,1%.

Exportul FOB al României, în anul 2009, a fost de 29.116,3 milioane euro, cu 4,608,3 milioane euro mai mic decât în anul precedent, când s-a cifrat la 33.724,6 milioane euro.

Importul CIF al României realizat în anul 2009, a fost de 38.896,9 milioane euro, cu 18.343,4 milioane euro mai mic decât în anul 2008, cand s-a cifrat la 57.240,3 milioane euro. Sursa: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediul de Afaceri

În ceea ce priveşte comerţul exterior al Regiunii 7 Centru, în anul 2006, cu dinamici preliminat la circa 28% atât la exporturi cât şi la importul de bunuri, susţin creşterea ponderii acestora în total economie de la 10,9% în 2005 la 11,9% în 2006 la exporturi şi de la 11,5% în 2005 la 12,2% în 2006 la importuri, fiind al doilea ca mărime după regiunea Bucureşti. Sursa: Ministerul Finanţelor Publice - Comisia Naţională de Prognoză



27

CAPITOLUL 2. ATMOSFERA 2.1 Emisii de poluanţi atmosferici

Pentru promovarea managementului de mediu şi armonizării legislaţiei naţionale cu directivele UE, a fost necesară o Strategie Naţională pentru Mediu. Prin Strategia Naţională pentru Mediu se intenţionează, pe de o parte, să se atingă un echilibru ecologic la nivel naţional, iar pe de altă parte, să se îndeplinească standardele de mediu cerute prin prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale semnate de către România. Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei descrie situaţia prezentă precum şi măsurile ce trebuie îndeplinite în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Atmosferei. Scopul principal al acestei Strategii este menţinerea calităţii aerului în zonele unde aceasta este bună şi îmbunătăţirea calităţii acolo unde calitatea aerului nu corespunde standardelor. Pe cât posibil se doreşte asigurarea unei bune calităţi a aerului în toate zonele şi menţinerea parametrilor de calitate în limita valorilor limită corespunzătoare legislaţiei Uniunii Europene.

Aerul constituie factorul de mediu care se află întotdeauna în ambianţa omului şi de aceea prezenţa impurităţilor în aer, sub formă de pulberi, aerosoli sau gaze, permit pătrunderea continuă în căile respiratorii, determinând astfel diferite efecte asupra sănătăţii umane. Sursele antropice de emisie cu potenţial semnificativ sunt amplasate în municipii şi oraşe, unde se emit în atmosferă gaze cu conţinut de dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac şi pulberi cu conţinut de metale, provenite din arderile de combustibili la agenţii economici şi populaţie, din procesele tehnologice şi din traficul rutier. În comune şi sate, sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativă, principalele surse de emisii poluante fiind constituite de unităţile de producere a energiei termice de mică capacitate, majoritatea locuinţelor utilizând surse individuale de încălzire. Pe cât posibil se doreşte asigurarea unei bune calităţi a aerului în toate zonele şi menţinerea parametrilor de calitate în limita valorilor limită corespunzătoare legislaţiei Uniunii Europene. În cazurile în care nu s-au atins obiectivele privind calitatea aerului înconjurător stabilite, statele membre trebuie să acţioneze astfel încât să se conformeze valorilor limită şi nivelurilor critice, iar acolo unde este posibil, să se atingă valorile-ţintă şi obiectivele pe termen lung.

Acest capitol cuprinde o abordare sectorială conform Directivelor Europene privind aquis-ul comunitar în domeniul calităţii aerului:

Directiva 2001/ 81/ CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici - transpusă în legislaţia românească prin HG 1856/ 2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici

Directiva Consiliului 96/ 62/ CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi a Directivelor fiice - Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurător şi Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon - transpusă în legislaţia românească prin Ordinul MAPM nr. 592/ 2002 şi Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2004/ 107/ CE privind arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător - transpusă în legislaţia românească prin Ordinul MMGA nr. 448/ 2007.



28

2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant (SO2, NOx şi NH3)

Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi amoniac, provenite în special din arderea combustibililor fosili, de la spălarea combustibililor solizi, din reacţii chimice şi din transport, sunt principalele surse de acidifiere. Din emisiile de substanţe poluante o mare parte poate persista în aer câteva zile, plutind în atmosferă şi astfel pot fi transportate la sute de kilometri, unde devin, prin conversie chimică, acizi (sulfuric sau nitric), pentru ca apoi să se întoarcă pe pământ sub formă de ploi acide, care reprezintă o problema ecologică majoră în zilele noastre. Prin precipitaţii, poluanţii se depun pe sol, pe vegetaţie sau intră în compoziţia apei. Acest proces interferă cu ecosistemele, conducând la cunoscuta problematică a “acidifierii”, care are impact îndeosebi asupra vegetaţiei şi a apelor de suprafaţă. Emisiile industriale au fost învinuite ca fiind cauza majoră a formării ploii acide. S-a încercat prin toate mijloacele stoparea acestui fenomen, care are consecinţe multiple.

