Raport ISJ_2013-2014.pdf

2013-2014 - STAREA ȘI CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN 1

STAREA ȘI CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN RAPORT ANUAL 2013-2014 Inspectoratul Școlar Județean Cluj

Piața Ștefan cel Mare nr. 4 Cluj-Napoca E-mail: [email protected]

2 STAREA ȘI CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN – 2013-2014

CUPRINSUL Capitolul. I. Rețeaua școlară a județului Cluj I.1. Evoluţia structurii reţelei şcolare 4 I.2. Efective de elevi - învățământul de masă 6 I.3. Efective de elevi – învățământul special 6 I.4. Efective de elevi – învățământul particular și alternativele educaționale 6 I.5. Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării procesului educativ 6 I.6. Demersurile realizate pentru întocmirea proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2014-2015

7

Capitolul II. Resursa umană a județului Cluj II.1. Resursele umane în contextul descentralizării învăţământului preuniversitar 11 II.2. Mobilitatea personalului didactic 17 II.3. Concursul de ocupare a posturilor vacante/rezervate – 21 iulie 2014 18 II.4. Examenul naţional de definitivare în învăţământ-sesiunea 2014 19 II.5. Concursul de selecţie a profesorilor mentori pentru inserţia profesională a cadrelor didactice stagiare

20

II.6. Selecţia profesorilor metodiști 21 II.7. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, în contextul implementării schimbărilor structurale în educaţie

22

II.8. Echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată 26 II.9. Concordanţa obiectivelor generale ale Casei Corpului Didactic Cluj cu obiectivele strategice ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj în domeniul dezvoltării resurselor umane

28

II.10. Descentralizare instituțională şi management 32 II.11. Programele guvernamentale și bazele de date de sistem 43 Capitolul III. Realizarea unui sistem educaţional performant, echitabil şi eficient

III.1. Diagnoza procesului educațional 44 III.1.1. Inspecția școlară 44 III.1.2. Evaluarea internă / externă 74 III.1.3. Inspecția școlară generală 82 III.1.4. Asigurarea educaţiei de bază prin eficientizarea activităţii de învăţare şi formarea competenţelor

138

III.1.5. Învățământ particular și alternativele educaționale 141 III.1.6. Valorificarea oportunităților de dezvoltare instituționale prin programele UE pentru educație și formare profesională

146

III.1.7. Echivalarea studiilor efectuate în străinătate ale elevilor români și străini 169 III.2. Rezultatele obţinute la examenele naţionale în anul şcolar 2013- 2014 171

III.2.1. Rezultatele de la Evaluarea Națională - comparativ cu anul școlar trecut 171 III.2.2. Rezultate la examenul național de bacalaureat 2014 176

III.3. Rezultatele elevilor la olimpiade și concursuri școlare 182 III.3.1. Olimpiada satelor clujene 182 III.3.2. Restructurarea învăţământului adresat tinerilor capabili de performanţă 183 III.3.4. Rezultate relevante-competiții naționale CAEN 2014 al MEN; 195

III.4. Reducerea absenteismului şcolar, a riscului de abandon şcolar, prevenirea violenţei şi creşterea siguranţei elevilor

197

III.4.1. Analiza comparativă a evoluției absenteismului: an școlar 2012-2013, an școlar 2013-2014

198

III.4.2. Cauzele absenteismului - prezentare sintetică 218 III.4.3. Măsuri luate de școală în vederea scăderii absenteismului școlar 220 III.4.4. Prevenirea violenţei şi creşterea siguranţei elevilor 221 III.4.5. Analiza activităților desfășurate și rezultatele obținute pentru asigurarea climatului de siguranță în unitățile de învățământ preuniversitar și zona adiacentă acestora, în anul școlar 2013- 2014;

223

III.4.6. Impactul activităţilor derulate în săptămâna ,,Școala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!’’

229

III.4.7. Palatul Copiilor Cluj şi cluburile copiilor din judeţ 251 Capitolul IV. Comunicarea şi colaborarea cu comunitatea şi mass-media 257


STAREA ȘI CALITATEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN

RAPORT ANUAL 2013-2014

În vederea realizării misiunii sale, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj își fundamentează activitatea pe valori precum:

ADEVĂRUL = respectarea legii; COMPETENŢA PROFESIONALĂ = cunoașterea domeniului educației, deschidere către învățare și

perfecționare continuă, asigurarea calității și urmărirea excelenței; DEMNITATEA = respect și considerație față de elevi, părinți și cadre didactice; RESPONSABILITATEA = gestionarea problemelor și asumarea responsabilă a activităților și efectelor

lor; COMUNICAREA EFICIENTĂ = transmiterea optimă a informației utile; INTEGRITATEA = cinste și corectitudine față de beneficiarii educației;

şi se concentrează pe rolul său de SERVICIU PUBLIC alături de autoritățile administrației publice locale și județene care vizează învățământul preuniversitar. Obiectivele strategice şi de referinţă ale I.S.J. Cluj pentru anul şcolar 2013-2014 au fost următoarele:

I. Realizarea unui sistem educaţional performant, echitabil şi eficient II. Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării procesului educativ III. Asigurarea transparenţei deciziilor şi îmbunătăţirea imaginii I.Ş.J. Cluj, prin comunicarea şi colaborarea cu comunitatea şi mass-media

Raportul prezintă rezultatele cele mai reprezentative ale întregului demers instituțional și reflectă acțiunile cuprinse în Planul managerial pentru anul școlar 2013-2014.

tenacitate implicare

putere decizie

disponibilitate deschidere

empatie colaborare

coordonare viziune

optimizare creativitate

durabilitate consecvență

perseverență echitate

diversitate responsabilitate

aspirație integritate


CAPITOLUL I

REȚEAUA ȘCOLARĂ A JUDEȚULUI CLUJ

I.1. Evoluţia structurii reţelei şcolare Unităţi de învăţământ 2012- 2013

Unităţi de învăţământ 2013- 2014

Unităţi de învăţământ 2014- 2015

Total Cu perso-nalitate juridică

Structuri Total Cu perso-nalitate juridică

Structuri Total Cu perso-nalitate juridică

Structuri

428 216 212 425 215 210 404 212 192

Unităţi de învăţământ cu personalitate juridică / structuri / categorii / zone pentru anul şcolar 2013-2014

Grădiniţe Şcoli Primare Şcoli Gimnaziale

Licee / Colegii

SAM Învăţământ special

PJ Structuri PJ Structuri PJ Structuri Şcoli Grădiniţe Cluj-Napoca

25 33 0 1 15 0 39 0 6 1

Turda 5 7 0 0 5 1 6 1 0 0 Câmpia Turzii

2 7 0 0 2 0 2 0 0 0

Dej 5 5 0 1 3 0 4 0 1 0 Gherla 3 4 0 0 1 1 3 1 0 0 Huedin 1 3 0 2 0 0 2 0 1 0 Rural 0 36 4 91 73 18 3 0 1 0 TOTAL 41 95 4 95 99 20 59 2 9 1

Licee teoretice

Licee vocaţionale/alternative educaţionale

Colegii naţionale

Licee Tehnologice

Colegii tehnice

Arte Teologice Sportiv Waldorf Cluj-Napoca

13 3 6 1 1 4 4 9

Turda 2 0 0 0 0 1 0 3 Câmpia-Turzii

1 0 0 0 0 0 0 1

Dej 1 0 0 0 0 1 2 0 Gherla 2 0 0 0 0 0 1 0 Huedin 1 0 0 0 0 0 1 0 Rural 1 0 0 0 0 0 2 0

TOTAL 20 3 6 1 1 6 11 13

Rețea învățământ particular și alternative educaționale Pluralismul educativ este promovat prin existenţa a cinci alternative în cadrul sistemului naţional de învăţământ: 1. Waldorf a) Pedagogia Waldorf b) Pedagogia curativă Waldorf 2. Step by Step 3. Montessori 4. Freinet 5. Planul Jena


ALTERNATIVE EDUCAŢIONALE STEP BY STEP

Număr de clase pe ani de studii şi număr de elevi

Cls. P. Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV

Nr. cls. Nr. elevi Nr. cls Nr. elevi Nr. cls. Nr. elevi Nr. cls. Nr. elevi Nr. cls. Nr. elevi 3 77 4 93 4 99 5 98 4 90

ALTERNATIVE EDUCAŢIONALE WALDORF

Cluj – Napoca și Turda

Denumirea unității de

învățământ


Limba de predare

Şcoala Gimnazială „Andrei Şaguna” Turda

Clase, Simultan II-III -IV - 20 elevi Română

Grădiniţa Waldorf 1 grupă combinată - 15 copii.

PEDAGOGIE CURATIVĂ - CLUJ-NAPOCA Denumirea unitatii de invatamant Număr de clase pe ani de studii şi număr

de elevi Limba de predare

CP II VII VIII

Nr. cls

Nr.

ele

vi

Nr. cls

Nr.

ele

vi

Nr. cls

Nr.

ele

vi

Nr. cls

Nr.

ele

vi

Centrul Scolar pentru Educaţie Incluzivă

Cluj-Napoca

- - 1 4 1 5 2 9 Română

Învățământul particular

Nr. crt. Forma de învăţământ Cadre didactice implicate Elevi/ copii/ cursanţi implicaţi

1 Preprimar 325 1616

2 Primar 38 279

3 Gimnazial 44 334

5 Liceal 117 1268

6 Postliceal 116 2233

TOTAL 640 5730

De

nu

mir

ea

un

ită

ţii

de

în

vă

ţăm

ân

t


CP I II III IV V VI VII VIII Lb. predare

Nr.

cls

Nr.

ele

vi

Nr.

cls

Nr.

ele

vi

Nr.

cls

Nr.

ele

vi

Nr.

cls

Nr.

ele

vi

Nr.

cls

Nr.

ele

vi

Nr.

cls

Nr.

ele

vi

Nr.

cls

Nr

ele

vi

Nr.

cls

Nr

ele

vi

Nr.

cls

Nr.

ele

vi

Lic

eu

l W

ald

orf

, C

luj-

Na

po

ca

1 30 1 20 1 21 1 25 1 16 1 16 1 12 1 14 - - română

1 10 1 22 1 10 1 12 1 8 1 17 - - - - maghiară

2 grupe combinate – 46 copii 1 grupă combinată – 26 copii română

2 grupe combinate – 40 copii 1grupă combinată – 26 copii maghiară


I.2. Efective de elevi – învățământul de masă

Nr.

to

tal e

lev

i

Nr.

pre

şco

lari

Nr.

ele

vi

înv

. p

rim

ar

Nr.

ele

vi

înv

. g

imn

azi

al

Nr.

ele

vi

înv

. li

cea

l

Nr.

ele

vi

În

v.

pro

fesi

on

al

Nr.

ele

vi

în

v. p

ost

lice

al

şi ş

coa

lă d

e

ma

iştr

i

Nr.

ele

vi

„A

do

ua

şa

nsă

” -

pri

ma

r

Nr.

ele

vi

„A

do

ua

şa

nsă

” –

se

cun

da

r in

feri

or

Nr.

Ele

vi

–

sta

gii

de

p

reg

ăti

re

pra

ctic

ă

90735 18699 25902 20026 22864 612 1217 69 103 32

I.3. Efective de elevi – învățământul special

Nr. total elevi

Nr. preşcolari Nr. elevi înv. primar

Nr. elevi înv. gimnazial

Nr. elevi înv. liceal

Nr.elevi Învățământ profesional

Nr. Elevi – stagii de pregătire practică

1855 140 492 688 445 12 78

I.4. Efective de elevi – învățământul particular

Învățământ particular

Nr. prescolari Nr. elevi inv. Primar

Nr. elevi inv. Gimnazial

Nr. elevi inv. Liceal

Nr. elevi. Inv. Postliceal

1744 514 219 767 1706

I.5. Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării procesului educativ Priorităţile manageriale ale anului şcolar 2013-2014, pe segmentul rețea școlară, au vizat : - restructurarea reţelei şcolare în funcţie de indicii demografici şi programele de dezvoltare la nivel local şi regional, precum şi încadrarea în costul standard/elev; - reducerea învăţământului gimnazial cu predare simultană şi a claselor sub efectivul minim admis de lege; - sprijinirea accesului la educaţie a elevilor proveniţi din medii dezavantajate, în vederea prevenirii şi combaterii marginalizării şi a excluziunii sociale; - facilitarea accesului tinerilor la programe de educaţie şi formare profesională de tip „A doua șansă”. Rețeaua școlară pentru anul 2013-2014 a impus o serie de modificări, desființări, comasări, datorită identificării unor probleme pe rețeaua școlară a anului 2012-2013. Modificările operate în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar, au inclus:

a) Desfiinţarea unor unităţi cu personalitate juridică prin comasarea efectivelor la alte unităţi cu personalitate juridică sau prin transformarea acestora în unităţi fără personalitate juridică (structuri):

Nr. crt.

Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică an şcolar 2012-2013

Modificări pentru anul şcolar 2013-2014

1. Liceul Tehnologic de Protecţia Mediului Cluj-Napoca

Se desfiinţează PJ-ul şi se comasează cu Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Cluj-Napoca


b) Înfiinţarea de unităţi fără personalitate juridică (structuri) : Nr. crt.

Denumirea unităţii de învăţământ

1. Grădiniţa cu Program Normal "Mămăruţa" - Structura 2 Cluj-Napoca

2. Şcoala Primară Şaula, Com. Izvoru Crişului 3. Şcoala Primară Giurcuţa de Sus, Com. Beliş

c) Şcoli gimnaziale transformate în licee:

Nr. crt. Denumirea unităţii de învăţământ

1. Şcoala Gimnazială Răscruci, com. Bonţida

d) Licee transformate în Şcoli Gimnaziale :

Nr. crt. Denumirea unităţii de învăţământ

1. Liceul Tehnologic Cuzdrioara, com. Cuzdrioara

e) Modificări/schimbări reţea şcolară pentru anul școlar 2013-2014 :

Nr. crt.

Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică sau structuri an şcolar 2012-2013


1. Gradinita Cu Program Normal "Lumea Prichindeilor" Campia Turzii

schimbare adresa cu structura 1 si devine Gradinita Cu Program Prelungit "Lumea Prichindeilor" Campia Turzii

2. Gradinita Cu Program Prelungit "Lumea Prichindeilor" - Structura 1 Campia Turzii

schimbare adresa cu PJ si devine Gradinita Cu Program Normal "Lumea Prichindeilor" - Structura 1 Campia Turzii

3. Gradinita Cu Program Normal "Prichindeii Veseli" Huedin

schimbare adresa cu Structura 2 si devine Gradinita Cu Program Prelungit "Prichindeii Veseli" Huedin

4. Gradinita Cu Program Prelungit "Prichindeii Veseli" - Structura 2 Huedin

schimbare adresa cu PJ si devine Gradinita Cu Program Normal "Prichindeii Veseli" - Structura 2 Huedin

5. Gradinita Cu Program Prelungit "Aschiuta" - Structura 4 Cluj-Napoca

devine Gradinita Cu Program Prelungit "Mamaruta" - Structura 1 Cluj-Napoca

6. Gradinita Cu Program Prelungit "Bambi" Cluj-Napoca

schimbare locatie cu Casuta Povestilor PJ

7. Gradinita Cu Program Prelungit "Bambi" - Structura 1 Cluj-Napoca

devine Gradinita Cu Program Normal "Casuta Povestilor" - Structura 2 Cluj-Napoca

8. Gradinita Cu Program Normal "Bambi" - Structura 2 Cluj-Napoca

devine Gradinita Cu Program Prelungit "Bambi" - Structura 3 Cluj-Napoca


devine Gradinita Cu Program Normal "Bambi" - Structura 2 Cluj-Napoca

10. Gradinita Cu Program Normal "Bambi" - Structura 4 Cluj-Napoca

devine Gradinita Cu Program Normal "Trenuletul Veseliei" - Structura 1 Cluj-Napoca

Nr. crt.


1. Grădiniţa cu Program Normal "Casuta Piticilor" - Structura 2 Turda

2. Grădiniţa cu Program Normal "Sfanta Maria" - Structura 2 Turda

3. Grădiniţa cu Program Normal Popesti, Com. Baciu

4. Grădiniţa cu Program Normal Samboleni, Com. Camarasu 5. Grădiniţa cu Program Normal Valea Strambului, Com. Chiuiesti



devine Gradinita Cu Program Prelungit "Bambi" - Structura 1 Cluj-Napoca

12. Gradinita Cu Program Prelungit "Casuta Povestilor" Cluj-Napoca

schimbare locatie cu Bambi PJ

13. Gradinita Cu Program Normal "Casuta Povestilor" - Structura 2 Cluj-Napoca

devine Gradinita Cu Program Normal "Albinuta" - Structura 1 Cluj-Napoca

14. Gradinita Cu Program Prelungit "Mamaruta" - Structura 1 Cluj-Napoca

devine Gradinita Cu Program Prelungit "Lumea Copiilor" - Structura 1 Cluj-Napoca

15. Gradinita Cu Program Prelungit "Universul Copiilor" - Structura 1 Cluj-Napoca

devine Gradinita Cu Program Prelungit "Zana Zorilor" - Structura 2 Cluj-Napoca

16. Scoala Gimnaziala Hasdate, Com. Savadisla

devine Scoala Gimnaziala Hasdate - Finisel, Com. Savadisla

I.6. Demersurile realizate pentru întocmirea proiectului planului de şcolarizare

pentru anul şcolar 2014-2015 În vederea pregătirii şi întocmirii proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2014-2015, începând cu luna octombrie 2013, comisia judeţeană de realizare a proiectului planului de şcolarizare a demarat o serie de activităţi de colectare de date privind :

- copii în grădiniţe cu vârsta cuprinsă între 6 - 7 ani, pentru înscrierea în clasa pregătitoare; - elevi înscrişi în clasa a VIII – a, în funcţie de limba de predare, pentru înscrierea acestora în clasele a

IX-a; - identificarea profilelor cerute pe piaţa muncii, în vederea realizării claselor a IX-a de învăţământ

profesional de trei ani , precum şi a învăţământului liceal tehnic; - identificarea agenţilor economici care pot încheia parteneriate de colaborare cu unităţile de

învăţământ care şi-au propus clase de învăţământ profesional de trei ani şi care vor asigura desfăşurarea practicii elevilor şi vor oferi burse elevilor, suplimentar sistemului de burse acordate de Guvernul României;

- cererea avizelor conform tuturor Consiliilor Locale şi Consiliul Judeţean Cluj pentru avizarea reţelei şcolare pentru anul şcolar 2014-2015

- identificarea soluţiilor optime pentru reorganizarea structurilor (în special la grădiniţe) pentru un management cât mai eficient;

- identificarea celei mai bune soluţii din punct de vedere economic în ceea ce priveşte funcţionarea unităţilor de învăţământ în condiţiile retrocedărilor impuse de lege;

- identificarea unităţilor de învăţământ liceal care au atât clase de real şi ştiinţe, cât şi clase de uman; - Planificarea întâlnirilor cu Consiliul Consultativ al directorilor, Consiliul Consultativ al ISJ Cluj,

Asociaţiile de părinţi legal constituite, directorii liceelor teoretice, directorii colegiilor tehnice şi ai liceelor tehnologice, agenţii economici, organizaţiile sindicale, reprezentanţii autorităţilor locale, realizate toate pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional clujean.

S-au operat modificări în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar prin:

a) Desfiinţarea unor unităţi cu personalitate juridică prin comasarea efectivelor la alte unităţi cu personalitate juridică sau prin transformarea acestora în unităţi fără personalitate juridică (structuri):

Nr. crt.

Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică an şcolar 2013-2014


1. Grădinița cu Program Prelungit "Dumbrăvioara" Cluj-Napoca

Se desfiinţează PJ-ul şi devine nivel preșcolar la Colegiul Național Pedagogic”Gheorghe Lazăr” Cluj-Napoca

2. Școala Gimnazială "Radu Stanca" Cluj-Napoca

Se desfiinţează PJ-ul şi devine nivel primar și gimnazial la Liceul de Informatică”Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca

3. Școala Gimnazială Vaida Cămăraș Com. Căianu

Se desfiinţează PJ-ul şi devine structură la Școala Gimnazială Căianu, com. Căianu


b) Desfiinţarea unor unităţi arondate (structuri): Nr. crt.


1. Grădinița cu Program Prelungit "Dumbrăvioara" - Structura 1 Cluj-Napoca

2. Grădinița cu Program Prelungit "Mica Sirenă" - Structura 2 Cluj-Napoca

3. Grădinița cu Program Normal "Prichindeii Veseli" - Structura 3 Huedin

4. Grădinița cu Program Normal "Veseliei" - Structura 2 Gherla

5. Școala Primară Dealu Botii, Com. Beliș

6. Școala Primară Pintic Oraș Dej

7. Școala Primară Leghia, Com. Aghireșu

8. Grădinița cu Program Normal Coplean, Com. Cășeiu

9. Școala Primară Măcicașu, Com. Chinteni

10. Grădinița cu Program Normal Gura Dreptului, Com. Chiuiești

11. Grădinița cu Program Normal Lita, Com. Săvădisla

12. Școala Primară Mașca, Com. Iara

13. Școala Primară Măguri Joseni, Com. Măguri Răcatău

14. Grădinița cu Program Normal Zorenii de Vale, Com. Mociu

15. Școala Primară Prelucele, Com. Negreni

16. Școala Primară Scrind Frasinet, Com. Mârgău

17. Școala Primară Vișagu, Com. Săcuieu

18. Grădinița cu Program Normal Micesti, Com. Tureni

19. Școala Primară Valea Groșilor, Com. Vad

20. Grădinița cu Program Normal Codor, Com. Jichișu de Jos

c) Înfiinţarea de unităţi fără personalitate juridică (structuri) : Nr. crt.


1. Grădinița cu Program Prelungit "Degețica" Cluj-Napoca – structura 2

d) Grădinițe cu program normal transformate în grădinițe cu program prelungit : Nr. crt. Denumirea unităţii de învăţământ

1. Grădinița cu Program Normal "Neghiniță" Cluj-Napoca – structura 2

e) Şcoli cu clasele primare transformate în Grădiniţe : Nr. crt. Denumirea unităţii de învăţământ 1. Școala Primară Jucu de Mijloc, Com. Jucu 2. Școala Primară Urișor, Com. Cășeiu 3. Școala Primară Sălicea, Com. Ciurila 4. Școala Primară Turea, Com. Gârbău 5. Școala Primară Sărata, Com. Panticeu 6. Școala Primară Bogata de Sus, Com. Vad 7. Școala Primară Cetan, Com. Vad


f) Şcoli gimnaziale transformate în Școli primare: Nr. crt. Denumirea unităţii de învăţământ 1. Școala Gimnazială Waldorf Turda g) Licee transformate în Școli gimnaziale: Nr. crt.


1. Liceul Waldorf Cluj-Napoca

h) Licee transformate în Școli profesionale: Nr. crt.


1. Liceul Tehnologic Răscruci, Com. Bonțida i) Licee transformate în Colegii: Nr. crt.


1. Liceul de Muzică ”Sigismund Toduță” Cluj-Napoca j) Școli gimnaziale care şi-au schimbat denumirea Nr. crt.

Denumirea unităţii de învăţământ Denumirea unităţii de învăţământ începând cu anul școlar 2014-2015

1. Școala Gimnazială Mera, com. Baciu Școala Gimnazială ”Tamas Gyula” Mera, com. Baciu

2. Școala Gimnazială Petreștii de Jos, com. Petreștii de Jos

Școala Gimnazială ”Ioan Bujor” Petreștii de Jos, com. Petreștii de Jos


CAPITOLUL II

RESURSA UMANĂ A JUDEȚULUI CLUJ

II.1. Resursele umane în contextul descentralizării învăţământului

preuniversitar – Indicatori de eficacitate Personalul didactic Total norme didactice: 7520,55 posturi, cifră care reprezintă o creştere a numărului de norme didactice cu 0,01% faţă de anul şcolar 2012-2013 prin:

creşterea numărului de elevi la nivel primar; introducerea în sistem a clasei pregătitoare;

Se constată, de asemenea, o creştere semnificativă a numărului de norme didactice finanţate de către Consiliul Judeţean, datorită creşterii numărului de elevi cu nevoi speciale, atât prin şcolarizarea elevilor din judeţul Cluj, cât şi din alte judeţe din ţară.

Finanţare Total 2010-2011

Total 2011-2012

Total 2012-2013

Total 2013-2014

CL 6864,68 6582,32 6542,44 6562,67

CJ 614,90 735,75 781,75 795,77

MEN 166,50 167,50 163,50 162,11

Total 7646,08 7485,57 7487,69 7520,55

B. Personalul didactic auxiliar – 923,31 posturi, cifra reprezentând o creştere cu 0,01% a numărului de posturi faţă de anul şcolar 2012-2013.


Total 2011-2012

Total 2012-2013

Total 2013-2014

CL 746,31 753,06 748,56 749,06 CJ 151,75 151,25 153,25 151,75 MEN 16 16 20 22,5 Total 914,06 920,31 921,81 923,31

7460

7470

7480

7490

7500

7510

7520

7530

Total 2011-2012 Total 2012-2013 Total 2013-2014

7485.57 7487.69

7520.55

Personal didactic total norme


C. Personalul nedidactic – 2048,25 posturi, cifra reprezentând o scădere cu 0,01 %a numărului de posturi faţă de anul şcolar 2012-2013.


Total 2011-2012

Total 2011-2012

Total 2013-2014

CL 1904,36 1899,62 1899 1870,75 CJ 144,00 144,00 141 136 MEN 36,00 37,50 36,50 41,5 Total 2084,36 2081,12 2076,50 2048,25

Se remarcă o scădere a personalului nedidactic, în condiţiile scăderii efectivelor de elevi şi a restructurării unor unităţi de învăţământ.

Raportul număr elevi/număr cadre didactice, pe fiecare nivel /ciclu de învăţământ/formă de învăţământ Personalul didactic:

Nivelul Număr posturi Număr elevi Raport

Preşcolar 1289 18865 14,64 Primar 1323 26612 20,11 Gimnazial 1940,21 21351 11 Profesional 48,54 644 13,27

918

919

920

921

922

923

924


920.31

921.81

923.31

Personal didactic auxiliar total norme

2030

2040

2050

2060

2070

2080

2090


2081.12 2076.5

2048.25

Personal nedidactic total norme


Liceal 1876,17 22379 11,92 Postliceal/ Şcoala de maiştri 61,86 1798 29 Învăţământ special 795,77 1825 2,29 Palat şi cluburi 89 9972 112,04 Cabinete de asistenţă psihopedagogică 97 - - Total 7520,55 103446 13,76

Raportul mediu număr elevi/număr cadre didactice este de 13,76

Se înregistrează valori mici la: clasele din învăţământul special; clasele de nivel gimnazial din zonele izolate; clasele pentru minorităţi; la nivelul şcolilor de artă; la clasele din anii terminali, în special la cele tehnologice.

14.63537626

20.1148904

11.00277762

13.26740832

11.92802358

29.06563207

2.293376227

Număr posturi Preşcolar

Primar

Gimnazial

Profesional

Liceal

Postliceal/ Şcoala demaiştri

Învăţământ special

14.63537626

20.1148904

11.00277762

13.26740832

11.92802358

29.06563207

2.293376227

Număr elevi Preşcolar

Primar

Gimnazial

Profesional

Liceal




Situaţia numerică a nr. de posturi pentru cadrele didactice pe niveluri de şcolarizare/gradul de acoperire a posturilor

Nivelul Număr posturi Grad de acoperire

Preşcolar 1289 100% Primar 1323 100% Gimnazial 1940,21 100% Profesional 48,54 100% Liceal 1876,17 100% Postliceal/ Şcoala de maiştri 61,86 100% Învăţământ special 795,77 100% Palate şi cluburi 89 100% Cabinete de asistenţă psihopedagogică 97 100% Total 7520,55 100%

Cadre didactice/ număr posturi, pe medii de rezidenţă

Mediul Total cadre

didactice 2010-2011

Total posturi

didactice 2010-2011

Total cadre

didactice 2011-2012

Total posturi

didactice 2011-2012

Total cadre

didactice 2012-2013

Total posturi

didactice 2012-2013

Total cadre

didactice 2013-2014

Total posturi

didactice 2013-2014

urban 6069 5979,17 4700 5828,80 5262 5671,61 5860 5758,86 rural 1959 1666,91 2350 1656,77 1796 1816,08 1792 1761,69

14.63537626

20.1148904

11.00277762

13.26740832

11.92802358

29.06563207

2.293376227

Raport elevi/profesor Preşcolar

Primar

Gimnazial

Profesional

Liceal




Număr cadre didactice calificate/necalificate/în curs de calificare:

Statut cadre didactice

Total posturi

didactice 2010-2011

Procent Total posturi

didactice 2011-2012


didactice 2012-2013


didactice 2013-2014

Procent

Cadre didactice calificate

7595,6 99,34% 7433,43 99,30% 7419,13 99,08% 7460,69 99,2%

Cadre didactice

necalificate

21,91 0,29% 25,37 0,33% 25,87 0,34% 28,22 0,37%

Cadre didactice în

curs de calificare

28,57 0,37% 26,77 0,35% 42,67 0,57% 31,64 0,42%

0

2000

4000

6000

8000

To

tal c

adre

did

acti

ce 2

01

0-

20

11

To

tal p

ost

uri

did

acti

ce2

01

0-2

01

1

To

tal c

adre

did

acti

ce 2

01

1-

20

12

To

tal p

ost

uri

did

acti

ce2

01

1-2

01

2

To

tal c

adre

did

acti

ce 2

01

2-

20

13

To

tal p

ost

uri

did

acti

ce2

01

2-2

01

3

To

tal c

adre

did

acti

ce 2

01

3-

20

14

To

tal p

ost

uri

did

acti

ce2

01

3-2

01

4

6069 5979.17

4700

5828.8 5262 5671.61

5860 5758.86

1959 1666.91

2350 1656.77 1796

1816.08

1792 1761.69

urban

rural

0

2000

4000

6000

8000

Total posturididactice

2010-2011


2011-2012Total posturi

didactice2012-2013


2013-2014

7595.6 7433.43 7419.13 7460.69

21.91 25.37

25.87 28.22

28.57 26.77

42.67 31.64

Cadre didacticecalificate

Cadre didacticenecalificate

Cadre didactice încurs de calificare


În anul şcolar 2013-2014 a crescut numărul de cadre didactice în curs de calificare, în special la educatoare şi învăţătoare, având în vedere necesarul de personal didactic în învăţământul primar şi preşcolar din ultimii doi ani şcolari;

Titulari şi suplinitori

Statut cadre didactice

Total posturi

didactice 2010-2011


didactice 2011-2012


didactice 2012-2013


didactice 2013-2014

Procent

Titulari 5099,66 66,69% 5564,05 74,33% 5676,96 75,81% 5729,71 76,18%

Suplinitori 2546,42 33,31% 1921,52 25,67% 1810,73 24,19% 1790,84 23,82%

Se constată o creştere a numărului de cadre didactice titulare, având în vedere:

modificarea duratei contractelor individuale de muncă ale cadrelor didactice netitulare din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, în baza art. 253, din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

menţinerea în activitate ca titular în anul şcolar 2013-2014, în funcţia didactică, până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, precum şi a personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, căruia i se recunoaşte calitatea de titular, în anul şcolar 2013-2014;

creşterea numărului de detaşări, având în vedere posibilitatea titularizării în alte judeţe cu deficit de personal didactic;

Număr norme didactice în regim de cumul şi plata cu ora

Total posturi

didactice 2010-2011

Cumul Plata cu ora

Total posturi

didactice 2011-2012

Plata cu ora

Total posturi

didactice 2012- 2013

Plata cu ora

Total posturi

didactice 2013- 2014

Plata cu ora

7646,08 157,13 311,39 7485,57 420,58 7487,69 602,24 7520,55 588,51

Titulari

Suplinitori

0

2000

4000

6000

Total posturi didactice 2010-2011Total posturi didactice 2011-2012

Total posturi didactice 2012-2013


5099.66 5564.05 5676.96 5729.71

2546.42

1921.52 1810.73

1790.84

Titulari

Suplinitori


Se observă o tendinţă de stagnare a numărului de posturi ocupate prin plata cu ora: titularii pot ocupa peste norma de bază, în regim plata cu ora, până la ½ normă de predare; prin angajarea personalului didactic pensionat, din cauza lipsei personalului didactic calificat (în

special la educatoare şi învăţătoare) Aspecte legate de acoperirea cu personal didactic la anumite discipline 1. Discipline/domenii deficitare în acoperirea cu personal didactic calificat:

mai există domenii deficitare cu personal didactic calificat: educatoare (limba germană), limba germană, limba rromani, informatică, majoritatea disciplinelor cu predare în limba maternă maghiară, cu preponderenţă cele tehnice;

2. Discipline/domenii cu excedent de personal: Limba și literatura română Consiliere psihopeagogică Psihopedagogie specială Geografie Pregătire instruire practică (mecanică, prelucrarea lemnului);

II.2. Mobilitatea personalului didactic Pe parcursul anului şcolar 2013-2014 s-au emis decizii pentru:

Au fost întocmite documente şi emise decizii pentru: Total 2011-2012

Total 2012-2013

Total 2013-2014

Concedii fără plată pentru studii (art.279 din Legea educaţiei naționale nr.1/2011):

44 38 30

Concedii fără plată în interes personal (art.255, alin.8 din Legea educaţiei naționale nr.1/2011):

55 88 80

Concedii pentru îngrijire copil (art.255, alin.6 din Legea educaţiei naționale nr.1/2011):

93 140 149

Demisii titulari: 33 63 40 Concedii plătite pentru redactarea tezei de doctorat (art.268 din Legea educaţiei naționale nr.1/2011):

17 15 17

Pensionare la vârstă standard şi limită de vârstă (art.284 din Legea educației naționale nr.1/2011):

149 142 158

Total 242 344 474

Se constată o scădere a numărului cadrelor didactice care au solicitat:

concediu fără plată pentru studii cu 0,78 % concediu fără plată în interes personal cu 0,9 %

Se constată o creștere a numărului cadrelor didactice care au solicitat: concediu pentru îngrijire copil cu 1,06 % pensionare la vârstă standard şi anticipată cu 1,11%





2000

4000

6000

8000

normecumul

plata cuora

7646.08

157.13 311.39

7485.57

420.58

7487.69

602.24

7520.55

588.51

Total posturi didactice 2010-2011Total posturi didactice 2011-2012


Situaţia mobilităţii personalului didactic, în vederea încadrării pentru anul şcolar 2014/2015

Au fost întocmite documente şi emise decizii pentru: Total 2012-2013

Total 2013-2014

Completarea normei didactice de predare - învăţare - evaluare a personalului didactic titular:

108 369

Întregirea normei didactice de predare - învăţare - evaluare a personalului didactic titular:

17 11

Transferul personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate:

75 76

Pretransfer consimţit între unitățile de învățământ preuniversitar, la cerere, a personalului didactic titular:

75 130

Modificarea duratei contractelor individuale de muncă ale cadrelor didactice netitulare, din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, în baza art. 253, din Legea educaţiei naționale, nr. 1/2011:

212 171

Menţinerea în activitate ca titular, a personalului didactic care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare, în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013:

11 26

Detaşări în interesul învățământului a personalului didactic titular: 94 99 Detaşări la cerere prin concurs specific a personalului didactic titular: 98 112

Se constată o creștere a numărului cadrelor didactice care au solicitat:

completarea normei didactice de predare - învăţare – evaluare cu 3,41 % pretransfer consimţit între unitățile de învățământ preuniversitar, la cerere cu 1,73 % menţinerea în activitate ca titular, a personalului didactic care îndeplineşte condiţiile legale de

pensionare cu 2,36 % detaşări la cerere prin concurs specific a personalului didactic titular cu 1,14 %

Se constată o scădere a numărului cadrelor didactice pentru care s-a aprobat: modificarea duratei contractelor individuale de muncă ale cadrelor didactice netitulare, din perioadă

determinată în perioadă nedeterminată, în baza art. 253, din Legea educaţiei naționale, nr. 1/2011 cu 0,8 %

II.3. Concursul de ocupare a posturilor vacante/rezervate – 21 iulie 2014 Concursul a fost organizat în 4 centre judeţene de concurs, organizate pe discipline şi un centru naţional de evaluare pentru toate disciplinele predate în toate limbile minorităţilor naţionale: 1. Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Micul Prinţ” Cluj-Napoca și Şcoala Gimnazială ”Ion Agârbiceanu” Cluj-Napoca 2. Liceul Tehnologic Special “SAMUS” Cluj-Napoca 3. Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” Cluj-Napoca 4. Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca Liceul Teoretic ”Gheorghe Şincai” Cluj-Napoca - Centru Naţional de Evaluare şi de Contestaţii pentru toate disciplinele predate în toate limbile minorităţilor naţionale (maghiară, ucraineană, slovacă), informatică și tehnologia informației. Total posturi didactice/catedre vacante publicate pentru concurs-1150, din care:

pentru angajare pe durată nedeterminată 71 de posturi/catedre pentru angajare pe durată determinată 1079 de posturi/catedre

Total candidaţi înscrişi la concurs 1433, din care prezenţi la proba scrisă-1130 cu note cuprinse între 1 şi 10 astfel:

Nr. candidaţi

cu note

Nr. candidaţi

cu nota 1.00

Nr. candidaţi

cu nota 1.01-4.99

Nr. candidaţi

cu nota 5-5.99

Nr. candidaţi

cu nota 6-6.99

Nr. candidaţi

cu nota 7-7.99

Nr. candidaţi

cu nota 8-8.99

Nr. candidaţi

cu nota 9-9.99

Nr. candidaţi

cu nota 10

1130 2 152 223 116 276 208 142 11

Rezultă că un număr de 637 (56,3 %) candidaţi au obţinut note peste 7,00, cu posibilităţi de titularizare sau de prelungire a contractului de muncă pentru anul şcolar următor; Total posturi/catedre didactice ocupate pe durată nedeterminată (titularizare) - 44 posturi/catedre; Total posturi/catedre didactice ocupate pe durată determinată (suplinire) de cadre didactice calificate participante la concursul pentru ocuparea posturilor din anul 2014 -650 posturi/catedre


Total posturi/catedre didactice ocupate pe durată determinată (suplinire) de cadre didactice calificate participante la concursurile pentru ocuparea posturilor din anii 2012, 2011 prin prelungirea duratei contractului individual de muncă (continuitate) - 458 posturi/catedre Total posturi/catedre didactice ocupate pe durată determinată (suplinire) de cadre didactice calificate participante la concursurile pentru ocuparea posturilor din anii 2012, 2011 şi/sau 2010 prin suplinire – 98 posturi/catedre Total posturi/catedre didactice ocupate prin plata cu ora de către personal didactic pensionat-112 posturi/catedre Total posturi/catedre didactice ocupate de către personal didactic fără studii corespunzătoare postului - 46 posturi/catedre

La nivel național județul Cluj a ocupat locul I la Concursul de ocupare a posturilor vacante/rezervate – 21 iulie 2014 și locul al II-lea la numărul notelor de 10.

II. 4. Examenul naţional de definitivare în învăţământ - 14 iulie 2014 În perioada 15-25 noiembrie 2013 s-au înregistrat 482 de înscrieri la examenul naţional de definitivare în învăţământ-sesiunea 2014.

Faţă de anul şcolar anterior numărul cadrelor didactice înscrise la examenul naţional de definitivare în învăţământ a crescut cu 25,1% (361 de înscrieri în anul şcolar 2012/2013; 482 de înscrieri în anul şcolar 2013/2014). Creşterea numărului de cadre didactice înscrise la examenul naţional de definitivare în învăţământ are ca posibile cauze: - mai multe intrări în sistem;

- vechimea minimă în activitate didactică efectivă, necesară participării la examen, redusă la un an; - acordarea gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor, condiţionată de promovarea

examenului naţional de definitivare în învăţământ; - participarea la concursurile de titularizare în învăţământ, condiţionată de promovarea examenului

naţional de definitivare în învăţământ. Examenul naţional de definitivare în învăţământ în anul şcolar 2013–2014 s-a organizat distinct pentru fiecare funcţie didactică de predare, pe discipline sau pe specialităţi, în conformitate cu prevederile OMEN nr. 5294/16.10.2013 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ în anul şcolar 2013–2014 (publicat în Monitorul Oficial nr. 698/14.11.2013), respectiv în baza documentelor MEN subsecvente.

Date statistice privind sesiunea 2014 a examenului naţional de definitivare în învăţământ:

- Număr candidaţi înscrişi: 482 - Număr candidaţi admişi la proba scrisă (Număr fişe validate de candidaţi): 460. - Număr candidaţi prezenţi la proba scrisă din cadrul examenului: 437 - Număr candidaţi retraşi în timpul probei scrise: 35 (din motive personale) - Număr de lucrări scrise transmise la centrele de evaluare (număr teze predate): 402 - Număr de lucrări scrise evaluate: 401 - Număr de lucrări scrise anulate: 1 - Număr discipline de examen: 49

0

50

100

150

200

250

300

Funcţia didactică

profesori învăţători/institutori/profesori

învăţământ primar

educatoare/

institutori/profesori învăţământ

preşcolar

maiştri instructori

Anul şcolar 2013/2014

Examenul naţional de definitivare în învăţământ –sesiunea 2014

Numărul cadrelor

didactice înscrise


- Număr candidaţi cu note de cel puţin 8 la proba scrisă (promovaţi) după etapa de evaluare: 291 (72,57 %)

- Număr contestaţii depuse: 57 - Număr candidați cu note de cel puţin 8 la proba scrisă (promovaţi) după etapa de contestaţii: 304

(Județul Cluj a ocupat locul I cu 75,81 %) - Număr candidaţi care au obţinut nota 10 la proba scrisă: 7 ( Religie ortodoxă-3, Educaţie muzicală

specializată-1, Geografie-1, Psihologie-1 , Psihopedagogie specială-1) La nivel național județul Cluj a ocupat locul I la examenul național de definitivare în învățământ.

II.5. Concursul de selecţie a profesorilor mentori pentru inserţia profesională a

cadrelor didactice stagiare Consilierea profesorilor debutanţi prin activităţi de mentorat se realizează prin implicarea cadrelor didactice cuprinse în corpul profesorilor mentori pentru inserţia profesională şi în corpul profesorilor metodişti, constituite la nivelul I.Ş.J. Cluj.

Concursul de selecţie a profesorilor mentori pentru inserţia profesională a cadrelor didactice stagiare s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile OMECTS NR. 5485 /29.09.2011. Probele de concurs au fost: evaluarea cantitativă şi calitativă a portofiliului, proba practică. Corpul profesorilor mentori constituit la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj cuprinde 31 de cadre didactice având următoarele specializări:

Specializarea Număr cadre didactice-mentori pentru inserţia profesională a profesorilor stagiari

Biologie 3

Chimie 4

Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor

1

Educaţie tehnologică 1

Filosofie 1

Finanţe- Contabilitate 1

Fizică 5

Geografie 3

Istorie 2

Limba şi literatura engleză 1

Limba şi literatura română 3

Matematică 1

Psihopedagogie specială 1

Teologie ortodoxă 3

Vioară 1

Total: 31

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

Numărul cadrelor didactice-

mentori pentru inserţia

profesională a profesorilor

stagiari

Biologie Educaţie tehnologică Fizică Limba şi literatura

engleză

Psihopedagogie

specială

Specializarea

CONCURS SPECIFIC DE SELECŢIE A PROFESORILOR MENTORI PENTRU INSERŢIA PROFESIONALĂ A

PROFESORILOR/CADRELOR DIDACTICE STAGIARI/STAGIARE

Număr cadre didactice-mentori pentru

inserţia profesională a profesorilor stagiari


În cadrul proiectului „DE LA DEBUT LA SUCCES- program naţional de mentorat de inserţie profesională a cadrelor didactice”, pentru judeţul Cluj au fost formate, în perioada septembrie-octombrie 2013, nouă cadre didactice –mentori având specializările: Limba şi literatura română, Limba şi literatura engleză, Chimie-Fizică, Geografie, Matematică, Psihologie, Teologie ortodoxă, Profesor pentru învăţământul preprimar, Profesor pentru învăţământul primar. Sub îndrumarea celor 9 cadre didactice –mentori de inserţie profesională formaţi în cadrul proiectului „DE LA DEBUT LA SUCCES, au fost cuprinşi în activiţăţi de mentorat de stagiatură 23 de profesori debutanţi, înscrişi la examenul naţional de definitivare în învăţământ, sesiunea iulie 2014.

II.6. Selecţia profesorilor metodiști În perioada 4-31 octombrie 2013, conform Adresei MEN nr. 58.838/13.09.2013 şi Procedurii de selecţie a metodiştilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj nr.11139/04.10.2013, s-a desfăşurat selecţia metodiştilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, pentru anul şcolar 2013/2014. Corpul profesorilor metodişti constituit la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, în anul şcolar 2013/2014, cuprinde 430 de cadre didactice având următoarele specializări:

Specializarea Număr cadre didactice-profesori metodişti

Educatoare/ institutori/ profesori învăţământ preşcolar 44

Educatoare/ institutori/ profesori învăţământ preşcolar- linia maghiară

13

Învăţători /institutori/profesori învăţământ primar 35

Învăţători /institutori/profesori învăţământ primar- linia maghiară

8

Învăţător- limba rromani 2

Arte 17

Biologie 20

Chimie 11

Discipline tehnice 24

Educaţie fizică şi sport 26

Educaţie permanentă 11

Fizică 10

Geografie 23

Informatică 9

Istorie 20

Învăţământ special şi special integrat 12


Limba şi literatura germană 3

Limba latină 1

Limba şi literatura maghiară 6

Limba şi literatura italiană 1

Limba şi literature franceză 7

Limba şi literatura spaniolă 1


Limba rromani 1

Matematică 34

Managementul unităţii de învăţământ 15

Proiecte educaţionale 6

Ştiinţe socio-umane 5

Religie 19

Total: 430

Profesorii metodişti sunt cuprinşi în echipele de inspecţie ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj pentru efectuarea inspecţiilor curente, inspecţiilor speciale, inspecţiilor tematice, inspecţiilor stadiale, inspecţiilor şcolare generale.


În etapa de înscriere la examenul naţional de definitivare în învăţământ – sesiunea 2014, cadrele didactice debutante au fost consiliate prind cuprinderea lor în grupul ţintă al programelor de formare continuă din Oferta de formare a Casei Corpului Didactic Cluj, avizată MEN cu adresa nr. 59236/17.10.2013.

II.7. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea

profesională a cadrelor didactice, în contextul implementării schimbărilor

structurale în educaţie Formarea continuă a cadrelor didactice şi managerilor a fost punctuală şi eficientă, s-a realizat pornind de la nevoile identificate în sistem cu ocazia inspecţiilor, dezbaterilor metodice, dar şi de la cele pe care subiecţii şi le-au autoidentificat în practica didactică cotidiană. Parteneriatul IŞJ-CCD-Universităţi a fost evident, atât în identificarea nevoilor, cât şi în realizarea programelor şi urmărirea impactului activităţilor de formare în activitatea didactică şi /sau managerială.

Programele furnizate, cele de management educaţional, de didactică, de utilizare a softului, au avut în vedere pregătirea formabililor pentru asumarea descentralizării şi creşterea calităţii şi eficienţei activităţilor. Mai mult, programele au fost oferite, în urma semnalelor primite şi a nevoilor concrete ale cadrelor didactice identificate în şcoli de către echipele de inspecţie.

În perioadele 1-31 octombrie 2013 şi 15-25 noiembrie 2013 s-au înregistrat în total 956 de înscrieri la: examenul naţional pentru acordarea definitivării în învăţământ-sesiunea 2014, examenul de acordare a gradului didactic II-sesiunea 2015 şi examenul de acordare a gradului didactic I / seria 2014-2016. De asemenea, pe parcursul anului şcolar 2013-2014 au fost înregistrate 31 solicitări pentru acordarea gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor.

Total inscrisi

(=987) % (100%) Funcţia didactică

examenul naţional de definitivare în învăţământ –sesiunea 2014

482 48,83 % 269 - profesori; 89- învăţători/institutori/ profesori învăţământ primar; 122 -educatoare/ institutori/profesori învăţământ preşcolar; 2- maistri instructori.

gradul didactic II– sesiunea 2015

233 23,61% 128 - profesori; 38- învăţători/institutori/ profesori învăţământ primar; 65 -educatoare/ institutori/ profesori învăţământ preşcolar; 2- maistri

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Numărul cadrelor didactice-

profesori metodişti

Educatoare/ institutori/

profesori învăţământ

preşcolar

Învăţător- limba rromani Discipline tehnice Geografie Limba şi literatura engleză Limba şi literatura italiană Limba latină Ştiinţe socio-umane

Anul şcolar 2013/2014 Specializarea

SELECŢIA PROFESORILOR METODIŞTI

Număr cadre didactice - profesori metodişti


instructori. gradul didactic I : seria 2014-2016

241 24,42% 147 - profesori; 36- învăţători/institutori/ profesori învăţământ primar; 58 -educatoare/ institutori/profesori învăţământ preşcolar;

Acordarea gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor

31 3,14% 31 - profesori

Situaţia comparativă a înscrierilor pentru perioadele 1-31 octombrie 2013 şi 15-25 noiembrie 2013, respectiv 1-31 octombrie 2012 şi 6-15 decembrie 2012 este următoarea:

Anul şcolar 2013/2014 (înscrieri în perioadele 1-31 octombrie 2013 şi 15-25 noiembrie 2013)

Total înscrişi ( =987)

% (100%)

Anul şcolar 2012/2013 (înscrieri în perioadele 1-31 octombrie 2012 şi 6-15 decembrie 2012)

Total înscrişi ( =724)

% (100%)

examenul naţional de definitivare în

învăţământ –sesiunea 2014

482 48,83 % examenul naţional de definitivare în

învăţământ –sesiunea 2013

361 49,86 %

gradul didactic II– sesiunea 2015

233 23,61% gradul didactic II– sesiunea 2014

186 25,69%

gradul didactic I : seria 2014-2016

241 24,42% gradul didactic I : seria 2013-2015

153 21,14%

Acordarea gradului didactic I pe baza

titlului ştiinţific de doctor / anul şcolar

2013/2014

31 3,14% Acordarea gradului didactic I pe baza

titlului ştiinţific de doctor / anul

şcolar 2012/2013

24 3,31%

Evoluţia înscrierilor pentru perfecţionarea prin grade didactice, în exprimare numerică – ultimii doi ani şcolari este prezentată în continuare:

Evoluţia înscrierilor pentru ultimii doi ani şcolari, în exprimare procentuală, este descrisă de graficul următor:

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

Numărul cadrelor didactice

înscrise

examenul naţional de

definitivare în

învăţământ

gradul didactic II gradul didactic I acordarea gradului

didactic I pe baza

titlului ştiinţific de

doctor

Gradul didactic

Situaţia comparativă a înscrierilor la perfecţionarea prin grade didactice




În calendarul privind evoluţia în cariera didactică prin obţinerea gradului didactic II şi a gradului didactic I

pentru anul şcolar 2013-2014, au fost cuprinse şi cadrele didactice înscrise anterior (în perioadele 1-31 octombrie 2011, respectiv 1-31 octombrie 2012) pentru acordarea gradelor didactice II şi I, după cum urmează:

Tipul perfecţionării Funcţia didactică Înscrişi

Gradul didactic II sesiunea 2014 (201 - înscrişi)

(15 -aprobări speciale)

Profesori 119

Învăţători /institutori/ profesori învăţământ primar

21

Educatoare/ institutori/ profesori învăţământ preşcolar

60

Maistri instructori 1

Gradul didactic I seria 2012-2014 (199 - înscrisi)

(21-aprobări speciale)

Profesori 122


36


40

Maistri instructori 1

Gradul didactic I seria 2013-2015

(172- înscrisi) (20-aprobări speciale)

Profesori 119


20


33

Maistri instructori -

Din analiza comparativă a datelor înregistrate se observă:

Creşterea numărului de cadre didactice înscrise la examenul naţional de definitivare în învăţământ (mai multe intrări în sistem; vechimea minimă în activitate didactică efectivă necesară participării la examen-1 an);

Creşterea numărului de cadre didactice înscrise la gradul didactic II, respectiv la gradul didactic I; Creşterea numărului de solicitări privind acordarea gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de

doctor, în contextul modificării metodologiei; Număr mare de cadre didactice având gradul didactic I.

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

Procent din totalul cadrelor

didactice înscrise [%]

examenul naţional de

definitivare în

învăţământ

gradul didactic II gradul didactic I acordarea gradului

didactic I pe baza

titlului ştiinţific de

doctor

Gradul didactic

Evoluţia procentuală a înscrierilor la perfecţionarea prin grade didactice




Cadre didactice care au solicitat acordarea gradului didactic I pe baza

titlului ştiinţific de doctor, în anul şcolar 2013-2014

(OMECTS nr. 5561/07.10.2011 -cu modificările şi completările ulterioare /OMEN nr. 3.129/01.02.2013, OMEN nr. 5397/05.11.2013, Nota MEN –DGMRURŞN nr. 106.071/06.12.2013, O.M.E.N. nr. 3240/26.03.2014 )

Specializarea/Domeniul Număr cadre didactice care au solicitat acordarea gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de

doctor

Arta actorului 1

Biologie 1

Drept 1

Informatică 1

Istorie 6


Limba şi literatura franceză 3

Limba latină 1


Management turistic şi comercial 1

Matematică 2

Psihologie 3

Psihopedagogie specială 2

Teologie ortodoxă 2

Total echivalări: 31

Monitorizarea participării cadrelor didactice la cursuri de formare în vederea

evaluării standardizate

Monitorizarea participării cadrelor didactice la cursuri de formare în vederea evaluării standardizate se realizează în contextul promovării şi implementării sistemului de formare continuă prin credite profesionale transferabile.

0

1

2

3

4

5

6

Specializarea cadrelor didactice

Arta actorului Drept Istorie Limba şi literatura franceză Limba şi literatura română Matematică Psihopedagogie specială

Anul şcolar 2013/2014

Cadre didactice care au solicitat acordarea gradului didactic I pe baza

titlului ştiinţific de doctor

Numărul

solicitărilor de

acordare a

gradului didactic I

pe baza

titlului ştiinţific

de doctor


II.8. Echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă

durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu

durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă , pentru cadrele didactice

din învăţământul preuniversitar (condiţii de echivalare-conform OMECTS nr. 5553/07.10.2011/Publicat

în MONITORUL OFICIAL nr. 733 din 19 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;

Calendarul activităţilor-conform OMEN nr. 5211/08.10.2013-ANEXA 1) Perioada de întocmire şi depunere a dosarelor pentru echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului superior de scurtă durată, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru sesiunea 2013-2014, a fost 21 octombrie-20 noiembrie 2013, înregistrându-se 48 solicitări de echivalare, astfel:

Specializarea solicitată pentru echivalare

Numărul solicitărilor de echivalare pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de

studii universitare de licenţă

Automatizări industriale 1

Biologie 4

Chimie 2

Educaţie fizică şi sport 2

Fizică 4

Matematică 8

Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar 25

Pedagogie muzicală/Educaţie muzicală 1

Tehnologia construcţiilor de maşini 1

Total solicitări de echivalare: 48

Calendarul activităţilor privind echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului superior de scurtă durată, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru sesiunea 2013-2014, aprobat prin OMEN nr. 5211/08.10.2013, cuprinde etapele:

- perioada 20-31 ianuarie 2014: transmiterea dosarelor complete către instituţiile de învăţământ superior implicate în procedura de echivalare pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă (conform Notei MEN nr. 24.767/10.01.2014), pentru evaluare, echivalare şi eliberarea atestatelor de echivalare;

- perioada 3 februarie - 30 mai 2014: evaluarea dosarelor la nivelul structurilor universitare care asigură formarea iniţială şi continuă a personalului didactic;

0

5

10

15

20

25

Numărul solicitărilor de echivalare pe

baza ECTS/SECT a învăţământului

universitar de scurtă durată, realizat

prin colegiul cu durata de 3 ani sau

institutul pedagogic cu durată de 3 ani,

cu ciclul I de studii universitare de

licenţă

Automatizări

industriale

Chimie Fizică Pedagogia

învăţământului

primar şi

preşcolar

Tehnologia

construcţiilor de

maşini

Specializarea solicitată pentru echivalare

ECHIVALAREA PE BAZA ECTS/SECT A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI UNIVERSITAR DE SCURTĂ DURATĂ, REALIZAT PRIN COLEGIUL CU DURATA DE

3 ANI SAU INSTITUTUL PEDAGOGIC CU DURATĂ DE 3 ANI, CU CICLUL I DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

Sesiunea 2013-2014


- până la 1 septembrie 2014: eliberarea atestatelor de echivalare pentru ocuparea de funcţii didactice în învăţământul preşcolar şi preuniversitar obligatoriu.

Echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului superior de scurtă durată, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru sesiunea 2012-2013, s-a desfăşurat în două etape: - etapa I (perioada: ianuarie-mai 2012): 20 de cadre didactice au solicitat echivalarea; - etapa a II-a ( perioada: iunie-iulie 2012): 29 de cadre didactice au solicitat echivalarea.

Rezultatele echivalărilor, pentru sesiunea 2012-2013, conform OM 5553/ 07.10.2011 şi OM 4111/2012, au fost afişate pe site-urile DPPD-urilor din cadrul universităţilor implicate în procedura de echivalare (conform Notei MECTS nr. 52.138/ 30.07.2012) în cursul anului şcolar 2012- 2013.

ANALIZA SWOT

Puncte tari: parcurgerea ritmică, în termenele minime prevăzute de lege, a perfecţionării prin grade didactice; număr mare de cadre didactice având gradul didactic I; număr mare de cadre didactice care au finalizat programe de formare continuă acreditate, obţinând 90 de

credite profesionale transferabile; număr mare de directori/ directori adjuncţi/ inspectori şcolari care au finalizat programe de formare

continuă acreditate în domeniul managementului educaţional, obţinând 60 de credite profesionale transferabile;

număr corespunzător de profesori metodişti pentru fiecare specialitate „clasică” din sistem; număr în creştere de profesori mentori de practică pedagogică şi de profesori mentori de inserţie

profesională; număr mare de cadre didactice care au fost formate pentru utilizarea platformei A.e.L.; număr mare de cadre didactice care au urmat cursuri de iniţiere în utilizarea calculatorului (module C.C.D. şi

programe acreditate); număr în creştere de profesori care au solicitat acordarea gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de

doctor. Puncte slabe: formare iniţială realizată la un nivel mediu sau scăzut; anumite specializări (maiştri instructori, ingineri, profesori de muzică şi profesori de desen) nu au putut

parcurge programe de formare continuă acreditate, în domeniul specialităţii, datorită faptului că nu au fost acreditate programe de către furnizorii de formare sau nu au fost acreditate locaţii pentru serviciile de formare;

existenţa în sistem a unor directori nou numiţi în funcţie care nu au parcurs încă programe de management educaţional;

existenţa într-un număr mic a profesorilor metodişti pentru specializările nou apărute în sistem (administraţie publică, profesor documentarist etc.) ;

numărul mic de formatori acreditaţi pentru utilizarea platformei A.E.L.; număr mic de mentori pentru îndrumarea practicii pedagogice a studenţilor; număr mic de mentori pentru stagiatură/inserţie profesională; intrarea în sistem a unor specialişti care nu au modul psihopedagogic (sau a fost obţinut la un departament

neacreditat); deficienţe în pregătirea psihopedagogică a profesorilor care au solicitat acordarea gradului didactic I pe baza

titlului ştiinţific de doctor. 5% dintre cadrele didactice înscrise la perfecţionare prin grade didactice nu se prezintă la examene. Oportunităţi: posibilitatea formării unui număr mare de cadre didactice prin programe de formare continuă acreditate de

MEN; cuprinderea directorilor şi inspectorilor nou numiţi în funcţii de conducere, îndrumare şi control în

programele acreditate de management educaţional, din oferta CCD sau a altor furnizori de formare; redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică a curriculum-ului de pregătire a

cadrelor didactice în vederea definitivării în învăţământ şi a obţinerii gradului didactic II; reconsiderarea inspecţiei speciale pentru promovarea gradelor didactice şi valorizarea acesteia în cadrul

examenului; iniţierea/continuarea unor cursuri de formare pentru mentorat de practică pedagogică, de stagiatură şi de

dezvoltare profesională;


continuarea cursurilor pentru formarea profesorilor metodişti în noile discipline intrate în sistem, prin parcurgerea unor module din oferta de programe a C.C.D.(aprobate/ acreditate de MEN);

cuprinderea profesorilor care au solicitat acordarea gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor, în module de didactica specialităţii (prin C.C.D.);

Ameninţări: nivelul scăzut al pregătirii cadrelor didactice, rezultat în urma formării iniţiale; realizarea formării iniţiale în cadrul unor universităţi particulare, care nu au D.P.P.D.-uri acreditate; implicarea unor profesori cu gradul definitiv în activitatea de mentorat; management defectuos la nivelul unităţilor de învăţământ, datorită lipsei de experienţă şi de formare a

noilor directori; număr mic de cadre didactice care utilizează platforma A.E.L. (cu excepţia profesorilor de informatică); costuri financiare mari pentru aducerea din alte judeţe a unor profesori metodişti, în vederea realizării

inspecţiei speciale (în cazul specializărilor singulare sau nou apărute în sistem); supraîncărcarea programului formatorilor şi cursanţilor datorită derulării activităţilor de formare la

sfârşitul săptămânii.

II.9. Concordanţa obiectivelor generale ale Casei Corpului Didactic Cluj cu

obiectivele strategice ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj în domeniul

dezvoltării resurselor umane Obiectiv vizat: Creşterea cu 5% a numărului cadrelor participante la cursuri de formare continuă

Obiectivele generale ale Inspectoratului Judeţean Cluj

Obiectivele generale ale Casei Corpului Didactic Cluj

1. Crearea şi dezvoltarea competenţelor necesare producerii schimbărilor structurale în educaţie (competenţe de evaluator, de mentor, competenţe în sfera elaborării de proiecte educaţionale eligibile, competenţe manageriale etc.), în scopul utilizării eficiente, la nivelul standardelor naţionale, a resursei umane

OG1. Asigurarea calităţii formării continue prin optimizarea şi diversificarea ofertei de formare

2. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, în contextul implementării schimbărilor în educaţie şi a unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue

OG2. Asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea profesională şi personală a personalului din învăţământul preuniversitar clujean

3.Creşterea nivelului de pregătire profesională şi asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ preuniversitar

OG4. Monitorizarea impactului activităţilor de formare continuă

4. Asigurarea accesului cadrelor didactice la activităţile şi proiectele din domeniul formării continue, derulate cu sprijinul CCD şi ISJ Cluj, în scopul profesionalizării carierei didactice şi a eficientizării activităţii manageriale.

OG3. Valorificarea resurselor educaţionale create prin proiecte şi parteneriate educaţionale

II.9.1. Autoevaluarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite

Obiectiv strategic al ISJ Cluj: Crearea şi dezvoltarea competenţelor necesare producerii

schimbărilor structurale în educaţie (competenţe de evaluator, de mentor, competenţe în sfera elaborării de proiecte educaţionale eligibile, competenţe manageriale etc.), în scopul utilizării eficiente, la nivelul standardelor naţionale, a resursei umane;


Obiectiv general al CCD Cluj: Asigurarea calităţii formării continue prin optimizarea şi diversificarea ofertei de formare

Analiza nevoilor de formare cuprinde prelucrarea a 103 chestionare on-line completate de către

responsabilii de dezvoltare profesională şi 9 chestionare completate de inspectorii şcolari; Chestionarul de analiză de nevoi a fost completat de către 103 responsabili de dezvoltare profesională din

instituţii de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj: 27 grădiniţe; 53 şcoli gimnaziale; 19 colegii, licee teoretice, colegii tehnice sau licee tehnologice; 4 alte instituţii (3 cluburi ale copiilor şi CJRAE);

Realizarea ofertei de formare continuă, care cuprinde 69 de activităţi de formare (programe acreditate şi neacreditate, precum şi activităţi metodice, ştiinţifice şi culturale)

Obiectiv strategic al ISJ Cluj: Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea

profesională a cadrelor didactice, în contextul implementării schimbărilor în educaţie şi a unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue

Obiectiv general al CCD Cluj: Asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea profesională şi personală a personalului din învăţământul preuniversitar clujean

7430 persoane, din care 5429 din judeţul Cluj, au beneficiat de formare continuă prin programe şi activităţi de formare continuă derulate;

S-au derulat 9 programe de formare acreditate, cu 2294 de participanţi, din care 639 din judeţul Cluj şi 1655 din alte judeţe;

S-au derulat 11 programe de formare neacreditate, cu un număr de 795 participaţi, din care 754 din judeţul Cluj;

La activităţile metodice, ştiinţifice şi culturale au participat 4341 persoane 469 persoane, din care 427 din judeţul Cluj, au beneficiat de formare prin programe acreditate de

alţi furnizori de formare, derulate prin Casa Corpului Didactic Cluj; Un număr de 2022 persoane au participat la programe finanţate din fonduri europene, dintre care

457 sunt din judeţul Cluj.

Obiectiv strategic al ISJ Cluj: Creşterea nivelului de pregătire profesională şi asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ preuniversitar

Obiectiv general al CCD Cluj: Monitorizarea impactului activităţilor de formare continuă Monitorizarea impactului activităţilor de formare continuă prin:

o Elaborarea şi aplicarea de chestionare pentru evaluarea impactului activităţilor de formare continuă derulate

o Prelucrarea a 110 chestionare din judeţ. o Efectuarea de inspecţii privind evaluarea impactului participării cadrelor didactice la activităţi

de formare continuă, în următoarele unităţi de învăţământ: Şcoala Gimnazială ,,Emil Isac” Cluj-Napoca Şcoala Gimnazială ,, Nicolae Titulescu,” Cluj-Napoca Liceul Teologic Baptist ,,Emanuel” Cluj-Napoca Colegiul Tehnic,,Raluca Ripan”, Cluj-Napoca Scoala Gimnaziala ,,Mihai Eminescu “Dej

Obiectiv strategic al ISJ Cluj: Asigurarea accesului cadrelor didactice la activităţile şi proiectele din domeniul formării continue, derulate cu sprijinul CCD şi ISJ Cluj, în scopul profesionalizării carierei didactice şi a eficientizării activităţii manageriale

Obiectiv general al CCD Cluj: Valorificarea resurselor educaţionale create prin proiecte şi parteneriate educaţionale

S-au finalizat activităţile din cadrul proiectelor:

o Pathway—The Pathway to Inquiry Based Science Teaching. FP7-Science-in-Society-2010-1 SiS-2010-2.2.1-1, project nr. 266624


o POSDRU/87/1.3/S/63576 - Formarea continuă a profesorilor de Limba Română în societatea cunoaşterii.

o S-a semnat contractul şi au început activităţile în cadrul proiectului „Semantic Pathways for Building a Spatially-Thinking Society” 543451-LLP-1-2013-1-GR-KA3-KA3MP – GEOTHNK.

II.9.2. Situaţii statistice privind formarea continuă

II.9.2.1. Situaţie statistică privind participanţii la programe de formare din judeţul Cluj şi din alte judeţe

II.9.2.2. Situaţie statistică privind participanţii la programe de formare din judeţul Cluj

Categoria de personal Nr. posturi-cf. machetei

ISJ Cluj

Nr. personal existent în judeţ

Nr. personal participant la acţiuni de formare*

desfăşurate în anul şcolar 2013-2014

Personal didactic: 7487.69 7599 4950

-educatoare 1302 1302 1791

-învăţători/ institutori 1641 1641 597

-profesori 4437.69 4375 2220

-maiştri instructori 107 221 22

-personal didactic cu funcţii de conducere, de îndrumare şi de control

339 341 320

Personal didactic auxiliar 921.81 1136 179

Personal didactic şi didactic auxiliar 8409.5 8735 5129

Personal nedidactic 2076.5 2239 0

Alte categorii (elevi, studenţi, comunitate locală, părinţi)

300

Total 10486 10974 5429

II.9.2.3. Programe de formare ale Casei Corpului Didactic Cluj, acreditate de Ministerul Educaţiei Naţionale

Nr.crt. Denumirea programului Nr. credite Nr. participanţi 1 Abordări inovative în didactica disciplinelor din

aria curriculară Tehnologii ( în derulare) 25 Total 40, din care 19 din judeţul

Cluj 2 Consiliere şi dezvoltare profesională 25 Total 106, din care 37 din

judetul Cluj 3 Predarea inovativa a limbii romane in

societatea cunoasterii 25 Total 808, din care 40 din

judetul Cluj 4 Dezvoltarea profesională continuă pe

componenta instruirii diferenţiate 25 Total 803, din care 48 din

judetul Cluj 5 Managementul orgaizaţiei şcolare în contextul

descentralizării 30 22

6 Managementul activităţlor educative 15 21 7 Predarea ştiintelor prin investigatie 16 25

Total participanţi: 1825 din care 212 din judeţul Cluj

Număr total 7430

Din judeţul Cluj 5429

Din alte judeţe 2001


II.9.2.4. Programe de formare ale altor instituţii, acreditate de MEN şi derulate prin Casa Corpului Didactic Cluj

Nr.crt. Furnizorul programului acreditat

Denumirea programului Nr. participanţi

1 S.C. SIVECO S.A. IntelTeach- Instruirea in societatea cunoasterii

20

2 Ministerul Educaţiei Naţionale

Matedidactica - nivel 2 Total: 449, din care 407 din judeţul Cluj

Total: 469 din care 427 din judetul Cluj

II.9.2.5. Programe în concordanţă cu obiectivele strategice în domeniul resurselor umane ale MEN, organizate prin Casa Corpului Didactic Cluj

Nr. crt. Tema programului Grup ţintă Durata Nr. cursanţi

1 Evaluare de calitate prin inspectia scolară

Metodişti ISJ CLUJ 22 415

Filiale ale CCD Cluj

Unitatea şcolară / Localitatea Profesor metodist responsabil (nume şi prenume)

Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania” Epureanu Georgiana

Colegiul Tehnic „Napoca” Herman Pompilia

Colegiul Naţional ”Mihai Viteazul” Turda Mateescu Zoe Dana

Colegiul Naţional ”Andrei Mureşanu” Dej Pripon Dina Maria

Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin Herman Pompilia

Liceul Teologic Reformat Cluj-Napoca Popescu Mihaela

Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă” Cluj-Napoca Herman Pompilia

Colegiul Naţional „George Coşbuc” Cluj-Napoca Ileana Iepure

Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu” Cluj-Napoca Lung Liliana Dana

TOTAL: 9 filiale

Centre de informare şi documentare

Centre de informare şi documentare susţinute financiar de către MECTS, înfiinţate în judeţ, conform: OM 4961/28.08.2006, OM 330/13.02.2008, OM 3354/03.03.2008;

Unitatea şcolară / Localitatea Stadiul CDI *

Liceul Tehnologic ,,Vlădeasa,, Huedin Finalizat

Şcoala „Mihai Viteazul” Câmpia Turzii Finalizat

Şcoala Gimnazială Sic Finalizat

Şcoala „Gheorghe Şincai” Floreşti Finalizat

Şcoala Gimnazială Aghireş-Fabrici Finalizat

Şcoala Gimnazială Călăraşi Finalizat

Şcoala Gimnazială Viişoara Finalizat


Şcoala Gimnazială Răchiţele Finalizat

Şcoala Gimnazială Borşa Finalizat

Şcoala Gimnazială Cojocna Finalizat

Şcoala Gimnazială Fizeşu-Gherlii Finalizat

Şcoala Gimnazială Călăţele Finalizat

Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Cluj-Napoca Finalizat

Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Dej Finalizat

Liceul Teoretic „Gelu Voievod” Gilău Finalizat

Liceul Tehnologic „Ştefan Pascu” Apahida Finalizat

Şcoala Gimnazială Mociu Finalizat

Şcoala Gimnazială Ceanu Mare Finalizat

Şcoala Gimnazială Vad Finalizat

Şcoala Gimnazială „Ady Endre” Sâncraiu Finalizat

Şcoala Gimnazială „Mihai Vodă” Mihai Viteazu Finalizat

Şcoala Gimnazială Căşeiu Finalizat

Şcoala Gimnazială „Pavel Dan”, Tritenii de Jos Finalizat

Şcoala Gimnazială Panticeu Finalizat

Şcoala Gimnazială „Pelaghia Roşu” Mărişel Finalizat

TOTAL: 25 CDI

În judeţul Cluj s-au înfiinţat 4 CDI la decizia unităţilor de învăţământ:

Unitatea şcolară/ Localitatea Stadiul CDI Colegiul Tehnic Turda Finalizat

Liceul „János Zsigmond” Cluj-Napoca Finalizat

Colegiul Tehnic „Napoca” Cluj-Napoca Finalizat

Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” Cluj-Napoca Finalizat

TOTAL: 4 CDI

II.10. Descentralizare instituțională şi management O activitate importantă, care a necesitat atenţie, verificare şi evaluare din partea mai multor compartimente ale Inspectoratului Şcolar Judeţean în anul şcolar 2013-2014 a fost evaluarea anuală a directorilor pentru anul şcolar 2012-2013.

Nr. directori evaluaţi Calificativ Foarte Bine Calificativ Bine An şcolar 2011-2012 221 216 5 An şcolar 2012-2013 223 216 7

Comisia judeţeană privind evaluarea activităţii manageriale a directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din judeţul Cluj a fost numită prin decizia Inspectorului Şcolar General şi, conform calendarului, comisia a evaluat dosarele depuse de directori, cuprinzând fişa de autoevaluare, rapoartele explicative și documente justificative. Au fost depuse 223 fişe de evaluare, un singur director nu și-a depus dosar pentru evaluare și obținerea calificativului pentru anul școlar respectiv deoarece a fost pensionat. Rezultatele pot fi rezumate după cum urmează:


Nr. directori evaluaţi cu punctaj între 90-98,5 (fb)

Nr. directori evaluaţi cu punctaj între 85-89,99 (fb)

Nr. directori evaluaţi cu punctaj intre 71-84,99 (b)

Evaluare 114 101 8 Reevaluare după contestații

115 101 7

O altă activitate importantă a fost cea a Consiliului Consultativ al ISJ Cluj 2013-2014

În anul şcolar 2013-2014, componenţa Consiliului Consultativ al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj a fost revizuită, datorită eliberării din funcţia didactică de predare a unor cadre didactice ( prin pensionarea lor) şi a unor modificări în organigrama ISJ Cluj.

Pentru acest an şcolar , membrii Consiliului Consultativ al ISJ Cluj au fost: 1. Valentin Claudiu Cuibus – Inspector şcolar general ISJ Cluj 2. Mariana Pop – Inspector şcolar general adjunct ISJ Cluj 3. Peter Tunde – Inspector şcolar general adjunct ISJ Cluj 4. Steliana Necula- reprezentant Instituţia Prefectului Judeţului Cluj 5. Lungu Lucia Maria- reprezentant Consiliul Judeţean Cluj 6. Mioriţa Stanciu- reprezentant agent economic-Frisland Campina 7. Ioan Cristofor Filipaş- reprezentant Primăria Cluj-Napoca 8. Vilcsek Karoly- preşedinte al Federaţiei Asociaţiei de Părinţi, filiala Cluj 9. Iulia Miron- preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor Cluj 10. Maria Simuţ- Inspector şcolar ISJ Cluj 11. Mona Horodincă- Director Palatul Copiilor Cluj 12. Lucreţia Chelsoi-Director Şcoala Gimnazială Aluniş 13. Dorina Kudor – Director Casa Corpului Didactic Cluj 14. Hadrian Arion-Inspector şcolar ISJ Cluj 15. Axinte Bob-Director Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Dej 16. Roxana Cziker-Director Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere Cluj-Napoca 17. Veronica Bogorin –Director CJRAE Cluj 18. Dumitru Mateescu-Director Colegiul Tehnic Turda 19. Lolica Tătaru-Inspector şcolar ISJ Cluj 20. Ioan Todea –Director Liceul Teoretic „Gheorghe Șincai” Cluj-Napoca 21. Silvia Cozea –Director Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin 22. Anicuţa Todea-Inspector şcolar ISJ Cluj 23. Ciprian Ghişa - Director Transylvania College Cluj 24. Deac Daniela- Director Colegiul Naţional „George Bariţiu” Cluj-Napoca 25. Lobonţ Gheorghe – Director Colegiul Naţional „Mihai Viteazu” Turda 26. Torok Zoltan –Director Şcoala Gimnazială Căpuşu Mare 27. Bâlc Ioan –Director Şcoala Gimnazială „Ioan Bob” Cluj-Napoca 28. Maria Kosa – Liceul Teoretic „Brassai Samuel” Cluj-Napoca 29. Adrian Măgdaş–Director adjunct Colegiul Naţional ” Emil Racoviţă” Cluj-Napoca 30. Laura Ionescu – Inspector şcolar ISJ Cluj 31. Mihaela Gădălean –Director Grădiniţa cu Program Prelungit „Degeţica” Cluj-Napoca

Consiliul a avut mai multe întâlniri pe parcursul anului şcolar, în care au fost prezentate modificările reţelei şcolare şi propunerea Planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2014-2015, care a fost depus la Ministerul Educaţiei Naţionale. Au fost discutate toate modificările făcute, actele legislative care au stat la baza acestora şi necesitatea transformărilor din reţeaua şcolară. Au fost discutate problemele liceelor tehnologice şi aplicarea ordinului MEN de înfiinţare a învăţământului profesional de trei ani după clasa a VIII-a. În temeiul descentralizării instituționale s-a constituit și și-a desfășurat activitatea Consiliul consultativ al directorilor, organism consultativ care sprijină activitatea managerială în zona de coordonare a managementului tuturor unităților de învățământ. Printre rezultatele întâlnirilor se pot enumera următoarele documente: fișa postului directorului unității de învățământ, fișa de evaluare anuală, documentele manageriale, portofoliul directorului, fișa pentru obținerea gradației de merit pentru personalul cu funcții de conducere.

Întâlnirile cu reprezentanţii Consiliului Consultativ al directorilor au fost realizate cu prilejul discutării situaţiilor de încadrare în bugetul alocat fiecărei unităţi de învăţământ, a necesităţii reducerii cheltuielilor şi încadrarea în costul standard, a prezentării restructurării reţelei şcolare pentru anul şcolar viitor. Componența Consiliului Consultativ al directorilor a fost următoarea:


Nr. crt. Nume şi prenume Unitatea de învăţământ

1. Pop Mariana Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – inspector şcolar general adjunct

2. Kudor Dorina Casa Corpului Didactic Cluj - director

3. Komives Şoimiţa Şcoala Gimnazială ,,Nicolae Titulescu” Cluj-Napoca-director

4. Mateescu Dumitru Colegiul Tehnic Turda - director

5. Ovadiuc Sândean Vasile Liceul de Muzică ,,Sigismund Toduţă ”Cluj-Napoca-director

6. Deac Daniela Colegiul Naţional ,,George Bariţiu ” Cluj-Napoca- director

7. Ţinică Silvia Şcoala Gimnazială ,,Horea” Cluj- Napoca- director

8. Piontchevici Zoe Liceul Special pentru Deficienţi de Auz Cluj-Napoca- director

9. Blaga Eugenia Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Parfum de tei”-director

10. Berte Mircea Colegiul Naţional Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr” Cluj-Napoca-director

11. Horodincă Monica Palatul Copiilor Cluj-Napoca - director

12. Corega Constantin Colegiul National ,,Emil Racoviţă” Cluj-Napoca- director

13 Ciobanu Gabriela Şcoala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Dej-director

14 Vidican-Manci Liviu Seminarul Teologic Liceal Ortodox Cluj-Napoca- director

15 Voros Alpar Istvan Vita Liceul Teoretic ,,Apaczai Csere Janos” Cluj- Napoca- director

16 Giurgiu Alin Liviu Club Școlar Sportiv ,,Viitorul” Cluj- Napoca-director

17 Turcu Adina Colegiul Tehnic ,,Edmond Nicolau” Cluj-Napoca-director

18 Negru Alina Ioana Liceul Teoretic ,,Avram Iancu” Cluj – Napoca - director

19 Marian Angela Liceu Teoretic ,,Pavel Dan” Câmpia Turzii- director

20 Ilea-Bonda Violeta Şcoala Gimnazială ,,Gheorghe Şincai” Floreşti-director

21 Lobonţ Gheorghe Colegiul Naţional ,,Mihai Viteazul” Turda- director

22 Buzan Maria Liceul Teoretic ,,Petru Maior” Gherla- director

23 Gherman Doina Liceul Teoretic ,,Alexandru Papiu Ilarian” Dej- director

24 Cozea Silvia Liceul Teoretic ,,Octavian Goga” Huedin- director

25 Torok Zoltan Şcoala Gimnazială Căpuşu Mare- director

26 Hulpe Ruxandra Liceul Teoretic ,,Gelu Voievod” Gilău-director

27 Pocol Maria Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Lizuca” Cluj-Napoca- director

28 Ghişa Ciprian Transylvania College Cluj-Napoca -director

29 Chiş Darius Şcoala Gimnazială Borşa -director

30 Loga Marius Liceul de Coregrafie ,,Octavian Stroia” Cluj-Napoca-director

31 Todea Ioan Liceul Teoretic ,,Gheorghe Şincai” Cluj-Napoca-director

Pentru o mai bună monitorizare a activităţii manageriale a directorilor unităţilor de învăţământ din

judeţ, în acest an şcolar a fost format un corp de metodişti în managementul unităţii de învăţământ, format din 15 directori şi 26 de inspectori şcolari, care au desfăşurat activităţi metodice cu cei 42 de directori cu mai puţină experienţă managerială, înscrişi în grupul ţintă din acest an şcolar.

Celor 42 de directori li s-a trimis un chestionar de identificare a nevoilor de consiliere, o bază cu toate documentele manageriale care sunt necesare în desfăşurarea activităţii complexe de director de unitate de învăţământ, iar începând cu semestrul al II-lea au început activităţile metodice propriu-zise. Metodiştilor le-au fost repartizaţi câte doi-trei directori, care au fost invitaţi să cunoască unitatea de învăţământ a metodistului în management, modul de organizare a documentelor manageriale, a unităţii de învăţământ. O parte din metodişti au fost în unitatea de învăţământ a directorului repartizat, au realizat problemele cu care se confruntă colegul director, au comunicat pe problemele identificate. Concluzia acestui exerciţiu de mentorat a fost aceea că toate persoanele implicate au avut experienţe pozitive, acest exerciţiu arătând nevoia reală ca un director nou să fie mentorat în primul an de activitate, iar aceste schimburi de experienţe au fost considerate benefice de către toţi partenerii. Repartiția metodiștilor în managementul unității de învățământ an școlar 2013-2014 a fost următoarea: Nr.

crt.

Unitatea de învățământ Director Metodist în management

1. Grădinița cu PP ” Căsuța Piticilor” Turda Suciu Maria Rebrean Otilia 2. Grădinița cu PP ” Poiana cu Castani” Turda Șimon Felicia

3. Grădinița cu PP ” Prichindelul Isteț” Turda Făgădar Stanca Maria 4. Liceul Tehnologic ” Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca Mera Olimpia Lucia Oltean Octavia


5. Liceul Tehnologic ” Constantin Brâncuși” Dej Federiga Florin 6. Liceul Tehnologic ” Vlădeasa” Huedin Crețu Gabriel Mircea 7. Școala Gimnazială Râșca Toșa Abrudan

Corega Constantin 8. Școala Gimnazială Poieni Gordan Ionel 9. Liceul Teoretic ” Ana Ipătescu” Gherla Ielcean Ioan Radu 10. Școala Gimnazială Ciurila Pop Cristina Florentina

Berte Mircea 11. Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și

Documentare privind Educația Inclusivă Vârva Luminița Adriana

12. Liceul de Arte Vizuale ” Romulus Ladea” Cluj-Napoca

Zmicală Gavrilă

13. Școala Gimnazială ” Alexandru Vaida Voievod” Cluj-Napoca

Zanc Matilda Camilia

Ținică Silvia 14. Școala Gimnazială Mociu Rigo Monica 15. Școala Gimnazială ” Ioan Bob” Cluj-Napoca Bâlc Ioan 16. Școala Gimnazială Moldovenești Koto Erika

Voros Alpar 17. Școala Gimnazială Vaida Cămăraș Linczing Erzsebet 18. Liceul Teoretic ” Josika Miklos” Turda Istvanffy Ecaterina 19. Școala Gimnazială ” Andrei Șaguna” Turda Morar Olga Lobonț Gheorghe

20. Școala Gimnazială ” Horea, Cloșca și Crișan” Turda Achim Corina 21. Școala Gimnazială ” Ioan Opriș” Turda Minea Stanca 22. Școala Gimnazială ” Ștefan Micle” Feleacu Lămășanu Gabriela

Negru Alina 23. Școala Gimnazială Luna de Sus Crișan Răzvan 24. Școala Gimnazială ” Traian Dârjan” Cluj-Napoca Loșonți Silvia 25. Școala Gimnazială ” George Barițiu” Jucu de Sus David Daniel

Marcu Eugenia 26. Școala Gimnazială Iclod Dobocan Liana 27. Școala Gimnazială Aghireșu - Fabirci Mureșan Ancuța 28. Școala Gimnazială ” Avram Iancu” Beliș Mocean Mihaela

Marian Angela 29. Școala Gimnazială Băișoara Galmati Lăcrămioara

Anișoara 30. Școala Gimnazială Luna Duca Mihaela 31. Școala Gimnazială ” Avram Iancu” Dej Herineanu Daniela Luiza

Pop Liliana 32. Școala Gimnazială Bobâlna Șamșudean Flavia 33. Școala Gimnazială Cojocna Ivașcu Ioan 34. Școala Gimnazială Nireș Dan Loredana

Bob Axinte 35. Școala Gimnazială Țaga Mîrza Elena 36. Școala Gimnazială Vad Szekereș Ioana 37. Școala Gimnazială Ploscoș Rusu Ioana Teodora Bozdog Paula

38. Școala Gimnazială Valea Ierii Marcu Maria 39. Școala Profesională Poiana Turda Conțiu Claudiu Dan 40. Grădinița cu PP ” Lumea Piticilor” Dej Tămaș Mihaela

Radu Gabriela 41. Grădinița cu PP ” Junior” Dej Timoce Dorina Rodica 42. Grădinița cu PP ” Sfânta Maria” Turda Trif Gabriela

Una dintre direcţiile prioritare de acţiune în acest an şcolar la nivelul ISJ Cluj a fost creşterea calităţii actului educaţional în toate unitățile de învățământ prin monitorizarea practicării unui management implicat la toate nivelurile. Printre atribuţiile directorului în domeniul eficacităţii educaţionale, se regăseşte monitorizarea şi respectarea prevederilor din documentele curriculare oficiale şi a celor auxiliare prin realizarea de asistențe la activitățile didactice la clasă, respectiv la activitățile extracurriculare.

Pentru o mai bună şi transparentă modalitate de monitorizare a acestor activităţi obligatorii din fişa postului, directorilor li s-a solicitat să completeze un chestionar on-line de fiecare dată când efectuează o asistenţă la o activitate didactică la clasă/activitate extracurriculară, în unitatea de învăţământ pe care o manageriază în acest an şcolar. Datorită modului de colectare a informațiilor în timp real, asistențele s-au înregistrat automat după completarea câmpurilor obligatorii şi au reprezentat dovezi pentru evaluarea activităţii desfăşurate în anul şcolar în curs.

În anul şcolar 2013-2014, la nivelul județului Cluj, situația se prezintă astfel: 1. Au fost realizate un număr de 13561 de asistențe.


2. Primele date statistice analizează situaţia din mediul rural/urban, asistenţele efectuate de director/director adjunct, număr de asistențe pe cele patru categorii – debutant, definitivat, gradul didactic II și gradul didactic I.

Semestrul I Semestrul II Total

Rural 1895 1958 3853

Director 1792 1800 3592

Debutant 355 627 982

Definitivat 559 450 1009

Gradul I 440 290 730

Gradul II 438 433 871

Director adjunct 103 158 261

Debutant 11 37 48


Gradul I 45 46 91

Gradul II 26 24 50

Urban 4780 4928 9708

Director 3460 3813 7273

Debutant 583 934 1517


Gradul I 1389 1106 2495

Gradul II 694 903 1597

Director adjunct 1320 1115 2435

Debutant 186 245 431


Gradul I 642 350 992

Gradul II 226 261 487

Total 6675 6886 13561

Au fost analizate asistențele pe fiecare nivel de studii, activități didactice la clasă, respectiv activități extracurriculare, după cum se arată în tabelul următor:

Semestrul I Semestrul II Total

Rural 1895 1958 3853

Activitate didactică la clasă 1756 1796 3552

Gimnazial 898 976 1874

Liceal - ZI 15 16 31

Preşcolar 214 223 437

Primar 628 580 1208

Profesional 1 1 2

Activitate extracurriculară 139 162 301

Gimnazial 77 79 156

Liceal - ZI 0 13 13


Preşcolar 20 24 44

Primar 42 46 88

Urban 4780 4928 9708

Activitate didactică la clasă 3935 4186 8121


Liceal - FR 0 8 8

Liceal - Seral 43 12 55

Liceal - ZI 944 1000 1944

Maiştri (Zi+Seral) 1 5 6

Postliceal (Zi+Seral) 11 18 29

Preşcolar 1278 1276 2554

Primar 665 870 1535

Profesional 31 42 73

Activitate extracurriculară 845 742 1587


Liceal - Seral 0 2 2

Liceal - ZI 206 187 393

Maiştri (Zi+Seral) 0 1 1

Preşcolar 229 318 547

Primar 171 86 257

Profesional 3 4 7

Total 6675 6886 13561

În funcție de tipul de asistență, impusă de factori externi sau interni, s-au făcut analizele tuturor asistențelor înregistrate. Cuantificarea lor este dată în tabelul statistic următor:

Rural 1895

Gimnazial 975

01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 788

01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 02.La cererea parintilor 2

01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 02.La cererea parintilor, 03.In urma unei sesizari 1

01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I 2

01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 05.Inspectie cadru didactic debutant 14

01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 06.Alt motiv 11

02.La cererea parintilor 7

03.In urma unei sesizari 5

04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I 9

04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I, 05.Inspectie cadru didactic debutant 3

05.Inspectie cadru didactic debutant 79

05.Inspectie cadru didactic debutant, 06.Alt motiv 1

06.Alt motiv 53


Liceal - ZI 15



Prescolar 234






06.Alt motiv 22

Primar 670









06.Alt motiv 32

Profesional 1

01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 02.La cererea parintilor, 03.In urma unei sesizari, 05.Inspectie cadru didactic debutant 1

Urban 4780

Gimnazial 1198



01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 03.In urma unei sesizari 1



01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 05.Inspectie cadru didactic debutant, 06.Alt motiv 1






06.Alt motiv 247

Liceal - Seral 43

01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 38 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 06.Alt motiv 3


06.Alt motiv 1

Liceal - ZI 1150


01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 02.La cererea parintilor, 03.In urma unei sesizari 1










05.Inspectie cadru didactic debutant, 06.Alt motiv 1

06.Alt motiv 217

Maistri (Zi+Seral) 1


Postliceal (Zi+Seral) 11


Prescolar 1507








06.Alt motiv 113

Primar 836











06.Alt motiv 164

Profesional 34





06.Alt motiv 4

Total 6675

Semestrul II

Rural 1958


Gimnazial 1055

01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 517 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 04.Inspectie

de definitivat / gradul II / gradul I 9 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 05.Inspectie

cadru didactic debutant 4 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 06.Alt motiv 4 02.La cererea parintilor 3



05.Inspectie cadru didactic debutant 59 06.Alt motiv 55

Liceal - ZI 29 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 15 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 04.Inspectie

de definitivat / gradul II / gradul I 1 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I 2 06.Alt motiv 11

Prescolar 247 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 122 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 04.Inspectie

de definitivat / gradul II / gradul I 7 03.In urma unei sesizari 1 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I 91 05.Inspectie cadru didactic debutant 15 06.Alt motiv 11

Primar 626 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 326 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 02.La cererea

parintilor, 03.In urma unei sesizari 1 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 04.Inspectie


cadru didactic debutant 5 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 06.Alt motiv 2 03.In urma unei sesizari 3 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I 231 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I, 05.Inspectie cadru didactic debutant 1 05.Inspectie cadru didactic debutant 22 06.Alt motiv 18

Profesional 1 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 1

Urban 4928 Gimnazial 1099

01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 425 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 03.In urma

unei sesizari 1 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 04.Inspectie


de definitivat / gradul II / gradul I, 05.Inspectie cadru didactic debutant 3 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 05.Inspectie

cadru didactic debutant 3 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 06.Alt motiv 7 02.La cererea parintilor 6 03.In urma unei sesizari 2 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I 508


04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I, 06.Alt motiv 1 05.Inspectie cadru didactic debutant 27 06.Alt motiv 101

Liceal - FR 8 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 7 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I 1

Liceal - Seral 14 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 11 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 06.Alt motiv 1 05.Inspectie cadru didactic debutant 1 06.Alt motiv 1

Liceal - ZI 1187

01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 595 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 02.La cererea

parintilor 2 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 04.Inspectie


cadru didactic debutant 1 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 06.Alt motiv 9 02.La cererea parintilor 6 03.In urma unei sesizari 1 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I 365 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I, 05.Inspectie cadru didactic debutant 1 05.Inspectie cadru didactic debutant 16 06.Alt motiv 186

Maistri (Zi+Seral) 6 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 5 05.Inspectie cadru didactic debutant 1

Postliceal (Zi+Seral) 18 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 14 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I 4

Prescolar 1594 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa 831 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 02.La cererea

parintilor, 06.Alt motiv 2 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 04.Inspectie


cadru didactic debutant 12 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 05.Inspectie

cadru didactic debutant, 06.Alt motiv 1 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 06.Alt motiv 56


02.La cererea parintilor, 06.Alt motiv 1

03.In urma unei sesizari 2 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I 450


06.Alt motiv 177 Primar 956



de definitivat / gradul II / gradul I, 05.Inspectie cadru didactic debutant 1 01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 05.Inspectie

cadru didactic debutant 4



01.Monitorizarea desfasurarii in conditii de calitate a activitatii didactice la clasa, 06.Alt motiv 12 02.La cererea parintilor 4 03.In urma unei sesizari 3 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I 614 05.Inspectie cadru didactic debutant 18 06.Alt motiv 66

Profesional 46


cadru didactic debutant 2 04.Inspectie de definitivat / gradul II / gradul I 1

05.Inspectie cadru didactic debutant 1 06.Alt motiv 12

Grand Total 6886 Situația primelor 10 unități de învățământ cu cele mai multe asistențe:

Unitatea de învățământ Asistențe Director

Total asistențe

Scoala Gimnaziala Nr. 1 Gherla 151 282

Liceul Teoretic "Alexandru Papiu Ilarian" Dej 70 245

Liceul Tehnologic Special Pentru Deficienti De Auz Cluj-Napoca 101 220

Scoala Gimnaziala Speciala Centru De Resurse Si Documentare Privind Educatia Inclusiva/Integrata Cj

112 214

Scoala Gimnaziala "Ion Agarbiceanu" Cluj-Napoca 202 202

Liceul Tehnologic "Stefan Pascu" Apahida 78 162

Gradinita Cu Program Prelungit "Pinocchio" Campia Turzii 151 151

Gradinita Cu Program Prelungit Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca 151 151

Gradinita Cu Program Prelungit "Lizuca" Cluj-Napoca 147 147

Scoala Gimnaziala Mociu, Com. Mociu 146 146

Situația unităților de învățământ cu cele mai puține asistențe: Unitatea de învățământ Asistențe

Director Total

asistențe

Clubul Copiilor Gherla 14 14

Scoala Gimnaziala Iclod, Com. Iclod 13 13

Scoala Gimnaziala Ciurila, Com. Ciurila 11 11

Scoala Gimnaziala Rasca, Com. Rasca 10 10

Scoala Primara Recea Cristur, Com. Recea Cristur 10 10

Clubul Scolar Sportiv "Viitorul" Cluj-Napoca 9 9

Liceul Greco-Catolic "Inochentie Micu" Cluj-Napoca 7 7

Liceul Teoretic "Bathory Istvan" Cluj-Napoca 7 7

Scoala Gimnaziala Bobalna, Com. Bobalna 7 7

Scoala Gimnaziala Vaida Camaras Com. Caianu 3 3

Pe parcursul anului şcolar 2013-2014 au fost organizate două sesiuni de concurs de selecţie în Corpul de experţi în management educaţional. În judeţul Cluj sunt înscrişi acum în Registrul Naţional un număr de 586 de cadre didactice.


II.11. Programe guvernamentale și baze de date de sistem

II.11.1. Programe guvernamentale

Transport elevi 1.674.995 lei 4317 elevi

Burse elevi 3.086.500 lei 1253 elevi – BANI DE LICEU 113 elevi – Bursieri Republica Moldova 5 elevi - Meritul Olimpic 610 elevi – Bursa Profesională

II.11.2. Bazele de date de sistem

Pe parcursul anului școlar 2013-2014, au fost realizate / completate / verificate următoarele baze de date / situații mai importante: Baza de Date Națională a Educației Machetele normării Încadrarea personalului didactic / did. auxiliar / nedidactic Proiectul planului de școlarizare și situația realizării planului pentru anul precedent Înscrierea în învățământul primar (clasa pregătitoare/clasa I) Edusal Concursul de ocupare a posturilor didactice vacante/rezervate Bacalaureat Definitivat Admitere liceu Euro 200 Bani de liceu Corpul de experți în management educațional Situația încadrării directorilor / directorilor adjuncți Situația asistențelor la ore a directorilor / directorilor adjuncți Situația cheltuielilor de personal Situația elevilor reveniți din străinătate Execuția programelor bugetare pe 2013 și 2014 Necesarul pentru plata salariilor și a sentințelor judecătorești Necesarul actelor de studii Bazele de date aferente simulărilor examenelor naționale (bacalaureat, evaluare națională) Situația referitoare la asigurarea cu apă curentă / canalizare/transport școlar Situația costului standard / elev pt. anul 2013-2014


CAPITOLUL III. REALIZAREA UNUI SISTEM EDUCAŢIONAL PERFORMANT, ECHITABIL

ŞI EFICIENT

Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate prin eficientizarea activităţii de învăţare şi formarea competenţelor

III.1.DIAGNOZA PROCESULUI EDUCAŢIONAL- Calitatea activităţii de predare-

învăţare (informații obținute prin: inspecţii de specialitate şi speciale, inspecții

stadiale, inspecții tematice, inspecții generale)

A.1 Legalitatea și calitatea curriculumului aplicat:

Învățământ preșcolar

Aspecte pozitive: - În grădiniţe se asigură dezvoltarea adecvată a copilului preşcolar, valorificând potentialul fizic şi psihic al fiecăruia, ţinând seama de ritmul propriu, de nevoile sale afective şi de activitatea sa fundamentală –jocul. - Planificarea anulală este realizată sub forma proiectelor tematice. Tematica abordată este variată fiind corect integrată în temele propuse de curriculum. În unele situaţii s-au făcut confuzii în ce priveşte numărul proiectelor tematice planificate considerând 7 numărul maxim de proiecte admise. - Planificarea săptămânală este echilibrată, în câteva cazuri activităţile propuse în cursul dimineţii se repetau în aceeaşi modalitatate în activităţile comune obligatorii. Recomandarea făcută este să se considere planificarea zilnică şi săptămânală armonioasă planificând activităţi care se completează. - Au fost planificate activităţi atât în manieră integrată, cât şi de sine stătătoare.

• respectarea Curriculumului Național în majoritatea cazurilor (Grăd. cu P.P. ,,Lizuca” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Academia piticilor” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Prichindelul Isteț” Turda, Grăd. cu P.P. ,,Poieniţa” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Degeţica” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Licurici” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Micul Prinţ” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Bambi” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.N. Bonțida, Grăd. cu P.N. Borșa, Grăd. cu P.N. Mihai Viteazu, Grăd. cu P.P. ,,Pinocchio” Câmpia Turzii, Grăd. cu P.P. ,,Lumea Prichindeilor” Câmpia Turzii, Şcoala Profesională Poiana Turda)

• abordarea integrată a activităților ( Grăd. cu P.P. ,,Licurici” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Lizuca” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Paradisul piticilor” Dej, Grăd. cu P.P. ,,Prichindelul Isteț” Turda, Grăd. cu P.P. ,,Poieniţa” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Degeţica” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Micul Prinţ” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Bambi” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.N. Mihai Viteazu, Grăd. cu P.P. ,,Pinocchio” Câmpia Turzii, Grăd. cu P.P. ,,Lumea Prichindeilor” Câmpia Turzii);

• material didactic bogat, adecvat temelor de interes şi zonelor specifice amenajării spaţiului educaţional în grădiniţă (Grăd. cu P.P. “Buburuza” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. “Floare de iris” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Licurici” Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. ,,Lizuca” Cluj-Napoca);

• activităţile propuse sunt integrate, există logică, fir, scenarii integrative – poveste, temă integratoare, etc. (Şcoala Gimnazială “Gh. Şincai” Floreşti, Grăd. cu P.P. “Cetatea Fetei” Florești);

• Materialele auxiliare sunt selectate și achiziționate potrivit cerinţelor de dezvoltare a grupei de copii (Grăd. cu P.P. ,,Micul prinț ˮ Grăd. cu P.P. “Buburuza”, Grăd. cu P.P. “Floare de iris”, Grăd. cu P.P. "Degeţica" Cluj-Napoca, Grăd. cu P.P. "Dumbrava minunată" Cluj-Napoca, Şcoala Gimnazială “Gh. Şincai” Floreşti, Grăd. cu P.P. “Cetatea Fetei” Florești Grăd. cu P.P. ,,Prichindeii veseli ˮ Huedin).

Aspecte care necesită îmbunătățire:

- Planificarea echilibrată a activităţilor pe parcursul zilei şi a săptămânii, care să asigure o dezvoltare holistă copilului;

- Planificarea proiectelor tematice în funcţie de interesele şi nevoile de dezvoltare ale copiilor; - Valorificarea eficientă a fiecărui moment al unui proiect tematic respectând fazele de desfăşurare ale

acestora; - „Abordările personale”ale planificărilor conţinuturilor propuse de unele educatoare să fie dezbătute în

comisiile metodice pentru a valida corectitudinea viziunii acestora;


- Materialele propuse la centrele deschise nu sunt ilustrative pentru temă și nu acoperă necesarul de nevoi raportat la nivelul de dezvoltare al grupei (Şcolala Gimnazială Căpuşu Mare, Liceul Waldorf Cluj-Napoca);

- Proiectarea didactică a activităților integrate se realizează diferit; - Dificultăți în abordarea integrată a conținuturilor la inspecția nr.1 pentru gradul didactic definitivat.

Cauze identificate:

- existenţa pe piaţă a unor publicaţii model care nu respectă specificaţiile curriculumului; - insuficienta pregătire de specialitate la unele educatoare; - superficialitate în întocmirea planificării anuale/săptămânale/zilnice; - absența practicii pedagogice reale în formarea inițială la unele educatoare; - comunicare insuficientă cu celelalte cadre didactice din unitate, dar și cu conducerea

unității; - nu există un reper oficial pentru structura proiectului de activitate integrată.

Învăţământ primar (liniile română, maghiară şi germană)

Aspecte pozitive: Curriculum-ul furnizat la clasele de ciclu primar din judeţul Cluj în anul şcolar 2013-2014 a fost în

concordanţă cu Curriculumul Naţional, cu prevederile programelor pentru clasele primare (noile programe pentru clasa pregătitoare şi clasa I, respectiv programele pentru clasele a II-a, a III-a şi a IV-a aprobate în 2003, 2004 şi 2005).

Curriculum-ul la decizia şcolii a ţinut cont de realităţile locale, de potenţialul de realizare pe plan local şi de opţiunile părinţilor şi ale elevilor. În acest sens, ofertarea disciplinelor opţionale a fost respectată în cadrul unităţilor de învăţământ.

Învăţătorii care au predat la clasa pregătitoare şi clasa I au fost formaţi pentru a-şi proiecta activităţi integrate, conform prevederilor noilor programe.

Programele disciplinelor opţionale au fost avizate de inspectorii şcolari cu responsabilităţi pe disciplinele propuse.

Toţi învăţătorii inspectaţi au avut documente de planificare şi de proiectare de bună calitate, care respectă filosofia abordării integrate la clasa pregătitoare şi la clasa I, precum şi specificul colectivului de elevi (Şcoala Gimnazială Borşa, Şcoala Gimnazială Vad, Şcoala Gimnazială Cămăraşu, Şcoala Gimnazială Nr.1 Gherla,Liceul Teoretic „N. Bălcescu”, Liceul ”János Zsigmond” Cluj-Napoca, Şcoala Gimnazială ”Ion Agârbiceanu”, Şcoala Gimnazială ”Iuliu Haţieganu”, Şcoala Gimnazială ”Liviu Rebreanu”, Şcoala Gimnazială Tureni, Şcoala Gimnazială Mintiu Gherlii, Şcoala Gimnazială Sic, Şcoala Gimnazială „Kós Károly” Izvoru-Crișului, Colegiul Naţional „George Coşbuc” Cluj-Napoca). Planificările unităţilor de învăţare, precum şi proiectarea acestora au fost întocmite corect şi promovează abordarea integrată, în strânsă corelaţie cu obiectivele de referinţă/competenţele specifice şi cu obiectivele cadru/competenţele generale la disciplină/grup de discipline.

Aspecte care necesită îmbunătățire: În şcolile unde încadrarea s-a realizat cu învăţători necalificaţi este nevoie de o mentorare apropiată a

acestor cadre de către responsabilul de comisie metodică sau de cerc pedagogic (Şcoala Gimnazială Vultureni).

Cauze identificate: Lipsa formării de specialitate a cadrelor didactice necalificate.

Limba și literatura română

Aspecte pozitive: Nu s-au constatat abateri de la legalitatea curriculumului aplicat. Cursurile opționale sunt avizate și respectă prevederile metodologice și normative; Există evaluări iniţiale şi sumative, analize ale acestora şi propuneri de îndreptare a aspectelor

deficitare; Ritm bun al parcurgerii programei școlare; Profesorii au, în general, o bună pregătire de specialitate, sunt bine pregătiţi din punct de vedere

ştiinţific şi metodic; Program de consultații;


Cercuri de lectură; Materia este parcursă ritmic, la zi, în strânsă concordanţă cu planificarea; Elevii folosesc, atât în exprimarea scrisă, cât și în cea orală, registrul literar al limbii române; Se insistǎ pe recuperarea ortografiei şi pe lectura cât mai cursivǎ şi expresivǎ;

Aspecte care necesită îmbunătățire: Absenţa documentelor şcolare obligatorii; Planificările calendaristice şi pe unităţi de învăţare nu sunt complete şi nu sunt personalizate cf.

manualului; În unele cazuri, se constată o abordare mai relaxată sau superficială a unor informaţii de specialitate,

mai ales în ceea ce priveşte interpretarea textului literar, a marilor repere canonice, care vizează formarea unor reprezentări culturale autonome şi stabile;

În aceste cazuri obiectivele nu sunt atinse, ba chiar nu sunt bine conturate nici din perspectiva profesorului;

În unele cazuri, rare, cadrele didactice nu cunosc competenţele specifice disciplinei; În unele cazuri, cunoştinţele de specialitate ale elevilor sunt limitate, mult sub limita standardelor

normative; Necunoaşterea de către unii profesori a programei şcolare, lipsa cunoştinţelor de specialitate, didactice

şi ştiinţifice, absolutizarea manualului ca reper al lecţiei, nerespectarea etapelor obligatorii ale lecţiei, incapacitatea de a izola conţinuturile de predat.

Cauze identificate: Blazarea unor profesori și dezinteresul față de studiul atent al programelor școlare; Absența studiilor de specialitate sau studii de specialitate nefinalizate; Studii de specialitate efectuate la fără frecvență.

Matematică

Aspecte pozitive: Există documente de proiectare managerială la toate şcolile repartizate pentru inspecţia tematică, sunt proceduri pentru activităţile manageriale importante, există mobilier special pentru clasele pregătitoare, sălile de clasă sunt personalizate. De remarcat condiţiile foarte bune de la Şcoala Gimnazială Râșca; Sunt școli recent înființate și care dovedesc o foarte bună organizare și un management orientat spre performanță (Seminarul Teologic Ortodox); Evaluarea cadrelor didactice s-a făcut, în general, respectând legislaţia în vigoare; Planificările sunt conform programei şcolare; Portofoliul este conform recomandărilor ISJ la majoritatea cadrelor didactice; În lecţii sunt utilizate metode moderne de lucru cu elevii, îmbinate util cu metodele tradiţionale de predare-învăţare (Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu); Sunt folosite fişe de lucru diferenţiate atât pentru elevii cu deficienţe de învăţare, cât şi pentru elevii capabili de performanţe; Este utilizat calculatorul în timpul orei ca şi alternativă de învăţare (Colegiul de Comunicații Augustin Maior); Sunt utilizate materiale didactice, planşe, figuri geometrice, etc. (Liceul Tehnologic Vlădeasa Huedin); Lecţiile respectă programa şcolară; Lecţiile sunt corecte din punct de vedere ştiinţific; Există şcoli foarte bine organizate, sunt de apreciat regulamentele şi procedurile (respectate de către elevi, părinţi, profesori), remedierea este foarte bine înţeleasă la nivelul şcolii; Planificările calendaristice și PUI respectă programa școlară din curriculumul național, portofoliile cadrelor didactice sunt actualizate conform solicitărilor ISJ. Curriculum-ul la decizia școlii respectă legislația în vigoare și procedurile ISJ. (Colegiul Tehnic ” Victor Ungureanu” Câmpia Turzii, Școala Gimnazială Călărași, Școala Gimnazială ” Constantin Brâncuși” Cluj-Napoca, Școala Gimnazială ” Teodor Murășanu” Turda, Liceul Teoretic ” Pavel Dan” Câmpia Turzii, Școala Gimnazială ”Avram Iancu”CâmpiaTurzii, Școala Gimnazială Tureni ). Aspecte care necesită îmbunătățire:

Mai sunt școli în care se lucrează tradițional, fără a motiva elevii pentru învățare; Comunicarea din interiorul catedrelor de matematică trebuie îmbunătățită, responsabilizarea tuturor

membrilor catedrei. Cauze identificate:

Lipsa comunicării din interiorul catedrelor și la nivelul cercurilor pedagogice; Dezinteres pentru alte activități în afara orelor.


Limba și literatura maghiară. Învățământ preșcolar în limba maghiară

Aspecte pozitive: Existenţa în şcoli a documentelor curriculare elaborate la nivel de trunchi comun şi C.D.Ş; Documentele de planificare şi proiectare pe unităţi sunt în general la zi şi corect întocmite, în

concordanţă cu curriculumul naţional, cu nevoile specifice ale elevilor şi cu resursele disponibile; Proiectarea corectă a activităţilor didactice, cu accent pe latura formativ-aplicativă a cunoştinţelor.; Preocuparea majorităţii profesorilor de a întocmi portofolii, în conformitate cu cerinţele ISJ.

Aspecte care necesită îmbunătățire: Neconcordanţă între programele şcolare şi manualele claselor a V-a şi a VI-a; Numărul insuficient sau lipsa totală de manuale alternative la unele niveluri de învăţământ; Criza de schimbare, de trecere de la o concepţie tradiţională la alta în predarea literaturii; Dificultăţi în accesibilitatea manualelor existente la nivel liceal pentru elevii de nivel de pregătire mediu

şi slab; Cauze identificate:

Criza de schimbare, de trecere de la o concepţie tradiţională la alta în predarea literaturii Dificultăţi în accesibilitatea manualelor existente la nivel liceal pentru elevii de nivel de pregătire mediu

şi slab.

Limbi Moderne

Aspecte pozitive:

În conceperea proiectărilor s-a ţinut cont de testele iniţiale care au pus în evidenţă necesitatea reluării si aprofundării unor cunoştinţe de bază gramaticale fără de care nu se pot dezvolta deprinderi corespunzătoare de exprimare;

Evoluţia elevilor este un obiectiv prioritar, vizat prin mijloace diverse: teste inţiale, fişe de lucru, teste de progres, proiecte, la toate liceele teoretice inspectate;

Se constată că întocmirea proiectelor de lecţii, cu construirea gradată a etapelor, cu activităţi specifice de predare, exersare şi fixare, reprezintă o modalitate de îmbunătăţire a marcării momentelor lecţiei, care poate duce la îmbunătăţirea predării şi implicit a prestaţiei elevilor;

În cele mai multe cazuri se lucrează corect şi coerent, cu utilizarea unor manuale alternative aprobate şi pe baza modelelor de planificări avizate de MEN, care sunt întocmite la nivelul catedrei de către toţi profesorii şi avizate de conducerea unităţii. Se folosesc şi alte auxiliare care, de regulă, sunt precizate în planificări precum: caiete de activitate/exerciţii, fişe tematice, de lucru, culegeri de teste etc. : Liceul N. Bălcescu, Colegiul E. Racoviţă, Liceul Gh. Şincai, Liceul Unitarian, Liceul O. Ghibu, Colegiul G. Coşbuc.

La orele de opţional, care la limbile moderne ocupă primul loc la nivel de judeţ, cele mai multe cursuri aprobate sunt la clasele cu învăţământ primar şi gimnazial, dar si la nivel liceal, mai ales la clasele cu predare în regim bilingv şi intensiv ( cele mai multe la limba engleză!). Cursurile au fost ofertate, proiectate şi avizate conform graficului ISJ , sunt întocmite corect şi de cele mai multe ori acoperă interesele si nevoile elevilor, contribuind în mare măsură la dezvoltarea personală a acestora, la pregătirea lor pentru viaţă, la accederea spre alte trepte de şcolarizare, calificare profesională sau inserţie profesională.

Aspecte care necesită îmbunătățire: Realizarea planificărilor într-o abordare unitară, la nivel de catedră, care presupune utilizarea modelelor

actualizate oferite de MEN, cu precizarea exactă a perioadelor şi a conţinuturilor care vor fi corelate cu realitatea de la clasă; dacă nivelul mai scăzut al clasei o impune, manualul nivel Advanced poate fi proiectat pe doi ani ( la liceele tehnologice!!), dar cu respectarea strictă a conţinuturilor programei: Colegiul Tehnic Dr. I Raţiu, Liceul Tehnologic Şt Pascu Apahida, SAM Poiana, şcolile gimnaziale din rural; proiectările de cursuri opţionale se vor oferta şi aviza la termen, tematica şi materialele de învăţare/exersare se vor regăsi în portofoliile elevilor;

Cauze identificate: Planificările anuale şi pe unităţi nu conţin întotdeauna date şi termene exacte; Conţinuturile predate nu sunt corelate cu perioadele fixate în planificări, la toţi membrii comisiei de

limbi moderne, în şcolile inspectate; Nu sunt menţionate în planificări conţinuturile noi sau materialele auxiliare utilizate în completarea

unor teme din proiectare;


Nu se cunoaşte în suficientă măsură adecvarea strategiilor şi tehnicilor de lucru la nivelul şi interesele elevilor; nu se promovează la toţi profesorii varierea si păstrarea unui echilibru al activităţilor la clasă: şcoli din rural, grupuri şcolare şi colegii tehnice unde nu sunt mai mulţi profesori de limbi ca să poată lucra în echipă şi să schimbe informaţii profesionale; de foarte multe ori suplinitorii debutanţi, aflaţi în şcoli mai izolate, nu se afiliază cercului metodic în specialitate şi nu comunică cu colegi de specialitate, nu află sau nu cunosc noutăţile şi evenimentele în disciplină;

Biologie

Aspecte pozitive: Existenţa în şcoli a tuturor documentelor curriculare elaborate la nivel de trunchi comun şi CDS;

folosirea manualelor acceptate de MEN; Fundamentarea planului de şcolarizare pe profil raportat la resursele din reţea; Profesorii au documente de planificare de calitate bună, cunosc noile programe, în concordanţă cu

Curriculumul naţional şi resursele disponibile, iar ele sunt respectate calendaristic; Proiectarea corectă a activităţii didactice, cu accent pe competenţele specifice ; Majoritatea profesorilor au preocupări de a întocmi portofolii conform cerinţelor I.Ş.J.; Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative în majoritatea cazurilor; Utilizarea de auxiliare curriculare în scopul sporirii randamentului învăţării la majoritatea

cadrelor didactice; Instruirea practică la postlicealele sanitare se realizează prin lucrări practice cu caracter aplicativ; Evaluările prin examenele de ieşire din sistem fac dovada unei pregătiri corespunzătoare la liceele

teoretice; Atitudinea elevilor faţă de educaţia ecologică, pentru sănătate şi biologie pe care o furnizează şcoala este

pozitivă , motivată şi responsabilă. Aspecte care necesită îmbunătăţire:

Lipsa manualelor mai ales la nivelul liceelor/grupurilor şcolare tehnice, din motive de dezinteres (Liceele Tehnologice Spiru Haret şi Virgil Madgearu);

Fundamentarea şi proiectarea deficitară a CDŞ la toate nivelurile de învăţământ, cantonarea lor datorită întocmirii deficitare a Planului-cadru din învăţământul tehnic;

Strategiile didactice continuă să fie majoritar tradiţionale, bazate pe activitatea preponderentă a profesorului (Şcoala Gimnazială ,,Gh. Şincai”, Floreşti);

Evaluările prin examenele de ieşire din sistem nu fac dovada unei pregătiri corespunzătoare, mai ales la grupurile şcolare tehnice, unde se studiază biologie numai în clasele IX-X;

Rezultate slabe la evaluarea naţională clasa a VI-a. Cauze identificate: Lipsa obligativităţii manualelor ; Planul cadru de la tehnice nu permite ofertarea de CDŞ-uri din disciplinele teoretice; Catedre mozaic, profesori de altă specialitate, incapacitatea profesorilor de a preda Biologia de clasa a VII (Anatomie umană) Implicarea insuficientă a elevilor în procesul educaţional şi în propria dezvoltare; Comunicarea defectuoasă cu ocazia desfăşurării evaluărilor naţionale pentru clasele a VI-a.

Fizică

Aspecte pozitive: Documentele de planificare, proiectare, evaluare din portofoliul profesorului sunt corect întocmite,

funcţionale, respectă programele şcolare în vigoare; Elementele de noutate, inclusiv utilizarea resurselor educaţionale deschise şi a platformelor de învăţare şi a

simulărilor/animaţiilor specifice fizicii, existente pe site-uri de specialitate, sunt prezente în majoritatea activităţilor de învăţare (Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu”, Şcoala Gimnazială „Radu Stanca”, Liceul „Janos Zsigmond”, Şcoala Gimnazială „Alexandru Vaida-Voevod”, Şcoala Internaţională – „Transylvania” College, Liceul pentru Deficienţi de Vedere, Liceul Tehnologic nr.1 Cluj-Napoca, Şcoala Specială Dej, Şcoala Profesională „Poiana” Turda, Liceul Teoretic „Ana Ipătescu” Gherla);

Auxiliarele curriculare originale, diferenţiate, elaborate de profesorii de fizică răspund nevoilor şi particularităţilor intelectuale ale elevilor şi facilitează înţelegerea conceptelor şi învăţarea eficientă: Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu”, Şcoala Gimnazială „Radu Stanca”, Liceul „Janos Zsigmond”, Liceul pentru Deficienţi de Vedere Liceul Tehnologic nr.1, Liceul Teoretic „Mihai


Eminescu”, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Colegiul Tehnic Energetic, Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Cluj-Napoca, Şcoala Specială Dej, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Şcoala Profesională „Poiana” Turda.

Aspecte care necesită îmbunătățire: Curriculum-ul livrat este lacunar şi/sau incorect (ex. Şcoala Gimnazială Panticeu, Şcoala Gimnazială Borşa,

Şcoala Gimnazială Ceanu Mare, Colegiul Tehnic „Dr.Ioan Raţiu” Turda) şi are ca efect însuşirea greşită de elevi a conceptelor, legilor şi principiilor specifice fizicii;

Planurile cadru au un număr redus sau chiar inexisitent de ore pentru Curriculum la Decizia Şcolii. Cauze identificate: Cunoaşterea parţială şi/sau neînţelegerea conţinutului ştiinţific de specialitate de către profesorii care au alte

specializări decât fizica (chimie-fizică, biologie).

Chimie

Aspecte pozitive Se respectă cerințele C.N (Şcoala Gimnazială ,,Ioan Bob”, Liceul de Informatică ,,Tiberiu Popoviciu”); Documentele de proiectare sunt bine adaptate la specificul școlii(Liceul Tehnologic Samus); Se respectă metodologia de ofertare a C.D.Ș (Şcoala Gimnazială Iclod, Şcoala Gimnazială Octavian Goga,

Şcoala Gimnazială Cuzdrioară). Aspecte care necesită a fi îmbunătățite Rezultatele evaluării nu sunt folosite în proiectarea activităţilor didactice (Școala Panticeu, Liceul Tehnologic Samus); Nu se fac propuneri de opţionale pentru Oferta Școlii la toate disciplinele (Școala Gimnazială Cutca, Școala Gimnazială Bonțida).

Geografie

Aspecte pozitive: În fiecare şcoală există documente currticulare corect elaborate atât la nivelul trunchiului comun, cât şi C.D.Ş.; Sunt utilizate manualele acceptate de către ministerul de resort; Fundamentarea planului de şcolarizare s–a realizat în raport cu resursele existente în reţea; Marea majoritate a profesorilor din sistem prezintă documente de proiectare didactică de calitate, cunosc

noile programe, în concordanţă cu curriculum-ul naţional şi resursele disponibile, iar ele sunt respectate calendaristic;

Proiectarea didactică se realizează punând accent pe competenţe specifice disciplinei; O bună parte a dascălilor prezintă portofolii întocmite în conformitate cu modelul prezentat şi discutat la

începutul anului şcolar cu ocazia consfătuirilor profesorilor de geografie; Se observă schimbări în bine la evaluare, care se realizează în majoritatea cazurilor formativ şi sumativ şi

prin metode alternative; Diversitatea auxiliarelor curriculare utilizate cu succes la orele de curs, în scopul sporirii randamentului

învăţării, este un alt aspect pozitiv ce merită remarcat la majoritatea cadrelor didactice; Rezultatele obţinute de absolvenţi la evaluările prin examenele de ieşire din sistem (Bacalaureat)

demonstrează încă o dată (dacă mai era nevoie) pregătirea foarte serioasă a acestor examene la toate liceele, indiferent de profilul lor;

Atitudinea elevilor faţă de educaţia ecologică în vederea dezvoltării durabile devine pe an ce trece tot mai motivată şi responsabilă.

Aspecte care necesită îmbunătăţire: La unele licee tehnologice care şcolarizează o pătură mai săracă venită în general din mediul rural lipsesc, din motive materiale sau de dezinteres, manualele şcolare (desigur la clasele XI – XIII); Utilizarea C.D.Ş în vederea rezolvării problemelor de încadrare, mai ales în mediul rural, dar nu numai, face ca acest tip de curriculum să-şi piardă încet rolul pozitiv pentru care a fost iniţiat în a doua parte a anilor ’90; La liceele tehnologice lipseşte C.D,Ş. prin planul cadru, iar la alte şcoli chiar dacă apare este fundamentat şi proiectat prost; Strategiile didactice la o bună parte din şcoli continuă să fie majoritar tradiţionale, frontale, bazate pe activitatea preponderentă a profesorului, în multe cazuri plictisitoare; La unele licee tehnologice rezultatele obţinute la examenul de bacalaureat, chiar dacă procentual sunt bune, calitatea notelor obţinute lasă de dorit; Cauze identificate:


lipsa manualelor la unele licee tehnologice; lipsa posibilităţii ofertării de CDŞ la liceele tehnologice; greutăţile încadrării la şcolile din mediul rural şi problemele ce apar odată cu constituirea catedrelor „mozaic” (profesori calificaţi la altă disciplină decât geografie, utilizarea necorespunzătoare la CDŞ, navetă adesea inumană etc.); implicarea adesea insuficientă a elevilor în procesul educaţional şi în propria dezvoltare; comunicarea defectuoasă între elevi şi cadre didactice, cadre didactice şi conducerea unităţilor de învăţământ, conducerea unităţilor de învăţământ şi instituţiile ce oferă îndrumare în domeniul educaţiei etc.

Religie

Aspecte pozitive: Planurile cadru şi programele şcolare specifice disciplinei au fost respectate, conţinuturile au fost adaptate la nivelul de înţelegere al elevilor, iar prezentarea acestora s-a făcut într-un mod structurat şi logic; Documentele de planificare şi proiectare didactică au fost corect întocmite existând în majoritatea şcolilor inspectate planificări anuale şi planificări ale unităţilor de învăţare; În cazul CDŞ-urilor acestea respectă structura unui opţional şcolar având avizul inspectorului şcolar responsabil al disciplinei religie. Aspecte care necesită îmbunătățire: Realizarea proiectării didactice pe unităţi de învăţare (Şcoala Gimnazială Căpuşu Mare); Respectarea schemelor orare şi a prevederilor legale privind participarea elevilor la ora de religie (Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu’’ Câmpia Turzii). Cauze identificate: Interesul minim manifestat în ceea ce priveşte constituirea şi structurarea portofoliului personal (Şcoala Gimnazială Căpuşu Mare); Interpretarea eronată a prevederilor legale privind statutul orei de religie (Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu’’).

Educaţie fizică

Aspecte pozitive: În inspecţii s-a constatat respectarea normativelor curriculare în proiectare; S-au prelucrat peste tot normele de protecţia muncii; Selectarea conţinuturilor a avut în vedere şi dotarea bazelor sportive; Metodele şi mijloacele folosite au fost variate; Competiţiile sportive, jocurile desfăşurate în timpul orelor au fost savurate de elevi, dând un aspect emulativ lecţiei; Se constată un respect reciproc între profesori şi elevi; Bazele sportive au fost folosite permanent; Marea majoritate a profesorilor au folosit în evaluare atât instrumentele (probe de control) oficiale, cât şi unele proprii; În majoritatea şcolilor rezultatele obţinute de elevi prezintă o evoluţie progresivă şi permanentă. Aspecte care necesită îmbunătățire: Pe parcursul inspecţiilor efectuate se observă o neglijenţă în ceea ce priveşte latura educativă a acţiunilor

desfăşurate; Se impune o prezenţă mai activă a sportului în cadrul acţiunilor educative extracurriculare; Pentru a se putea monitoriza mai eficient catedrele, se impune permanentizarea bazelor de date; Evaluările iniţiale, curente şi cele finale, prelucrarea acestor rezultate trebuie să devină factor reglator al

procesului instructiv-educativ al profesorilor. Cauze identificate: Una dintre cauzele acestor aspecte negative este slaba corelare a managementului unităţilor cu catedrele; O altă cauză este alocarea în orar a unui număr redus a orelor de educaţie fizică; Pregătirea iniţială a viitorilor profesori lasă de dorit; Trebuie căutate modalităţi de motivare a tinerilor debutanţi.; Perfecţionările periodice trebuie să includă şi activităţi practice.


Istorie/științe socio-umane

Aspecte pozitive: Existenţa în şcoli a tuturor documentelor curriculare elaborate la nivel de trunchi comun şi CDŞ; Folosirea manualelor aprobate de MEN; Fundamentarea planului de şcolarizare pe profil raportat la resursele din reţea; Profesorii au documente de planificare curriculară corect întocmite, cunosc și aplică programele școlare în

vigoare, în concordanţă cu curriculum-ul naţional; Proiectarea demersului didactic s-a realizat, în majoritatea școlilor, prin activități care au avut în vedere

înțelegerea corectă a conținuturilor științifice și formarea competenţelor specifice; Majoritatea profesorilor au portofoliile personale complete, în conformitate cu recomandările făcute în cadrul consfătuirilor anuale;

Evaluarea s-a realizat, în cele mai multe dintre școli, formativ şi sumativ prin metode alternative și instrumente diversificate și corect concepute;

În scopul sporirii randamentului învăţării la majoritatea școlilor se utilizează și auxiliare curriculare; În ceea ce privește evaluările la examenele de ieşire din sistem fac dovada unei pregătiri corespunzătoare, în

special la liceele teoretice; Atitudinea elevilor faţă de disciplinele socio-umane și istorie este pozitivă, ei înțeleg rolul acestora în

formarea unei culturi generale corecte, în cultivarea unor valori și atitudini corecte şi responsabile. Aspecte care necesită îmbunătăţire: La nivelul școlilor din mediul rural, dar și în unele licee teoretice cu clase numeroase, manualele sunt

insuficiente sau deteriorate (Școala Gimnazială Batin, Școala Gimnazială Palatca, Școala Gimnazială Cămărașu, Liceul Teoretic ,,Nicolae Bălcescu”);

La profesorul de istorie de la Școala Gimnazială Batin planificările par simple documente, nicidecum instrumente aplicabile pentru a eficientiza activitatea didactică;

În cazul unor profesori nu concordă conţinuturile din planificarea calendaristică cu proiectarea unităţilor de învăţare, sau chiar acestea lipsesc cu desăvârşire (Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny”, Colegiul Tehnic Napoca, Școala Gimnazială ,,Alexandru Vaida Voevod”);

La Colegiul Tehnic „Napoca” s-a constatat că elevii frecventează orele doar în procent de 50% şi au lacune mari în cunoştinţe. O situație similară s-a constatat și la Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny”;

În unele școli, strategiile didactice continuă să fie preponderent tradiţionale, bazate pe stilul expozitiv (Şcoala Gimnazială ,,Gheorghe Şincai” Floreşti, Școala Gimnazială Căianu, Școala Gimnazială Cămărașu, Școala Gimnazială Batin);

În unele școli, deși au posibilitatea, profesorii utilizează insuficient sau deloc CDI pentru activităţi de învăţare a modului de utilizare a resurselor istorice, astfel încât elevii să capete deprinderea studiului individual şi a folosirii resurselor educaţionale în scopul formării competenţelor prevăzute de programele şcolare (Liceul Tehnologic Vlădeasa, Colegiul Tehnic ,,Dr. Ion Rațiu”, Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny”)

Informatică

Aspecte pozitive: Progresul pe care îl fac elevii este bun, chiar foarte bun la TIC şi bun la Informatică, la clasele din ciclul inferior al liceului şi bun spre foarte bun, în ciclul superior; Cadrele didactice utilizează softul educațional disponibil în școli şi urmăresc latura aplicativă a învăţării.

Învăţământ special şi special integrat

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ - CENTRU DE RESURSE ŞI DOCUMENTARE PENTRU EDUCAŢIA INCLUZIVĂ/INTEGRATĂ CLUJ-NAPOCA

Aspecte pozitive: Aplicarea corectă şi creativă a curriculumului; Completarea curriculum-ului nucleu cu CDȘ-uri care corespund nevoilor de învățare și intereselor

elevilor, mărind gradul de implicare al tuturor (elevi, părinți, profesori) și creșterea calitativă a educației școlare;


Diversitatea situațiilor de învățare prin participarea la activități extrașcolare, exemple de bune practici, valorizarea experienței de predare în contexte diferite;

Existența portofoliului educațional (al profesorului și al elevului), un element central al evaluării învățării;

Metodele și instrumentele de evaluare sunt adecvate scopului și obiectivelor lecțiilor.

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ CLUJ-NAPOCA Aspecte pozitive:

La toate clasele se aplică curriculum-ul în vigoare; Sunt respectate programele şcolare coroborate cu planurile de intervenţie personalizate.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ „TRANSILVANIA” BACIU

Aspecte pozitive: S-a aplicat curriculum-ul pentru elevi cu deficienţe severe, profunde şi/sau asociate; Programele avizate pentru opţionale au fost: Cartea, prietena mea; Meloterapie şi Mâini îndemanatice; Întocmirea planului de intervenţie personalizat; Adaptarea tehnicilor, metodelor şi a materialelor în funcţie de specificul deficienţei.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ DEJ

Aspecte pozitive: Curriculum-ul aplicat este în conformitate cu Programele şcolare aprobate prin OM5234/01.09.2008,

sunt respectate planurile cadru pentru clasele/grupele din învăţământul special sau de masă care şcolarizează elevi cu deficienţe moderate sau uşoare şi copii/elevi/tineri cu deficienţe grave, severe, profunde şi/sau asociate conform OM 4927/08.09.2005;

Sunt întocmite planuri de învăţare individualizate pentru elevii care necesită acest lucru.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ HUEDIN Aspecte pozitive:

La toate clasele se aplică curriculum-ul în vigoare; Sunt respectate programele şcolare coroborate cu planurile de intervenţie personalizate; Pentru alegerea opţionalelor comisia de curriculum, în urma discuţiilor cu părinţii, a propus

consiliului de administraţie cele două opţionale avizate la nivel naţional: Educaţie pentru sănătate şi În lumea poveştilor.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENŢI DE AUZ „KOZMUTZA FLORA” CLUJ-NAPOCA

Aspecte pozitive: Curriculum-ul oferit elevilor este corespunzător cerinţelor educaţionale specifice şi gradului de

deficienţă al elevilor; S-au respectat în totalitate prevederile legale în legătură cu proiectarea şi aplicarea curriculumului la

decizia şcolii; Activitatea didactică a fost de calitate, la inspecţii cadrele didactice au obţinut calificative „foarte bine” şi

note de 9 şi 10; 70% dintre cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic a participat la cursuri de

formare în anul şcolar 2013-2014. În cadrul ispecţiilor şi a asistenţelor la oră s-a constatat utilizarea metodelor şi tehnicilor învăţate la cursurile de formare.

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL PENTRU DEFICIENŢI DE AUZ CLUJ-NAPOCA

Aspecte pozitive: Curriculum-ul, proiectarea sunt raportate specificului deficienţei de auz, raportate corect specificului

intervenţiei corectiv-recuperatorii, a terapiilor specifice care se derulează prin aplicarea proiectelor de intervenţie personalizate.

LICEUL SPECIAL PENTRU DEFICIENŢI DE VEDERE CLUJ-NAPOCA

Aspecte pozitive: Cadrele didactice au aplicat curriculum-ul şcolii de masă şi curriculum-ul elevilor cu

surdocecitate/deficienţe senzoriale multiple, ambele aprobate de către Ministerul Educaţiei Naţionale; Cadrele didactice de sprijin au adaptat curriculumul în cazul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale

incluşi în învăţământul de masă;


Sunt cadre didactice care dau dovadă de creativitate în selectarea, implementarea şi adaptarea strategiilor didactice şi a curriculum-ului în funcţie de tipul și gradul deficienţei şi de dificultăţile de învăţare ale elevilor.

GRĂDINIŢA SPECIALĂ CLUJ-NAPOCA

Aspecte pozitive: Structura organizatorică a comisiei pentru curriculum este corespunzătoare şi facilitează o bună

organizare şi dezvoltare profesională; Comunicare formală, informală şi nonformală bună; S-au monitorizat toate propunerile şi opţiunile părinţilor cu privire la C.D.Ş-uri; S-au monitorizat toate propunerile venite din partea cadrelor didactice privind C.D.Ş-urile; Opţionalele propuse pentru acest an şcolar au fost toate avizate, respectând calendarul; Există spaţii adecvate pentru activitatea de formare; S-a remarcat dotarea cu tehnologie informaţională corespunzătoare (tv, video, cabinet, acces internet),

site web, mobilier adecvat; Se apreciază derularea activităţilor din planul anual; Obiectivele propuse sunt în conformitate cu nevoile de formare ale cadrelor didactice şi răspund

nevoilor grădiniţei şi ale colectivului de copii înscrişi în unitate.

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL „SAMUS” CLUJ-NAPOCA Aspecte pozitive:

Curriculum-ul oferit elevilor este corespunzător cerinţelor educaţionale specifice şi gradului de deficienţă al elevilor;

Există programe de curs opțional propuse de minister: Educație pentru sănătate și CDL-uri avizate de inspectorii de specialitate.

ŞCOALA PROFESIONALĂ GHERLA

Aspecte pozitive: La toate clasele se aplică curriculum-ul în vigoare; Sunt respectate programele şcolare.

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

Aspecte pozitive: Opţionalele propuse de profesorii din centre şi cabinete, pentru acest an şcolar, au fost toate avizate,

respectând calendarul. Aspecte care necesită îmbunătățire la nivelul disciplinei:

Completarea curriculum-ului formal cu o ofertă din ce în ce mai generoasă și mai bine structurată de activități educative extracurriculare și extrașcolare;

Există plan cadru pentru clasa pregătitoare, doar pentru elevi cu deficienţe mintale uşoare, moderate şi senzoriale severe, însă nu există pentru elevii cu deficienţe de auz;

Curriculum-ul şcolii de masă nu este accesibil, în totalitate elevilor cu deficienţă de auz; Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe referitoare la metodica predării disciplinei prin implementarea

unor cursuri pentru cadrele didactice înscrise la grade didactice: definitivat, gradul II şi gradul I. Cauze identificate la nivelul disciplinei:

Lipsa unor activități ce vizează dezvoltarea în ansamblu a personalității elevului; Elevii cu deficienţe de auz necesită curriculum adaptat deficienţei, în vederea achiziţionării

cunoştinţelor.

Discipline tehnice

Aspecte pozitive Pregătire de specialitate, psihopedagogică şi metodică bună; Au fost utilizate preponderent metode active de predare în cadrul inspecţiilor; Proiectarea didactică a respectat, în general, cerinţele metodologice; Elevii posedă cunoştinte de specialitate, reuşesc să rezolve sarcinile de lucru; Proiectarea didactică a respectat în general cerinţele metodologice; Elevii posedă cunoştinte de specialitate, reuşesc să rezolve sarcinile de lucru. Aspecte negative


Lipsa cabinetelor de specialitate dotate cu echipamente din domeniu; Insuficienta valorificare a rezultatelor activităţilor pe grupe (uneori prea multe activităţi pe grupe, fără

rezultate concludente; Tendinţa de a nota la orele de inspecţie numai cu note mari (9 şi 10), fără a nota mai mulţi elevi; CDS la disciplina Educatie tehnologică neavizat; Neconcordanţa între denumirea CDŞ din fişa de avizare şi rubrica din catolog. Cauzele şi condiţiile Pentru inspecţiile speciale, de specialitate cadrele didactice se pregătesc temeinic pentru orele asistate; Lipsa unor cabinete/laboratoare specializate; Preocupare slabă a conducerii unităților de învățământ privind tutoriatul cadrelor didactice debutante; Monitorizarea superficială a conducerilor unităţilor de învățământ a aspectelor privind: CDŞ, completare

catalog, avizare CDŞ, avizare planificări, proiecte ale unității de învățare. .

A.2 Calitatea demersului didactic şi a activităților de învăţare observate:

Învăţământ preprimar

Aspecte pozitive - Educatoarele utilizează adecvat cunoştinţele de didactică generală, pedagogie şi psihologie preşcolară; - Se respectă succesiunea logică a momentelor lecţiei; - Se observă progres în abordarea actului educaţional de la inspecţiile curente la cele speciale; - Implicarea eficientă a unor directori şi responsabili de comisii metodice în pregătirea profesională a colegelor din grădiniţă cu informaţii corecte şi utile (Grădiniţa cu P.P. ,,Lizuca” Cluj-Napoca, Grădiniţa cu P.P. ,,Academia piticilor” Cluj-Napoca, Grădiniţa cu P.P. ,,Prichindelul Isteț” Turda, Grădiniţa cu P.P. ,,Poieniţa” Cluj-Napoca, Grădiniţa cu P.P. ,,Degeţica” Cluj-Napoca, Grădiniţa cu P.P. ,,Licurici” Cluj-Napoca); - Se utilizează frecvent metode active și de învățare prin cooperare (Grădiniţa cu P.P "Degeţica" Cluj-Napoca, Grădiniţa cu P.P “Buburuza” ,Cluj-Napoca, Grădiniţa cu P.P. ,,Lizuca” Cluj-Napoca, Grădiniţa cu P.P. ,,Academia piticilor” Cluj-Napoca, Grădiniţa cu P.P. ,,Prichindelul Isteț” Turda, Grădiniţa cu P.P. ,,Poieniţa” Cluj-Napoca, Grădiniţa cu P.P ,,Bambi”, Grădiniţa cu P.P ,,Universul copiilor” ) Aspecte care necesită îmbunătățire: - Formularea corectă a obiectivelor operaţionale sub formă de comportamente observabile; - Identificarea clară a obiectivelor specifice domeniilor experienţiale; - Utilizarea în exces a fişelor de lucru ca modalitate de evaluare a activităţilor; - Nu se realizează întotdeauna o parcurgere ritmică a conținuturilor; - În demersul didactic integrat nu sunt respectate integral prevederile metodicilor predării în specialitate; - Tendința de a lucra frontal, utilizarea metodelor tradiționale (Grădiniţa cu P.P. “Floare de iris”, Şcoala

Gimnazială Căpuşu Mare); - Există deficienţe la realizarea unui management eficient al grupei, în unele cazuri ( Grădiniţa cu P.P. ,,Bambi”

Cluj-Napoca, Grădiniţa cu P.N. Mihai Viteazu, Grădiniţa cu P.P. ,,Pinocchio” Câmpia Turzii, Grădiniţa cu P.P. ,,Lumea Prichindeilor” Câmpia Turzii, Grădiniţa cu P.P. ,,Paradisul piticilor” Dej, Grădinița cu P.N. Luna de jos).

Cauze identificate: - Absența practicii pedagogice reale în formarea inițială la unele educatoare; - Cadrele didactice din învăţămăntul rural, în special cele debutante, nu participă la cursuri de formare; - Prezenţa redusă la activităţile desfăşurate în cadrul Comisiei metodice; - Lipsa de colaborare, lipsa practicii pedagogice din etapa de formare iniţială, potrivit declaraţiilor acestora; - Absența unor recomandări bibliografice, a unor activități de prezentare a literaturii de specialitate, a

fondului de carte deținut de grădiniță în planul managerial al comisiilor metodice.


Aspecte pozitive: Pregătirea apropiată pentru lecţii, utilizarea metodelor activ-participative, crearea unor situaţii de învăţare

care au facilitat implicarea elevilor în procesul propriei formări, au asigurat eficienţa activităţilor didactice; La majoritatea cadrelor inspectate demersul didactic a fost bine proiectat şi realizat, cu atenţia acordată atât

aspectului informaţional, cât şi a celui formativ educativ. Elevii sunt angajaţi activ în propria formare, atât


prin metode şi strategii tradiţionale, cât şi alternative. Se pune accent pe dezvoltarea gândirii critice şi a autonomiei gândirii.

Aspecte care necesită îmbunătățire: Abordarea integrată a informaţiilor în scopul formării competenţelor este deficitară în cazul cadrelor

didactice absolvente (Şcoala Gimnazială Panticeu). Cauze identificate: Lipsa de experienţă.


Aspecte pozitive: Proiectarea activităţilor didactice este realizată în conformitate cu cerinţele documentelor normative în

vigoare; Lecţiile sunt organizate coerent, atât sub aspect metodic, cât şi sub aspectul rigurozităţii conţinuturilor; Atmosferă plăcută în clasă, relație apropiată cu elevii, cărora le cunosc problemele, pe care îi încurajază și

încearcă să îi motiveze pentru învățare; În urma lecţiilor asistate, s-a remarcat, în general, buna colaborare a elevilor cu profesorii; Profesori care au temeinice cunoștințe de specialitate, gestionează bine resursele de timp, au o relație bună

cu clasa și motivează elevii pentru învățare; Evaluarea elevilor se realizează atât prin aprecierea parcursului în timpul lecţiei, cât şi prin verificarea

temelor pentru acasă, uneori prin selectarea acestora pentru notare, prin notarea acestora la sfârşitul lecţiei, în funcţie de implicarea în activitatea didactică, sau prin asigurarea unor momente de reflecţie la sfârşitul lecţiei, prin care se sintetizează, cu ajutorul elevilor, conţinuturile învăţate;

În sălile de clasă sunt expuse lucrările elevilor şi planşe din dotarea şcolii; Preocuparea pentru utilizarea unor auxiliare didactice; Echilibru şi corelare între strategiile didactice şi mijloacele de evaluare utilizate; În general, actul de învăţare este responsabil, cu implicare şi participarea tuturor elevilor; se lucrează şi

diferenţiat, acolo unde este cazul; Mai ales în colegii tehnice și grupuri școlare, profesorii depun eforturi apreciabile pentru pregătirea elevilor,

concep fişe, scheme, materiale didactice etc., deși elevii manifestă puţin interes, nivelul lor de cuprindere fiind limitat;

Evaluarea formativă este bine concepută, urmărind prin fişa de evaluare a fiecărui elev competenţele care trebuie formate;

Elevii au în general competenţe bune de comunicare în limba română, deprinderi care acoperă cerinţele programei; cunoştinţele lexico-gramaticale corespund standardelor şi sunt aprofundate prin utilizarea resurselor auxiliare: caiete de activitate, fişe de lucru, portofoliul personal al elevilor, alte materiale suplimentare pentru orele opţionale, acordate la cererea elevilor şi a părinţilor;

Pe parcursul orelor asistate, majoritatea elevilor au făcut faţă sarcinilor de lucru, au fost capabili să se autocorecteze sau să înţeleagă greşeala sub îndrumarea profesorului.

Aspecte care necesită îmbunătățire: Sarcinile de lucru nu sunt întotdeauna adecvate interesului şi nivelului de cunoştinţe al elevilor; se lucrează

diferenţiat dar se urmăresc aceleaşi obiective de învăţare, sau nu se lucrează diferenţiat. Uneori există tendinţa profesorilor de a lucra exclusiv frontal, fără a implica elevii;

Elevii se exprimă cu oarecare dificultate, unii au nesiguranţă datorită insuficientei aprofundări a cunoştinţelor de bază, exprimarea în scris este deficitară în comparaţie cu capacitatea de comunicare în cazul mai multor elevi (situaţia e aproape universal valabilă în mediul rural şi în colegiile tehnice);

Management defectuos al clasei, în special pe dimensiunea ergonomică, pshihologică, operațională și inovatoare;

Nu este folosit textul literar ca suport pentru aprofundarea caracteristicilor genurilor literare; Sarcinile de lucru și temele de casă sunt redundante, fără a contribui la formarea unui mod de gândire și la

stimularea creativității; Etapele lecției nu au o corelare logică; Elevii gândesc mecanic şi dau răspunsuri stereotipe la întrebări; Dimensiune inertă a lecţiei; Rigiditatea relaţiei profesor-elev (elevii nu au permisiunea de a vorbi în oră, de a întrerupe, de a pune

întrebări etc.), cadrul didactic, aşezat la catedră 50 de minute. Cauze identificate: Lipsa de experienţă didactică – în cazul profesorilor debutanţi – sau insuficienta preocupare pentru calitatea

documentelor (de proiectare, portofolii, instrumente de evaluare etc.);


Preocuparea aproape exclusivă privind buna desfăşurare a activităţilor didactice sau gestionarea deficitară a timpului determină unele cadre didactice să neglijeze evaluarea şi notarea elevilor;

Întocmirea unor fişe de lucru diferenţiate – cu sarcini de lucru de complexitate diferită – presupune timp şi un efort suplimentar substanţial din partea cadrelor didactice;

Absenţa unui curriculum adaptat pentru elevi de nivel mediu, din grupuri şcolare şi colegii tehnice; Insuficienta preocupare a cadrelor didactice pentru realizarea unei evaluări constante, obiective, cu criterii

clar stabilite; Formalism în conceperea lecţiilor.

Matematică

Aspecte pozitive: Se folosesc fișe de lucru la clasă diferențiat, notarea este ritmică (Colegiul Tehnic ” Victor Ungureanu”

Câmpia Turzii, Școala Gimnazială Călărași); Sunt școli din mediul rural care încurajează elevii să participe la concursurile de matematică, de exemplu

Olimpiada satelor clujene (Școala Gimnazială Borșa, Școala Gimnazială Râșca, Școala Gimnazială Florești, Școala Gimnazială Frata, Școala Gimnazială Țaga, Școala Gimnazială Cășeiu, Școala Gimnazială Căianu, Școala Gimnazială Vad, Școala Gimnazială Cuzdrioara, Școala Gimnazială Livada, Liceul Teoretic Gilău, Școala Giomnazială Rugășești, Școala Gimnazială Căpușu Mare, Școala Gimnazială Apahida etc.);

În majoritatea școlilor inspectate s-au introdus aplicații practice ale matematicii, astfel încât elevii să fie atrași spre această disciplină.

Aspecte care necesită îmbunătățire: Există unități de învățământ în care cadrele didactice nu folosesc fișe de lucru la clasă, orele fiind anoste și

prea puțin atractive pentru elevi (SAM Poiana, Școala Gimnazială Panticeu). Cauze identificate: Dezinteresul familiilor este cauza principală a atitudinii elevilor față de școală și a lacunelor existente în

cunoștințe (etnie rromă) (SAM Poiana, Școala Gimnazială Panticeu).


Aspecte pozitive: Armonizarea metodelor tradiţionale cu cele alternative în realizarea evaluării formative şi sumative, de către

majoritatea profesorilor. Aspecte care necesită îmbunătățire: Predomină predarea informativă, cantitatea mare de cunoştinţe în loc de formare de deprinderi şi

competenţe; Evaluarea în multe cazuri constă numai în verificarea cunoştinţelor; În ciuda deschiderii către tehnicile alternative de predare-învăţare, strategiile didactice continuă să fie

predominant tradiţionale, bazate pe activitatea preponderentă a profesorului. Cauze identificate: - Pregătirea profesională slabă a debutanţilor; - Lipsa de interes a unor cadre faţă de propria formare metodică.

Limbi Moderne

Aspecte pozitive: - Se remarcă adaptarea strategiilor didactice folosite la nivelul lingvistic al colectivelor de elevi, discursul

didactic este accesibil; - Materialele auxiliare folosite sunt corelate cu conţinuturile şi obiectivele propuse. Utilizarea lor este

concepută într-o succesiune care facilitează învăţarea: caseta audio, fişe de lucru. Toate aceste resurse sunt corect integrate;

- Ritmul şi echilibrul activităţilor este eficient, se lucrează interactic, centrat pe elev, cu sarcini de lucru care antrenează şi responsabilizează elevii. Ritmul este bun, cu participarea tuturor membrilor grupului care ştiu să folosească eficient limba în diferite contexte de învăţare;


Aspecte care necesită îmbunătățire -În cazul inspecţiilor planificate în specialitate, nu se prea observă aspecte negative, sunt situaţii când la

inspecţiile curente pentru grade se constată erori şi lipsuri în proiectarea scrisă, dar şi în implementarea

lecţiilor, care apoi sunt remediate la inspecţiile speciale;

-Se constată lipsuri fundamentale la cadrele de specialitate în inspecţiile curente de definitivat;Profesorii nu ştiu

să proiecteze pe tipuri de lecţii, nu cunosc modalitatea pe abordare a conţinuturilor în funcţie de obiectivele

stabilite.

-În unele şcoli din rural, dar şi din urban proiectarea lecţiei este formală sau nu există la cadrele debutante sau

este nerelevantă vis-a-vis de demersul didactic observat: Şcoala Gimnazială Palatca, Liceul Tehnologic Nr.1,

Liceul Tehnologic ,,Aurel Vlaicu”, Şcoala Gimnazială Capuşu Mare.

Cauze identificate: - Insuficienta pregătire metodico-ştiinţifică a cadrelor didactice debutante, examenul de definitivat cu

standarde înalte care poate fi susţinut după doar un an de practică, nivelul mediocru al majorităţii absolvenţilor care se îndreaptă spre învăţământ, izolarea unor debutanţi în şcolille din rural care dacă nu au şansa să fie sprjiniţi şi consiliaţi de director/profesor mai experimentat în specialitate, de multe ori se pierd şi renunţă la cariera didactică.

Biologie

Aspecte pozitive: Respectarea curriculumu-lui; Strategii didactice moderne aplicate în majoritatea unităţilor de învăţământ; Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative în majoritatea cazurilor; Rezultatele la evaluarea curentă, în general bune. Aspecte care necesită îmbunătăţire: Pilotarea şi monitorizarea corectă a evaluărilor naţionale pentru clasele III-IV-VI. Cauze identificate: Profesori cu catedre mozaic (rural) care greu fac faţă cerinţelor profesionale; Implicarea insuficientă a elevilor în procesul educaţional şi în propria dezvoltare.

Fizică

Aspecte pozitive: Majoritatea profesorilor de fizică aplică o strategie de tip mixt care îmbină eficient şi creativ metodele clasice

cu tehnicile de lucru în grup, cu metodele de învăţare prin cooperare organizând activităţi de învăţare diverse, provocatoare: Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu”, Şcoala Gimnazială „Radu Stanca”, Liceul „Janos Zsigmond”, Liceul pentru Deficienţi de Vedere Liceul Tehnologic nr.1, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Colegiul Tehnic Energetic, Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Cluj-Napoca, Şcoala Specială Dej, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Şcoala Profesională „Poiana” Turda, Liceul Teoretic „Petru Maior” Gherla;

Materialul didactic existent în trusele de fizică este întreţinut şi utilizat efectiv şi eficient în activităţi de învăţare experimentale, acesta este completat, în unele cazuri, de experimente/dispozitive realizate de elevi din materiale refolosibile (Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, Şcoala Gimnazială „Iuliu Haţieganu”, Şcoala Gimnazială „Octavian Goga”, Şcoala Gimnazială „Radu Stanca”, Şcoala Gimnazială „Alexandru Vaida-Voevod”, Colegiul Tehnic Energetic, Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania” Cluj-Napoca, Liceul Teoretic „Ana Ipătescu” Gherla);

Elevii sunt implicaţi în activităţi de investigaţie ştiinţifică (metoda proiect) în care sunt valorificate resursele oferite de comunitatea locală (Şcoala Gimnazială „Pelaghia Roşu” Mărişel, Şcoala Gimnazială „Gelu Românul” Dăbâca, Şcoala Gimnazială Tureni, Şcoala Gimnazială Muntele Rece, Şcoala Gimnazială „Pavel Dan” Tritenii de Jos, Şcoala Gimnazială Aghireş Fabrici);

Un număr important de profesori de fizică sunt implicaţi în pregătirea elevilor pentru obţinerea de performanţe la competiţiile ştiinţifice de specialitate prin desfăşurarea de activităţi de învăţare care presupun un nivel înalt de dificultate adecvat particularităţilor intelectuale ale elevilor (Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”, Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” Turda);


Mulţi profesori de fizică, încadraţi în colegii şi licee tehnologice, au o activitate remarcabilă de recuperare şi remediere a dificultăţilor de învăţare ale elevilor care sunt repartizaţi în clasa a IX-a cu medii de admitere mult sub nota 5; aceşti profesori reuşesc să asigure progresul elevilor lor şi chiar, la finalul liceul, să promoveze examenul de bacalaureat la disciplina fizică (Liceul Tehnologic nr.1, Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania”, Colegiul Tehnic Energetic, Colegiul Economic „Iulian Pop”, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Augustin Maior” Cluj-Napoca, Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” Câmpia Turzii);

Majoritatea profesorilor de fizică încurajează curiozitatea şi creativitatea elevilor lor implicându-i în activităţi de învăţare practic-aplicative prin proiecte de cercetare ştiinţifică şi participarea la manifestări regionale şi naţionale de specialitate (Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi”, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, Colegiul Tehnic Energetic, Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania”, Liceul „Janos Zsigmond”, Liceul Teoretic „Bathory Istvan”, Şcoala Gimnazială „Ioan Bob” Cluj-Napoca, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Turda);

Aspecte care necesită îmbunătățire: Unii profesori care predau disciplina fizică sunt centraţi numai pe densitatea informaţională a temei (stilul

„magister dixit”) fără a lua în considerare nevoile şi particularităţile intelectuale şi de vârstă ale elevilor şi fără a fi interesaţi de măsura în care elevii pot urmări demersul didactic (inspecţiile speciale pentru titularizare, profesorii au predat în acest an şcolar la: Colegiul Naţional „George Coşbuc” Cluj-Napoca, Liceul Teoretic „Petru Maior” Gherla, Şcoala Gimnazială Ceanu Mare, respectiv inspecţiile stadiale – profesorii cu specializarea chimie-fizică şi care sunt dependenţi de manual fără să înţeleagă ei înşişi fenomenele fizice studiate: Şcoala Gimnazială Panticeu, Şcoala Gimnazială Borşa, Şcoala Gimnazială Ceanu Mare, Colegiul Tehnic „Dr.Ioan Raţiu” Turda);

Cauze identificate: Încremenirea în proiect.

Chimie

Aspecte pozitive Integrarea eficientă a activităților experimentale în lecția de chimie (Liceul Tehnologic Samus, Liceul de

Informatică ,,Tiberiu Popoviciu”); Participarea unui număr relativ mare de elevi la desfășurarea lecției (Liceul de Informatică ,,Tiberiu

Popoviciu”, Școala Gimnazială ,,IonCreangă”); Integrarea eficientă a lecţiilor AEL în demersul didactic(Şcoala Gimnazială Florești); Aspectul practic-aplicativ al noţiunilor studiate bine realizat; Evaluarea elevilor se face ritmic (Școala Gimnazială Cutca, Școala Gimnazială Panticeu); Preocupări eficiente pentru dotarea şi amenajarea laboratoarelor; Aspecte care necesită a fi îmbunătățite Participarea relativ mică a elevilor la olimpiadă (Liceul de Informatică ,,Tiberiu Popoviciu” ,Şcoala

Gimnazială ,,Ion Creangă”); Integrarea activităţilor experimentale în demersul didactic (Școala Gimnazială Cutca, Școala Gimnazială

Panticeu);

Geografie

Aspecte pozitive: Peste tot unde s-a controlat se respectă curriculum naţional; Se aplică la majoritatea şcolilor vizitate şi strategii didactice moderne; La o bună parte a şcolilor vizitate evaluarea rezultatelor învăţării se realizează atât sumativ, cât şi formativ, iar între metodele de evaluare apar din ce în ce mai multe metode alternative, chiar dacă domină şi la ora actuală cele clasice, frontale sau individuale; Rezultatele la evaluarea curentă sunt în general bune. Aspecte care necesită îmbunătăţire: Pregătirea şi monitorizarea mai atentă a diferitelor evaluări naţionale; Diversificarea metodelor de evaluare, combinarea metodelor clasice cu cele moderne. Cauze identificate: Profesori cu catedre mozaic cu greu fac faţă cerinţelor profesionale pentru disciplinele în care nu sunt calificaţi, şi puţini dintre ei participă la activităţi de formare continuă realizate în comisii metode de specialitate (în şcoală şi pe zone);


Elevii se implică insuficient în procesul educaţional, în propria lor dezvoltare intelectuală şi chiar fizică.

Religie

Aspecte pozitive Activităţi didactice caracterizate prin dinamism, majoritatea accentuând în mod eficient dimensiunea

eclesială, liturgică şi de formare a caracterului religios-moral al elevilor; Lecţii conduse cu tact pedagogic, corelate cu programa şcolară dar şi cu perioada specifică calendarului

creştin; Abordare diferenţiată pentru elevii cu ritm de lucru diferit, sprijiniţi, încurajaţi şi motivaţi în activităţile

desfăşurate; Diversitatea materialelor şi a mijloacelor didactice utilizate în activităţile de învăţare (seturi de fişe, planşe,

softuri specifice disciplinei, proiecţii video etc.); Activităţi practice desfăşurate în capelele şcolare sau în bisericile de parohie. Aspecte care necesită îmbunătățire Desfăşurarea de activităţi didactice atractive (Şcoala Gimnazială ,,Ion Creangă’’); Activităţi didactice adaptate pentru clasele simultane (Şcoala Gimnazială Vad, structura Bogata de Sus). Cauze identificate: Activitate didactică desfăşurată în mod tradiţional centrată pe activitatea profesorului (Şcoala Gimnazială

,,Ion Creangă’’); Pregătire insuficientă pentru activitatea didactică (Şcoala Gimnazială Vad)

Educaţie fizică

Aspecte pozitive: - În inspecţii s-a constatat respectarea normativelor curriculare în proiectare; - S-au prelucrat peste tot normele de protecţia muncii; - Selectarea conţinuturilor a avut în vedere şi dotarea bazelor sportive; - Metodele şi mijloacele folosite au fost variate; - Competiţiile sportive, jocurile desfăşurate în timpul orelor au fost savurate de elevi, dând un aspect emulativ lecţiei; - Se constată un respect reciproc între profesori şi elevi; - Bazele sportive au fost folosite permanent; - Marea majoritate a profesorilor au folosit în evaluare atât instrumentele (probe de control ) oficiale, cât cele proprii; - În majoritatea şcolilor rezultatele obţinute de elevi prezintă o evoluţie progresivă şi permanentă; - Unităţile de învăţare de multe ori nu sunt adaptate nivelului de dezvoltare a claselor ( în special la clasele a V-a şi a IX-a ); - Activitatea diferenţiată se aplică prea puţin; - Se observă o angajare mai slabă la cadrele didactice suplinitoare sau cu completare de normă; - Se impune o participare mai mare a profesorilor tineri în activităţile extracurriculare, competiţii, concursuri etc. Aspecte care necesită îmbunătățire: -Activitatea diferenţiată se aplică prea puţin; - Se observă o angajare mai slabă la cadrele didactice suplinitoare sau cu completare de normă; - Se impune o participare mai mare a profesorilor tineri în activităţile extracurriculare, competiţii, concursuri etc Cauze identificate: - Insuficientă preocupare pentru formarea şi perfecţionarea profesională a cadrelor didactice; - O altă cauză este lipsa motivaţiei la profesorii tineri.


Aspecte pozitive: Respectarea programelor școlare; Strategii didactice moderne aplicate în majoritatea unităţilor de învăţământ; Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative în majoritatea cazurilor;


Rezultatele la evaluarea curentă, sunt, în mare măsură, bune și foarte bune. Aspecte care necesită îmbunătăţire:

s-a constatat o scăderea a nivelului de pregătire a elevilor la istorie și la disciplinele socio-umane, în liceele tehnologice, motivată, pe de o parte, de absenteism, pe de altă parte de dezinteresul elevilor din aceste şcoli pentru disciplinele din aria Om şi societate sau de gradul de dificultate mai ridicat al cerinţelor curriculare, în raport cu potenţialul elevilor şi cu nivelul iniţial de achiziţii al acestora.

Informatică

Aspecte pozitive Notarea se realizează ritmic, sumativ, evaluarea fiind centrata pe competenţele specifice; Progresul pe care îl fac elevii este bun; Profesorii care predau la clasele de liceu sunt calificaţi; Rezultatele obţinute la examenele naţionale de Bacalaureat şi Atestat profesional demonstrează şi argumentează notarea obiectivă şi realistă la această disciplină.


ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ - CENTRU DE RESURSE ŞI

DOCUMENTARE PENTRU EDUCAŢIA INCLUZIVĂ/INTEGRATĂ CLUJ-NAPOCA Aspecte pozitive: Programarea activităţii de învăţare s-a realizat în concordanţă cu programa şcolară şi cu cerinţele educative

speciale identificate în cadrul colectivelor de elevi; Proiectele didactice au fost întocmite în conformitate cu cerinţele metodice şi cu particularităţile de vârstă

şi cele de dezvoltare ale elevilor, strategiile didactice utilizate la clasă au inclus metode moderne de învăţare interactivă;

S-a constatat stabilirea unei relaţii optime între obiective şi competenţe, între organizarea conţinuturilor şi mijloacele disponibile;

Profesorii folosesc o terminologie adecvată, adaptată nivelului de înţelegere al elevilor; Profesorii stimulează creativitatea elevilor, gândirea critică, toleranţa şi respectul reciproc, urmăresc

formarea deprinderilor de activitate intelectuală; Se urmăreşte în permanenţă o motivare susţinută în actul învăţării.

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ CLUJ-NAPOCA

Aspecte pozitive: Demersul didactic este în concordanţă cu particularităţile elevilor; Instrumentele de evaluare sunt variate (fişe de observaţii, planuri de intervenţie personalizate, portofolii). Evaluarea prin note şi calificative respectă prevederile legale în vigoare.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ “TRANSILVANIA” BACIU Aspecte pozitive: Documentele de proiectare şi planificare sunt corect întocmite; Adaptarea curricum-ului la specificul deficienţei; Întocmirea planului de intervenţie personalizat; Adecvarea metodelor şi tehnicilor la specificul şi deficienţele elevilor; Utilizarea unei game variate de strategii pentru a răspunde nevoilor individuale ale elevilor; Încurajarea elevilor pe parcursul tuturor activităţilor.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ DEJ Aspecte pozitive: Activităţile susţinute se remarcă prin rigoare ştiinţifică şi metodică, secvenţele activităţilor frontale sunt

alternate cu secvenţe de activitate pe grupe şi individual; Discursul didactic este accesibil elevilor; Strategiile didactice sunt variate şi corect selectate în funcţie de secvenţa didactică şi de obiectivele propuse.


ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ HUEDIN

Aspecte pozitive: Documentele de proiectare şi planificare sunt în concordanţă cu metodologiile în vigoare; Metodele şi tehnicile utilizate sunt adaptate la specificul şi deficienţele elevilor; Instrumentele de evaluare sunt variate.


Aspecte pozitive: 22 de cadre didactice din şcoală sunt înscrise la grade didactice şi definitivat. Este un colectiv tânăr, dar cu un

potenţial ridicat, dornic să se perfecţioneze; Strategiile didactice sunt variate şi corect selectate pentru a răspunde nevoilor individuale ale elevilor; Evaluarea prin note şi calificative respectă prevederile legale în vigoare.

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL PENTRU DEFICIENŢI DE AUZ CLUJ-NAPOCA Aspecte pozitive: Strategiile didactice sunt în concordanţă cu secvenţele didactice aflate în desfăşurare, adaptate elevilor cu

deficienţe de auz şi sunt raportate evaluărilor iniţiale. Elevii participă cu interes şi sunt preocupaţi de progresul lor.


Aspecte pozitive: Cadrele didactice respectă etapele demersului didactic, dau dovadă de creativitate în adaptarea strategiilor şi

materialelor didactice în funcţie de tipul şi gradul deficienţei, de nivelul de înţelegere al fiecărui copil, de dificultăţile de învăţare;

Majoritatea cadrelor didactice cunosc foarte bine nivelul de dezvoltare al fiecărui elev, fapt ce se reflectă în adaptarea discursului didactic, în selectarea strategiilor didactice, pregătirea momentului de desfăşurare propriu-zisă a lecţiei etc.;

Cadrele didactice sunt atente la toate momentele lecţiei, se adaptează la situaţia actuală a clasei şi la gradul de implicare al elevilor în realizarea sarcinilor.


Aspecte pozitive: Proiectarea didactică adecvată, în conformitate cu cerinţele curriculare şi legislaţia în vigoare, cu definirea

corectă a obiectivelor şi stabilirea de corelaţii între obiective şi conţinut; Corelaţii între resursele materiale şi procedurale folosite; Utilizarea de strategii dinamice, interactive, motivante, metode diferenţiate, care sprijină înţelegerea şi

transferul cunoştintelor; Material didactic confecţionat divers, atractiv, uşor de manipulat, cu respectarea etapelor metodice, de la

planul tridimensional - la bidimensional, dar nu întotdeauna suficient; Vehicularea de conţinuturi adecvate diagnozei grupei, prin forme de lucru frontală, grupală şi individuală; Se adaptează solicitările la capacităţile de răspuns ale preşcolarilor; Organizarea spaţiului educaţional, cu elemente de noutate şi creativitate (căsuţa din lemn, dulăpior

confecţionat pentru depozitarea materialului didactic, obiecte casnice din carton, organizarea pe centre tematice, grupa mică şi mijlocie, mare C, mare A, mare B);

Sunt utilizate instrumente de evaluare, care reflectă evoluţia fiecărui copil din grupă, se oferă feedback permanent şi se intervine cu strategii de remediere;

S-a realizat climatul educogen şi afectiv-motivaţional; Se remarcă competenţele psihorelaţionale, abordările particularizate, gestionarea situaţiilor mai special

(grupa mică, mijlocie, mare B), contribuind la adaptarea tuturor preşcolarilor la programul grădiniţei; Structurarea spaţiului educaţional, în funcţie de obiectivele operaţionale; S-au creat situaţii de învăţare adecvate particularităţilor grupei şi individuale, cu accent pe tratarea

diferenţiată şi introducerea multiplelor elemente ludice şi de noutate; Reactualizarea cunoştinţelor predate se face cu suport vizual (ex. biblioteca culorilor, cutia cu surprize etc.); S-au utilizat fişe de lucru diferenţiate, pe grupe de nivel, cu explicarea şi demonstrarea modului de lucru; S-au realizat corelaţii intra- şi interdisciplinare a cunoştintelor.


LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL „SAMUS” CLUJ-NAPOCA Aspecte pozitive: Proiectarea didactică corect întocmită, în concordanţă cu curriculum-ul naţional; Activitățile de învățare sunt centrate pe elev având ca scop dezvoltarea abilitățior practice și de adaptare la

integrarea în muncă și în viața socială.

ŞCOALA PROFESIONALĂ GHERLA Aspecte pozitive: Documentele de proiectare şi planificare sunt corect întocmite. Proiectarea didactică este în concordanţă cu

curriculum-ul naţional; Adaptarea curriculumului la specificul educaţiei adulţilor.

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ Aspecte pozitive: Documentele de proiectare şi planificare sunt corect întocmite; Utilizarea unei game variate de strategii pentru a răspunde nevoilor individuale ale elevilor; Încurajarea elevilor pe parcursul tuturor activităţilor. Aspecte care necesită îmbunătățire la nivelul disciplinei: Instruirea diferențiată la toate disciplinele care necesită respectarea particularităților individuale ale

elevilor; Creşterea nivelului de implicare al cadrelor didactice pe măsură ce trec de la o treaptă didactică la alta: de la

debutant – definitivat, la performanţă – gradul didactic I; Adaptarea mai judicioasă a strategiilor didactice şi a materialelor în funcţie de grupele de nivel sau de individ

astfel încât să se pună în evidenţă potenţialul real al fiecărui elev, la nivelul proximei dezvoltări; Adaptarea activităților de învățare la competențele specifice propuse pentru elevii cu CES, în scopul realizării

acestora. Cauze identificate la nivelul disciplinei: Numărul redus de profesori mentori.

A.3 Utilizarea efectivă la clasă a metodelor, tehnicilor de predare – învățare – evaluare învățate prin cursurile de formare continuă:


Aspecte pozitive: - La majoritatea cadrelor didactice care au participat la cursuri de formare se observă utilizarea unor metode și

procedee didactice eficiente, o mai bună gestionare a problemelor disciplinare și de managementul grupei de preșcolari;

- De cele mai multe ori, se verifică înţelegerea şi învăţarea; se apreciază activitatea preşcolarilor prin oferirea unui feedback constructiv şi încurajator; tehnicile şi metodele utilizate sunt contextualizate, variate, relevante şi corespunzătoare conţinuturilor şi momentelor activităţii (metode de fixare, consolidare şi evaluare: piramida, diamantul; metode de predare învăţare: cubul, comunicarea rotativă, călătoria misterioasă; metode şi tehnici de stimulare a creativităţii);

- Educatoarele aleg, în general, cursuri de formare care să le sprijine în derularea demersului didactic zilnic; - În general, educatoarele participă la cursuri de formare gratuite susţinute de fundaţii , cursuri neacreditate. Aspecte care necesită îmbunătățire:

- Îmbunătăţirea apectelor legate de managementul grupei (Grădiniţa cu P.P. ,,Micul Prinţ” Cluj-Napoca, Grădiniţa cu P.P. ,,Bambi” Cluj-Napoca, Grădiniţa cu P.N. Mihai Viteazu, Grădiniţa cu P.P. ,,Pinocchio” Câmpia Turzii, Grădiniţa cu P.P. ,,Lumea Prichindeilor” Câmpia Turzii);

- Organizarea mai multor cursuri de formare specifice pentru cadrele didactice debutante; - Îmbinarea armonioasă a metodelor tradiţionale cu cele moderne; aprofundarea metodelor tradiţionale şi a

celor moderne. Cauze identificate:

- Lipsa ofertei de cursuri de formare pentru educatoare; - Oferta de cursuri de formare a CCD vizează în mai mică măsură cadrele didactice din învățământul preșcolar; - Reticenţa unor cadre didactice faţă de utilizarea unor tehnici şi metode moderne de predare-învăţare-

evaluare.