Dintre consecinţele cele mai importante care afectează mediul înconjurător sunt: Ceaţa acidă Ploaia acidă Particule acide

Prin acidifiere, suprafaţa pământului suferă continuu o creştere a acidităţii ducând la degradarea solului, a apelor de suprafaţă şi subterane precum şi la deteriorarea ecosistemelor aferente. Între interacţiunile sale dăunătoare se numără: coroziunea clădirilor, statuilor, şoselelor, podurilor, distrugerea culturilor agricole şi a plantaţiilor forestiere, ameninţarea speciilor de animale terestre dar şi acvatice, deoarece puţine specii pot rezista unor astfel de condiţii, deci în general distrugerea ecosistemelor. Problema poluării acide îşi are începuturile în timpul revoluţiei industriale, şi efectele acesteia continuă să crească din ce în ce mai mult. Efectele distructive ale ploii acide au crescut mai mult în ultimele decenii. Studiile publicate în 1996 sugerează faptul că pădurile şi solul forestier sunt cu mult mai afectate de ploaia acidă decât se credea prin anii ’80, şi redresarea efectelor este foarte lentă. Păduri întregi au dispărut din cauza ploilor acide. În lumina acestor informaţii, mulţi cercetători cred că amendamentele din 1990 în vederea reducerii poluării şi a purificări aerului, nu vor fi suficiente pentru a proteja lacurile şi solurile forestiere de viitoarele ploi acide.

2.1.1.1.Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii şi căile respiratorii. Dioxidul de sulf produce rapid efecte respiratorii, de obicei în cursul primelor câteva minute de expunere. Cotele cele mai ridicate de SO2 emis în atmosferă rezultă din arderile din industria energetică, la care se adaugă transportul rutier, restul emisiilor provenind din instalaţiile de ardere neindustriale şi din arderi în industria de prelucrare.



29

Tabel 2.1.1.1. Emisii (SO2)

(t/an)

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007 2008 2009 Total Regiune 90682 127682 68858,85 60039,93 27657,59 19016,91 43850,55 38616,52 7858,64

Alba 16176 19903 13266 478,34 435,02 592,84 771,04 553,82 850,63 Braşov 1433,96 1128,82 38431,90 34751,19 8861,99 14221,6 5 9614,97 9222,24 4004,13

Covasna 780 670 690 760 750 994,13 587,76 1066,38 1220,50 Harghita 3167,06 35259,17 1317,345 8050,400 2040,377 4414,637 2255,775 2018,65 735,80 Mureş 870 656 1723 1898 1261 1407 1032 637,55 172,82 Sibiu 68255 70065 13430,6 14102 14309,2 11608,3 29589 25117,88 874,76

Emisii Total Regiune

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

t/an

(SO2)

Grafic 2.1.1.1.

Analizând graficul cu evoluţia emisiilor anuale de SO2 se constată o creştere a acestora în anul 2007. Pe lângă emisiile din sursele de trafic în Regiunea 7 Centru aportul cel mai mare de SO2 provine de la S.C. SOMETRA S.A.( Copşa Mică – jud. Sibiu) care trebuie să implementeze desulfurarea gazelor până în 2011, aceasta explicând creşterea concentraţiei de SO2 în emisii. Scăderea valorilor pentru anul 2009 se datorează în principal faptului că activitatea societăţii mai sus menţionate a încetat la începutul anului.

2.1.1.2. Emisii anuale de oxizi de azot (NOx)

Oxizii de azot rezultă din procesele de ardere a combustibililor în surse staţionare şi mobile sau din procese biologice şi industriale. Oxidul de azot este un gaz incolor, rezultat din combinaţia directă a azotului cu oxigenul la temperaturi înalte.



30

Tabel 2.1.1.2.

Emisii Total Regiune

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

t/an NOx

Grafic 2.1.1.2.

Din analiza graficului, comparând cu perioada 2001 – 2004 , se observă o scădere majoră a emisiilor de dioxid de azot, fapt care se datorează în principal implementării legislaţiei de mediu privind protecţia atmosferei.

2.1.1.3. Emisii anuale de amoniac (NH3)

Amoniacul reprezintă un compus hidrogenat al azotului. Este un gaz incolor, cu miros puternic, înecăcios. Se dizolvă foarte uşor în apă, aşa că emisiile de amoniac în aer, antrenate de precipitaţii, ajung în apele de suprafaţă unde are loc şi fenomenul de eutrofizare a acestora. Sursa principală de amoniac în atmosferă este agricultura, iar din cadrul acesteia se detaşează ramura zootehnică de tip intensiv, datorită dejecţiilor animaliere şi instalaţiilor de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale sau sinteza catalitică), a acidului azotic, azotatului de amoniu şi ureei. Contribuţia majoră la emisiile de NH3 o are însă „agricultura”, în principal creşterea animalelor, reprezentând

Emisii (NOx)

(t/an)

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007 2008 2009

Total Regiune 90615,9 84134,26 156540,4 151279,2 24805,86 49336,127 33549,106 37721,53 26076,58

Alba 61933 59726 1603,4 2162,4 2140,491 2419,627 3281.282 2302,49 2643 Braşov 7212,95 5757,30 136234,97 132356,17 10038,09 30425,65 9681,39 12391,35 6610,2

Covasna 332 412 387 296 426 1876,92 1812,52 2761,11 3198,98 Harghita 2505,815 5692,056 941,641 1086,988 1720,279 1343,560 4098,914 2741,46 2916,27 Mureş 14243 11029 15715 11208 9022 12252 11700 10845,55 7947,65 Sibiu 4389.13 1517.9 1658.4 4169.62 1459 1018.37 2975 6679.57 2756,48



31

cca. 99% din emisiile totale de NH3. Cantităţi mici sunt generate de emisiile directe din sol, trafic rutier, instalaţiile de ardere neindustriale şi arderi în industria de prelucrare, aceste s

RAPORT PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN REGIUNEA...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN REGIUNEA...