Învăţământ primar (liniile română, maghiară şi germană) Aspecte pozitive: În cadrul inspecţiilor de specialitate s-au observat cazuri în care au fost utilizate funcţional cele învăţate la

cursurile de formare (activităţile integrate la clasa pregătitoare şi clasa I învăţate la cursurile ICOS, metode active învăţate la cursurile e-Formare, metode eficiente în predarea limbii române la clase cu predare în limbile minorităţilor etc.);

Metodele şi tehnicile utilizate la clasă de către majoritatea învăţătorilor sunt conforme cu tipul activităţii, cu conţinuturile predate şi cu obiectivele operaţionale urmărite. Ele sunt stimulative şi atractive şi angajează elevii în rezolvarea sarcinilor de învăţare propuse.

Aspecte care necesită îmbunătățire: Clarificarea unor aspecte legate de specificul unor metode de predare-învăţare-evaluare şi de utilizarea

acestora pe secvenţe de activitate didactică (Şcoala Gimnazială Panticeu, Şcoala Gimnazială Vultureni). Cauze identificate: Formare iniţială deficitară şi lipsa formării. Aspecte pozitive: În urma inspecţiilor de specialitate, tematice, generale se desprind următoarele aspecte: Profesorii se preocupă de formarea elevilor în procesul instructiv-educativ; urmăresc prin aplicarea testelor

iniţiale, sumative şi finale progresul realizat de elevi; se regăsesc matricele de specificaţie, se notează ritmic şi se predă ritmic;

Se folosesc de cele învăţate prin activităţile de formare în jumătate din cazuri. De exemplu, profesorii de la Şcolile Gimnaziale din Petreştii de Jos, Tureni, Bonţida, Răscruci,Aluniş, Iclod-Livada;

Portofoliile profesorilor cuprind comparaţii între testele iniţiale şi finale, chiar de unii colegi interpretate cu încercare de proces reglator;

Rezultatele examenelor naţionale (bacalaureatul) scot în evidenţă evaluarea corectă la disciplina biologie . Aspecte care necesită îmbunătăţire: Folosirea metodelor participativ-active învăţate la activităţile de formare. Metode tradiţionale s-au întălnit la

activităţle de la clasă din Şcolile Gimnaziale din Floreşti, Vultureni şi la Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny”, Cluj-Napoca.

Cauze identificate: Lipsa de interes şi de implicare în activitatea didactică.


Aspecte pozitive: Includerea în documentele de proiectare a unor strategii variate de predare-învăţare-evaluare, îmbinând

toate tipurile de activităţi: frontală, pe grupe, individuală; S-a remarcat preocuparea profesorilor de a moderniza stilul tradiţional de predare, prin introducerea unor

strategii şi metode moderne, prin dezvoltarea creativităţii. Se utilizează munca cu fişe de lucru, dezbaterile, munca pe grupe etc. Utilizarea activităţilor şi a metodelor moderne ale gândirii critice se face în manieră echilibrată şi eficientă, prin alternanţă cu metodele tradiţionale. Lecţiile capătă astfel dinamism, elevii fiind constant implicaţi în realizarea sensurilor;

Elevii sunt implicaţi activ în activităţile de învăţare, prin dialog frontal euristic, prin munca în echipe, prin stabilirea de sarcini individuale, prin dezbateri etc. Dintre metodele alternative de predare-învăţare, munca în echipe este cea mai utilizată;

Se pune accent pe predarea-învăţarea activ-participativă, elevii devin parteneri de dialog în actul didactic, sunt implicaţi şi responsabilizaţi;

Mulți profesori manifestă creativitate în conceperea lecţiilor; Sunt folosite atât metode ale învăţământului tradiţional, cât şi ale învăţământului modern; Munca diferenţiată pentru elevii cu CES; Temele de casǎ sunt valorificate;

Fixarea se face prin exerciţii/teste diferenţiate; Este stimulatǎ lectura;

Evaluarea se concretizează într-o sursă de observaţii cu un caracter motivant. Aspecte care necesită îmbunătățire: Nu există, din partea unor profesori, disponibilitatea de a-i trata diferenţiat pe elevi; Inflexibilitatea unor profesori faţă de realităţile şi specificul şcolii; Preferinţa unor profesori pentru aplicarea aproape în exclusivitate a metodelor de tip tradiţional. Cauze identificate: Dezinteres față de adaptarea și modernizarea demersului didactic;


Dezinteres față de utilizarea competențelor dobândite prin cursuri de formare.

Matematică

Aspecte pozitive: Sunt unități de învățământ în care cadrele didactice folosesc metode moderne de predare-învățare și folosesc

competențele dobândite în cadrul cursurilor de formare la care au participat (Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu” Câmpia Turzii, Școala Gimnazială Călărași, Clubul Copiilor Dej)

Aspecte care necesită îmbunătățire: Există unități de învățământ în care cadrele didactice nu folosesc metode moderne de predare-învățare și

competențele dobândite în cadrul cursurilor de formare la care au participat (Colegiul ”Emil Negruțiu” Turda, Școala Gimnazială Panticeu, SAM Poiana)


Aspecte pozitive: - documentarea ştiinţifică şi oportunitatea surselor bibliografice în raport cu conţinutul tratat; - corelarea volumului şi a gradului de dificultate al cerinţelor cu particularităţile psihice, de vârstă şi de mediul social; - sunt valorificate conţinuturi educative atât pe parcursul activităţii didactice, cât şi prin organizarea multiplelor activităţi extracurriculare; Aspecte care necesită îmbunătățire: - desfăşurarea lecţiilor are un caracter mai puţin practic-aplicativ; - activizarea elevilor: predomină activitatea personală a profesorului şi activitatea frontală; - nu este mulţumitoare aplicabilitatea şi transferabilitatea cunoştinţelor elevilor; - competenţele de bază de comunicare în unele cazuri sunt foarte slab dezvoltate, de asemenea şi deprinderea de a forma şi exprima opinia personală, de a rezolva situaţii- problemă, de a adresa înrebări. Cauze identificate: - programe, manuale predominant teoretizate, modul de predare al cadrelor didactice; - comportamentul cadrului didactic clasic care respinge manifestarea autonomiei elevilor, defavorizează şi descurajează dezvoltarea acestor aptitudini.

Limbi Moderne

Aspecte pozitive: În foarte multe şcoli din urban, dar şi din rural, profesorii titulari sau suplinitori trecuţi de gradul definitiv

demonstrează că stăpânesc bine tehnicile şi metodele de lucru activ-participative învăţate la cursurile de formare. Lecţiile sunt temeinic pregătite, cu activităţi de învăţare-evaluare variate pe tot parcursul orei, care menţin interesul elevilor şi îi stimulează spre participare: Liceul Teoretic ,,Gheorghe Şincai”, Liceul Teoretic ,,Nicolae Bălcescu”, Colegiul Naţional ,,Emil Racoviţă”, Liceul Unitarian, Şcoala Gimnazială Horea. Un număr destul de mare de profesori de engleză şi franceză au participat la cursurile POSDRU ale MEN pe tehnici de predare moderne (cursurile pe proiectele 62665 şi 62771), dar şi la cursurile pe proiectul ,,e-formare’’, propus de ISJ Cluj şi CCD; mulţi dintre profesorii debutanţi care au parcurs aceste module au recunoscut că şi-au îmbunătăţit pregătirea pentru examenul de definitivat pe care l-au putut promovat cu note peste 8.

Aspecte care necesită îmbunătățire: Adaptarea demersului didactic în funcţie de nivelul elevilor şi interesele acestora; producerea şi utilizarea de materiele de exersare/învăţare care să permită exersarea tuturor deprinderilor

de limbă cu grupul de elevi; producerea şi utilizarea de materiale de lucru pentru munca diferenţiată, acolo unde este nevoie, pentru a

sprijini toţi elevii să devină utilizatori independenţi ai limbii străine care să îi ajute să acceseze mai multe informaţii pe diferite domenii de specialitate, să comunice mai eficient în diferite contexte de comunicare sau să studieze într-o limbă străină.

Cauze identificate: insuficienta pregătire teoretică şi practică a profesorilor în primii ani de activitate didactică, dezinteresul şi

lipsa de perseverenţă a unor profesori care nu ştiu să-şi facă timp sau să-şi vadă interesele profesionale prioritare fiind canalizaţi spre rezultate şi soluţii imediate.


Biologie

Aspecte pozitive: În urma inspecţiilor de specialitate, tematice, generale se desprind următoarele aspecte: Profesorii se preocupă de formarea elevilor în procesul instructiv-educativ; urmăresc prin aplicarea testelor


Se folosesc de cele învăţate prin activităţile de formare în jumătate din cazuri. De exemplu profesorii de la Şcolile Gimnaziale din Petreştii de Jos, Tureni, Bonţida, Răscruci,Aluniş, Iclod-Livada;

Portofoliile profesorilor cuprind comparaţii între testele iniţiale şi finale, chiar de unii colegi interpretate cu încercare de proces reglator;

Rezultatele examenelor naţionale (bacalaureatul) scot în evidenţă evaluarea corectă la disciplina biologie . Aspecte care necesită îmbunătăţire: Folosirea metodelor participativ-active învăţate la activităţile de formare. Metode tradiţionale s-au întâlnit la

activităţile de la clasă din Şcolile Gimnaziale din Floreşti, Vultureni şi la Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny”, Cluj-Napoca.


Fizică

Aspecte pozitive: Cunoştinţele şi tehnicile de lucru însuşite în urma participării la cursurile de formare sunt aplicate frecvent

la clasă, profesorii utilizează feedback-ul formativ pentru a asigura progresul elevilor (Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu”, Şcoala Gimnazială „Radu Stanca”, Liceul „Janos Zsigmond”, Liceul pentru Deficienţi de Vedere Cluj-Napoca, Şcoala Specială Dej, Şcoala Profesională „Poiana” Turda);

Utilizarea învăţării prin investigaţie/metoda proiect a devenit o practică pentru profesorii care au parcurs cursurile de formare: Pathway, Mentori MaST, Evaluare;

Organizarea şi participarea la schimburi de experienţă pe teme de predare-învăţare a fizicii printr-un demers constructivist, prin proiecte de investigaţie comune, ca urmare a participării profesorilor de fizică la Science on Stage Europe: Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca (schimb de experineţă România-Polonia), Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Cluj-Napoca (România-Spania);

Aspecte care necesită îmbunătățire: Mulţi profesori participă la cursurile de formare numai pentru obţinerea creditelor transferabile şi revin la

abordarea rutinieră destul de repede după finalizarea cursului de formare. Cauze identificate: Discrepanţe între abordarea formativă a învăţării şi evaluării la clasă şi filosofia şi modul de construire al

itemilor din subiectele examenului de bacalaureat; Mentalitatea şi trăsăturile de personalitate ale fiecărui individ.

Chimie

Aspecte pozitive Utilizarea strategiilor specifice gândirii critice (Şcoala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Colegiul Naţional ,,George

Coșbuc”); Utilizarea strategiilor specifice găndirii critice.

Aspecte care necesită a fi îmbunătățite organizarea claselor în sisteme non-tradiționale; activităţi specifice cu elevii cu nevoi speciale.


Geografie

Aspecte pozitive: În urma inspecţiilor de specialitate, tematice, generale se desprind următoarele aspecte: Marea majoritate a profesorilor inspectaţi îşi face datoria în ceea ce priveşte activitatea de predare – învăţare,

urmăreşte prin aplicarea testelor iniţiale, sumative şi finale progresul realizat de elevi, predă şi notează în general ritmic;

Cele învăţate la diferite cursuri de formare continuă sunt utilizate cu succes la unele şcoli, precum Şcoala Gimnazială „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, Şcoala Gimnazială „Alexandru Vaida Voievod” Cluj Napoca, Şcoala Gimnazială „Andrei Şaguna” Turda etc;

Diferitele tipuri de teste aplicate sunt prelucrate, comparate între ele, documentele realizate cu ocazia acestor analize apar în general în portofoliile adesea extrem de stufoase ale profesorilor de geografie din şcolile inspectate;

Rezultatele obţinute de elevii, care au avut posibilitatea de a opta la bacalaureat pentru disciplina geografie scot în evidenţă evaluarea corectă la disciplina geografie.

Aspecte care necesită îmbunătăţire: Diversitatea relativ mică a metodelor activ – participative utilizate de către unii profesori de geografie din

mediul rural sau din licee tehnologice (Liceul Tehnologic „Ştefan Pascu” Apahida, Şcoala Gimnazială Cutca etc.) face ca orele de geografie să fie monotone, să nu contribuie într-o măsură corespunzătoare la educaţia moral – creştină, ecologică a elevilor sau să facă posibilă apariţia unor probleme de disciplină.


Religie

Aspecte pozitive: Diversitatea metodelor didactice utilizate în desfăşurarea lecţiilor cu precădere a celor activ-participative

având drept consecinţă eficientizarea demersului didactic şi formarea competenţelor specifice disciplinei religie de către elevi;

Elaborarea de instrumente de lucru şi de evaluare eficiente; Atractivitatea activităţilor didactice. Aspecte care necesită îmbunătățire: Implementarea în activităţile didactice a noilor competenţe şi metode de lucru asimilate de cadrele didactice

la cursurile de formare (Şcoala Gimnazială ,,Alexandru Vaida Voievod). Cauze identificate: Abordarea cu superficialitate a cursurilor de formare.

Educaţie fizică

Aspecte pozitive: -La clasele primare se lucrează în mod diferenţiat cu elevii, acordându-se o atenţie mai mare elevilor cu ritm de învăţare mai lent. -Există plan de remediere, program de pregătire suplimentară; -Se utilizează auxiliare curriculare la fiecare disciplină inspectată, fişe de lucru concepute de profesor, materialul didactic existent în şcoală. Aspecte care necesită îmbunătățire Participarea la cursuri pentru formarea şi perfecţionarea profesională a cadrelor didactice.



Aspecte pozitive: În urma inspecţiilor de specialitate, tematice, generale se desprind următoarele aspecte: Profesorii se preocupă de formarea elevilor în procesul instructiv-educativ; urmăresc prin aplicarea testelor


Aplică la clasă metodele învăţate prin activităţile de formare în multe din școlile inspectate(Școala Gimnazială ,,Ion Agârbiceanu”, Liceul Teoretic ,,Nicolae Bălcescu”, Liceul Teoretic ,,Gheorghe Șincai”, Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga”, Școala Gimnazială Frata);

Portofoliile profesorilor cuprind și analize comparative între testele iniţiale şi finale, chiar și planuri de măsuri, acolo unde situația o impunea;

Rezultatele examenelor naţionale (bacalaureatul) au scos în evidenţă că la istorie și la disciplinele socio-umane evaluarea internă a fost corect realizată și eficientă în pregătirea elevilor.

Aspecte care necesită îmbunătăţire: Utilizarea metodelor activ-participative, însușite în cadrul activităţilor de formare, nu este evidentă în toate

situațiile inspectate(Școala Gimnazială Batin, Școala Gimnazială Luna de Sus, Școala Gimnazială Cămărașu).

Informatică

Aspecte pozitive: Profesorii folosesc întrebări deschise care încurajează investigaţia, observarea şi gândirea, ascultă cu atenţie

ideile elevilor, comentariile, întrebările, în scopul de a-i ajuta să-şi dezvolte abilităţile şi procesele de gândire; Profesorii organizează şi încurajează dialogul elevilor.



Aspecte pozitive: Valorificarea cunoștințelor anterioare ale elevilor în desfășurarea lecțiilor noi și rezolvarea unor sarcini

de lucru în perechi sau grupuri mic;. Valorificarea experiențelor zilnice ale elevilor; Evaluarea continuă a învățării.


Aspecte pozitive: Strategiile didactice utilizate sunt eficiente, corect selectate, în concordanţă cu secvenţa didactică aflată

în derulare, precum şi cu obiectivele propuse.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ “TRANSILVANIA” BACIU Aspecte pozitive:

S-au utilizat în cadrul activităţilor, diverse metode, tehnici de predare–învăţare–evaluare, învăţate prin cursurile de formare continuă, în special la clasa pregătitoare;

Au fost confecţionate diverse materiale didactice care să vină în sprijinul înţelegerii cât mai bune a conţinutului prezentat în cadrul demersului didactic;

S-au utilizat cu succes metode interactive care să faciliteze învăţarea activă.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ DEJ Aspecte pozitive:

Utilizarea strategiilor didactice pe care profesorii şcolii le-au deprins în activităţile de formare la care au participat (E-Formare, competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii, Programul de special pentru clasa pregătitoare etc.), potrivite tipului de activitate pe care profesorii o desfăşoară, sunt folosite metode noi, diverse şi adaptate pentru elevii din învăţământul special, se utilizează tabla interactivă, se utilizează softuri educaţionale şi programe specifice elevilor cu CES, gen Logopedix şi Evalogos.



Metodele şi tehnicile de predare-învăţare-evaluare, învăţate prin cursurile de formare continuă au fost eficient folosite în activitatea la clasă şi în activităţile metodice, lecţii demonstrative.


Aspecte pozitive: Un număr mare de cadre didactice au participat la cursurile organizate, în şcoală, de către Asociaţia

Psihopedagogilor Maghiari din România şi la cursuri organizate de alte instituţii, CCD Cluj, cursuri POSDRU, curs organizat de Asociaţia Română pentru Copii dislexici etc., iar competenţele însuşite la aceste cursuri au fost folosite la clasă şi în cadrul activităţilor extracurriculare.


Aspecte pozitive: Parcurgerea programului de formare continuă a personalului didactic din unităţile de învăţământ

pentru deficienţi de auz „Dezvoltarea competenţelor pedagogice prin utilizarea limbajului mimico-gestual românesc şi a instrumentelor TIC” a contribuit la creşterea calităţii activităţii educaţiei prin aplicarea cunoştinţelor dobândite în urma perfecţionării şi prin utilizarea efectivă la clasă a metodelor, tehnicilor de predare – învăţare – evaluare învăţate.


Aspecte pozitive: Îmbunătăţirea nivelului şi gradului de utilizare a tehnologiei informaţionale şi de comunicare – IT în

ceea ce priveşte planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor didactice şcolare, extraşcolare şi extracurriculare.


Aspecte pozitive: Utilizarea de strategii dinamice, interactive, motivante, metode diferenţiate, care sprijină înţelegerea şi

transferul cunoştinţelor.

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL „SAMUS” CLUJ-NAPOCA Aspecte pozitive:

Strategiile didactice diverse utilizate, integrarea mijloacelor de învăţământ în lecţii, gestionarea eficientă a timpului în lecții;

Utilizarea TIC în activitățile de învățare la toate disciplinele prin folosirea de softuri și platforme dedicate.


Aspecte pozitive: S-au utilizat diverse metode, tehnici de predare – învăţare –evaluare învăţate la cursurile de formare

continuă; Au fost confecţionate diverse materiale didactice care să vină în sprijinul înţelegerii cât mai bune a

conţinuturilor prezentate în cadrul demersului didactic; S-au utilizat cu succes metode interactive care să faciliteze participarea activă a tuturor elevilor.


Aspecte pozitive: Utilizarea TIC în activitățile de predare-învățare-evaluare, precum şi în activităţile de consiliere

psihoeducaţională şi terapie logopedică prin folosirea de softuri și platforme dedicate. Aspecte care necesită îmbunătățire la nivelul disciplinei:

Analiza nevoilor de învățare ale elevilor și a factorilor motivaționali, înainte de stabilirea strategiei didactice;

Participarea la cursuri de comunicare în limbaj mimico-gestual a tuturor cadrelor didactice care predau în şcolile speciale pentru deficienţi de auz, chiar dacă nu predau toţi la clase cu elevi cu deficienţă de auz, deoarece în curte, pe coridoare, în sala de mese, în timpul serviciului pe şcoală toate cadrele didactice vin în contact şi trebuie să comunice cu copiii cu deficienţă de auz;


Participarea la cursuri de formare adaptate problematicilor din învăţământul special pe tipuri de deficiențe (ADHD, devianță comportamentală, metodica predării pentru elevi cu deficienţe de vedere sau/şi deficienţe senzoriale multiple etc.).

Cauze identificate la nivelul disciplinei: Ofertă redusă de cursuri de specialitate şi număr redus de locuri la aceste cursuri.

A.4 Impactul inspecției școlare - respectarea recomandărilor formulate


Aspecte pozitive: - majoritatea educatorelor inspectate au înregistrat progrese atât în planificarea şi proiectarea conţinuturilor, cât şi în desfăşurarea activităților la grupă (în special la cadrele didactice înscrise la definitivat unde s-au realizat câte două inspecții speciale la intervale de câteva săptămâni se observă progresul semnificativ pe care îl înregistrează cadrele didactice). Aspecte care necesită îmbunătățire: - Monitorizarea educatoarelor debutante, implicarea responsabilă a mentorilor în formarea profesională a

acestora; - Punerea în aplicare a recomandărilor făcute cadrelor didactice să fie monitorizată și de către directori.


Aspecte pozitive: Toţi învăţătorii inspectaţi au fost foarte receptivi la sugestiile inspectorului de specialitate şi a metodiştilor şi au reglat aspectele care necesitau îmbunătăţire.


Aspecte pozitive: Exprimarea interesului profesorilor față de o abordare mai elaborată a conţinuturilor, cu accent mai

semnificativ asupra acurateţii informaţiei şi asupra speculării acesteia, mai ales în cazul unor texte fundamentale, care se constituie în repere axiologice şi estetice;

Disocierea între strategiile didactice doar aparent moderne şi centrate asupra elevilor și utilizarea în fapt a acestora în manieră greoaie şi lipsită de dinamism.

Aspecte care necesită îmbunătățire: Incapacitatea profesorului de a improviza (măcar) o lecţie atunci când este asistat; Obtuzitatea și opacitatea unor profesori față de orice încercare de îndrumare sau de sprijin.

Matematică

Aspecte pozitive: -Recomandările făcute în inspecția școlară au fost respectate (Școala Gimnazială Tureni, Școala Gimnazială

,,Teodor Murășanu”, Liceul Teoretic ,, Pavel Dan” Câmpia Turzii, Școala Gimnazială Tureni). Multe unități de

învățământ nu au avut recomandări făcute (Școala Gimnazială ,,Constantin Brâncuși”, Școala Gimnazială

Călărași).


Aspecte pozitive: -S-a constatat o îmbunătățire spectaculoasă în calitatea predării la unele cadre didactice debutante la a doua

inspecție la clasă în vederea obținerii definitivatului pentru că au valorificat recomandările inspectorului de

specialitate la prima inspecție (la Liceul Teoretic ,,Octavian Goga ” Huedin, Școala Gimnazială Sic);


-Valorificarea de către unele cadre didactice a celor învățate la cursurile de formare: metode și tehnici de

predare învățare.

Aspecte care necesită îmbunătățire: -Trecerea cu vederea peste unele neajunsuri privind calitatea predării a cadrelor didactice din diferite motive: îngăduință, lipsa de exigență din partea inspectorului sau a metodistului; Cauze identificate: - lipsa surselor de informare (cursuri de formare) care să asigure însuşirea unor metode noi de predare şi în unele cazuri şi lipsa interesului personal de a schimba rutina didactică, dificultatea de a se descătuşa de covenţional.

Limbi Moderne

Aspecte pozitive: Se remarcă pregătirea cadrelor inspectate pentru inspecțiile de grade didactice planificate, cei mai mulți

elaborează cu grijă documentele de inspecție, portofoliul personal și acordă atenție sporită tipului de lecție abordată și activităților desfășurate; în cazul inspecţiilor generale profesorii manifestă responsabilizare, mai ales cei care sunt suplinitori şi sunt în procesul de parcurgere al gradelor didactice: Şcoala Gimnazială Horea, Şcoala Gimnazială Vaida-Voevod; au fost şi cazuri unde profesori de specialitate, la inspecţiile inopinate, nu manifestă suficientă responsabilizare faţă de calitatea demersului didactic la clasă: Colegiul Tehnic ,,Dr. Ion Raţiu”, Liceul Tehnologic Samus, Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny”, Şcoala SAM Poiana Turda, Colegiul Tehnic ,,Edmond Nicolau”;

În multe licee teoretice, elevii lucrează cu interes și motivație la orele de inspecții planificate, manifestând empatie și susținere față de efortul personal al profesorului și dorință de a pune în evidență nivelul de comunicare în limba străină și cel al gândirii analitice și autonome precum și spiritul critic;

În cazul unităților școlare cu clase cu predare în regim intensiv și bilingv, atitudinea pozitivă a elevilor, nivelul ridicat de cunoștere al limbii și competențele foarte bune de comunicare sunt avantaje pentru profesorul de limbă, dar în același timp o provocare pentru pregătirea pentru lecție și întocmirea de materiale suplimentare utile și interesante.

Aspecte care necesită îmbunătățire: Mai multă responsabilizare a comisiei de curriculum şi a conducerii şcolilor faţă de calitatea predării la toate

disciplinele indiferent de profilul şcolii; Planuri manageriale şi respectiv de activitate la nivelul catedrei de limbi care să reflecte coerenţă şi exigenţă

vis-a-vis de nivelul actului didacic la clasă, măsurarea progesului elevilor şi ritmicitatea şi calitatea evaluării; Identificarea de modalităţi de sprijin şi consiliere a profesorilor debutanţi sau noi veniţi în şcoală la nivelul

unităţii sau catedrei. Sunt cazuri când profesorii se plâng de insuficient sprijin şi susţinere din partea şcolii, de proasta comunicare în catedră, de lipsa de coerenţă şi relevanţă a sarcinilor şi activităţilor suplimentare la nivelul unităţii.

Cauze identificate: Aglomerarea profesorilor cu sarcini suplimentare care nu duc la îmbunătăţirea activităţii în şcoală, lipsa de cunoaştere faţă de desele modificări în ceea ce priveşte cadrul legislativ, programele şcolare în vigoare, proiectarea opţionalelor, structura şi cadrul de organizare al examenelor (Proba de verificare a cunoştinţelor pentru admiterea în clasa a 9-a, la clase cu predare în regim bilingv, proba C şi echivalarea certificatelor internaţionale, atestate profesionale, Bacalaureat bilingv francofon/spaniol/italian. La testul de admitere în clasa a 9-a, bilingv limba engleză, numărul candidaţilor la Liceul Teoretic ,,Gheorghe Şincai”, care a fost centru de susţinere a probei de cunoştinţe la limba engleză: 640 de candidaţi, în vreme ce la această unitate au fost aprobate doar 4 clase; o prevedere a metodologiei de concurs care spune că testul de la profilul bilingv se recunoaşte şi la intensiv duce la numărul tot mai mare de candidaţi care vin să susţină proba.

Biologie

Aspecte pozitive: Încadrarea cu personal didactic la nivelul unităţii de învăţământ s-a realizat în conformitate cu normativele

în vigoare; posturile sunt ocupate integral; Documentele curriculare în general bine întocmite; Clasele s-au constituit respectându-se prevederile legale.


Procedurile vizate de legislaţia în vigoare sunt respectate; există camere video; firma angajată pentru pază; există butoane de panică etc.;

Inspecţiile şcolare au dus la o mai bună responsabilizare a directorilor unităţilor de învăţământ. Aspecte care necesită îmbunătăţire: Pentru o mai bună gestionare a managementului şcolar derogarea normelor total, la fel şi la inspectori. Cauze identificate: Zonele mai izolate nu au cadre didactice calificate şi nici directori competenţi.

Fizică

Aspecte pozitive: Directorul şi consiliul de administraţie al Liceului Tehnologic „Ştefan Pascu” Apahida au întocmit în urma

inspecţiei generale, în termenul stabilit, planul de remediere care conţine obiective, activităţi şi indicatori de performanţă măsurabili, realişti;

Aspecte care necesită îmbunătățire: Mult timp şi energie dedicate sarcinilor administrative, birocratice având ca efect reducerea timpului de

reacţie. Cauze identificate: Presiunea aspectelor birocratice, administrative, rutiniere are ca efect reducerea timpului alocat inspecţiei

şcolare.

Chimie

Aspecte pozitive Respectarea recomandărilor făcute (Şcoala Dăbâca, Şcoala Tureni).. Aspecte care necesită a fi îmbunătățite Nerespectarea recomandărilor făcute privind dotarea şi amenajarea laboratoarelor (Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu”).

Geografie

Aspecte pozitive: În urma activităţilor de îndrumare şi control efectuate cu ocazia inspecţiilor, şi nu numai, încadrarea cu

personal didactic la nivelul unităţilor de învăţământ s-a realizat în conformitate cu normativele în vigoare, mai potrivit decât în anii anteriori (mai puţine ore de geografie predate de către profesori de alte discipline);

Documentele de proiectare curriculară au fost mai corect întocmite , portofoliile profesorilor de geografie au fost mai complexe, diversitatea materialelor auxiliare mai mare, etc.;

Clasele s-au constituit respectându-se prevederile legale; Procedurile vizate de legislaţia în vigoare sunt în general respectate, există camere video, firmă angajată

pentru pază; există butoane de panică etc.; Inspecţiile şcolare au dus la o mai bună responsabilizare a directorilor unităţilor de învăţământ.

Aspecte care necesită îmbunătăţire: Activitatea de conducere a directorilor, cea de îndrumare şi control a inspectorilor este una mai complexă

decât timpul ce stă la dispoziţia lor, astfel pentru o mai bună gestionare a managementului şcolar se impune degrevarea totală a celor două categorii.

Cauze identificate Din cauza scăderii numărului de elevi, a dispariţiei unor şcoli, problemele de încadrare pot fi rezolvate din ce

în ce mai greu, atât la nivelul unităţilor de învăţământ, cât şi la nivelul serviciului de specialitate din cadrul inspectoratului şcolar.


Religie

Aspecte pozitive Perceperea inspecţiei şcolare ca o activitate de consiliere şi îndrumare şi mai puţin ca o activitate de control; Într-un cadru legislativ cu o dinamică susţinută, inspecţia şcolară contribuie decisiv la aplicarea corectă a

metodologiilor şcolare precum şi la întocmirea corectă a documentelor şcolare; În majoritatea cazurilor recomandările făcute prin inspecţiile şcolare au fost realizate în mod eficient. Aspecte care necesită îmbunătățire: Respectarea recomandărilor făcute ( Şcoala Gimnazială Vad). Cauze identificate: Lipsa de interes şi implicare pozitivă ( Şcoala Gimnazială Vad).

Educaţie fizică

Aspecte pozitive: S-au respectat toate recomandările prevăzute în rapoartele tematice de analiză; S-a remarcat respectarea recomandărilor formulate de către profesorii metodişti cu ocazia efectuării

inspecţiilor; În urma inspecţiilor tematice şi a inspecţiilor speciale la clasă s-a îmbunătăţit modalitatea de elaborare a

documentelor şcolare, de monitorizare a activităţii şcolare la clasă; S-au elaborat proceduri specifice astfel încât unele aspecte constatate în urma inspecţiilor să se amelioreze. Aspecte care necesită îmbunătățire: Analiza nevoilor de învăţare ale elevilor şi a factorilor motivaţionali, înainte de stabilirea strategiei didactice; Participarea la cursuri de formare adaptate problematicii, educaţiei fizice. Cauze identificate: Lipsa cursurilor de specialitate la nivelul disciplinei.


Aspecte pozitive: Inspecţiile şcolare au dus la o mai bună responsabilizare a directorilor unităţilor de învăţământ, dar și a

cadrelor didactice; Școlile au ținut cont de recomandările făcute și au realizat planuri remediale, cu sarcini și termene bine

precizate; Un impact pozitiv al inspecției școlare îl reprezintă și creșterea procentuală a rezultatelor pozitive obținute la

nivelul județului și, implicit și al istoriei și științelor socio-umane, atât de către elevi la Bacalaureat, cât și de către profesori la definitivat, ori examenul de titularizare.



Aspecte pozitive: S-au respectat toate recomandările prevăzute în rapoartele tematice de analiză.


Aspecte pozitive: Există preocupări la nivel managerial pentru respectarea specificului alternativei educaţionale

pedagogie curativă, precum şi pentru respectarea legislaţiei în acest domeniu; Clasele de pedagogie curativă funcţionează în cadrul CSEI, fiind cuprinse în toate documentele de

proiectare managerială.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ “TRANSILVANIA” BACIU Aspecte pozitive:


S-a remarcat respectarea recomandărilor formulate de către profesorii metodişti cu ocazia efectuării inspecţiilor.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ DEJ

Aspecte pozitive: Au fost respectate toate recomandările formulate în rapoartele de inspecţii.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ HUEDIN

Aspecte pozitive: Recomandările formulate au fost respectate, nu s-au mai semnalat greşeli în completarea cataloagelor şi

a registrelor matricole.


Aspecte pozitive: La inspecţiile şcolare tematice şi de specialitate efectuate în anul şcolar 2013-2014, toate aspectele

vizate au fost verificate şi nu s-au găsit nereguli.

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL PENTRU DEFICIENŢI DE AUZ CLUJ-NAPOCA Aspecte pozitive:

În urma inspecţiilor tematice şi a inspecţiilor speciale la clasă s-a îmbunătăţit modalitatea de elaborare a documentelor şcolare, de monitorizare a activităţii şcolare la clasă.


Aspecte pozitive: În urma inspecţiilor speciale la clasă şi a inspecţiilor tematice, s-a îmbunătăţit modalitatea de elaborare

a documentelor şcolare, de monitorizare a activităţii şcolare la clasă. De asemenea, unele cadre didactice au analizat mai cu atenţie modalitatea de implicare, de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor didactice sau de abilitare/reabilitare vizual;

S-au elaborat proceduri specifice astfel încât unele aspecte constatate în urma inspecţiilor să se amelioreze.


Aspecte pozitive: Există proceduri de monitorizare a absenteismului, se pune accent pe depistarea cauzelor, zilnic se

efectuează prezenţa de către cadrele didactice şi asistenta medicală, prezenţa copiilor este consemnată în caietele speciale pe grupe şi în Registrul de prezenţă al unităţii;

Valorizarea rezultatelor pozitive şi a progresului copiilor în cazul unei frecvenţe foarte bune; Comunicarea eficientă cu familiile preşcolarilor.

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL „SAMUS” CLUJ-NAPOCA

Aspecte pozitive: S-au respectat toate recomandările formulate în inspecțiile școlare efectuate, s-a îmbunătăţit

modalitatea de elaborare a documentelor şcolare, de monitorizare a activităţii şcolare la clasă.

ŞCOALA PROFESIONALĂ GHERLA Aspecte pozitive:

Se remarcă respectarea recomandărilor formulate de către profesorii metodişti cu ocazia efectuării inspecţiilor.


Aspecte pozitive: Recomandările formulate în cadrul inspecţiilor tematice şi de specialitate au fost respectate.

Aspecte care necesită îmbunătățire la nivelul disciplinei:

Nu este cazul. Cauze identificate la nivelul disciplinei:

Nu este cazul.


III.1.2. Evaluarea internă/externă


Aspecte pozitive - Educatoarele utilizează diferite modalităţi de evaluare care corespund vârstei, obiectivelor vizate şi tipului de

activitate în care este implicat copilul; - Mediul educaţional este în general adaptat nevoilor copiilor fiind sectorizat în centre specifice, etichetate; - Evaluarea este realizată permanent pentru a surprinde progresele înregistrate de copii în toate domeniile de

dezvoltare; - Este utilizată deseori lauda şi încurajarea pentru susţinerea învăţării; - Portofoliile copiilor reflectă progresul acestora; - Fișele de evaluare sunt completate la zi și evidențiază progresul copiilor pe întreg parcursul anului școlar; - Educatoarele utilizează rezultatele evaluării pentru a proiecta activităţi adecvate. Aspecte care necesită îmbunătățire:

- Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare, respectiv cunoaşterea/aprofundarea comportamentelor preşcolarilor specifice nivelului de vârstă;

- Consemnarea observațiilor în fișele de observații psiho-pedagogice nu se face cursiv Cauze identificate:

- numărul mare de copii din grupă la grădinițele din Cluj-Napoca; - fișele de evaluare ale copiilor transmise de MEN sunt prea stufoase.


Aspecte pozitive: Evaluările naţionale la clasele a II-a și a IV-a reflectă, în majoritatea cazurilor, concordanţa dintre notarea internă şi rezultatele obţinute la această evaluare standardizată.


Aspecte pozitive: Portofoliilor personale ale profesorilor şi a portofoliile catedrelor evidențiază existența planificărilor anuale

pentru toate clasele, redactate în conformitate cu recomandările programei şcolare şi cu modelele propuse de MEN;

Profesorii au întocmite proiectele pe unităţi de învăţare, care dovedesc, în general, înţelegerea raportului dintre competențe şi conţinuturi, respectiv criterii de evaluare şi de notare;

Portofoliile sunt în general funcţionale, organizate pe structura recomandată; În majoritatea şcolilor CDŞ-ul este variat şi are în vedere nevoile şi interesele elevilor; se ţine seama de

opţiunile acestora; În majoritatea unităţilor şcolare evaluarea iniţială a fost realizată. Aspecte care necesită îmbunătățire: S-au constatat unele disfuncţii în întocmirea planificărilor şi a proiectărilor pe unităţi de învăţare, o oarecare

superficialitate în redactarea acestora, fără a se ţine cont de specificul claselor, păstrându-se modelele din anii anteriori, fără adaptarea la noile modalităţi de învăţare activă, fără precizarea modalităţilor de evaluare, fără menţionarea perioadelor exacte de desfăşurare a unor activităţi specifice de exersare/ fixare/ evaluare;

S-a constatat că în unele situaţii testele aplicate la evaluarea iniţială nu erau analizate și urmate de întocmirea unor planuri remediale;

Situaţii de discrepanţă se constată mai ales în cazul unor unităţi şcolare particulare, al unităţilor şcolare din mediul rural şi al unităţilor cu profil tehnic, mai ales la clasele de la ruta progresivă.

Cauze identificate: Coordonarea deficitară a catedrei; Dezinteres din partea unor cadre didactice de specialitate; Probleme de autopercepţie a unor profesori, autosuficienţi sau cu probleme atitudinale; Dezinteres din partea elevilor sau părinţilor; Insuficienta responsabilizare din partea unor cadre didactice, comunicare deficitară sau lipsa comunicării în

catedră, insuficienta asistenţă la ore din parte conducerii, a comisiei de calitate, şef de catedră, sau lipsa interasistenţei şi muncii în echipă în catedră;


Resursele financiare limitate (salarii ale profesorilor care să îi motiveze); Elevi care nu au resurse intelectuale şi nivel de interes în acumularea cunoştinţelor şi competenţelor

prevăzute prin curriculum; Curriculum neadaptat potenţialului şi nevoilor unor categorii de elevi, mai ales cei din grupuri şcolare; Implicarea mai scăzută a părinţilor în educaţia copiilor şi în programele remediale desfăşurate de şcoli, mai

ales în mediul rural; Resursa umană (profesori) mai puţin motivată; Implicarea redusă a comunităţilor locale, mai ales în mediul rural; Mediul impropriu în care-şi desfăşoară activitatea elevii şi profesorii din unele comunităţi rurale.

Matematică

Aspecte pozitive: Evaluările naționale la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a s-au desfășurat conform procedurilor; Rezultatele au fost discutate cu părinții elevilor și în comisiile metodice din toate unitățile de învățământ; Evaluările au avut un impact pozitiv, elevii au reacționat bine, rezultate în general foarte bune, elevii

atingând standardele de competență specific claselor din care fac parte ( Școala Gimnazială ,,Constantin Brâncuși” Cluj-Napoca, Școala Gimnazială ,,Teodor Murășanu” Turda, Liceul Teoretic ,,Pavel Dan” Câmpia Turzii, Școala Gimnazială ,,Avram Iancu ” Câmpia Turzii).

Aspecte care necesită îmbunătățire: Evaluarea internă nu este în corelație foarte bună cu evaluarea externă, există o supraevaluare a elevilor; Elevii nu prea realizează progres în timpul lecției, competențele dobândite de elevi nu sunt conform

standardelor curriculare; Elevii nu au o atitudine corespunzătoare față de procesul de predare-învățare-evaluare, există însă relație de

colaborare bună între elevi și doamna profesoară/domnul profesor, de asemenea există o relație bună de colaborare între elevi, de ajutor reciproc între colegi;

Portofoliul doamnei profesoare/domnului profesor trebuie reactualizat conform recomandărilor ISJ de la consfătuiri;

Evaluarea să se realizeze obiectiv (SAM Poiana, Școala Gimnazială Tureni).


Aspecte pozitive: La limba şi literatura maghiară, mai ales la ciclul gimnazial, dar şi la nivel liceal, s-a trecut la evaluare centrată

pe competenţe, iar evaluarea cunoştinţelor, informaţiilor dobândite se face prin teste, lucrări etc. care necesită aplicarea, transferarea acestora;

La limba şi literatura maghiară testele iniţiale au fost concepute în urma dezbaterilor de la Consfătuirile judeţene cu metodiştii şi ulterior cu colegii pe zonă. Testele au fost concepute în cadrul comisiilor metodice;

La licee şi grupuri şcolare, în cadrul şedinţei profesorilor care predau la nivel liceal s-a hotărât utilizarea unei anumite categorii de teste pentru clasele din filiera teoretică şi a altei categorii pentru clasele din filiera tehnologică;

În urma corectării lucrărilor, fiecare profesor a clasat notele, a calculat media pe clasă, stabilind punctele tari, punctele slabe şi modalităţile de remediere. În cadrul comisiilor metodice a avut loc analiza rezultatelor şi a problemelor specifice şi s-au discutat modalităţile de realizare a planurilor de învăţare individualizate în vederea particularizării acestora. Fiecare profesor de limba şi literatura maghiară a întocmit un plan operaţional în urma problemelor identificate, care are ca obiective remedierea neajunsurilor şi care include planurile de învăţare individualizate. Această modalitate de evaluare internă a fost monitorizată de către inspectorul de specialitate prin efectuarea unor inspecţii la comisiile metodice şi la clasă.

Aspecte care necesită îmbunătățire: Evaluarea în multe cazuri constă numai în verificarea cunoştinţelor.

Cauze identificate: Lipsa de armonizare a metodelor tradiţionale cu cele alternative în realizarea evaluării formative şi

sumative de către majoritatea profesorilor.


Limbi Moderne

Aspecte pozitive: În ceea ce priveşte progresul realizat de elevi la limbi moderne, ţinând cont de cerinţele examenelor

naţionale, simulări, atestate profesionale, alte evaluări, se constată în general un nivel bun şi foarte bun al elevilor, mai ales la limba engleză, la liceele de profil, la clasele cu predare în regim bilingv şi intensiv al unei limbi moderne;

Numărul mai mare de ore pe săptămână, munca pe grupe la profilul bilingv, calitatea şi diversitatea opţionalelor, pregătirea bună şi munca susţinută a profesorilor şi, nu în ultimul rând, interesul şi motivaţia elevilor sunt avantaje care au dus şi în acest an la rezultate bune în aprofundarea limbilor moderne, mai ales în mediul urban;

La liceele teoretice majoritatea absolvenţilor au atins nivelul B2 (pe Cadrul European Comun de Referinţă) la proba C a examenului de bacaluareat sau l-au depăşit, obţinând certificate internaţionale. Numărul certificatelor internaţionale echivalate la BAC este în continuare în creştere la nivelul judeţului Cluj, ceea ce indică faptul că elevii ştiu să-şi identifice priorităţile şi interesele profesionale).

Aspecte care necesită îmbunătățire: asigurarea de manuale gratuite de calitate la toate nivelurile, inclusiv în rural şi la filiera vocaţională.

Pregătirea mai sistematică a profesorilor pentru a putea lucra eficient la învăţământul tehnologic sau cu elevii din rural, unde se impune munca diferenţiată.

Cauze identificate: Corelarea ofertei de manuale gratuite cu cerinţele programei: la nivel primar şi preprimar nu există încă

manuale aprobate, se lucrează în funcţie de interesul şi nivelul de acces la informaţie al cadrului didactic şi mai ales în funcţie de posibilităţile reale de achiziţionare de auxiliare didactice; în multe şcoli din rural , dar uneori şi din urban, manualele existente în stoc sunt insuficiente, de slabă calitate şi învechite; este şi cazul liceelor tehnologice şi al filierei vocaţionale în general, unde oferta de manuale şi auxiliare adaptate specificului profilului este slabă sau inexistentă, rămânand la latitudinea cadrului didactic să procure un auxiliar eficient.

Biologie

Aspecte pozitive: Respectarea curriculum-ului; Strategii didactice moderne aplicate în majoritatea unităţilor de învăţământ; Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative în majoritatea cazurilor; Rezultatele la evaluarea curentă, în general bune. Aspecte care necesită îmbunătăţire: Profesorii care au realizat reconversie profesională pe disciplina BIOLOGIE să se implice în activităţile

metodico-ştiinţifice ale disciplinei pentru că altfel nu reuşesc să ţină pasul cu modificările cerute în domeniul biologiei.

Cauze identificate: lipsa de implicare a elevilor şi profesorilor în unele şcoli navetabile.

Fizică

Aspecte pozitive: Elevii liceelor tehnologice care au fost repartizaţi în clasa a IX-a în etapa a III-a a admiterii (fără evaluare

naţională şi/sau după susţinerea examenelor de corigenţă) reuşesc, datorită tratării lor diferenţiate şi chiar individualizate, să progreseze în ritm porpriu şi să-şi remedieze o bună parte din lacunele iniţiale (Liceul Tehnologic nr.1, Colegiul Tehnic Energetic, Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania” Cluj-Napoca).

Aspecte care necesită îmbunătățire: Unii profesori utilizează evaluarea ca mijloc coercitiv sau de „pedepsire” a elevilor pentru a-şi impune astfel

autoritatea (profesorii care predau fizică fără a cunoaşte şi stăpâni conţinutul informaţional: Şcoala Gimnazială Panticeu, Colegiul Tehnic „Dr.Ioan Raţiu” Turda).

Cauze identificate: Cunoaşterea parţială şi/sau neînţelegerea conţinutului ştiinţific de specialitate de către profesorii care au alte

specializări decât fizica (chimie-fizică, biologie).


Chimie

Aspecte pozitive Progres semnificativ la elevii din clasa a IX –a (licee teoretice) comparativ cu testele inițiale în medie 2 puncte

(Liceul de Informatică ,,Tiberiu Popoviciu”, Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu”). Aspecte care necesită a fi îmbunătățite Discrepanța între mediile la clasă și cerințele programei(Şcoala Cutca, Şcoala Panticeu). Cauzele şi condiţiile Elevii de gimnaziu sunt concentraţi pe disciplinele din care au evaluări naționale; Evaluarea se face prin comparație între nivelul de pregătire a a elevilor.

Geografie

Aspecte pozitive: Se respectă cu stricteţe Curriculum-ul Naţional; În majoritatea unităţilor de învăţământ inspectate se aplică cu succes strategii didactice moderne, se utilizează cu succes diferite materiale auxiliare etc.; Se fac paşi importanţi în schimbarea abordării evaluării, a metodelor de evaluare, în utilizarea funcţiilor auxiliare a evaluării etc. Aspecte care necesită îmbunătăţire: Utilizarea mai generalizată a celor învăţate la diferite cursuri de formare continuă, iniţiate şi realizate de către

Casa Corpului didactic, Facultatea de Geografie şi alţi agenţi furnizori de formare continuă atât la activităţile comisiilor metodice, cât şi în primul rând la orele de curs.

Cauze identificate: Carenţe în activitatea de monitorizare şi control de la nivelul conducerii unităţilor de învăţământ,

imposibilitatea realizării (din lipsă de timp) unei activităţi mai complexe în ceea ce priveşte îndrumarea şi controlul de specialitate din partea inspecţiei şcolare, lipsa de implicare a elevilor şi profesorilor în unele şcoli.

Informatica

Aspecte pozitive: Se observă că munca la clasă se face diferenţiat în funcţie de nivelul şi stilurile diferite de învăţare ale elevilor; Sunt aplicate exerciţii şi probleme care necesită: elaborare şi evaluare de expresii aritmetice, logice şi

relaţionale, utilizare de subprograme predefinite, conceperea unor subprograme recursive, transferabilitatea cunoştinţelor(prin utilizarea la Informatică şi TIC a cunoştinţelor şi competenţelor dobândite la alte discipline : matematică, fizică, etc.);

Elevii sunt antrenaţi în rezolvarea de probleme cu grad mediu şi ridicat de dificultate şi recompensarea eforturilor făcute de elevi în acest sens.

Religie

Aspecte pozitive: Din activităţile asistate în cadrul inspecţiilor curente, speciale,tematice şi a inspecţiilor inopinate se constată că elevii stăpânesc destul de bine un limbaj teologic-religios, au cunoştinţe de specialitate temeinice pe care le aplică în contexte diferite şi le identifică în viaţa de zi cu zi, fiind preocupaţi de viaţa religios-morală manifestată prin relaţiile pe care le dezvoltă cu colegii lor şi prin împărtăşirea cu Sfintele Taine. Aspecte care necesită îmbunătățire: Desfăşurarea unor activităţi de învăţare practice prin colaborarea strânsă cu preoţii parohi. Cauze identificate: Insuficienta implicare atât a unor profesori, cât şi a unor preoţi parohi.


Educaţie fizică

Aspecte pozitive: -rapoartele efectuate de responsabilii de comisii metodice din cadrul unităților de învățământ asupra rezultatelor comparative obținute de elevi la evaluarea inițială în raport cu evaluarea finală arată în majoritatea cazurilor o îmbunătățire a rezultatelor elevilor între cele două evaluări, fapt ce se reflectă și în rezultatele obținute de elevi la competiţiile sportive; - În inspecţii, s-a constatat respectarea normativelor curriculare în proiectare; - S-au prelucrat peste tot normele de protecţia muncii; - Selectarea conţinuturilor a avut în vedere şi dotarea bazelor sportive; - Metodele şi mijloacele folosite au fost variate; - Competiţiile sportive, jocurile desfăşurate în timpul orelor au fost savurate de elevi, dând un aspect emulativ lecţiei; - Se constată un respect reciproc între profesori şi elevi; - Bazele sportive au fost folosite permanent; - Marea majoritate a profesorilor au folosit în evaluare atât instrumentele (probe de control ) oficiale, cât şi cele proprii; - În majoritatea şcolilor rezultatele obţinute de elevi prezintă o evoluţie progresivă şi permanentă. Aspecte care necesită îmbunătățire: - Se impune o prezenţă mai activă a sportului în cadrul acţiunilor educative extracurriculare; - Pentru a se putea monitoriza mai eficient catedrele, se impune permanentizarea bazelor de date; -o mai bună și eficientă implicare a elevilor în activitățile sportive și participarea unui număr mai mare de elevi la competițiile sportive desfășurate la nivel local și județean; -bazele sportive trebuie dotate și întreținute corespunzător. Cauze identificate: -interesul scăzut al cadrelor didactice tinere în implicarea și participarea împreună cu elevii la competițiile sportive desfășurate la nivel local și județean; -Una dintre cauzele acestor aspecte negative este slaba corelare a managementul unităţilor cu catedrele; - O altă cauză este alocarea în orar a unui număr redus a orelor de educaţie fizică; - Pregătirea iniţială a viitorilor profesori lasă de dorit; - Trebuie căutate modalităţi de motivare a tinerilor debutanţi.; - Perfecţionările periodice trebuie să includă şi activităţi practice.


Aspecte pozitive: Respectarea curriculum-ului; Strategii didactice moderne aplicate în majoritatea unităţilor de învăţământ; Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative în majoritatea cazurilor; Rezultatele la evaluarea curentă sunt în mare măsură pozitive.

Discipline tehnice

În contextul educaţional actual la nivelul Ariei Curriculare Tehnologii s-a acordat o atenţie deosebită evaluării iniţiale, care constituie o premisă pentru proiectarea si desfăşurarea, în condiţii optime, a procesului instructiv-educativ. Prin intermediul evaluării iniţiale, s-a identificat nivelul achiziţiilor elevilor în termeni de cunoştinţe, abilităţi, deprinderi şi atitudini, în vederea formării competenţelor propuse pentru nivelul respectiv de învăţământ.

Pe parcursul administrării testelor iniţiale nu s-au semnalat probleme, organizarea acestora a fost bună în toate unităţile ÎPT. Subiectele au fost elaborate de către profesorii de specialitate. La clasele a IX-a s-au urmărit competenţele dobândite de elevi în clasele 5-8 la disciplinele de bază (educaţie tehnologică, fizică, chimie, matematică etc.) care au legatură cu specializarea pe care elevul urmează să o dobândească. La clasele X-XIII subiectele au fost concepute astfel încât să reunească competenţe din toate modulele de specialitate specifice profilului şi specializării. Pe baza rezultatelor obţinute la testul iniţial s-au desprins concluziile prezentate mai jos.

Aspecte pozitive: 70 % dintre elevi pot identifica, recunoaşte unele concepte, noţiuni specifice din domeniul calificării; 65 % dintre elevi pot descrie fenomenele, procesele specifice domeniului;


60 % dintre elevi pot compara, clasifica, caracteriza diferitele procese care sunt specifice domeniului de calificare; 50 % dintre elevi pot aplica cunoştinţele specifice în rezolvarea unor situaţii practice; 35 % dintre elevi pot analiza, interpreta procesele, situaţiile caracteristice domeniului de calificare. Aspecte care necesită îmbunătățire: La clasele a IX-a Competenţele urmărite au fost atinse într-un procent foarte mic sub 25 % ;. Se observă dificultăţi în înţelegerea textului; 43% cunosc formule de calcul simple, uzuale, dar doar 20% reuşesc să relaţioneze cu unităţile de măsură corespunzătoare; 9,5% stabilesc legătura cu celelalte discipline de cultură generală (fizică,matematică,chimie,practice); Asimilarea conceptelor tehnice teoretice este rudimentară. La clasele a X-a, a XI-a Elevii recunosc şi asociază instrumentele de măsură învăţate, mărimilor pe care le determină, dar au greutăţi în exprimarea denumirii corecte a acestor mărimi; Nu pot efectua calcule corecte în transformarea unităţilor de măsură în multipli şi submultipli şi invers, nu pot găsi soluţii la probleme simple legate de aplicaţii practice folosind noţiunile predate; Numai 25% din elevi recunosc şi asociază instrumentele de măsură învăţate, mărimilor pe care le determină şi au greutăţi în exprimarea denumirii corecte a acestor mărimi; Asimilarea conceptelor tehnice teoretice este rudimentară; Se observă dificultăţi în înţelegerea textului; Elevii au dificultăţi în înţelegerea unor fenomene fizice.



Aspecte pozitive: Evaluarea internă a fost realizată folosind strategiile de evaluare cunoscute: evaluarea inițială, sumativă

și formativă; Rezultatele evaluării sunt folosite de către cadrele didactice în elaborarea planului individualizat de

învățare, acolo unde este cazul; Din 231 elevi școlarizați au promovat 210, gradul de promovabilitate este de 90,90%. Doi elevi au optat

și au fost admiși la școala profesională, ceilalţi absolvenți de clasa a VIII-a, au fost orientaţi spre Liceul Tehnologic Special „SAMUS” Cluj-Napoca;

Aplicarea unor metode complementare de evaluare (portofoliul, autoevaluarea); Colaborare cu Cabinetele de TTL și Psihodiagnoză pentru corectarea disgrafiilor/dislexiilor, analiza

căilor de recuperare a fiecărui elev; Existența planurilor de recuperare și a planului de intervenție personalizat (PIP) pentru elevi.


Aspecte pozitive: Evaluarea elevilor se realizează permanent, rezultatele evaluărilor curente sunt raportate la

cele iniţiale; În urma evaluării complexe, toţi absolvenţii au fost orientaţi şcolar pentru continuarea studiilor.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ “TRANSILVANIA” BACIU

Aspecte pozitive: Evaluarea internă se realizează cu scop de orientare şi optimizare a învăţării, se realizează o evaluare şi

din punct de vedere a formării autonomiei personale şi al evoluţiei din punct de vedere al socializării.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ DEJ Aspecte pozitive:

Evaluarea elevilor se realizează permanent, rezultatele evaluărilor curente sunt raportate la cele iniţiale; În urma evaluării complexe toţi absolvenţii au fost orientaţi şcolar pentru continuarea studiilor.



Procentul de promovabilitate este de 100%, socializarea şi integrarea elevilor a fost realizatã prin activităţi extraşcolare, parteneriate, excursii.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENŢI DE AUZ „KOZMUTZA FLORA” CLUJ-

NAPOCA Aspecte pozitive:

Evaluarea iniţială, sumativă şi formativă a elevilor a fost realizată cu teste corespunzătoare elevilor cu deficienţe, teste nonverbale: SON, RAVEN, Bender-Geshtalt etc., scale de evaluare a abilităţilor şi cu fişe de evaluare adaptate la nivelul cunoştinţelor elevilor cu CES. Aceste evaluări au stat la baza întocmirii planurilor individualizate de intervenţie şi la realizarea activităţilor de compensare şi reabilitare.


Aspecte pozitive: Rezultatele la învăţătură ale elevilor sunt centralizate, de regulă, la sfârşitul semestrului şi la sfârşitul

anului şcolar. Există preocupări pentru monitorizarea traiectului şcolar şi/sau profesional al elevilor. Rezultatele şcolare sunt popularizate atât la nivelul şcolii, cât şi raportate la ISJ Cluj;

Testele de evaluare iniţială şi finală au fost elaborate conform cerinţelor MEN şi modelului prezentat de acesta. Competenţele evaluate sunt conforme programei din învăţământul de masă. Itemii au fost structuraţi pe baza cerinţelor din învăţământul de masă, dar o parte au fost simplificaţi;

Există proceduri interne adecvate de identificare a punctelor tari şi a celor slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor (valorificarea monitorizării evoluţiei elevilor şcolarizaţi, valorificarea impresiilor culese la lectoratele cu părinţii etc.).

Activitatea extraşcolară este coordonată de consilierul educativ (coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare). Activităţile extraşcolare sunt popularizate în cadrul Consiliului Profesoral şi Consiliului de Administraţie, în revista şcolii.


Aspecte pozitive: Testele de evaluare iniţială şi finală au fost elaborate conform metodologiilor în vigoare, competenţele

evaluate sunt conforme programei din învăţământul de masă. Itemii au fost structuraţi pe baza cerinţelor din învăţământul de masă.


Aspecte pozitive: Evaluările iniţiale reflectă preocuparea cadrelor didactice de a surprinde corect problemele şi nivelul

preşcolarilor, pe domenii ale dezvoltării; Au fost evaluaţi toţi copiii unităţii cu mai multe probe psihologice ceea ce demonstrează faptul că

preşcolarii din aceste grupe au atins un nivel destul de ridicat de implicare în activităţile propuse chiar dacă acestea presupuneau din partea lor efort voluntar şi un ghidaj limitat din partea evaluatorului;

Consemnările din fişele de evaluare completate de către fiecare profesor includ şi alte date, menţionate în PEP-uri, cu observaţii pertinente referitoare la rezultatele fiecărui preşcolar;

Rezultatele individuale sunt considerabile, chiar dacă în ansamblu situaţia copiilor, ca nivel intelectual, nu s-a modificat;

S-au utilizat fişe de evaluare iniţială şi finală la grupe, la cabinete, teste/probe standardizate, grile de observaţii, scale de evaluare a comportamentului, fişe de evaluare finală, softuri educaţionale, truse de evaluare specifice etc., s-au întocmit fişe de evaluare finală, probele s-au ales în funcţie de posibilităţile de comunicare şi gradul de cooperare şi implicare în sarcină a fiecărui preşcolar.

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL „SAMUS” CLUJ-NAPOCA

Aspecte pozitive: Nivelul de pregătire al elevilor este bun, se observă un progres şcolar real realizat de elevi, fapt care

rezultă din monitorizarea internă a rezultatelor lor, din inspecţiile curente la clasă efectuate de inspectori şi profesori metodişti şi din rezultatele la examenele de certificare a competenţelor profesionale nivel.

Se face o evaluare permanentă şi formativă, fapt ce stimulează un proces de învățare eficientă. Notarea se realizează ritmic, criteriile de evaluare sunt diverse şi bine corelate cu strategiile didactice aplicate în procesul educaţional.



Aspecte pozitive: Majoritatea elevilor manifestă interes pentru dobândirea de cunoștințe noi, sunt interesaţi şi receptivi

în a acumula noi cunoştinţe, deprinderi, îndemânări şi priceperi; Proiectarea activităţii de evaluare s-a realizat concomitent cu proiectarea activităţii de predare –

învăţare şi în deplină concordanţă cu aceasta; Cadrele didactice au căutat să realizeze un echilibru între evaluarea scrisă şi cea orală; Au fost respectate şi principiile notării ritmice a elevilor de-a lungul semestrului.


Aspecte pozitive: Nu este cazul.

Aspecte care necesită îmbunătățire la nivelul disciplinei: Monitorizarea și revizuirea periodică a planurilor educaționale individualizate de către fiecare cadru

didactic; Demonstrarea și raportarea cu claritate a progresului înregistrat de către un elev; Extinderea şi dotarea spaţiilor şcolare şi a cabinetelor de specialitate; Măsuri recuperatorii luate pentru fiecare elev în parte, în funcţie de cunoştinţele deţinute de acesta.

Cauze identificate la nivelul disciplinei: Neimplicarea unor părinți în cunoașterea procedurilor de evaluare, în evidențierea progresului și

realizărilor individuale; Exprimarea elevului deficient de auz este deficitară, vocabularul acestuia este sărac, posibilităţile de

exprimare sunt reduse, ele necesitând sprijin pentru înţelegerea cerinţelor şi ajutor continuu în rezolvarea lor, de aceea fiecare cerinţă trebuie să fie explicată fiecărui elev în parte.

Discipline tehnice

În contextul educaţional actual la nivelul Ariei Curriculare Tehnologii s-a acordat o atenţie deosebită evaluării iniţiale, care constituie o premisă pentru proiectarea şi desfăşurarea, în conditii optime, a procesului instructiv educativ. Prin intermediul evaluării iniţiale s-a identificat nivelul achiziţiilor elevilor în termeni de cunoştinţe, abilităţi, deprinderi şi atitudini, în vederea formării competenţelor propuse pentru nivelul respectiv de învăţământ. Pe parcursul administrării testelor iniţiale nu s-au semnalat probleme, organizarea acestora a fost bună în toate unităţile ÎPT. Subiectele au fost elaborate de către profesorii de specialitate. La clasele a IX-a s-au urmărit competenţele dobândite de elevi în clasele 5-8 la disciplinele de bază (educaţie tehnologică, fizică, chimie, matematică etc.) care au legatură cu specializarea pe care elevul urmează să o dobândească. La clasele X-XIII subiectele au fost concepute astfel încât să reunească competenţe din toate modulele de specialitate specifice profilului şi specializarii. Pe baza rezultatelor obtinute la testul iniţial s-au desprins concluziile prezentate mai jos:

a. analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică - identificarea problemelor specifice

Privitor la sinteza rapoartelor de analiză făcute de către fiecare catedră tehnică din unităţile de învăţământ ÎPT se poate aprecia că: 80 % dintre elevi pot identifica, recunoaşte unele concepte, noţiuni specifice din domeniul calificării; 70 % dintre elevi pot descrie fenomenele, procesele specifice domeniului; 60 % dintre elevi pot compara, clasifica, caracteriza diferitele procese care sunt specifice domeniului de calificare; 50 % dintre elevi pot aplica cunoştinţele specifice în rezolvarea unor situaţii practice; 45 % dintre elevi pot analiza, interpreta procesele, situaţiile caracteristic domeniului de calificare. Din analiza făcuta la nivelul claselor pe domenii de calificare a rezultat că: clasa a IX-a Competenţele urmărite au fost atinse într-un procent foarte mic sub 25 %; Se observă dificultăţi în înţelegerea textului; 43% cunosc formule de calcul simple, uzuale, dar doar 20% reuşesc să relaţioneze cu unităţile de măsură corespunzătoare; 9,5% stabilesc legătura cu celelalte discipline de cultură generală (fizică,matematică,chimie,practice); Asimilarea conceptelor tehnice teoretice este rudimentară.


clasa a X-a Elevii recunosc şi asociază instrumentele de măsură învăţate, mărimilor pe care le determină, dar au greutăţi în exprimarea denumirii corecte a acestor mărimi; Nu pot efectua calcule corecte în transformarea unităţilor de măsură în multipli şi submultipli şi invers, nu pot găsi soluţii la probleme simple legate de aplicaţii practice folosind noţiunile predate; Numai 25% din elevi recunosc şi asociază instrumentele de măsură învăţate, mărimilor pe care le determină şi au greutăţi în exprimarea denumirii corecte a acestor mărimi; Elevii au identificat corect semifabricate utilizate în domeniul mecanic şi au ales corect sculele utilizate la diferite operaţii de lăcătuşerie în proporţie de peste 80%; Asimilarea conceptelor tehnice teoretice este rudimentară; Se observă dificultăţi în înţelegerea textului. Clasa a XI-a Majoritatea elevilor cunosc elementele de asamblare simple şi modalităţile de aplicare ale acestora; O parte din elevi nu au imaginaţie spaţială, fapt pentru care nu înţeleg anumite tipuri de transmitere a mişcării; Elevii identifică părţile componente ale motorului, dar nu cunosc solicitările la care sunt supuse organele unui motor; Elevii au dificultăţi la înţelegerea unor fenomene fizice; Peste 50% din elevi utilizează standardele în întocmirea planurilor, întocmesc planuri şi pot interpreta reprezentările convenţionale. Clasa a XII-a 40% din elevi identifică corect componentele electronice după simbol şi blocurile funcţionale ale unei instalaţii de automatizare; Majoritatea elevilor au identificat corect componentele unui sistem de calcul; Majoritatea elevilor au fost capabili să identifice şi să descrie corect componentele unui sistem de operare, modul de configurare, lansare sau execuţie. b. propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare Masuri de remediere propuse: Efectuarea a cât mai multor exerciţii în care se îmbină teoria cu practica; Obişnuinţa elevului de a munci singur, în grup sau în perechi;

aprofundarea formulelor,calculelor matematice şi fizice studiate în anii precedenţi;

Studierea unor texte tehnice; Alcătuirea la fiecare disciplină de specialitate a unui glosar de temeni; Exerciţii de transformări cu multiplii şi submultiplii; Rezolvări de probleme, lucrări experimentale, raportarea noţiunilor la aplicaţii practice; Adaptarea programei în conformitate cu necesităţile reale ale elevilor, astfel încât aceştia să fie capabili să promoveze; Însuşirea de către elevi a termenilor tehnici specifici şi a noţiunilor teoretice; Reluarea la fiecare oră a cunoştinţelor dobândite anterior; Creşterea numărului de lucrări practice efectuate de către elevi; Utilizarea mult mai frecventă a diferitelor surse de informare. Datorită evoluţiei explozive a tehnicii de calcul se impune susţinerea unui ritm de asimilare a noutăţilor extrem de dinamic; Necesitatea dezvoltării unui limbaj de specialitate cât mai bogat.

III.1.3. Inspecția școlară generală

Liceul Tehnologic „Ştefan Pascu” Apahida(27 noiembrie – 5 decembrie 2013)

ASPECTUL CONSTATĂRI ŞI APRECIERI

1 Managementul şcolar, managementul asigurării calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane,

Școala are un plan operațional structurat în care sunt evidențiate obiectivele și prioritățile pentru anul școlar curent;

În cadrul unităţii de învăţământ sunt constituite comisiile conform Legii nr. 1, ROUIF/2005, alte reglementari legislative; deciziile de numire a comisiilor sunt realizate, registrul de decizii este corect realizat;


financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor.

Documentele privind fişele posturilor, evaluarea anuală respectă OMECT nr. 6143/2011. Fişele de evaluare sunt corect realizate şi există raportul justificativ pentru autoevaluare;

Consiliul de administraţie se implică în modul de utilizare a resurselor materiale şi financiare în vederea asigurării şi dezvoltării resurselor materiale şi umane ale şcolii;

Este asigurat microclimatul şi ambientul necesar desfăşurării în bune condiţii a procesului educaţional atât la școala cu personalitate juridică, cât și la structurile aferente;

Școala se încadrează în costul standard pe elev; Rezulatele la evaluarea națională sunt bune 90% la Apahida și 85% la

Sânnicoară; Având în vedere rezultatele la bacalaureat, şcoala va reanaliza oferta

educaţională şi va propune clase pentru învăţământul profesional, ţinând cont de cerinţele agenţilor economici din zonă;

Planul de Acțiune al Școlii (PAS) va conţine priorităţile unităţii de învăţământ, activităţi pentru atingerea acestora, termene şi responsabilităţi. În plan se vor preciza clar direcţiile de dezvoltare a şcolii pe termen mediu;

Documentele manageriale ale comisiilor de la nivelul şcolii vor fi mai bine structurate şi vor conţine obiective şi activităţi concrete pentru îmbunătăţirea rezultatelor în anul școlar 2013/2014, ca urmare a analizelor SWOT realizate la nivelul tuturor comisiilor;

Procedurile elaborate vor avea data aprobării în CA și se vor elabora dovezile prin care au fost aduse la cunoștința factorilor implicați;

Conducerea şcolii va realiza instrumente de monitorizare și va monitoriza întreaga activitate din şcoală, a comisiilor metodice, CEAC, alte comisii, activităţi, pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului educaţional;

2 Modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia școlii/ în dezvoltare locală şi calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar.

Curriculum-ul oferit de şcoală respectă parțial prevederile legale, normativele curriculare şi recomandările din ghidurile metodologice;

Curriculum la decizia şcolii este proiectat şi ofertat parțial corect, existând dovezi ale consultării reale a părinţilor şi a elevilor;

Curriculum-ul şcolii este proiectat şi oferit pe baza unei analize de nevoi şi pe cunoaşterea şi consultarea tutror celor implicaţi în procesul de predare-învăţare;

Programele de cursuri opţionale sunt avizate de către inspectorii de specialitate;

Elaborarea de către conducerea şcolii împreună cu reprezentanţii structurilor manageriale din şcoală a unui sistem unitar de instrumente pentru monitorizarea şi evaluarea calităţii CDŞ;

Cunoașterea și respectarea procedurii de elaborare și avizare a planificărilor calendaristice și proiectelor unităților de învățare de toate cadrele didactice, la toate disciplinele;

Formularea de responsabilități concrete legate de verificarea respectării programelor școlare în vigoare de către responsabililor de comisii metodice din școală (mai ales în cazul debutanților și a cadrelor didactice revenite la catedră după o perioadă îndelungată);

Proiectarea unui sistem de evaluare a eficienţei cu care este aplicat curriculum-ul şi utilizarea acestor rezultate pentru îmbunătăţirea acestuia şi pentru adecvarea sa în mai mare măsură la nevoile elevilor;

3 Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional).

Majoritatea cadrelor didactice au documentele de proiectare şi de planificare corect întocmite, pe unități de învățare, iar educatoarele și învățătoarele și pe detalieri de conținut/unități tematice la clasa pregătitoare şi reflectă personalitatea învăţătoarei şi specificul colectivului de elevi;

Majoritatea cadrelor didactice dovedesc o foarte bună pregătire metodică şi de specialitate şi sunt interesate de propria formare şi de evoluţie în carieră;

Proiectele unităților de învățare sunt adaptate nevoilor elevilor și la nivelul de dezvoltare al grupului, de majoritatea cadrelor didactice


asistate, cu menționarea resurselor suplimentare/auxiliarelor utilizate (în întocmirea fișelor de lucru), pentru a facilita exersarea şi fixarea cunoștințelor;

S-a remarcat alternanţa stilului tradiţional de predare, a metodelor clasice, frontale, cu mijloacele moderne, centrate pe elevi, pe activitatea acestora;

Se recomandă refacerea documentelor manageriale, renunțarea la formalisme în proiectarea acestora și stabilirea unor activități concrete, centrate nu numai pe dezvoltarea elevilor, ci și ale cadrelor didactice;

Se utilizează munca cu fişe de lucru, demersul inductiv, necesar pentru transmiterea unor informaţii, se corelează cu cel deductiv, care permite elevilor să asimileze şi să interiorizeze informaţia;

Metodele de predare şi activităţile de învăţare sunt în concordanţă cu conţinuturile predate şi competenţele vizate;

Planificările anuale şi cele pe unităţi de învăţare nu reflectă în toate cazurile concordanța cu programele școlare;

Există planificări și proiectări care parcurg programele școlare ieșite din uz, dinainte de 2009. De asemenea, există planificări și proiectări nedatate, nefiind evident că acestea se referă la anul școlar în curs;

Îmbinarea metodelor didactice tradiționale cu metode participativ- active, interactive și de grup;

Organizarea portofoliilor cadrelor didactice conform recomandărilor inspectorului de specialitate;

Studiul atent al programelor școlare și refacerea planificărilor, a proiectărilor pe unități de învățare, în conformitate cu acestea și cu nevoile specifice elevilor unității școlare;

4 Nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare).

Rezultate bune și foarte bune obținute de elevi la examenele de Evaluare Națională și de certificare a competențelor;

Premii și rezultate bune și foarte bune la competiții și manifestări culturale, sportive, educative cuprinse în calendarele specifice ale MEN;

La nivelul învățământului preșcolar și primar copiii și elevii demonstrează cunoștințe, abilități și deprinderi corespunzătoare vârstei și progresează în mod evident deoarece sunt implicați în activități de învățare diverse, diferențiate;

Majoritatea cadrelor didactice utilizează o gamă diversă de metode și instrumente de evaluare pentru a sprijini elevii în învățare;

Diferențierea și individualizarea demersului didactic la toate clasele, prin realizarea de fișe de lucru/sarcini de învățare, atât pentru elevii cu un ritm alert de învățare, cât și pentru cei care au nevoie de sprijin susținut/apropiat din partea dascălului;

Îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi la examenul de bacalaureat prin programe de pregătire individualizate, centrate pe nevoile specifice ale fiecărui elev;

Proiectarea și organizarea de activități de învățare pe grupe de nivel pentru a permite progresul în ritm propriu al elevilor;

Rezolvarea exercițiilor și problemelor să se facă pe grupe de nivel; Activitățile experimentale să fie folosite pentru a stimula creativitatea

elevilor; Preocupare pentru selecția şi pregătirea elevilor pentru participarea la

concursuri școlare; Metodele și procedeele didactice folosite să vizeze participarea activă

a elevilor în toate etapele demersului didactic;

5 Modul în care unitatea de învățământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă

Elevii beneficiază de consiliere, programe de orientare şcolară şi profesională pentru clasa a VII-a , a VIII-a şi a XII-a şi asistenţă individuală, respectând astfel principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse;

În Regulamentul Intern al unităţii de învăţământ sunt prevăzute articole care menţionează regulile de conduită ale elevilor şi ale personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic în ceea ce priveşte


individualizată) respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse.

relaţia elev - elev, respectiv elev - personalul angajat didactic sau nedidactic;

Se organizează programe de dezvoltare personală pentru toţi elevii şi în mod deosebit pentru elevii care trec la gimnaziu sau care trebuie să facă faţă stresului unui examen;

Se va realiza câte un dosar personal al fiecărui elev, care va fi completat ritmic cu informaţii relevante pentru dezvoltarea personală a acestuia;

6 Relaţiile unității de învățământ cu părinţii şi cu comunitatea locală.

Strategii clare de colaborare cu comunitatea locală, curriculum-ul local se bazează pe caracteristicile economice, sociale şi ecologice ale comunităţii locale;

Politica şcolii este orientată spre implicarea comunităţii în activităţile desfăşurate în şcoală, sau în afara acesteia;

Relaţia cu Consiliul local şi Primăria comunei este foarte bună, reprezentanţii celor două instituţii fiind mereu implicaţi în găsirea de soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a programului şcolar sau de finanţare a cât mai multor activităţi extracurriculare;

Există sprijin și pentru asigurarea siguranței elevilor și personalului pe teritoriul unității de învățământ;

Şcoala foloseşte în interesul elevilor toate facilităţile oferite de comunitatea locală;

Întărirea legăturilor cu organizaţiile locale pe partea de activităţi extra-curriculare pentru a susţine şi completa educaţia elevilor;

7 Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învățământ.

Şcoala promovează o atmosferă pozitivă de învăţare, sălile, cabinetele și celelalte spații, arată foarte bine, sunt bine echipate, iar elevii se poartă cu respect faţă de colegi şi profesori;

Elevii sunt mulţumiţi de dotarea și curățenia din şcoală, de relaţia cu profesorii, participând cu mult elan la diversele activități organizate de școală, precum și la concursuri școlare;

Există preocupări bine conturate din partea şcolii, pentru a pregăti elevii pentru viaţă și pentru integrarea lor în societate, pentru cultivarea valorilor morale, sociale și spirituale necesare secolului 21;

Şcoala va continua preocupările pentru a oferi elevilor activităţi diverse și complexe, care să contribuie la formarea lor personală și la dezvoltarea personalităţii acestora.

LICEUL TEHNOLOGIC ,,VLĂDEASA” HUEDIN ( 27noiembrie – 06 decembrie 2013)

Aria tematica /Domeniul si calificativul acordat

Constatări/Aprecieri

Managementul scolar, managementul calitatii, dezvoltarea institutionala, eficienta atragerii si folosirii resurselor (umane, financiare, materiale si informationale), respectarea legislatiei in vigoare si a regulamentelor. Calificativ acordat: BINE

Echipa managerială a unităţii de învăţământ stabileşte politicile de dezvoltare în conformitate cu strategiile educaţionale generale naţionale, cu cele ale ISJ Cluj, cu priorităţile instituţionale stabilite prin PLAI, PAS şi ţinând cont de problemele specifice ale şcolii. Din analiza SWOT realizată au fost identificate pentru toate domeniile manageriale acele aspecte care necesită îmbunătățire:

corelarea planurilor manageriale ale Comisiilor metodice cu priorităţile, obiectivele şi ţintele prevăzute de managerul instituţiei în Planul de Acţiune a Şcolii;

eficientizarea activității structurilor submanageriale prin asumarea rolurilor care le revin la nivelul instituției;

dezvoltarea unui proces instructiv-educativ bazat pe nevoile individuale ale elevilor cu accent pe generalizarea metodelor activ-participative;

îmbunătățirea continuă a sistemului de asigurare a calității în procesul instructiv-educativ, formarea continuă a cadrelor didactice;

folosirea într-o mai mare măsură a competențelor dobândite la diversele cursuri de formare profesională;

dezvoltarea parteneriatului dintre şcoală, comunitate şi agenţii economici pentru îmbunătăţirea formării profesionale şi participarea




efectivă a acestora la programele de investiţii şi dotare; dezvoltarea infrastructurii şcolii prin utilizarea eficientă a bugetului

local şi de stat precum şi accesarea fondurilor structurale.

Pornind de la aspectele identificate pentru anul școlar 2013-2014, școala a stabilit un număr de 15 priorități, care se regăsesc doar parțial preluate în planul managerial. Obiectivele generale ale planului managerial nu derivă din prioritățile identificate iar strategiile și activitățile pentru realizarea acestora sunt insuficient dezvoltate, iar indicatorii de realizare propuși nu sunt întotdeauna măsurabili;

Au fost întocmite planurile manageriale ale: CEAC, Comisiilor metodice/catedrelor şi a celorlalte compartimente din şcoală, dar corelarea lor cu planul managerial al instituției este insuficient realizată (fapt constatat de altfel în analiza SWOT din PAS);

Activitatea şcolii este, în general, fundamentată pe o bună comunicare în cadrul substructurilor manageriale, fapt dovedit de răspunsurile date în chestionare de către cadrele didactice (din 60 de cadre didactice chestionate, 45 afirmă că sunt informate și consultate în problemele importante ale școlii, iar 34 spun că și-au adus contribuția la planul de dezvoltare al școlii. Referitor la tensiunile și conflictele din cadrul școlii, 30 de cadre didactice consideră că nu există, în timp ce 26 răspund afirmativ. Legat de sugestiile cadrelor didactice privind modul de gestionare și soluționare a conflictelor din școală, echipa de inspectori a formulat aceeași recomandare).

Unitatea de învățământ și-a stabilit o serie de politici pe care le susține și dezvoltă cu ajutorul procedurilor. Au fost identificate proceduri realizate pentru buna funcționare a școlii și proceduri pentru creșterea calității procesului educațional:

Politica de asigurare a siguranței elevilor în şcoală, Procedura generală de informare, Procedura privind accesul persoanelor în incinta unităţii, Îndatoririle cadrului didactic de serviciu pe şcoală, Procedura de desfăşurare a activităţii comisiei pentru sănătatea şi securitatea muncii, Procedură pentru asigurarea serviciilor medicale de urgenţă, Politica de asigurare a disciplinei în școală, Procedura de urmărire a disciplinei şcolare, Situaţii care implică scăderea notei la purtare, Procedura generală privind răspunderea disciplinară a personalului din unitatea de învăţământ, Procedură privind motivarea absenţelor elevilor învoiţi de la activităţile didactice, Procedură privind utilizarea telefonului mobil în şcoală, Politica de îmbunătățire continuă a bazei materiale, Achiziţionarea manualelor şi cărţilor la biblioteca şcolii, Procedura privind elaborarea achiziţiei de mijloace de învăţământ şi obiecte de inventar, Procedura de efectuare a inventarierii şi casării, Politica de îmbunătățire continuă a sistemului de asigurare a calității în procesul instructiv-educativ, Constituirea comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, Procedură pentru pregătirea suplimentară a elevilor, Procedură pentru monitorizarea activităţii practice a elevilor la agenţii economici, Instruirea elevilor prin laboratorul tehnologic, Procedură privind îmbunătăţirea competenţelor de lectură, Îmbunătăţirea calităţii învăţământului tehnic cu acces pe dezvoltarea competenţelor cheie şi formarea competenţelor specifice, Procedură de funcţionare a comisiei metodice de matematică şi ştiinţe,




Procedură de monitorizare a activităţii din cadrul comisiei metodice de limbă şi comunicare, Procedură de monitorizare a activităţii din cadrul comisiei limbi moderne, Procedură de monitorizare a activităţii din cadrul comisiei metodice om şi societate.

Organizarea activității în unitatea de învățământ este realizată prin constituirea comisiilor de lucru, numite prin decizia directorului. Unele dintre deciziile prezentate nu respectau forma cadru în sensul invocării cadrului legislativ care a stat la baza emiterii deciziei și aveau înscrise semnăturile de luare la cunoștință pe documentul original al deciziei;

Existau fișe ale postului pentru toate categoriile de personal întocmite pe formulare standard la data angajării persoanei respective, dar actualizarea lor pentru anul școlar în curs s-a realizat pe formularele existente. Fișele de post conțineau și sarcinile suplimentare;

Fișele de post pentru personalul didactic auxiliar (secretariat) nu au bine delimitate atribuțiile. Nu este clar precizat cine are ca atribuție gestionarea documentelor școlare și a actelor de studii;

Cu toate că există elaborată la nivelul școlii ,,Procedura pentru activitatea de verificare a documentelor şcolare”, există registre matricole cu greșeli privind înscrierea elevilor, înscrierea denumirii disciplinei de studiu, atribuirea numărului matricol etc.;

Consiliul de administraţie se implică în modul de utilizare a resurselor materiale şi financiare în vederea asigurării şi dezvoltării procesului educațional al şcolii;

Bugetul instituţiei este utilizat pentru buna funcționare și dezvoltarea unităţii. Se aprobă anual planul financiar privind dotările, realizat pe baza propunerilor catedrelor şi comisiilor metodice;

Primăria orașului Huedin asigură resursele financiare pentru cheltuielile de personal și plata utilităților, dar a acordat sume suplimentare pentru decontarea transportului cadrelor didactice navetiste, decontarea cheltuielilor materiale pentru bunuri și servicii (împrejmuirea curții sediului unității de învățământ). În luna decembrie 2013, Consiliul Județean a aprobat suma de 50000 lei pentru achiziționarea de urgență a unor centrale termice pentru îmbunătățirea condițiilor de microclimat în sălile de clasă și spațiile școlii de pe strada Horea, nr.78-80;

Spațiile de învățământ din clădirea școlii de pe strada Republicii și condițiile de microclimat sunt corespunzătoare pentru desfășurarea procesului instructiv educativ. În cele două structuri: Cetatea Veche și Bicălat sunt necesare lucrări de reparații, igienizare și securizare a perimetrului școlii (la Cetatea Veche). Încălzirea spațiilor școlare la structura Cetatea Veche nu se face corespunzător;

Desfășurarea activității ciclului primar în cele două locații nu este benefică pentru dezvoltarea copiilor din categoria respectivă de vârstă;

Referitor la resursele educaționale pe care le deține școala pentru realizarea curriculum-ului sunt necesare în continuare eforturi din partea tuturor factorilor implicați. Dacă în locația de pe str. Republicii există laboratoare și mijloace de învățământ pentru desfășurarea unui proces instructiv-educativ corespunzător, la sediul de pe str.Horea, nr.78-80, nu există laboratoare (fizică, chimie, biologie), iar laboratorul informatic este mult depășit în ceea ce privește dotarea cu computere, dar și cu mobilier școlar. Sunt foarte puține mijloace moderne de învățământ (videoproiectoare, (3), 1 tablă smart etc). Laboratorul de gastronomie și cel de mecanică sunt dotate la nivel acceptabil, dar necesită îmbunătățiri. Nu există amenajate cabinete de specialitate dotate pentru domeniile economic, alimentație, mecanică;

Personalul didactic al şcolii este calificat în proporţie de 98%. 2 cadre didactice necalificate, 39 cadre didactice cu gradul didactic I, 15 cu




gradul didactic II, 20 cu definitivat, 6 debutanți. Unitatea de învățământ nu deține spații de cazare pentru elevi și de

servire a mesei. Echipa managerială şi colectivul de cadre didactice sunt preocupate pentru asigurarea unui climat de siguranţă şi colaborare în şcoală. Au fost realizate proceduri în sprijinul elevilor menite să amelioreze starea de disciplină şi să asigure siguranţa elevilor şi a personalului angajat al şcolii. Există reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă la nivel de unitate de învăţământ inclusiv proceduri pentru desfăşurarea activităţilor în atelierele şcoală şi laboratoare, măsuri de prim ajutor. Şcoala are parteneriate cu agenţi economici, părinţi alte unități de învățământ si autorităţile locale. Eficientizarea acestor parteneriate a fost considerată ca prioritate de către unitatea de învățământ în PAS.

Modul de aplicare a curriculumului national, dezvoltarea si aplicarea curriculumului la decizia scolii/in dezvoltare locala si calitatea activitatilor extracurriculare realizate de personalul didactic si unele categorii de personal didactic auxiliar Calificativ acordat: ACCEPTABIL

Constatări/Aprecieri: Documente verificate:

1. Curriculumul unităţii de învăţământ raportate la curriculumul naţional;

2. Planul managerial al unităţii de învăţământ; 3. Documentele curriculare ale cadrelor didactice; 4. Planificările şi proiectele didactice pentru fiecare disciplină; 5. Dosarele Catedrelor şi Comisiilor metodice; 6. Strategiile de evaluare; 7. Documente referitoare la activităţile extracurriculare; 8. Portofoliile educaţionale ale elevilor.

Curriculumul unităţii de învăţământ este în concordanţă cu cel naţional; planul-cadru este respectat şi aplicat corect prin CDŞ-le propuse. În alegerea CDŞ-lor au fost consultaţi elevii şi părinţii, după caz, respectiv profesorii. CDŞ-le alese contribuie la dezvoltarea personală a elevilor dar nu reiese foarte clar cum CDL –le ţin cont de experienţa anterioară a elevilor în dezvoltarea locală a comunităţii. Schemele orare nu reflectă diferenţa dintre orele din trunchi comun şi CDŞ/CDL-uri. Planul managerial al directorului nu este complet în concordanţă cu PM al ISJ Cluj. Dosarele catedrelor există însă sunt incomplete la unele arii curriculare. Testele iniţiale, sumative există la majoritatea disciplinelor, dar în afară de unele interpretări, nu reiese interesul dascălilor pentru asigurarea unui învăţământ centrat pe competenţe. Proiectarea programelor extracurriculare există şi corespund nevoilor elevilor. Concluzie: Şcoala furnizează elevilor un curriculum echilibrat, armonizând oferta CDŞ/CDL cu disciplinele obligatorii. CDŞ/CDL-urile se bazează pe resurse umane şi materiale ale instituţiei de învăţământ, deşi consultarea cu comunitatea locală şi părinţii este limitată. Schemele orare sunt satisfăcătoare, curriculumul este evaluat, în mod ocazional, ca proces şi există o planificare deficitară pe termen lung. Unele cadre didactice nu au planificări adecvate, iar activităţile extracurriculare contribuie la dezvoltarea ofertei curriculare, dar nu sunt complet exploatate.

Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învățare, evaluare, reglare/remediere, diferențiere a demersului educațional) Calificativ acordat: BINE

Din verificările făcute şi din activităţile asistate se constată că documentele de planificare şi proiectare didactică sunt în general bine întocmite, respectând normativele curriculare în vigoare, fiind adaptate creativ la specificul comunităţii şcolare, contribuind în mare măsură la dezvoltarea personală a elevilor, prin activităţile de învăţare şi evaluare diferenţiate propuse. În cazul disciplinelor tehnice există module de studiu predate de un singur cadru didactic care au în structura lor, atât ore de teorie, cât și ore de laborator tehnologic, iar proiectarea unităților de învățare nu cuprinde distinct proiectarea orelor de laborator tehnologic, alături de cele de teorie; Portofoliile cadrelor didactice cuprind planificări anuale, semestriale precum şi proiectarea unităţilor de învăţare specifice fiecărei discipline. Există şi


situaţii în care documentele curriculare sunt incomplete: proiectarea unităţilor de învăţare nu există (religie neoprotestantă, fizică, biologie, geografie), cazuri în care planificările calendaristice sunt întocmite necorespunzător, nerespectându-se numărul de ore prevăzut de planul cadru (istorie) sau cazuri în care portofoliile nu sunt structurate conform recomandărilor, constituindu-se, mai degrabă, într-o colecţie risipită de documente fără o logică internă (învăţământul primar). În general, există concordanţă între conţinuturile prevăzute în planificare/ proiectarea didactică şi cele transmise elevilor la majoritatea disciplinelor de studiu, însă există şi cazuri de decalaje datorate nivelului de pregătire mediu spre slab al elevilor, când anumite teme sunt reluate, dar fără ca acest lucru să fie consemnat în proiectarea didactică ( geografie). Şcoala beneficiază de profesori calificaţi care stăpânesc foarte bine conţinutul ştiinţific al disciplinei predate, conţinut care, în general, este adaptat nivelului fiecărei clase. Cu toate că majoritatea profesorilor au urmat numeroase cursuri de formare, competenţele dobândite nu se regăsesc în activitatea la clasă, decât în foarte puţine cazuri. Aşa se face că activităţile diferenţiate de învăţare şi evaluare, nu reprezintă o practică generalizată la nivelul şcolii, deşi diferenţa între nivelul de pregătire al elevilor o cere. Cazurile în care se lucrează diferenţiat, individual sau pe grupe valorice sunt rare, la majoritatea activităţilor asistate existând elevi a căror participare la desfăşurarea lecţiei constă în consemnarea în caiet a schiţei lecţiei de pe tablă. Strategia didactică a fost în majoritatea cazurilor tradiţională, abordarea elevilor s-a făcut mai mult frontal şi individual, încercându-se antrenarea tuturor elevilor în desfăşurarea activităţilor didactice, dar au fost şi cazuri în care activitatea s-a desfăşurat folosindu-se munca în echipă (religie, TIC, modulul tehnologii în mecanica de motoare). La clasele pregătitoare și la clasele I se constată caracterul ludic și integrat al activităților, fapt care reprezintă o carateristică predominantă a demersului cadrelor dicatice, ceea ce face ca efortul de învățare al elevilor să fie mai mic, iar învățarea să aibă un pronunțat caracter activ și participativ, elevii fiind implicați în mod nemijlocit în procesul propriei formări. La clasele primare nu întotdeauna conținuturile sunt riguros articulate sub aspectul principiului accesibilității și al continuității ( matematică, clasa a II-a, științe ale naturii , clasele a III-a și a IV-a). Evaluarea elevilor este făcută în mod obiectiv , constatându-se prezenţa elementelor de evaluare în momentele cheie ale activităţilor didactice, fapt reflectat în notarea ritmică. Nu întotdeauna însă formele de evaluare sunt diversificate şi aplicate diferenţiat, iar cazurile în care se recurge la strategii alternative de evaluare sunt rare. Evaluarea activităţii elevilor se caracterizează prin utilizarea metodelor clasice sau moderne, în raport cu obiectivul evaluării, folosindu-se cu precădere testul scris, răspunsul oral, proiectul sau portofoliul. Adesea evaluarea este subordonată total notării, astfel îşi pierde funcţia de motivare. Se constată totuşi preocuparea cadrelor didactice şi sprijinul constant acordat elevilor, privind formarea priceperilor, deprinderilor sau a competenţelor specifice fiecărei discipline. Mijloacele didactice utilizate sunt variate şi integrate în demersul didactic. Sunt folosite cu precădere manualele şcolare, fişele de lucru adaptate lecţiei, planşe, hărţi, CD-uri, proiecţii video, caiete speciale, toate acestea făcând din actul didactic o activitate eficientă şi atractivă. Se constată o insuficientă dotare a şcolii cu material didactic care să genereze actvităţi didactice interactive. Atitudinea elevilor față de învățătură, ca de altfel, față de întreaga ofertă educațională a școlii este foarte bună, în special a celor din ciclul primar şi gimnazial, mai puţin interesaţi şi implicaţi în procesul educaţional fiind elevii de liceu. Cu toţii au un comportament civilizat în timpul orei, dar și în timpul pauzelor, atât față de dascăli, cât și față de colegi. Sălile de clasă sunt personalizate și spațioase, exceptând sala de clasă de la Cetate Veche II care este insuficientă pentru elevii din toate cele cinci clase primare. Se remarcă sălile de clasă din clădirea situată în centrul orașului, săli deosebit de frumoase și spațioase, laboratoare care permit dascălilor să


organizeze activitățile într-un ambient optim și propice obținerii performanței de către elevi. Din verificarea cataloagelor şcolare se constată că notarea este ritmică, existând la toate disciplinele un număr de note proporţional cu numărul de ore alocat în schema orară. Interpretarea răspunsurilor la chestionar Au răspuns 60 de cadre didactice cu normă întreagă sau parţială.

1. 60 de cadre didactice afirmă că au fişa postului 2. 57 de cadre didactice răspund că fişa postului cuprinde îndatoriri care

derivă din sarcini conexe procesului de învăţământ , dintre care 52 le şi menţionează, 2 cadre didactice răspund negativ, iar 1 profesor afirmă că nu are consemnat în fişa postului, dar precizează că există decizii pentru comisiile din care face parte.

3. 39 de cadre didactice răspund că, în comisia din care fac parte, au fost elaborate proceduri operaţionale, dintre care 32 precizează procedurile elaborate la nivelul catedrei, privind următoarele aspecte:

- Utilizarea CDI - Funcţionarea comisiei - Proiecte educative (“Școala altfel: Să ştii mai multe, să fii

mai bun”) - Accesul elevilor în şcoală - Suplinirea unui cadru didactic care absentează - Serviciul pe şcoală - Acordarea burselor - Acordarea primului ajutor în caz de incendiu

4. 14 cadre didactice răspund negativ 5. 7 cadre didactice se abţin 6. 34 de profesori afirmă că au contribuţii la Planul de dezvoltare al

şcolii: - Propuneri de activităţi în cadrul comisiilor metodice - Realizarea de parteneriate şi colaborări cu diferite

instituţii - Participarea la cursuri de formare - Contribuţii la realizarea PAS - Ȋmbunătăţirea bazei materiale - Coordonarea unor concursuri şcolare - Propunerea de activităţi extraşcolare - Folosirea metodelor interdisciplinare însuşite la ICOS

7. 26 afirmă că nu şi-au adus în niciun fel contribuţia la Planul de dezvoltare al şcolii

8. 45 de profesori afirmă că sunt informaţi şi consultaţi în problemele importante ale şcolii

9. 15 cadre didactice spun că nu sunt consultaţi, iar 30 au comentarii / propuneri, privind modul de luare a deciziilor în şcoală

Comentarii privind luarea deciziilor: - Majoritatea deciziilor se iau în C.P., pe principiul

majorităţii, iar fiecare profesor îşi poate exprima punctul de vedere (20 prof.)

- Deciziile sunt luate la nivelul direcţiunii, iar apoi se impun celorlalţi (4 prof.)

- “Suntem dirijaţi în a aproba ceea ce-şi propune direcţiunea”

- Hotărârile C.A. nu sunt comunicate tuturor - Inconsecvenţă în activitatea desfăşurată

Propuneri: - Vot secret - Mai multă flexibilitate - Mai bună comunicare - Să conteze mai mult părerea elevilor, a părinţilor şi a

profesorilor - Respectarea deciziilor C.P.


10. 30 de cadre didactice consideră că nu există tensiuni şi conflicte în cadrul şcolii

11. 4 profesori se abţin 12. 26 răspund că există tensiuni şi conflicte în şcoală, din care 16

apreciază modul de gestionare şi soluţionare a acestora astfel: Nu se iau măsuri asupra cadrelor didactice care nu-şi fac treaba, ceea

ce generează conflicte între profesori Domnul director este imparţial Direcţiunea doreşte impunerea anumitor persoane în C.A. Există tensiuni şi conflicte ca în orice altă instituţie Modul de soluţionare este diplomatic Ar fi nevoie de mai multă stricteţe Dezinformare, comunicare deficitară, impunerea propriilor hotărâri,

lipsă de respect faţă de colegi Conducerea şcolii să nu fie numită politic “Se fac că uită pentru unii şi pentru alţii nu” Problemele s-au rezolvat prin discuţii 13. Propuneri / observaţii, privind îmbunătăţirea activităţii educaţionale

din şcoală: Clasele primare să fie în acelaşi sediu (6 prof.) Dotarea sălilor de clasă cu calculatoare, internet, videoproiectoare (4

prof.) Mai bună colaborare profesor-profesor; profesor-direcţiune (2 prof.) Mai multă transparenţă în luarea deciziilor Implicarea părinţilor în procesul educaţional Înfiinţarea claselor profesionale Profesorii să devină modele pentru elevi Aplicarea cu rigoare a sancţiunilor şcolare Schimbarea direcţiunii (organizarea concursului pentru directori) 14. 24 de profesori nu au avut nicio observaţie / propunere 15. Criteriile pe baza cărora este evaluată propria activitate didactică: Rezultatele elevilor la examene, olimpiade şi concursuri Portofoliul elevilor Mulţumirea părinţilor Gradul de implicare al elevilor şi feed-back-ul acestora Criteriile prevăzute în fişa de evaluare a cadrelor didactice 16. 4 persoane nu se pronunţă 17. 10 cadre didactice consideră că resursele materiale necesare unui

învăţământ interactiv sunt inexistente 18. 21 afirmă că există asemenea resurse în şcoală 19. 29 de profesori spun că există resurse, dar sunt insuficiente Cele mai utilizate metode pentru evaluarea nevoilor şcolii sunt: Analizele în C.P. şi C.A. (6 prof.) Analiza SWOT în cadrul comisiilor metodice (3 prof.) Discuţii cu părinţii (2 pers.) Aplicarea de chestionare (2 prof.) Analiza rezultatelor obţinute de elevi Desfăşurarea de asistenţe şi interasistenţe Nu se fac analize de nevoi (2 prof.) 20. 21 de profesori nu se pronunţă Propuneri ameliorative, privind dezvoltarea şcolii: Dotarea şcolii cu resurse materiale (7 prof.) Reînfiinţarea claselor profesionale (3 prof.) Colaborarea mai strânsă cu familia (2 prof.) Aplicarea unei taxe pentru documentele eliberate de şcoală Aplicarea de amenzi pentru orice daună produsă Introducerea uniformelor Înfiinţarea de laboratoare Îmbunătăţirea schemei orare


Reînfiinţarea claselor profesionale Schimbarea directorilor Colaborarea cu comunitatea locală Responsabilizarea cadrelor didactice Comunicarea eficientă între direcţiune şi cadrele didactice Gruparea pe cicluri de învăţământ 21. 29 de profesori nu au propuneri 22. 45 de cadre didactice afirmă că sunt mulţumite de modul în care

direcţiunea apreciază rezultatele muncii lor 23. 14 profesori nu sunt mulţumiţi 24. 1 profesor se abţine 25. 49 de profesori afirmă că aprecierile îi motivează în dezvoltarea

profesională 26. 10 profesori spun că aprecierile nu îi motivează 27. 1 profesor se abţine 28. 53 de profesori afirmă că le place să lucreze în această şcoală 29. 6 răspund negativ 30. 1 profesor se abţine 31. Orice alte comentarii personale:

- politica să rămână la poarta şcolii(3 repondenți) - aprecierea conducerii şcolii pentru seriozitate, bună colaborare şi corectitudine(3 repondenți) – aprecierile nu înlocuiesc o retribuţie decentă - mulţumiri echipei I.Ș.J. -,,schimbaţi directorii urgent’’ -o mai bună comnicare profesori-elevi.

Nivelul performanțelor realizate de elevi în învățare, raportat la standardele educaționale naționale (curriculare și de evaluare) Calificativ acordat: ACCEPTABIL

Elevii demonstrează un nivel mediu de cunoaştere, înţelegere şi operare cu legile, fenomenele, principiile şi conceptele studiate, ei redau corect, cu sprijin consistent al profesorului, definiţii, proprietăţi caracteristice, formule de calcul, formule structurale, algoritmi de lucru. Nivelul demonstrat de elevi este în concordanţă cu notele obținute de către aceştia la repartiţia în clasa a IX-a, atât cu media de admitere, cât, mai ales, cu nota obținută la matematică, ştiut fiind că la disciplinele ştiinţifice nivelul şi abilitatea elevilor de a efectua, de a opera şi de a transfera cunoştinţele de matematică sunt esenţiale. Rezultatele elevilor la examenele de matematică şi limba şi literatura română sunt medii. Acest lucru se datorează şi indiferenţei cu care tratează pregătirea suplimentară la disciplina matematică în clasele IX-XI, ajungând în clasa a XII-a cu un bagaj minim de cunoştinţe. Un alt motiv este absenteismul, care generează lipsa continuităţii şi automat pregătirea medie a elevilor. La limba şi literatura română elevii demonstrează, în general, atingerea unui nivel mediu în raport cu standardele curriculare. La examenele naţionale procentul de promovabilitate este mai ridicat la această disciplină, decât procentul general. Competenţele elevilor, observate în timpul lecţiilor asistate, se dovedesc a fi medii, în rare cazuri peste medie. Unele clase a XII-a au demonstrat interes ridicat şi cunoştinţe bune de specialitate. Clasele de liceu se diferenţiază calitativ, faţă de celelalte clase, prin nivelul mai scăzut al cunoştinţelor şi al competenţelor, deşi dovedesc interes faţă de promovarea examenului de bacalaureat. S-a remarcat şi interesul acordat de unii profesori formării unor abilităţi care să sprijine abordarea unor sarcini dificile, prin familiarizarea elevilor cu structuri standardizate de redactare, care le uşurează efortul.

Modul în care unitatea de învățământ sprijină și încurajează dezvoltarea personală a elevilor și motivația acestora în învățare (consiliere, orientare școlară, asistență individualizată), respectând principiile educației incluzive și asigurarea

Liceul Tehnologic „Vlădeasa”, Huedin sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia lor în învăţare. Elevii beneficiază de consiliere, programe de orientare şcolară şi profesională pentru clasa a VII-a , a VIII-a şi a XII-a şi asistenţă individuală, respectând astfel principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse. Există la nivelul unităţii planurile operaţionale, precum planul operaţional, privind promovarea educaţiei incluzive şi asigurarea şanselor egale cu următoarele obiective: a. creşterea numărului absolvenţilor clasei a VIII-a care promovează Evaluarea Naţională (elevi evaluaţi cu CES sau care provin din medii


egalității de șanse Calificativ acordat: BINE

defavorizate) b. Creşterea numărului absolvenţilor clasei a XII- a care promovează examenul de competenţe profesionale şi se integrează pe piaţa muncii. (elevi care provin din medii defavorizate) c. Reducerea absenţelor nemotivate din învăţământul obligatoriu; d. reducerea riscului de abandon şcolar în învăţământul primar. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor este prevăzută şi în planul de acţiune al şcolii. În şcoală funcţionează cabinetul de consiliere psihopedagogică, şcoala este încadrată cu un consilier şcolar care prestează servicii de consiliere pentru elevi şi părinţii acestora, elaborează instrumente pentru orele de consiliere și orientare, precum fișe de autocunoaștere, teste, chestionare pentru elevi și părinți. Există proceduri specifice unităţii de învăţământ: a. procedura, privind transportul elevilor, b. procedura, privind absenteismul şi insuccesul şcolar, c. procedura, privind efectuarea serviciului pe şcoală de către cadrele didactice, d. procedura privind distribuirea de lapte şi corn, Există Planul operaţional, privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar în care sunt prevăzute activități organizate cu reprezentanții poliției locale. S-a aplicat și s-a prelucrat un chestionar ”Hărțuirea și violența în școală”; interpretarea rezultatelor reflectă printre altele, în ce măsură oferă școala sentimentul de siguranță elevilor (16% foarte mult, 12 % mult, 38% uneori). Comisia diriginților desfășoară o activitate susținută, privind dezvoltarea personalității, orientarea personală și profesională a elevilor și dezvoltarea carierei. În planificările orelor de consiliere și orientare la clasele a VIII-a și a XII-a modulele Autocunoaștere și Dezvoltarea personală, precum și Planificarea carierei conțin teme și activități interesante, atractive, creative. La nivel de unitate şcolară se face monitorizarea inserției, în fiecare an şcolar, a elevilor după absolvire. În anul şcolar 2012-2013 absolvenţii claselor a VIII-a au fost înscrişi la liceu în proporţie de 100%, iar cei ai clasei a XII-a sunt persoane active pe piaţa muncii sau sunt studenţi la unităţi de învăţământ superior sau postliceal. La nivelul unităţii, elevii sunt implicaţi în activităţi şi proiecte care presupun luarea unor decizii şi asumarea unor responsabilităţi: depunerea candidaturilor pentru Consiliul Şcolar al Elevilor, concurs pentru ocuparea funcțiilor, alegerea prin vot democratic. Consiliul Şcolar al Elevilor are reprezentant în Consiliul de administrație al școlii și în CEAC, care participă la fiecare ședință a acestor comisii. Munca în echipă profesor-elev, prin implicarea activă a Consiliului Elevilor s-a materializat în activități extrașcolare, ca de exemplu: concursul regional ”Clasa mea haioasă” la care clasa a XII-a B a luat premiul I, acțiunea caritabilă „Dăruind din suflet”, care constă în confecționarea și vânzarea unor obiecte tradiționale și ajutorarea copiilor internați la Spitalul Oncologic, la Spitalul de neuro-psihiatrie și la Spitalul orășenesc Huedin; sunt planificate și alte programe și activități care contribuie la formarea unor atitudini civice responsabile, la lărgirea experienței și la dezvoltarea personală a elevilor. În Regulamentul Intern al unităţii de învăţământ sunt prevăzute articole care menţionează regulile de conduită ale elevilor şi ale personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, în ceea ce priveşte relaţia elev - elev, respectiv elev - personalul angajat didactic sau nedidactic. Părinţii sunt chemaţi la şcoala ori de câte ori este nevoie. Elevilor problemă care deranjează orele sau pe alţi colegi le sunt aplicate sancţiunile prevăzute în Regulamentul Intern sau în ROFUIP. Liceul Tehnologic ”Vlădeasa” Huedin a încheiat un parteneriat de colaborare cu Organizația Ruhama Oradea și Asociația Diakonia din Cluj prin care, în baza principiului educației incluzive și al egalității de șanse, sunt sprijiniți în mod real elevii de etnie rromă. La școală este încadrat un mediator școlar care facilitează colaborarea între școală și comunitatea rromă.


Relațiile unității de învățământ cu părinții si cu comunitatea locala Calificativ acordat: Calificativ: BINE(pentru relaţia cu părinţii) Calificativ: ACCEPTABIL(pentru relaţia cu comunitatea locală)

Constatări/Aprecieri: Din discuţiile private cu părinţii, din chestionarele aplicate la şedinţa cu reprezentanţii părinţilor, din discuţiile avute cu conducerea şcolii s-au putut deduce următoarele: - Şcoala asigură o comunicare coerentă și eficientă cu părinții. Aceştia sunt informaţi despre activităţile şcolii, sunt implicaţi în diferite acţiuni: serbări, vizite, excursii, acţiuni de voluntariat, proiectele în care este implicată şcoala. - Şcoala răspunde prompt și transparent sugestiilor și propunerilor părinților; îi încurajează să își aducă contribuția la oferta curriculară (spre exemplu, la alegerea CDȘ) și la planurile de dezvoltare la nivelul unității de învățământ. Părinţii au fost consultaţi în alegerea CDŞ –urilor, sunt informaţi despre posibilităţile şcolii de a oferi cursuri cu facilitatori calificaţi. De asemenea, părinţii sunt încântaţi de profesorii care oferă ore suplimentare gratuite pentru pregătirea examenelor naţionale de Bacalaureat şi Evaluare Naţională. - Părinţii cunosc profesorii diriginţi, au luat legătura cu ei pentru diferite probleme ale elevilor sau la solicitarea dirigintelui, au fost informaţi în legătură cu situaţia şcolară a copiilor lor, cunosc sistemul de monitorizare a absenţelor elaborat de I.Ș.J. Cluj. - În general, sunt mulţumiţi de condiţiile oferite de şcoală în clădirea din centrul Huedinului şi mai puţin de clădirea liceului unde se aşteaptă rezolvarea problemei încălzirii prin achiziţionarea celor 2 centrale termice. - De asemenea părinţii solicită stabilitate de la an la an (elevii să nu mai fie mutaţi din clasa în care studiază). Se doreşte acest lucru şi din cauza investiţiilor pe care părinţii doresc să le facă în sala de clasă. Se solicită din partea părinţilor o mai mare atenţie acordată curăţeniei din sălile de clasă şi din grupurile sanitare. - Părinţii şi-au manifestat dorinţa de a separa clasele primare (clasa pregătitoare şi clasele I-IV) de celelalte. Se propune înfiinţarea unei şcoli primare în clădirea centrală. - Majoritatea părinţilor solicită îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii. - Părinţii doresc implicarea profesorului psiholog în activităţile elevilor, consilierea lor şi monitorizarea elevilor cu probleme de disciplină şi de comportament. - Părinţii reclamă faptul că trebuie să cumpere cretă şi markere pentru tablă. - Părinţii doresc să nu fie stricate teracotele, în cazul în care se vor monta centralele termice, să fie o soluţie de rezervă pentru eventualele situaţii de urgenţă. - Părinţii reclamă comportamentul unor profesori de la anumite materii, cum ar fi muzica (orele sunt greu de ţinut, notarea este subiectivă), geografia (limbaj urât folosit la adresa elevilor), limba română (conspecte date elevilor de clasa a VIII-a) - Părinţii sunt mulţumiţi de activitatea învăţătorilor, a profesorilor de matematică, religie. - Părinţii doresc renovarea clădirilor rămase în paragină: internatul şi cantina. - Părinţii solicită decontarea la timp a cheltuielilor, privind naveta elevilor. - Părinţii reclamă strângerea unor fonduri la orele de sport. Din discuţiile avute cu domnul primar al oraşului Huedin şi cu conducerea şcolii s-au putut deduce următoarele: -Nu există o comunicare eficientă între conducerea şcolii şi Primărie. Şcoala a făcut adrese către Primărie care au rămas fără răspuns, iar domnul primar acuză conducerea şcolii de lipsă de comunicare şi de faptul că iau anumite decizii fără să fie consultat. -Conducerea şcolii are o comunicare bună cu anumite persoane din comunitatea locală, mai puţin Primăria oraşului Huedin. -Conducerea şcolii este apreciată de majoritatea părinţilor pentru implicare. - Școala are prevăzute în planul managerial câteva referințe, privind parteneriatul cu comunitatea locală. Se discută curriculumul local cu reprezentanții comunității locale. Școala face eforturi satisfăcătoare de a strânge fonduri, în scopul de a-și spori resursele, deși fondurile nu sunt


îndestulătoare. Ea uzează de instituțiile culturale în mod satisfăcător, pentru a îmbunătăți educația elevilor și apelează din când în când la serviciile din cadrul comunității pentru acordarea de consiliere elevilor. - Conducerea şcolii este interesată de condiţiile pe care le oferă şcoala, ca dovadă proiectele depuse la diferiţi parteneri pentru sponsorizare şi chiar la Consiliul Judeţean Cluj.

Atitudinea elevilor față de educația pe care le-o furnizează unitatea de învățământ Calificativ acordat: ACCEPTABIL

În urma studierii ofertei educaţionale a şcolii, a verificării documentelor manageriale ale şcolii şi catedrelor, se constată că instituţia are un ethos propriu consolidat, clădit de-a lungul anilor pe buna pregătire de specialitate şi metodică a majorităţii cadrelor didactice şi pe experienţele pozitive dezvoltate pe specificul tehnologic al liceului. Pe de altă parte, însă, nu toţi elevii contribuie la păstrarea acestuia, interesul lor faţă de întreaga ofertă a şcolii este moderat. Se organizează puţine acţiuni extraşcolare care să pună în valoare specificul şcolii, iar interesul manifestat de elevi, după cum reiese din sondaje, este mediu. Elevii participă la activităţile organizate de şcoală, dar nu există o evidenţă clară a numărului de elevi participanţi la fiecare activitate. Din interviul structurat şi din chestionarul aplicat elevilor rezultă că aceştia au fost consultaţi în privinţa alegerii disciplinelor opţionale, dar atunci când aleg aceste discipline opţionale nu au criterii proprii de alegere şi se bazează pe influenţa celor din jur, în exprimarea opţiunilor. Foarte puţini elevi au precizat o disciplină opţională prin care consideră că au fost ajutaţi să progreseze şi să îşi dezvolte personalitatea. Marea majoritate a elevilor au o atitudine corespunzătoare faţă de învăţătură şi răspund în mod satisfăcător cerinţelor profesorilor. Din discuţiile cu elevii rezultă faptul că ei manifestă un interes moderat faţă de activităţile de învăţare. Metodele de învăţare alternative, atunci când sunt folosite, reuşesc să îi atragă pe elevi în activitatea de învăţare. Elevii participă într-un număr restrâns la olimpiade şi concursuri, iar nivelul general de aprofundare a cunoştinţelor teoretice de bază ale acestora pentru examenele naţionale, lasă loc de îmbunătăţire. Elevii sunt, în general, mulţumiţi de dotarea din şcoală, de laboratoare, de relaţia cu diriginţii şi profesorii, dar nu participă la pregătiri suplimentare, de recuperare a lipsurilor şi îmbunătăţire a nivelului de performanţă la diferite tipuri de evaluare a cunoştinţelor. La nivelul şcolii se înregistrează un număr mare de absenţe, din care un procent foarte mare de absenţe nemotivate. Majoritatea elevilor cunosc regulile de comportament în clasă şi în şcoală. La modul general, elevii reuşesc să aibă un comportament adecvat mediului şcolar, excepţiile datorându-se în anumite cazuri şi mediului familial.

CLUBUL ŞCOLAR SPORTIV “VIITORUL” CLUJ-NAPOCA (24-28 martie 2014) Aria tematică/Domeniul și calificativul acordat


Managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor Calificativul acordat: BINE

Echipa managerială a unităţii de învăţământ stabileşte politicile de dezvoltare în conformitate cu strategiile educaţionale generale naţionale, cu priorităţile instituţionale stabilite prin PDI şi ţinând cont de problemele specifice ale activităților din unitățile cu program suplimentar sportiv. Planul de Dezvoltare Instituțională (PDI) al C.S.S. Viitorul Cluj- Napoca este realizat pe perioada 2012-2016, conține direcțiile de dezvoltare pe termen mediu, politicile de dezvoltare, dar structura acestuia nu este suficient de clară și coerentă. Planul managerial anual este structurat pe cele trei domenii manageriale ale asigurării calității, cu 4 obiective strategice bine fundamentate, cu activități, termene și responsabilităţi; planul conţine şi obiective/activităţi care fac parte din organizarea curentă a unei unităţi de învăţământ, care nu fac parte din planul managerial. Activitatea şcolii nu fost evaluată extern de către I.Ș.J. Cluj în ultimii 15 ani prin inspecție școlară generală, în registrul de inspecții find evidențiate inspecțiile


speciale și tematice. Datele privind RAEI pentru anul școlar 2013/2014 sunt în curs de introducere pe platforma ARACIP. În cadrul unităţii de învăţământ sunt constituite comisiile conform Legii nr. 1/2011, ROUIF nr. 4925/2005, Regulamentul de funcționare și organizare a cluburilor sportive aprobat prin OMECTS nr. 5570/2011; deciziile de numire a comisiilor sunt corect realizate, registrul de decizii a fost realizat pe parcursul desfășurării inspecției. Nu există decizie pentru comitetul SSM și comisia PSI. În unitate funcționeaza 8 comisii metodice (12 secții sportive); documentele comisiilor sunt bine structurate, fiecare comisie are planuri manageriale, planuri de pregătire anuale (mezociclu), proiectări pe mezociclu și pe lecții (microciclu). De asemenea, fiecare secție sportivă are un dosar de evidență a elevilor, care conține toate documentele, privind participarea elevilor la activitățile clubului (tabel nominal, angajament al părinților, școala de proveniență). Activitatea în şcoală este reglementată prin 27 de proceduri, care se află în formă îndosariată și au fost realizate în cadrul SCIM, de către o firmă externă. Procedurile, codul de etică și registrul de riscuri au realizate în anul 2012/2013, în două exemplare, un exemplar la conducere și un exemplar la compartimentul interesat. Regulamentul intern (are denumirea Regulament de ordine interioară) este realizat, conține prevederi pentru elevi, norme de PSI și SSM, există tabel cu cadrele didactice care au luat la cunoștință aceste prevederi. Documentele privind fişele posturilor, evaluarea anuală respectă O.M.E.C.T. nr. 6143/2011. Fişele de evaluare sunt realizate şi există raportul justificativ pentru autoevaluare. Activitatea şcolii este fundamentată pe o bună relaţionare în cadrul structurilor manageriale intermediare, demonstrată prin: alegerea prin vot în CP a membrilor CA şi a CEAC. Sunt întocmite planurile manageriale ale CA, CEAC, a Comisiilor metodice/catedrelor. Consiliul de administraţie se implică în modul de utilizare a resurselor materiale şi financiare, în vederea asigurării şi dezvoltării resurselor materiale şi umane ale clubului. Reprezentanții Consiliului local și ai Primăriei sunt prezenți la ședințele CA și sunt implicați în activitatea clubului, contribuind și cu sponsorizări. Finanțarea clubului este asigurată de la bugetul de stat. Bugetul instituţiei pe 2014 este structurat pe următoarele tipuri de cheltuieli: cheltuieli de personal (1.288.200 lei ), bunuri și servicii (544.000 lei ) și asistență socială (deplasări, cazare, masă- 800.000 din care au fost alocați 270.000) și venituri proprii (25.000 lei transferuri sportive). O parte din finanţare este asigurată de la bugetul local, sub formă de contracte de finanțare (200.000 lei), prin proiecte de promovare a sportului de performanță. Finanțarea nu este suficientă, sportivii nu beneficiază de echipamente sportive, microbuzul clubului nu este utilizat, deoarece nu există post de șofer; pentru competițiile sportive clubul închiriază microbuze de la firme specializate. Clubul pregătește 892 de elevi , are 28 de cadre didactice, din care 3 antrenori. Conducerea unităţii de învăţământ, împreună cu colectivul de cadre didactice este preocupată de asigurarea unui climat de siguranţă pentru elevi şi cadre didactice. Activitățile sportive se desfășoară în aproximativ 27 de locații, la școli și baze sportive din oraș și comunele învecinate; sediul central al clubului nu îndeplinește cerințele, privind asigurarea unui microclimat şi ambient optim pentru desfășurarea activităților. Nu sunt înregistrate reclamații și sesizări la adresa echipei manageriale. Școala are parteneriate educaționale cu Primăria, U.B.B. Cluj- Napoca, Universitatea Tehnică.

Modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor

Curriculumul furnizat de Clubul Sportiv Școlar „Viitorul” Cluj-Napoca este în concordanţă cu cel naţional. La data efectuării inspecţiei, clubul sportiv şcolar deţinea documentele normative (ordine şi precizări M.E.N.) care reglementează modul de aplicare a programei de pregătire sportivă practică, elaborată de Ministerul Educaţiei Naționale, planurile cadru care se aplică în unităţile de învăţământ cu program sportiv suplimentar, regulamentul de organizare şi


extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar Calificativul acordat: BINE

funcţionare a unităţilor de învăţământ cu program sportiv suplimentar, programele şcolare pentru toate disciplinele sportive organizate pe grupe de nivel valoric (începători, avansaţi, performanţă). Procesul de instruire se realizează prin lecţii de antrenament cu grupa şi individual, în funcţie de vârstă, nivel de pregătire, obiective. Înscrierea elevilor în cluburile sportive şcolare se face pe bază de cerere individuală, conform metodologiei în vigoare. Activitatea didactică cu grupa se realizează diferenţiat ca număr de ore, potrivit nivelului de pregătire al acesteia şi prevederilor planului de învăţământ). În funcţie de nivelul de pregătire sportivă şi de îndeplinirea obiectivelor de performanţă, grupele sportive/elevii sportivi sunt promovate/promovaţi de la un nivel de pregătire la altul. Elevii sunt selecţionaţi din toate unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţ, potrivit specificului disciplinelor sportive. Pregătirea elevilor sportivi se realizează pe toată durata anului şcolar, inclusiv în vacanţele şcolare şi se eşalonează în funcţie de nivelul grupelor şi de calendarul competiţiilor sportive. Clubul Sportiv Școlar „Viitorul” Cluj-Napoca organizează semicantonamente, cantonamente şi tabere de pregătire sportivă, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, pe tot parcursul anului calendaristic. Schemele orare de la nivelul fiecărei grupe sportive sunt corect elaborate şi permit implementarea eficientă a curriculumului. Orarul lecţiilor de antrenament este aprobat de directorul unităţii de învăţământ. Planificarea şi proiectarea curriculumului este realizată conform cerinţelor documentelor normative în domeniu şi corespunzătoare unui curriculum centrat pe competenţe. Cadrele didactice aveau realizată proiectarea calendaristică anuală şi pe mezocicluri, dar există unele confuzii privind activităţile de învăţare şi resursele procedurale. Portofoliile catedrelor/comisiilor metodice sunt în general bine realizate, planurile manageriale ale catedrelor sunt în concordanţă cu planul managerial al conducerii, dar nu sunt suficient de particularizate.

Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional) Calificativul acordat: BINE

Planificarea şi proiectarea curriculumului naţional este realizată conform cerinţelor documentelor normative, respectă programele şcolare în vigoare pentru toate disciplinele sportive organizate pe grupe de nivel valoric (începători, avansaţi, performanţă), fiind corespunzătoare unui curriculum centrat pe competenţe. Cadrele didactice au realizată proiectarea pe anul şcolar 2013-2014 şi pe mezocicluri, dar lipseşte proiectarea pe unităţi de învăţare pentru unităţile parcurse până la data inspecţiei. Portofoliul profesorilor cuprinde printre altele și evidența participării la competiții, rezultatele obținute, evidența controlului medical. Resursele educaţionale şi auxiliarele didactice sunt utilizate eficient, clubul pune la dispoziţia cadrelor didactice spaţii adecvate, cu dotarea materială corespunzătoare, specifică diferitelor discipline sportive. S-a putut observa în timpul inspecţiei o colaborare bună profesori – elevi, cadrele didactice s-au mobilizat pentru a oferi elevilor lecţii interesante şi antrenante, lucru sesizat şi de către elevi. Sunt utilizate metode și mijloace moderne de dezvoltare a calităților motrice și însușire a elementelor tehnice, cadrele didactice se preocupă de obţinerea de performanţe sportive (pregătirea elevilor pentru olimpiade şi concursuri). Multe cadre didactice au participat la diferite cursuri de formare organizate de federaţiile sportive. Materialele auxiliare folosite sunt corelate cu conţinuturile şi obiectivele propuse. Utilizarea lor este concepută într-o succesiune care facilitează învăţarea. Toate aceste resurse sunt, în multe cazuri, eficient integrate în lecţie, atât în ceea ce priveşte ritmul, cât şi echilibrul activităţilor. Profesorii încurajează participarea elevilor şi corectează pozitiv în vederea stimulării progresului. Sarcinile de lucru sunt adecvate interesului şi nivelului de cunoştinţe ale elevilor, se lucrează diferenţiat, dar se urmăresc aceleaşi obiective de învăţare. Nivelul demonstrat de elevi este în concordanţă cu grupele de nivel valoric (începători, avansaţi, performanţă) din care fac parte. Elevii demonstrează un comportament civilizat pe durata lecţiilor. În cazul sarcinilor organizate şi desfăşurate pe grupe, elevii demonstrează atenţie,


centrare pe sarcină. Din chestionarele aplicate rezultă că aprecierea, autoevaluarea propriei activităţi de către cadrele didactice se reduce la date cantitative (participarea la competiţii) şi mai puţin la utilizarea instrumentelor de evaluare formativă şi de încurajare a reflecţiei asupra demersului didactic.

Nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare, raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare) Calificativul acordat: BINE

În cazul unui club sportiv este aproape imposibil de realizat o astfel de analiză, pe de o parte datorită aspectului specific al activităţii de educare a talentelor, obiectiv primordial al clubului, pe de altă parte lipsa unor standarde naţionale în acest domeniu. Analiza rezultatelor obţinute poate fi realizată, doar dacă raportăm rezultatele la rezultatele obţinute de alte cluburi sportive din ţară, în aceleaşi condiţii financiare. Se pot raporta realizările şi la condiţiile de lucru (baza materială), la numărul de elevi implicaţi în proces, la veniturile realizate prin vânzarea de sportivi gata formaţi etc., dar, în acest sens, evaluarea este extrem de subiectivă. Obiectivul fundamental al activităţii clubului îl constituie atragerea a cât mai multor copii ai comunităţii locale către secţiile clubului, copii cu aptitudini pentru sportul de performanţă, care peste ani să poată reprezenta clubul, oraşul, judeţul sau ţara la competiţii naţionale şi internaţionale. La momentul analizei Clubul Sportiv Şcolar „Viitorul” Cluj Napoca îşi realizează obiectivele majore prin activitatea profesională a 29 de profesori, implicaţi în pregătirea a 892 de elevi , în 12 secţii (514 sportivi legitimaţi). Aceşti viitori sportivi participă anual la peste 60 de concursuri sportive locale, judeţene, regionale, naţionale şi chiar internaţionale. Numărul competiţiilor şcolare diferă de la an la an şi de la sport la sport, aşa că asemănarea rezultatelor obţinute în ultimii patru ani este pur statistică. Cele mai remarcabile performanţe în 2013 au fost obţinute de către două sportive, membre ale secţiei de atletism Bianca Răzor (locul VII la Campionatul Mondial de seniori, locul II şi VI la Campionatul European de juniori, locul I la Cupa Europei pe echipe, locul I şi III la Jocurile Francofone, locul I la Campionatul Balcanic etc.) şi Nicoleta Crişan (locul I la Campionatul Balcanic de juniori). Doar din punct de vedere statistic, rezultatele cele mai bune au fost obţinute de către secţia de patinaj viteză, care se practică iarna pe patinoarele municipiului (în primul rând cel de la Supermagazinul Cora) şi în celelalte anotimpuri, în parcurile sportive ale urbei (patinaj pe rotile), atletismul prin cele 24 de grupe. O asemănare între secţiile cu sporturi individuale şi cele în echipă este neavenită, datorită specificului activităţii de pregătire şi a calendarului competiţiilor sportive. Cele mai multe locuri fruntaşe s-au obţinut în general în anii şcolari 2010 – 2011 şi 2011 – 2012, dar există şi în acest sens diferenţe semnificative între ramurile sportive, datorită, în primul rând, calendarului diferit al competiţiilor sportive. Tabelele şi graficele anexate cumulează performanţele obţinute de Clubul Sportiv „Viitorul” Cluj Napoca în ultimii patru ani, pe două domenii mari, cel al sporturilor individuale şi cel al sporturilor în echipă (două categorii, care la nivelul rezultatelor pot fi asemănate foarte greu), cuprinzând toate cele 12 sporturi în care clubul s-a specializat în ultima perioadă. Punctarea rezultatelor s-a realizat prin metoda olimpică (locul I – 6 puncte, locul II – 5 puncte, locul III – 4 puncte, locul IV – 3 puncte, locul V – 2 puncte, locul VI – 1 punct).

Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de

Procedurile instituţionale, atât generale, cât şi operaţionale, au scopul de a reglementa și de a regla buna desfășurare și funcționare a activității la nivelul grupelor, în funcție de specificul fiecărei ramuri sportive. Regulamentele/ normele PSI sunt semnate de luare la cunoștință de către toți elevii grupei ( începători, avansați și de performanță), sunt reactualizate cu fiecare an şcolar/atribuţii şi prevederi clare, atât individuale, cât și de grup, în funcție de context: antrenamente, competiții/ concursuri, cantonamente. Relațiile dintre elevii sportivi, profesorii antrenori, conducerea clubului și personalul unității sunt apreciate ca fiind bune și foarte bune. Majoritatea elevilor sunt de părere că Tot clubul e antrenorul, fapt care denotă că sunt respectate principiile egalității de șanșe și a educației de la/ pentru egali, că sunt


şanse Calificativul acordat: BINE

încurajați, orientați și motivați pentru performanță sportivă. Elevii sportivi apreciază că atmosfera în cadrul antrenamentelor, în competițiile județene/ naționale și în cantonamente este propice dezvoltării personale, iar climatul este de siguranță și securitate, atât din punct de vedere al integrității fizice, cât și psihice și morale. Se simt motivați de atitudinea antrenorilor, de satisfacția rezultatelor obținute în competiții, de performanțele pentru care sunt evidențiați și nominalizați, atât în contextele de premiere, cât și la nivelul conducerii clubului. Elevii apreciază calitatea experiențelor sportive, ca având o importantă contribuție în dezvoltarea lor personală ( întărirea încrederii în forțele proprii, gestionarea emoțiilor, lucrul în echipă), dar și în formarea lor ca viitori cetățeni. Antrenorul grupei este cel care oferă elevilor, atât asistență și consultanță individuală în luarea deciziilor pe termen scurt și mediu, cât și sprijin material și financiar, atunci când situația o impune: echipamente, proteze în cazul unor accidentări, suplimentarea costurilor de masă în contextul competițiilor sportive.

Relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi cu comunitatea locală Calificativul acordat: BINE

În vederea întocmirii prezentului raport, au fost utilizate următoarele surse: -Planul managerial al Clubului Școlar Sportiv „Viitorul” Cluj-Napoca; -informaţii furnizate de reprezentanţii părinţilor; -chestionarele aplicate părinţilor; -discuţii cu reprezentanții mediului de afaceri în CA, precum şi cu conducerea clubului. Au fost urmărite următoarele aspecte: modul în care clubul sportiv încurajează părinţii să se implice în educarea elevilor; modul în care clubul utilizează contribuţiile părinţilor; modalitatea de comunicare între club şi părinţi; modalitatea de comunicare dintre club şi autoritatea publică locală; cum a sprijinit autoritatea publică locală dezvoltarea clubului; modalitatea de deschidere a clubului către comunitate; Clubul a participat cu sportivii la foarte multe competiții sportive de anvergură națională sau internațională. Apreciem în mod deosebit foarte buna colaborare care există între părinți/reprezentanții comunității locale în consiliul de administrație, pe de o parte și Clubul Școlar Sportiv Viitorul, pe de altă parte. Din discuţiile purtate cu reprezentanţii comunității în CA, din analiza documentelor manageriale, rezultă că unitatea de învăţământ are o relaţie de colaborare bună cu mediul de afaceri, care a sprijinit într-o mare măsură participările sportivilor la activitățile din calendarul competițional. Printre obiectivele cuprinse în planul managerial al clubului s-au regăsit: implementarea strategiei de publicitate şi comunicare a instituţiei; iniţierea şi menţinerea de relaţii de bună colaborare cu diverşi factori ai comunităţii locale pentru dezvoltarea de proiecte comune; Reprezentanții mediului de afaceri în consiliul de administrație al clubului, consideră că acesta are o bună deschidere spre comunitate. Clubul oferă o bună comunicare şi colaborare cu părinţii, susţinută prin implicarea acestora în managementul unităţii şcolare. Formele de comunicare cu părinţii sunt în mare măsură cele tradiţionale: şedinţe organizate la nivelul grupelor sportive, convorbiri telefonice, sau discuții directe cu fiecare părinte în parte. Părinţii apreciază în foarte mare măsură modul în care clubul pune accentul pe progresul sportiv al copiilor și preocuparea pentru atingerea performanței. Totodată, părinții apreciază modalitatea prin care antrenorii se implică în formarea şi dezvoltarea sportivă, dar şi psiho-emoţională a elevilor. În majoritatea cazurilor, clubul solicită sprijinul părinţilor pentru dobândirea de fonduri şi gestionarea eficientă a acestora . În mare măsură, părinţii apreciază strădania conducerii unităţii şcolare, privind îmbunătăţirea bazei sportive, precum şi interesul legat de consultarea acestora în luarea deciziilor importante ale clubului. Din discuţiile formale şi informale purtate cu părinţii, precum şi din analiza chestionarelor administrate în întâlnirea cu aceştia, rezultă că sunt mulţumiţi de activitatea cadrelor didactice şi de plus valoarea adăugată elevilor prin seriozitatea de la orele de antrenament. Cadrele didactice au o atitudine corectă, încurajatoare şi stimulativă faţă de elevi; Conducerea clubului apreciază foarte mult modul în care se implică părinţii în


foarte multe activităţi cu conţinut sportiv( atât financiar, cât și afectiv ). Prin astfel de acţiuni, clubul realizează un adevărat parteneriat educaţional cu părinţii, aceştia fiind un sprijin de mare consistență pentru tot ceea ce realizează clubul sportiv. Reprezentanții comunității în consiliul de administrație consideră că există câteva dificultăți cu care se confruntă clubul, iar acestea s-ar putea soluționa dacă ar exista o mai mare deschidere din partea unor unități școlare clujene (Colegiul Tehnic Anghel Saligny, Cluj- Napoca Școala Gimnazială Radu Stanca, Cluj- Napoca, Școala Gimnazială Ion Agârbiceanu, Cluj- Napoca) pentru a pune la dispoziția clubului sălile de sport cu număr de ore suficient, pentru a se realiza antrenamentele în condiții mai bune. De asemenea, aceștia doresc un sprijin din partea Inspectoratului Școlar Județean Cluj pentru obținerea unui post de conducător auto, foarte necesar pentru deplasarea elevilor la competițiile sportive. Chiar dacă se apreciază că elevii armonizează cu rezultate foarte bune activitățile școlare cu cele sportive, în cadrul discuțiilor cu părinții au fost ridicate o serie de probleme cu care se confruntă copiii acestora: anumite unități școlare(Liceul Teoretic Bathory Istvan Cluj- Napoca, Colegiul Național George Barițiu, Cluj- Napoca, Liceul Tehnologic Nr. 1, Școala Gimnazială Liviu Rebreanu, Cluj- Napoca) îngreunează participarea elevilor la competițiile sportive, fiind amenințați, conform celor declarate de părinți, cu corigențe sau note scăzute la purtate; un grup de părinți ai unor elevi de la Școala Gimnazială Ioan Bob Cluj- Napoca, se declară nemulțumiți de atitudinea pe care profesorul de educație fizică și sport de la școala menționată o are; atitudine ostilă și neprincipială față de elevii care practică sportul de performanță; bazinul olimpic nu are alocate ore de antrenament și pentru juniorii de la polo; în municipiul Cluj-Napoca nu există grupă de rugby pentru elevii cu vârstă mai mare de 16 ani; președintele Federației Naționale de Patinaj îngreunează accesul la educație pentru elevii care fac antrenamente în străinătate sau în alte județe din țară; lipsa bazelor sportive pentru antrenamente în cazul majorității sporturilor.

Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţământ Calificativul acordat: BINE

Referitor la atitudinea elevilor în raport cu educaţia pe care le-o furnizează instituţia de învăţământ, ca urmare a discuţiilor purtate cu elevii, a aplicării chestionarului, conform metodologiei de inspecţie şcolară generală şi a asistării la activităţi, se constată următoarele: -elevii sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul de desfăşurare a antrenamentelor; -participă la concursuri de profil, unde obţin rezultate foarte bune; -comunicarea clubului cu părinţii se face doar la nevoie şi de cele mai multe ori are legătură strict referitoare la deplasările elevilor pentru competiţii; -unii elevi au afirmat că părinţii lor au primit înştiinţări din partea Clubului despre rezultatele obţinute, despre regulamentul clubului şi pentru convocarea la şedinţele cu părinţii; -elevii sunt mulţumiţi de felul în care arată sălile de antrenament, deşi unele dintre ele sunt mici; -elevii vin din plăcere la orele de antrenament, din dorinţa de a face performanţă; -elevii doresc să socializeze cu colegii de club, pentru că majoritatea se cunosc doar cu cei de la antrenament; -elevii vorbesc foarte frumos despre antrenorii lor, afirmând că sunt deschişi, îi ajută în orice problemă(chiar şi personală), sunt un model pentru ei, chiar un al treilea părinte. Relaţia lor se bazează pe respect reciproc; -frecvenţa elevilor la antrenamente este bună şi foarte bună, elevii dorindu-și să obțină performanţe; -elevii şi părinţii acestora suportă de multe ori costul deplasărilor; -elevii doresc ca sportul să fie mai bine promovat de către Club pentru identificarea mai multor sponsori. Atitudinea elevilor este pozitivă atât faţă de club, cât şi faţă de procesul de obţinere al performanţelor. Este de apreciat responsabilizarea elevilor de către antrenori şi relaţia bună pe care o au elevii şi antrenorii lor.


ȘCOALA PROFESIONALĂ POIANA TURDA (24-28 martie 2014) Aria tematică/Domeniul și calificativul acordat


Managementul școlar, managementul calității, dezvoltarea instituțională, eficiența atragerii și folosirii resurselor (umane, financiare, materiale și informaționale), respectarea legislației în vigoare și a regulamentelor Calificativul acordat: ACCEPTABIL

Conducerea unității de învățământ stabilește politicile de dezvoltare în acord cu strategiile educaționale generale, dar metodele de realizare a acestora nu sunt clar definite, monitorizarea implementării cu succes a acestora este intermitentă şi superficială. Planul managerial al unității de învățământ nu este concret, adaptat nevoilor unității de învățământ, indicatorii de performanță nu sunt corect formulați. Organigrama instituției nu este corect realizată. Comisiile nu sunt constituite funcțional, număr prea mare de membri ( de ex. Comisia profesorilor - 21 profesori). Personalul şcolii este implicat în stabilirea politicilor şi a planurilor de dezvoltare ale instituţiei, prin dezbateri în consiliile profesorale. Profesorii sunt implicaţi în acest proces prin comunicarea permanentă prin intermediul grupului electronic de discuţii dedicat personalului şcolii. Consiliul de administrație al unității de învățământ utilizează eficient resursele financiare pentru menținerea și dezvoltarea resurselor materiale și umane. Deciziile consiliului de administrație sunt în acord cu obiectivele strategice ale unității de învățământ și cu legislația generală și specifică în vigoare. Registrele de procese verbale pentru CP, CA, CEAC sunt completate la zi, însă procesele verbale de la CA sunt prea succinte, fără a detalia argumentele pentru deciziile luate. Directorul se interesează permanent de trasarea și menținerea unei direcții bune de dezvoltare, cooperează în mod eficient cu consiliul de administrație și cu personalul didactic, acceptând un dialog constructiv. Conducerea unității de învățământ consultă în permanență comunitatea locală și părinții, anticipează soluții pentru a satisface în mare măsură așteptările acestora. Resursele financiare, materiale și umane sunt subordonate procesului de învățare, asigurând accesul egal la educația de calitate. Responsabilii de catedră/comisii lucrează conform obiectivelor din planul managerial al catedrei, însă nu sunt în concordanță cu cel al unității de învățământ. Școala respectă legislația și regulamentele privind curriculumul, utilizarea resurselor financiare, drepturile copiilor și protecția acestora. Şcoala respectă legislaţia şi regulamentele la un nivel satisfăcător. Ea are sisteme corespunzătoare de monitorizare şi evaluare a procedurilor. Acestea sunt discutate din când în când în consiliul şcolii şi sunt revizuite ocazional. Școala are proceduri de monitorizare și evaluare a modului în care sunt respectate cerințele legale, în special cele care privesc protecția muncii, PSI și securitatea și sănătatea în muncă. Școala se asigură că personalul și elevii cunosc aceste legi și regulamente. Protecţia elevilor este asigurată satisfăcător. Personalul didactic și didactic auxiliar consideră că s-a realizat progres în ultimii ani, ca urmare a asigurării transparenței decizionale a conducerii unității de învățământ.

Modul de aplicare a curriculumului naţional şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii / în dezvoltarea locală şi calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi de unele

La nivel unităţii de învăţământ se aplică corect prevederile curriculumului naţional şi cel din învăţământul special (clasa a VII-a şi nivelul liceal), chiar dacă acesta din urmă nu este vizat de I.Ș.J. Cluj. CDŞ-le sunt variate pe anul şcolar 2013-2014, dar nu asigură şi nu reflectă plierea pe nevoile personale ale elevilor, nu duce la dezvoltarea personală a elevilor. Pe anul şcolar 2014-2015 au fost


Aria tematică/Domeniul și calificativul acordat


categorii de personal didactic auxiliar. Calificativul acordat: ACCEPTABIL

ofertatate CDŞ-urile, cu excepția curriculumului opțional Educaţie pentru sănătate, care având în vedere condiţiile socio-familiale ale elevilor, este necesară. CDL-urile sunt conform indicaţiilor inspectorilor de specialitate şi sunt aplicate corect. Schemele orare sunt satisfăcătoare şi se implementează curriculumul stabilit. Conducerea unităţii de învăţământ organizează activităţi extracurriculare adecvate nevoilor elevilor. Planurile cadru sunt respectate şi corect întocmite. La ,,A doua şansă” se respectă curriculumul, dar încadrarea elevilor nu este foarte clară. Planul managerial al unității de învățământ nu este concret, adaptat nevoilor unității de învățământ, indicatorii de performanță nu sunt corect formulați. De asemenea, concordanţa între Planul managerial al unității de învățământ și Planurile comisiilor metodice din şcoală este relativă. Dosarul Comisiei metodice nu este conceput pe arii curriculare, aşa că nu poate reflecta concret activitatea didactică la nivelul unităţii de învăţământ. Responsabilii de catedră/comisii lucrează conform obiectivelor din planul managerial al catedrei, însă nu sunt în concordanță cu cel al unității de învățământ. Portofoliile profesorilor scot în evidenţă existenţa evaluării iniţiale şi de parcurs, dar acestea nu reflectă concordanţa între evaluarea internă şi cea externă. În cataloage sunt consemnate note mari, la testările naţionale notele foarte mici. Din păcate, evaluarea nu este centrată pe competenţe. Școala respectă legislația și regulamentele privind curriculumul, utilizarea resurselor financiare, drepturile copiilor și protecția acestora.

Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învățare-evaluare, reglare/remediere, diferențiere a demersului educațional). Calificativul acordat: BINE

Din verificările făcute şi din activităţile asistate se constată că documentele de planificare şi proiectare didactică sunt, în general, bine întocmite, respectând normativele curriculare în vigoare. Portofoliile cadrelor didactice cuprind planificări anuale, semestriale precum şi proiectarea unităţilor de învăţare specifice fiecărei discipline. Există şi situaţii în care documentele curriculare sunt incomplete: proiectarea unităţilor de învăţare nu există (la geografie pentru clasele de învăţământ special), cazuri în care planificările calendaristice sunt întocmite necorespunzător, acestea nereflectând situaţia reală de la clasă, prin urmare, planificarea conţinuturilor este formală şi ineficientă (limba engleză şi franceză) sau cazuri în care documentele de proiectare didactică necesită îmbunătățiri, în ceea ce privește corelarea strategiei didactice propuse la fiecare lecție cu competențele și conținuturile vizate( modulul tehnologii de comunicaţii şi transporturi). În general, există concordanţă între conţinuturile prevăzute în planificarea/ proiectarea didactică şi cele transmise elevilor la majoritatea disciplinelor de studiu, însă există şi decalaje datorate nivelului de pregătire mediu spre slab al elevilor, când anumite teme sau texte sunt parcurse selectiv (limba engleză, limba franceză). Şcoala beneficiază de profesori calificaţi care stăpânesc foarte bine conţinutul ştiinţific al disciplinei predate, conţinut care, în general, este adaptat nivelului fiecărei clase, însă, în cele mai multe cazuri acesta este predat prin intermediul metodelor tradiţionale. Activităţile diferenţiate de învăţare şi evaluare, nu reprezintă o practică generalizată la nivelul şcolii, deşi diferenţa între nivelurile de pregătire ale elevilor o impune. Cazurile în care se lucrează diferenţiat, individual sau pe grupe valorice sunt rare, la majoritatea activităţilor asistate existând elevi a căror participare la desfăşurarea




lecţiei constă în vizualizarea demersului didactic. La grupele de preşcolari se ține cont de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor, de mediul socio-cultural din care provin, se folosesc strategii didactice de diferențiere, se urmăreşte dezvoltarea psiho-intelectuală a fiecărui copil în parte. Sunt utilizate metode de evaluare funcționale, prin care copii sunt motivaţi, încurajaţi şi recompensați. În cele mai multe cazuri elevii sunt supraevaluaţi cu toate că se lucrează sub nivelul cerinţelor programei. Din asistenţele făcute se constată prezenţa elementelor de evaluare în momentele cheie ale activităţilor didactice, fapt reflectat în notarea ritmică. Nu întotdeauna, însă, formele de evaluare sunt diversificate şi aplicate diferenţiat, iar cazurile în care se recurge la strategii alternative de evaluare sunt rare. Evaluarea activităţii elevilor se caracterizează prin utilizarea metodelor clasice sau moderne, în raport cu obiectivul evaluării, folosindu-se cu precădere testul scris, răspunsul oral, proiectul sau portofoliul. Adesea evaluarea este subordonată total notării, astfel îşi pierde funcţia de motivare. Progresul înregistrat de elevi la sfârşitul unei activităţi didactice este puţin vizibil, elevii având lacune mari în cunoştinţele asimilate. Temele scrise ale elevilor sunt verificate şi corectate periodic, dar corectările nu sunt întotdeauna valorizate. Stabilirea unor teme pentru acasă în vederea consolidării cunoştinţelor constituie o problemă, deoarece mulţi dintre elevi nu sunt motivaţi de părinţi pentru a învăţa şi acasă. Se constată, totuşi, preocuparea cadrelor didactice şi sprijinul constant acordat elevilor, privind formarea priceperilor, deprinderilor sau a competenţelor specifice fiecărei discipline. Mijloacele didactice utilizate sunt puţine şi nediversificate, însă sunt integrate eficient în demersul didactic. Sunt folosite cu precădere manualele şcolare, fişele de lucru adaptate lecţiei, planşe, hărţi, proiecţii video. Se constată o insuficientă dotare a şcolii cu material didactic care să genereze actvităţi didactice interactive. Din păcate, datorită condiţiilor sociale şi familiale elevii nu au o atitudine corespunzătoare faţă de şcoală şi faţă de studiul individual. Sălile de clasă sunt personalizate, dar insuficiente, majoritatea necesită reamenajări. Se constată necesitatea unor alocări financiare pentru finalizarea lucrărilor la noua clădire. Din verificarea cataloagelor şcolare se constată că notarea este ritmică, existând la toate disciplinele un număr de note proporţional cu numărul de ore alocat în schema orară. Interpretarea răspunsurilor la chestionar Din totalul de 41 de cadre didactice au răspuns chestionarului 29. 1, 2, 3. La întrebările, privind existenţa contractului individual de muncă, a fişei postului şi a îndatoririlor prevăzute în acest document, care derivă din sarcini conexe procesului de învăţământ, toţi cei 29 de profesori au răspuns afirmativ. 4. 10 profesori afirmă că au contribuţii la Planul de dezvoltare al şcolii; 15 nu au astfel de contribuţii, iar 4 se abţin. Ȋntre contribuţiile menţionate sunt: dotarea atelierului cu material didactic, contribuţii pentru reducerea absenteismului, prin activităţi extraşcolare; participarea la luarea unor decizii; întocmirea planului de îmbunătăţire a calităţii educaţiei. 5. 21 de profesori afirmă că îşi aduc contribuţia la deciziile care se iau în şcoală, 6 răspund negativ, iar 2 se abţin. Printre comentariile / propunerile, privind modul de luare a deciziilor se regăsesc: deciziile se iau prin CP (10); prin discuţii în comisiile metodice şi în CA (3); prin intermediul şefilor de comisii; unul afirmă că părerea personală este ignorată.




6. Privitor la existenţa metodelor şi criteriilor clare de evaluare a activităţii personalului didactic, 28 de profesori afirmă că există astfel de metode şi criterii clare, iar unul se abţine. 7. 12 profesori au propuneri/ observaţii, privind îmbunătăţirea activităţii educaţionale din şcoală, 16 nu au nici observaţii şi nici propuneri, iar unul se abţine. Printre propuneri și observaţii se regăsesc: săli de clasă insuficiente; ajutor mai susţinut din partea comunităţii locale; implicarea mai puternică a părinţilor, responsabilizarea elevilor şi sancţionarea acestora, conform regulamentelor şcolare; implicarea şcolii în mai multe parteneriate/ proiecte; desfăşurarea de activităţi practice; să existe manuale pentru clasele din învăţământul special. 8. Pintre criteriile pe baza cărora este evaluată eficienţa propriei activităţi didactice se află: progresul înregistrat de elevi (12); participarea / implicarea elevilor în desfăşurarea orei; rezultatele elevilor (5); feed-back din partea elevilor (2); portofoliile elevilor; comportamentul elevilor; feed-back din partea părinţilor; implicarea elevilor în activităţi extraşcolare. 9. Din răspunsurile profesorilor aflăm că resursele materiale necesare unui învăţământ interactive sunt asigurate din fonduri proprii prin confecţionare sau achiziţionare (14); din dotarea existentă în şcoală (9); prin sponsorizări de la diferite firme. 10. Cele mai folosite metode pentru evaluarea progresului elevilor pe parcursul învăţării sunt: a). sumative: portofolii, teste la sfârşitul unităţii de învăţare, lucrări practice, proiecte; b). formative: probe de evaluare, observaţia sistematică şi curentă, joc de rol, demonstraţia, conversaţia, evaluări orale. 11. La întrebarea privind modalităţile de reglare a procesului didactic drept consecinţă a evaluărilor, 14 profesori nu răspund, iar din răspunsurile celorlalţi amintim: abordarea diferenţiată, activităţi de remediere, recapitulări, adaptarea fişelor de lucru şi a curriculumului, exerciţii susţinute, plan de intervenţie personalizat. 12. La întrebarea referitoare la metodele folosite de unitatea de învăţământ pentru evaluarea nevoilor şcolii şi a punctelor slabe ale procesului de învăţământ, 19 profesori nu răspund, iar dintre răspunsurile celorlalţi amintim: discuţii, vizite în comunitatea elevilor, comunicarea cu mediatorul şcolar şi părinţii, şedinţe, chestionare pentru părinţi, analiza activităţilor şi analiza SWOT. 13. 11 profesori nu au nicio propunere privind dezvoltarea şcolii, iar între propunerile celorlalţi regăsim: atragerea de fonduri, finalizarea lucrărilor la noul corp de clădire, amenajarea unei săli de sport, construirea gardului, achiziţionarea de material didactic, accesarea fondurilor europene. 14. 25 de cadre didactice sunt mulţumite de modul în care le este apreciată munca din partea conducerii şcolii, iar 4 sunt nemulţumite. 15. 25 de profesori declară că aprecierile îi motivează în dezvoltarea profesională, 3 se abţin, iar unul răspunde negativ. 16. 27 de cadre didactice afirmă că le place să lucreze în această şcoală, unul se abţine, iar unul răspunde negativ. 17. 23 de profesori nu au niciun alt comentariu personal; 4 apreciază pozitiv conducerea şcolii, unul afirmă că lucrurile se mişcă într-un sens bun, iar altul că direcţiunea şcolii angajează persoanele pe care aceasta le doreşte.

Nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare, raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare) Calificativul acordat:

Elevii demonstrează un nivel acceptabil de cunoaştere, înţelegere şi operare cu legile, fenomenele, principiile şi conceptele studiate. Rezultatele elevilor la simulările şi examenele de matematică şi limba şi literatura română din cadrul evaluărilor naţionale sunt foarte slabe. La matematică evaluarea internă nu este în corelaţie foarte




ACCEPTABIL bună cu evaluarea externă, există o supraevaluare a elevilor la clasă. Rezultatele elevilor clasei a VIII-a sunt în progres faţă de anul şcolar trecut, standardele conform programei şcolare, însă, nu sunt atinse de elevi. Există o singură notă peste 5 la simularea Evaluării Naţionale 2014, din 13 elevi prezenţi ( în anul şcolar trecut, în unitatea de învăţământ niciun elev nu a avut notă peste 5). Acest lucru se datorează lacunelor, la nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor şi a lipsei de motivaţie, privind pregătirea şcolară. Un alt motiv este absenteismul, care generează lipsa continuităţii şi automat pregătirea medie/slabă a elevilor. În dosarul comisiei metodice a profesorilor există şi interpretarea testelor iniţiale la limba franceză de la începutul anului şcolar; rezultatele au fost foarte slabe, pentru 95% din elevii din fiecare clasă pe nivel de an de studiu înregistrînd note sub 5. În schimb, la sfîrşitul semestrului I, elevii cu situaţii încheiate au reuşit să promoveze la limbile moderne. Se lucrează mult sub nivelul cerințelor programei, datorită cunoştinţelor slabe şi lipsei deprinderilor de a lucra cu textul sau de a comunica ale elevilor; la clasa a VII-a B, limba franceză, nu sunt manuale sau chiar dacă elevii au primit cîteva, nu le aduc la şcoală, caietele au un conţinut foarte redus, câteva pagini sau nu există; Nu s-au înregistrat probleme de indisciplină la orele asistate, dar nivelul de cunoştinţe şi posibilităţile de comunicare în limba străină ale elevilor sunt foarte scăzute. La biologie/fizică/chimie evaluarea internă nu este corelată cu evaluarea externă; există o supraevaluare a elevilor. (cataloagele în coreleaţie cu testele de evaluare dovedesc acest lucru). Nevoile de dezvoltare ale elevilor au fost în atenţia cadrelor didactice care predau la clase, dar, din păcate, progresul este puţin vizibil, elevii având grave deficienţe în cunoştinţele asimilate. La disciplinele tehnice, la majoritatea activităţilor asistate, elevii şi-au format, de nivel acceptabil, deprinderile şi abilităţile vizate de către profesori. Lipsa manualelor afectează în mod direct formarea la elevi a deprinderilor de a citi şi de a analiza/a extrage esenţialul din informaţii scrise (din domeniul formării profesionale). Nivelul performanţelor atinse de elevi (abilităţi/ deprinderi/ competenţe curriculare) este acceptabil. Nivelul de cunoştinţe al elevilor nu este pe măsura aşteptărilor cadrelor didactice care predau la clasele din ciclul primar, nu reflectă efortul depus de acestea şi atinge în majoritatea cazurilor doar nivelul minim prevăzut de programa şcolară. Acest lucru se datorează lipsei interesului pentru învăţătură al familiilor din care provin elevii, care, în pofida încercărilor repetate ale cadrelor didactice încadrate la ciclul primar, nu-şi motivează propriii copii pentru studiu în afara şcolii. Există, totuşi, câteva exemple pozitive: elevi care arată semne clare de interes faţă de şcoală şi învăţătură, capabili de performanţă. Sunt de apreciat eforturile depuse ale cadrelor didactice, în vederea socializării elevilor, a formării unor deprinderi de menţinere a igienei corporale şi a respectului faţă de colegi şi adulţi, respectiv a unor deprinderi comportamentale, de comportament civilizat, respectuos, decent.

Modul în care unitatea de învățământ sprijină și încurajează dezvoltarea personală a elevilor și motivația acestora în învățare (consiliere, orientare școlară, asistență individualizată) respectând principiile educației

La Școala Profesională Poiana Turda au fost consultate următoarele documente și surse de informare:

- Planurile operaționale și procedurile specifice unității de învățământ

- Regulamentul de ordine interioară - Dosarul Comisiei de prevenire și combaterea violenței - Documentele coordonatorului de programe și proiecte




incluzive și asigurarea egalității de șanse. Calificativul acordat: ACCEPTABIL

educative - Dosarul Consiliului elevilor - Dosarul Comisiei diriginților - Discuții cu directorul unității, cu responsabilul activităților

educative, cu mediatorul școlar, cu elevii și părinții Constatări: Există planuri operaționale și proceduri specifice unității de învățământ, precum: Monitorizarea și reducerea absenteismului; Îmbunătățirea rezultatelor școlare; Asigurarea securității; Prevenirea actelor de violență și creșterea siguranței elevilor în școală; Asigurarea supravegherii elevilor care își desfășoară cursurile în clădirea școlii de pe str. Câmpiei nr. 71; Efectuarea serviciului în școală etc. Sunt formulate obiective și strategii cu caracter general, mai puțin se regăsesc proceduri proprii, ”personalizate” la specificul și particularitățile școlii. Activitatea comisiei pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar este bine organizată, documentele comisiei sunt corect întocmite, complete, din care se poate constata: activitățile se desfășoară conform graficului, temele sunt interesante, atractive, adaptate pe nivelul de clasă și la nevoile socio-culturale ale elevilor, implicarea membrilor comisiei, a coordonatorului educativ, a psihologului și a mediatorului școlar, a consiliului elevilor. Au fost aplicate și prelucrate de către psihologul școlar chestionare, privind sentimentul de siguranță al elevilor în școală. Comisia se întrunește pentru gestionarea cazurilor de incidente, manifestări de violență, întocmește un raport de cercetare disciplinară. Obiectivele propuse în cadrul planului operațional minimal al comisiei sunt atinse doar parțial, datorită mediului socio-cultural, familiilor din care provin majoritatea elevilor școlii. Consiliul elevilor a fost ales prin vot democratic, fiecare clasă are un reprezentant la nivel de școală, activitățile sunt planificate lunar și propuse de către elevi, la activități se întocmește proces-verbal și pozele realizate sunt expuse în coridorul școlii. Activități extrașcolare: se evidențiază implicarea și munca susținută a doamnei profesoare Dragomir Marioara, coordonatorul de programe și proiecte educative în școală. Strategiile extrașcolare sunt corespunzătoare, parțial sunt particularizate conform specificului școlii. Există 12 proiecte și parteneriate educaționale, planificarea activităților pentru săptămâna altfel. În proiectarea, organizarea și realizarea activităților extrașcolare prezintă o dificultate situația financiară precară a familiilor, lipsa dotărilor, a materialelor minim necesare pentru desfășurarea unor activități etc. Astfel, integrarea socială, dezvoltarea personală a elevilor se realizează parțial. Dosarul Comisiei diriginților este incomplet, dezorganizat, nu reflectă modul în care școala asigură sprijin și consiliere pentru elevi și părinți, privind orientarea școlară și profesională.

CLUBUL COPIILOR GHERLA (31.03.2014 - 04.04.2014) Aria tematică/Domeniul şi calificativul acordat


Managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor

Activitatea Clubului Copiilor se desfășoară în 7 cercuri cu 59 de grupe având 780 elevi înscriși. Resursa umană angajată este reprezentată de 7 cadre didactice titulare, 1 secretar / administrator cu 0,5 normă și 1 îngrijitor cu 0,5 normă. Directorul clubului în strânsă colaborare cu Consiliul de administrație al unităţii de învăţământ stabileşte politicile și direcțiile de dezvoltare, concretizate în obiective și acțiuni în Planul de dezvoltare instituțională PDI. Operaționalizarea direcțiilor strategice de dezvoltare pe termen mediu din PDI nu este însă realizată integral în planul managerial anual al unității.


Aria tematică/Domeniul şi calificativul acordat


Calificativul acordat: BINE

Se valorizează obiective precum: Calitatea procesului educațional nonformal; Asigurarea șanselor de dezvoltare a copiilor cu aptitudini speciale și de

dezvoltare personală a tuturor copiilor; Promovarea ethosului local și a nevoilor comunității în activitățile

extracurriculare ofertate; Realizarea de parteneriate care vin în sprijinul dezvoltării

personalității copiilor; Activitatea clubului este în general fundamentată pe o bună comunicare în cadrul substructurilor manageriale și în cadrul cercurilor. Raportat la obiectivele strategice pe care și le propune conducerea unității au fost realizate proceduri pentru buna funcționare a clubului: Politica de asigurare a siguranței elevilor în cadrul clubului Procedura de intervenție în caz de dezastre; Procedura, privind activitatea de PSI; Procedură pentru asigurarea serviciilor medicale de urgenţă; Politica de asigurare a disciplinei Procedura de urmărire a prezenței elevilor la activități; Politica de asigurare a șanselor de dezvoltare ale copiilor. Procedura, privind accesul elevilor la baza materială și echipamentele clubului; Există proces-verbal de luare la cunoștință a procedurilor cu semnăturile personalului, dar nu este precizat titlul procedurilor dezbătute. Comisiile de lucru organizate în unitate prin decizia directorului : CEAC, comisia de SSM și PSI comisiile metodice pe cercuri tehnice aplicative și cultural artistice /sportive au planuri anuale de activități, întocmesc rapoarte semestriale, privind activitățile desfășurate. Consiliul de administraţie se implică în modul de utilizare a resurselor materiale şi financiare, în vederea asigurării unei activități corespunzătoare la nivelul fiecărui cerc din cadrul clubului. Proiectul bugetului instituţiei este realizat și transmis Palatului Copiilor Cluj, care gestionează cheltuielile de personal, cu utilități și cu procurarea de materiale consumabile sau dotarea cu obiecte de inventar a cercurilor. Spațiile în care se desfășoară activitățile cercurilor oferă condiții de microclimat corespunzătoare, sunt dotate adecvat și se constituie ca adevărate expoziții cu produsele realizate de către copii, cu premiile și distincțiile obținute la concursuri și festivaluri. Referitor la resursele educaționale pe care le deține clubul pentru realizarea curriculumului propus sunt necesare, în continuare, eforturi din partea tuturor factorilor implicați. Sunt puține mijloace moderne de învățământ și dotări în echipamente. Conducerea clubului şi colectivul de cadre didactice sunt preocupate pentru asigurarea unui climat de siguranţă/ colaborare și pentru atragerea unui număr mare de elevi la cercuri. În acest sens, fiecare cadru didactic conducător de cerc oferă copiilor și alte activități alternative, menite să sporească interesul și curiozitatea.

Modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar Calificativul acordat: BINE

Sursele de informare consultate: curriculum-ul unităţii raportat la curriculum-ul naţional şi local planul managerial al unităţii; planificările şi proiectele pentru fiecare disciplină; dosarele catedrelor şi ale comisiilor metodice;

Curriculum-ul Clubului Copiilor respectă planurile cadru în vigoare. Stabilirea curriculum-ului local este realizată, luând în considerare resursele umane şi materiale asociate cu nevoile comunităţii locale. Oferta de opţionale este anunţată părinţilor la şedinţele stabilite de conducerea unităţii.




Fiecare disciplină opţională se desfăşoară pe baza unei programe întocmite de profesorul propunător şi avizată de inspectorul şcolar de specialitate. Planificările respectă metodologia în vigoare, sunt organizate unităţi de învăţare funcţionale. Curriculum-ul local ţine cont de particularităţile de vârstă şi de experienţa anterioară a copiilor, fiind împletit cu mai multe proiecte educative la nivel local, judeţean, interjudeţean şi naţional. Schemele orare sunt realizate astfel încât curriculum este implementat eficient. Curriculum-ul se bazează pe resursele umane şi materiale ale unităţii cu consultarea reprezentanţilor părinţilor şi ai comunităţii locale. Elaborarea curriculum-ului ia în considerare experienţa anterioară a unităţii. Curriculum-ul l ţine cont de particularităţile de vârstă şi de experienţa anterioară a elevilor. Urmăreşte asigurarea de şanse egale şi dezvoltarea personală a elevilor. Schemele orare implementează curriculum-ul stabilit.


Din verificările făcute şi din activităţile asistate se constată că documentele de planificare şi proiectare didactică sunt, în general, bine întocmite, respectând normativele curriculare în vigoare. Portofoliile cadrelor didactice cuprind programele cercurilor, majoritatea avizate de către I.Ș.J. Cluj, excepţie face programa cercului de karting, planificări anuale, semestriale precum şi proiectarea unităţilor de învăţare specifice fiecărui cerc de activităţi. Pe lângă conţinuturile de bază prevăzute în programele cercurilor, există şi teme colaterale care devin activităţi alternative, ceea ce oferă o notă de atractivitate fiecărui cerc. În general există concordanţă între conţinuturile prevăzute în planificare / proiectarea didactică şi cele transmise elevilor la majoritatea cercurilor. Clubul beneficiază de profesori calificaţi care stăpânesc bine conţinutul ştiinţific al activităţilor desfășurate, conţinut care, în general, este adaptat nivelului fiecărei grupe. Activităţile de învăţare sunt diferenţiate, pe niveluri de pregătire: începători, avansaţi sau individual şi orientate cu precădere înspre aplicarea în practică a cunoştinţelor dobâdite. Evaluarea activităţii elevilor se caracterizează prin utilizarea metodelor clasice sau moderne, în raport cu obiectivul evaluării, folosindu-se răspunsul oral, demonstraţia practică, proiectul sau portofoliul. Progresul înregistrat de elevi la sfârşitul unei activităţi didactice este evidenţiat prin însuşirea unor noi deprinderi şi cunoştinţe. Se constată preocuparea deosebită a cadrelor didactice şi sprijinul constant acordat elevilor, privind formarea priceperilor, deprinderilor sau competenţelor specifice fiecărui cerc de activităţi, fapt evidenţiat de numeroasele competiţii, concursuri, spectacole, expoziţii sau manifestări la care elevii au participat. Mijloacele didactice utilizate sunt integrate eficient în demersul didactic. Se constată o insuficientă dotare a clubului cu material didactic care să genereze actvităţi interactive şi atractive. Atitudinea elevilor faţă de club, faţă de profesori şi faţă de activităţile propuse este una favorabilă desfăşurării unui act educaţional eficient. Sălile de clasă sunt reamenajate, igenizate şi personalizate cu materiale lucrate în mare parte de către elevi. Interpretarea răspunsurilor la chestionar Din totalul de 7 de cadre didactice au răspuns chestionarului 6 1, 2, 3. La întrebările privind existenţa contractului individual de muncă, a fişei postului şi a îndatoririlor cuprinse în aceasta, care derivă din sarcini conexe procesului de învăţământ, toţi cei 6 profesori au răspuns afirmativ. 4. 6 profesori afirmă că au contribuţii la planul de dezvoltare al şcolii; Ȋntre contribuţiile menţionate sunt: parteneriate cu diferite instituţii; oferirea unui curriculum care să răspundă solicitărilor elevilor şi părinţilor; organizarea unor demonstraţii practice sau a unor expoziţii; iniţierea de competiţii şi proiecte




educaţionale sau care să vizeze îmbunătăţirea bazei materiale. 5. 6 de profesori afirmă că îşi aduc contribuţia la deciziile care se iau în unitate. Printre comentariile / propunerile, privind modul de luare a deciziilor se regăsesc: deciziile se iau în mod democratic în CP sau CA. 6. Privitor la existenţa metodelor şi a criteriilor clare de evaluare a activităţii personalului didactic toţi cei 6 profesori afirmă că există astfel de metode şi criterii clare. 7. 5 profesori au propuneri/ observaţii, privind îmbunătăţirea activităţii educaţionale din şcoală, unul nu are nicio observaţii şi nici propuneri. Printre propuneri/ observaţii se regăsesc: îmbunătăţirea bazei material; elaborarea unui curriculum care să satisfacă nevoile comunităţii locale; iniţierea unui cer de pictură. 8. Pintre criteriile pe baza cărora este evaluată eficienţa propriei activităţi didactice se află: rezultatele elevilor la concursuri; progresul realizat de elei; frecvenţa şi numărul de elevi înscrişi la cerc; realizarea obiectivelor propuse. 9. Din răspunsurile profesorilor aflăm că resursele materiale necesare unui învăţământ interactiv sunt asigurate din fonduri proprii, prin confecţionare sau achiziţionare; din dotarea existentă în club; prin sponsorizări . 10. La întrebarea privind modalităţile de reglare a procesului didactic ca o consecinţă a evaluărilor, răspunsurile profesorilor sunt: prin stabilirea unor obiective realizabile, adaptate grupelor; luând în calcul progresul elevilor; prin stimularea elevilor la participarea la concursuri şi competiţii. 11. La întrebarea referitoare la metodele folosite de unitatea de învăţământ pentru evaluarea nevoilor şcolii şi a punctelor slabe ale procesului de învăţământ 4 profesori nu răspund, iar dintre răspunsurile celorlalţi amintim: chestionarele; analiza rezultatelor obţinute de elevi. 12. Propunerile, privind dezvoltarea şcolii: diversificarea ofertei de activităţi; o mai bună desfăşurare a procesului educativ; atragerea elevilor la activităţile existente; îmbunătăţirea bazei materiale a clubului. 13. 5 cadre didactice sunt mulţumite de modul în care le este apreciată munca din partea conducerii şcolii, iar unul se abţine. 14. 5 profesori declară că aprecierile îi motivează în dezvoltarea profesională, iar unul răspunde negativ. 15. Toate cadrele didactice afirmă că le place să lucreze în această şcoală. 16. Nu există comentarii personale.


Elevii au cunoştinţele fundamentale în domeniile studiate. Un număr relativ mare de elevi elaborează proiecte pe temele propuse de profesori. Elevii întâmpină dificultăţi în utilizarea cunoştinţelor, în realizarea unor activități practice (şi datorită dotării). Progresul pe care îl fac elevii la majoritatea disciplinelor este deosebit. Elevii au au rezultate relativ bune la concursurile la care participă.

Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse Calificativul acordat: BINE

La nivelul Clubului Copiilor din Gherla există un regulament de ordine interioară care cuprinde reglementări pentru personalul didactic şi nedidactic menite să asigure ordinea, funcţionarea şi buna desfăşurare a activităţilor, precum şi utilizarea în parametrii optimi a bazei didactico-materiale. Acest regulament intern nu face însă nicio referire la responsabilităţile sau codul de conduită pe care elevii ar trebui să-l aibă pe durata în care aceştia participă la diferite cercuri de activităţi. Avînd în vedere specificul activităţilor desfăşurate în cadrul clubului, cazurile de manifestare a violenţei sunt extrem de rare, dar, cu toate acestea, având mai mult caracter preventiv, clubul are elaborată o procedură pentru asigurarea securităţii şi siguranţei elevilor în incinta clubului. În Clubul Copiilor din Gherla există 59 de grupe de lucru constituite din 8-13 elevi, însumând un număr de 780 de elevi care frecventează 2-3 cercuri de activităţi. Elevii provin din toate mediile: urban şi rural, rromi, maghiari şi români, din case tip familial, din centre de plasament, din familii dezorganizate, din familii cu părinţi plecaţi în străinătate, dar cu toată acestă diversitate,




atmosfera în care se desfăşoară activităţile este una favorabilă şi contribuie semnificativ la dobândirea încrederii elevilor în ei înşişi, precum şi în personalul didactic. Există şi elevi de la şcoala specială, cazuri în care, pentru integrarea lor, părintele participă alături de elevi la unele activităţi. Pe cât posibil, cercurile sunt organizate pe categorii de începători şi avansaţi, nu există grupe de performanţă. Se constată o dinamică ridicată, privind mişcarea elevilor datorită faptului că Regulamentul de funcţionare al Palatelor şi Cluburilor copiilor permite înscrierea şi retragerea de la cercurile de activităţi pe parcursul întregului an şcolar. La nivelul cercurilor de activităţi fiecare elev are un portofoliu personal, mai mult sau mai puţin relevant, în ceea ce priveşte evoluţia şi dezvoltarea personală a acestora. Aria ofertei educaţionale este limitată la numărul de posturi didactice existente pentru club, precum şi la specializările şi competenţele pe care cadrele didactice le au.Venind în sprijinul şi în întâmpinarea nevoilor educaţionale ale elevilor, clubul propune activităţi alternative ale cercurilor, ceea ce înseamnă o notă de atractivitate în plus pentru elevi. În ceea ce priveşte consilierea şi dezvoltarea personală a elevilor, acest lucru se realizează prin efortul susţinut al cadrelor didactice care îi îndrumă pe elevi înspre diferite cercuri de activităţi, menite să pună în evidenţă şi să dezvolte cât mai mult aptitudinile şi competenţele fiecărui elev. Participarea la numeroase concursuri, competiţii, expoziţii, excursii sau manifestări desfăşurate fie la nivel local, printr-o bună colaborare cu reprezentanţii comunităţii locale sau la nivel regional ori naţional, contribuie semnificativ, atât la dezvoltarea spiritului competiţional, dar şi a celui civic, social. Din păcate, aceste participări sunt tot mai puţine, datorate unor lipsuri materiale şi financiare care tind să devină acute în sistemul de învăţămînt.

Relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi cu comunitatea locală. Calificativul acordat: BINE

Relaţiile unităţii cu părinţii A fost evaluat şi măsurat modul în care unitatea încurajează părinţii să se implice în educaţia copiilor şi modul în care se utilizează contribuţiile părinţilor. De asemenea s-a insistat şi pe modul în care se realizează schimbul de informaţii între părinţi şi unitate. S-a apreciat şi în ce măsură răspund părinţii cerinţelor unităţii şcolare. Sursele de informare consultate

Discuţii cu directorul şi cu alte persoane implicate în relaţia cu părinţii. Discuţii cu părinţii. Documentele unităţii şcolare care se referă la relaţiile cu părinţii. Materialele informative trimise de unitate părinţilor.

Comunicarea unităţii cu părinţi se face în mod direct, prin intermediul profesorilor de la cercurile la care participă copii. Părinţii cunosc numele profesorului şi denumirea cercurilor la care participă copii lor şi urmăresc în permanenţă evoluţia şi participarea copiilor la activităţile desfăşurate în unitate. Atitudinea profesorilor la cecuri este apreciată ca fiind foarte bună de către părinţi. Majoritatea părinţilor sunt mulţumiţi de resursele puse la dispoziţie, dar consideră ca o mai bună dotare cu mijloace tehnice ar fi foarte binevenită. Activităţile artistice şi concursurile educative sunt apreciate foarte bine de către părinţi şi copii. Relaţiile unităţii şcolare cu comunitatea locală Unitatea şcolară fiind parte a comunităţii, relaţia cu comunitatea locală este considerată ca fiind foarte importantă. Surse de informare consultate

Planul managerial; Discuţii cu conducerea unităţii şi reprezentanţii comunităţii locale din

cadrul primăriei (primar şi viceprimar).




În urma analizării documentelor şcolare şi a parteneriatelor realizate de către unitatea şcolară s-a constatat că activitatea şcolii este ancorată în realităţile locale, existând un permanent contact cu autorităţile sale. Pe parcursul anului şcolar 2013 – 2014 clubul copiilor a fost implicat în diverse acţiuni în colaborare cu autorităţile locale, fie în calitate de promotori ai acţiunilor, fie ca parteneri. Majoritatea acestor activităţi au vizat spectacole, expoziţii, concursuri şi aspecte ecologice de voluntariat.


Majoritatea elevilor sunt interesaţi de activităţile organizate. Elevii realizează proiecte individuale sau în grup, la majoritatea disciplinelor. Elevii participă activ la cursuri, sunt interesaţi să progreseze. Elevii se comportă civilizat şi respectă normele impuse de regulamentul intern.

CLUBUL COPIILOR DEJ(31.03.2014 - 04.04.2014) Aria tematică/Domeniul şi calificativul acordat



Activitatea Clubului Copiilor se desfăşoară în 13 cercuri cu 104 de grupe, având 1347 elevi înscrişi. Resursa umană angajată este reprezentată de 13 cadre didactice titulare, 1 cadru didactic auxiliar cu 0,75 normă şi 2 îngrijitori. Directorul clubului în colaborare cu Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte politicile şi direcţiile strategice de dezvoltare,care nu sunt operaţionalizate în planurile manageriale anuale. Planul managerial respectă structura standard recomandată, dar are un număr foarte mare de obiective specifice care se concretizează în şi mai multe activităţi, ceea ce face ca realizarea lor să fie foarte greu de monitorizat şi de realizat în acelaşi timp. Activitatea clubului este în general fundamentată pe o bună comunicare în cadrul comisiilor de lucru şi în cadrul cercurilor. Raportat la obiectivele strategice pe care şi le propune conducerea unităţii, au fost realizate câteva proceduri care nu sunt eficiente, nu sunt aprobate în CA şi nu au fost aduse la cunoştinţa personalului şi a elevilor care trebuie să le aplice. Comisiile de lucru organizate în unitate (nu au fost numite prin decizii ale directorul clubului), funcţionează fără a fi bine coordonate şi monitorizate în activitate. Deciziile date de către directorul clubului nu respectă structura cadru, sunt scrise de mână într-un caiet fără a putea fi comunicate celor pentru care sunt emise. Există o tematică anuală a Consiliul de administraţie şi a Consiliului profesoral, dar, din analiza registrelor cu procese-verbale, nu sunt consemnate toate temele planificate. Proiectul bugetului instituţiei este realizat şi transmis Palatului Copiilor Cluj care gestionează cheltuielile de personal, cu utilităţi şi cu procurarea de materiale consumabile sau dotarea cu obiecte de inventar a cercurilor. Spaţiile în care se desfăşoară activităţile cercurilor oferă condiţii de microclimat corespunzătoare, sunt dotate adecvat şi se constituie ca adevărate expoziţii cu produsele realizate de către copii şi premiile şi distincţiile obţinute la concursuri şi festivaluri. Referitor la resursele educaţionale pe care le deţine clubul pentru realizarea curriculumului propus, sunt necesare, în continuare, eforturi din partea tuturor factorilor implicaţi. Sunt puţine mijloace moderne de învăţământ şi dotări în echipamente. Conducerea clubului a realizat Regulamentul intern, dar acesta nu cuprinde prevederi specifice elevilor şi nici precizări cu privire la modul de organizare a activităţilor în cadrul cercurilor. Conducerea şi colectivul de cadre didactice sunt preocupate pentru asigurarea




unui climat de siguranţă/ colaborare şi pentru atragerea unui număr mare de elevi la cercuri. În acest sens fiecare, cadru didactic conducător de cerc oferă copiilor şi alte activităţi alternative menite să sporească interesul şi participarea.

Modul de aplicare a curriculumului naţional , dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar Calificativul acordat: BINE

Sursele de informare consultate: curriculum-ul unităţii raportat la curriculum-ul naţional şi local; planul managerial al unităţii; planificările şi proiectele pentru fiecare disciplină; dosarele catedrelor şi comisiilor metodice;

Curriculum-ul Clubului Copiilor respectă planurile cadru în vigoare. Stabilirea curriculum-ului local este realizată, luând în considerare resursele umane şi materiale asociate cu nevoile comunităţii locale. Oferta de opţionale este anunţată părinţilor la şedinţele stabilite de conducerea unităţii. Fiecare disciplină opţională se desfăşoară pe baza unei programe întocmite de profesorul propunător şi avizată de inspectorul şcolar de specialitate. Planificările respectă metodologia în vigoare, sunt organizate unităţi de învăţare funcţionale. Curriculum-ul local ţine cont de particularităţile de vârstă şi de experienţa anterioară a copiilor, fiind împletit cu mai multe proiecte educative la nivel local, judeţean, interjudeţean şi naţional. Schemele orare sunt realizate, astfel încât curriculum-ul este implementat eficient. Curriculum-ul se bazează pe resursele umane şi materiale ale unităţii cu consultarea reprezentanţilor părinţilor şi ai comunităţii locale. Elaborarea curriculum-ului ia în considerare experienţa anterioară a unităţii. Curriculum-ul ţine cont de particularităţile de vârstă şi de experienţa anterioară a elevilor. Urmăreşte asigurarea de şanse egale şi dezvoltarea elevilor. Schemele orare implementează curriculum-ul stabilit.


Din verificările făcute şi din activităţile asistate se constată că documentele de planificare şi proiectare didactică sunt, în general, bine întocmite, respectând normativele curriculare în vigoare, excepţie face cercul de gimnastică aerobică unde nu există conţinuturi separate pentru fete şi băieţi. Portofoliile cadrelor didactice cuprind programele cercurilor, majoritatea avizate de către I.Ș.J. Cluj, planificări anuale, semestriale precum şi proiectarea unităţilor de învăţare specifice fiecărui cerc de activităţi. Pe lângă conţinuturile de bază prevăzute în programele cercurilor există şi teme colaterale care devin activităţi alternative, ceea ce oferă o notă de atractivitate fiecărui cerc. În general există concordanţă între conţinuturile prevăzute în planificarea/ proiectarea didactică şi cele transmise elevilor la majoritatea cercurilor, excepţie face activitatea de la cercul de cultură şi civilizaţie franceză, unde nu se observă o corelare între elementele proiectării şi activitatea propriu-zisă. Clubul beneficiază de profesori calificaţi care stăpânesc bine conţinutul ştiinţific al activităţilor desfăurate, conţinut care, în general, este adaptat nivelului fiecărei grupe. Activităţile de învăţare sunt diferenţiate, pe niveluri de pregătire: începători, avansaţi sau individual şi orientate cu precădere spre aplicarea în practică a cunoştinţelor dobâdite, dar sunt şi cazuri în care structura lecţiilor nu a respectat în totalitate metodologia de specialitate (gimnastică aerobică). Activităţile asistate au avut produse finale realizate corect şi creativ care au constituit parte din portofoliul personal al elevilor, cât și materiale pentru expoziţii tematice sau pentru diverse concursuri la care vor participa. Evaluarea activităţii elevilor se caracterizează prin utilizarea metodelor clasice sau moderne, în raport cu obiectivul evaluării, folosindu-se răspunsul oral, demonstraţia practică, proiectul sau portofoliul. Progresul înregistrat de elevi la




sfărşitul unei activităţi didactice este evidenţiat prin însuşirea unor noi deprinderi şi cunoştinţe. Se constată preocuparea deosebită a cadrelor didactice şi sprijinul constant acordat elevilor, privind formarea priceperilor, deprinderilor sau competenţelor specifice fiecărui cerc de activităţi, fapt evidenţiat de numeroasele competiţii, concursuri, spectacole, expoziţii sau manifestări la care elevii au participat. Mijloacele didactice utilizate sunt integrate eficient în demersul didactic. Se constată o insuficientă dotare a clubului cu material didactic care să genereze actvităţi interactive şi atractive. Atitudinea elevilor faţă de club, faţă de profesori şi faţă de activităţile propuse este una favorabilă desfăşurării unui act educaţional eficient. Sălile de clasă sunt reamenajate, igenizate şi personalizate cu materiale lucrate în mare parte de elevi. Interpretarea răspunsurilor la chestionar Din totalul de 13 de cadre didactice au răspuns chestionarului 10 1, 2, 3. La întrebările. privind existenţa contractului individual de muncă, a fişei postului şi a îndatoririlor cuprinse în aceasta, care derivă din sarcini conexe procesului de învăţământ, toţi cei 10 profesori au răspuns afirmativ. 4. 9 profesori afirmă că au contribuţii la planul de dezvoltare al şcolii; unul singur afirmă că nu are. Ȋntre contribuţiile menţionate sunt: prin deciziile luate în calitate de membru în CP, CA sau CEAC. 5. 8 profesori afirmă că îşi aduc contribuţia la deciziile care se iau în şcoală, iar 2 profesori afirmă că nu au astfel de contribuţii. Printre comentariile / propunerile privind modul de luare al deciziilor se regăsesc: discuţii şi dezbateri în CP sau CA. 6. Privitor la existenţa metodelor şi criteriilor clare de evaluare a activităţii personalului didactic toţi cei 10 profesori afirmă că există astfel de metode şi criterii clare. 7. 5 profesori au propuneri/ observaţii, privind îmbunătăţirea activităţii educaţionale din şcoală, iar 5profesori nu au nicio observaţii şi nici propuneri. Printre propuneri/ observaţii se regăsesc: îmbunătăţirea bazei materiale. elaborarea unui curriculum care să satisfacă nevoile comunităţii locale; 8. Pintre criteriile pe baza cărora este evaluată eficienţa propriei activităţi didactice se află: rezultatele elevilor la concursuri; încadrarea în temă; cursurile de formare la care au participat. 9. Din răspunsurile profesorilor aflăm că resursele material necesare unui învăţământ interactiv sunt asigurate din fonduri proprii, prin confecţionare sau achiziţionare, din dotarea existentă în club și prin sponsorizări . 10. La întrebarea privind modalităţile de reglare a procesului didactic ca o consecinţă a evaluărilor, răspunsurile profesorilor sunt: prin adaptarea fişelor de lucru; prin folosirea unor metode moderne de prezentare a temelor; organizarea de activităţi practice; prin stimularea elevilor, în vederea participării la concursuri şi competiţii. 11. La întrebarea referitoare la metodele folosite de unitatea de învăţământ pentru evaluarea nevoilor şcolii şi a punctelor slabe ale procesului de învăţământ 2 profesori nu răspund, iar dintre răspunsurile celorlalţi amintim: teste de evaluare; stabilirea necesarului de materiale; chestionarele; 12. Propunerile, privind dezvoltarea şcolii: îmbunătăţirea bazei materiale a clubului; implicarea într-o mai mare măsură a părinţilor; mediatizarea activităţilor desfăşurate la club. 13. Toate cele 10 cadre didactice sunt mulţumite de modul în care le este apreciată munca din partea conducerii şcolii; 14. Toţi cei 10 profesori declară că aprecierile îi motivează în dezvoltarea profesională. 15. Toate cadrele didactice afirmă că le place să lucreze în această şcoală. 16. Nu există comentarii personale.

Nivelul performanţelor realizate de elevi în

Elevii au cunoştinţele fundamentale din domeniile studiate.Un număr relativ mare de elevi elaborează proiecte la temele propuse de profesori.




învăţare, raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare) Calificativul acordat: BINE

Elevii întâmpină dificultăţi în utilizarea cunoştinţelor, în realizarea unor activități practice (şi datorită dotării). Progresul pe care îl fac elevii la majoritatea disciplinelor este deosebit. Elevii au rezultate relativ bune la concursurile la care participă.


La nivelul Clubului Copiilor Dej există un regulament de ordine interioară, cu semnăturile de luare la cunoştinţă din partea angajaţilor, care cuprinde reglementări pentru personalul didactic şi nedidactic menite să asigure ordinea, funţionarea şi buna desfăşurare a activităţilor, precum şi utilizarea în parametrii optimi ai bazei didactico-materiale. Acest regulament intern nu face însă nicio referire la responsabilităţile sau codul de conduită pe care elevii ar trebui să-l aibă pe perioada în care aceştia participă la diferite cercuri de activităţi. Avînd în vedere specificul activităţilor desfăşurate în cadrul clubului, cazurile de manifestare a violenţei sunt extrem de rare, dar, cu toate acestea, având mai mult rol preventiv, clubul are elaborat un plan operaţional de combatere a violenţei în mediul şcolar, dar care nu este adaptat nevoilor şi specificului clubului. În Clubul Copiilor Dej există 77 de grupe de lucru constituite din 12-15 elevi, însumând un număr de 1155 de elevi care frecventează mai multe cercuri de activităţi. Elevii provin din toate mediile: urban şi rural, rromi, maghiari şi români, de la Şcoala Specială Dej, din familii dezorganizate, din familii cu părinţi plecaţi în străinătate, dar cu toată această diversitate, atmosfera în care se desfăşoară activităţile este una favorabilă şi care contribuie semnificativ la dobândirea încrederii elevilor în ei înşişi, precum şi în personalul didactic. Pentru a veni în sprijinul nevoilor elevilor, anumite grupe îşi desfăşoară activitatea în alte spaţii decât ale clubului, spaţii care au o dotare mult mai bună: la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Dej, la Şcoala Gimnazială ,,Avram Iancu’’ Dej, la Şcoala Gimnazială Căşei, la Colegiul Naţional ,,Andrei Mureşanu’’ Dej, la Liceul Tehnologic ,,Someş’’ Dej , la Şcoala Gimnazială ,,Mihai Eminescu’’, Dej. Pe cât posibil, cercurile sunt organizate pe categorii de începători şi avansaţi, nu există grupe de performanţă. Se constată o dinamică ridicată, privind mişcarea elevilor, datorită faptului că Regulamentul de funcţionare al Palatelor şi Cluburilor permite înscrierea şi retragerea de la cercurile de activităţi pe parcursul întregului an şcolar. La nivelul cercurilor de activităţi fiecare elev are un portofoliu personal, mai mult sau mai puţin relevant, în ceea ce priveşte evoluţia şi dezvoltarea personală . Aria ofertei educaţionale este limitată la numărul de posturi didactice existente pentru club, precum şi la specializările şi competenţele pe care cadrele didactice le au.Venind în sprijinul şi în întâmpinarea nevoilor educaţionale ale elevilor, clubul propune activităţi alternative ale cercurilor, ceea ce înseamnă o notă de atractivitate în plus pentru elevi. În ceea ce priveşte consilierea şi dezvoltarea personală a elevilor, acest lucru se realizează prin efortul susţinut al cadrelor didactice care îi îndrumă pe elevi înspre diferite cercuri de activităţi, menite să pună în evidenţă şi să dezvolte cât mai mult aptitudinile şi competenţele fiecărui elev. Participarea la numeroase concursuri, competiţii, expoziţii, excursii sau manifestări desfăşurate, fie la nivel local, printr-o bună colaborare cu reprezentanţii comunităţii locale sau la nivel regional ori naţional, contribuie semnificativ, atât la dezvoltarea spiritului competiţional, dar şi a celui civic, social. Din păcate, aceste participări sunt tot mai puţine, datorate unor lipsuri materiale şi financiare care tind să devină acute în sistemul de învăţămînt.


Relaţiile unităţii cu părinţii A fost evaluat şi măsurat modul în care unitatea încurajează părinţii să se implice în educaţia copiilor şi modul în care se utilizează contribuţiile părinţilor. De asemenea, s-a insistat şi pe modul în care se realizează schimbul de informaţii între părinţi şi unitate. S-a apreciat şi în ce măsură răspund părinţii




cerinţelor unităţii şcolare. Sursele de informare consultate

Discuţii cu directorul şi cu alte persoane implicate în relaţia cu părinţii. Discuţii cu părinţii. Documentele unităţii şcolare care se referă la relaţiile cu părinţii. Materialele informative trimise de unitate părinţilor.

Comunicarea unităţii cu părinţi se face în mod direct, prin intermediul profesorilor de la cercurile la care participă copiii. Părinţii cunosc numele profesorului şi denumirea cercurilor la care participă copiii lor şi urmăresc în permanenţă evoluţia şi participarea copiilor la activităţile desfăşurate în unitate. Atitudinea profesorilor de la cercuri este apreciată ca foarte bună de către părinţi. Majoritatea părinţilor sunt mulţumiţi de resursele puse la dispoziţie, dar consideră ca o mai bună dotare cu mijloace tehnice ar fi foarte binevenită. Activităţile artistice şi concursurile educative sunt apreciate foarte bine de către părinţi şi copii. Relaţiile unităţii şcolare cu comunitatea locală Unitatea şcolară fiind parte a comunităţii, relaţia cu comunitatea locală este considerată a fi foarte importantă. Surse de informare consultate

Planul managerial; Discuţii cu conducerea unităţii şi reprezentanţii comunităţii locale din

cadrul primăriei(primar şi viceprimar). În urma analizării documentelor şcolare şi a parteneriatelor realizate de unitatea şcolară s-a constatat că activitatea şcolii este ancorată în realităţile locale, existând un permanent contact cu autorităţile sale. Pe parcursul anului şcolar 2013 – 2014 Clubul Copiilor Dej a fost implicat în diverse acţiuni în colaborare cu autorităţile locale, fie în calitate de promotori ai acţiunilor, fie ca parteneri. Majoritatea acestor activităţi au vizat spectacole, expoziţii, concursuri şi aspecte ecologice de voluntariat.


Majoritatea elevilor sunt interesaţi de activităţile organizate. Elevii realizează proiecte individual sau în grup la majoritatea disciplinelor. Elevii participă activ la cursuri, sunt interesaţi să progreseze . Elevii se comportă civilizat şi respectă normele impuse de regulamentul intern.

CLUBUL COPIILOR HUEDIN( 31 MARTIE- 4 APRILIE 2014)




Echipa managerială a unităţii de învăţământ stabileşte politicile de dezvoltare în acord cu strategiile educaţionale generale, selectează cele mai potrivite metode de aplicare a acestora şi defineşte clar modalităţile de aplicare. Clubul Copiilor Huedin vizează dezvoltarea globală şi armonioasă a copilului, potrivit aptitudinilor şi înclinaţiilor fiecăruia. Documentele manageriale ale comisiilor metodice nu sunt în corelare cu planul managerial al unităţii de învăţământ. Există decizii corect întocmite, dar există şi decizii care nu trebuie întocmite, deoarece nu sunt în atribuţiile unităţii de învăţământ. În procesul educativ al Clubului Copiilor Huedin, metodologia didactică se axează pe metode interactive, activitate pe grupe/ ateliere, predarea/ învăţarea în echipă. Personalul şcolii este implicat în stabilirea politicilor şi a planurilor de dezvoltare ale instituţiei prin dezbateri în consiliile profesorale şi participarea la studiul realizat annual cu privire la nevoile de dezvoltare ale unităţii de învăţământ. Profesorii sunt implicaţi în acest process prin completarea de chestionare pe baza cărora se realizează analiza SWOT care stă la baza revizuirii




periodice a PDI. Echipa implicată în stabilirea politicilor de dezvoltare a şcolii este compusă din toţi membrii Consiliului de Administraţie, care se întrunesc în şedinţe lunare. În stabilirea politicilor de dezvoltare se ţine cont şi de evaluarea calităţii şcolii de către părinţi, prin intermediul chestionarelor completate de către aceştia la finalul fiecărui semestru. Răspunsurile la chestionare sunt sintetizate şi analizate în cadrul Consiliul Profesoral. Personalul încadrat este personal calificat pentru fiecare post. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ utilizează eficient resursele financiare pentru menţinerea şi dezvoltarea resurselor materiale şi umane. Deciziile consiliului de administraţie sunt în acord cu obiectivele strategice ale unităţii de învăţământ şi cu legislaţia general şi specific, în vigoare. Directorul se interesează permanent de trasarea şi menţinerea unei direcţii bune de dezvoltare, cooperează în mod eficient cu consiliul de administraţie şi cu personalul didactic, acceptând un dialog constructiv. Echipa managerială a instituţiei de educaţie monitorizează accesul la formarea continuă a resurselor umane, este interesată permanent de formarea continuă a profesorilor, încurajează folosirea unor metode adecvate şi iniţiativele ce vizeză ajustarea curriculumului. Conducerea unităţii de învăţământ monitorizează soluţionarea punctelor slabe identificate şi menţionate de către comisia de asigurare şi evaluare a calităţii în raportul specific, raportându-se la standardele naţionale de acreditare. Echipa managerială a unităţii de învăţământ consultă în permanenţă comunitatea locală şi părinţii şi anticipează soluţii pentru a satisface în mare măsură aşteptările acestora. Resursele financiare, materiale şi umane sunt subordonate procesului de învăţare, asigurând accesul egal la educaţie de calitate şi încurajând performanţele elevilor. Responsabilii de catedră/comisii lucrează conform obiectivelor din PDI. Responsabilii comisiilor metodice au un stil de muncă eficient şi îşi conduc bine echipele. Unitatea de învăţământ respectă legislaţia şi regulamentele privind curriculumul, evaluarea, utilizarearea surselor financiare şi drepturile copiilor şi protecţia acestora. Unitatea de învăţământ are proceduri de monitorizare şi evaluare a modului în care sunt respectate cerinţele legale, în special cele care privesc protecţia muncii, PSI, securitatea şi sănătatea în muncă. Unitatea se asigură că personalul şi elevii cunosc și respect aceste legi şi regulamente.


Clubul Copiilor Huedin funcţionează în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor, care oferă activitate extraşcolară, regulament aprobat prin O.M.E.C.T.S. 5.567/2011. În conformitate cu articolul 11 din susnumitul act normativ „activitatea fiecărui cerc se desfăşoară pe baza unei planificări calendaristice, aprobate de către directorul palatului/ clubului copiilor” În baza articolului de mai sus Clubul Copiilor Huedin în lipsa unui curriculum naţional unic funcţionează din 1990, în baza unui curriculum specific propriu, care pe lângă directorul unităţii de învăţământ este verificat şi avizat şi de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, în speţă inspectorii şcolari responsabili cu disciplina/aria curriculară în care se poate încadra fiecare cerc în parte. Acest curriculum este realizat, în general, răspunzând nevoilor elevilor şi copiilor din oraşul Huedin şi a şcolilor din mediului rural, adiacente oraşului, evident în strânsă legătură cu posibilităţile materiale şi resursele umane de care clubul dispune în momentul de faţă. Oferta educaţională, prin curriculum-ul oferit de către Clubul Copiilor Huedin are ca obiectiv general, pe lângă organizarea eficientă şi plăcută a timpului liber al copiilor din zona vizată, şi formarea de priceperi şi deprinderi specifice educaţiei talentelor, în vederea atingerii unor standarde de performanţă, materializate prin rezultate la diferite concursuri locale, judeţene, naţionale şi chiar internaţionale. Iată câteva obiective specifice activităţii Clubului Copiilor Huedin remarcate în documentele de proiectare managerială:




- revizuirea strategiei pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative; - actualizarea punctului de informare pentru toţi partenerii educaţionali; - mediatizarea proiectelor unităţii şi a impactului acestora asupra calităţii educaţiei; - adecvarea materialelor didactice, a auxiliarelor şi a mijloacelor de învăţământ la necesităţile reieşite din programe şi la exigenţele de calitate ale desfăşurării activităţilor educative nonformale; - monitorizarea periodică a utilizării şi gestionării corecte a documentelor şcolare, atât la nivelul serviciilor administrative, cât şi la nivelul cadrelor didactice; În anul şcolar 2013 – 2014, Clubul Copiilor Huedin oferă celor 685 de copii şi elevi doritori 7 cercuri, cu 64 de grupe. Cercurile au profil cultural, muzical-artistic, arte plastice, tehnico-aplicativ şi sportiv. Gradul de încărcare a clădirilor din dotarea clubului se apropie de 100%. Spaţiile utilizate sunt toate modernizate şi, cel puţin parţial echipate/ dotate cu mijloace de învăţământ moderne şi materiale didactice de ultimă generaţie. Sistemul cererii şi ofertei stă la baza alegerii şi funcţionării fiecărui cerc în parte. Întocmirea ofertei de programe este precedată an de an de un vast program de sondare a opiniei elevilor, părinţilor şi a celorlalţi factori educaţionali din comunitate. Programele celor 7 cercuri sunt întocmite cu respectarea normativelor curriculare (puţine la număr) existente, cuprind obiective de referinţă, competenţe, activităţi de învăţare, bibliografie etc. Ţinta fiecărui cerc este participarea cu succes la concursurile cuprinse în calendarele concursurilor educative de nivel local, judeţean, interjudeţean, naţional şi internaţional. Strategiile proiectate şi utilizate demonstrează pragmatism în gândire şi acţiune, au un vădit caracter practic. Produsele realizate de elevi sunt expuse la diferite expoziţii, la activităţi comune cu comunitatea, la concursuri etc. În consecinţă, Clubul Copiilor Huedin furnizează celor interesaţi un curriculum echilibrat, ce are la bază majoritatea necesităţilor descoperite în urma consultării factorilor educaţionali implicaţi direct sau indirect în proces, este elaborat în concordanţă cu vârsta elevilor şi cu atingerea standardelor educaţionale. Documentele de proiectare didactică, evaluare şi reglare (deşi nu există un model comun) sunt realizate de profesorii clubului corect, în concordanţă cu obiectivele fundamentale ale unităţii, fixate în documente manageriale aprobate de către forurile de conducere ale clubului.


Planificarea şi proiectarea curriculumului naţional este realizată conform cerinţelor documentelor normative, respectă programele şcolare în vigoare pentru toate disciplinele, fiind corespunzătoare unui curriculum centrat pe competenţe. Cadrele didactice au realizată proiectarea calendaristică şi pe unităţi de învăţare, pentru unităţile parcurse până la data inspecţiei. Obiectivele vizate a se realiza în cadrul activităţilor cercurilor sunt diferenţiate şi adecvate nivelului de dezvoltare al elevilor. Resursele educaţionale şi auxiliarele didactice sunt utilizate eficient, clubul punând la dispoziţia cadrelor didactice spaţii adecvate, cu dotarea materială corespunzătoare, specifică diferitelor cercuri. A fost observată activitatea la şapte cercuri din cadrul Clubului Copiilor Huedin: artă populară, calculatoare, electronică, machete/construcţii de maşini, educaţie pentru cetăţenie democratică, sculptură şi judo. Pregătirea de specialitate a cadrelor didactice şi experienţa în desfăşurarea activităţilor cercurilor conduc la obţinerea de către elevi a unor rezultate bune şi foarte bune. S-a putut observa în timpul inspecţiei o colaborare bună profesori- elevi, cadrele didactice s-au mobilizat pentru a oferi elevilor lecţii interesante şi antrenante, lucru sesizat şi de către elevi. Sunt utilizate metode şi mijloace moderne, de tip activ-participativ, care antrenează în activităţi întregul colectiv de elevi. Materialele auxiliare folosite sunt corelate cu conţinuturile şi obiectivele propuse. Utilizarea lor este concepută într-o succesiune care facilitează învăţarea. Toate aceste resurse sunt, în multe cazuri, eficient integrate în lecţie,




atât în ceea ce priveşte ritmul, cât şi echilibrul activităţilor. Profesorii încurajează participarea elevilor şi corectează pozitiv, în vederea stimulării progresului. Sarcinile de lucru sunt adecvate interesului şi nivelului de cunoştinţe ale elevilor, se lucrează diferenţiat dar se urmăresc aceleaşi obiective de învăţare. Se pune accent pe creativitatea elevilor şi se încurajează spiritul inovativ al acestora. Nivelul demonstrat de elevi este în concordanţă cu grupele de nivel valoric (începători, avansaţi, performanţă) din care fac parte. În cazul sarcinilor organizate şi desfăşurate pe grupe elevii demonstrează atenţie şi centrare pe sarcină. Din chestionarele aplicate rezultă că aprecierea, autoevaluarea propriei activităţi de către cadrele didactice se reduce la date cantitative şi mai puţin la utilizarea instrumentelor de evaluare formativă şi de încurajare a reflecţiei asupra demersului didactic.


Din punctul de vedere al surselor de informare consultate şi a asistenţelor efectuate la activităţile de cerc, se constată că activităţile cercurilor de profil, de la nivelul Clubului Copiilor Huedin, au un caracter preponderent aplicativ şi constituie un cadru de referinţă pentru exersarea, pe niveluri şi categorii, a unor competenţe, aptitudini şi abilităţi. În conformitate cu specificul instituţiei, ca furnizor de activitate educaţională extraşcolară, implementarea curriculumului decizional răspunde în mare măsură nevoilor de educaţie ale elevilor, pe componenta formării şi dezvoltării unor aptitudini şi abilităţi de viaţă, a dezvoltării în plan personal a elevilor. În absenţa unor standarde educaţionale naţionale,curriculare şi de evaluare, nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţarea şi exersarea de noi deprinderi şi abilităţi, în contexte nonformale, este cuantificat atât cantitativ, cât şi calitativ. Este importantă atât frecvenţa participării elevilor la competiţii, festivaluri, serbări etc., cât şi premiile şi evidenţierile elevilor şi a echipajelor, obţinute în clasamentele judeţene, naţionale şi internaţionale. Este apreciată preocuparea conducerii instituţiei pentru îmbunătăţirea bazei materiale a cercurilor şi pentru evidenţierea rezultatelor obţinute de elevi, la nivelul tuturor grupelor constituite: începători, avansaţi şi de performanţă. Nivelul performanţelor elevilor şi a rezultatelor obţinute în diferinte contexte, fac obiectul rapoartelor de analiză la nivelul instituţiei, reprezentând un indicator de reuşită cantitativ şi calitativ al serviciilor educaţionale livrate în comunitate şi, impicit, a modului în care personalul didactic îşi desfăşoară activitatea. Profesorii deţin experiza necesară, ca domeniu de competenţă vizat prin tematica cercului de profil, sunt preocupaţi de satisfacerea nevoilor beneficiarilor, adoptând o atitudine mobilizatoare şi motivantă, de încurajare a elevilor, atât în cadrul activităţilor, cât şi în competiţiile la care participă. Competenţele practic-aplicative dobândite de elevi, rezolvarea de probleme cu un anumit specific, exprimă progresul pe termen scurt şi mediu realizat de elevi, la nivelul fiecărui cerc. Elevii demonstrează un nivel mediu şi înalt al utilizării cunoştinţelor, deprinderilor şi aptitudinilor în situaţii de învăţare diverse. Reuşesc să realizeze conexiuni, formulează întrebări, identifică probleme sau situaţii-problemă contextuale pe care le analizează din perspective diferite şi le soluţionează aplicând cele învăţate. Demonstrează capacitate de analiză, sinteză şi esenţializare, dar şi deprinderi, talente şi abilităţi pe care le folosesc eficient ca resurse personale în procesului de învăţare/ dezvoltare personală. Elevii răspund bine la activităţile individuale, de grup şi frontale, propuse de către cadrele didactice, la sarcinile de lucru din cadrul activităţilor practice, ei pot ordona şi prelucra informaţii, pot investiga, cerceta şi elabora proiecte.

Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în

În Clubul Copiilor Huedin se depun eforturi în vederea realizării unui climat educogen optim: sălile în care se desfăşoară activităţile sunt dotate corespunzător, elevii fiind mulţumiţi de baza materială a clubului. În cadrul Clubului Copiilor Huedin există un regulament de ordine interioară, care vizează adoptarea de către cadrele didactice din unitate şi de către elevii




învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse Calificativul acordat: BINE

care frecventează cercurile acestui club, a unui comportament civilizat în toate împrejurările, pentru asigurarea unui climat de securitate şi siguranţă în unitatea de învăţământ. Curriculumul cuprinde elemente care sprijină dezvoltarea personală a elevilor şi care reflectă în mare măsură nevoile, interesele şi dorinţele elevilor, părinţilor şi comunităţii. Sunt respectate prevederilor programei în ceea ce priveşte proiectarea activităţilor în funcţie de vârsta şi nivelul de dezvoltare al elevilor. În planificarea activităţilor desfăşurate în cadrul cercurilor sunt cuprinse acţiuni care urmăresc dezvoltarea personală a elevilor. În cadrul cercurilor se desfăşoară activităţi educative, care vizează, atât formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a grupului, cunoaşterea şi respectarea normelor şi a valorilor grupului şi ale societăţii democratice, formarea şi dezvoltarea capacităţii de identificare şi soluţionare a nevoilor grupului, cât şi formarea atitudinii responsabile şi stimularea iniţiativelor personale ale elevilor, formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere a elevilor, a capacităţii de valorizare a potenţialului propriu. Relaţiile dintre elevi, profesori, conducerea clubului şi personalul unităţii sunt apreciate ca fiind bune şi foarte bune. Nu exită un consiliu al elevilor în cadrul Clubului Copiilor Huedin, elevii exprimându-şi opţiunea de a se constitui într-un consiliu consultativ al clubului, în vederea realizării coeziunii la nivelul cercurilor, a favorizării intercunoaşterii între egali.


1. În vederea întocmirii prezentului raport, au fost utilizate următoarele surse: - Planul managerial al Clubului Copiilor Huedin; - Curriculum-ul la decizia şcolii; - Informaţii furnizate de reprezentanţii părinţilor; - Chestionarele aplicate părinţilor; -Discuţii cu reprezentanţii primarului (dl. Traica Nicolae), ai Consiliului Local (dl. Topai Ioan) şi ai părinţilor (d-na Bodea Livia şi dl. Ghiţia Gabriel) în Consiliul de administraţie al Clubului Copiilor Huedin; Au fost urmărite următoarele aspecte: modul în care clubul încurajează părinţii să se implice în educarea elevilor; modul în care clubul utilizează contribuţiile părinţilor; modalitatea de comunicare între club şi părinţi; modalitatea de comunicare dintre club şi autoritatea publică locală; cum a sprijinit autoritatea publică locală dezvoltarea clubului; modalitatea de deschidere a clubului către comunitate. Cu finanţare de la Ministerul Educaţiei Naţionale, dar şi cu sprijinul financiar al Primariei şi Consiliului Local Huedin, la Clubul Copiilor Huedin au fost organizate activităţi extraşcolare precum: Concursul Internaţional de Meşteşuguri Tradiţionale Mâini de Aur, Concursul Naţional de Fotografie Stop violenţei asupra copiilor, Concursul Regional Pe un picior de plai, Concursul Regional de desene pe calculator Primăvara virtuală, Concursul Regional Podoabe între tradiţie şi modernism, Festivalul de colinde Noi umblăm să împlinim, Festivalul Interjudeţean Portul Popular-istorie şi autenticitate, Concursul Interjudeţean de judo. În opinia reprezentanţilor autorităţii publice locale şi a părinţilor, aceste activităţi reprezintă o deschidere a comunităţii din Huedin spre comunitatea regională, naţională sau internaţională, o modalitate eficientă de a promova valorile locale ale zonei Huedinului în ţară şi în străinătate. 2. Din discuţiile purtate cu reprezentanţii autorităţii publice locale, din analiza documentelor manageriale, rezultă că unitatea de învăţământ are o relaţie de colaborare bună cu autoritatea publică locală. Printre obiectivele cuprinse în planul managerial al şcolii s-au regăsit: iniţierea şi menţinerea de relaţii de bună colaborare cu părinţii sau cu autoritatea publică locală pentru dezvoltarea de proiecte comune. Atât reprezentanţii autorităţii publice locale, cât şi cei ai părinţilor au menţionat că au o foarte bună colaborare cu conducerea clubului, cu toate cadrele didactice conducătoare de grupe, că instituţia are o foarte bună deschidere spre comunitate. Apreciază foarte mult organizarea activităţilor extracurriculare care se organizează la nivelul clubului sau la nivelul oraşului.




Totodată, domniile lor au menţionat că există multă disponibilitate şi dinspre autoritatea publică locală pentru realizarea unor activităţi extraşcolare eficiente pentru elevii talentaţi din Huedin. În acest sens, în anul şcolar precedent au fost alocate, de la bugetul local, fonduri pentru organizarea în cele mai bune condiţii a concursurilor şi festivalurilor găzduite de oraşul Huedin. 3. Clubul Copiilor Huedin oferă o bună comunicare şi colaborare cu părinţii, susţinută prin implicarea acestora în managementul unităţii şcolare. Formele de comunicare cu părinţii sunt cele tradiţionale: şedinţe organizate la nivelul grupelor, una în fiecare lună, consultaţii individuale cu părinţii, atunci când situaţia concretă o impune, vizite la domiciliul elevilor. 4. În majoritatea cazurilor, clubul consultă părinţii în dezvoltarea şi gestionarea fondurilor materiale şi financiare alocate. În mare măsură, părinţii apreciază strădania conducerii unităţii şcolare privind îmbunătăţirea bazei didactico-materiale precum şi interesul legat de consultarea acestora în luarea deciziilor importante care vizează educaţia elevilor. 5. Din discuţiile formale şi informale purtate cu părinţii, precum şi din analiza chestionarelor administrate la întâlnirea cu aceştia, rezultă că sunt mulţumiţi de activitatea tuturor cadrelor didactice şi de educaţia oferită elevilor şi de abilităţile pe care aceştia le învaţă în club. Cadrele didactice au o atitudine corectă, încurajatoare şi stimulativă faţă de elevi. Părinţii apreciază în mare măsură modul în care clubul organizează activităţile şi pe cele extraşcolare, precum şi modalitatea prin care unele cadre didactice se implică în formarea şi dezvoltarea intelectuală şi psiho-emoţională a elevilor.


Activităţile extraşcolare desfăşurate la Clubul Copiilor Huedin pun în valoare aptitudinile elevilor şi permit exprimarea liberă a personalităţii şi creativităţii lor, iar interesul manifestat de elevi este foarte mare, după cum reiese şi din răspunsurile acestora la chestionar. În cadrul Clubului Copiilor Huedin se asigură un climat, o atmosferă de încredere, sprijin şi siguranţă, iar elevii se poartă cu respect faţă de colegi şi profesori. Elevii vin cu plăcere la activităţi, uneori ei frecventează două sau trei cercuri, confirmând faptul că această instituţie de învăţământ răspunde unei mari nevoi în comunitatea locală. Elevii sunt mulţumiţi de baza materială a Clubului Copiilor Huedin, de relaţia cu profesorii şi au criterii proprii de alegere a cercurilor pe care le frecventează. Există preocupări bine conturate din partea unităţii de învăţământ pentru a pregăti elevii pentru viaţă şi pentru încadrarea eficientă în societate, pentru cultivarea valorilor morale şi sociale. Evaluarea este de tip sumativ, realizându-se prin participarea cu succes la spectacole, expoziţii, concursuri şi festivaluri.

PALATUL COPIILOR CLUJ (31 MARTIE- 4 APRILIE 2014) Aria tematică/Domeniul şi calificativul acordat



Echipa managerială a unității de învățământ stabilește politicile de dezvoltare în acord cu strategiile educaționale generale, selectează cele mai potrivite metode de aplicare a acestora și definește clar modalitățile de aplicare. Palatul Copiilor Cluj vizează dezvoltarea globală și armonioasă a copilului, potrivit aptitudinilor și înclinațiilor fiecăruia.În procesul educativ al Palatului Copiilor Cluj, metodologia didactică se axează pe metode interactive, gândire critică, teoria inteligenţelor multiple, activitate pe grupe/ateliere, predarea/învăţarea în echipă. Personalul instituției este implicat în stabilirea politicilor şi a planurilor de dezvoltare ale instituţiei, prin dezbateri în consiliile profesorale şi participarea la studiul realizat annual, cu privire la nevoile de dezvoltare ale unității. Profesorii sunt implicaţi în acest process prin completarea de chestionare pe baza cărora se realizează analiza SWOT care stă la baza revizuirii periodice a PDI. Echipa de conducere este implicată în stabilirea politicilor de dezvoltare ale instituției, este compusă din toţi membrii Consiliului de administraţie, care se




întrunesc în şedinţe lunare. În stabilirea politicilor de dezvoltare se ţine cont şi de evaluarea calităţii şcolii de către părinţi, prin intermediul chestionarelor completate de două ori pe an şcolar, la finalul fiecărui semestru. Răspunsurile la chestionare sunt sintetizate şi analizate în cadrul Consiliul Profesoral al Paltului Copiilor Cluj. Consiliul de administrație al unității de învățământ utilizează eficient resursele financiare pentru menținerea și dezvoltarea resurselor materiale și umane. Deciziile Consiliului de administrație sunt în acord cu obiectivele strategice ale unității de învățământ și cu legislația general și specific în vigoare. Directorul se interesează permanent de trasarea și menținerea unei direcții bune de dezvoltare, cooperează în mod eficient cu consiliul de administrație și cu personalul didactic, acceptând un dialog constructiv. Echipa managerial a instituției de educație monitorizează accesul la formarea continuă a resurselor umane, este interesată permanent de formarea continuă a profesorilor, încurajează folosirea unor metode adecvate și inițiativele ce vizeză ajustarea curriculum-ului. Managerii unității de învățământ monitorizează soluționarea punctelor slabe identificate și menționate de către comisia de asigurare și evaluare a calității în raportul specific, raportându-se la standardele naționale de acreditare. Echipa managerială supervizează starea clădirilor, a spațiilor de desfășurare a activităților și sprijină dotarea acestora, asigurându-se că toate acestea permit elevilor o învățare eficientă. Resursele financiare, materiale și umane sunt subordonate procesului de învățare, asigurând accesul egal la o educație de calitate și încurajând performanțele elevilor. Responsabilii de catedră/comisii metodice lucrează conform obiectivelor din PDI. Managerii de la toate nivelurile au un stil de muncă eficient și își conduc bine echipele. Unitatea de învățământ respectă legislația și regulamentele privind curriculumul, evaluarea, utilizarea resurselor financiare și drepturile copiilor și protecția acestora. Unitatea de învățământ are proceduri de monitorizare și evaluare a modului în care sunt respectate cerințele legale, în special cele care privesc protecție a muncii, PSI și securitatea și sănătatea în muncă. Școala se asigură că personalul și elevii cunosc aceste legi și regulamente; planul de evacuare este afișat.

Modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar Calificativul acordat: BINE

Palatul Copiilor Cluj Napoca, precum şi cluburile copiilor din Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla şi Huedin funcţionează în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor, care oferă activitate extraşcolară, regulament aprobat prin O.M.E.C.T.S. 5.567/ 2011. În conformitate cu articolul 11 din susnumitul act normativ activitatea fiecărui cerc se desfăşoară pe baza unei planificări calendaristice, aprobate de către directorul palatului/ clubului copiilor. În baza articolului de mai sus Palatul Copiilor Cluj, în lipsa unui curriculum naţional unic, funcţionează din 1990, în baza unui curriculum specific, propriu, care pe lângă directorul unităţii de învăţământ este verificat şi avizat şi de către inspectorii școlari ai Inspectoratului Școlar Județean Cluj, în fapt, inspectorii responsabili cu disciplina/ aria curriculară în care se poate încadra fiecare cerc în parte. Acest curriculum este realizat, în general, răspunzând nevoile elevilor şi copiilor din municipiul Cluj-Napoca şi şcolilor din mediului rural, adiacente municipiului, în strânsă legătură cu posibilităţile materiale şi resursele umane de care Palatul Copiilor Cluj dispune în momentul de faţă. Oferta educaţională, prin curriculum-ul oferit de către Palatul Copiilor Cluj are ca obiectiv general, pe lângă organizarea eficientă şi plăcută a timpului liber al copiilor din zona vizată, şi formarea de priceperi şi deprinderi specifice educaţiei talentelor, în vederea atingerii unor standarde de performanţă, materializate prin rezultate la diferite concursuri locale, judeţene, naţionale şi chiar internaţionale. Iată câteva obiective specifice activităţii Palatului Copiilor Cluj, fixate în documentele de proiectare managerială: - optimizarea procesului educaţional şi creşterea calităţii acestuia




-adaptarea strategiilor didactice la condiţiile existente şi la activităţile desfăşurate în cadrul fiecărui cerc, precum şi condiţiile specifice fiecărei discipline în parte - monitorizarea şi evaluarea activităţii didactice -iniţierea şi derularea unor programe şi acţiuni educative extraşcolare noi, efectuarea demersurilor pentru întroducerea acestora în programele şi calendarele M.E.N. etc. În anul şcolar 2013 – 2014 Palatul Copiilor Cluj oferă celor 5.085 de copii şi elevi doritori, 48 de cercuri, cu 387 de grupe. Marea parte a cercurilor au profil cultural, muzical-artistic, arte plastice, tehnico-aplicativ şi sportiv. Gradul de încărcare a celor 7 clădiri din dotarea palatului se apropie de 100%. Spaţiile utilizate sunt toate modernizate şi echipate / dotate cu mijloace de învăţământ moderne şi materiale didactice de ultimă generaţie. Fiecare cerc are o bibliotecă proprie, având în dotare cărţi de specialitate, CD-uri, casete etc. Sistemul cererii şi ofertei stă la baza alegerii şi funcţionării fiecărui cerc în parte. Întocmirea ofertei de programe este precedată an de an de un vast program de sondare a opiniei elevilor, părinţilor şi a celorlalţi factori educaţionali din comunitate. Programele celor 48 de cercuri sunt întocmite cu respectarea normativelor curriculare (puţine la număr) existente, cuprind obiective de referinţă, competenţe, activităţi de învăţare, bibliografie etc. Ţinta fiecărui cerc este participarea cu succes la concursurile cuprinse în calendarele concursurilor educative locale, judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale. Strategiile proiectate şi utilizate demonstrează pragmatism în gândire şi acţiune, au un vădit caracter practic. Produsele realizate de elevi sunt expuse la diferite expoziţii, la activităţi comune cu părinţii, la concursuri etc. În consecinţă, Palatul Copiilor Cluj furnizează celor interesaţi un curriculum echilibrat, ce are la bază necesităţile descoperite în urma consultării factorilor educaţionali implicaţi direct sau indirect în proces, este elaborat în concordanţă cu vârsta elevilor şi cu atingerea standardelor educaţionale pe care le demonstrează aceştia, precum şi cu asigurarea respectării principiului şanselor egale la educaţie. Documentele de proiectare didactică, evaluare şi reglare (deşi nu există un model comun) sunt realizate corect de profesorii care își desfășoară activitatea didactică la Palatul Copiilor Cluj, în multe cazuri estetic, în concordanţă cu obiectivele fundamentale ale unităţii, fixate în documente managerial, aprobate de către forurile de conducere, monitorizare și control.


Conform specificului activităţii instituţiei, există o ofertă educaţională foarte bogată şi diversă: 48 de cercuri cu profil cultural, muzical-artistic, arte plastice, tehnico-aplicative şi sportive. Baza materială este complexă şi diversificată, cu filiale şi în cartierul Mărăşti şi cu baze turistice şi sportive. Personalul didactic este calificat 100%, iar ponderea cadrelor cu grade didactice şi definitivat depăşeşte 80%. Curriculum-ul a fost adaptat în urma experienţei dobândite în anii anteriori, iar la nivelul fiecărui cerc proiectarea de curs opţional este aprobată în C.A.-ul instituției şi avizată de către Inspectoratul Școlar Județean Cluj; Se lucrează pe grupe mici de elevi, încadrarea pe nivel făcându-se în funcţie de nivelul de cunoştinţe/compentenţe al majorităţii, dar sunt şi situaţii unde există diferenţe de nivel pe care profesorul le cunoaşte, iar abordarea este diferenţiată de la caz la caz. Documentele de planificare şi proiectare didactică sunt, în general, bine întocmite, respectând normativele curriculare în vigoare, fiind adaptate creativ specificului comunităţii şcolare, contribuind astfel, în mare măsură, la dezvoltarea personală a elevilor. Portofoliile cadrelor didactice cuprind planificări anuale, semestriale, precum şi proiectarea unităţilor de învăţare specifice fiecărei discipline. Există şi situaţii în care documentele curriculare sunt incomplete ( nu există planificarea pe unităţi) sau proiectarea unităţilor de învăţare este făcută fără a cuprinde date şi termene exacte ( unii profesori la limbi moderne).




În conceperea planificării şi proiectării didactice s-a ţinut cont de nivelul de cunoştinţe al majorităţii membrilor grupei, dar sunt şi activităţi de evaluare care sunt adapatate individual nevoilor elevilor, prin muncă diferenţiată. Profesorii planifică, organizează, desfăşoară activităţi diferenţiate de învăţare în care valorifică eficient nivelul diferit de cunoaştere şi înţelegere la care se află elevii. Beneficiarii direcți, elevii, au potofolii personale în care păstrează fişele de lucru, testele, materialele de evaluare utilizate la cerc. Profesorii utilizează strategii didactice moderne care îmbină eficient o mare varietate de metode, forme de activitate (individuală, pe grupe, frontală), mijloace didactice centrate pe nevoile şi interesele specifice ale elevilor. Profesorii stăpânesc foarte bine conţinuturile disciplinei, au prestanţă în faţa elevilor iar discursul didactic este foarte bine structurat. Profesorii cunosc foarte bine elevii şi îi sprijină în dezvoltarea lor profesională. Colaborarea cu părinţii este foarte bună şi strategiile de dezvoltare ale copiilor sunt alese împreună cu aceştia. Aria bogată de tematici abordate la nivelul fiecărui cerc este în așa manieră direcționată, încât să stimuleze în mare măsura creativitatea elevilor, îndemânarea, spiritul de observație, dar și disciplina și rigoarea, specifice artelor vizuale, musicale și sportive. Evaluarea elevilor se face periodic prin concursuri, spectacole, expoziţii.Concursurile la care pot participa toţi elevii înscrişi la cercuri sunt încununarea activităţii de cerc şi prilej de evaluare şi autoevaluare. Există parteneriate cu unităţi de învăţământ, instituţii de cultură şi comunităţi locale.Palatul este un loc în care graniţa dintre bancă şi catedră nu există, iar notele sunt înlocuite cu diploma, aplauze și evidențieri. În procesul de predare- învățare, se dezvoltă elevilor abilităţi practice care au o deosebită valoare educaţională, contribuie la formarea trăsăturilor morale, la dezvoltarea spritului de observaţie, a atenţiei, a spiritului de iniţiativă. Modul în care arată sera şi parcul şcolar, unde îşi desfăşoară activitatea elevii înscrişi la anumite cercuri, reprezintă dovada interesului şi participării lor, dar şi un prilej de evaluare şi autoevaluare. Activitățile didactice se desfășoară într-o atmosferă plăcută, stimulativă pentru elevii, care participă activ și cu interes la actul instructiv-educativ. Cadrele didactice au o foarte bună pregătire de specialitate și psihopedagogică, respectă elevii, colaborează foarte bine cu ei, încurajând creativitatea și învățarea prin descoperire. Din chestionarele administrate eşantionului de profesori încadraţi la Palatul Copiilor Cluj, reiese că aceştia apreciază colaborarea deschisă cu conducerea unităţii, modul de luare a deciziilor prin consultarea acestora, precum şi modalităţile de asigurare a resurselor materiale necesare, prin responsabilizarea şi implicarea părinţilor.


Din punctul de vedere al surselor de informare consultate și a asistențelor efectuate la activitățile de cerc, se constată că oferta educațională a cercurilor de profil, de la nivelul Palatului Copiilor Cluj, este una caracterizată prin varietate și diversitate și reprezintă opțiunea viabilă pentru timpul liber al acestora. În egală măsură, activitățile de cerc au un caracter preponderent aplicativ și constituie un cadru de referință pentru exersarea, pe niveluri și categorii, a unor competențe, aptitudini și abilități, dobândite în context nonformal. În conformitate cu specificul instituției, ca furnizor de activitate educațională extrașcolară, Palatul Copiilor Cluj are o misiune și o viziune bine definite, răspunzând nevoilor de educație ale elevilor, pe componenta formării și dezvoltării unor aptitudini și abilități de viață, a dezvoltării în plan personal a elevilor. În absența unor standarde educaționale naționale,curriculare și de evaluare, nivelul performanțelor realizate de elevi în învățarea și exersarea de noi deprinderi și abilități, în contexte nonformale, este cuantificat atât cantitativ, cât și calitativ. Este importantă atât frecvența participării elevilor la competiții,




festivaluri, serbări etc., cât și premiile și evidențierile elevilor și a echipajelor, obținute în clasamentele județene, naționale și internaționale. Este apreciată preocuparea permanentă a conducerii Palatului Copiilor Cluj pentru evidențierea și promovarea ofertei educaționale, în varianta curriculum-ului decizional, prin intermediul mass-mediei, a site-urilor de socializare, a mediilor virtuale, în general, dar și a rezultatelor obținute de elevi, la nivelul tuturor grupelor constituite: începători, avansați și de performanță. Rezulatele elevilor sunt de excepție și de referință, situând instituția printre primele instituții de profil din țară. Nivelul performanțelor elevilor și a rezultatelor obținute în diferinte contexte, fac obiectul rapoartele periodice și de analiză la nivelul instituției, reprezentând un indicator de reușită calitativ al serviciilor educaționale livrate în comunitate și, impicit, a modului în care personalul didactic își desfășoară activitatea. Profesorii dețin experiza necesară, ca domeniu de competență vizat prin tematica cercului de profil, sunt preocupați de satisfacerea nevoilor beneficiarilor, adoptând o atitudine mobilizatoare și motivantă, de încurajare a elevilor, atât în cadrul activităților, cât și în competițiile la care participă. Competenţele practic-aplicative dobândite de elevi, rezolvarea de probleme cu un anumit specific, exprimă progresul pe termen scurt și mediu realizat de elevi, la nivelul fiecărui cerc. Elevii demonstrează un nivel mediu și înalt al utilizării cunoştinţelor, deprinderilor şi aptitudinilor în situaţii de învăţare diverse, cu grad înalt de complexitate. Reuşesc să realizeze conexiuni interdisciplinare, formulează întrebări, identifică probleme sau situaţii-problemă contextuale pe care le analizează din perspective diferite şi le soluţionează aplicând eficient cele învăţate. Demonstrează capacitate de analiză, sinteză și esențializare, dar și deprinderi, talente şi abilităţi pe care le folosesc eficient ca resurse personale în procesului de învăţare/ dezvoltare personală. Elevii răspund bine la activităţile individuale, de grup şi frontale, propuse de către cadrele didactice, la sarcinile de lucru din n cadrul activităților practice, ei pot ordona şi prelucra informaţii, pot investiga, cerceta şi elabora proiecte.


În cadrul Palatului Copiilor Cluj se depun eforturi susţinute în vederea dezvoltării personale a elevilor şi creşterea motivaţiei pentru învăţare prin activităţile extraşcolare oferite. Unitatea de învăţământ are o identitate bine definită care vizează dezvoltarea globală şi armonioasă a elevilor, potrivit aptitudinilor şi înclinaţiilor fiecăruia. În cadrul Palatului Copiilor Cluj există un regulament de ordine interioară, unde sunt cuprinse relaţiile ce guvernează activitatea din unitate şi care vizează adoptarea de către cadrele didactice din unitate şi de către elevii care frecventează cercurile, a unui comportament civilizat în toate împrejurările, pentru asigurarea unui climat de securitate şi siguranţă în unitatea de învăţământ. Curriculumul cuprinde elemente care sprijină dezvoltarea personală a elevilor şi care reflectă nevoile, interesele şi dorinţele elevilor, părinţilor şi comunităţii. În planificarea activităţilor desfăşurate în cadrul cercurilor de la Palatului Copiilor Cluj sunt cuprinse o serie de acţiuni care urmăresc dezvoltarea individuală a elevilor, în acord cu orizontul de aşteptare, atât al elevilor, cât şi al comunităţii locale şi care contribuie la formarea elevilor în spiritul principiilor şi practicilor europene. Sunt respectate prevederile programei, în ceea ce priveşte proiectarea activităţilor în funcţie de vârsta şi nivelul de dezvoltare al elevilor. În cadrul cercurilor se desfăşoară activităţi educative care vizează, atât formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a grupului, cunoaşterea şi respectarea normelor şi a valorilor grupului şi ale societăţii democratice, formarea şi dezvoltarea capacităţii de identificare şi soluţionare a nevoilor




grupului, cât şi formarea atitudinii responsabile şi stimularea iniţiativelor personale ale elevilor, formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere a elevilor, a capacităţii de valorizare a potenţialului propriu. În urma centralizării datelor din chestionarele aplicate unui grup reprezentativ de elevi din unitatea de învăţământ, reiese faptul elevii sunt mulţumiţi de baza materială a Palatului Copiilor Cluj, iar climatul educogen este optim. Strategiile educaţionale facilitează un nivel înalt de implicare a elevilor în activităţile desfăşurate, ceea ce reprezintă o contribuţie pozitivă la dezvoltarea personală a acestora. Programul activităţilor extraşcolare este divers, cuprinzând o paletă largă de activităţi interesante şi utile pentru dezvoltarea personală a elevilor, aceste activităţi vizând, atât formarea de atitudini şi comportamente sănătoase, cât şi dezvoltarea de relaţii interpersonale de calitate. Comunicarea şi relațiile dintre elevi, profesori şi conducerea unității de învăţământ sunt apreciate ca fiind bune și foarte bune, în acest sens existând şi o procedură care vizează îmbunătăţirea sistemului de comunicare internă şi externă, care să permită o difuzare rapidă, fluentă, practică, precisă şi oportună a informaţiilor. Palatul Copiilor Cluj oferă elevilor posibilitatea de a se exprima prin artă, în diversele ei forme: muzică, pictură, dans, teatru, sport şi activităţi tehnico-aplicative, o parte din elevi fiind distinşi cu premii la concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale. Printre concursurile organizate de Palatul Copiilor Cluj, în anul şcolar 2013/ 2014, la care au participat foarte mulţi elevi, se numără şi: Festivalul Naţional Serbările Zăpezii, ediţia a XIII-a; Concursul Naţional de Karate pentru Copii Cupa Palatului Copiilor, ediţia a VII-a; Concursul Naţional de Dans Fantezie în paşi de dans, ediţia a III-a; Concursul Naţional de cultură şi civilizaţie Împreună într-o Europă Unită , ediţia a VII-a; Festivalul Naţional de Teatru pentru Liceeni Teatru Fest, ediţia a VIII-a; Festivalul Naţional de Aeromodele şi Zmee Festivalul Zmeelor, ediţia a XIX-a; Concursul Interjudețean de Informatică Calculatorul altfel, ediţia I; precum şi concursurile anuale organizate logistic de M.E.N. şi desfăşurate în tabăra Băişoara a Palatului Copiilor Cluj: Concursul Naţional de Educaţie pentru Cetăţenie Democratică; Concursul Naţional Europa de mâine; Concursul Naţional Creează-ţi mediul; Avocatul elevului. Nu există un consiliu al elevilor în cadrul Palatului Copiilor Cluj, elevii exprimându-şi opțiunea de a se constitui într-un consiliu consultativ, în vederea realizării coeziunii la nivelul cercurilor, a favorizării intercunoașterii între egali, implicarea elevilor în activitatea consiliului elevilor oferind o şansă de formare şi dezvoltare personală specifică. Experienţele câştigate prin munca în echipă, dezbateri de idei, căutarea consensului, comunicare, negociere, organizare de evenimente, managementul conflictelor, constituie oportunităţi deosebite de autocunoaştere şi formarea competenţelor, care devin resurse importante în planificarea şi dezvoltarea carierei lor viitoare.


În vederea întocmirii prezentului raport, au fost utilizate următoarele surse: Planul managerial al Palatului Copiilor Cluj; Curriculumul la decizia şcolii; informaţii furnizate de reprezentanţii părinţilor; chestionarele aplicate părinţilor; discuţii cu reprezentanții Consiliului Județean Cluj (dl. Constantin Corega) și ai părinților; Au fost urmărite următoarele aspecte: modul în care palatul încurajează părinţii să se implice în educarea elevilor; modul în care palatul utilizează contribuţiile părinţilor; modalitatea de comunicare între palat şi părinţi; modalitatea de comunicare dintre palat şi autoritatea publică locală; cum a sprijinit autoritatea publică locală dezvoltarea palatului; modalitatea de deschidere a palatului către comunitate; Cu finanțare de la Ministerul Educației Naționale, dar și cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Cluj și al Consiliului Local Cluj-Napoca la Palatul Copiilor au




fost organizate activităţi extraşcolare precum: Festivalul Național “Serbările Zăpezii”, Concursul Național de karate pentru copii “Cupa Palatului Copiilor” Concursul Național de dans “Fantezie în pași de dans”, Concursul Național de cultură și civilizație “Împreună într-o Europă unită” Festivalul Național de teatru pentru liceeni “Teatru Fest”, Festivalul Național de aeromodele si zmee “Festivalul Zmeelor”. La aceste activități au fost cooptate ca și parteneri și ONG-uri sau firme precum World Vision România, Selgros, Iulius Mall, Fundația Ecce Homo, acestea fiind împlicate în activitățile Palatului prin mijlocirea părinților, sau a reprezentantului Consiliului Județean în consiliul de administrație. În opinia reprezentanților autorității publice locale și a părinților, aceste activități reprezintă o modalitate eficientă de deschidere a palatului spre comunitatea regională, națională, sau internațională, o modalitate eficientă de a promova valorile locale ale județului Cluj în țară și în străinătate. 2.Din discuţiile purtate cu reprezentanţii autorităţii publice locale, din analiza documentelor manageriale, rezultă că unitatea de învăţământ are o relaţie de colaborare foarte bună cu autoritatea publică locală. Printre obiectivele cuprinse în planul managerial al instituției s-au regăsit: iniţierea şi menţinerea de relaţii de bună colaborare cu părinţii sau cu autoritatea publică locală pentru dezvoltarea de proiecte comune; Atât reprezentanții autorității publice locale, cât și cei ai părinților au menţionat că au o foarte bună colaborare cu conducerea palatului, cu toate cadrele didactice coordonatoare de grupe, că instituția are o foarte bună deschidere spre comunitate. Apreciază foarte mult organizarea activităților extracurriculare care se organizează la nivelul palatului, sau la nivelul orașului.. Totodată, domniile lor au menţionat că există multă disponibilitate şi dinspre autoritatea publică locală pentru realizarea unor activități extrașcolare eficiente pentru elevii talentați din Cluj-Napoca. În acest sens, în anul şcolar precedent au fost alocate, de la bugetul local fonduri pentru organizarea în cele mai bune condiții a concursurilor și festivalurilor organizate și găzduite de Palatul Copiilor . 3. Palatul Copiilor oferă o bună comunicare şi colaborare cu părinţii, susţinută prin implicarea acestora în managementul unităţii şcolare. Formele de comunicare cu părinţii sunt cele tradiţionale: şedinţe organizate la nivelul grupelor, una în fiecare lună, consultaţii individuale cu părinţii, atunci când situația concretă o impune. 4. În majoritatea cazurilor, palatul consultă părinţii în dezvoltarea şi gestionarea fondurilor materiale şi financiare alocate. În mare măsură, părinţii apreciază strădania conducerii unităţii şcolare privind îmbunătăţirea bazei didactico-materiale și apreciază interesul conducerii legat de consultarea acestora în luarea deciziilor importante care vizează educația elevilor. 5. Din discuţiile formale şi informale purtate cu părinţii, precum şi din analiza chestionarelor administrate la întâlnirea cu aceştia, rezultă că sunt mulţumiţi de activitatea tuturor cadrelor didactice şi de educaţia oferită elevilor și de abilitățile pe care aceștia le învață în palat, în completarea conținuturilor și a competențelor asimilate în cadrul activităților din trunchiul comun. Cadrele didactice au o atitudine corectă, încurajatoare şi stimulativă faţă de elevi; Părinţii apreciază în mare măsură modul în care palatul organizează activităţile extrașcolare, precum şi modalitatea prin care unele cadre didactice se implică în formarea şi dezvoltarea intelectuală şi psiho-emoţională a elevilor.


În urma studierii ofertei educaţionale a Palatului Copiilor Cluj, a verificării documentelor manageriale ale unităţii de învăţământ şi a comisiilor metodice, se constată că instituţia are un ethos propriu bine consolidat, clădit de-a lungul anilor pe buna pregătire de specialitate şi metodică a cadrelor didactice şi pe experienţele pozitive dezvoltate pe specificul activităţilor extraşcolare. Toţi elevii contribuie la păstrarea etosului, interesul lor faţă de întreaga ofertă a Palatului Copiilor Cluj este foarte mare. Activităţile extraşcolare desfăşurate la Palatul Copiilor Cluj pun în valoare aptitudinile elevilor şi permit exprimarea liberă a personalităţii şi creativităţii lor, iar interesul manifestat de elevi este foarte mare, după cum reiese şi din sondaje. Palatul Copiilor Cluj asigură un




climat, o atmosferă de încredere, sprijin şi siguranţă, iar elevii se poartă cu respect faţă de colegi şi profesori. Elevii vin cu plăcere la activităţi, uneori ei frecventează două sau trei cercuri, confirmând faptul că această instituţie de învăţământ răspunde unei mari nevoi în comunitate. Elevii sunt mulţumiţi de baza materială a Palatului Copiilor Cluj, de relaţia cu profesorii şi au criterii proprii de alegere a cercurilor pe care le frecventează. Există preocupări bine conturate din partea unităţii de învăţământ pentru a pregăti elevii pentru viaţă şi pentru încadrarea eficientă în societate, pentru cultivarea valorilor morale, sociale şi spirituale necesare secolului XXI. Evaluarea este de tip sumativ, realizându-se prin participarea cu succes la spectacole, expoziţii, concursuri, festivaluri zonale, naţionale şi internaţionale.

Clubul Copiilor TURDA (31.03.2014 – 04.04.2014) Aria tematică/Domeniul şi calificativul acordat



Resursele educaţionale necesare pentru implementarea curriculumului (avizat I.Ş.J. Cluj pentru fiecare cerc şi specialitate) sunt bune și foarte bune, dar utilizarea lor este uneori deficitară din cauza lipsei unor materiale şi dotări specifice. Discuţiile cu profesorii, cu membrii Consiliului de Administraţie evidenţiază faptul că aceştia doresc îmbunătăţirea bazei materiale, modernizarea acesteia cu aparatură specifică şi mijloace de învăţământ moderne care să permită un management al activităţilor de cerc, conform cerinţelor unui învăţământ de calitate. Execuţia bugetară pe anul 2014 evidenţiază creşteri de buget datorită măririi salariilor debutanţilor. Este remarcabilă preocuparea conducerii clubului pentru asigurarea unor condiţii de învăţare optime pentru elevi în toate spaţiile instituţiei. Personalul didactic este calificat în proporţie de 100%. Antrenarea acestuia în activităţi de perfecţionare şi formare continuă se realizează bine, fapt ce se reflectă în activitatea didactică. Climatul organizaţional instituţional antrenează membrii colectivului la realizarea concretă a acţiunilor propuse. Fiecare angajat al clubului are atribuite sarcini conexe proprii, care urmăresc antrenarea în realizarea obiectivelor propuse prin planuri. Acestea se menţionează explicit în fişa postului fiecărui angajat. Regulamentul intern al unităţii de învăţământ există şi este asumat prin semnăturile tuturor angajaţilor. Legislaţia în vigoare şi regulamentele sunt respectate, în ceea ce priveşte încadrarea unităţii de învăţământ: planul de şcolarizare propus/realizat; proiectul încadrării; statul de funcţii; contractele individuale de muncă; fişele postului pentru întreg personalul angajat. În dosarul pentru decizii al directorului unităţii de învăţământ există: decizia de numire a directorului eliberată de I.Ş.J. Cluj pentru anul şcolar 2013-2014, decizia pentru indemnizaţia directorului, decizii de încadrare şi salarizare a personalului didactic şi didactic auxiliar, decizii pentru numirea responsabililor comisiilor metodice, decizie de numire a responsabilului CEAC, decizie de numire a comisie pentru formarea continuă etc.

Modul de aplicare a curriculumului naţional , dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar

În Clubul copiilor Turda funcţionează 12 cercuri tehnico-ştiinţifice, cultural artistice şi sportive, organizate în două comisii metodice: tehnico-ştiinţifică (5 cercuri) şi cultural, artistică-sportivă (7 cercuri). Curriculum-ul la decizia şcolii oferit de clubul copiilor este în concordanţă cu cerinţele elevilor din localitate. Oferta curriculară a clubului, cu particularităţile specifice, este prezentată elevilor prin intermediul unor pliante de promovare. Din punct de vedere metodologic, cea mai mare parte a programelor pe cercuri respectă cerinţele, privind structura şi sunt avizate de către inspectorii de specialitate, excepţie programele de la cercurile de tenis de masă, pictură şi dans modern, care sunt concepute pe obiective şi nu pe competenţe, conform




Calificativul acordat: BINE cerinţelor actuale, iar la cercul de ceramică programa nu a fost prezentată la data verificării documentelor. Documentele de planificare/proiectare sunt realizate la cea mai mare parte a cercurilor. Planificările calendaristice sunt avizate/aprobate de către responsabilulul comisiei metodice şi director, dar proiectele unităţilor de învăţare nu sunt avizate şi aprobate, iar la unele cercuri nu sunt realizate (în cadrul cercurilor de karting şi ceramică). Deşi, cea mai mare parte a programelor pe cercuri sunt realizate pe competenţe, în proiectele unităţilor de învăţare apar la unele cercuri şi obiective de referinţă şi competenţe (electronică, machete construcţii de maşini) sau numai obiective de referinţă. Cele două structuri submanageriale (comisii metodice) ale unității au realizate planuri manageriale (în cazul comisiei tehnico-ştiinţifice- un plan de activităţii), responsabilităţi ale membrilor comisiilor, procese-verbale ale întâlnirilor, iar în cazul comisiei cultural-sportive şi artistică există şi un Raport al activităţilor desfăşurate. Dotările cu materiale şi echipamente sunt realizate la nivel minimal, la toate cercurile fiind necesară o mai bună dotare, pentru creşterea caracterului aplicativ al acestora. Faţă de activităţile desfăşurate în cadrul cercurilor la nivelul clubului există şi un Plan de activităţi educative, pe luni, cu activităţi educative desfăşurate cu prilejul unor sărbători, evenimente, competiţii. Activitatea educativă şi extraşcolară este organizată eficient, interdependenţele şi inter-relaţionările sunt logice şi funcţionale. În cazul fiecărei comisii există decizie internă de numire, precum şi proceduri particularizate proiectelor şi programelor desfăşurate în clubul copiilor. Clubul este implicat în activităţi şi competiţii educaţionale şi a obţinut numeroase premii la competiţii interne, la nivel judeţean şi naţional. Planul managerial al conducerii este realizat, dar nu este suficient de structurat și coerent. Din plan nu reies foarte clar priorităţile şi obiectivele, privind dezvoltarea clubului.



În cadrul activităţilor desfăşurate de elevi la cercuri se constată că există concordanţă între evaluarea făcută de cadrele didactice conducătoare de cercuri şi evaluarea prin competiţiile judeţene, naţionale şi internaţionale . Rezultatele obţinute, atât la grupele de începători, avansaţi, cât şi la cele de performanţă demonstrează că un număr mare de elevi, din fiecare categorie, atinge nivelul de performanţă vizat prin obiectivele pe care fiecare cerc şi le propune. Toate specialităţile cercurilor sunt foarte apreciate de către elevi. Marea majoritate a elevilor se exprimă corespunzător, folosesc adecvat termenii de specialitate învăţaţi şi formulează corect răspunsurile pe care profesorii le solicită. Pe parcursul desfăşurării activităţilor s-a constatat că elevii participă activ la realizarea activităţilor propuse. În cadrul activităţilor desfăşurate, elevii demonstrează că au deprinderi de a opera cu termeni şi noţiuni specifice cercului, rezolvă sarcinile de lucru şi se dovedesc deosebit de creativi. Observând activitatea la diverse cercuri, dar mai ales strategia propusă de cadrele didactice asistate, se constată că abordarea diferenţiată a elevilor, în funcţie de cerc şi aptitudinile pe care le au, este realizată la majoritatea activităţilor. Sarcinile de lucru sunt diferenţiate după nivelul de cunoştinţe şi aptitudinile manifestate de elevi. Progresul pe termen scurt realizat de către elevi se poate aprecia ca fiind corespunzător în majoritatea cazurilor. Ei folosesc eficient cunoştinţele achiziţionate în activităţile anterioare, reuşind să realizeze




activităţile propuse de profesor. În anul şcolar 2012-2013 la nivelul Clubului Copiilor Turda au fost obţinute la concursurile internaţionale, naţionale şi interjudeţene un număr de 77 de premii.


Documentele manageriale scot în evidență existența unei strategii de proiectare a unor activități care să stimuleze motivația elevilor înspre a se înscrie și a rămâne la cercurile propuse de școală și de a încuraja dezvoltarea personală a elevilor cursanți. Se disting cele două obiective: 1.atragerea elevilor către activitățile clubului și 2.fidelizarea lor. Stabilirea strategiilor se face în funcție de particularitățile de vârstă și de interesele copiilor. Creșterea motivației elevilor se face prin:

- prezentarea activităților desfășurate în cadrul cercurilor la școlile din oraș;

- prezentarea activităților prin intermediul paginii de facebook; - prezentarea activităților și a rezultatelor prin intermediul site-ului

clubului; - participarea la activități de parteneriat cu școlile și grădinițele din

oraș; - participarea la concursuri locale, județene, naționale, chiar

internaționale; - abordarea activităților, din punct de vedere al aplicabilității

practice; - organizarea de competiții la nivel de grupe și cerc; - prezentarea, în sălile de curs și în spații special amenajate, a

produselor rezultate din activitatea elevilor; - stimularea, prin înscrisuri de tip diplomă sau certificări, a unui

nivel superior de competență, oferite de profesori fiecărui elev, funcție de evoluția sa;

- încurajarea colaborării, în cadrul cercului, cu elevi mai experimentați;

- invitarea periodică a unor specialiști activi în domeniile în care elevii se pregătesc.

Se recomandă o strategie coordonată în scopul promovării în școli a activităților de cerc, în așa fel încât toți elevii să aibă acces la informații despre natura și avantajele participării la oricare dintre cercurile propuse de club. Rezultatele concrete ale activităților să fie popularizate prin intermediul presei locale scrise și vorbite și în expozitii și standuri organizate în locuri vizibile în oraș. Legătura cu părinții elevilor și ai potențialilor cursanți să aibă o strategie aparte, în care atragerea părinților în activități să fie făcută cu regularitate, de motivarea acestora depinzând, în mare masură, și implicarea lor în promovarea activităților clubului, și realizarea acțiunilor de sponsorizare. Atragerea de fonduri pentru diversificarea și îmbunătățirea bazei materiale a clubului necesită mai multă implicare din partea întregului personal didactic în aceeași măsură. Asigurarea participării la stagii de formare continuă a tuturor profesorilor propunători de cercuri și realizarea de activități inter și transdisciplinare de către toți profesorii, la care se adaugă beneficiul efectuării de interasistențe. Încurajarea dezvoltării personale se realizează prin:

- activități complementare și de aprofundare a cunoștințelor dobândite în școli – realizarea de experimente, vizite, observare în




teren etc.; - predare/învățare diferențiată, permisă de numărul mic de elevi din

grupe – se realizează asistarea fiecărui elev în parte, funcție de aptitudini și personalitate;

- conținutul științific al activităților ține seama de noutățile în domeniu, în special la cercurile științifice sau de specificul local – la cercurile de ecoturism, pictură, modelaj;

- practicarea unei varietăți de forme de evaluare; - stimularea creativității și a inițiativei personale a elevilor.


Clubul încearcă să identifice cât mai real nevoile de educaţie ale comunităţii şi posibilităţile de satisfacere a acestora în cadrul normativ existent. Există preocupări pentru consolidarea legăturilor cu autoritatea locală, agenţi economici, instituţii de cultură, ONG-uri. Clubul are o relaţie foarte bună cu Primăria Municipiului Turda, care sprijină proiectele clubului, fiind un partener constant de la începutul existenţei clubului. Clubul are o colaborare foarte bună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi cu Casa Corpului Didactic. Colaborări importante s-au realizat cu: Biblioteca Teodor Murăşanu Turda, agenţi economici, Teatrul Municipal Turda, Casa de Cultură Turda. Numeroase activităţi de cerc se desfăşoară în cadrul unor instituţii de învăţământ ale municipiului, respectiv în şcoli şi în grădiniţe, muzeul de istorie, castrul roman, biblioteca municipală, casa de cultură; Pentru dezvoltarea inter-disciplinară a elevilor, aceştia sunt implicaţi în activităţi care duc la o mai bună cunoaştere a comunităţii locale de către elevi. Sprijinul Consiliului local şi al Primăriei în derularea unor proiecte la activităţile de cerc, în special la cercurile tehnice, Karting. Colaborarea cu unităţile de tip familial Turda; Colaborarea cu Directia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului; Colaborare cu Biblioteca Teodor Murăşanu – pentru cunoştinţe legate de trecutul comunităţii – istorie, cultură transilvană; Colaborare cu clubul TransKart – pentru sport; Colaborarea cu diferite ONG-uri; Colaborare cu Şcoala Gimnazială Teodor Murăşanu, Școala Gimnazială Ioan Opriş, Școala Gimnazială Horea Cloşca şi Crişan, Colegiul Naţional Mihai Viteazul Turda– pentru unele activităţi extraşcolare comune. Organizarea de spectacole la Teatrul Municipal Turda; Organizarea de spectacole în cadrul şcolilor şi grădiniţelor ; Utilizarea bazinului didactic de înot al Primăriei. În cadrul clubului funcţionează un cerc de Ecourism, care organizează acţiuni de ecologizare a zonei Parcului Tineretului din municipiu . Participă la concursurile organizate de şcolile din municipiu şi la cele propuse în Calendarul Activităţilor Educative Extraşcolare. De asemenea, clubul organizează în mod constant activităţi cu caracter ecologic. Diversificarea profilurilor de activitate este în concordanţă cu cerinţele şi nevoile comunităţii, cu piaţa viitoarelor locuri de muncă, dar şi pentru lărgirea orizonturilor elevilor, pentru dezvoltarea unor spirite dinamice, deschise la schimbare, la nou, cu reale disponibilităţi pentru creativitate.


Sursele de informare consultate: - statistici privind frecvenţa, comportamentul şi rezultatele elevilor; - participarea la concursuri şi rezultatele obţinute; - dicuţii cu elevii şi cadrele didactice; - observarea comportamentului elevilor în cadrul cercurilor; - aplicarea de chestionare;

- Documentele de proiectare a tuturor activitățile propuse elevilor sunt în concordanță cu normele specifice care urmăresc dezvoltarea abilităților și aptitudinilor cursanților.




-Obiectivele sunt clare. -Se urmarește atingerea obiecitvelor propuse prin alegerea metodelor potrivite de către profesori pe nivel de vârstă și grad de performanță. -Elevii apreciază, atât conduita cadrelor didactice, cât și dăruirea și gradul de implicare în actul predării. -Elevii se simt sprijiniți în demersul creativ, apreciază competența și profesionalismul îndrumătorilor în deslușirea tainelor creației. -Se simt încurajați și sprijiniți, în vederea performanței și pentru a participa la concursuri la faze locale, județene, naționale și internaționale. -Efortul elevilor este recompensat prin diplome și premii care sădesc o speranță de bucurie în inimile elevilor, prin recunoașterea calităților și educației de specialitate dobândite, în cercurile pe care le frecventează. -Activitățile sunt privite de către cursanți ca fiind interesante și pline de informații utile pentru formarea lor. -Cursanților le plac mediul și colegii cu care se întâlnesc în clubul copiilor. -Neajunsul pe care îl remarcă elevii este unul care se referă la lipsa unor materiale necesare pentru diversificarea unor tehnici de lucru care limitează experiența și finalitatea unor exerciții. -Conform caietelor de prezenţă se constată că elevii frecventează cu regularitate cercurile din care fac parte, într-o proporţie de 80%. Sunt interesaţi de participarea la activităţile propuse de coordonatorii de cerc, deoarece sunt variate şi centrate pe nevoile lor personale.

Clubul Copiilor CÂMPIA TURZII (31.03.2014 – 04.04.2014) Aria tematică/Domeniul şi calificativul acordat



Între Proiectul de dezvoltare a unităţii de învăţământ şi Planul managerial există concordanţă, acestea fiind cunoscute şi puse în practică de către cadrele didactice. Scopurile şi obiectivele sunt propuse în funcţie de specificul geografic al unităţii de învăţământ şi de posibilităţile economice ale zonei. Se regăseşte o analiză pertinentă a oportunităţilor existente. Sunt clare punctele tari şi cele slabe, chiar ameninţările sunt bine cunoscute. Concordanţa între scopuri şi Proiectul de dezvoltare al unităţii de învăţământ există şi se regăseşte în măsurile /modalităţile de aplicare, luate la nivelul clubului. Documentele manageriale ale directorului, structurate şi păstrate conform recomandării I.Ș.J. Cluj, există şi sunt actualizate: decizia de numire a I.Ş.J. Cluj, C.V. cu anexe, fişa individuală a postului, fişa de autoevaluare a directorului cu raportul explicativ pentru anul şcolar 2012/2013 şi documente care atestă punctajul, adeverință I.Ş.J. Cluj, privind punctajul şi calificativul acordat la evaluare. Monitorizarea şi evaluarea calităţii educaţiei furnizate de către colectivul Clubului Copiilor Câmpia Turzii se realizează de către director prin activităţi de control şi asistenţe (39 asistenţe ale directorului la activităţile de cerc), analize în Consiliul de administraţie şi Consiliul profesoral, precum şi în cadrul Comisiei de Asigurare a Calităţii Educaţiei din unitatea de învăţământ. În anul şcolar 2013-2014 s-a analizat modul de desfăşurare a activităţii, acordarea calificativelor, evaluarea activităţii cadrelor didactice, evaluarea performanţelor obţinute de elevi, discutarea ofertei educaţionale, criterii şi fişe de evaluare, execuţia bugetară. Analizele ar trebui realizate şi la nivelul comisiei metodice. Nu toate obiectivele din planul managerial se regăsesc în analizele Consiliului de administraţie şi ale comisiei metodice. De asemena analizele, chiar dacă stabilesc măsuri reglatorii, nu se concretizează întotdeauna cu planuri de acţiuni specifice, cu termene şi responsabilităţi, privind realizarea şi monitorizarea acestora. Raportul de analiză pentru anul şcolar 2012-2013 evidenţiază realizarea obiectivelor propuse prin planul managerial, dar nu face referiri la indicatori de performanţă pentru toate aspectele analizate.




Planul de şcolarizare realizat în anul şcolar 2013/2014: 7 cercuri, 59 de grupe, 748 de elevi, în concordanţă cu planul de şcolarizare propus. Încadrarea unităţii de învăţământ în anul şcolar 2013/2014: 7 norme (6,56 –norme didactice; 0,44- derogare director). Statul de funcţii pentru anul şcolar curent a fost aprobat de I.Ş.J. Cluj. Fişele postului pentru întreg personalul unităţii de învăţământ sunt completate cu sarcini conexe, fiind actualizate la 01.09.2013. Conducerea operativă a unităţii de învăţământ foloseşte ca instrumente de evaluare a procesului: - analizele realizate la diverse nivele, - fişa de autoevaluare/ evaluare a profesorilor şi personalului şcolii, - statistica rezultatelor pe cercuri/ comisie metodică. Evaluarea personalului se realizează pe baza fişei postului, motivant, corect şi responsabil. Lipseşte un sistem organizat de valorizare a activităţii fiecărui membru al colectivului unităţii de învăţământ, fapt care duce la supraîncărcarea directorului cu probleme curente, mai ales de ordin administrativ şi face dificilă analiza activităţii din sistemul educaţional al instituţiei. Procedurile şi strategiile utilizate în dezvoltarea instituţională sunt formulate prin planul mangerial şi planurile de priorităţi/activităţi, pe domenii educaţionale. Discuţiile cu cadrele didactice evidenţiază faptul că nu întotdeauna personalul şcolii înţelege şi acceptă politicile şi strategiile adoptate. Acestea trebuie dirijate spre responsabilizarea cadrelor didactice, delegarea de sarcini, atragerea în activităţi a cadrelor didactice tinere, competente, implicarea comunităţii şi a părinţilor în dezvoltarea instituţională. Conducerea unităţii de învăţământ, în mod special directorul, este preocupată de realizarea unei echipe manageriale eficiente. Aceasta vizează antrenarea, pe cât posibil, a tuturor cadrelor didactice la elaborarea şi realizarea obiectivelor manageriale, la monitorizarea şi evaluarea acestora de cât mai mulţi membri ai Consiliului de Administraţie. Planul managerial cuprinde obiective şi acţiuni cu un caracter larg şi cu un grad sporit de generalizare. Unele dintre acestea fac parte, implicit, din Regulamentul de funcţionare a unităţii de învăţământ. Specific dezvoltării instituţionale este faptul că se urmăreşte stimularea elevilor şi a cadrelor didactice pentru performanţă, sporirea eficienţei procesului educaţional, creşterea performanţelor elevilor la concursurile judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale, dezvoltarea relaţiilor comunitare. Multe din acţiunile subordonate obiectivelor sunt atribuţii ale cadrelor didactice derivate din fişele posturilor. Se stabilesc acţiuni concrete în domeniul resurselor materiale şi a dezvoltării de relaţii comunitare în responsabilitatea exclusivă a directorului. Monitorizarea rezultatelor elevilor: 22 de premii obţinute de elevii diferitelor cercuri în anul şcolar anterior (2-internaţionale; 10-naţionale; 4- regionale; 6-interjudeţene). Nu sunt stabilite modalităţi de monitorizare/evaluare, nici indicatori de performanţă care să ofere posibilitatea de control a realizării obiectivelor propuse. Se solicită operaţionalizarea acestora în termenii ceruţi de un management performant. În unitatea de învăţământ funcţionează, prin decizia directorului, în afara comisiei metodice (comisia metodică a cercurilor ştiinţifice, tehnico-aplicative şi artistice/7 membri), comisii organizate pe diverse componente ale procesului educaţional. Activitatea lor este subordonată directorului şi responsabilului comisiei metodice, conform cu organigrama clubului. Managerii de subsisteme nu sunt folosiţi în parametri corespunzători, dar sistemul de muncă în echipă, preconizat de conducerea şcolii, este valorificat corespunzător. Membrii Consiliului de Administraţie se implică în diagnosticarea/proiectarea activităţii, îndeplinindu-şi sarcinile proprii sau contribuind la mediatizarea clubului, la comunicarea cu elevii şi părinţii acestora. Elevii, ca parte a comunităţii şcolare, sunt antrenaţi în realizarea obiectivelor şi




politicilor de dezvoltare ale clubului. Ei consimt la cultura organizaţională a acestuia, fapt concretizat prin multitudinea premiilor obţinute la diferitele concursuri. Resursele educaţionale necesare pentru implementarea curriculumului (avizat I.Ş.J. Cluj pentru fiecare cerc şi specialitate) sunt bune și foarte bune, dar utilizarea lor este uneori deficitară din cauza lipsei unor materiale şi dotări specifice. Discuţiile cu profesorii, cu membrii Consiliului de Administraţie evidenţiază faptul că aceştia doresc îmbunătăţirea bazei materiale, modernizarea acesteia cu aparatură specifică şi mijloace de învăţământ moderne care să permită un management al activităţilor de cerc conform cerinţelor unui învăţământ de calitate. Execuţia bugetară pe anul 2014 evidenţiază creşteri de buget datorită măririi salariilor debutanţilor. Este remarcabilă preocuparea conducerii clubului pentru asigurarea unor condiţii de învăţare optime pentru elevi în toate spaţiile instituţiei. Personalul didactic este calificat în proporţie de 100%. Antrenarea acestuia în activităţi de perfecţionare şi formare continuă se realizează bine, fapt ce se reflectă în activitatea didactică. Climatul organizaţional instituţional antrenează membrii colectivului în realizarea concretă a acţiunilor propuse. Fiecare angajat al clubului are atribuite sarcini conexe proprii care urmăresc antrenarea în realizarea obiectivelor propuse prin planuri. Acestea se menţionează explicit în fişa postului fiecărui angajat. Regulamentul intern al unităţii de învăţământ există şi este asumat prin semnăturile cadrelor didactice. Legislaţia în vigoare şi regulamentele sunt respectate, în ceea ce priveşte încadrarea unităţii de învăţământ: planul de şcolarizare propus/realizat; proiectul încadrării; statul de funcţii; contractele individuale de muncă; fişele postului pentru întreg personalul angajat. În dosarul pentru decizii al directorului unităţii de învăţământ există: decizia de numire a directorului eliberată de I.Ş.J. Cluj pentru anul şcolar 2013-2014, decizia pentru indemnizaţia directorului, decizii de încadrare şi salarizare a personalului didactic şi didactic auxiliar, decizia pentru numirea responsabilului comisiei metodice, decizie de numire a responsabilului CEAC, decizie de numire a comisie pentru formarea continuă etc.


În Clubul Copiilor Câmpia Turzii funcţionează 4 cercuri tehnico-ştiinţifice, cultural artistice şi sportive, organizate într-o singură comisie metodică. Curriculum-ul la decizia şcolii oferit de clubul copiilor este în concordanţă cu cerinţele elevilor din localitate. Pentru a satisface cerințele elevilor şi ale părinţilor, pe lângă aceste cercuri tehnico-ştiinţifice (2 cercuri) şi culturale, artistice și sportive (2 cercuri) funcţionează cu finanţare de la părinţi grupe de: balet, pian şi majorete, precum şi prin activităţi de voluntariat, cor şi hand made. Oferta curriculară a clubului, cu particularităţile specifice este prezentată elevilor prin intermediul unor pliante de promovare. Din punct de vedere metodologic, cea mai mare parte a programelor pe cercuri respectă cerinţele, privind structura şi sunt avizate de către inspectorii de specialitate, excepţie programele de la cercurile de tenis de masă, pictură, modelaj, sculptură, care sunt concepute pe obiective şi nu pe competenţe, conform cerinţelor actuale (la programa de la pictură, modelaj, sculptură, iniţial sunt prevăzute competenţe, dar detalierea se face pe obiective). Documentele de planificare ale cercurilor sunt realizate la toate cercurile. Planificările calendaristice sunt avizate/aprobate de către responsabilulul comisiei metodice şi director, dar proiectele unităţilor de învăţare nu sunt avizate şi aprobate, iar la cercurile de construcţii de maşini-machete şi pictură, modelaj, sculptură nu sunt realizate. Documentele comisiei metodice sunt foarte bine realizate, acestea conţin decizia de numire a comisiei, plan de activităţi, responsabilităţi ale membrilor




comisiilor, procese verbale ale întâlnirilor, Raport al activităţilor desfăşurate, materiale rezultate din activităţile desfăşurate. Dotările cu materiale şi echipamente sunt realizate la nivel minimal, este necesară o mai bună dotare pentru creşterea atractivităţii şi eficienţei acestora. Faţă de activităţile desfăşurate în cadrul cercurilor la nivelul clubului există şi un Plan de activităţi educative, pe luni calendaristice, cu activităţi educative, desfăşurate cu prilejul unor sărbători, evenimente, competiţii. Activitatea educativă şi extraşcolară este organizată eficient, interdependenţele şi inter-relaţionările sunt logice şi funcţionale. Şcoala este implicată în proiecte educaţionale şi a obţinut numeroase premii la competiţii interne la nivel judeţean şi naţional. Planul managerial al conducerii este bine realizat, obiectivele şi priorităţile sunt corelate cu obiectivele I.Ș.J. Cluj.



Clubul Copiilor Câmpia Turzii a fost şi rămâne un spaţiu în care ,,alternativa timpul tău liber” este opţiunea pentru o stare de spirit, pentru un mod de existenţă formativ, pentru şi întru devenirea tânărului dinspre competenţă spre performanţă. Dacă şcoala îi oferă elevului informaţii şi îi formează deprinderi, Clubul se identifică, dincolo de numărul anilor, cu copiii, care își petrec aici clipele libere, adăugând gratuităţii frumoase şi necesare a jocului o dimensiune creatoare. Pentru a deschide tinerilor noi orizonturi de cunoaştere, în care teoria şi practica să se completeze firesc şi benefic, activitatea şcolară are nevoie de susţinere şi din afara procesului de învăţământ propriu-zis. Mai mult, înţelegând că fiecare copil este o individualitate distinctă şi complexă, cu aptitudini şi înclinaţii, care trebuie descoperite şi îndrumate cu competenţă, Clubul Copiilor Câmpia Turzii şi-a asumat încă de la început un scop, care constituie în acelaşi timp şi o responsabilitate fundamentală: acela al cultivării talentelor, al deschiderii spre un câmp informaţional vast, al oferirii unor posibilităţi de aprofundare şi aplicare a orizontului cognitiv al copiilor, al descoperirii, al punerii în valoare şi cultivării talentelor şi înclinaţiilor, al antrenării copiilor în manifestări formative. În afara atragerii unui număr cât mai mare de copii, instituţia a înţeles că nu trebuie să îţi diminuezi aşteptările la performanţele pe care le ai, ci să îţi ridici performanţele la nivelul aşteptărilor. Iată mai jos rezultatele : Concursuri şi festivaluri organizate de club:

- Internaţionale: în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local, Flori de pe Arieş;

- Regionale: Concurs Regional de Karting, Expoziţie concurs Culorile toamnei;

Participări la concursuri, festivaluri, simpozioane: - Internaţionale: Festivalul Internaţional Flori de pe Arieş din Câmpia

Turzii; – Ediţia a VIII-a, Festivalul Folcloric de la Pecs, Ungaria. - Naţionale: Festivalul Naţional al Ansamblurilor Folclorice ale Copiilor şi

Tinerilor Dorna, plai de joc şi cântec; Concursul Naţional de Informatică Lumea fermecată a basmelor şi a calculatorul, Ediţia a III-a, Câmpina. Concursul Naţional de Prezentare Power-Point Pe-un picior de plai, Huedin;

- Regionale: Concursul Regional de Karting Câmpia Turzii, Concursul de desene pe calculator Huedin, Prieten pentru totdeauna Dej ş.a.m.d.

Premii şi diplome obţinute: (acestea fiind doar o parte) - Internaţionale: Premiul I pentru prestaţie artistică la Festivalul

Internaţional Flori de pe Arieş din Câmpia Turzii, Premiul Special la




Festivalul Folcloric de la Pecs, Ungaria. - Naţionale: Premiul I, Diplomă de excelenţă, Premiul Juriului la

Festivalul Naţional al Ansamblurilor Folclorice ale Copiilor şi Tinerilor Dorna, plai de joc şi cântec, 2 x Premiul I, 2 x premiul III la Concursul Naţional de Informatică Lumea fermecată a basmelor şi calculatorul, Ediţia a III-a, Câmpina, 1 x Premiul I, 1 x Premiul III şi 2 x Menţiune la Concursul Naţional de Prezentare Power-Point Pe-un picior de plai, Huedin;

- Regionale: 2 x Premiul I la Concursul Interjudeţean de desene pe calculator Primăvara virtuală Huedin, Premiul I, Premiul II la Concursul Regional de Karting Câmpia Turzii;

- Interjudeţene : 2 x Premiul I, 1 x Premiul II, 3 x Premiul III la Concursul de fantezie şi îndemânare Pentru tine, Primăvară;

- La acestea se adaugă premiile obţinute de copiii de la cercurile finanţate de părinţi.

Concursuri şi festivaluri organizate de club:

- Internaţionale: Flori de pe Arieş - Naţionale: Ce ne aduce iepuraşul - Regionale: Concurs Regional de Karting

Participări la concursuri, festivaluri, simpozioane: - Internaţionale: Festivalul internaţional de muzică populară din

Dorohoi, Festivalul internaţional de folclor de la Botoşani, Festivalul internaţional Flori de pe Arieş din Câmpia Turzii, Festivalul folcloric de la Mohacs, Ungaria, Festivalul de folclor din Bairamics, Turcia, Festivalul Internaţional de Folclor Chemarea munţilor din Turda ş.a.m.d.

- Naţionale: Ce ne aduce iepuraşul, Ambasadorii Unirii din Alba-Iulia, La curţile dorului din Luduş ş.a.m.d.

- Regionale: Concursul Regional de Karting Câmpia Turzii, Concursul de desene pe calculator Huedin, Prieten pentru totdeauna Dej ş.a.m.d.

Premii şi diplome obţinute: - Internaţionale: 3xPremiul I şi un Premiu Special pentru interpretare la

Festivalul internaţional de muzică populară din Dorohoi, Premiul I la Festivalul internaţional de folclor de la Botoşani, Premiul I la Festivalul internaţional Flori de pe Arieş din Câmpia Turzii, Premiul Special la Festivalul folcloric de la Mohacs, Ungaria, Premiul Special la Festivalul de folclor din Bairamics, Turcia, Premiul Special la Festivalul Internaţional de Folclor Chemarea munţilor din Turda ş.a.

- Naţionale: Premiul II, Menţiune şi Premiul Special la Concursul Naţional de Informatică Aplicată din Vaslui, 4xPremiul I, Premiul II, 4xPremiu Special la Concursul Naţional de Informatică din Făgăraş, Premiul II la Concursul Naţional de Prezentare Power-Point Huedin ş.a.

- Regionale: Premiul II la Concursul de Tehnici Plastice – Dej, Premiul III la Concursul interjudeţean de desene pe calculator Primăvara virtuală Huedin, Premiul I, Premiul II la Concursul Regional de Karting Câmpia Turzii, 2xPremiul III, 2xPremiul IV la Concursul Judeţean de Karting Cluj-Napoca.

- La acestea se adaugă premiile obţinute de copiii de la cercurile finanţate de părinţi (majorete, dans modern, grup vocal).

Au fost organizate concursuri şi activităţi educative, atât pentru preşcolari şi şcolarii din ciclul inferior, cât şi pentru liceeni, tematica şi subiectele abordate fiind în funcţie de interesele exprimate ale copiilor şi adolescenţilor. Iată mai jos câteva dintre acestea, popularizate şi pe pagina de face-book a Clubului:

Concursul de pictură, cu care a fost inaugurat anul şcolar, Culorile toamnei, finalizat cu expunerea celor mai reuşite lucrări, a antrenat 500 de copii de la toate şcolile şi grădiniţele locale, alături de educatorii şi învăţătorii lor.




Tot în aceeaşi perioadă a avut loc o şezătoare populară la care au fost invitate personalită şi din viaţa publică locală.

Concursul de ortografie, acum la a III-a ediţie, pentru elevii claselor a III-a şi a IV-a de la şcolile generale, a cuprins un număr de aprox. 250 de elevi.

Let’do it România, activitate de ecologizare a parcului municipal, în colaborare cu voluntarii.

Vizită la Mănăstirea Dumbrava cu scopul întrajutorării copiilor şi persoanelor vârstnice; grupul vocal Melody a susţinut un frumos program artistic.

Dezbatere interactivă cu tema Rolul şi implicarea societăţii civile în cazul unei eleve însărcinate, în care s-au implicat peste 100 de elevi de la cele două licee din localitate, psihologi, asistenţi sociali şi Grupul de Iniţiativă a Tinerilor Voluntari din Turda şi Câmpia Turzii.

Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului a antrenat aprox. 200 de elevi ai claselor a IV-a de la instituţiile şcolare din localitate; activitatea Cei mai buni cîştigă s-a organizat pe ateliere de creaţie artistică, jocuri, teatru, cultură generală.

Activităţile extraşcolare au culminat cu serbarea sfâşitului de an, Seara Domnului Sfânt, în care în jur de 300 de copii şi adolescenţi s-au implicat activ, încununând imaginea Clubului în comunitate.

Campania antifumat şi antidrog; Săptămâna nonviolenţei. Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse Calificativul acordat: BINE

Comuicarea se face zilnic, atunci când părinţii/bunicii îşi aduc copiii la activităţile cercurilor. În Club, există trei locuri unde funcţionează aviziere pentru părinţi, conţinând articole despre educaţie şi respectul de sine al copilului, informaţii privind calendarul activităţilor extracurriculare, tabere şi excursii etc. Oferta şi orarul cercurilor sunt afişate la loc vizibil, există pliante prin care se aduce la cunoştinţa părinţilor şi a membrilor comunităţii locale oferta curriculară a Clubului Copiilor Câmpia Turzii. De asemenea, părinţii sunt invitaţi să participe la ateliere de creaţie alături de propriul copil, în Săptămâna porților deschise (luna mai). Părinţii sunt implicaţi instituţional în următoarele structuri: Consiliul de Administraţie, Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii, Comitetul de Părinţi la nivelul fiecărui cerc şi la nivelul instituţiei. Cu sprijinul Comitetului de Părinţi se organizează cercurile de balet, pian şi majorete, părinţii fiind cei care se ocupă de:

- asigurarea bazei materiale pentru aceste cercuri, - întreţinerea sălilor de cerc, - deplasarea copiilor la concursuri şi festivaluri, - organizarea spectacolelor Clubului la nivel local.

Totodată părinţii au susţinut proiectul educativ Festivalul dansului pentru copii, cuprins în CAEJ, 2013. Părinţii sunt parte activă în viaţa Clubului Copiilor Câmpia Turzii şi participă în număr mare pentru susţinerea programelor acestuia. Clubul Copiilor Câmpia Turzii organizează activităţi de educaţie pentru părinţi: şcoala părinţilor, Clubul mamelor, ateliere comune părinţi-copii etc., unde au loc dezbateri interactive despre „meseria de părinte”, „a fi părinte cu normă întreagă”, „părintele deplin”, „respectul de sine al copilului”, „ascultarea de bunăvoie” etc. La începutul şi sfârşitul fiecărui an şcolar, părinţii sunt chestionaţi privitor la oferta curriculară, la gradul de însuşire şi cunoaştere a activităţilor extraşcolare desfăşurate de Club. Pentru întreg personalul angajat, relaţionarea corectă cu părinţii este tratată cu seriozitate şi maximă atenţie.






Sursele de informare consultate: - statistici privind frecvenţa, comportamentul şi rezultatele elevilor - participarea la concursuri şi rezultatele obţinute - dicuţii cu elevii şi cadrele didactice - observarea comportamentului elevilor în cadrul cercurilor - aplicarea de chestionare

Documentaţia pusă la dispoziţie reflectă o foarte bună organizare şi coordonare a tuturor activităţilor propuse pentru elevi. Documentele de proiectare didactică sunt realizate conform normelor specifice, având la bază programe proprii care vizează, în primul rând, dezvoltarea unor abilităţi şi aptitudini ale copiilor. Activităţile sunt coerente şi conduc la atingerea obiectivelor propuse iniţial. Demersurile instructiv- educative sunt bine concepute şi orientate spre dezvoltarea graduală şi progresivă a abilităţilor şi aptitudinilor vizate. În urma studierii şi a analizării datelor statistice şi a documentaţiei puse la dispoziţie de conducerea Clubului Copiilor Câmpia Turzii s-au constatat următoarele:

- numărul elevilor care frecventează instituţia a scăzut în ultimii trei ani, în mare măsură şi din cauza scăderii numărului de cadre didactice care funcţionează în instituţie, respectiv 5 cadre didactice titulare, 1 colaborator, 2 voluntari şi 3 colaboratori prin comitetul de părinţi, dar şi din cauza influenţei tot mai mari pe care tehnica modernă o are asupra tinerilor sau bazei materiale învechite şi depăşite din dotarea clubului. Colaborările cu voluntari şi cu comitetul de părinţi au condus însă la creşterea considerabilă a numărului de copii care frecventează clubul în acest an şcolar.

- Clubul Copiilor Câmpia Turzii funcţionează în acest an şcolar cu un număr de 16 cercuri şi ateliere tematice: Tenis de masă, automatizări/ informatică, pictură/ modelaj/ sculptură, machete construcţii de maşini, karting, cenaclu literar, teatru şcolar, etnografie şi folclor, pian, balet, majorete, muzică- grup vocal, hand made.

- Tematica şi orientarea cercurilor a fost aleasă în funcţie de pregătirea cadrelor didactice, precum şi în urma sondării nevoilor şi dorinţelor elevilor, lucru care a condus la adaptarea acestora şi la iniţierea proiectelor de voluntariat sau prin comitetul de părinţi.

- Implementarea unui amplu program de parteneriat cu diferite instituţii de cultură, organizaţii locale, şcoli din oraş, cluburi ale copiilor din alte oraşe, reprezintă un mare plus, în vederea atragerii interesului elevilor şi implicarea acestora în diverse activităţi cu scopuri recreative, culturale, de cunoaştere şi autocunoaştere, de autodezvoltare şi progres. Elevii sunt interesaţi de participarea la aceste activităţi pe care le consideră constructive şi utile, atât pentru dezvoltarea unor abilităţi, cât şi pentru rezolvarea unor nevoi din mediul şcolar.

- Activităţile propuse pe tot parcursul anului şcolar sunt bine structurate şi organizate, acestea bazându-se pe interesele imediate ale elevilor, pe întâmpinarea nevoilor acestora. Elevii apreciază gama de activităţi oferite de Clubul Copiilor şi consideră că aceastea sunt interesante şi educative. Elevii se implică activ în derularea tuturor activităţilor, fie că sunt dezbateri, cenacluri sau concursuri.

- Conform caietelor de prezenţă se constată că elevii frecventează cu regularitate cercurile din care fac parte, într-o proporţie de 70%. Sunt interesaţi de participarea la activităţile propuse de coordonatorii de cerc, deoarece sunt variate şi centrate pe nevoile lor personale.

În urma discuţiilor cu elevii implicaţi în activităţile Clubului Copiilor Câmpia Turzii şi a aplicării de chestionare se constată următoarele:

- Elevii apreciază pregătirea, interesul şi conduita de care dau dovadă toate cadrele didactice care funcţionează în instituţie, deschiderea acestora spre dialog, flexibilitatea şi amabilitatea cu care comunică, precum şi disponibilitatea acestora. Elevii se simt aici ca „într-o mare




familie”, nu sunt afectaţi de niciun fel de constrângeri. - Între elevi şi cadrele didactice există o strânsă legătură, cadrele îşi

cunosc foarte bine elevii, iar acest lucru este apreciat de elevi. - Elevii sunt trataţi diferenţiat şi ajutaţi în funcţie de particularităţile de

vârstă, pregătire şi nevoi, având în vedere faptul că, în marea lor majoritate grupurile de participanţi sunt eterogene, formate din copii de vârste diferite, dar relativ apropiate, proveniţi din medii sociale şi de studiu diferite, uneori chiar copii cu nevoi speciale care sunt integraţi în grup şi care se bucură de ajutorul şi atenţia acordată, atât de coordonatorul de cerc, cât şi de colegi. (cazuri de copii cu autism)

- Copiii se simt în permanenţă încurajaţi de către cadrele didactice şi de către colegi şi stimulaţi să depăşească momentele critice şi să îşi continuie activitatea propusă, lucru foarte apreciat de către aceştia.

- Copiii apreciază faptul că nu se simt discriminaţi, sunt încurajaţi să se sprijine reciproc şi sunt trataţi în mod egal.

- Copiii admit că vin cu plăcere la activităţile de cerc în care sunt implicaţi, deoarece le consideră atractive, relaxante şi plăcute.

- Elevii fac aprecieri pozitive referitoare de baza didactico- materială a instituţiei, le place mediul în care îşi desfăşoară activitatea, pe care îl descriu ca fiind unul primitor, cu mobilier de bună calitate, curat şi îngrijit. Au însă şi aprecieri negative, legate de insuficienţa materialelor necesare bunei desfăşurări a anumitor cercuri artistice (pictură, modelaj), tehnică depăşită (informatică).

- Posibilitatea de a participa la numeroase concursuri conferă elevilor un sentiment de creştere a stimei de sine, de autoapreciere şi de respect reciproc. Mediul competiţional a legat prietenii şi a îmbunătăţit relaţiile de cooperare dintre membrii aceluiaşi cerc, care şi-au coordonat eforturile în atingerea unui scop comun.

- Elevii apreciază iniţiativa cadrelor didactice şi a conducerii clubului de a se implica în diverse şi numeroase concursuri pe toate nivelurile, inclusiv internaţional.

- Copiii se simt stimulaţi şi apreciaţi prin faptul că li se acordă diferite forme de apreciere: diplome, scrisori de felicitare către părinţi, expunerea lucrărilor în cadrul clubului sau expoziţii locale.

Se constată totuşi lipsa fondurilor sau insuficienţa acestora pentru procurarea de materiale necesare bunei desfăşurări a activităţilor cercurilor tematice: lipsa lutului, a vopselelor de bună calitate, a creioanelor, nevoia unui cuptor de ars pentru obiectele de lut care nu le permite finalizarea obiectelor create şi, prin urmare, neputinţa participării la multe expoziţii şi concursuri, dezvoltarea şi modernizarea laboratorului de informatică. Tehnica şi dotarea învechite vor duce în timp la scăderea interesului elevilor faţă de activităţile acestor cercuri, în ciuda implicării coordonatorilor şi a premiilor obţinute de copii la diverse concursuri de profil.

III.1.4. Asigurarea educaţiei de bază prin eficientizarea activităţii de învăţare şi

formarea competenţelor- Asistenţă psihopedagogică Realizarea de activităţi de consiliere individuală şi de grup, în scopul unei mai bune adaptări şcolare şi

sociale a elevilor, a orientării şcolare şi profesionale, eficientizării activităţii de învăţare, reducerii problemelor comportamentale etc. Consiliere elevi

Preşcolari Clasele primare Gimnaziu Liceu TOTAL

Consiliere individuală

1529 1453 1846 2050 6878

Consiliere de grup

3436

3497

8400

7954

23287

Examinări 1895


Problematica frecvent întâlnită în consilierea elevilor (în ordine descrescătoare a frecvenţei):

1. Probleme emoţionale 2. Probleme/tulburări comportamentale 3. Relaţionare, comunicare 4. Dificultăţi de învăţare 5. Probleme de adaptare şcolară 6. Agresivitate, violenţă 7. Autocunoaştere, dezvoltare personală 8. Tulburări de atenţie, ADHD 9. Absenteism 10. Orientare şcolară şi profesională 11. Motivație școlară 12. Strategii de învățare 13. Probleme familiale 14. Program supraîncărcat

Consiliere cadre didactice

Preşcolar Clasele primare Gimnaziu Liceu TOTAL


740 640 701 673 2754

Consiliere de grup

362

562

780

778

2482

Problematica frecvent întâlnită în consilierea cadrelor didactice (în ordine descrescătoare a frecvenţei):

1. Probleme comportamentale ale elevilor, metode de disciplinare pozitivă 2. Dificultăţi emoţionale ale elevilor (timiditate etc.) 3. Managementul clasei 4. Sugestii metodologice 5. Dificultăţi de învăţare, CES 6. Comunicare, relaţionare cu elevii 7. Metode de motivare pentru şcoală 8. Relaţionare cu familia 9. Absenteism 10. Adaptare la mediul şcolar 11. Agresivitate 12. OŞP 13. ADHD 14. Probleme personale 15. Consum de substante la elevi etc.

Consiliere părinţi

Preşcolar Clasele primare Gimnaziu Liceu TOTAL


1113

834

853

448

3248

Consiliere de grup

1601

1572

2721

719

6613

Problematica frecvent întâlnită în consilierea părinţilor (în ordine descrescătoare a frecvenţei):

1. Comunicare, relaţionare cu copilul 2. Probleme de comportament ale copiilor 3. Probleme emoţionale ale copilului 4. Dificultăţi de învăţare, rezultate la învăţătură 5. Modalităţi de disciplinare, strategii educative 6. Integrare, adaptare şcolară 7. CES 8. Divorț 9. Absenteism


10. Hiperactivitate, ADHD 11. Orientare școlară și profesională 12. Dezvoltarea copilului, particularități de vârstă 13. Agresivitate 14. Probleme personale 15. Probleme de sănătate ale copilului etc.

Intervenţie logopedică

Număr total copii total investigaţi

Număr total copii depistaţi

Număr copii luați în terapie

30528 3630 2249

Distribuţia cazurilor pe tipuri de tulburări

Dislalie Dislalie

polimorfă Dislexie- disgrafie

Bâlbâială Rinolalie Alte

tulburări Total

2077 835 398 117 17 186 3630

Rezultatele terapiei

Corectaţi Amelioraţi Staţionari Total

Preșcolari 526 284 88 959 Elevi 706 393 128 1290 Total 1172 677 216 2249

Orientare şcolară şi profesională Serviciul de Evaluare (Comisia de orientare şcolară şi profesională) SEOSP-COSP

1. Număr total de dosare procesate de COSP: 1793 2. Tipuri de orientări

Nr. crt. Orientare Număr

1. Învăţământ special: 538

Şcoala Gimnazială Specială CRDEII, Cluj-Napoca 75 Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, Cluj-Napoca 85 Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, Cluj-Napoca (frecvență redusă)

6

Şcoala Gimnazială Specială, Dej 49 Şcoala Gimnazială Specială, Huedin 15 Şcoala Gimnazială Specială pentru Deficienţi de Auz „Kozmutza Flora” Cluj-Napoca

54

Liceul Tehnologic Special pentru Deficienţi de Auz, Cluj-Napoca 17 Liceul Tehnologic Special pentru Deficienţi de Auz, Cluj-Napoca (Centrul de Suport Familial şi Recuperare Timpurie)

11

Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere, Cluj-Napoca 30 Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere, Cluj-Napoca (intervenție timpurie)

11

Liceul Tehnologic Special „Samus”, Cluj-Napoca 132 Şcoala Gimnazială Specială „Transilvania”, Baciu 16 Grădiniţa Specială 33 Grădinița Malteză 2 Orientări în învățământul special în alte județe 2

2. Clase speciale integrate 53 3. Învăţământ de masă 53 4. Învăţământ de masă cu profesor de sprijin 1066 5. Învăţământ de masă cu curriculum adaptat 53 6. Şcolarizare la domiciliu 20


7. Școlarizare la domiciliu- șansa a II-a 4 8. Șansa a II-a 5 9. Școlarizare în spitale 1

TOTAL 1793

Dosare evaluate de SEOSP: 393

Lună SEOSP

SEPTEMBRIE 133

OCTOMBRIE 55

NOIEMBRIE 21

DECEMBRIE 13

IANUARIE 13

FEBRUARIE 16

MARTIE 42

APRILIE 44

MAI 35

IUNIE 21

TOTAL 393

III.1.5. Învățământ particular și alternativele educaționale

ALTERNATIVE EDUCAŢIONALE

Reţeaua unităţilor de învăţământ din cadrul alternativelor educaţionale Alternativa educaţională reprezintă forma de organizare şcolară care propune forme şi metode de

organizare şi funcţionare a activităţii instructiv-educative, altele decât cele clasice abordate în învăţământul de masă sau care apar într-un anumit context social. O alternativă educaţională: - corectează unele imperfecţiuni ale sistemului oficial; - substituie unele forme de educaţie prin metodologii didactice diferite sau complementare; - restructurează cadrul de organizare şi funcţionare al instituţiei şcolare.

Unităţile de învăţământ din judeţul Cluj care organizează alternative educaţionale

ALTERNATIVE EDUCAŢIONALE STEP BY STEP

Nr. crt.

Denumirea unității de învățământ Număr de clase pe ani de studii şi număr de elevi

Limba de predare

Cls. P. Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Nr. cls.

Nr. elev

i

Nr. cls.

Nr. elev

i

Nr. cls.

Nr. elev

i

Nr. cls.

Nr. elev

i

Nr. cls.

Nr. elev

i

1 Liceul Teoretic Eugen Pora, Cluj-Napoca

1 24

1 23

1 24

1 23

1 18

Română

2. Şcoala Gimnazială Nr.1 Gherla, Structură Şcoala Gimnazială Nr.2 Gherla

- - 1 20

1 25

1 25

1 25

Maghiară

1 25

1 23

1 25

1 15

1 21

Română

3 Şcoala Gimnazială Nr. 1 Dej

- - - - - - 1 13

- - Română

4. Liceul Teoretic Báthory István, Cluj-Napoca 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 Maghiară


8 7 5 2 6

ALTERNATIVE EDUCAŢIONALE WALDORF Cluj – Napoca și Turda

De

nu

mir

ea

un

ită

ţii

de

în

vă

ţăm

ân

t


CP I II III IV V VI VII VIII Lb. predare

Nr.

cls.

Nr.

ele

vi

Nr.

cls.

Nr.

ele

vi

Nr.

cls.

Nr.

ele

vi

Nr.

cls.

Nr.

ele

vi

Nr.

cls.

Nr.

ele

vi

Nr.

cls.

Nr.

ele

vi

Nr.

cls

.

Nr

ele

vi

Nr.

cls

.

Nr

ele

vi

Nr.

cls

.

Nr.

ele

vi

Lic

eu

l W

ald

orf

, C

luj-

Na

po

ca 1 30 1 20 1 21 1 25 1 16 1 16 1 12 1 14 - - Română

1 10 1 22 1 10 1 12 1 8 1 17 - - - - Maghiară

2 grupe combinate – 46 copii 1 grupă combinată – 26 copii Română

2 grupe combinate – 40 copii 1grupă combinată – 26 copii maghiară

Denumirea unității de

învățământ


Limba de predare

Şcoala Gimnazială „Andrei Şaguna” Turda

Clase, Simultan II-III -IV - 20 elevi Română

Grădiniţa Waldorf 1 grupă combinată - 15 copii.

PEDAGOGIE CURATIVĂ - CLUJ-NAPOCA

Denumirea unității de învățământ Număr de clase pe ani de studii şi număr de elevi

Limba de predare

CP II VII VIII

Nr. cls

Nr. e

lev

i

Nr. cls

Nr. e

lev

i

Nr. cls

Nr. e

lev

i

Nr. cls

Nr. e

lev

i

Centrul Școlar pentru Educaţie Incluzivă

Cluj-Napoca

- - 1 4 1 5 2 9 Română

Analiza instituţională

Puncte tari: Cadre didactice titulare, cu grade didactice; Cadre didactice interesate pentru a-şi desfăşura activitatea în alternativele Step by Step si Waldorf ; Toate educatoarele, învăţătoarele şi profesorii au participat la cursuri de formare în alternativele

educaţionale; Frecvenţa elevilor cuprinşi în alternativele educaţionale a fost foarte bună, neînregistrându-se absenţe

nemotivate. Puncte slabe:

Slaba mediatizare a rezultatelor şi a activităţilor defăşurate în unităţile cu alternative educaţionale; Mediatizarea negativă a unităţilor de învăţământ cu alternativa Waldorf, drept ,,şcoli ajutătoare”.

Dimensiuni calitative ale învăţământului

Curriculum Pe parcursul anului şcolar, împreună cu responsabilii comisiilor metodice s-au proiectat şi s-au urmărit în

mod prioritar următoarele: - Concordanța dintre curriculum-ul unităţii şi curriculum-ul naţional; - Structurarea programelor prin proiectarea activităţii anuale, semestriale şi pe unităţi de învăţare;


- Proiectarea și aplicarea CDȘ cu avizul I.Ș.J.; - Respectarea particularităţilor de vârstă; - Adaptarea diferenţiată a curriculum-ului în funcţie de nevoile individuale ale elevilor.

Au fost valorificate valenţele educative ale disciplinelor de învățământ şi ale activităţilor extracurriculare şi extraşcolare.

Activitatea educativă si extracurriculară

Au fost valorificate valenţele educative ale disciplinelor de învățământ şi ale activităţilor extracurriculare şi extraşcolare.

Alternativa Waldorf - Întâlnirea semestrială a European Council for Steiner Waldorf Education desfăşurată la Cluj-Napoca. În perioada 16-18 mai 2014 s-a desfăşurat la Liceul Waldorf din Cluj- Napoca întâlnirea semestrială a consiliului european al şcolilor Rudolf Steiner – Waldorf, pe scurt ECSWE, consiliu ce întruneşte reprezentanţii tuturor ţărilor în care funcţionează şcoli după această pedagogie. Fiecare întălnire a ECSWE are loc în altă şcoală din Europa. Înscrierea pentru organizarea acestei întruniri la Cluj a fost făcută în 2010, organizarea acesteia fiind pentru noi o mare onoare.

Alternativa Step by Step din Cluj-Napoca, Gherla, Dej au realizat: Vizionare de spectacol la Teatrul Național ‘’ Frumoasa și bestia ‘’-15 octombrie ; Vizionare piesa de teatru, în sala festivă a școlii ‘’ Sarea în bucate ‘’-21 noiembrie; Participare la spectacolul de magie, în sala festiva -31 ianuarie; Participare la slujba de sfințire a școlii , în sala festivă a școlii – 13 februarie ; Vizionare piesă de teatru în sala festivă ‘’Poveste din Pădurea fermecată’’- 20 martie; Vizionare piesă de teatru în sala festivă a școlii ‘’Pinocchio’’-25 aprilie; Marcarea celor 100 de zile de şcoală – clasa I B; Participarea la activități diverse în cadrul săptămânii ‘’ Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun’’: În

lumea experimentelor, În paşi de dans, Pe urmele bobului de grâu etc. Sărbătorirea zilelor de naştere ale elevilor prin organizarea de mini-party la şcoală (în sala de clasă) sau

în diverse restaurante sau locuri special amenajate pentru petreceri. Realizarea de activităţi specifice zilei de Halloween, Ziua Naţională a României - 1 Decembrie, Serbări cu

ocazia Crăciunului, Unirea Principatelor Române, Ziua mamei, Târgul de primăvară, Ziua Poliţiei, Tradiţii româneşti, 1 iunie – Ziua internaţională a copilului.

PRIMA ZI DE ŞCOALĂ

DINŢIŞORI SĂNĂTOŞI

ACTIVITATE METODICĂ, TEMA “IARNA”

SĂPTĂMÂNA ALTFEL “SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII


MAI BUN!”

100 DE ZILE DE ŞCOALĂ – COLECŢII DE 100 DE

OBIECTE

PRIMUL PROIECT

ÎNVĂȚĂMÂNT PARTICULAR

Obiectivele generale propuse pe anul şcolar 2013-2014 au fost: 1. Monitorizarea modului de respectare a procedurii de înfiinţare şi de obţinere a personalităţii

juridice pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particulare; 2. Încadrarea în toate unităţile de învăţământ a cadrelor didactice calificate în specialitatea predată; 3. Dezvoltarea parteneriatului dintre şcoală, comunitatea locală şi agenții economici pentru

îmbunătățirea formării profesionale; 4. Organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul Consiliului consultativ al I.S.J. şi în Consiliul

consultativ al directorilor; 5. Monitorizarea practicării unui management implicat la toate nivelurile; 6. Evaluarea activităţii desfăşurate de directori în anul şcolar 2012-2013 şi acordarea calificativelor

anuale; 7. Inspecţii de specialitate la disciplinele de examene naţionale şi centrarea acestui tip de inspecţie

pe unităţile de învăţământ cu rezultate slabe în anul şcolar trecut. Realizarea de inspecţii de specialitate la limba și literatura română şi matematică pentru clasele a VIII-a;

8. Organizarea de inspecţii inopinate pentru remedierea situaţiilor şi pentru asigurarea unui management instituţional de calitate;

9. Asigurarea unui program de activităţi remediale/pregătire suplimentară a elevilor, pe tot parcursul anului terminal (şi nu numai), la disciplinele prevăzute cu probe la examenele naţionale;

10. Organizarea şi desfăşurarea simulărilor de Evaluare Naţională la clasele a VIII-a; 11. Organizarea şi desfăşurarea simulărilor de examene de Bacalaureat la clasele a XII-a.

Politica educaţională a anului şcolar 2013/2014 care a guvernat activitatea unităţilor de învăţământ

particulare a fost cea a calităţii în educaţie. Din tabel se poate desprinde că a crescut numărul grădiniţelor şi efectivele de copii care a dus la înfiinţarea de grădiniţe noi. Pe parcursul anului şcolar s-au acreditate grădiniţele cu P.P Arykindergarten şi Szent Imre din Cluj-Napoca, iar în curs de acreditare sunt Şcoala Gimnazială Spectrum, Grădiniţa cu P.P. Sfântul Stelian din Cluj-Napoca şi din com. Floreşti, Grădiniţele cu P.P. Prietenii lui Micky, respectiv Grădiniţa cu P.P. Daniela. Din păcate, nu au crescut efectivele de elevi la licee, dar au crescut la gimnaziu. În acest an şcolar, s-a observat o cerere foarte mare pentru şcolile postliceale sanitare, datorită cerinţelor de pe piaţa muncii. Datorită acestei situaţii au existat cereri de înfiinţare (FEG-Iaşi). Principiul calităţii în educaţie se poate realiza, doar acceptând că în centrul educaţiei se află elevul/cursantul. Tot ce înseamnă intervenţie practică porneşte de la elev şi se finalizează tot aici, prin măsurarea impactului şi stabilirea modalităţilor de reglare, de remediere.

În acest sens, au fost elaborate şi supuse dezbaterii şi aprobării documentele curriculare, Proiectul de dezvoltare instituțională a unităţilor de învăţământ, Planul operațional managerial pentru anul școlar 2013-2014, proiectul de buget pentru anul 2013, capabil să permită realizarea activităţilor cu scop educaţional, la nivelul standardelor de calitate stabilite, atât prin legislația ARACIP, cât şi în cadrul Comisiei de evaluare și asigurare a calităţii.

I.Ș.J. Cluj a cuprins în inspecţiile tematice şi unităţile de învăţământ particulare (Grădiniţa cu P.P. ,,Patricia”, Cluj-Napoca; Grădiniţa cu P.P. ELPIS, Dej, Transylvania College The Cambridge International


School în Cluj; Grădiniţele cu Program Prelungit ,,Daniela” şi ,,Prietenii lui Mickey” Floreşti; Grădiniţa cu Program Prelungit,, Samariteanul”, Cluj-Napoca; Grădiniţele cu Program Prelungit ,, Zauberland” şi ,,Romano-Catolică Szent Imre”, Cluj-Napoca, respectiv ARY şi Reformată ,,Între lacuri”, Cluj-Napoca.), respectiv în inspecţiile generale Liceul T. UCECOM ,,Spiru Haret”, L.T.,,V. Madgearu” şi Transylvania College The Cambridge International School in Cluj. Raportările frecvenţei elevilor au fost trimise regulat de Şcoala Internaţională Cluj, Şcoala Elf Cluj-Napoca, restul şcolilor şi liceelor nu au transmis situaţiile cerute în învăţământul de stat.

Tot în cadrul inspecţiilor tematice s-au monitorizat unităţile de învăţământ cu clase pregătitoare: Şcoala Gimnazială ELF, Liceul Creştin Prodeo, Transylvania College. The Cambridge International School în Cluj, ŞCOALA PRIMARĂ INTERNAȚIONALĂ ,,SPECTRUM” Cluj-Napoca Şcoala Gimnazială Reformată ”Talentum” Cluj-Napoca.

Pe parcursul semestrului I, Ministerul Educaţiei Naţionale, prin domnul Inspectorul General Gheorghe FELEA, a efectuat în judeţul Cluj inspecţia tematică care a urmărit:

Asigurarea calităţii în învăţământul particular şi alternativ; Managementul unităţilor de învăţământ particulare şi alternative. Inspecţia tematică s-a realizat conform notei M.E.N. nr. 59246 din 17.09.2013. Perioada efectuării inspecţiei tematice: 22 - 25.10.2013. Comisia Consultativă a Învăţământului Particular a făcut propuneri pentru metodişti care să participe la

inspecţiile de specialitate, speciale şi tematice. Tot Comisia a hotărât structura cadru a examenului de absolvire pentru Şcolile Postliceale Sanitare din judeţul Cluj.

Grădiniţele s-au adaptat la cerinţele pieţei creând creşe cu personal calificat (Grădiniţele Ary, Panda, Csemete etc. din Cluj-Napoca, Prietenii lui Mickey din com. Floreşti)

Încadrarea cu personal calificat este bună la nivelul unităţilor de învăţământ particular şi concursurile pe posturile vacant s-au derulat conform Metodologiei de mobilitate a personalului didactic. Greutăţi au fost întâmpinate în procesul de numire a directorilor care, nu în toate situaţiile, corespund funcţiei, neavând gradul didactic II sau neavând calificarea cerută.

În Corpul de experţi există reprezentanţi şi din partea unităţilor de învăţământ particulare. A fost constituită componența Consiliului de Administrație, conform legislaţiei în vigoare şi s-au delegat consilieri din partea Primăriilor pentru unităţile de învăţământ particulare. A fost elaborată Oferta educaţională pentru anul școlar 2014-2015, fiind adusă la cunoştința părinţilor, I.Ș.J-ului în vederea implementării ei în grădiniţe.

Activităţile desfăşurate în anul şcolar 2013-2014 au fost selectate în concordanţă cu obiectivele şi conţinuturile propuse de M.E.N., I.Ș.J. şi unităţile de învăţământ. Trebuie să menţionăm, rezultatele deosebite obţinute la Olimpiadele şcolare (Olimpiada de biologie – Transylvania College, Şcoala ELF), respectiv la concursurile de Muzică şi Artă dramatică (Transylvania College şi Şcoala ELF).

Din păcate, Examenul de bacalaureat pentru liceele particulare din judeţul Cluj este o piatră de încercare. Inspecţiile tematice efectuate arată preocuparea şcolilor în pregătirea elevilor, dar rezultatele sunt modeste. Se propune, pentru realizarea obiectivelor strategice ţintite pe examenele de absolvire, respectiv monitorizarea strictă a acestora, datorită rezultatelor modeste la examenul de Bacalaureat, la liceele tehnologice şi foarte slabe la cele particulare (Spiru Haret, Virgil Madgearu, Didactica Nova).

Şcolile Postliceale Sanitare au organizat examenul de certificare a competenţelor profesionale pentru asistent medical generalist, asistent de farmacie şi balneologie, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Toate activităţile proiectate, organizate şi derulate au avut ca scop dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii preşcolarilor/elevilor în funcţie de ritmul propriu şi de nevoile fiecăruia, încurajarea învăţării independente, prin oferirea de ocazii pentru a-şi construi cunoaşterea, stimularea autoreflecţiei, autoevaluării, autoreglării comportamentului în activităţile de joc şi învăţare, desfăşurate în unităţile de învăţământ. Munca din grădiniţe/şcoli a fost adusă la cunoştinţa tuturor părinţilor prin intermediul şedinţelor, a discuţiilor individuale sau a întâlnirilor mai puţin formale (mese rotunde, întâlniri părinţi-educatori, învăţători, profesori, petreceri şi serbări). Grupurile Yahoo au facilitat şi anul acesta comunicarea dintre părinţi, educatoare şi profesorii de discipline opţionale.

În cadrul cercurilor metodice au avut loc următoarele activităţi: Conferinţa Naţională de Nurcing (cu contribuţia Şcolilor Postliceale Sanitare ,,Henri Coandă”, Cluj, Turda, Huedin şi Şcolile Postliceale ,,Christiana” şi ,,Ocrotirea”, Cluj-Napoca; activităţi la Grădiniţele ARY, Patricia, Szent Imre, Între lacuri; Şcolile Gimnaziale ELF; Transylvania College, Talentum şi Spectrum.

Probleme identificate: existenţa unor unităţi de învăţământ (mai ales grădiniţe) care nu figurează în baza de date a I.Ș.J., dar care funcţionează sub ,,umbrela” termenului de ,,activităţi de program liber” etc. Ar fi nevoie de ajutorul Primăriei pentru a nu elibera autorizaţii de acest gen, decât după consultarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.


III.1.6. Valorificarea oportunităților de dezvoltare instituțională prin programele UE

pentru educație și formare profesională

III.1.6.1. Analiza de impact și priorităţi pentru o politică coerentă în direcţia dezvoltării în educaţie şi formare prin programele de finanțare ale Uniunii Europene

Prezentarea contextului În baza Regulamentului de funcționare a inspectoratelor școlare (OMECTS nr. 5530/2011), coroborat cu OMEN 3347/2014, la nivelul inspectoratului școlar se constituie un compartiment de programe comunitare și proiecte de integrare europeană cu atribuții în implementarea Erasmus+, programul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 pentru educație, formare profesională, tineret și sport, legiferat de Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport1 . Noul program, legiferat printr-un regulament de această dată și nu printr-o decizie, indicând importanța acordată creșterii răspunderii statelor membre în implementarea recomandărilor subsecvente, din 2014, pe care PE și CE le-au făcut fiecărui stat membru2, solicită o schimbare de paradigmă privind învățarea, prin lansarea mesajului: Erasmus + schimbă vieți, deschide minți și prin ideea stipulată la art. 10 al regulamentului: ,,Reunirea învățării formale, non-formale și informale într-un program unic ar trebui să creeze sinergii și să încurajeze cooperarea transsectorială între diferitele sectoare ale educației, formării și tineretului. În timpul punerii în aplicare a programului, nevoile specifice ale diferitelor sectoare și, dacă este cazul, rolul autorităților locale și regionale ar trebui luate în considerare în mod corespunzător.,, Cu referire directă la domeniul preuniversitar, art. 17 al regulamentului precizează: ,,Este necesar să se consolideze intensitatea și volumul cooperării europene între școli și al mobilității cadrelor didactice și cursanților, pentru a aborda prioritățile stabilite în Agenda de cooperare europeană pe plan școlar pentru secolul XXI, și anume, pentru a ameliora calitatea educației școlare în Uniune în domeniile de dezvoltare a competențelor și pentru a îmbunătăți echitatea și includerea în cadrul sistemelor și instituțiilor școlare, precum și pentru a consolida și oferi sprijin pentru meseria de profesor și conducerea instituțiilor

1 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:347:0050:0073:RO:PDF

2 RECOMANDAREA CONSILIULUI din 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă al României pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2014 la adresa: http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/csr2014_council_romania_ro.pdf

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:347:0050:0073:RO:PDF

http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/csr2014_council_romania_ro.pdf


școlare. În acest context, obiectivele strategice, privind reducerea gradului de părăsire timpurie a școlii, îmbunătățirea performanței calificărilor de bază, și îmbunătățirea participării la educația și îngrijirea preșcolară și a calității acestora ar trebui să devină prioritare, la fel ca obiectivele care consolidează competențele profesionale ale cadrelor didactice și ale directorilor unităților de învățământ și care îmbunătățesc oportunitățile educaționale ale copiilor proveniți din familii de migranți și a celor cu un dezavantaj socioeconomic.,, Rolul programelor de finanțare ale UE şi a bunei gestionări a politicilor şi resurselor oferite de acestea, ca şi buna gestionare a problematicii integrării europene prin strategiile post-aderare, sunt mecanisme esenţiale de dezvoltare instituţională, iar dacă sunt abordate sinergic pot asigura această schimbare de paradigmă.

În baza atributelor prevăzute de OMEN 3347/2014, inspectorul școlar pentru proiecte educaționale are atribuții în implementarea programului Erasmus+ la nivel județean. Utilizarea fondurilor publice de către organizațiile școlare, cu atât mai mult cele alocate prin programe europene, trebuie să se facă cu maximă responsabilitate şi deplină conştiinţă, măsurile specifice concentrându-se pe valorificare, exploatare şi transfer la nivel de sistem. Fie că este vorba de dezvoltarea resurselor umane implicate în educaţie şi formare profesională, fie de practicarea unor abordări educaţionale/ manageriale noi, eficiente, acestea pot fi valorificate nu doar de instituţia beneficiară, ci şi de toate acele instituţii, care nu au beneficiat de finanţare, dar se confruntă cu aceeaşi problemă. Spunem că trecem la faza de exploatare a rezultatelor şi transferarea la nivel de sistem.

III.1.6.2. Oportunități vs. nivel de accesare al programelor de finanțare ale UE pentru educație și formare prin programul Erasmus + (2014-2020)

Rezultatele apelului ERASMUS + 2014 la nivel județean

Erasmus+ Acțiunea cheie 1 (KA1) - Proiecte de mobilitate Proiectele de mobilitate (KA1) Erasmus + vor oferi posibilitatea unităților de învățământ să aplice pentru cadrele didactice pentru finanțarea prticipării cadrelor didactice la stagii de formare continuă în străinătate. Apelul din 2014 a avut ca termen 24 martie, iar mobilitatea finanțată prin acțiunea cheie 1 vizează:

+ dezvoltare personală, profesională şi socială prin dezvoltarea de competenţe (cunoştinţe, abilităţi, atitudini) într-un context internaţional, precum şi recunoaşterea acestor competenţe + îmbunătăţirea procesului de predare, formare şi învăţare a profesioniştilor din domeniile educaţie, formare şi tineret + învăţarea sau aprofundarea unor limbi străine (creşterea competenţelor lingvistice) + conştientizarea importanţei şi înţelegerea unor culturi şi ţări noi, dezvoltând astfel sentimentul de apartenenţă la valorile europene şi implicarea activă în comunitate + dezvoltarea capacităţii organizaţionale, în contextul cooperării europene şi internaţionale + crearea de legături între educaţia formală, învăţarea nonformală şi formarea profesională + urmărirea unor sinergii cu câmpul muncii şi antreprenoriatul

În anul 2014, primul an de programare, România beneficiază de un buget pentru KA1 (proiecte de mobilitate) de 37.247.804 euro (aproximativ trei sferturi din bugetul total alocat de program României pentru anul 2014) alocat după cum urmează: domeniul școlar: – 1.372.665 euro, domeniul universitar: 20.380.589 euro, educația adulților: 231.676 euro, formare profesională: 9.710.920 euro (din care 740.243 euro pentru specialiști VET și 8.970.677 euro pentru elevi). La nivel național, s-au depus proiecte de mobilitate, după cum urmează:

534 proiecte de mobilitate depuse în domeniul școlar, 524 proiecte eligibile, 58 proiecte aprobate; din județul Cluj 19 unități de învățământ au depus proiecte de mobilitate dintre care 2 s-au găsit pe lista proiectelor aprobate din domeniul școlar;

234 proiecte de mobilitate depuse în domeniul formării profesionale, 226 proiecte eligibile, 102 proiecte aprobate; trei unități de învățământ din județul Cluj au depus proiecte de mobilitate, dar nici unul dintre acestea nu a avut un punctaj suficient pentru a fi finanțat;

156 proiecte de mobilitate depuse în domeniul educației adulților, 152 proiecte eligibile, 15 proiecte aprobate; învățământul preuniversitar clujean a fost reprezentat de un singur proiect, iar acesta a fost respins (punctaj insuficient).

Situația comparativă a accesului la mobilitate la nivel național este următoarea:


Variaţia în funcţie de judeţ a procentului numărului de candidaturi depuse din numărul şsolilor

din judeţJudet KA1 SE

2.79%3.79%

6.63%7.69%

8.64%

12.36%

15.71%

20.87%

11.89%10.32%

5.70%4.97%

3.45%2.16%

1.71%

1.70%

-3.00%

2.00%

7.00%

12.00%

17.00%

22.00%

Alb

aM

ehed

inti

Har

ghit

aIlf

ov

Satu

Mar

eC

alar

asi

Mu

res

Bra

sov

Co

nst

anta

Ialo

mit

aTi

mis

Mar

amu

reG

orj

Car

asSa

laj

Ara

dB

iho

rB

istr

ita

Vas

lui

Bu

cure

sti

Hu

ned

oar

aTe

leo

rman

Giu

rgiu Olt

Gal

ati

Pra

ho

vaB

uza

uV

alce

aC

ova

sna

Clu

jTu

lcea

Bac

au Iasi

Arg

esB

oto

san

iB

raila

Do

ljN

eam

tD

amb

ovi

taSi

biu

Vra

nce

aSu

ceav

a

Procent depuse din numar de scoli pe judet

Procent mediu numar proiecte denuse din numar scoli in ţară

Sursa: ANPCDEFP

Lista proiectelor aprobate pentru unități din rețeaua de învățământ preuniversitar din județul Cluj este următoarea:

Domeniul școlar

Nr. de referință Unitatea de învățământ beneficiară de mobilități

Proiectul de mobilități

1 2014-1-RO01-KA101 -1218

Școala Gimnazială "Avram Iancu" Dej Developing International Dimension and Digital Learning

2 2014-1-RO01-KA101 -764

Școala Gimnazială Specială Dej Experiente de învățare europeană în educația specială

Lista proiectelor respinse a fost constituită din următoarele proiecte, care, cu siguranță, în urma feedback-ului primit din partea evaluatorilor, vor fi redepuse, îmbunătățite, la următorul apel, cu condiția ca cererea/oferta de formare să nu sufere modificări:



1. 2014-1-RO01-KA101 -803

Școala Gimnazială "Ion Creangă" din Cluj-Napoca

Dezvoltare prin multilingvism

2. 2014-1-RO01-KA101 -1053

Liceul de Arte Vizuale "Romulus Ladea" din Cluj-Napoca

Teach and Art It

3. 2014-1-RO01-KA101 -1629

Școala Gimnazială din Panticeu Zi de zi la școală!

4. 2014-1-RO01-KA101 -131

Școala Gimnazială "Emil Isac" din Cluj-Napoca

E.C.H.O. (European Cultural Heritage Online)- Moștenire culturală europeană online

5. 2014-1-RO01-KA101 -1346

Colegiul Tehnic "Ana Aslan" din Cluj-Napoca

Formarea continuă a cadrelor didactice de la Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,,

6. 2014-1-RO01-KA101 -1641

Transylvania College Cluj-Napoca Make a positive difference for you and your learners

7. 2014-1-RO01-KA101 -172

Liceul Teoretic "Gheorghe Șincai" Cluj-Napoca

CLIL History and Geography

8. 2014-1-RO01-KA101 -997

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă din Cluj-Napoca

Training for the school of tomorrow

Variația în funcție de județ a & nr. de candidaturi depuse din numărul școlilor din județ KA1 –

domeniul școlar


9. 2014-1-RO01-KA101 -152

Colegiul Tehnic Energetic din Cluj-Napoca

It's T.I.M.M.E.! (Technologies, Internationalisation, Modern Methods and Excellence)

10. 2014-1-RO01-KA101 -832

Școala Gimnazială din Viișoara School: a place where to be

11. 2014-1-RO01-KA101 -1135

Școala Gimnazială din Baciu Valorile educației europene în școala din mediul rural

12. 2014-1-RO01-KA101 -1038

Liceul Teoretic "Ana Ipătescu" din Gherla

Profesionalizarea carierei didactice prin dobândirea de competențe digitale

13. 2014-1-RO01-KA101 -872

Școala Gimnazială "Ioan Opriș" din Turda

Școala românească-pași către modelul educațional european

14. 2014-1-RO01-KA101 -247

Școala Gimnazială Specială - Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă / Integrată din Cluj -Napoca

Cum să motivezi elevii să-și finalizeze educația obligatorie -Metode inovative de predare și învățare pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii într-o societate de învățare pe tot parcusul vieții

15. 2014-1-RO01-KA101 -1193

Liceul Tehnologic "Alexandru Borza" din Cluj-Napoca

Educație interculturală

16. 2014-1-RO01-KA101 -1023

Liceul "Avram Iancu" din Cluj-Napoca Continuous Professional Development in the Use of ICT Tools in Collaborative Project-Based Teaching and Learning

17. 2014-1-RO01-KA101 - 869

Colegiul Național "George Coșbuc" din Cluj-Napoca

GEOTHN - Geospatial Thinking

Domeniul educației adulților



1 2014-1-RO01-KA104 -661

Inspectoratul Școlar Județean Cluj Management al resursei umane pentru secolul 21

Domeniul VET (formare profesională)



1. 2014-1-RO01-KA102-000726

Liceul Teoretic "Apaczai Csere Janos" din Cluj-Napoca

Practica elevilor cu profil economic în Sicilia

2. 2014-1-RO01-KA102-000756

Colegiul Tehnic Energetic din Cluj-Napoca

Think, Learn, Enjoy your Work

3. 2014-1-RO01-KA102-001331

Colegiul Tehnic ,,Edmond Nicolau,, din Cluj-Napoca

European Skills in Web Design

Erasmus+ Acțiunea cheie 2 (KA2) - Parteneriate strategice și dialogul structurat Aceste parteneriate propun proiecte care creează "punți" de legătură între parteneri din mai multe țări, cu scopul de a crește cooperarea internațională prin dezvoltarea de produse educaționale de calitate și inovatoare. Având în vedere faptul că în cazul proiectelor de mobilitate accentul este legat de dezvoltarea persoanelor (fie beneficiari, fie personal al organizațiilor implicate), parteneriatele strategice le completează în mod natural prin accentul care cade în special pe dezvoltare organizațională.

+ dezvoltarea de abordări noi și inovatoare pentru creșterea calității și relevanței ofertei educaționale, de formare și pentru lucrul de tineret a actorilor implicați + asigurarea de sprijin personalizat, învățare colaborativă, gândire critică, resurse educaționale deschise, mobilitate virtuală sau alte metode inovatoare de învățare


+ crearea de legături între educația formală, învațarea nonformală și informală, formarea profesională, lucrul de tineret și conectarea lor cu piața muncii, prin dezvoltarea de competențe și calificări + promovarea unei culturi colaborative inter-sectoriale și internaționale + dezvoltarea capacității organizaționale + promovarea egalității și includerii în educație, formare și tineret pentru a preveni abandonul școlar și pentru a stimula participarea în comunitate a grupurilor dezavantajate + stimularea culturii antreprenoriale (inclusiv antreprenoriatul social) pentru a dezvolta cetățenia activă și angajabilitatea + creșterea participării la învățare și angajabilitate prin consiliere de carieră și servicii de suport

În anul 2014 România beneficiază de un buget de 11.766.947 Euro alocat după cum urmează: domeniul școlar: 4.498.247 euro, domeniul universitar: 1.257.112 euro, educația adulților: 1.480.532 euro, formare profesională: 3.313.002 euro. La nivel național s-au depus la termen 335 de proiecte de parteneriat strategic, după cum urmează:

Parteneriate strategice depuse în domeniul școlar, cu coordonatori școli din România: 111 parteneriate între școli 32 parteneriate în domeniul educației școlare 13 parteneriate cross-sectoriale

din care aprobate: 18 parteneriate între școli 12 parteneriate în domeniul educației școlare

Parteneriate strategice depuse în domeniul formării profesionale: 31 parteneriate în domeniul formării profesionale 11 parteneriate cross- sectoriale

din care aprobate 16 parteneriate în domeniul formării profesionale

Parteneriate strategice depuse în domeniul educației adulților: 48 parteneriate în domeniul educației adulților 14 parteneriate cross- sectoriale

din care aprobate 9 parteneriate în domeniul educației adulților

Parteneriate strategice depuse în domeniul tineret: 27 parteneriate în domeniul tineretului 4 parteneriate cross- sectoriale

din care aprobate 4 parteneriate în domeniul tineretului

Situația proiectelor aprobate pentru județul Cluj este următoarea:

Domeniul școlar - Parteneriate strategice între școli

Nr. de referință Unitatea de învățământ Numele proiectului

1 2014-1-CY01-KA201-000186_7

Transylvania College Cluj-Napoca The Future in Our Hands- Creating European Entrepreneurs

2 2014-1-FI01-KA201-000718_3

Liceul ,,János Zsigmond,, Cluj-Napoca

Hooked on Books

3 2014-1-IS01-KA201-000162_5

Liceul Tehnologic ,,Aurel Vlaicu,, Cluj-Napoca

The Lakes in Our Lives

4 2014-1-PL01-KA201-002907_8

Școala Gimnazială ,,Alexandru Vaida Voevod,, Cluj-Napoca

Descovering Europe

5 2014-1-PT01-KA201-000814_2

Colegiul Național ,,Emil Racoviță,, Cluj-Napoca

Prejudices and Reality

6 2014-1-RO01-KA201-002699_1

Colegiul Național ,,Emil Racoviță,, Cluj-Napoca

Learning math and languages through research and cooperation

7 2014-1-TR01-KA201-011225_7

Colegiul Tehnic Napoca Cluj-Napoca

Let’s break the ice with school

8 2014-1-TR01-KA201-012101_4

Liceul Tehnologic Special Samus Cluj-Napoca

Organic and Healthy Food in Europe

9 2014-1-UK01-KA201-000094_3

Școala Gimnaziala Specială - Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/Integrată

Are EU ready for a life of work?


Situația proiectelor respinse:

Domeniul școlar -Parteneriate strategice între școli

Nr. de referință Unitatea de învățământ Numele proiectului Motivul respingerii

1 2014-1-RO01-KA201- 002707

Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,, Cluj-Napoca

Math around us Respins- buget insuficient

2 2014-1-RO01-KA201- 002708

Școala Gimnazială ,,Constantin Brâncuși,, Cluj-Napoca

The world of senses Respins- buget insuficient

3 2014-1-RO01-KA201- 002507

Școala Gimnazială ,,Ioan Opriș,, Turda

Small steps for a bright future

Respins - punctaj insuficient

Domeniul educației adulților

1 2014-1-RO01-KA200- 002802

Learn & Vision SRL - partener Inspectoratul Școlar Județean Cluj

Coaching for Sustainable School Improvement

Respins - punctaj insuficient

Domeniul formării profesionale

1 2014-1-RO01- KA102-000726

Liceul Teoretic" Apaczai Csere Janos",Cluj-Napoca

Practica elevilor cu profil economic în Sicilia

Respins

2 2014-1-RO01- KA102-000756

Colegiul Tehnic Energetic, Cluj- Napoca

Think, Learn, Enjoy your Work

Respins

3 2014-1-RO01- KA102-001331

Colegiul Tehnic Edmond Nicolau Cluj-Napoca

European Skills in Web Design

Respins

III.1.6.3. Oportunități vs. nivel de accesare al programelor de finanțare ale UE pentru

educație și formare - Programul Lifelong Learning (2007-2013)

- Parteneriatele şcolare Comenius

Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții (LLP – Lifelong Learning Programme) s-a dovedit extrem de atractiv pentru școli, încă de la începutul perioadei de programare.


Componenta cea mai importantă a acestor parteneriate rămâne impactul educațional, reflectat în dimensiune europeană3, curriculum interdisciplinar, dezvoltarea integrată a competențelor cheie (îmbunătățirea competențelor lingvistice, digitale, de expresie artistică, sociale, antreprenoriale, științifice etc.), contextele colaborative de învățare, transfer de bune practici, diversitate culturală, cetățenie europeană activă.

Parteneriate multilaterale Comenius finalizate în 2014

# Unitatea de învățământ Proiectul abordat în cadrul parteneriatului / acces la spațiul virtual de promovare și acces la produsele proiectului

1. Școala Gimnazială ,,Emil Isac,, Cluj-Napoca

ESRA (European Schools Rock Around) http://1esra.blogspot.ro/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-RO1-COM06-22375

2. Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu,, Câmpia Turzii

HEC (Homo Economicus) http://new-twinspace.etwinning.net/web/p92736/welcome http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-GR1-COM06-10641

3. Grupul Școlar ,,Constantin Brâncuși,, Dej

Starting a professional career http://new-twinspace.etwinning.net/web/p58001/welcome http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-DE3-COM06-27334

4. Liceul Teoretic ,,Ana Ipătescu,, Gherla

Various Career Paths - Let's Turn Challenges into Opportunities to Make Dreams Come True http://www.anaipatescu.ro/proiecte/index.html http://niaj-profesioj.webnode.com/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-BG1-COM06-06973

5. Liceul de Arte Plastice ,,Romulus Ladea,, Cluj-Napoca

PPPP - The "4 Ps" project (Plan to Preserve this Pretty Planet) http://comenius4p.wordpress.com/evaluation/online-survey/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-IT2-COM06-38025

6. Liceul Teoretic ,,Josika Miklos,, Turda

Cultural Values under Magnifying Glass http://comenius.bgrg.hu/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-HU1-COM06-06867

Parteneriate școlare multilaterale Comenius 2013-2015

Unitatea de învățământ Proiectul abordat în cadrul parteneriatului / acces la spațiul virtual de promovare

1. Școala Gimnazială ,,Elf,, Cluj-Napoca

A Cultural Treasure Chest – Good News from Our School http://www.etwinning.net/ro/pub/connect/browse_people_schools_and_pro/profile.cfm?f=3&l=ro&n=39750 http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-RO1-COM06-29366

2. Centrul Școlar pt. Educație Incluzivă Cluj-Napoca

Forms of artistic activities in the development of disabled people http://www.cseicluj.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=4&Itemid=26 http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-RO1-COM06-29365

3. Liceul Teoretic ,,Petru Maior,, Gherla

Student Traders and Retailers Together in Europe http://lpmg.licee.edu.ro/comenius.html http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-ES1-COM06-70439

4. Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,, Cluj-Napoca

Training for LIFE: Leadership Initiative For Europe http://colegiulaslancluj.ro/proiecte-si-programe/proiectul-european-comenius-training-for-life-leadership-initiative-for-europe/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-RO1-COM06-29361

3 COM(93) 457, Brussels, 29 sept. 1993, Green paper on the european dimension of education: http://ec.europa.eu/green-papers/pdf/education_gp_com_93_457.pdf

http://1esra.blogspot.ro/

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-RO1-COM06-22375


http://new-twinspace.etwinning.net/web/p92736/welcome

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-GR1-COM06-10641

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-GR1-COM06-10641

http://new-twinspace.etwinning.net/web/p58001/welcome

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-DE3-COM06-27334

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-DE3-COM06-27334

http://www.anaipatescu.ro/proiecte/index.html

http://niaj-profesioj.webnode.com/

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-BG1-COM06-06973

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-BG1-COM06-06973

http://comenius4p.wordpress.com/evaluation/online-survey/

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-IT2-COM06-38025

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-IT2-COM06-38025

http://comenius.bgrg.hu/

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-HU1-COM06-06867


http://www.etwinning.net/ro/pub/connect/browse_people_schools_and_pro/profile.cfm?f=3&l=ro&n=39750

http://www.etwinning.net/ro/pub/connect/browse_people_schools_and_pro/profile.cfm?f=3&l=ro&n=39750



http://www.cseicluj.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=4&Itemid=26

http://www.cseicluj.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=4&Itemid=26



http://lpmg.licee.edu.ro/comenius.html

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-ES1-COM06-70439


http://colegiulaslancluj.ro/proiecte-si-programe/proiectul-european-comenius-training-for-life-leadership-initiative-for-europe/

http://colegiulaslancluj.ro/proiecte-si-programe/proiectul-european-comenius-training-for-life-leadership-initiative-for-europe/



http://ec.europa.eu/green-papers/pdf/education_gp_com_93_457.pdf

http://ec.europa.eu/green-papers/pdf/education_gp_com_93_457.pdf


5. Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny,, Cluj-Napoca

The Heritage of Cultures and Traditions in Pluralistic Society - Religious Traditions https://www.facebook.com/pages/Comenius-Anghel-Saligny-Cluj-Napoca/1413004872263934?fref=ts http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-PL1-COM06-38866

6. Grădinița reformată nr. 1 ,,Csemete,, Cluj-Napoca

Egeszsegtudatos magatartas alakitasanak intezmenyi lehetosegei http://www.csemete.ro/romana/activitati/1473-casa-de-joaca-incluziva-%C8%99i-clubul-parin%C8%9Bilor http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-HU1-COM06-10229

7. Colegiul Național ,,Emil Racoviță,, Cluj-Napoca

Save Our Water Sources http://ler.ubbcluj.ro/images/proiecte/p_2013.pdf http://soswater.epa.edu.pt/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-PT1-COM06-16494

8. Liceul Tehnologic ,,Someș,, Dej

Tradition, Diversity and Acceptance http://liceulsomesdej.ro/?p=98 http://acceptdiversity.tk/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-CY1-COM06-03228

9. Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga,, Cluj-Napoca

My Town - My Little Homeland in Europe http://www.liceulblagacluj.ro/?page_id=1769 http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-PL1-COM06-38550

10. Colegiul Național Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr,, Cluj-Napoca

Tales, Festivals and Traditions http://www.pedacj.ro/2013-2 http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-ES1-COM06-73330

11.

Școala Gimnazială Specială - Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/Integrată Cluj-Napoca

Something from nothing http://www.sosw-comenius.pl/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-PL1-COM06-38495

- Dezvoltarea resurselor umane prin burse individuale de formare continuă prin programul Sectorial Comenius

În cursul anului şcolar 2013-2014 au beneficiat de burse Comenius de formare continuă următoarele cadre didactice:

Numele și prenumele Unitatea de învățământ Apelul 30.04.2013

1. Gruian Simona Georgiana Școala Gimnazială Baciu 2. Iclenzan Claudiu Școala Gimnazială Viișoara 3. Brașoveanu Carmen Narcisa Colegiul Tehnic de Comunicații ,,Augustin Maior,, Cluj-Napoca 4. Incze Daniela Școala "Ion Opriș" Turda 5. Mariș Loredana Ancuța Școala Gimnazială "Emil Isac" Cluj-Napoca 6. Goga Eugenia Claudia Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca

Apelul 30.09.2013 Niciun beneficiar

Programul Sectorial Leonardo da Vinci

Evoluția nr. de proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci (Programul Sectorial Leonardo da Vinci, componentă a Programului de Învățare pe Tot Parcursul Vieții - Lifelong Learning Programme) Relativ ușor de gestionat, oferind un cadru eficient de comunicare transnațională între unități de învățământ profesional și tehnic care împărtășesc calificări similare, parteneriatele Leonardo da Vinci sunt o modalitate excelentă de a iniția activități de învățare reciprocă pentru folosirea instrumentelor comune descrise în cadrul Comunicatului de la Helsinki, precum transparența, Cadrul European al Calificărilor (EQF), Sistemul

https://www.facebook.com/pages/Comenius-Anghel-Saligny-Cluj-Napoca/1413004872263934?fref=ts

https://www.facebook.com/pages/Comenius-Anghel-Saligny-Cluj-Napoca/1413004872263934?fref=ts

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-PL1-COM06-38866


http://www.csemete.ro/romana/activitati/1473-casa-de-joaca-incluziva-%C8%99i-clubul-parin%C8%9Bilor

http://www.csemete.ro/romana/activitati/1473-casa-de-joaca-incluziva-%C8%99i-clubul-parin%C8%9Bilor



http://ler.ubbcluj.ro/images/proiecte/p_2013.pdf

http://soswater.epa.edu.pt/

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-PT1-COM06-16494

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-PT1-COM06-16494

http://liceulsomesdej.ro/?p=98

http://acceptdiversity.tk/

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-CY1-COM06-03228

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2013-1-CY1-COM06-03228

http://www.liceulblagacluj.ro/?page_id=1769



http://www.pedacj.ro/2013-2



http://www.sosw-comenius.pl/




European de Transfer al Creditelor pentru Educația și Formarea Profesională (ECVET), asigurarea calității, a excelenței în dobândirea deprinderilor și a competențelor pentru sectoarele cheie.

- Parteneriate Leonardo da Vinci 2013-2015

Unitatea de învățământ Titlul proiectului

1. Colegiul Tehnic " Ana Aslan" Cluj-Napoca Green Chemistry Around Europe 2. Colegiul Tehnic ,,Napoca,, Cluj-Napoca Augmented Reality Applications in the Field of Vocational

Education and Training

- Proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci 2013-2014

Tip Unitatea de învățământ Proiecte IVT COLEGIUL TEHNIC ,,ANGHEL SALIGNY,, CLUJ-

NAPOCA Clean, Clever Energy for a Suitable Future

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL PENTRU DEFICIENȚI DE AUZ CLUJ-NAPOCA

Educarea și recuperarea copiilor cu deficiență de auz și deficiențe asociate, în vederea integrării sociale

- Proiect de TRANSFER DE INOVAȚIE în derulare

Unitatea de învățământ Proiecte

1. Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca

STEP IVI Standard Training and Education for Professionals http://www.enviter.eu/projects/step-ivi

III.1.6.4. Strategia de monitorizare 2013-2014

Practicarea pe scară largă a managementul integrat al programelor comunitare trebuie facilitată prin măsuri specifice, trebuie monitorizată şi evaluată, eventual certificată, pentru a dezvolta comportamente manageriale centrate pe valorizare şi transfer, dar şi pe optimizarea utilizării resurselor de dezvoltare.

Evaluarea de impact a avut la bază documentul: Strategia de monitorizare a impactului activităților finanțate prin programe comunitare pentru anul școlar 2013-2014 realizată după un calendar semestrial structurat în următoarele activități:

- Activitatea I. Semestrul I - 2013-2014 - Gestionare corectă și bun management al proiectelor care

debutează, au fost evaluate stadial 14 proiecte, 10 proiecte de parteneriat multilateral Comenius, 2 proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci, 2 proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci la debut, de la:

http://www.enviter.eu/projects/step-ivi


INSTITUȚIA PROIECTUL Tipul proiectului – Lifelong Learning Programme

1. Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Cluj-Napoca

Forms of artistic activities in the development of disabled people

Parteneriat școlar Comenius

2. Liceul Teoretic ,,Petru Maior,, Gherla Student Traders and Retailers Together in Europe


3. Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,, Cluj-Napoca

Training for LIFE: Leadership Initiative For Europe



The Heritage of Cultures and Traditions in Pluralistic Society - Religious Traditions


5. Grădinița Reformată Nr. 1 ,,Csemete,, Cluj-Napoca

Egeszsegtudatos magatartas alakitasanak intezmenyi lehetosegei


6. Colegiul Național ,,Emil Racoviță,, Cluj-Napoca

Save Our Water Sources Parteneriat școlar Comenius

7. Liceul Tehnologic ,,Someș,, Dej Tradition, Diversity and Acceptance Parteneriat școlar Comenius

8. Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga,, Cluj-Napoca

My Town - My Little Homeland in Europe


9. Colegiul Național Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr,, Cluj-Napoca

Tales, Festivals and Traditions Parteneriat școlar Comenius

10. Școala Gimnazială Specială - Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/Integrată Cluj-Napoca

Something from nothing Parteneriat școlar Comenius

11. Colegiul Tehnic "Ana Aslan" Cluj-Napoca

Green Chemistry Around Europe Parteneriat Leonardo da Vinci

12. Colegiul Tehnic ,,Napoca,, Cluj - Napoca

Augmented Reality Applications in the Field of Vocational Education and Training

Parteneriat Leonardo da Vinci


Clean, Clever Energy for a Suitable Future

Proiect de mobilitate Leonardo da Vinci

14. Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca

Educarea și recuperarea copiilor cu deficiența de auz și deficiențe asociate, în vederea integrării sociale

Proiect de mobilitate Leonardo da Vinci

Semestrul I - concluzii rezultate din activitatea de monitorizare

A. Informare şi comunicare

Ob. 1 - gestionarea corectă și bun management al proiectelor care debutează Puncte tari Arii de îmbunătățire

- Parteneneriatele beneficiază de o vizibilitate bună, existând locuri special amenajat unde sunt expuse materiale referitoare la derularea unor activităţi prin Programul LLP. Chiar dacă proiectele sunt la debut, deja sunt vizibile rezultate ale activităților împărtășite pe holuri, în cabinete, pe web-site-urile unităților de învățământ beneficiare. - Există un bun exercițiu al grupurilor de cadre didactice de a se informa în legătură cu activităţi prin Programul LLP/Erasmus+ sau prin alte programe cu finanţare din partea UE, yahoo-grupul ISJCluj_Programe_comunitare (https://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/info ) punând la dispoziție o informație bogată și o corespondență de calitate în legatură cu posibile alte parteneriate sau oportunități de formare - Comunicarea şi schimbul de informaţii între instituţiile implicate

- Calitatea expozițiilor dedicate proiectelor, în unele cazuri ar necesita îmbunătățire, s-au făcut recomandări în acest sens. - Portalul dedicat programelor comunitare găzduit de site-ul I.Ș.J. Cluj necesită actualizare și va fi adus la zi cu maximă prioritate în perioada următoare - Nu toate parteneriatele în derulare își fac cunoscute activitățile prin intermediul comunicatelor de presă, în special cu ocazia reuniunilor de proiect organizate în România; s-au pus la dispoziție modele de comunicate și un ghid de comunicare și relații publice

https://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/info



în proiecte este eficientă, existând un foarte bun exercițiu în utilizarea unor instrumente eficiente de comunicare la nivelul parteneriatelor: grupuri de discuții, liste de discuții, blog-uri, conturi facebook, wikispaces, Google doc etc. - Comunicarea şi schimbul de informaţii la nivelul echipei de proiect din şcoală este, în general, foarte bună, în echipă fiind antrenate cadre didactice cu abilități de cooperare în echipă peste medie. - Directorii unităților de învățământ sunt, în general, implicați direct în derularea parteneriatelor, întrucât se dorește o bună reprezentare instituțională la nivel managerial; pe de altă parte gestionarea corectă a grantului nu este o responsabilitate ce se poate delega.

(http://www.anpcdefp.ro/userfiles/pr_kit.pdf )

Ob. 2 - Valorificarea competențelor/experienței dobândite prin stagii de formare continuă (IST) Puncte tari Arii de îmbunătățire

- În general, cadrele didactice beneficiare ale unui grant pentru participarea la un stagiu de formare continuă prin Programul Sectorial Comenius au informat comunitatea educațională locală, prin intermediul grupului de discuții: ISJ_CLUJ_PROGRAME_COMUNITARE în legătură cu beneficiile participării la un astfel de stagiu de formare continuă. - Există însă și practica de a remite presei comunicate de presă ale participării la astfel de stagii. - Au fost informate școlile în legătură cu oportunitatea de a aplica pentru proiecte de mobilitate în cadrul acțiunii cheie 1 al programului Erasmus + atât direct, prin scrisori metodice postate pe ISJ_CLUJ_PROGRAME_COMUNITARE

- Actualizarea portalului găzduit de pagina I.Ș.J.Cluj cu link-uri la documentele relevante ale apelurilor european și național Erasmus+

B. Gradul de realizare a obiectivelor proiectelor


- Proiectele au planuri de implementare suficient de detaliate, care să permită atingerea obiectivelor (formulate încă destul de general în aplicații) declarate în formularul de candidatură. - Activitățile, care vizează dezvoltarea de competențe la elevi, sunt, în general, integrate în curriculum, la discipline din trunchiul comun relevante pentru tematicile abordate, evaluarea fiind făcută prin utilizarea unor instrumente de evaluare adecvate fiecăreia dintre discipline. - Toate proiectele în care directorul școlii se află în echipa de implementare a proiectului, obiectivele proiectului sunt corelate cu strategia de dezvoltare instituțională.

- S-au făcut recomandări legate de necesitatea impunerii unor instrumente de evaluare pentru fiecare dintre categoriile de beneficiari / de competențe vizate, punându-se la dispoziție modele de astfel de instrumente. - Întrucât maniera de ofertare a CDS nu poate servi posibilității de integrare în curriculum prin introducerea de discipline noi în trunchiul comun, s-a făcut recomandarea propunerii de discipline noi prin CDS, în primul an de proiect, pentru ca în al doilea an de proiect să fie dezvoltate și evaluate competențele elevilor. - Doar în câteva cazuri planul managerial a integrat activitățile și obiectivele parteneriatului, aspect care atrage atenția asupra caracterului independent relativ la politicile de dezvoltare instituțională al parteneriatului european în derulare. Acest aspect este de neconceput, făcându-se recomandarea grefării dezvoltării instituționale prin acest veritabil instrument de peer – assesment oferit de parteneriatul european.


- Activitățile de continuare derulate de beneficiarii stagiilor de formare continuă sunt reflectate de chestionarele aplicate elevilor, cadrelor didactice, conducerilor unităților de învățământ, dar și de inspecțiile tematice inopinate desfășurate.

- Valorificarea competențelor dobândite nu doar în cadrul disciplinei predate, ci și în activitatea de consiliere și în activitățile extrașcolare, activitățile dedicate săptămânii Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun.

C. Implementarea proiectelor –gradul de realizare a activităților planificate

http://www.anpcdefp.ro/userfiles/pr_kit.pdf




- Există criterii bine definite pentru formarea echipei de proiect pentru toate parteneriatele monitorizate, iar aceste criterii nu permit încurajarea nici unei forme de discriminare. - Toate proiectele monitorizate au un plan de activităţi stabilit de comun acord la nivelul parteneriatului, convenit în prima reuniune de proiect, cu sarcini, alocare de responsabilități și termene de realizare. - Toate activitățile derulate în cadrul proiectelor monitorizate au un caracter interdisciplinar.

- În foarte multe cazuri s-a constat că responsabilii de comisii pe arii curriculare nu se implică în parteneriate, lăsând responsabilitatea pe seama celor mai tinere cadre didactice care, de regulă, sunt cele mai receptive la genul acesta de activități.

Ob. 2 - Valorificarea competențelor/experienței dobândite prin stagii de formare continuă (IST) Puncte tari Arii de îmbunătățire - Toate cadrele didactice beneficiare de stagii de formare continuă prin Programul Sectorial Comenius au beneficiat de Documentul de Mobilitate Europass.

- nu este cazul.

D. Impactul proiectului asupra elevilor


- Întrucât proiectele monitorizate se află la debut, acest aspect nu a făcut obiectul monitorizării.

- nu este cazul


- Toate chestionarele aplicate elevilor au evidențiat o îmbunătățire a calității activității de predare și o creștere a atractivității disciplinei de predare de către cadrul didactic beneficiar.

E. Impactul asupra profesorilor


- S-a urmărit doar calitatea echipelor de implementare a proiectelor și maniera de achitare față de responsabilitățile atribuite participanților la mobilități. - S-a putut constata o foarte serioasă organizare/pregătire pentru reuniunile de proiect, atât cele din România, cât și cele externe. - Toate reuniunile de proiect care au avut loc la Cluj, au respectat recomandarea prezentării și a unor lecții demonstrative, cu ocazia fiecărei reuniuni de proiect cu metode și practici de predare, de ultimă oră. - Există și un exemplu de bună practică în care reuniunea de proiect a avut o zi dedicată unor activități specifice de team building, realizată de o firmă specializată (COM-13-PM-41-CJ-RO) practică ce ar trebui extinsă la nivelul tuturor proiectelor.

- Gradul de diseminare al proiectelor nu este în toate cazurile suficient de amplu la nivelul instituției, enclavizând uneori proiectul față de restul activităților derulate de școală; s-a făcut recomandarea de a realiza o diseminare la propriu a rezultatelor parteneriatelor în derulare prin activități de prezentare în Consiliul Profesoral, după fiecare reuniune de proiect, crearea unor comunități on-line ale parteneriatelor la toate proiectele în derulare. - Din experiența altor proiecte anterioare, s-a făcut recomandarea prezentării și a unor lecții demonstrative cu ocazia fiecărei reuniuni de proiect cu metode și practici de predare, de ultimă oră, practică care necesită generalizare. - Extinderea practicii de desfășurare a unor activități de team building și pregătire lingvistică la nivelul tuturor proiectelor, care să susțină componenta de dezvoltare profesională/ personală a cadrelor didactice participante.


- Toate cadrele didactice monitorizate și-au - nu este cazul


îmbunătățit registrul de practici, și-au diversificat metodele de predare și instrumentele de evaluare a progresului elevilor.

F. Impactul asupra instituţiei

Ob. 1 - gestionarea corectă și bun management al proiectelor care debutează Puncte tari Arii de îmbunătățire - Toate proiectele monitorizate au contribuit la

consolidarea relaţiei cu comunitatea locală, la creșterea vizibilității în comunitate a unității de învățământ.

- nu este cazul

Ob. 2 - Valorificarea competențelor/experienței dobândite prin stagii de formare continuă (IST) Puncte tari Arii de îmbunătățire - Din chestionarele aplicate a rezultat o creștere a interesului cadrelor didactice pentru învățarea limbilor străine, pentru participarea la stagii de formare continuă în străinătate. - S-a evidențiat un interes semnificativ al unităților

de învățământ pentru a depune proiecte de mobilitate finanțate prin Erasmus+.

- nu este cazul

G. Mobilităţi-mod de derulare, conformitate cu regulile, selecție

Ob. 1 - gestionarea corectă și bun management al proiectelor care debutează Puncte tari Arii de îmbunătățire - Toate activitățile/mobilitățile se finalizează cu un raport de mobilitate solicitat de către inspectorul responsabil și care se păstrează în portofoliul proiectului, alături de celelalte documente relevante, în vederea auditării, monitorizării progresului. - Nu s-au înregistrat probleme în utilizarea grantului, s-a participat la toate reuniunile de proiect, iar selecția participanților s-a făcut, fără discriminare, există decizii interne și pentru echipe și pentru participanții la reuniunile de proiect, au fost semnate declarații pe propria răspundere de excludere a conflictului de interese la selectarea beneficiarilor de mobilitate.

- Există cazuri în care se pleacă în mobilitate fără o solicitare adresată conducerii I.ȘJ., fără respectarea procedurii de solicitare a aprobării deplasării în interes de serviciu la reuniunile de proiect; s-au făcut recomandări expres echipelor care, aflate în al doilea an de proiect, au considerat că pot ,,sări,, peste etape considerate, birocratice care, însă, sunt instrumente de monitorizare ex-situ pentru inspectorul responsabil și oferă informații relevante în legătură cu respectarea Cartei europene privind asigurarea calității mobilităților.


- Nu este cazul - nu este cazul

H. Produsele finale-gradul de realizare

Ob. 1 - gestionarea corectă și bun management al proiectelor care debutează Puncte tari Arii de îmbunătățire - Nu este cazul pentru proiectele monitorizate întrucât acestea se găsesc în primul an de implementare.

- Nu este cazul

I. Evaluare-metode și instrumente aplicate


- S-a pus la dispoziția tuturor proiectelor o lista de verificare și un pachet de documente - tip necesare pentru portofoliul fiecărui proiect la:

- https://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/files/PORTOFOLIUL_COMENIUS/

- S-a făcut recomandarea realizării unei strategii de evaluare la nivelul parteneriatului. - S-a făcut recomandarea utilizării instrumentelor de auto-evaluare furnizate la: http://www.anpcdefp.ro/userfiles/mice1.pdf

https://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/files/PORTOFOLIUL_COMENIUS/


http://www.anpcdefp.ro/userfiles/mice1.pdf


- și - https://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Progra

me_comunitare/files/PORTOFOLIUL_LEONARDO_DA_VINCI/

care include și un model de strategie de evaluare la nivelul parteneriatului

- S-a făcut recomandarea implicării CEAC în realizarea autoevaluării progresului proiectului. - S-a făcut recomandarea avizării raportului intermediar/final de către CP și CA, în ultima întâlnire dinaintea termenului limită de transmitere la ANPCDEFP.

Ob. 2 - Valorificarea competențelor/experienței dobândite prin stagii de formare continuă (IST) Puncte tari Arii de îmbunătățire S-au aplicat instrumente de evaluare tip, furnizate de ANPCDEFP.

- nu este cazul

J. Diseminare-activități derulate

Ob. 1 - gestionarea corectă și bun management al proiectelor care debutează Puncte tari Arii de îmbunătățire - Website-urile proiectelor sunt folosite, fără excepție, pentru diseminarea rezultatelor proiectului și în cazul tuturor proiectelor monitorizate sunt de o calitate foarte bună. - Toate echipele de proiect au în vedere gestionarea în echipă transnațională, introducerea rezultatelor proiectului în baza de date europeană EST (http://www.europeansharedtreasure.eu/ )

- Nu toate proiectele monitorizate au o strategie de diseminare la nivelul parteneriatului, s-a făcut recomandarea realizării unui plan comun de monitorizare care să aibă ca și obiectiv prezentarea, valorizarea și exploatarea rezultatelor proiectului la nivelul parteneriatului prin sarcini, nominalizare responsabil și termene de realizare la nivelul fiecărui partener.

Ob. 2 - Valorificarea competențelor/experienței dobândite prin stagii de formare continuă (IST) Puncte tari Arii de îmbunătățire - Toate cadrele didactice monitorizate au pus în practică planul de diseminare angajat cu ANPCDEFP prin contractul de finanțare.

- Creșterea ponderii activităților de diseminare care să pună accent pe metode și practici pedagogice și nu pe prezentarea experienței de participare propriu-zisă la stagiul de formare. - Inițierea unor studii de impact al participării la proiectele de mobilitate de la nivel județean, care să facă obiectul unor viitoare proiecte strategice ale I.Ș.J. Cluj.

K. Implicarea autorităților locale-sprijin, finanțare

Ob. 1 - gestionarea corectă și bun management al proiectelor care debutează Puncte tari Arii de îmbunătățire - Autoritățile publice locale sunt foarte receptive și deschise la primirea delegațiilor cu ocazia reuniunilor de proiect, dezvoltându-se o bună practică a promovării culturale locale prin acces la materiale de informare și promovare. - Autoritățile locale, dacă au fost solicitate au sprijinit, chiar și financiar echipele de proiect, în special pentru organizarea reuniunilor de proiect.

- Se dorește o creștere a atractivității evenimentelor propuse de școli, cu ocazia reuniunilor de proiect prin activități de tip Open Days, Open Spaces, accesibile nu doar pentru delegațiile străine, ci și pentru sectorul societate civilă, centre culturale, presă, televiziuni, biblioteci, mediateci, alte școli din comunitatea educațională locală.

Toate proiectele monitorizate sunt tot atâtea exemple de bună practică.

- Activitatea II. Semestrul al II-lea 2013-2014 – Managementul integrat centrat pe rezultate -au fost evaluate stadial 6 proiecte de parteneriat multilateral Comenius în al doilea an de implementare, de la:

INSTITUȚIA PROIECTUL Tipul proiectului – Lifelong Learning Programme

1. Școala Gimnazială,,Emil Isac,, Cluj-Napoca

ESRA (European Schools Rock Around)


2. Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu,, Câmpia Turzii

HEC (Homo Economicus) Parteneriat școlar Comenius

3. Liceul Tehnologic ,,Constantin Starting a professional career Parteneriat școlar

https://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/files/PORTOFOLIUL_LEONARDO_DA_VINCI/



http://www.europeansharedtreasure.eu/


Brâncuși,, Dej Comenius 4. Liceul Teoretic ,,Ana Ipătescu,,

Gherla Various Career Paths - Let's Turn Challenges into Opportunities to Make Dreams Come True


5. Liceul de Arte Plastice ,,Romulus Ladea,, Cluj-Napoca

PPPP - The "4 Ps" project (Plan to Preserve this Planet)


6. Liceul Teoretic ,,Josika Miklos,, Turda

Cultural Values under Magnifying Glass


Activitatea III - Valorificarea competențelor/experienței dobândite prin stagii de formare continuă,

au fost evaluate 11 cadre didactice din tot atâtea unități de învățământ

Cadrul didactic beneficiar Unitatea de învățământ Tip stagiu de formare continuă-țara

1. Bindean Laura Cristina Liceul Teoretic ,,Nicolae Bălcescu,, Cluj-Napoca

CG-IT

2. Bradea Lucia Corina Școala Gimnazială ,,Emil Isac,, Cluj Napoca CG-HR 3. Costantea Camelia Școala Gimnazială Viișoara CG-FI 4. Domnița Gabriela Roxana CJRAE – Grădinița ,,Lizuca,, Cluj-Napoca CL-UK 5. Duma Melania Liceul Tehnologic Nr. 1 Cluj-Napoca CG-IT 6. Dumitrache Valentina Școala Gimnazială,,Ion Creangă,, Cluj-Napoca CG-PT 7. Feneșan Mirela-Dana Școala Gimnazială Pelaghia Roșu Mărișel CL-UK 8. Fodor Romulus-Gelu Școala Gimnazială Băișoara CG-CY 9. Frăteanu Diana Cristina Liceul de Arte Vizuale ,,Romulus Ladea,, Cluj

Napoca CG-MT

10. Grigorovici Dana Liceul Teoretic ,,Gheorghe Șincai,, Cluj-Napoca CL-IE 11. Guina Sanda Gabriela Școala Gimnazială ,,Iuliu Hațieganu,, Cluj-

Napoca CL-UK

12. Neagu Diana Elena Fundația Colegiul ,,Transilvania,, Cluj-Napoca CG-CY 13. Pop Camelia Rozalia Școala Gimnazială ,,Ion Creangă,, Cluj-Napoca CG-IT 14. Popa Ofelia Cornelia Școala Gimnazială Panticeu CG-UK 15. Tent Darius Transylvania College Cluj-Napoca CG-IT 16. Verdeș Irina-Andreea Colegiul Național ,,George Barițiu,, Cluj-

Napoca CL-UK

17. Voivod Adela-Mihaela Școala Gimnazială Cătina CL-IE

Semestrul al II-lea 2013-2014 - concluzii rezultate din activitatea de monitorizare A. Informare şi comunicare

Puncte tari Arii de îmbunătățire - Parteneneriatele beneficiază de o vizibilitate bună, existând locuri special amenajat unde sunt expuse materiale referitoare la derularea unor activităţi prin Programul LLP. Chiar dacă proiectele sunt la debut, deja sunt vizibile rezultate ale activităților împărtășite pe holuri, în cabinete, pe web-site-urile unităților de învățământ beneficiare. - Există un bun exercițiu al grupurilor de cadre didactice de a se informa în legătură cu activităţi prin Programul LLP/Erasmus+, sau prin alte programe cu finanţare din partea UE, yahoo-grupul ISJCluj_Programe_comunitare (https://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/info ), punând la dispoziție o informație bogată și o corespondență de calitate în legatură cu posibile alte parteneriate sau oportunități de formare. - Comunicarea şi schimbul de informaţii între instituţiile implicate în proiecte este eficientă, existând un foarte bun exercițiu în utilizarea unor

- Calitatea expozițiilor dedicate proiectelor, în unele cazuri ar necesita îmbunătățire, s-au făcut recomandări în acest sens. - Portalul dedicat programelor comunitare găzduit de site-ul I.Ș.J. Cluj necesită actualizare și va fi adus la zi cu maximă prioritate în perioada următoare. - Nu toate parteneriatele în derulare își fac cunoscute activitățile prin intermediul comunicatelor de presă, în special cu ocazia reuniunilor de proiect organizate în România; s-au pus la dispoziție modele de comunicate și un ghid de comunicare și relații publice (http://www.anpcdefp.ro/userfiles/pr_kit.pdf )





instrumente eficiente de comunicare la nivelul parteneriatelor: grupuri de discuții, liste de discuții, blog-uri, conturi face-book, wikispaces, Google doc, etc. - Comunicarea şi schimbul de informaţii la nivelul echipei de proiect din şcoală este, în general, foarte bună, în echipă fiind antrenate cadre didactice cu abilități de cooperare în echipă peste medie. - Directorii unităților de învățământ sunt, în general, implicați direct în derularea parteneriatelor, întrucât se dorește o bună reprezentare instituțională la nivel managerial; pe de altă parte gestionarea corectă a grantului nu este o responsabilitate ce se poate delega. - Există un interes permanent al unităților de învățământ pentru formare, schimb de bune practici și pentru colaborări externe prin Erasmus+, reflectat de numărul de proiecte depuse.

B. Gradul de realizare a obiectivelor proiectelor

Puncte tari Arii de îmbunătățire

- Proiectele au planuri de implementare suficient de detaliate, care să permită atingerea obiectivelor (formulate încă destul de general în aplicații) declarate în formularul de candidatură. - Activitățile, care vizează dezvoltarea de competențe la elevi sunt, în general, integrate în curriculum, la discipline din trunchiul comun relevante pentru tematicile abordate, evaluarea fiind făcută prin utilizarea unor instrumente de evaluare adecvate fiecăreia dintre discipline. - Toate proiectele în care directorul școlii se află în echipa de implementare a proiectului, obiectivele proiectului sunt corelate cu strategia de dezvoltare instituțională. - Proiectele, fără excepție și-au atins obiectivele vizate, în plus parteneriatele sunt sustenabile, intenționându-se în cea mai mare parte continuarea colaborării cu aceeași parteneri în viitoare proiecte finanțate prin Eramus+, acțiunea cheie 2.

- S-au făcut recomandări legate de necesitatea implicării CEAC în evaluarea proiectelor, în vederea joncțiunii între cele două practici de evaluare instituțională. - În general, echipele nu își propun opționale rezultate în urma derulării proiectelor, temele fiind asimilate în mod natural în cele care sunt ofertate de cadrele didactice care au făcut parte din echipele de proiect, funcție de calificare. - Planul managerial a integrat activitățile și obiectivele parteneriatului, aspect care atrage atenția asupra caracterului independent relativ la politicile de dezvoltare instituțională al parteneriatului european în derulare. Școlile participă la Competiția Școală Europeană.

C. Implementarea proiectelor –gradul de realizare a activităților planificate

Puncte tari Arii de îmbunătățire - Există criterii bine definite pentru formarea echipei de proiect pentru toate parteneriatele monitorizate, iar aceste criterii nu permit încurajarea nici unei forme de discriminare. - Toate proiectele monitorizate au un plan de activităţi stabilit de comun acord la nivelul parteneriatului, convenit în prima reuniune de proiect, cu sarcini, alocare de responsabilități și termene de realizare. - Toate activitățile derulate în cadrul proiectelor monitorizate au un caracter interdisciplinar.

- Deși în primul an de proiect s-a constat că responsabilii de comisii pe arii curriculare nu se implică în parteneriate, lăsând responsabilitatea pe seama celor mai tinere cadre didactice, care, de regulă, sunt cele mai receptive la genul acesta de activități, în cel de-al doile an an de proiect se poate constata cum rezultatele proiectului ,,invadează,, tematicile popuse pentru comisiile metodice/arii curriculare ale unităților de învățământ beneficiare, cât și în calendarele activităților metodice zonale și județene. - Din păcate, sunt încă puține contexte de interdisciplinaritate în școala românească, parteneriatele școlare Comenius, au fost singura


alternativă la lipsa de inițiativă din sistem în promovarea interdisciplinarității, în afara contextelor proiectelor finanțate.

D. Impactul proiectului asupra elevilor

Puncte tari Arii de îmbunătățire - Proiectul a permis implicarea unui număr mare de elevi, atractivitate mare a implicării elevilor în activitățile proiectelor. - Elevii au fost implicaţi în toate etapele proiectului, de cele mai multe ori echipele de proiect fiind alcătuite din profesori și elevi. - Proiectele au contribuit în proporție de 100% la creşterea motivaţiei elevilor pentru disciplinele implicate în proiect și la creșterea motivației pentru participare la școală, în general, fără excepție proiectele au sporit atractivitatea școlii în comunități. - Elevii au dobândit noi cunoştinţe şi competenţe: competențele de utilizare a calculatorului, elevii fiind antrenați tot timpul în realizarea de prezentări, scriere de articole, completare fișe de observații, realizare glogstere etc., competențele lingvistice, competențele de colaborare în echipă, competențele sociale, receptivitate interculturală, adevărați ambasadori pentru România. - Elevii au dobândit noi cunoştinţe despre Uniunea Europeană, instituțiile europene, țările membre și instituțiile guvernamentale, diferențe ale sistemelor educaționale, repere culturale emblematice.

- nu este cazul.

E. Impactul asupra profesorilor


- S-a urmărit doar calitatea echipelor de implementare a proiectelor și maniera de achitare față de responsabilitățile atribuite participanților la mobilități. - S-a putut constata o foarte serioasă organizare/pregătire pentru reuniunile de proiect, atât cele din România, cât și la cele externe. - Toate reuniunile de proiect care au avut loc la Cluj, au respectat recomandarea prezentării și a unor lecții demonstrative cu ocazia fiecărei reuniuni de proiect cu metode și practici de predare, de ultimă oră. - Impactul proiectului se poate simți atât la nivel de participanți, cât și la nivel instituțional. După debutul și implementarea proiectului interesul cadrelor didactice a crescut simțitor. Ca dovadă este creșterea membrilor în echipele de proiect, precum și participarea cadrelor didactice la stagii de formare continuă finanțate prin LLP. Noile proiecte depuse/în pregătire evidențiază o dată-n plus disponibilitatea școlii pentru valorificarea experienței dobândite și a potențialului transformațional al proiectelor asupra culturii organizaționale.

- Deși în primul an s-a observat în unele cazuri o oarecare reținere în diseminarea proiectelor prin enclavizarea uneori a proiectelor față de restul activităților derulate de școală, în al doilea an de proiect s-a realizat o diseminare la propriu a rezultatelor parteneriatelor în derulare, prin activități de prezentare în Consiliul Profesoral, după fiecare reuniune de proiect, crearea unor comunități on-line ale parteneriatelor la toate proiectele în derulare, o recunoaștere a efortului comun a tuturor cadrelor didactice pentru o bună și corectă vizibilitate a școlii în comunitate și în străinătate.

- Mai multe lecții demonstrative cu ocazia fiecărei reuniuni de proiect cu metode și practici de predare, de ultimă oră, practică care necesită generalizare.

- Extinderea practicii de desfășurare a unor activități de team building și pregătire lingvistică la nivelul tuturor proiectelor, care să susțină componenta de dezvoltare profesională/personală a cadrelor didactice participante, rămâne ca recomandare.


F. Impactul asupra instituţiei

Puncte tari Arii de îmbunătățire - Toate proiectele monitorizate au contribuit la consolidarea relaţiei cu comunitatea locală, la creșterea vizibilității în comunitate a unității de învățământ.

- nu este cazul.

G. Mobilităţi-mod de derulare, conformitate cu regulile, selectie

Puncte tari Arii de îmbunătățire - Toate activitățile/mobilitățile se finalizează cu un raport de mobilitate solicitat de către inspectorul responsabil și care se păstrează în portofoliul proiectului, alături de celelalte documente relevante, în vederea auditării, monitorizării progresului. - Nu s-au înregistrat probleme în utilizarea grantului, s-a participat la toate reuniunile de proiect, iar selecția participanților s-a făcut, fără discriminare, există decizii interne și pentru echipe și pentru participanții la reuniunile de proiect, au fost semnate declarații pe propria răspundere de excludere a conflictului de interese la selectarea beneficiarilor de mobilități. - S-a depășit numărul de mobilități prevăzut în majoritatea cazurilor.

- Există cazuri în care se pleacă în mobilitate fără o solicitare adresată conducerii I.Ș.J., fără respectarea procedurii de solicitare a aprobării deplasării în interes de serviciu la reuniunile de proiect; s-au făcut recomandări expres echipelor care, aflate în al doilea an de proiect, au considerat că pot ,,sări,, peste etape, considerate birocratice care, însă, sunt instrumente de monitorizare ex-situ pentru inspectorul responsabil și oferă informații relevante în legătură cu respectarea Cartei europene privind asigurarea calității mobilităților.

H. Produsele finale-gradul de realizare


Participare la Concursul Made for Europe Mai multă atenție pe relevanța produselor pentru sistem și transferabilitatea

I. Evaluare-metode si instrumente aplicate

Puncte tari Arii de îmbunătățire - S-a putut constata existența portofoliilor proiectelor, conform listei de verificare și un pachet de documente - tip, necesare pentru portofoliul fiecărui proiect la: - https://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/files/PORTOFOLIUL_COMENIUS/ și - https://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/files/PORTOFOLIUL_LEONARDO_DA_VINCI/ care include și un model de strategie de evaluare la nivelul parteneriatului.

S-a făcut recomandarea realizării unei strategii de evaluare la nivelul parteneriatului S-a făcut recomandarea utilizării instrumentelor de auto-evaluare furnizate la: http://www.anpcdefp.ro/userfiles/mice1.pdf - S-a făcut recomandarea implicării CEAC în realizarea autoevaluării progresului proiectului - S-a făcut recomandarea avizării raportului intermediar/final de către CP și CA, în ultima întâlnire dinaintea termenului limită de transmitere la ANPCDEFP.

J. Diseminare-activități derulate

Puncte tari Arii de îmbunătățire - Website-urile proiectelor sunt folosite, fără excepție, pentru diseminarea rezultatelor proiectului și în cazul tuturor proiectelor monitorizate sunt de o calitate foarte bună. - Toate echipele de proiect au în vedere introducerea rezultatelor proiectului în baza de date europeană EST (http://www.europeansharedtreasure.eu/ ), conform calendarului ANPCDEFP.

Nu este cazul.







http://www.anpcdefp.ro/userfiles/mice1.pdf

http://www.europeansharedtreasure.eu/


K. Implicarea autoritatilor locale-sprijin, finantare


- Autoritățile publice locale sunt foarte receptive și deschise la primirea delegațiilor cu ocazia reuniunilor de proiect, dezvoltându-se o bună practică a promovării culturale locale prin acces la materiale de informare și promovare. - Autoritățile locale, dacă au fost solicitate au sprijinit, chiar și financiar echipele de proiect, în special pentru organizarea reuniunilor de proiect.

- Se dorește o creștere a atractivității evenimentelor propuse de școli cu ocazia reuniunilor de proiect prin activități de tip Open Days, Open Spaces, accesibile nu doar pentru delegațiile străine, ci și pentru sectorul societate civilă, centre culturale, presă, televiziuni, biblioteci, mediateci, alte școli din comunitatea educațională locală.

L. Perspective (de finalizare cu succes, de continuare în viitor cu alt proiect etc.)

Puncte tari Arii de îmbunătățire Participare la competiția Școala Europeană Depunerea de noi proiecte finanțate prin Erasmus +

Toate proiectele monitorizate sunt tot atâtea exemple de bună practică. Măsuri specifice ce au vizat facilitarea practicării unui management integrat al resurselor financiare prin programele de finanțare ale Uniunii Europene:

Obiectiv Măsuri specifice Indicator de evaluare Facilitarea accesului la informaţii relevante pentru accesul la resurse

Crearea unei comunităţi interesate de problematică (http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/ ) dedicată facilitării înspre informaţia utilă. Facilitarea accesului la oferte de parteneriat. Elaborarea unui instrument de autoevaluare a practicării unui management integrat al resurselor financiare, prin programele de finanțare ale Uniunii Europene. Aplicarea anuală a instrumentului de evaluare la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ. Elaborarea şi prezentarea unui studiu de impact asupra practicării unui management integrat al resurselor financiare prin programele de finanțare ale Uniunii Europene.

Număr de membri Număr de oferte în perioada noiembrie -februarie, anual Fişa de autoevaluare Număr de chestionare aplicate de şcoli Studiu de impact la termen

Măsuri specifice ce au vizat monitorizarea şi evaluarea practicării unui management integrat al resurselor financiare prin programele de finanțare ale Uniunii Europene:

Obiectiv Măsuri specifice Indicator de evaluare Asigurarea calităţii practicilor educaţionale/manageriale dezvoltate prin utilizarea resurselor financiare oferite de programele comunitare.

Monitorizare ex-situ pe baza chestionarelor de autoevaluare, a rapoartelor de progres, a rapoartelor de mobilitate. Monitorizare in situ aplicând instrumentul de autoevaluare şi pe baza portofoliului ilustrativ. Centralizarea rezultatelor evaluării şi cuprinderea datelor evidenţiate într-un raport tematic.

Număr de chestionare Număr de rapoarte Număr de şcoli beneficiare ale vizitelor de monitorizare Raportul tematic

http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/

http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/


Măsuri specifice ce au vizat certificarea:

Obiectiv Măsuri specifice Indicator de evaluare Obţinerea CERTIFICATULUI DE ŞCOALĂ EUROPEANĂ de cel puţin 5 şcoli anual

- dezvoltarea de strategii pe termen mediu şi lung care vizează eligibilitatea înscrierii în competiţie - informarea asupra termenului limită de depunere a dosarelor de candidatură - facilitarea autoevaluării calităţii formularului de candidatură şi a portofoliului

Număr de şcoli care participă anual la competiţie Număr de şcoli certificate Număr de şcoli care anual deţin certificatul la nivelul judeţului

III.1.6.5. Nivelul de atingere al indicatorilor la sfârșit de an școlar

Activitatea s-a derulat pe baza obiectivelor generale/ specifice şi a activităţilor specifice care le susţin, în fiecare dintre domeniile: a. informare, b. coordonare, c. consultanţă şi facilitare, d. formare, e. planificare şi organizare, f. monitorizare şi raportare de progres, g. diseminare & valorizare, h. evaluare de produs & impact, sustenabilitate, transfer.

Domeniul INFORMARE Creşterea accesibilităţii locale a oportunităţilor comunitare de finanţare în domeniul educaţiei şi formării din perioada 2014-2020 Indicatori relevanți pt. 2014-2020

Număr proiecte depuse: 23 proiecte de mobilitate KA1 9 proiecte de parteneriat strategic KA2 – domeniul educație școlară 4 parteneriate doar între școli 2 proiecte de parteneriat strategic – parteneriate în domeniul educației, implicând unități de învățământ 3 proiecte de parteneriat strategic, IVT 4 proiecte de parteneriat strategic, educația adulților 5 proiecte finanțate prin granturile SEE

Număr proiecte finanţate: 2 proiecte de mobilitate KA1 9 proiecte de parteneriat strategic – educație școlară între școli 0 proiecte de parteneriat strategic – parteneriate în domeniul educației 0 proiecte de parteneriat strategic, IVT 0 proiecte de parteneriat strategic, educația adulților 3 granturile SEE

Diversitatea fondurilor accesate: maxim posibilă Numărul produselor educaţionale: cel puțin 6 produse educaționale finalizate, 3 dintre acestea premiate la faza națională a Concursului Made for Europe, ediția 2014

Domeniul COORDONARE Asigurarea criteriilor, privind conformitatea şi calitatea tuturor activităţilor printr-o eficientă coordonare a acţiunilor pe care şcolile şi personalul didactic din judeţ le organizează în cadrul programului Erasmus+ precum şi a activităţilor de diseminare a bunelor rezultate Indicatori relevanți pentru 2014-2020

Nr. mobilităţilor cu rapoarte de mobilitate: 76 de activități de mobilitate internațională încheiate cu 76 rapoarte de mobilitate, care au implicat 40 de directori/directori adj., 159 de cadre didactice, 180 elevi Nr. activităţilor de diseminare: 23 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea unități de învățământ Nr. reuniunilor de proiect organizate de şcoli clujene: 11 Gradul de atingere a obiectivelor parteneriatelor şcolare: 100% Nr. produselor educaţionale: 6 produse educaționale finalizate, 3 dintre acestea premiate la faza națională a Concursului Made for Europe, ediția 2014 Nr. de web site-uri de promovare a produselor, rezultatelor, conţinuturilor acţiunilor derulate prin LLP, FSE, eTwinning: 23 website-uri noi ale parteneriatelor școlare prin LLP,


FSE, eTwinning, toate proiectele înregistrate în EST (European Shared Treasure) Domeniul CONSULTANŢĂ & FACILITARE OG3. Optimizarea adresabilităţii informaţiilor despre oportunităţile comunitare de finanţare în domeniul educaţiei şi formării prin Erasmus+ din perioada 2014-2020 Indicatori relevanți pentru 2014-2020

Nr. profesorilor beneficiari de consultanţă: 181 de cadre didactice Nr. de şcoli care au beneficiat de informaţie europeană: 210 unități de învățământ

Domeniul FORMARE Formarea competenţelor specifice scrierii de proiecte şi managementului de proiect Indicatori relevanți pentru 2014-2020

Nr. profesorilor beneficiari: 74 de cadre didactice Nr. cursurilor de formare: 1 Nr. activităţilor de diseminare: 23 de activități de diseminare care au avut loc, în tot atâtea unități de învățământ

Domeniul PLANIFICARE, ORGANIZARE Optimizarea planificării şi organizării accesului la apelurile la propuneri Indicatori relevanți pentru 2014-2020

Nr. profesorilor beneficiari: 73 de cadre didactice Nr. activităţilor de diseminare: 21 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea unități de învățământ Nr. activităţilor de informare: 119 Nr. de profesori promotor: 325

Domeniul MONITORIZARE & RAPORTARE DE PROGRES Asigurarea cadrului standardizat de calitate al implementării proiectelor comunitare în domeniul educaţiei şi formării Indicatori relevanți pentru 2014-2020

studiu anual de impact inclus în raportul anual: da nr. de școli care participă la studiul anual de impact: 33 nr. de mobilități valorificate educațional: reflectate de cele 76 rapoarte de mobilitate, care au implicat 40 de directori/directori adj., 159 de cadre didactice, 180 elevi, nr. de produse valorificabile educațional: cel puțin 23, accesibile în EST nr. de produse premiate, faza națională: 3

Domeniul DISEMINARE, VALORIZARE Creşterea relevanţei activităţilor locale în contextul iniţierii, implementării, valorizării, valorificării practicilor educaţionale inovative rezultat al proiectelor comunitare în domeniul educaţiei şi formării Indicatori relevanți pentru 2014-2020

Nr. activităţilor: 23 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea unități de învățământ Nr. de profesori beneficiari: 40 de directori/directori adj., 159 de cadre didactice Nr. de elevi beneficiari: 180 elevi au beneficiat de mobilități Nr. produselor transferabile: 11, validate prin rezultatele obținute la etapa județeană a Concursului Național ,,Made for Europe,, ediția 2014

Domeniul EVALUARE DE PRODUS & IMPACT, SUSTENABILITATE, TRANSFER Asigurarea transferului de bune practici şi valorificării de produs Indicatori relevanți pentru 2014-2020

Nr. produselor educaţionale rezultat al unor proiecte: 11, validate prin rezultatele obținute la etapa județeană a Concursului Național ,,Made for Europe,, ediția 2014 Nr. activităţilor de diseminare, valorizare: 23 Nr. de noi unităţi de învăţământ care au obţinut CERTIFICATUL DE ŞCOALĂ EUROPEANĂ: 6 Nr. de produse educaționale premiate la faza națională a Concursului ,,Made for Europe,,: 3

III.1.6.6. Campanii de informare - Acces la informația europeană

Strategia de comunicare și informare pentru componenta adresată programelor europene pentru educație și formare include accesibilizarea informației utile pentru unitățile de învățământ, prin intermediul unui grup de discuții specializat, ISJ Cluj Programe comunitare accesibil doar membrilor înscriși la adresa: http://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/conversations/messages

În prezent, grupul are 287 de membri, din circa 240 de unități de învățământ, CCD, I.Ș.J. Orice cadru didactic din județul Cluj poate solicita înscrierea în acest grup, asumându-și rolul de diseminator local. Desemnarea în fiecare unitate de învățământ a unui cadru didactic responsabil de diseminarea


informației accesibilizate prin intermediul acestui grup permite unităților de învățământ clujean accesul în timp real la oportunități de parteneriat european, informații specializate și formate standardizate pentru proiectele în implementare, formate agreate de ANPCDEFP.

III.1.6.7. Indicatori de eficacitate - Rezultatele obţinute la Competiţia Naţională pentru obţinerea certificatului de „ŞCOALA EUROPEANĂ”

Competiţia pentru obţinerea certificatului “ȘCOALĂ EUROPEANĂ”, lansată în 2004, de către Ministerul Educaţiei Naționale, ca semn al recunoaşterii contribuţiei şcolilor româneşti la sprijinirea eforturilor României de integrare în Uniunea Europeană, este deschisă tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar, ca o formă de certificare a managementului şcolar european. Odată obţinut, certificatul “ȘCOALĂ EUROPEANĂ” este valabil pentru o perioadă de trei ani, după care şcoala trebuie să candideze din nou pentru a-și reconfirma titlul obţinut. Criteriile de evaluare sunt următoarele:

1. Coerenţa activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare cu politica generală a instituţiei şcolare- 25 puncte

a. În ce măsură este corelată tematica acestor activităţi cu obiectivele și misiunea şcolii? b. În ce măsură activităţile derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare se regăsesc în planurile manageriale

anuale? c. În ce măsură obiectivele prezentate în formularul de candidatură (la pct. 5 şi 7) sunt corelate cu obiectivele din

proiectul de dezvoltare instituţională ? 2. Integrarea activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare în programul curent al şcolii - 20 puncte

a. În ce măsură sunt utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare produsele rezultate din activităţile/proiectele/programele comunitare?

b. În ce măsură activităţile derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare sunt integrate în programul şcolii? c. Câte dintre ariile curriculare sunt reprezentate în activităţile derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare? d. Activităţile de cooperare europeană vizează diversificarea domeniilor care privesc activitatea educativă şcolară şi

extraşcolară? 3. Performanțele școlare - 25 puncte

a. În ce măsură activităţile derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare au contribuit la creșterea calității educației furnizate de școală și cum se reflectă aceasta în rezultatele obținute de elevi la olimpiade și concursuri?

b. Rezultatele elevilor școlii la examenele naționale sunt peste media națională? 4. Asigurarea egalităţii de şanse - 15 puncte

a. În ce măsură egalitatea de şanse se regăseşte printre valorile promovate de şcoală? b. Activităţile derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare vizează asigurarea egalităţii de şanse atît în

constituirea grupurilor ţintă cît şi în implicarea acestora în derularea proiectelor? 5. Continuitate şi constanţă în derularea de activităţi/proiecte/programe comunitare - 20 puncte

a. În ce măsură a fost asigurată sustenabilitatea activităţilor/proiectelor/programelor comunitare derulate? b. În ce măsură activităţile/proiectele/programele comunitare derulate au generat dezvoltarea altor tipuri de activitaţi de

cooperare? 6. Strategie şi modalităţi de implementare şi evaluare -15 puncte

a. În ce măsură instituţia are o strategie (obiective, planificare, evaluare) de implementare a proiectelor/programelor comunitare?

b. În ce măsură instituţia are o strategie (obiective, planificare, implementare) de evaluare a activităţilor/proiectelor/programelor comunitare?

7. Strategie şi modalităţi de valorizare (diseminare şi exploatare a rezultatelor/produselor) - 20 puncte a. În ce măsură instituţia are o strategie de valorizare a activităţilor/proiectelor/programelor comunitare ? b. Activităţile de valorizare sunt variate şi se regăsesc, detaliate, în documentele de organizare şi implementare a

proiectelor/programelor derulate de şcoală? c. Produsele finale sunt utilizabile la nivelul comunităţii educaţionale lărgite ?

8. Dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin activităţile de cooperare europeană - 30 puncte a. În ce măsură este reflectată dimensiunea europeană a educaţiei în cultura organizaţională a şcolii? b. Cât de semnificativ este impactul activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare asupra elevilor,

profesorilor, părinţilor, comunităţii locale? c. În ce măsură diversitatea proiectelor/programelor sprijină dezvoltarea dimensiunii europene în şcoală?

9. Calitatea documentelor de candidatură - 30 puncte a. Calitatea portofoliului ilustrativ (relevanța conținutului portofoliului pentru activităţile/proiectele/programele

comunitare derulate)

b. Calitatea şi coerenţa documentelor manageriale (proiect de dezvoltare instituţională, planuri manageriale anuale). Şcoli care deţin certificatul de Şcoală Europeană În acest an, 8 şcoli clujene s-au înscris în competiţie, iar în urma evaluării naţionale 6 unități de învățământ s-au plasat între primele 65 cele mai relevante şcoli pentru acest tip de evaluare instituţională, din totalul de 117 candidaturi. An de an se prezintă la competiție școli cu o performanță din ce în ce mai mare în domeniul vizat de această formă de certificare. În 20 mai 2014, a avut loc, în sala Transilvania a Palatului Victoria, în prezența Primulul Ministru al României, domnul Victor Ponta, a Ministrului Educației, domnul Remus Pricopie, a unor înalte oficialități de stat și europene, a conducerilor inspectoratelor școlare județene și delegațiilor unităților de învățământ, festivitatea


de acordare a CERTIFICATULUI ȘI TITLULUI DE ŞCOALĂ EUROPEANĂ, eveniment anual organizat de Ministerul Educaţiei Naționale, încă din 2004, iar în acest an sub înaltul patronaj al Parlamentului European.

Şcolile clujene certificate în ultimii 3 ani (perioada de valabilitate a acestui certificat) sunt următoarele: ediția 2014 1. Liceul Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca (a 2-a oară) 2. Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca (a 3-a oară) 3. Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,, Cluj-Napoca (a 2-a oară) 4. Școala Gimnazială Viișoara 5. Școala Gimnazială ,,Constantin Brâncuși,, Cluj-Napoca (a 3-a oară) 6. Școala de Agenți de Poliție ,,Septimiu Mureșan,, din Cluj-Napoca (a 2-a oară) Din edițiile anterioare, dețin certificat valabil următoarele unități de învățământ clujene: ediția 2013 7. Liceul Teoretic “Pavel Dan” Câmpia Turzii 8. Școala Gimnazială ,,Ion Agârbiceanu,, Cluj-Napoca 9. Colegiul Tehnic de Comunicaţii "Augustin Maior" Cluj-Napoca 10. Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Cluj-Napoca ediția 2012 11. Școala Gimnazială ,,Ioan Bob,, Cluj-Napoca adică 11 unităţi de învăţământ clujene dețin în prezent acest certificat.

Numărul de şcoli europene la nivel judeţean este un indicator de rezultat, deosebit de relevant pentru asigurarea unui management școlar orientat pe valori şi practici pedagogice recunoscute în Uniunea Europeană.

Competiţia „Şcoală Europeană” reprezintă singura competiţie naţională care auditează, validează şi certifică managementul instituţional în educaţie, stabilind o listă de top a celor mai relevante instituţii de învăţământ pentru educaţia în Uniunea Europeană.

- Rezultatele obţinute la concursul naţional de produse finale ale proiectelor finanţate prin programele Uniunii Europene, “MADE FOR EUROPE”

Înscris în calendarul concursurilor şi olimpiadelor şcolare şi aflat la a doua ediţie, Concursul Naţional „Made for Europe” vizează valorizarea și promovarea experienţelor pozitive în derularea proiectelor finanţate prin programele Uniunii Europene, stimulând creativitatea, inovaţia, spiritul de competiţie. - Criteriile de evaluare au fost:

o Relevanţa educaţională a produsului proiectului pentru unitatea de învăţământ o Transferabilitatea produsului o Caracterul practic (utilitatea produsului educaţional) o Caracterul valorizator al produsului final o Calitatea și relevanța discursului public de prezentare a produsului, ca rezultat al unei colaborări în echipă internațională

Competiţia este organizată pe 4 secţiuni: 1. Programul Comenius, 2. Programul Leonardo da Vinci, 3.eTwinning, 4. Alte programe şi are o etapă judeţeană şi o etapă naţională. Rezultatele etapei judeţene În urma evaluării în ședință publică, care a avut loc sâmbătă, 22.03.2014, la Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan” din Cluj-Napoca, gazda fazei județene a concursului, rezultatele obținute de școlile participante la faza județeană a Concursului Național ”Made for Europe” ediția 2014 au fost următoarele: Nume

elev Denumire şcoală

NUMELE PROIECTULUI

Clasa Profesor îndrumător

Premiul Punctaj

1 Ursache Miruna

Școala Gimnazială ,,Nicolae Titulescu,, Cluj-Napoca

Hopscotch with animals (Șotron cu animale)

I Gavriș Rodica Pascu - Gabriela

Premiul I 95

3 Vîtcă Vlad George

Școala Gimnazială ,,Mihai Vodă,,

Euro Child-endar 2013

a III-a Pop Anca Ioana Premiul I 86


com. Mihai Viteazu

5 Olosutean Septimiu

Școala Gimnazială ,,Ion Agârbiceanu,, Cluj-Napoca

EYE- Explore your Earth

a VII-a

Stoian Cristina Morar Cecilia

Premiul I 83

2 Trif Adriana

Școala Gimnazială ,,Emil Isac,, Cluj-Napoca

ESRA - European Schools Rock Around

a VIII-a

Molnar Ildiko Premiul I 93

4 Langa Daria

Liceul de Arte Vizuale ,,Romulus Ladea,, Cluj-Napoca

CULTEURCINAE (European cultures through cinema and performing arts)

a XI-a Diana Frăteanu Premiul I 96

6 Buți Bogdan

Liceul Tehnologic ,,Aurel Vlaicu,, Cluj-Napoca

Europe I'm coming - European Job Challenge

a XI-a Mera Olimpia Lucia

Premiul II 89

8 Ciotlăuș Diana

Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu,, Câmpia Turzii

Homo Economicus a XII-a

Trif Monica Premiul I 94

9 Bodea Crina - Minodora

Liceul Teoretic ,,Gelu Voievod,, Gilău

A lingvistic milestone to cultural diversity

a XII-a

Pop Livia Premiul II 88

7 Giurgiu Ionuț


Homo Economicus a XII-a

Trif Monica Premiul III

81

Rezultatele etapei naţionale, Brașov 10-12 aprilie 2014 Elev Școala Proiect Clasa Profesor

îndrumător Rezultat

1 Ciotlăuș Diana


Homo Economicus a XII-a Trif Monica Premiul II

2 Trif Adriana

Școala Gimnazială ,,Emil Isac,, Cluj-Napoca

ESRA - European Schools Rock Around

a VIII-a Molnar Ildiko Premiul III

3 Ursache Miruna

Școala Gimnazială ,,Nicolae Titulescu,, Cluj-Napoca

Hopscotch with animals (Șotron cu animale)

I Gavriș Rodica Pascu - Gabriela

Mențiune

4 Langa Daria

Liceul de Arte Vizuale ,,Romulus Ladea,, Cluj-Napoca

CULTEURCINAE (European cultures through cinema and performing arts)

a XI-a Diana Frăteanu -

III.1.7. Echivalarea studiilor EFECTUATE în străinătate ale elevilor români şi străini

Pe parcursul anului şcolar 2013-2014, 252 de elevi - cetăţeni români şi străini au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj, pentru continuarea studiilor, astfel: 90 au fost cuprinşi în învăţământul primar, 90 au fost cuprinşi în învăţământul gimnazial şi 72 au fost cuprinşi în învăţământul liceal. Nivelul de învăţământ Nr. elevi

învăţământul primar 90

învăţământul gimnazial 90

învăţământul liceal 72


Situaţia numerică a elevilor cetăţeni români şi străini care, pe parcursul anului şcolar 2013-2014, au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate: Ţara în care au studiat Numărul elevilor, cetăţeni români şi străini, care au solicitat echivalarea

studiilor efectuate în străinătate ANGLIA 8 BELGIA 2 CIPRU 2 ELVEȚIA 3 FRANȚA 3 GERMANIA 7 GRECIA 5 IRLANDA 2 ISRAEL 1 ITALIA 72 Portugalia 6 ROMANIA 1 Rep Moldova 10 SIRIA 9 SPANIA 108 SUA 7 SUEDIA 1 TURCIA 1 UCRAINA 1 UNGARIA 3

0

20

40

60

80

100

120

Numărul de elevi, care

au studiat în

străinătate, înscrişi în

unităţile de învăţământ

preuniversitar de pe

raza judeţului Cluj

Ţara în care au studiat elevii

Situaţia numerică a elevilor români care, pe parcursul anului şcolar 2013/2014, au

solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate

Pe parcursul anului şcolar 2013-2014, 6 elevi, cetăţeni refugiaţi din SIRIA au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj, pentru continuarea studiilor, astfel: 1 elev a fost cuprins în învăţământul primar, 1 elev a fost cuprins în învăţământul gimnazial şi 4 elevi au fost cuprinşi în învăţământul liceal.


Tara Nivelul studiilor Nr. Elevi SIRIA învăţământul primar 1 SIRIA învăţământul gimnazial 1 SIRIA învăţământul liceal 4

Pe parcursul anului şcolar 2013-2014, 15 elevi cetăţeni străini au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj. Nr. crt. Cetăţenia Nr. elevi 1 CETATEAN AMERICAN 1 2 CETATEAN GERMAN 2 3 CETATEAN IRLANDEZ 1 4 CETATEAN ITALIAN 8 5 CETĂȚEAN MAGHIAR 1 6 CETĂȚEAN MOLDOVEAN 1 7 CETĂȚEAN SUEDEZ 1

Au solicitat echivalarea diplomei de bacalaureat susținut în alte țări, un număr de 8 elevi.

III.2. Rezultatele obţinute la examenele naționale în anul şcolar 2013- 2014 Obiectiv: Obţinerea unor rezultate foarte bune la examenele Naționale. CREŞTEREA CU 10% A REZULTATELOR LA EXAMENELE NAŢIONALE

III.2.1. Rezultatele de la Evaluarea Națională - comparativ cu anul școlar trecut

2014 - La nivelul judeţului Cluj au fost organizate 122 de Centre de examen, în care s-au înscris 4303 absolvenţi. Au participat la EN 4225 elevi (98,18%). 2013 - La nivelul judeţului Cluj au fost organizate 126 de Centre de examen şi 32 Centre de comunicare, în care s-au înscris 4382 absolvenţi. Au participat la EN 4345 elevi (99,15%).


2012 - La nivelul judeţului Cluj au fost organizate 126 de Centre de examen şi 32 Centre de comunicare, în care s-au înscris 4529 absolvenţi. Au participat la EN 4492 elevi (99,18%). Rezultate comparative:

Reducerea ponderii elevilor cu note sub limita de trecere: 2012 – elevi cu rezultate cuprinse între 1,00 – 4,99: 1095 elevi (24,38% ); 2013 – elevi cu rezultate cuprinse între 1,00-4,99: 514 elevi (11,83%); 2014 – elevi cu rezultate cuprinse între 1,00-4,99: 726 elevi (17,18%).

Reducerea ponderii elevilor cu note cuprinse între 5,00 – 7,99 după cum urmează: 2012 – elevi cu rezultate cuprinse între 5,00-7,99 : 2047 elevi (45,56%); 2013 - elevi cu rezultate cuprinse între 5,00-7,99 : 1717 elevi (39,52%); 2014 - elevi cu rezultate cuprinse între 5,00-7,99 : 1992 elevi (47,14%).

Creşterea ponderii elevilor cu rezultate bune şi foarte bune 8,00 – 10,00 după cum urmează: 2012 - elevi cu rezultate cuprinse între 8,00 -10,00: 1350 elevi (30,05%); 2013- elevi cu rezultate cuprinse între 8,00 -10,00: 2114 elevi (48,65%);

2014- elevi cu rezultate cuprinse între 8,00 -10,00: 1507 elevi (35,68%). Raportat la mediul rezidenţial al elevilor rezultatele sunt net superioare în anul şcolar 2013 comparativ cu 2012:

2012 Mediul urban: 2672 elevi promovaţi (84%) Mediul rural: 725 elevi promovaţi (55,25%) 2013 Mediul urban: 2887 elevi promovaţi (93,21%) Mediul rural: 944 elevi promovaţi (75,64%) 2014 Mediul urban: 2745 elevi promovaţi (89,94%) Mediul rural: 754 elevi promovaţi (64,22%)

Rezultate comparative ale mediilor obținute la Evaluare Națională în anii școlari 2012-2013 și 2013-2014

Mediul urban

Unitatea de învățământ Media EN 2014

Media EN

2013

1. COLEGIUL NAȚIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA 9.42 9.54

2. TRANSYILVANIA COLLEGE THE CAMBRIDGE INTERNAȚIONAL SCHOOL IN CLUJ 9 8.94

3. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "IOAN BOB" CLUJ-NAPOCA 8.73 8.75

4. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ELF" CLUJ-NAPOCA 8.66 8.74

5. COLEGIUL NAȚIONAL "ANDREI MURESANU" DEJ 8.6 8.59

6. LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA 8.53 8.91

7. LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 8.32 8.93

8. LICEUL TEORETIC "GHEORGHE SINCAI" CLUJ-NAPOCA 8.26 8.76

9. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "LIVIU REBREANU' CLUJ-NAPOCA 8.17 8.46

10. LICEUL DE INFORMATICA "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA 8.16 8.54

11. LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA 8.15 8.54

12. COLEGIUL NAȚIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 8.14 9.17

13. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ION CREANGA" CLUJ-NAPOCA 8.11 7.94

14. LICEUL TEORETIC "PETRU MAIOR" GHERLA 7.99 8.62

15. COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC "GHEORGHE LAZĂR" CLUJ-NAPOCA 7.93 8.06

16. LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA 7.93 8.36

17. COLEGIUL NAȚIONAL "GEORGE COSBUC" CLUJ-NAPOCA 7.87 8.67

18. LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" 7.86 8.25

19. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "HOREA CLOSCA SI CRISAN" TURDA 7.83 6.63

20. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "AVRAM IANCU" DEJ 7.75 8.03

21. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "IOAN OPRIS" TURDA 7.7 7.82

22. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "IULIU HATIEGANU" CLUJ-NAPOCA 7.68 8.37

23. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "NICOLAE TITULESCU" CLUJ-NAPOCA 7.67 7.59

24. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "AVRAM IANCU" CAMPIA TURZII 7.64 6.91

25. LICEUL "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA 7.61 8.06


26. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ALEXANDRU VAIDA VOEVOD" CLUJ-NAPOCA 7.43 7.74

27. COLEGIUL NAȚIONAL "GEORGE BARITIU" CLUJ-NAPOCA 7.42 7.69

28. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAI EMINESCU" DEJ 7.42 7.62

29. LICEUL TEORETIC "PAVEL DAN" CAMPIA TURZII 7.33 8.05

30. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "HOREA" CLUJ-NAPOCA 7.28 7.74

31. LICEUL TEORETIC "ANA IPATESCU" GHERLA 7.26 7.76

32. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "AVRAM IANCU" TURDA 7.24 8.29

33. LICEUL TEORETIC "APACZAI CSERE JANOS" CLUJ-NAPOCA 7.2 7.21

34. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "TEODOR MURASANU" TURDA 7.2 8.47

35. LICEUL TEOLOGIC BAPTIST "EMANUEL" CLUJ-NAPOCA 7.15 8.19

36. ȘCOALA GIMNAZIALĂ REFORMATA "TALENTUM" CLUJ-NAPOCA 7.07

37. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ION AGARBICEANU" CLUJ-NAPOCA 7.07 7.46

38. LICEUL TEORETIC "EUGEN PORA" CLUJ-NAPOCA 7.05 8.18

39. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "OCTAVIAN GOGA" CLUJ-NAPOCA 7.01 7.47

40. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "CONSTANTIN BRANCUSI" CLUJ-NAPOCA 7 7.65

41. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "EMIL ISAC" CLUJ-NAPOCA 7 7.97

42. LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" CLUJ-NAPOCA 6.99 8.49

43. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "NICOLAE IORGA" CLUJ-NAPOCA 6.99 7.17

44. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 GHERLA 6.91 6.59

45. LICEUL TEORETIC "OCTAVIAN GOGA" HUEDIN 6.85 8.12

46. LICEUL DE MUZICĂ "SIGISMUND TODUTA" CLUJ-NAPOCA 6.82 7.84

47. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "TRAIAN DARJAN" CLUJ-NAPOCA 6.76 5.7

48. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "RADU STANCA" CLUJ-NAPOCA 6.75 7.98

49. LICEUL DE COREGRAFIE SI ARTA DRAMATICA "OCTAVIAN STROIA" CLUJ-NAPOCA

6.68 8.03

50. LICEUL DE ARTE VIZUALE "ROMULUS LADEA" CLUJ-NAPOCA 6.53 7.55

51. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAI VITEAZUL" CAMPIA TURZII 6.47 7.78

52. LICEUL TEORETIC "BRASSAI SAMUEL" CLUJ-NAPOCA 6.38 7.42

53. LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU PAPIU ILARIAN" DEJ 6.36 6.54

54. LICEUL TEOLOGIC REFORMAT CLUJ-NAPOCA 6.29

55. LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA 6.21 7.52

56. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 GHERLA 6.06 7.31

57. LICEUL TEHNOLOGIC "VLADEASA" HUEDIN 6.03 6.72

58. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ANDREI SAGUNA" TURDA 6.02 7.67

59. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DEJ 5.9 7.3

60. COLEGIUL TEHNIC "ANA ASLAN" CLUJ-NAPOCA 5.62 7.55

61. LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-NAPOCA 5.44 5.82

62. LICEUL SPECIAL PENTRU DEFICIENTI DE VEDERE CLUJ-NAPOCA 4.37 6.77

63. LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL PENTRU DEFICIENTI DE AUZ CLUJ-NAPOCA 3.65 5.98

64. ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENTI DE AUZ "KOZMUTZA FLORA" CLUJ-NAPOCA

2.52

65. ȘCOALA PROFESIONALA POIANA TURDA 2.52

Mediul rural

Unitatea de învățământ Media EN 2014

Media EN 2013

1. ȘCOALA GIMNAZIALĂ GHEORGHIENI, com. FELEACU 8.08 5.21

2. ȘCOALA GIMNAZIALĂ SOMESU RECE, com. GILAU 7.71 8.15

3. ȘCOALA GIMNAZIALĂ AGHIRESU, com. AGHIRESU 7.53 7.61

4. ȘCOALA GIMNAZIALĂ VALEA IERII, com. VALEA IERII 7.46 5.61

5. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "OCTAVIAN GOGA" CIUCEA, com. CIUCEA 7.21 6.37

6. ȘCOALA GIMNAZIALĂ ASCHILEU MARE, com. ASCHILEU 7.15 5.21

7. ȘCOALA GIMNAZIALĂ MINTIU GHERLII, com. MINTIU GHERLII 7.12 7.5

8. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "KOS KAROLY" IZVORU CRISULUI, com. IZVORU CRISULUI 7.02 7.83

9. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAI VODA" MIHAI VITEAZU, com. MIHAI VITEAZU 6.96 8.24

10. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CEANU MARE, com. CEANU MARE 6.89 7.2


11. ȘCOALA GIMNAZIALĂ SOPORU DE CAMPIE, com. FRATA 6.88 8.51

12. ȘCOALA GIMNAZIALĂ RASCA, com. RASCA 6.87 6.32

13. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CALARASI, com. CALARASI 6.85 7.03

14. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CAPUSU MARE, com. CAPUSU MARE 6.81 7.7

15. ȘCOALA GIMNAZIALĂ GEACA, com. GEACA 6.81 6.97

16. ȘCOALA GIMNAZIALĂ TAGA, com. TAGA 6.74 7

17. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CAMARASU, com. CAMARASU 6.68 5.92

18. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CHIUIESTI, com. CHIUIESTI 6.66 6.92

19. ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOCIU, com. MOCIU 6.6 4.54

20. ȘCOALA GIMNAZIALĂ SUCEAGU, com. BACIU 6.56 6.88

21. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "BORBELY JOZSEF" SAVADISLA, com. SAVADISLA 6.53 6.51

22. ȘCOALA GIMNAZIALĂ LIVADA, com. ICLOD 6.45 7.34

23. ȘCOALA GIMNAZIALĂ FRATA, com. FRATA 6.44 7.54

24. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ADY ENDRE" SANCRAIU, com. SANCRAIU 6.39 6.67

25. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "SIMION BALINT" COPACENI, com. SANDULESTI 6.38 7.35

26. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CASEIU, com. CASEIU 6.36 6.35

27. ȘCOALA GIMNAZIALĂ AGHIRESU - FABRICI, com. AGHIRESU 6.29 7.19

28. LICEUL TEORETIC "GELU VOIEVOD" GILAU 6.27 6.96

29. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CUZDRIOARA, com. CUZDRIOARA 6.27 6.41

30. LICEUL TEHNOLOGIC "STEFAN PASCU" APAHIDA 6.26 6.57

31. ȘCOALA GIMNAZIALĂ FINISEL, com. SAVADISLA 6.26 6.19

32. ȘCOALA GIMNAZIALĂ BOBALNA, com. BOBALNA 6.25 7.27

33. ȘCOALA GIMNAZIALĂ RACHITELE, com. MARGAU 6.24 7.49

34. ȘCOALA GIMNAZIALĂ IARA, com. IARA 6.17 7.11

35. ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUNA DE SUS, com. FLORESTI 6.16 7.08

36. ȘCOALA GIMNAZIALĂ SANNICOARA, com. APAHIDA 6.16 6.69

37. ȘCOALA GIMNAZIALĂ BONTIDA, com. BONTIDA 6.14 5.99

38. ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIISOARA, com. VIISOARA 6.06 7.14

39. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CAIANU, com. CAIANU 6.02 7.44

40. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NEGRENI, com. NEGRENI 5.95 6.45

41. ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETRESTII DE JOS, com. PETRESTII DE JOS 5.94 7.46

42. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "AVRAM IANCU" BELIS, com. BELIS 5.91 6.09

43. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "AUREL MUNTEANU" VALEA DRAGANULUI, com. POIENI 5.9 6.87

44. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "STEFAN MICLE" FELEACU, com. FELEACU 5.87 6.82

45. ȘCOALA GIMNAZIALĂ MAGURI RACATAU, com. MAGURI RACATAU 5.86 6.6

46. ȘCOALA GIMNAZIALĂ VAD, com. VAD 5.83 7.2

47. ȘCOALA GIMNAZIALĂ ICLOD, com. ICLOD 5.71 6.49

48. ȘCOALA GIMNAZIALĂ BORSA, com. BORSA 5.69 7.45

49. ȘCOALA GIMNAZIALĂ PALATCA, com. PALATCA 5.69 5.28

50. ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUNA, com. LUNA 5.64 6.6

51. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CATCAU, com. CATCAU 5.59 6.37

52. ȘCOALA GIMNAZIALĂ TURENI, com. TURENI 5.58 6.77

53. ȘCOALA GIMNAZIALĂ SIC, com. SIC 5.52 6.09

54. ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNGURAS, com. UNGURAS 5.52 5.54

55. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GHEORGHE SINCAI" FLORESTI, com. FLORESTI 5.51 4.71

56. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "LIA MANOLIU" CORNESTI, com. CORNESTI 5.5 7.24

57. ȘCOALA GIMNAZIALĂ BUZA, com. BUZA 5.41 6.56

58. ȘCOALA GIMNAZIALĂ MUNTELE RECE, com. MAGURI RACATAU 5.38 5.45

59. ȘCOALA GIMNAZIALĂ BOIAN, com. CEANU MARE 5.32 5.99

60. ȘCOALA GIMNAZIALĂ VAIDA CAMARAS com. CAIANU 5.32 6.52

61. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GELU ROMANUL" DABACA, com. DABACA 5.31 4.29

62. ȘCOALA GIMNAZIALĂ POIENI, com. POIENI 5.29 7.26

63. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CHINTENI, com. CHINTENI 5.26 7.33

64. ȘCOALA GIMNAZIALĂ HASDATE - FINISEL, com. SAVADISLA 5.26 6.23

65. LICEUL TEHNOLOGIC RASCRUCI, com. BONTIDA 5.24 5.02

66. ȘCOALA GIMNAZIALĂ BACIU, com. BACIU 5.07 7.07


67. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ALEXANDRU BOHATIEL" VULTURENI, com. VULTURENI 5.03 6.61

68. ȘCOALA GIMNAZIALĂ BAISOARA, com. BAISOARA 5.03 6.52

69. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "PAVEL DAN" TRITENII DE JOS, com. TRITENII DE JOS 5 5.52

70. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "PELAGHIA ROSU" MARISEL, com. MARISEL 5 5.67

71. ȘCOALA GIMNAZIALĂ MANASTIRENI, com. MANASTIRENI 4.87 6.17

72. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CUTCA, com. SANMARTIN 4.84 5.49

73. ȘCOALA GIMNAZIALĂ ALUNIS, com. ALUNIS 4.77 6.25

74. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GEORGE BARITIU" JUCU DE SUS, com. JUCU 4.76 7.43

75. ȘCOALA GIMNAZIALĂ SACUIEU, com. SACUIEU 4.68 6.5

76. ȘCOALA GIMNAZIALĂ PANTICEU, com. PANTICEU 4.61 5.38

77. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CARA, com. COJOCNA 4.49 5.53

78. ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUNCANI, com. LUNA 4.47 5.82

79. ȘCOALA GIMNAZIALĂ MERA, com. BACIU 4.42 5.39

80. ȘCOALA GIMNAZIALĂ COJOCNA, com. COJOCNA 4.37 5.58

81. ȘCOALA GIMNAZIALĂ MAGURI BOGDANESTI, com. MAGURI RACATAU 4.37 6.3

82. ȘCOALA GIMNAZIALĂ ROGOJELU, com. SACUIEU 4.37 6.54

83. ȘCOALA GIMNAZIALĂ RUGASESTI, com. CASEIU 4.34 6.61

84. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "IOAN ALEXANDRU" SANPAUL, com. SANPAUL 4.3 3.37

85. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NIRES, com. MICA 4.29 6.2

86. ȘCOALA GIMNAZIALĂ SUATU, com. SUATU 4.21 4.92

87. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CATINA, com. CATINA 4.1 5.71

88. ȘCOALA GIMNAZIALĂ PLOSCOS, com. PLOSCOS 4.09 6.95

89. ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOLDOVENESTI, com. MOLDOVENESTI 4.01 5.04

90. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CALATELE, com. CALATELE 3.7 6.32

91. ȘCOALA GIMNAZIALĂ CIURILA, com. CIURILA 3.69 4.24

92. ȘCOALA GIMNAZIALĂ GARBAU, com. GARBAU 3.53 4.3

93. ȘCOALA GIMNAZIALĂ PADURENI, com. TRITENII DE JOS 3.25 5.52

94. ȘCOALA GIMNAZIALĂ BATIN, com. UNGURAS 3.2 4.39

Machete justificative:

Statistică anul 2012

Nr. evaluați Tranșe de note

1-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Total: 4492 1095 646 668 733 718 614 18

% 24.38% 14.38% 14.87% 16.32% 15.98% 13.67% 0.40%

Mediu urban: 3180 508 401 469 576 633 575 18

% 15.97% 12.61% 14.75% 18.11% 19.91% 18.08% 0.57%

Mediu rural: 1312 587 245 199 157 85 39 0

% 44.74% 18.67% 15.17% 11.97% 6.48% 2.97% 0.00%



1-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Total: 4345 514 462 583 672 918 1158 38

% 11.83% 10.63% 13.42% 15.47% 21.13% 26.65% 0.87%

Mediu urban: 3097 210 251 385 470 711 1033 37

% 6.78% 8.10% 12.43% 15.18% 22.96% 33.35% 1.19%

Mediu rural: 1248 304 211 198 202 207 125 1

% 24.36% 16.91% 15.87% 16.19% 16.59% 10.02% 0.08%




1-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Total: 4225 726 547 708 737 838 649 20

% 17,18% 12,95% 16,76% 17,44% 19,83% 15,36% 0,47%

Mediu urban: 3052 307 342 495 582 700 606 20

% 10.06% 11.21% 16.22% 19.07% 22.94% 19.86% 0.66%

Mediu rural: 1173 419 205 212 156 138 43 0

% 35.72% 17.48% 18.07% 13.30% 11.76% 3.67% 0.00%

Concluzia: obiectivul privind CREŞTEREA CU 10% A REZULTATELOR LA EXAMENELE NAŢIONALE a fost atins.

III.2.2. Rezultate la examenul național de bacalaureat 2014

Sesiunea iunie – iulie În sesiunea iunie - iulie 2014 a examenului de bacalaureat, procentele de promovabilitate s-au modificat față de anul anterior, după cum urmează: - procentul de promovabilitate a crescut cu 3,34% în anul 2014 față de anul 2013, pe total (promoția 2014 + promoții anterioare), din care:

Pe promoția curentă, s-a înregistrat o creștere de procent cu 3,46% ; Pe promoția anterioară, s-a înregistrat scădere de procent cu 5.54%.

Promoția 2014 + promoții anterioare

70.00%

71.00%

72.00%

73.00%

74.00%

75.00%

76.00%

Procent

72.21%

75.55%

Anul 2013

Anul 2014


Promoția 2014

Promoții anterioare

Sesiunea august – septembrie În sesiunea august - septembrie 2014 a examenului de bacalaureat, procentele de promovabilitate s-au modificat față de anul anterior, după cum urmează: - procentul de promovabilitate a crescut cu 0,28% în anul 2014 față de anul 2013, pe total (promoția 2013 + promoții anterioare), din care:

Pe promoția curentă, s-a înregistrat o scădere de procent cu 0,32% ; Pe promoția anterioară, s-a înregistrat o creștere de procent cu 1,64%.

77.00%

78.00%

79.00%

80.00%

81.00%

82.00%

83.00%

Procent

79.02%

82.48%

Anul 2013

Anul 2014

28.00%

30.00%

32.00%

34.00%

36.00%

38.00%

Procent

37.53%

31.99%

Anul 2013

Anul 2014


Promoția 2014 + promoții anterioare, sesiunea august – septembrie

Promoția 2013, sesiunea august – septembrie

28.70%

28.80%

28.90%

29.00%

29.10%

29.20%

Procent

28.88%

29.16%

Anul 2013

Anul 2014

29.60%

29.70%

29.80%

29.90%

30.00%

30.10%

Procent

30.09%

29.77%

Anul 2013

Anul 2014


Promoții anterioare, sesiunea august - septembrie

PROMOȚIA 2013 + PROMOȚII ANTERIOARE

Situația candidaților la examenul de bacalaureat sesiunea iunie - iulie 2013 - Rezultate după contestații

PROMOȚIA 2013


25.00%

25.50%

26.00%

26.50%

27.00%

27.50%

28.00%

Procent

26.28%

27.92%

Anul 2013

Anul 2014

6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10

Zi 4529 4403 126 3 1030 751 279 3370 760 897 1043 660 10

Seral 73 63 10 0 41 38 3 22 12 6 3 1 0

Frecvență redusă 50 46 4 0 29 24 5 17 12 4 1 0 0

TOTAL 4652 4512 140 3 1100 813 287 3409 784 907 1047 661 10

Procente: 4652 96.99% 3.01% 0.07% 24.38% 18.02% 6.36% 75.55% 17.38% 20.10% 23.20% 14.65% 0.22%

Nr. elevi

neprezen

tati

Numar de

candidati

respinsi

Din care cu medii:Nr. elevi

reusiti

Nr. elevi

eliminati< 5 5 - 5.99

Forma de

invatamant

Nr elevi

inscrisi

Nr. elevi

prezenti

Din care cu medii:

6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10

Zi 3888 3832 56 2 644 512 132 3186 588 887 1041 660 10

Seral 35 33 2 0 17 17 0 16 7 5 3 1 0

Frecvenţă redusă 29 28 1 0 19 17 2 9 6 2 1 0 0

TOTAL 3952 3893 59 2 680 546 134 3211 601 894 1045 661 10

Procente: 3952 98.51% 1.49% 0.05% 17.47% 14.03% 3.44% 82.48% 15.44% 22.96% 26.84% 16.98% 0.26%

Nr. elevi

neprezen

tati

Numar de

candidati

respinsi


reusiti

Nr. elevi


Forma de

invatamant

Nr elevi

inscrisi

Nr. elevi

prezenti

Din care cu medii:


PROMOȚII ANTERIOARE


PROMOȚIA 2014 + PROMOȚII ANTERIOARE

Situația candidaților la examenul de bacalaureat sesiunea august - septembrie 2014 - Rezultate dupăcontestații

PROMOȚIA 2014

Situația candidaților la examenul de bacalaureat sesiunea august - septembrie 2014 Rezultate după contestații

PROMOȚII ANTERIOARE

Situația candidaților la examenul de bacalaureat sesiunea august - septembrie 2014 Rezultate după contestații

6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10

Zi 641 571 70 1 386 239 147 184 172 10 2 0 0

Seral 38 30 8 0 24 21 3 6 5 1 0 0 0


TOTAL 700 619 81 1 420 267 153 198 183 13 2 0 0

Procente: 700 88.43% 11.57% 0.16% 67.85% 43.13% 24.72% 31.99% 29.56% 2.10% 0.32% 0.00% 0.00%

Nr. elevi

neprezen

tati

Numar de

candidati

respinsi


reusiti

Nr. elevi


Forma de

invatamant

Nr elevi

inscrisi

Nr. elevi

prezenti

Din care cu medii:

6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10

Zi 1354 1147 207 1 806 554 252 340 283 52 5 0 0

Seral 51 37 14 0 29 25 4 8 6 2 0 0 0


TOTAL 1436 1207 229 1 854 595 259 352 293 54 5 0 0

Procente: 1436 84.05% 15.95% 0.08% 70.75% 49.30% 21.46% 29.16% 24.28% 4.47% 0.41% 0.00% 0.00%

Nr. elevi

neprezen

tati

Numar de

candidati

respinsi


reusiti

Nr. elevi


Forma de

invatamant

Nr elevi

inscrisi

Nr. elevi

prezenti

Din care cu medii:

6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10

Zi 911 785 126 1 546 402 144 238 192 42 4 0 0

Seral 23 14 9 0 13 12 1 1 1 0 0 0 0

Frecvenţă redusă 18 14 4 0 11 11 0 3 3 0 0 0 0

TOTAL 952 813 139 1 570 425 145 242 196 42 4 0 0

Procente: 952 85.40% 14.60% 0.12% 70.11% 52.28% 17.84% 29.77% 24.11% 5.17% 0.49% 0.00% 0.00%

Nr. elevi

neprezen

tati

Numar de

candidati

respinsi


reusiti

Nr. elevi


Forma de

invatamant

Nr elevi

inscrisi

Nr. elevi

prezenti

Din care cu medii:

6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10

Zi 443 362 81 0 260 152 108 102 91 10 1 0 0

Seral 28 23 5 0 16 13 3 7 5 2 0 0 0


TOTAL 484 394 90 0 284 170 114 110 97 12 1 0 0

Procente: 484 81.40% 18.60% 0.00% 72.08% 43.15% 28.93% 27.92% 24.62% 3.05% 0.25% 0.00% 0.00%

Nr. elevi

neprezen

tati

Numar de

candidati

respinsi


reusiti

Nr. elevi


Forma de

invatamant

Nr elevi

inscrisi

Nr. elevi

prezenti

Din care cu medii:


Bacalaureat sesiunea iunie - iulie 2014

Topul liceelor 2014 - promoția curentă – după contestații

Nr.crt. NUME-UNITATE Promovabilitate 2014

Promovabilitate 2013

1 COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA 100.00% 97.40%

2 LICEUL "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA 100.00% 100.00%

3 LICEUL TEHNOLOGIC UCECOM "SPIRU HARET" CLUJ-NAPOCA

100.00% 42.86%

4 LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 100.00% 100.00%

5 LICEUL TEORETIC "GHEORGHE SINCAI" CLUJ-NAPOCA 100.00% 100.00%

6 LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA 100.00% 100.00%

7 TRANSYILVANIA COLLEGE THE CAMBRIDGE INTERNATIONAL SCHOOL IN CLUJ

100.00% 0.00%

8 COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC "GHEORGHE LAZAR" CLUJ-NAPOCA

98.20% 100.00%

9 LICEUL TEOLOGIC BAPTIST "EMANUEL" CLUJ-NAPOCA 97.67% 98.28%

10 COLEGIUL ECONOMIC "IULIAN POP" CLUJ-NAPOCA 97.60% 76.09%

11 LICEUL TEORETIC "BRASSAI SAMUEL" CLUJ-NAPOCA 97.37% 76.60%

12 COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 97.30% 98.52%

13 LICEUL DE INFORMATICA "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA

97.30% 89.19%

14 LICEUL TEORETIC "EUGEN PORA" CLUJ-NAPOCA 96.08% 94.59%

15 COLEGIUL NATIONAL "GEORGE COSBUC" CLUJ-NAPOCA 95.92% 97.73%

16 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA 95.77% 91.03%

17 LICEUL TEORETIC "PAVEL DAN" CAMPIA TURZII 95.60% 98.91%

18 LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA 95.56% 95.29%

19 COLEGIUL NATIONAL "ANDREI MURESANU" DEJ 94.83% 94.85%

20 LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA 94.34% 96.04%

21 LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" CLUJ-NAPOCA 92.41% 91.36%

22 COLEGIUL TEHNIC TURDA 92.31% 72.41%

23 LICEUL TEORETIC "LIVIU REBREANU" TURDA 92.31% 90.14%

24 LICEUL TEORETIC "APACZAI CSERE JANOS" CLUJ-NAPOCA

91.76% 96.10%

25 LICEUL DE MUZICA "SIGISMUND TODUTA" CLUJ-NAPOCA 91.38% 87.04%

26 LICEUL TEOLOGIC REFORMAT CLUJ-NAPOCA 89.47% 95.24%

27 COLEGIUL NATIONAL "GEORGE BARITIU" CLUJ-NAPOCA 89.08% 94.12%

28 LICEUL TEOLOGIC ADVENTIST "MARANATHA" CLUJ-NAPOCA

88.57% 75.00%

29 LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU PAPIU ILARIAN" DEJ 88.03% 87.59%

30 COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII "AUGUSTIN MAIOR" CLUJ-NAPOCA

87.80% 79.81%

31 LICEUL TEORETIC "VICTOR BABES" CLUJ-NAPOCA 86.30% 80.00%

32 LICEUL TEHNOLOGIC GHERLA 85.71% 62.96%

33 LICEUL TEORETIC "PETRU MAIOR" GHERLA 85.71% 70.75%

34 SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX CLUJ-NAPOCA 85.71% 92.86%

35 LICEUL DE COREGRAFIE SI ARTA DRAMATICA "OCTAVIAN STROIA" CLUJ-NAPOCA

83.02% 87.80%

36 LICEUL TEORETIC "ANA IPATESCU" GHERLA 82.35% 95.00%

37 LICEUL TEORETIC "OCTAVIAN GOGA" HUEDIN 78.29% 68.29%

38 LICEUL GRECO-CATOLIC "INOCHENTIE MICU" CLUJ-NAPOCA

74.00% 75.00%


39 LICEUL TEHNOLOGIC "VIRGIL MADGEARU" CLUJ-NAPOCA

72.73% 35.71%

40 COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI "TRANSILVANIA" CLUJ-NAPOCA

71.43% 37.84%

41 LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA 70.45% 23.81%

42 COLEGIUL "EMIL NEGRUTIU" TURDA 70.00% 83.33%

43 COLEGIUL TEHNIC "NAPOCA" CLUJ-NAPOCA 66.67% 44.44%

44 LICEUL DE ARTE VIZUALE "ROMULUS LADEA" CLUJ-NAPOCA

66.20% 74.42%

45 LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-NAPOCA 65.17% 67.06%

46 COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY" CLUJ-NAPOCA 64.52% 50.94%

47 COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RATIU" TURDA 62.96% 67.74%

48 LICEUL TEHNOLOGIC "ALEXANDRU BORZA" CLUJ-NAPOCA

62.16% 57.45%

49 COLEGIUL TEHNIC "VICTOR UNGUREANU" CAMPIA TURZII

60.78% 58.65%

50 LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 CLUJ-NAPOCA 56.10% 28.57%

51 COLEGIUL TEHNIC "ANA ASLAN" CLUJ-NAPOCA 53.19% 65.85%

52 LICEUL TEORETIC "GELU VOIEVOD" GILAU 52.00% 29.41%

53 LICEUL SPECIAL PENTRU DEFICIENTI DE VEDERE CLUJ-NAPOCA

50.00% 47.62%

54 LICEUL TEHNOLOGIC "AUREL VLAICU" CLUJ-NAPOCA 50.00% 25.00%

55 COLEGIUL TEHNIC "EDMOND NICOLAU" CLUJ - NAPOCA 42.86% 56.25%

56 LICEUL TEHNOLOGIC "STEFAN PASCU" APAHIDA 40.00% 11.11%

57 LICEUL TEHNOLOGIC "VLADEASA" HUEDIN 39.62% 40.54%

58 COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC CLUJ-NAPOCA 37.78% 61.54%

59 LICEUL TEHNOLOGIC "CONSTANTIN BRANCUSI" DEJ 35.66% 44.23%

60 COLEGIUL TEHNIC "RALUCA RIPAN" CLUJ-NAPOCA 19.44% 28.07%

61 LICEUL TEHNOLOGIC "HENRI COANDA" DEJ 11.11% 12.50%

62 LICEUL TEHNOLOGIC "SOMES" DEJ 10.53% 13.04%

63 LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL "SAMUS" CLUJ - NAPOCA 10.00% 20.00%

64 LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL PENTRU DEFICIENTI DE AUZ CLUJ-NAPOCA

7.69% 0.00%

TOTAL GENERAL 82.48% 77.85%

III.3. Rezultatele elevilor la olimpiade și concursuri școlare

III.3.1. Olimpiada satelor clujene

Este un concurs de matematică adresat elevilor care învaţă în şcolile din mediul rural din judeţul Cluj. Începând cu anul şcolar 2013-2014 este trecut în calendarul concursurilor Naționale.

Scopul proiectului este: Oferirea de şanse egale pentru elevii din mediul rural şi promovarea judeţului Cluj în ţară prin cuprinderea celor mai buni elevi la matematică din şcolile din mediul rural în competiţiile din judeţele învecinate sau din întreaga ţară.

Concursul judeţean de matematică „Olimpiada satelor clujene” se adresează elevilor din clasele IV-VIII, din mediul rural şi se desfăşoară în trei etape: ETAPA I (etapa locală) – „Olimpiada satelor” ETAPA a II-a (etapa judeţeană) – „Olimpiada satelor clujene” ETAPA a III-a (etapa interjudeţeană) – „Olimpiada satelor din Transilvania”

etapa locală – 730 elevi participanţi etapa judeţeană – 135 elevi participanţi etapa regională – elevi participanţi din judeţele Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Mureş şi Satu

Mare. Judeţul Cluj a participat cu 21 de elevi şi a obţinut 2 premii II, 2 premii III şi 1 menţiune.


III.3.2.Restructurarea învăţământului adresat tinerilor capabili de performanţă

Centrul de Excelență organizează selecția și pregătirea elevilor cu aptitudini deosebite Pentru anul 2013-2014, s-au înscris 5029 elevi, fiind selectați 2694:

NR. CRT.

DISCIPLINA NR. ELEVI ÎNSCRIȘI

NR. ELEVI SELECTAȚI

1 ASTRONOMIE ȘI ASTROFIZICĂ 70 69

2 BIOLOGIE 387 370

3 CHIMIE 439 168

4 FIZICĂ 229 200

5 GEOGRAFIE 272 262

6 INFORMATICĂ 240 240

7 ISTORIE 184 140

8 LIMBA ENGLEZĂ 186 110

9 LIMBA FRANCEZĂ 104 69

10 LIMBA GERMANĂ 23 12

11 LIMBA PORTUGHEZĂ 12 12

12 LIMBA SPANIOLĂ 17 17

13 LIMBA ITALIANĂ 31 24

14 LIMBĂ, COMUNICARE ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ 994 364

15 LIMBA LATINĂ 30 10

16 LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ 26 26

17 MATEMATICĂ 1009 240

18 ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 202 120

19 DISCIPLINE TEHNOLOGICE 105 105

20 ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR 469 136

TOTAL 5029 2694

Pregătirea elevilor este organizată pe discipline/an de studiu, pe grupe de 10 – 15 elevi. Elevii sunt pregătiți de profesori cu experiență în activitatea de performanță, propuși de către inspectorii de specialitate. Pentru anul școlar 2013-2014 s-au alocat 10,546 norme învăţământului de performanţă, distribuirea acestora realizându-se în funcţie de rezultatele obţinute la olimpiadele școlare din anii precedenți.

STATISTICA grupelor de excelentă – an şcolar 2013-2014

Nr. Disciplina Număr de elevi selectați

Număr de grupe

Număr de

profesori

Număr de

ore/săpt.

Număr de norme

2013-2014

1 ASTRONOMIE ȘI ASTROFIZICĂ 69 5 5 4,500 0,250

2 BIOLOGIE 370 14 16 18,000 1,000

3 CHIMIE 168 16 17 15,000 0,833

4 FIZICĂ 200 10 10 15,000 0,833

5 GEOGRAFIE 262 9 9 9,000 0,500

6 INFORMATICĂ 240 10 15 15,000 0,833

7 ISTORIE 140 7 7 12,000 0,666

8 LIMBA ENGLEZĂ 110 7 7 7,000 0,388

9 LIMBA FRANCEZĂ 69 5 5 5,000 0,277

10 LIMBA GERMANĂ 12 1 1 1,000 0,055

11 LIMBA PORTUGHEZĂ 12 1 1 0,500 0,027

12 LIMBA SPANIOLĂ 17 1 1 0,500 0,027

13 LIMBA ITALIANĂ 24 2 2 0,500 0,027

14 LIMBĂ, COMUNICARE ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ

364 23 20 28,000 1,555

15 LIMBA LATINĂ 10 1 1 1,000 0,055


16 LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ 26 1 1 1,000 0,055

17 MATEMATICĂ 240 10 13 28,000 1,555

18 ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 120 6 6 12,000 0,666

19 DISCIPLINE TEHNOLOGICE 105 5 7 9,000 0,500

20 ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR 136 8 8 8,000 0,444

TOTAL 2694 142 152 190,000 10,546

Organizarea și desfăşurarea olimpiadelor şcolare

Pentru derularea concursurilor și olimpiadelor școlare, Centrul de Excelență a:

- elaborat graficul de desfășurare și a stabilit centrele pe grupe de şcoli şi discipline; - comunicat subiectele centrelor de concurs (etapa locală); - centralizat rezultatele; - efectuat demersuri către Consiliul Județean Cluj în vederea obținerii fondurilor pentru organizarea

și premierea elevilor și a profesorilor; - efectuat demersuri către Consiliul Județean Cluj în vederea alocării fondurilor pentru organizarea

olimpiadelor școlare –faza județeană. Astfel, în anul şcolar 2013-2014, s-au obținut următoarele rezultate:

a. Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la olimpiadele şcolare JUDEȚENE

NR

. CR

T.

DISCIPLINA

NR

. EL

EV

I P

AR

TIC

IPA

NȚ

I

NR

. TO

TA

L

PR

EM

II

I

II

III

M

MS

PS

NR

. TO

TA

L

PR

EM

II CU

PS

CA

LIF

ICA

ȚI L

A

ET

AP

A

NA

ȚIO

NA

LĂ

1 ASTRONOMIE ȘI ASTROFIZICĂ

0 0 5

2 BIOLOGIE 184 34 6 4 5 19 0 21 55 8

3 CHIMIE 80 20 5 4 4 7 0 0 20 7

4 FIZICĂ 163 45 7 6 6 26 0 0 45 16

5 GEOGRAFIE 147 45 5 5 7 28 0 0 45 5

6 INFORMATICĂ 132 43 8 7 7 21 0 0 43 16

7 ISTORIE 166 38 5 7 3 23 0 0 38 5

8 LIMBA ENGLEZĂ 221 53 6 7 6 34 0 62 115 6

9 LIMBA FRANCEZĂ 86 49 3 7 11 28 0 2 51 11

10 LIMBA GERMANĂ MATERNĂ

40 21 4 4 5 8 0 0 21 6

11 LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

29 12 2 4 1 5 0 0 12 5

12 LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ

206 47 9 9 10 19 0 0 47 10

13 LIMBA GREACA VECHE

1 0 1 0 0 0 0 1 1

14 LIMBA LATINĂ 22 3 3 5 11 0 7 29 9

15 LIMBA ITALIANĂ 24 13 2 0 6 5 0 0 13 6

16 LIMBA PORTUGHEZĂ

13 13 3 3 3 4 0 0 13 4

17 LIMBA SPANIOLĂ 28 25 5 8 5 7 0 0 25 9

18 LIMBA RROMANI MATERNĂ

25 8 8 5 4 0 0 25 3

19 LIMBĂ, COMUNICARE ȘI

LITERATURĂ ROMÂNĂ

120 12 12 12 84 0 106 226 14

20 MATEMATICĂ 465 95 9 15 13 58 0 0 95 15


21 PEDAGOGIE-PSIHOLOGIE

28 22 6 6 5 5 0 0 22 7

22 PREGĂTIRE SPORTIVĂ

TEORETICĂ

26 14 3 5 4 2 0 0 14 3

23 RELIGIE ORTODOXĂ

77 31 6 6 7 12 0 0 31 6

24 RELIGIE - LIMBA ROMÂNĂ/ CULTELE:

ROMANO-CATOLIC, GRECO-CATOLIC

16 15 8 4 2 1 0 0 15 8

25 RELIGIE - LIMBA MAGHIARĂ/CULTE

LE: ROMANO-CATOLIC,

REFORMAT, UNITARIAN

61 18 14 2 2 0 0 0 18 15

26 RELIGIE ALIANȚA EVANGHELICĂ

9 8 6 2 0 0 0 0 8 6

27 RELIGIE - SEMINARII TEOLOGICE ORTODOXE

12 12 3 4 2 3 0 0 12 4

28 ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

160 47 7 8 9 23 0 0 47 7

29 ȘTIINȚE PENTRU JUNIORI

10 5 1 1 1 2 0 2 7 3

30 ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI

27 8 1 1 1 5 0 0 8 4

31 MUZICĂ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 53

32 COREGRAFIE 0 0 0 0 0 0 0 0 40

33 ARTE VIZUALE, ARHITECTURĂ și

ISTORIA ARTELOR

0 0 0 0 0 0 0 0 0 21

34 ARTA ACTORULUI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8

35 DISCIPLINE TEHNOLOGICE

110 27 26 23 34 0 0 110 27

36 TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

68 28 6 5 5 12 0 0 28 5

38 EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

108 40 37 31 0 0 0 108 20

39 OLIMPIADA ANIMATORILOR(cl

s.IX-XII)

6 6 3 0 0 3 0 0 6 3

40 OLIMPIADA "LECTURA CA ABILITATE DE

VIAȚĂ”

395 42 4 5 5 28 0 0 42 4

41 OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE

LINGVISTICĂ

196 13 5 2 2 4 0 0 13 6


42 OLIMPIADA PENTRU ELEVII

DIN MEDIUL RURAL

”UNIVERSUL CUNOAȘTERII

PRIN LECTURĂ”

69 24 6 4 7 7 0 0 24 6

TOTAL 3144 1232 248 232 220 532 0 200 1432 417

b. Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la olimpiadele şcolare NAȚIONALE

NR. CRT.

DISCIPLINA

CA

LIF

ICA

ȚI L

A E

T.

NA

ȚIO

NA

LĂ

NR

. TO

TA

L P

RE

MII (I,

II, III, M)

I II

III

M

MS

PS

NR

. TO

TA

L P

RE

MII (C

U

MS

+P

S)

CA

LIF

ICA

ȚI ÎN

LO

TU

L

NA

ȚIO

NA

L L

ĂR

GIT


5 0 0 0 0 0 3 0 3 0

2 BIOLOGIE 8 4 1 0 0 3 0 3 7 3

3 CHIMIE 7 2 0 0 1 1 4 2 8 0

4 FIZICĂ 16 3 1 0 0 2 0 16 19 1

5 GEOGRAFIE 5 1 0 0 0 1 0 2 3 0

6 INFORMATICĂ 16 4 1 2 0 1 0 11 15 3

7 ISTORIE 5 2 1 0 0 1 0 3 5 0

8 LIMBA ENGLEZĂ 6 1 0 0 0 1 0 0 1 0

9 LIMBA FRANCEZĂ 11 4 0 1 0 3 2 1 7 0

10 LIMBA GERMANĂ 6 3 0 1 0 2 0 0 3 1

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Nr.

par

tici

pan

ti

Nr.

pre

mii

Nr.

calif

icați la

națională

Nr.

pre

mii

I

Nr.

pre

mii

II

Nr.

pre

mii

III

Nr.

men

țiu

ni

Nr.

pre

mii

spec

iale

3144

1232

417 248 232 220

532

200

Nr.participanti

Nr. premii

Nr. calificați la națională Nr. premii I

Nr. premii II

Nr. premii III

Nr. mențiuni

Nr. premii speciale


MATERNĂ

11 LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

5 4 1 1 1 1 0 0 4 0

12 LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ

10 3 1 0 2 0 0 3 6 0

13 LIMBA GREACA VECHE 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0

14 LIMBA LATINĂ 9 4 1 0 1 2 0 4 8 0

15 LIMBA ITALIANĂ 6 5 1 1 2 1 0 0 5 0

16 LIMBA PORTUGHEZĂ 4 4 4 0 0 0 0 0 4 0

17 LIMBA SPANIOLĂ 9 6 1 2 1 2 0 1 7 0


3 0 0 0 0 0 0 0 0 0


14 7 3 3 0 1 0 5 12 5

20 MATEMATICĂ 15 5 0 0 0 5 0 10 15 1


7 5 1 1 1 2 0 0 5 0

22 PREGĂTIRE SPORTIVĂ TEORETICĂ

3 2 1 0 0 1 0 0 2 0

23 RELIGIE ORTODOXĂ 6 1 0 0 0 1 0 1 2 0

24 RELIGIE - LIMBA ROMÂNĂ/ CULTELE: (ROMANO-CATOLIC), GRECO-CATOLIC

8 2 0 2 0 0 0 0 2 0

25 RELIGIE - LIMBA MAGHIARĂ/CULTELE: ROMANO-CATOLIC, REFORMAT, UNITARIAN

15 4 2 0 2 0 0 3 7 0


6 1 1 0 0 0 0 0 1 0


4 1 0 1 0 0 0 1 2 0


7 0 0 0 0 0 0 0 0 0


3 1 0 0 0 1 0 0 1 0


4 0 0 0 0 0 1 0 1 0

31 MUZICĂ 53 39 11 18 5 5 2 0 41 0

32 COREGRAFIE 40 15 0 7 4 4 0 0 15 0

33 ARTE VIZUALE, ARHITECTURĂ și ISTORIA ARTELOR

21 5 0 3 2 0 0 0 5 0

34 ARTA ACTORULUI 8 3 1 1 0 1 0 4 7 0


27 7 0 0 2 5 0 0 7 0


5 0 0 0 0 0 0 2 2 0


20 17 7 4 2 4 0 0 17 0

39 OLIMPIADA ANIMATORILOR (cls.IX-XII)

3 3 0 0 0 3 0 1 4 0

40 OLIMPIADA "LECTURA CA ABILITATE DE

4 1 0 0 1 0 0 0 1 1


VIAȚĂ”

41 OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LINGVISTICĂ

6 2 0 0 0 2 0 1 3 0

42 OLIMPIADA PENTRU ELEVII DIN MEDIUL RURAL ”UNIVERSUL CUNOAȘTERII PRIN LECTURĂ”

6 2 1 0 0 1 0 0 2 0

TOTAL 417 173 41 48 27 57 12 75 260 15

TOTAL NR. PARTICIPANȚI/PREMII/CALIFICAȚI LOT

NAȚIONAL LĂRGIT:

% ELEVI PREMIAȚI DIN TOTALUL PARTICIPANȚILOR

NR. PARTICIPANȚI

NR. TOTAL PREMII

% PREMII

417 173 41.49

NUMĂR PREMII I, II, III ȘI MENȚIUNIâ

Nr. premii I Nr. premii II Nr. premii III Nr. mențiuni Nr. total de premii

41 48 27 57 173

NUMĂR TOTAL ELEVI PREMIAȚI/PROFIL % ELEVI PREMIAȚI DIN TOTALUL

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

NR

. PA

RT

ICIP

AN

TI

TO

TA

L P

RE

MII

CA

LIF

ICA

TI

IN L

OT

NA

TIO

NA

L L

AR

GIT

417

173

15

41,49%

%PREMII

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

Nr.premii I

Nr.premii II

Nr.premii III

Nr.mentiuni

Nr. Totalde

premii

41 48

27

57

173

Nr. premii I

Nr. premii II

Nr. premii III

Nr. mentiuni

Nr. Total de premii


PROFIL TOTAL PREMII

PROFIL TEORETIC 104

PROFIL TEHNIC 7

PROFIL VOCAȚIONAL 62

PARTICIPANȚILOR/PROFIL

PROFIL Nr. ELEVI

PARTICIPANȚI

PREMII (M.E.N.)

OBȚINUTE

% PREMII DIN NR.

PARTICIPANȚI

PROFIL TEORETIC

268 104 38,81 %

PROFIL TEHNIC

27 7 25,93 %

PROFIL VOCAȚIONAL

122 62 50,82 %

TOTAL 417 173 41,49 %

b.1. Comparație între rezultatele (nr. de premii M.E.N., calificați în loturile Naționale) obținute în anii 2012-2013 și 2013-2014:

an școlar 2012-2013 an școlar 2013-2014

NR

. CR

T.

DISCIPLINA

CA

LIF

ICA

ȚI

LA

ET

. NA

ȚIO

NA

LĂ

NR

. TO

TA

L P

RE

MII

(I,

II,

III

, M)

I II

III

M

MS

PS

NR

. TO

TA

L P

RE

MII

(C

U M

S+

PS

)

CA

LIF

ICA

ȚI

ÎN L

OT

NA

Ț. L

ĂR

GIT

CA

LIF

ICA

ȚI

LA

ET

. NA

ȚIO

NA

LĂ

NR

. TO

TA

L P

RE

MII

(I,

II,

III

, M)

I II

III

M

MS

PS

NR

. TO

TA

L P

RE

MII

(C

U M

S+

PS

)

CA

LIF

ICA

ȚI

ÎN L

OT

NA

Ț. L

ĂR

GIT


4 1 0 0 0 1 0 2 3 0 5 0 0 0 0 0 3 0 3 0

2 BIOLOGIE 12

4 1 0 0 3 0 0 4 3 8 4 1 0 0 3 0 3 7 3

3 CHIMIE 13

1 0 0 0 1 6 0 7 1 7 2 0 0 1 1 4 2 8 0

4 FIZICĂ 13

4 0 0 0 4 0 7 11 0 16 3 1 0 0 2 0 16 19 1

5 GEOGRAFIE 5 0 0 0 0 0 5 0 5 0 5 1 0 0 0 1 0 2 3 0

6 INFORMATICĂ 16

2 0 0 0 2 0 11 13 0 16 4 1 2 0 1 0 11 15 3

7 ISTORIE 5 3 0 0 2 1 0 0 3 0 5 2 1 0 0 1 0 3 5 0

8 LIMBA ENGLEZĂ

5 2 0 0 0 2 0 1 3 0 6 1 0 0 0 1 0 0 1 0

9 LIMBA FRANCEZĂ

9 2 1 0 0 1 2 0 4 0 11 4 0 1 0 3 2 1 7 0

10 LIMBA GERMANĂ MATERNĂ

6 2 1 0 0 1 0 0 2 0 6 3 0 1 0 2 0 0 3 1

11 LIMBA GERMANĂ

5 3 0 1 0 2 0 1 4 0 5 4 1 1 1 1 0 0 4 0

104

7

62


MODERNĂ 12 LIMBA

MAGHIARĂ MATERNĂ

9 5 1 1 1 2 0 0 5 5 10 3 1 0 2 0 0 3 6 0

13 LIMBA GREACA VECHE

1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0

14 LIMBA LATINĂ 7 4 1 0 0 3 0 1 5 0 9 4 1 0 1 2 0 4 8 0

15 LIMBA ITALIANĂ

7 5 2 2 1 0 0 0 5 0 6 5 1 1 2 1 0 0 5 0

16 LIMBA PORTUGHEZĂ

5 5 1 3 1 0 0 0 5 0 4 4 4 0 0 0 0 0 4 0

17 LIMBA SPANIOLĂ

8 3 1 1 0 1 3 0 6 0 9 6 1 2 1 2 0 1 7 0


4 2 0 0 1 1 0 0 2 1 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0


12

3 0 0 0 3 0 3 6 1 14 7 3 3 0 1 0 5 12 5

20 MATEMATICĂ 19

1 0 0 0 1 0 8 9 3 15 5 0 0 0 5 0 10 15 1


4 1 0 0 1 0 0 0 1 0 7 5 1 1 1 2 0 0 5 0

22 PREGĂTIRE SPORTIVĂ TEORETICĂ

3 3 1 1 0 1 0 0 3 0 3 2 1 0 0 1 0 0 2 0

23 RELIGIE ORTODOXĂ

6 1 0 0 0 1 0 2 3 0 6 1 0 0 0 1 0 1 2 0

24 RELIGIE - LIMBA ROMÂNĂ/ CULTELE: (ROMANO-CATOLIC), GRECO-CATOLIC

4 3 0 1 2 0 0 0 3 0 8 2 0 2 0 0 0 0 2 0

25 RELIGIE - LIMBA MAGHIARĂ/CULTELE: ROMANO-CATOLIC, REFORMAT, UNITARIAN

11

3 0 1 2 0 0 0 3 0 15 4 2 0 2 0 0 3 7 0


6 1 0 0 0 1 0 1 2 0 6 1 1 0 0 0 0 0 1 0


4 0 0 0 0 0 0 3 3 0 4 1 0 1 0 0 0 1 2 0


7 2 0 0 1 1 0 0 2 0 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0


2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 1 0 0 0 1 0 0 1 0


4 1 0 0 0 1 1 0 2 1 4 0 0 0 0 0 1 0 1 0

31 MUZICĂ 56

46 15 17 8 6 9 0 55 0 53 39 11 18 5 5 2 0 41 0

32 COREGRAFIE 37

18 2 5 7 4 0 0 18 0 40 15 0 7 4 4 0 0 15 0

33 ARTE VIZUALE, ARHITECTURĂ și ISTORIA

19

4 3 0 0 1 0 0 4 0 21 5 0 3 2 0 0 0 5 0


ARTELOR 34 ARTA

ACTORULUI

9 3 0 1 1 1 0 0 3 0 8 3 1 1 0 1 0 4 7 0


26

4 1 0 0 3 0 1 5 0 27 7 0 0 2 5 0 0 7 0


5 0 0 0 0 0 1 3 4 0 5 0 0 0 0 0 0 2 2 0


12

15 3 4 3 5 0 0 15 0 20 17 7 4 2 4 0 0 17 0

39 OLIMPIADA ANIMATORILOR(cls.IX-XII)

3 3 0 0 0 3 0 1 4 0

40 OLIMPIADA "LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ”

4 1 0 0 1 0 0 0 1 1

41 OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LINGVISTICĂ

6 2 0 0 0 2 0 1 3 0

42 OLIMPIADA PENTRU ELEVII DIN MEDIUL RURAL ”UNIVERSUL CUNOAȘTERII PRIN LECTURĂ”

6 2 1 0 0 1 0 0 2 0

TOTAL 3 8 0

1 5 7

3 4

3 8

3 1

5 4

2 7

4 4

2 2 8

1 5

4 1 7

1 7 3

4 1

4 8

2 7

5 7

1 2

7 5

2 6 0

1 5

OBSERVATIE: OLIMPIADA ANIMATORILOR (cls.IX-XII), OLIMPIADA "LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ”, OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LINGVISTICĂ, OLIMPIADA PENTRU ELEVII DIN MEDIUL RURAL ”UNIVERSUL CUNOAȘTERII PRIN LECTURĂ” - au fost incluse în calendarul M.E.N. doar din anul școlar 2013-2014

b.1.1.TOTAL NR.PARTICIPANȚI/PREMII/CALIFICAȚI LOT NAȚIONAL LĂRGIT:

b.1.2. % ELEVI PREMIAȚI DIN TOTALUL PARTICIPANȚILOR:

b.1.3. PREMII I, II, III SI MENȚIUNI/AN ȘCOLAR

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

NR. PARTICIPANTI TOTAL PREMII CALIFICATI IN LOTNATIONAL LARGIT

380

157

15

417

173

15

2012-2013

2013-2014


ANUL ȘCOLAR

NR. PARTICIPANȚI

NR. TOTAL PREMII % PREMII

2012-2013 380 157 41.32

2013-2014 417 173 41.49

AN ȘCOLAR

Nr. premii I

Nr. premii

II

Nr. premii

III

Nr. mențiuni

Nr. total de

premii

2012-2013

34 38 31 54 157

2013-2014

41 48 27 57 173

b.1.3. NUMĂR TOTAL ELEVI PREMIAȚI/PROFIL:

41,32%

2012-2013

41,49%

2013-2014

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

34 38 31

54

157

41 48

27

57

173 2012-2013

2013-2014


b.1.3. % ELEVI PREMIAȚI DIN TOTALUL PARTICIPANȚILOR/PROFIL:

Nr. ELEVI PARTICIPANȚI

PREMII (M.E.N.) OBȚINUTE

% PREMII DIN NR. PARTICIPANȚI

PROFIL 2012-2013 2013-2014 2012-2013 2013-2014 2012-2013 2013-2014

PROFIL TEORETIC 233 268 72 104 30,91 % 38,81 %

PROFIL TEHNIC 26 27 5 7 19,23 % 25,93 %

PROFIL VOCAȚIONAL

121 122 80 62 66,12 % 50,82 %

TOTAL 380 417 157 173 41,32 % 41,49 %

c. Elevii care au obținut premii la olimpiadele INTERNAȚIONALE:

Nr. Crt.

NUMELE ȘI PRENUMELE ELEVULUI

DISCIPLINA PREMIUL CLS. UNITATEA ŞCOLARĂ

DENUMIRE COMPETIȚIE

1 VELEA ALEXANDRU

INFORMATICĂ

MEDALIE DE ARGINT

11

LICEUL DE INFORMATICA "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA

OLIMPIADA INTERNAȚIONALĂ DE INFORMATICĂ

MEDALIE DE ARGINT

OLIMPIADA INTERNAȚIONALĂ DE INFORMATICĂ A ȚĂRILOR DIN EUROPA CENTRALĂ

2 MOLDOVANU ANDREI

BIOLOGIE MEDALIE DE BRONZ

12 LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA

OLIMPIADA INTERNAȚIONALĂ DE BIOLOGIE

3 FAZAKAS BORBALA

MATEMATICĂ I 7 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA

OLIMPIADA INTERNAȚIONALĂ DE MATEMATICĂ PENTRU GIMNAZIILE MAGHIARE DIN EUROPA


4 GARFIELD ADRIENN

MATEMATICĂ II 7 LICEUL TEOLOGIC UNITARIAN "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA


5 SZASZ TAMAS-ZSOLT

MATEMATICĂ II 12 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA

OLIMPIADA INTERNAȚIONALĂ DE MATEMATICĂ PENTRU LICEELE MAGHIARE DIN EUROPA

6 SZOCS ORSOLYA MATEMATICĂ II 8 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA


7 AMBARUS EGYED AGNES

MATEMATICĂ MENȚIUNE 6 LICEUL TEOLOGIC UNITARIAN "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA


8 BIRO MATYAS MATEMATICĂ MENȚIUNE 5 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA


9 CHIOREAN MARIA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

MENȚIUNE 9 COLEGIUL NAȚIONAL "EMIL RACOVIȚĂ" CLUJ-NAPOCA

OLIMPIADA INTERNAȚIONALĂ DE LECTURĂ

10 CHIRTES MARA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

MENȚIUNE 11 COLEGIUL NAȚIONAL "EMIL RACOVIȚĂ" CLUJ-NAPOCA


11 FARKAS ESZTER MATEMATICĂ MENȚIUNE 11 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA


12 FOGARASI ANDRAS

MATEMATICĂ MENȚIUNE 5 ȘCOALA GIMNAZIALĂ "NICOLAE TITULESCU" CLUJ-NAPOCA


13 FOGARASI LEVENTE

MATEMATICĂ MENȚIUNE 9 LICEUL TEORETIC "BRASSAI SAMUEL" CLUJ-NAPOCA


14 FUSTOS AGNES MATEMATICĂ MENȚIUNE 10 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA

OLIMPIADA INTERNAȚIONALĂ DE MATEMATICĂ PENTRU LICEELE MAGHIARE DIN


EUROPA

15 KATONA-BUGNER ATTILA KRISZTIAN

MATEMATICĂ MENȚIUNE 8 LICEUL TEORETIC "APACZAI CSERE JANOS" CLUJ-NAPOCA


16 GARFIELD ADRIENN

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

MENȚIUNE 7 LICEUL TEOLOGIC UNITARIAN "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA

OLIMPIADA INTERNAȚIONALĂ DE LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ

17 CHENDREAN ANCA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (LECTURA CA ABILITATE)

PREMIU SPECIAL

8 LICEUL TEORETIC "GHEORGHE ȘINCAI" CLUJ-NAPOCA


III.3.4. Rezultate relevante, competiții Naționale cuprinse în Calendarul Activităților

Educative 2014 al Ministerului Educației Naționale

La nivelul județului Cluj, în anul școlar 2013-2014 s-au desfășurat activități educative, proiecte educaționale, concursuri, competiții, festivaluri și simpozioane pe teme ale educației complementare, având ca beneficiari direcți școlari și preșcolari din unitățile de învățământ. Propunerile de proiecte ale unităților de învățământ preuniversitar, ale Palatului Copiilor Cluj și ale Cluburilor Copiilor din județ, pe cele trei niveluri : județean, interjudețean/regional și Național au respectat formatul fișei de aplicare MEN, în baza criteriilor fișei de evaluare MEN, instrumente specifice acestui demers și au fost evaluate de către comisiile de evaluare abilitate, stabilite la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Cluj, în conformitate cu O.M. 3035/2012 și decizia inspectorului școlar general. Ca urmare a analizei propunerilor de proiecte ale unităților de învățământ, în cadrul comisiilor de specialitate, s-au întocmit calendarele activităților educative școlare și extrașcolare 2013-2014, în temeiul Anexei 2 la O.M. 3035/ 2012, totalizând 25 de proiecte în CAEN/ MEN; 45 de proiecte în CAER/ MEN; 73 de proiecte în CAEJ/ I.Ș.J. Cluj. Activități de referință cuprinse în CAEN 2014 al MEN, la inițiativa unităților de învățământ;

Concurs OGLINDA APEI, OGLINDA SUFLETULUI, Școala Gimnazială Ion Creangă, Cluj- Napoca; Festivalul Național pentru Elevi ALTER EGO, Școala Gimnazială Teodor Murășanu, Turda; Concurs de Cultură Astronomică ASTRONOMICUS, Școala Gimnazială Constantin Brâncuși, Cluj- Napoca; Concurs Național TOLERANŢĂ ŞI CONVIEŢUIRE ÎN SPAŢIUL PUBLIC, Colegiul Emil Negruțiu, Turda;

Concurs Național FII O SĂPTĂMÂNĂ PROFESOR DE ŞTIINŢE, Colegiul Tehnic Energetic, Cluj- Napoca; Concurs Național TRADIŢIE CREŞTINĂ-OGLINDITĂ PRIN DATINI ŞI OBICEIURI, Școala Gimnazială

Gheorghe Şincai, Florești; Concurs Național LECTURIADA ELEVILOR 2014, Colegiul Național Emil Racoviţă, Cluj- Napoca; Festivalul Național de Teatru în Limba Engleză COME WITH US TO DRAMALAND, Inspectoratul Școlar

Județean Cluj, Asociaţia Profesorilor de Limba Engleză Cluj; Concurs Național 7 LUNI DE EXCELENŢĂ, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj.

Activități de referință cuprinse în CAER 2014 al MEN, la inițiativa unităților de învățământ; Concurs Național TRADIŢII ÎN CONTEMPORANEITATE, Colegiul Tehnic Napoca, Cluj-Napoca; Festival Naţional PRIN TRADIŢII ... SPRE IDENTITATE, Liceul Tehnologic Ştefan Pascu, Apahida; Concurs Naţional MAGIA SPORTULUI, TURNEUL NAȚIONAL DE FOTBAL UNIFICAT, Școala Specială-Centru

de Resurse şi Documentare privind Educaţia Integrată/Incluzivă, Cluj-Napoca; Concurs Național SPERANŢĂ ŞI LUMINĂ DE PAŞTE, Liceul Teoretic Gelu Voevod, Gilău; Concurs Interjudeţean OLIMPIADA PĂMÂNTULUI, Școala Gimnazială Andrei Şaguna, Turda; Concurs Interjudeţean PRIETENII COPILĂRIEI, Grădiniţa cu Program Prelungit Lizuca, Cluj-Napoca; Concurs Interjudeţean DATINĂ ȘI PORT STRĂBUN, Grădiniţa cu Program Prelungit Piticot, Dej; Concurs Regional ITeam_net, Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu, Cluj-Napoca; Festival de Muzică Sacră, SPIRITUALITATE ȘI TRADIȚIE, Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr,

Cluj-Napoca;


Concurs Regional IT INOVATION-Solutions for tomorrow, Liceul Teoretic Avram Iancu, Cluj-Napoca; Concurs Regional PAȘI PE URMELE LUI EDISON, Colegiul Tehnic de Transporturi Transilvania Cluj-

Napoca; Concurs Regional WOLFGAN AMADEUS MOZART, Școala Gimnazială Teodor Murăşanu, Turda; Festival Regional DATINI ȘI OBUCEIURI DIN STRĂBUNI LĂSATE, Liceul Teoretic Eugen Pora, Cluj-

Napoca; Festivalul Cultural MIRAJE, Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere, Cluj-Napoca; Concurs Regional PREGĂTIM CARIERA, Colegiul Economic Iulian Pop, Cluj-Napoca; Concurs Regional PE ARIPI FRAGEDE SPRE FOLK, Școala Gimnazială Al. Vaida Voevod, Cluj-Napoca; Festival Regional al Științei, ȘTIINȚA PENTRU TOȚI, O BUCURIE PENTRU FIECARE, Inspectoratul Şcolar

Judeţean Cluj. Activități de referință cuprinse în CAEJ 2014 al I.Ș.J. Cluj, la inițiativa unităților de învățământ;

DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE PRIN CERCETAREA ISTORIEI LOCALE, Școala Gimnazială Ion Creangă, Cluj-Napoca;

Festival de Teatru HAPPY HIPPO SHOW, Colegiul Tehnic Anghel Saligny, Cluj-Napoca; MUSIC CAMP, Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere, Cluj-Napoca; ICOANA, FEREASTRĂ CĂTRE CER, Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr, Cluj-Napoca; CONCURS DE ȘTAFETE ATLETICE, Liceul cu Program Sportiv,Cluj-Napoca; ECONOMIC SE IMPLICĂ!,Colegiul Economic Iulian Pop, Cluj-Napoca; PE URMELE LUI AVRAM IANCU, Liceul Teoretic Lucian Blaga Cluj-Napoca; ARTA DE A DEZBATE, Liceul Teoretic Ana Ipătescu, Gherla; PORȚI DESCHISE NONVIOLENȚEI, Colegiul Național George Bariţiu Cluj-Napoca; Concurs de consiliere şcolară prin art-terapie EXPRIMĂ-TE LIBER, CJRAE Cluj; ICOANA SF. ANDREI, PRILEJ DE ÎNTÂLNIRE, Liceul Tehnologic SAMUS, Cluj-Napoca; PRIMĂVARA COPIILOR, Grădiniţa Micul Prinţ, Grădiniţa Degeţica, Grădiniţa Lumea copiilor Grădiniţa

Poieniţa, Cluj-Napoca. LUMEA COPIILOR, Liceul Teoretic Gheorghe Şincai, Cluj- Napoca; Școala Gimnazială Liviu Rebreanu, Cluj-

Napoca; POVESTEA ORAȘULUI COMOARĂ, Școala Gimnazială Liviu Rebreanu, Cluj-Napoca; DESCOPERĂ O LUME SĂNĂTOASĂ, Liceul Teoretic Gheorghe Şincai, Cluj-Napoca; SPECTRONIADA ELEVILOR, Școala Primară InterNațională Spectrum, Cluj-Napoca. DE LA COPII PENTRU COPII , Școala Gimnazială Mihai Eminescu, Dej.

Rezultate deosebite în cadrul etapelor județene și Naționale ale competițiilor cuprinse în Calendarul Activităților Educative (școlare și extrașcolare) ale Ministerului Educației Naționale, 2013- 2014;

CONCURSUL NAȚIONAL DE REVISTE ȘCOLARE ȘI JURNALISM, clasament județean: „Oglinda” nr.11-12, Palatul Copiilor Cluj, Premiul I; „Automatic Condei”, nr.7-8/2014, Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca, Premiul I; „Noi”, nr.31-32/2014, Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca, Premiul II; „Millenium”, Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Premiul III;

„Mozaic”, nr 16-17/2014, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Cluj-Napoca, Premiul I; ,,BOB...!O...!CE-I!?” nr.19 şi nr.20, Școala Gimnazială „Ioan Bob” Cluj-Napoca, Premiul II; „Vlăstarele Câmpiei” nr. 2 – nov. 2013 şi nr. 3 dec. 2013 – mai 2014 Școala Gimnazială Cojocna, Premiul III;

CONCURSUL NAȚIONAL DE REVISTE ȘCOLARE ȘI JURNALISM- premierea elevilor în clasamentul național, prin participarea reprezentanților redacțiilor de presă în Tabăra Națională de Jurnalism, Muncel, Iași, iunie 2014, ai revistelor: „Oglinda” nr.11-12, Palatul Copiilor Cluj; Mozaic”, nr 16-17/2014, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Cluj-Napoca; ,,BOB...!O...!CE-I!?” nr.19 şi nr.20, Școala Gimnazială „Ioan Bob” Cluj-Napoca; „Noi”, nr.31-32/2014, Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca; „Automatic Condei”, nr.7-8/2014, Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca; Noi”, decembrie 2013 şi aprilie 2014, Școala „Teodor Murăşanu”,Turda.

CONCURSUL NAȚIONAL SANITARII PRICEPUȚI, Liceul Teoretic Liviu Rebreanu, Turda (etapa națională); CONCURSUL NAȚIONAL PROIECTE DE MEDIU, Colegiul Național Mihai Viteazul Turda (etapa națională

și calificare la etapa internațională, Turcia, Istambul);

CONCURSUL NAȚIONAL EDUCAȚIE RUTIERĂ- EDUCAȚIE PENTRU VIAȚĂ, Liceul de Arte Vizuale Romulus Ladea, Cluj- Napoca (etapa Națională, Premiul I);

CONCURSUL NAȚIONAL ÎMPREUNĂ (proiecte pe teme antidrog), Colegiul Tehnic Victor Ungureanu, Câmpia Turzii (etapa națională);

CONCURSUL NAȚIONAL ALEGE, E DREPTUL TĂU! (protecția consumatorului), Liceul Teoretic Pavel Dan, Câmpia Turzii (etapa națională, Premiul I);


CONCURSURILE NAȚIONALE CU VIAȚA MEA APĂR VIAȚA; PRIETENII POMPIERILOR (tematică de protecție civilă), Școala Gimnazială Gelu Românul, Dăbâca; Colegiul Național Mihai Viteazul, Turda (etape naționale);

CONCURSUL NAȚIONAL CREEAZĂ-ȚI MEDIUL, Școala Gimnazială Ion Creangă, Cluj-Napoca (etapa națională);

PROIECTUL EUROPEAN EUROPA ÎN ȘCOALĂ, Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, Cluj-Napoca, Liceul Teoretic Gheorghe Șincai, Cluj-Napoca; Școala Gimnazială Constantin Brâncuși, Cluj-Napoca (etapa Națională, Palatul Național al Copiilor București).

OLIMPIADA MEȘTEȘUGURILOR TRADIȚIONALE, Colegiul Național Emil Racoviță, Cluj-Napoca, Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr, Cluj-Napoca, Clubul Copiilor Gherla.

III.4. Reducerea absenteismului şcolar, a riscului de abandon şcolar, prevenirea violenţei şi creşterea siguranţei elevilor Obiectiv general:

Monitorizarea fenomenului de absenteism la elevii din învăţământul preuniversitar din judeţul Cluj. Obiective specifice:

- Elaborarea şi implementarea unui instrument de raportare şi monitorizare a absenţelor pentru toate ciclurile de învăţământ;

- Realizarea monitorizării permanente a absenţelor de către unităţile şcolare şi raportarea acestora către I.Ș.J Cluj;

- Identificarea cauzelor absenteismului în fiecare unitate şcolară din judeţul Cluj; - Aplicarea măsurilor în funcţie de cauze, în fiecare unitate şcolară din judeţ; - Verificarea corectitudinii monitorizării absenteismului în unităţile şcolare din judeţ prin desfăşurarea

inspecţiilor stadiale; - Oferirea de consultanţă şi suport şcolilor care înregistrează un număr mare de absenţe raportat la

numărul de elevi. În prezentul raport sunt prezentate sintetic date referitoare la evoluţia absenteismului în unităţile şcolare din judeţul Cluj, informaţii structurate astfel: - Analiza datelor raportate la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar, în anul şcolar 2013

– 2014; - Analiza comparativă a numărului de absenţe nemotivate/elev, la nivelul tuturor unităţilor de

învăţământ preuniversitar: an şcolar 2012 – 2013/an şcolar 2013 – 2014; - Analiza evoluţiei absenteismului la nivelul colegiilor naţionale şi liceelor teoretice, în anul şcolar 2013 –

2014; - Analiza comparativă a numărului de absenţe nemotivate/elev, la nivelul colegiilor naţionale şi liceelor

teoretice: an şcolar 2012 – 2013/an şcolar 2013 – 2014; - Analiza evoluţiei absenteismului la nivelul colegiilor tehnice şi liceelor tehnologice, în anul şcolar 2013 –

2014; - Analiza comparativă a numărului de absenţe nemotivate/elev, la nivelul colegiilor tehnice şi liceelor

tehnologice: an şcolar 2012 – 2013/an şcolar 2013 – 2014; - Analiza evoluţiei absenteismului la nivelul şcolilor generale din mediul urban în anul şcolar 2013 –

2014; - Analiza comparativă a numărului de absenţe nemotivate/elev, la nivelul şcolilor generale din mediul

urban: an şcolar 2012 – 2013/an şcolar 2013 – 2014; - Analiza evoluţiei absenteismului la nivelul şcolilor generale din mediul rural, în anul şcolar 2013 – 2014; - Analiza comparativă a numărului de absenţe nemotivate/elev, la nivelul şcolilor generale din mediul

rural: an şcolar 2012 – 2013/an şcolar 2013 – 2014; - Analiza evoluţiei absenteismului la nivelul unităţilor şcolare vocaţionale, în anul şcolar 2013 – 2014; - Analiza comparativă a numărului de absenţe nemotivate/elev, la nivelul unităţilor şcolare vocaţionale:

an şcolar 2012 – 2013/an şcolar 2013 – 2014; - Analiza evoluţiei absenteismului la nivelul unităţilor şcolare din învăţământul special, în anul şcolar

2013 – 2014; - Analiza comparativă a numărului de absenţe nemotivate/elev, la nivelul unităţilor școlare din

învățământul special: an şcolar 2012 – 2013/an şcolar 2013 – 2014; - Prezentarea sintetică a principalelor cauze ale absenteismului; - Prezentarea sintetică a principalelor măsuri întreprinse de şcoli în vederea reducerii absenteismului.

Metodă: anchetă pe bază de chestionar. Instrumete utilizate: chestionar în format googledocs. Procedură: fiecare unitate de învăţământ raportează lunar absenţele înregistrate în luna respectivă, cauzele şi măsurile luate de şcoală în vederea scăderii numărului de absenţe înregistrate de elevi.


III.4.1. Analiza comparativă a evoluției absenteismului: an școlar 2012-2013, an școlar 2013-2014

Analiza şi interpretarea datelor colectate

Total absenţe nemotivate – an şcolar 2013 – 2014 914694

Număr total elevi – an şcolar 2013 – 2014 71644

Număr absenţe nemotivate/elev – an şcolar 2013 – 2014 12,76

Total absenţe nemotivate – Colegii Naţionale şi Licee Teoretice: 118538

Total absenţe nemotivate – Colegii Tehnice şi Licee Tehnologice: 396478

Total absenţe nemotivate - Învăţământ vocaţional: 61929

Total absenţe nemotivate – Şcoli gimnaziale – mediul urban: 75427

Total absenţe nemotivate – Şcoli gimnaziale – mediul rural: 225214

Total absenţe nemotivate – învăţământ special: 37108

Număr total elevi – Colegii Naționale şi Licee Teoretice: 21958

Număr total elevi – Colegii Tehnice şi Licee Tehnologice: 12565

Număr total elevi – Învăţământ vocaţional: 5080

Număr total elevi – Şcoli gimnaziale – mediul urban: 17050

Număr total elevi – Şcoli gimnaziale – mediul rural: 13507

Număr total elevi – Învăţământ special: 1484

Număr absenţe nemotivate/elev – Colegii Naționale şi Licee Teoretice: 5,39

Număr absenţe nemotivate/elev – Tehnice şi Licee Tehnologice: 31,55

Număr absenţe nemotivate/elev – Învăţământ vocaţional: 12,19

Număr absenţe nemotivate/elev – Şcoli gimnaziale – mediul urban: 4,42

Număr absenţe nemotivate/elev – Şcoli gimnaziale – mediul rural: 16,67

Număr absenţe nemotivate/elev – Învăţământ special: 25


Din analiza graficului de mai sus, se poate observa faptul că cel mai mare număr de absențe/elev a fost

înregistrat în colegiile tehnice și liceele tehnologice, urmat de învăţământul special, urmat de școlile gimnaziale din mediul rural, de unitățile de învățământ vocațional şi de colegiile naționale și liceele teoretice. Cea mai mică rată a absenteimului a fost înregistrată de școlile gimnaziale din mediul urban.

Analiza comparativă a evoluţiei absenteismului: an şcolar 2012-2013, an şcolar 2013-2014

2012 - 2013 2013 - 2014

Colegii naționale și licee teoretice 8.29 5.39

Colegii tehnice și licee tehnologice 34.13 31.55

Școli și licee vocaționale 18.75 12.19

Școli speciale 12.48 25

Școli gimnaziale – mediul urban 9.2 4.42

Școli gimnaziale – mediul rural 8.32 16.67

Din analiza datelor prezentate în graficul de mai sus se observă că cea mai mare scădere a numărului de

absenţe nemotivate/elev în anul şcolar 2013 – 2014, comparativ cu anul şcolar 2012 – 2013, a fost înregistrată


de elevii din şcolile gimnaziale din mediul urban, iar cea mai mare creştere a numărului de absenţe nemotivate a fost înregistrată de elevii din şcolile gimnaziale din mediul rural.

Analiza comparativă a absenteismului – COLEGII TEHNICE ȘI LICEE TEHNOLOGICE

Nr. crt. Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică Număr absenţe nemotivate/număr de elevi

1. Colegiul Tehnic "Victor Ungureanu" Campia Turzii 62,66

2. Colegiul Tehnic de Transporturi "Transilvania" Cluj-Napoca

52,36

3. Liceul Tehnologic "Alexandru Borza" Cluj-Napoca 51,72

4. Liceul Tehnologic "Someș" Dej 47,89

5. Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca 46,87

6. Liceul Tehnologic Nr. 1 Cluj-Napoca 42,04

7. Colegiul Tehnic "Anghel Saligny" Cluj-Napoca 39,75

8. Școala Profesională Poiana Turda 37,96

9. Colegiul Tehnic "Napoca" Cluj-Napoca 36,87

10. Colegiul Tehnic Turda 35,70

11. Colegiul Tehnic "Ana Aslan" Cluj-Napoca 31,56

12. Colegiul Tehnic "Dr. Ioan Rațiu" Turda 31,37

13. Colegiul Tehnic "Raluca Ripan" Cluj-Napoca 30,14

14. Liceul Tehnologic Gherla 26,80

15. Liceul Tehnologic "Aurel Vlaicu" Cluj-Napoca 24,82

16. Colegiul Tehnic de Comunicații "Augustin Maior" Cluj-Napoca

23,31

17. Colegiul "Emil Negruțiu" Turda 21,58

18. Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau" Cluj-Napoca 21,56

19. Liceul Tehnologic "Constantin Brâncuși" Dej 19,97

20. Liceul Tehnologic "Vlădeasa" Huedin 19,75

21. Colegiul Economic "Iulian Pop" Cluj-Napoca 12,12

22. Liceul Tehnologic Răscruci, com. Bonțida 8,78

23 Liceul Tehnologic "Ștefan Pascu" Apahida 8,49

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă că, în unităţile de învăţamânt tehnic, în

anul şcolar 2013 – 2014, cele mai multe absenţe le-au înregistrat elevii din Colegiul Tehnic "Victor Ungureanu" Câmpia Turzii, urmaţi de cei din Colegiul Tehnic de Transporturi "Transilvania" Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic "Alexandru Borza" Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic "Someş" Dej şi Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca.

Cele mai puţine absenţe nemotivate/elev s-au înregistrat la Liceul Tehnologic "Ștefan Pascu" Apahida, urmat de Liceul Tehnologic Răscruci, com. Bonţida, Colegiul Economic "Iulian Pop" Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic "Vlădeasa" Huedin şi Liceul Tehnologic "Constantin Brancusi" Dej.


Analiza comparativă a evoluției absenteismului – LICEE TEHNOLOGICE ȘI COLEGII TEHNICE an școlar 2012-2013, an școlar 2013-2014

DENUMIRE RA 2012-

2013 RA 2013 -

2014 %

1. Școala Profesională Poiana Turda 11,87 37,96 220

2. Liceul Tehnologic Răscruci, com. Bonțida 4,9 8,78 79

3. Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca 27,16 46,87 73

4. Colegiul Tehnic "Victor Ungureanu" Câmpia Turzii 37,34 62,66 68

5. Colegiul Tehnic "Dr. Ioan Rațiu" Turda 23,65 31,37 33

6. Colegiul Tehnic Turda 28,22 35,70 27


7. Colegiul Tehnic de Construcții "Anghel Saligny" Cluj-Napoca 31,67 39,75 26

8. Colegiul Tehnic "Ana Aslan" Cluj-Napoca 25,95 31,20 20

9. Liceul Tehnologic "Constantin Brâncuși" Dej 17,86 19,97 12

10. Liceul Tehnologic "Someș" Dej 46,41 47,89 3

11. Liceul Tehnologic "Alexandru Borza" Cluj-Napoca 50,72 51,72 2

12. Colegiul Tehnic "Napoca" Cluj-Napoca 36,47 36,87 1

13. Liceul Tehnologic Gherla 26,64 26,80 1

14. Liceul Tehnologic Vlădeasa Huedin 19,98 19,75 -1

15. Colegiul Tehnic de Comunicații "Augustin Maior" Cluj-Napoca 26,33 23,31 -11

16. Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Raluca Ripan" Cluj-Napoca

38,08 30,14 -21

17. Liceul Tehnologic Agricol Cuzdrioara 20,03 15,78 -21

18. Liceul Tehnologic Nr. 1 Cluj-Napoca 55,62 42,04 -24

19. Colegiul "Emil Negruțiu" Turda 31,3 21,58 -31

20. Liceul Tehnologic "Aurel Vlaicu" Cluj-Napoca 37,91 24,82 -35

21. Colegiul Tehnic de Transporturi "Transilvania" Cluj-Napoca 83,94 52,36 -38

22. Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau" Cluj-Napoca 40,25 21,56 -46

23. Colegiul Economic "Iulian Pop" Cluj-Napoca 28 12,12 -57

24. Liceul Tehnologic "Ștefan Pascu" Apahida 20,05 8,49 -58

În tabelul de mai sus am realizat o ierarhizare a liceelor tehnologice și colegiilor tehnice în funcție de

evoluția absenteismului din anii școlari 2012-2013, 2013-2014. Astfel, școlile cu cea mai mare creștere a absenteismului sunt: Școala Profesională „Poiana” Turda, care a înregistrat o creștere de 220% a numărului de absențe/elev, urmată de Liceul Tehnologic Răscruci, Comuna Bonţida cu o creștere cu 79%. Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca a înregistrat o creștere cu 73% a numărului de absențe, urmat de Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” Câmpia Turzii cu o creștere de 68% a numărului de absențe şi Colegiul Tehnic Dr. I. Rațiu Turda, cu o creştere de 33% a numărului de absenţe nemotivate/elev în anul 2013 – 2014, comparativ cu anul 2012 – 2013. Școlile care au înregistrat cea mai mare scădere a numărului de absențe/elev sunt: Liceul Tehnologic „Ştefan Pascu” Apahida, cu o diminuare a numărului de absențe nemotivate cu 58%, urmat Colegiul Economic „Iulian Pop”, cu o scădere a ratei absenteismului cu 57%, Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” Cluj-Napoca, cu o reducere a absenteismului cu 46%, Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania” Cluj-Napoca, cu o diminuare a absenteismului cu 38%, Liceul Tehnologic Special SAMUS Cluj-Napoca, înregistrând o scădere a absenteismului cu 27% (cu toate că această unitate şcolară rămâne în topul colegiilor și liceelor tehnologice cu număr foarte mare de absențe) și Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca, cu o scădere a ratei absenteismului de 35%.

Analiza comparativă a absenteismului – COLEGII NAȚIONALE ȘI LICEE TEORETICE Nr. crt.

Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică Număr absenţe nemotivate/număr de elevi

1. Colegiul Național "George Barițiu" Cluj-Napoca 19,95

2. Liceul Teoretic "Victor Babeș" Cluj-Napoca 12,62

3. Liceul Teoretic "Liviu Rebreanu" Turda 12,01

4. Colegiul Național "Mihai Viteazul" Turda 7,27

5. Liceul Teoretic "Petru Maior" Gherla 7,08


6. Liceul Teoretic "Eugen Pora" Cluj-Napoca 7,01

7. Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" Cluj-Napoca 6,51

8. Liceul Teoretic "Ana Ipătescu" Gherla 6,20

9. Liceul Teoretic "Gheorghe Șincai" Cluj-Napoca 6,19

10. Liceul Teoretic "Octavian Goga" Huedin 6,14

11. Liceul Teoretic "Pavel Dan" Câmpia Turzii 6,07

12. Liceul de Informatică "Tiberiu Popoviciu" Cluj-Napoca 5,76

13. Colegiul Național "Andrei Mureșanu" Dej 5,29

14. Liceul Teoretic "Lucian Blaga" Cluj-Napoca 4,63

15. Liceul Teoretic "Nicolae Bălcescu" Cluj-Napoca 4,59

16. Liceul Teoretic "Alexandru Papiu Ilarian" Dej 4,56

17. Liceul Teoretic "Avram Iancu" Cluj-Napoca 4,36

18. Colegiul Național "George Coșbuc" Cluj-Napoca 4,08

19. Liceul Teoretic "Gelu Voievod" Gilau 3,90

20. Liceul Teoretic "Apaczai Csere Janos" Cluj-Napoca 3,88

21. Liceul Teoretic "Josika Miklos" Turda 3,71

22. Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu" Cluj-Napoca 3,02

23. Liceul Teoretic "Bathory Istvan" Cluj-Napoca 2,86

24. Colegiul Național "Emil Racoviță" Cluj-Napoca 2,68

25. Liceul Teoretic "Brassai Samuel" Cluj-Napoca 2,56

26. Liceul "Janos Zsigmond" Cluj-Napoca 1,49

27. Liceul Waldorf Cluj-Napoca 1,08

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă că în categoria colegiilor naționale și

liceelor teoretice, cele mai multe absențe s-au înregistrat, în anul școlar 2013-2014, în cadrul Colegiul Național „George Barițiu” Cluj-Napoca, urmat de Liceul Teoretic „Victor Babeş” Cluj-Napoca, Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu” Turda, Colegiul Național „Mihai Viteazul” Turda şi Liceul Teoretic „Petru Maior”Gherla. Cele mai puține absențe/elev s-au înregistrat la Liceul „Waldorf” Cluj-Napoca, urmat de Liceul „Janos Zsigmond” Cluj-Napoca, Liceul Teoretic „Brassai Samuel” Cluj-Napoca, Colegiul Național „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca și Liceul Teoretic „Bathory Istvan” Cluj-Napoca


Analiza comparativă a evoluției absenteismului – LICEE TEORETICE ȘI COLEGII NAȚIONALE an școlar 2012-2013, an școlar 2013-2014

DENUMIRE RA 2012-

2013 RA 2013 -

2014 %

1. Liceul Teoretic "Victor Babeş" Cluj-Napoca 5,6 12,62 125%

2. Liceul Teoretic "Avram Iancu" Cluj-Napoca 3,69 4,36 18%

3. Liceul Teoretic "Bathory Istvan" Cluj-Napoca 2,56 2,86 12%

4. Liceul Teoretic "Pavel Dan" Câmpia Turzii 5,64 6,07 8%

5. Liceul Teoretic "Eugen Pora" Cluj-Napoca 6,89 7,01 2%

6. Liceul Teoretic "Josika Miklos" Turda 3,65 3,71 2%

7. Liceul Teoretic "Lucian Blaga" Cluj-Napoca 4,72 4,63 -2%

8. Colegiul Național "George Barițiu" Cluj-Napoca 20,57 19,95 -3%

9. Liceul Teoretic "Gheorghe Șincai" Cluj-Napoca 6,45 6,19 -4%

10. Liceul Teoretic "Ana Ipătescu" Gherla 6,54 6,20 -5%

11. Liceul Teoretic "Liviu Rebreanu" Turda 13,2 12,01 -9%

12. Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" Cluj-Napoca 7,5 6,51 -13%

13. Liceul Teoretic "Nicolae Bălcescu" Cluj-Napoca 5,34 4,59 -14%

14. Liceul Teoretic "Apaczai Csere Janos" Cluj-Napoca 4,65 3,88 -17%

15. Colegiul Național "Andrei Mureșanu" Dej 6,37 5,29 -17%


16. Liceul Teoretic "Petru Maior" Gherla 8,54 7,08 -17%

17. Liceul Teoretic "Alexandru Papiu Ilarian" Dej 5,67 4,56 -20%

18. Colegiul Național "Mihai Viteazul" Turda 9,08 7,27 -20%

19. Liceul Teoretic "Octavian Goga" Huedin 7,94 6,14 -23%

20. Colegiul Național "George Coșbuc" Cluj-Napoca 6,01 4,08 -32%

21. Liceul de Informatică "Tiberiu Popoviciu" Cluj-Napoca 9,99 5,76 -42%

22. Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu" Cluj-Napoca 6,04 3,02 -50%

23. Liceul Teoretic "Brassai Samuel" Cluj-Napoca 5,85 2,56 -56%

24. Colegiul Național "Emil Racoviță" Cluj-Napoca 7,76 2,68 -65%

25. Liceul Teoretic "Gelu Voievod" Gilău 19,09 3,90 -80%

26. Liceul Waldorf Cluj-Napoca 9,81 1,08 -89%

În tabel este prezentată clasificarea liceelor teoretice și a colegiilor naționale în funcție de evoluția

absenteismului din anii școlari 2012-2013, 2013-2014. Astfel, cu cea mai mare creștere a absenteismului, în cadrul acestei categorii de unități școlare, sunt: Liceul Teoretic „Victor Babeş” Cluj-Napoca, care a înregistrat o creștere de 125 % a numărului de absențe/elev, urmat de Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca, cu o creștere cu 18%, Liceul Teoretic „Bathory Istvan” Cluj-Napoca a înregistrat o creștere cu 12% a numărului de absențe, urmat de Liceul Teoretic „Pavel Dan” Câmpia Turzii cu o creștere de 8% și de Liceul Teoretic „Eugen Pora” Cluj-Napoca, respectiv Liceul Teoretic „Josika Miklos” Turda, cu o creștere de 2% fiecare. Colegiile naționale și liceele teoretice care au înregistrat cea mai mare scădere a numărului de absențe/elev sunt: Liceul Waldorf Cluj-Napoca, cu o reducere a absenteismului cu 89%, Liceul Teoretic „Gelu Voievod” Gilău, cu o diminuare a absenteismului cu 80%, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca, care a înregistrat o scădere a absenteismului de 65%, Liceul Teoretic „Brassai Samuel” Cluj-Napoca, cu o diminuare a absenteismului cu 56% și Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Cluj-Napoca, cu o scădere a ratei absenteismului de 50%.


Analiza comparativă a absenteismului – ȘCOLI GIMNAZIALE MEDIUL URBAN

UNITATEA CU PERSONALITATE JURIDICĂ RA (NUMĂR ABSENȚE NEMOTIVATE/ NUMĂR DE ELEVI)

1. Școala Gimnazială "Nicolae Iorga" Cluj-Napoca 42,70

2. Școala Gimnazială "Traian Darjan" Cluj-Napoca 36,04

3. Școala Gimnazială "Mihai Viteazul" Câmpia Turzii 15,22

4. Școala Gimnazială "Teodor Murășanu" Turda 9,89

5. Școala Gimnazială "Horea, Cloșca și Crișan" Turda 8,55

6. Școala Gimnazială "Octavian Goga" Cluj-Napoca 7,17

7. Școala Gimnazială "Andrei Șaguna" Turda 6,04

8. Școala Gimnazială "Avram Iancu" Câmpia Turzii 5,28

9. Școala Gimnazială "Avram Iancu" Turda 5,14

10. Şcoala Gimnazială "Emil Isac" Cluj-Napoca 4,43

11. Școala Gimnazială "Mihai Eminescu" Dej 3,08

12. Școala Gimnazială "Radu Stanca" Cluj-Napoca 2,93

13. Școala Gimnazială "Alexandru Vaida Voevod" Cluj-Napoca 2,89

14. Şcoala Gimnazială "Horea" Cluj-Napoca 2,29

15. Școala Gimnazială "Constantin Brâncuși" Cluj-Napoca 1,90

16. Școala Gimnazială Nr. 1 Dej 1,51

17. Școala Gimnazială "Ion Creanga" Cluj-Napoca 1,48

18. Școala Gimnazială "Avram Iancu" Dej 1,38

19. Școala Gimnazială "Liviu Rebreanu” Cluj-Napoca 1,24

20. Şcoala Gimnazială "Ioan Bob" Cluj-Napoca 1,12

21. Școala Gimnazială Nr. 1 Gherla 1,08

22. Școala Gimnazială "Ion Agârbiceanu" Cluj-Napoca 0,92

23. Școala Gimnazială "Ioan Opriș" Turda 0,57

24. Școala Gimnazială "Nicolae Titulescu" Cluj-Napoca 0,32

25. Școala Gimnazială "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca 0,21

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă că în categoria școlilor gimnaziale din

mediul urban, cele mai multe absențe s-au înregistrat, în anul școlar 2012-2013, la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” Cluj-Napoca, urmată de Școala Gimnazială „Traian Dârjan” Cluj-Napoca, Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Câmpia Turzii, Școala Gimnazială „Teodor Murăşanu” Turda și Școala Gimnazială „Horea, Cloşca şi Crişan” Turda. Cele mai puține absențe/elev s-au înregistrat la Școala Gimnazială „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, urmată de Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” Cluj-Napoca, Școala Gimnazială „Ioan Opriş” Turda, Școala Gimnazială „Ion Agârbieanu” Cluj-Napoca și Școala Gimnazială nr.1 Gherla.


Analiza comparativă a evoluției absenteismului – ȘCOLI GIMNAZIALE – URBAN an școlar 2012-2013/an școlar 2013-2014

DENUMIRE RA 2012-

2013 RA 2013 - 2014

%

1. Școala Gimnazială "Teodor Murășanu" Turda 3,43 9,89 188%

2. Școala Gimnazială "Mihai Eminescu" Dej 1,63 3,08 89%

3. Școala Gimnazială "Traian Dârjan" Cluj-Napoca 21,71 36,04 66%

4. Școala Gimnazială "Avram Iancu" Dej 0,86 1,38 60%

5. Școala Gimnazială "Horea, Cloșca și Crișan" Turda 5,4 8,55 58%

6. Școala Gimnazială "Radu Stanca" Cluj-Napoca 2,06 2,93 42%

7. Școala Gimnazială "Ioan Bob" Cluj-Napoca 0,81 1,12 38%

8. Școala Gimnazială "Horea" Cluj-Napoca 1,98 2,29 16%

9. Școala Gimnazială "Avram Iancu" Câmpia Turzii 4,83 5,28 9%

10. Școala Gimnazială "Constantin Brâncuși" Cluj-Napoca 1,74 1,90 9%

11. Școala Gimnazială "Mihai Viteazul" Câmpia Turzii 16,17 15,22 -6%

12. Şcoala Gimnazială "Octavian Goga" Cluj-Napoca 8,43 7,17 -15%


13. Şcoala Gimnazială "Ion Creangă" Cluj-Napoca 1,77 1,48 -16%

14. Şcoala Gimnazială Nr. 1 Dej 1,81 1,51 -17%

15. Școala Gimnazială "Nicolae Iorga" Cluj-Napoca 55,65 42,70 -23%

16. Școala Gimnazială "Emil Isac" Cluj-Napoca 5,84 4,43 -24%

17. Şcoala Gimnazială "Ioan Opriș" Turda 1 0,57 -43%

18. Școala Gimnazială "Alexandru Vaida Voevod" Cluj-Napoca

5,24 2,89 -45%

19. Școala Gimnazială "Avram Iancu" Turda 9,41 5,14 -45%

20. Școala Gimnazială "Liviu Rebreanu” Cluj-Napoca 2,39 1,24 -48%

21. Școala Gimnazială Nr. 1 Gherla 2,52 1,08 -57%

22. Şcoala Gimnazială "Andrei Șaguna" Turda 17,88 6,04 -66%

23. Școala Gimnazială "Ion Agârbiceanu" Cluj-Napoca 2,74 0,92 -66%

24. Şcoala Gimnazială "Nicolae Titulescu" Cluj-Napoca 1,2 0,32 -73%

25. Școala Gimnazială "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca 0,83 0,21 -75%

În tabelul de mai sus am realizat o ierarhizare a școlilor gimnaziale din mediul urban, în funcție de

evoluția absenteismului din anii școlari 2012-2013, 2013-2014. Astfel, școlile cu cea mai mare creștere a absenteismului sunt: Școala „Teodor Murăşanu” Turda, care a înregistrat o creștere de 188% a numărului de absențe/elev, urmată de Școala Gimnazială „M. Eminescu” Dej, cu o creștere a numărului de absențe/elev cu 89%. Școala Gimnazială „Traian Dârjan” Cluj-Napoca a înregistrat o creștere cu 66% a numărului de absențe, urmată de Școala Gimnazială Avram Iancu Dej, cu o creștere de 60% a absenteismului și Școala Gimnazială „Horea, Cloşca şi Crişan” cu o creștere de 58%. Școlile care au înregistrat cea mai mare scădere a numărului de absențe/elev sunt: Școala Gimnazială „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, cu o reducere a absenteismului cu 75%, urmată de Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” Cluj-Napoca cu o reducere a absenteismului de 73% comparativ cu anul anterior, Școala Gimnazială „Ion Agârbiceanu” Cluj-Napoca, respectiv Şcoala Gimnazială „Andrei Şaguna” Turda cu o scădere cu 66% a absenteismului, şi Școala Gimnazială Nr. 1 Gherla, unde absenteismul a scăzut cu 57%.


Analiza comparativă a absenteismului – ȘCOLI GIMNAZIALE MEDIUL RURAL

UNITATEA CU PERSONALITATE JURIDICĂ RA (NUMĂR ABSENȚE NEMOTIVATE/NUMĂR

DE ELEVI)

1. Şcoala Gimnazială Panticeu 91,82

2. Școala Gimnazială Cămărașu 65,63

3. Școala Gimnazială Așchileul Mare, com. Așchileu 62,41

4. Școala Gimnazială Cojocna 58,12

5. Școala Gimnazială Geaca 47,98

6. Școala Gimnazială "Gheorghe Șincai" Florești 45,55

7. Şcoala Gimnazială Palatca 42,15

8. Școala Gimnazială Gârbău 36,52

9. Școala Gimnazială Ciurila 32,94

10. Şcoala Gimnazială Cutca, com. Sânmărtin 25,69

11. Școala Gimnazială Luna 24,48

12. Şcoala Gimnazială Căpușu Mare 23,89

13. Școala Gimnazială Baciu 23,61

14. Școala Gimnazială Petreștii de Jos 21,59

15. Școala Gimnazială Cătina 18,34

16. Școala Gimnazială Aghireș Fabrici, com. Aghiresu 17,88

17. Şcoala Gimnazială "Ștefan Micle" Feleacu 17,23

18. Școala Gimnazială Poieni 16,11

19. Școala Primară Aiton 16,04

20. Școala Gimnazială Căianu 16,02

21. Școala Gimnazială "Ioan Alexandru" Sânpaul 15,98

22. Școala Gimnazială Călărași 15,40

23. Școala Gimnazială Bobâlna 14,64

24. Școala Gimnazială Luna de Sus, com. Florești 13,38

25. Şcoala Gimnazială Ceanu Mare 13,04

26. Școala Gimnazială Baișoara 13,01

27. Școala Gimnazială Săcuieu 12,88

28. Școala Gimnazială Mera, com. Baciu 12,76

29. Școala Gimnazială Moldovenești 12,62

30. Școala Gimnazială Frata 12,36

31. Școala Gimnazială "Borbely Jozsef" Săvădisla 12,04

32. Școala Gimnazială"Gelu Românu" Dăbâca 11,76


33. Școala Gimnazială Mintiu-Gherlii 10,70

34. Școala Gimnazială Mănăstireni 10,47

35. Școala Gimnazială Cășeiu 9,97

36. Școala Gimnazială "Mihai Voda", com. Mihai Viteazul 9,89

37. Școala Gimnazială Vad 9,15

38. Școala Gimnazială "Octavian Goga" Ciucea 8,89

39. Școala Gimnazială "George Baritiu" Jucu 7,75

40. Şcoala Gimnazială Iara 7,73

41. Şcoala Gimnazială Iclod 7,66

42. Școala Gimnazială "Simion Balint" Copăceni 7,66

43. Școala Gimnazială "Alexandru Bohățiel" Vultureni 7,55

44. Școala Gimnazială Mociu 7,37

45. Școala Primară Recea Cristur 7,31

46. Școala Gimnazială Tureni 7,01

47. Școala Gimnazială Nireș, com. Mica 6,77

48. Școala Gimnazială Călățele 6,68

49. Școala Primară Fizeșu Gherlii 6,40

50. Școala Gimnazială Măguri Răcătău 6,16

51. Școala Gimnazială Bonțida 6,04

52. Școala Gimnazială "Avram Iancu" Beliș 5,80

53. Şcoala Gimnazială Buza 5,37

54. Şcoala Gimnazială Rachițele, com. Mărgău 5,10

55. Școala Gimnazială Suatu 5,04

56. Școala Gimnazială Ploscoș 4,87

57. Școala Gimnazială Valea-Ierii 4,74

58. Școala Gimnazială Sic 4,23

59. Şcoala Gimnazială Chiuiești 3,82

60. Școala Gimnazială Țaga 3,52

61. Şcoala Gimnazială Borșa 3,49

62. Școala Gimnazială"Lia Manoliu" Cornesti 3,43

63. Școala Gimnazială Rasca 3,04

64. Școala Gimnazială Viișoara 2,50

65. Școala Gimnazială Hășdate, com. Săvădisla 2,46

66. Școala Gimnazială "Pelaghia Roșu" Mărișel 2,43

67. Şcoala Gimnazială Chinteni 2,20

68. Şcoala Gimnazială Negreni 2,07


69. Școala Gimnazială "Ady Endre" Sâncraiu 2,00

70. Școala Gimnazială Unguraș 1,70

71. Școala Gimnazială Aluniș 1,53

72. Şcoala Gimnazială Câțcău 0,85

73. Școala Gimnazială "Pavel Dan" Tritenii de Jos 0,72

74. Școala Gimnazială "Kos Karoly" Izvoru Crișului 0,25

75. Școala Primară Jichișu de Jos 0,00

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă că în categoria școlilor gimnaziale din

mediul rural, cele mai multe absențe s-au înregistrat, în anul școlar 2013-2014, la Școala Gimnazială Panticeu, urmată de Școala Gimnazială Cămărașu, Școala Gimnazială Aşchileul Mare, Școala Gimnazială Cojocna și la Școala Gimnazială Geaca. Cele mai puține absențe/elev s-au înregistrat la Școala Primară Jichişu de Jos, urmată de Școala Gimnazială “Kos Karoly” Izvorul Crişului, Școala Gimnazială “Pavel Dan” Tritenii de Jos, Școala Gimnazială Câţcău şi Şcoala Gimnazială Aluniş.

Analiza comparativă a evoluției absenteismului – ȘCOLI GIMNAZIALE - RURAL an școlar 2012-2013/an școlar 2013-2014

Denumire RA 2012-2013

RA 2013 - 2014

%

1. Școala Gimnazială "Borbely Jozsef" Săvădisla 0,75 12,04 1506

2. Școala Gimnazială "Ady Endre" Sâncraiu 0,19 2,00 953

3. Școala Gimnazială Palatca 5,15 42,15 718

4. Şcoala Gimnazială "Octavian Goga" Ciucea 1,17 8,89 660

5. Școala Gimnazială Petreștii de Jos 3,29 21,59 556

6. Școala Gimnazială Răchițele, com. Mărgău 0,86 5,10 493

7. Școala Gimnazială Călărași 3,75 15,40 311

8. Școala Primară Recea Cristur 1,93 7,31 279

9. Școala Gimnazială "Mihai Voda", com. Mihai Viteazu 3,16 9,89 213

10. Școala Gimnazială Suatu 1,69 5,04 199

11. Școala Gimnazială Luna 8,35 24,48 193

12. Școala Gimnazială Mănăstireni 4,34 10,47 141

13. Școala Gimnazială Așchileul Mare, com. Așchileu 26,75 62,41 133

14. Școala Gimnazială Ciurila 14,26 32,94 131

15. Școala Gimnazială Cătina 8,05 18,34 128

16. Școala Gimnazială Panticeu 41,07 91,82 124

17. Școala Gimnazială Cămărașu 30,66 65,63 114

18. Școala Gimnazială Luna de Sus, com. Florești 6,28 13,38 113

19. Școala Gimnazială Valea-Ierii 2,25 4,74 111

20. Școala Gimnazială Baișoara 6,53 13,01 99

21. Școala Gimnazială Geaca 24,93 47,98 92


22. Școala Gimnazială Sic 2,24 4,23 89

23. Școala Gimnazială "Pelaghia Roșu" Mărișel 1,3 2,43 87

24. Școala Gimnazială Cojocna 31,75 58,12 83

25. Școala Gimnazială Chiuiești 2,13 3,82 79

26. Școala Gimnazială Borșa 2,05 3,49 70

27. Școala Gimnazială Țaga 2,19 3,52 61

28. Școala Gimnazială Moldovenești 7,95 12,62 59

29. Școala Gimnazială Râșca 2,01 3,04 51

30. Școala Gimnazială Gârbău 24,45 36,52 49

31. Şcoala Gimnazială "Avram Iancu" Beliș 3,91 5,80 48

32. Școala Gimnazială Chinteni 1,49 2,20 48

33. Școala Gimnazială Aghireș Fabrici, com. Aghiresu 13,45 17,88 33

34. Școala Primara Aiton 12,4 16,04 29

35. Școala Gimnazială Buza 4,17 5,37 29

36. Școala Gimnazială Frata 9,84 12,36 26

37. Școala Gimnazială "Ștefan Micle" Feleacu 13,72 17,23 26

38. Școala Gimnazială Mintiu-Gherlii 8,7 10,70 23

39. Şcoala Gimnazială Poieni 13,38 16,11 20

40. Şcoala Gimnazială Mociu 6,2 7,37 19

41. Școala Gimnazială "Gheorghe Șincai" Florești 38,39 45,55 19

42. Școala Gimnazială "Simion Balint" Copăceni 6,8 7,66 13

43. Școala Gimnazială Bobâlna 13,04 14,64 12

44. Şcoala Gimnazială Cășeiu 8,95 9,97 11

45. Şcoala Gimnazială Cutca, com. Sânmărtin 23,14 25,69 11

46. Școala Gimnazială Vad 8,52 9,15 7

47. Școala Primară Jichișu de Jos 0 0,00 0

48. Școala Gimnazială "Ioan Alexandru" Sânpaul 16,01 15,98 0

49. Școala Gimnazială Nireș, com. Mica 6,88 6,77 -2

50. Școala Gimnazială Căpușu Mare 24,65 23,89 -3

51. Școala Gimnazială Ceanu Mare 13,77 13,04 -5

52. Școala Gimnazială "George Barițiu" Jucu 8,39 7,75 -8

53. Școala Gimnazială Tureni 8,01 7,01 -13

54. Școala Gimnazială "Gelu Românu" Dăbâca 13,62 11,76 -14

55. Școala Gimnazială Iclod 9,56 7,66 -20

56. Școala Gimnazială Căianu 20,73 16,02 -23

57. Școala Gimnazială Iara 10,9 7,73 -29


58. Școala Gimnazială "Lia Manoliu" Cornești 5,11 3,43 -33

59. Școala Gimnazială Măguri Răcătău 9,23 6,16 -33

60. Şcoala Gimnazială Bonțida 9,34 6,04 -35

61. Școala Gimnazială Hășdate, com. Săvădisla 3,97 2,46 -38

62. Școala Gimnazială Aluniș 2,5 1,53 -39

63. Școala Gimnazială Călățele 11,97 6,68 -44

64. Școala Gimnazială Unguraș 3,11 1,70 -45

65. Școala Gimnazială Viișoara 4,6 2,50 -46

66. Şcoala Gimnazială Baciu 44,02 23,61 -46

67. Şcoala Gimnazială Mera, com. Baciu 24,9 12,76 -49

68. Şcoala Gimnazială Negreni 4,44 2,07 -53

69. Şcoala Gimnazială Săcuieu 30,44 12,88 -58

70. Școala Primară Fizeșu Gherlii 16,27 6,40 -61

71. Școala Gimnazială "Alexandru Bohățiel" Vultureni 20,65 7,55 -63

72. Școala Gimnazială "Pavel Dan" Tritenii de Jos 2,97 0,72 -76

73. Școala Gimnazială Ploscoș 32,72 4,87 -85

74. Școala Gimnazială "Kos Karoly" Izvoru Crișului 1,8 0,25 -86

75. Şcoala Gimnazială Câțcău 6,26 0,85 -86

În tabelul de mai sus am realizat o ierarhizare a școlilor gimnaziale din mediul rural, în funcție de

evoluția absenteismului din anii școlari 2012-2013, 2013-2014. Astfel, școlile cu cea mai mare creștere a absenteismului sunt: Școala Gimnazială"Borbely Jozsef" Savadisla, care a înregistrat o creștere de 1506% a numărului de absențe/elev, urmată Școala Gimnazială "Ady Endre" Sâncraiu, cu o creștere a numărului de absențe/elev cu 953%. Școala Gimnazială Palatca a înregistrat o creștere cu 718% a numărului de absențe, urmată de Școala Gimnazială "Octavian Goga" Ciucea, cu o creştere de 660% și Școala Gimnazială Petreștii de Jos, cu o creștere de 556%. Școlile care au înregistrat cea mai mare scădere a numărului de absențe/elev sunt: Școala Gimnazială Kos Karoly Izvoru Crișului şi Școala Gimnazială Câţcău, cu o reducere a absenteismului cu 86% fiecare, urmată de Școala Gimnazială Ploscoş cu o scădere cu 85% a absenteismului, Școala "Pavel Dan" Tritenii De Jos cu o diminuare a absenteismului cu 76%, și Școala Gimnazială "Alexandru Bohatiel" Vultureni, cu o scădere cu 63% a absenteismului.

Analiza comparativă a absenteismului – UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT VOCAȚIONAL

Denumire Ra 2013 - 2014

1. Liceul de Arte Plastice "Romulus Ladea" Cluj-Napoca 26,46

2. Liceul Greco-Catolic "Inochentie Micu" Cluj-Napoca 20,89

3. Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică "Octavian Stroia" Cluj-Napoca 20,24

4. Liceul Teologic Adventist "Maranatha" Cluj-Napoca 19,08

5. Liceul cu Program Sportiv Cluj-Napoca 16,46

6. Liceul Teologic Baptist "Emanuel" Cluj-Napoca 12,96

7. Liceul de Muzică "Sigismund Toduta" Cluj-Napoca 12,12


8. Seminarul Teologic Liceal Ortodox Cluj-Napoca 5,70

9. Colegiul Național Pedagogic "Gheorghe Lazăr" Cluj-Napoca 3,74

10. Liceul Teologic Unitarian "Janos Zsigmond" Cluj-Napoca 1,49

11. Școala de Muzică "Augustin Bena" Cluj-Napoca 0,61

12. Liceul Teologic Reformat Cluj-Napoca 0,08

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă că în categoria unităților de învățământ vocațional, cele mai multe absențe s-au înregistrat, în anul școlar 2012-2013, la Liceul de Arte Plastice "Romulus Ladea" Cluj-Napoca (26,46), urmat de Liceul Greco-Catolic "Inochentie Micu" Cluj-Napoca, cu o rată a absenteismului de 20,89 % şi Liceul de Coregrafie și Arta Dramatica "Octavian Stroia" Cluj-Napoca, cu o rată de 20,24.

Unităţile şcolare din învăţământul vocaţional cu cel mai mic număr de absenţe/elev, în anul 2013-2014, sunt următoarele:

- Liceul Teologic Reformat Cluj-Napoca, cu 0,08 absenţe/elev - Şcoala de Muzică "Augustin Bena" Cluj-Napoca cu 0,61 absenţe/elev şi - Liceul Teologic Unitarian "Janos Zsigmond" Cluj-Napoca cu 1,49 absenţe nemotivate/elev

Analiza comparativă a evoluției absenteismului – UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT VOCAȚIONAL - an școlar 2012-2013/an școlar 2013-2014

Denumire Ra 2012-

2013 Ra 2013 - 2014

%

1. Școala de Muzică "Augustin Bena" Cluj-Napoca 0,12 0,61 405%

2. Liceul Teologic Baptist "Emanuel" Cluj-Napoca 12,3 12,96 5%

3. Liceul Teologic Adventist "Maranatha" Cluj-Napoca 18,55 19,08 3%

4. Colegiul Național Pedagogic "Gheorghe Lazăr" Cluj-Napoca 3,72 3,74 1%

5. Liceul cu Program Sportiv Cluj-Napoca 16,4 16,46 0%

6. Liceul de Muzică "Sigismund Toduță" Cluj-Napoca 12,16 12,12 0%

7. Liceul de Arte Plastice "Romulus Ladea" Cluj-Napoca 27,6 26,46 -4%

8. Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică "Octavian Stroia" Cluj-Napoca

21,71 20,24 -7%

9. Seminarul Teologic Liceal Ortodox Cluj-Napoca 6,81 5,70 -16%


10. Liceul Teologic Reformat Cluj-Napoca 0,11 0,08 -23%

11. Liceul Greco-Catolic "Inochentie Micu" Cluj-Napoca 29,77 20,89 -30%

12. Liceul Teologic Unitarian "Janos Zsigmond" Cluj-Napoca 2,74 1,49 -46%

În tabelul de mai sus este prezentată ierarhizarea unităților de învățământ vocațional, în funcție de

evoluția absenteismului din anii școlari 2012-2013, 2013-2014. Astfel, școlile cu cea mai mare creștere a absenteismului sunt: Școala Gimnazială de Muzică "Augustin Bena" Cluj-Napoca, care a înregistrat o creștere de 405% a numărului de absențe/elev, urmată de Liceul Teologic Baptist "Emanuel" Cluj-Napoca, cu o creștere a numărului de absențe/elev cu 5% şi Liceul Teologic Adventist "Maranatha" Cluj-Napoca, care a înregistrat o creștere cu 3% a numărului de absențe.

Unitățile de învățământ vocațional care au înregistrat cea mai mare scădere a numărului de absențe/elev sunt: Liceul "Janos Zsigmond" Cluj-Napoca, cu o reducere a absenteismului cu 46%, urmată de Liceul Greco-Catolic "Inochentie Micu" Cluj-Napoca cu o scădere cu 30% a absenteismului, și de Liceul Teologic Reformat Cluj-Napoca, cu o scădere cu 21% a absenteismului.


Analiza comparativă a absenteismului – UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SPECIAL

Denumire RA 2013 - 2014

1. Liceul Tehnologic Special "Samus" Cluj - Napoca 49.59

2. Școala Specială Dej 41.01

3. Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă Cluj-Napoca

33.51

4. Școala Specială Huedin 8.56

5. Școala Specială pentru Deficienți de Auz "Kozmutza Flora" Cluj-Napoca 5.57

6. Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Cluj-Napoca 5.37

7. Școala Specială "Transilvania" Baciu 2.94

8. Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca 1.89

9. Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca 0.96

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă că în categoria unităților de învățământ

special, cele mai multe absențe nemotivate/elev s-au înregistrat, în anul școlar 2013-2014, la Liceul Tehnologic Special SAMUS Cluj-Napoca (49,59), urmat de Școala Specială Dej (41,01) și Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă Cluj-Napoca (33,51). Unitățile școlare din învățământul special, cu cel mai mic număr de absențe nemotivate/elev sunt: Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca (0,96), urmat de Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca (1,89) și Școala Specială ”Transilvania” Baciu, cu o rată a absenteismului de 2,94.

Analiza comparativă a evoluției absenteismului – UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SPECIAL an școlar 2012-2013/an școlar 2013-2014

Denumire RA 2012-

2013 RA 2013 - 2014

%

1. Școala Specială pentru Deficienți de Auz "Kozmutza Flora" Cluj-Napoca

1.02 5.57 446%

2. Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca

0.26 0.96 271%

3. Școala Specială "Transilvania" Baciu 1.07 2.94 175%

4. Școala Specială Huedin 7.1 8.56 21%

5. Liceul Tehnologic "Samus" Cluj - Napoca 44.67 49.59 11%

6. Școala Specială Dej 38.22 41.01 7%

7. Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă Cluj-Napoca

40.41 33.51 -17%

8. Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Cluj-Napoca 15.81 5.37 -66%

9. Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca 10.7 1.89 -82%

În tabelul de mai sus am realizat o ierarhizare a unităților de învățământ special, în funcție de evoluția

absenteismului din anii școlari 2012-2013, 2013-2014. După cum se poate observa, 6 unități de învățământ special au înregistrat o creștere a numărului de absențe/elev, în anul școlar 2013-2014, comparativ cu anul școlar 2012-2013. Dintre acestea, cele care au înregistrat cea mai mare creștere sunt Școala Specială pentru Deficienți de Auz "Kozmutza Flora" Cluj-Napoca (446%), Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca (271%) și Școala Specială "Transilvania" Baciu (175%). Deși au înregistrat o creștere a numărului de absențe nemotivate/elev, două dintre aceste școli au o rată mică a absenteismului comparativ cu celelalte unități școlare din învățământul special. Scădere semnificativă a numărului de absențe nemotivate/elev au înregistrat în acest an școlar: Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca (-82%), Centrul Școlar pentru


Educație Incluzivă Cluj-Napoca (-66%) și Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă Cluj-Napoca (-17%).

III.4.2. CAUZELE ABSENTEISMULUI - Prezentare sintetică – an școlar 2013-2014

În urma centralizării și prelucrării datelor referitoare la cauzele absenteismului au fost identificate următoarele cauze ale absenteismului la elevii din județul Cluj, în anul școlar 2013 - 2014:

Cauze

Cauze medicale

Reținut pentru munci agricole sau casnice

Elevii provin din familii rrome care manifestă dezinteres față de școală

Program școlar suprasolicitant

Elevi ai căror părinți sunt plecați în străinătate, copiii nefiind supravegheați

Neaducerea la timp a motivărilor

Dezinteresul elevilor


Întârzieri

Elevii provin din familii cu statut socio-economic scăzut

Dezinteresul familiei față de școală

Regulament școlar permisiv

Teama de sancțiune

Implicarea elevilor în activități extrașcolare, cluburi sportive

Înregistrarea cu întârziere a absențelor în catalog

Distribuirea orelor (dimineața/după-masa)

Învoiri părinți

Elevi care lucrează

Obținerea cu ușurință a motivărilor

Elevi navetiști

Influența negativă a grupului

Relație școală-familie deficitară

Fobie socială/școlară

Lipsa OȘP pentru înscrierea la școală

Exmatriculare temporară (eliminare pe 3 zile) cf. ROFUIP

Alte cauze. Situații speciale

În continuare sunt listate cauzele absenteismului care au înregistrat frecvența cea mai mare. Frecvență/tip de unitate

școlară

1

2

3

Colegii Naționale și Licee Teoretice

Cauze medicale Neaducerea la timp a motivărilor

Întârzieri

Colegii Tehnice și Licee Tehnologice


Dezinteresul elevilor

Întârzieri

Școli Gimnaziale - URBAN

Cauze medicale Dezinteresul familiei Dezinteresul elevilor Întârzieri

Școli Gimnaziale - RURAL

Cauze medicale Reținut pentru munci agricole/casnice

Neaducerea la timp a motivărilor

Unități școlare - vocațional


Program suprasolicitant

Unități școlare – învățământ special

Cauze medicale Dezinteresul elevilor Neaducerea la timp a motivărilor Întârzieri

Cauze cu frecvență ridicată înregistrate de elevi din toate categoriile de școli:

- Elevi ai căror părinți sunt plecați în străinătate, copiii nefiind supravegheați; - Elevii provin din familii cu statut socio-economic scăzut; - Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare, cluburi sportive.

Alte cauze precizate de școli: - plecarea unor părinți în străinătate fără să anunțe școala; - cazuri de divorț – custodie incertă; - elevi înscriși care nu s-au prezentat la școală; - nemotivarea absențelor de către profesori în cazul elevilor întârziați; - părinți care au solicitat retragerea copiilor de la școală din cauza lipsurilor materiale; - elevi care înregistrează absențe pentru că nu au echipament de sport la ora de sport; - lipsa unui adăpost sigur, iminența unei evacuări; - lipsa mijloace de transport; - dezinteresul familiei față de școală; - elevi care lucrează ocazional pentru a-și întreține familia; - nedecontarea abonamentelor; - frica de rezultate negative la evaluare; - fuga de la ultimele ore; - absentarea în masă a unor clase terminale.


III.4.3. Măsuri luate de școală în vederea scăderii absenteismului școlar

În urma centralizării și prelucrării datelor referitoare la cauzele absenteismului au fost identificate următoarele măsuri luate de școală în scopul reducerii absenteismului la elevi, în anul școlar 2013 - 2014:

Măsura

Aplicarea sancţiunilor prevăzute în regulamentul şcolar Informarea părinţilor (discuţii) Informarea scrisă a părinţilor Vizite la domiciliul elevilor de către profesorul Diriginte/învăţător/mediator şcolar Activităţi derulate de către consilierul şcolar sau diriginte pe tema absenteismului şcolar Ședinţe/lectorate cu părinţii pe tema absenteismului şcolar Colaborarea cu Serviciul de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Iiniţierea de parteneriate cu Primăria şi/sau Poliţia în vederea reducerii absenteismului În continuare sunt listate măsurile luate de școală care au înregistrat frecvența cea mai mare.

Frecvență/tip de unitate școlară

1

2

3

Colegii Naționale și Licee Teoretice

Informarea părinţilor (discuţii)

Informarea scrisă a părinţilor

Aplicarea sancţiunilor prevăzute în

regulamentul şcolar

Activităţi derulate de către consilierul şcolar sau diriginte pe

tema absenteismului şcolar

Colegii Tehnice și Licee Tehnologice







Iiniţierea de parteneriate cu Primăria şi/sau Poliţia în

vederea reducerii absenteismului Școli Gimnaziale - URBAN







Ședinţe/lectorate cu părinţii pe tema absenteismului şcolar

Școli Gimnaziale - RURAL






Vizite la domiciliul elevilor de către profesorul

Diriginte/învăţător/mediator şcolar

Unități școlare - vocațional






Activităţi derulate de către

consilierul şcolar sau diriginte pe tema absenteismului şcolar

Unități școlare – învățământ special






Activităţi derulate de către

consilierul şcolar sau diriginte pe tema absenteismului şcolar

Alte măsuri luate de școală:

- discutarea problematicii în cadrul consiliilor profesorale pe clase; - introducerea catalogului electronic; - verificarea periodică a frecvenței școlare în diferite momente ale zilei; - consilierea individuală a elevilor care prezintă tendința de a absenta;


- lecții mai atractive prin achiziționarea aparaturii necesare; - refacerea gardurilor împrejmuitoare ale perimetrului școlii; - întrunirea consiliului comunitar consultativ; - mustrare în fața clasei; - retragerea bursei profesionale; - informarea poliției comunitare.

!!! ÎN URMA ANALIZEI COMPARATIVE A NUMĂRULUI DE ABSENŢE NEMOTIVATE/ELEV, LA NIVELUL TUTUROR UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR: AN ŞCOLAR 2012 – 2013/AN ŞCOLAR 2013 – 2014, ÎN ANUL ȘCOLAR 2013 – 2014 S-A ÎNREGISTRAT O SCĂDERE A RATEI ABSENTEISMULUI CU 5,54 % COMPARATIV CU ANUL ȘCOLAR 2012 – 2013.

III.4.4 Prevenirea violenței și creșterea siguranței elevilor

Având în vedere necesitatea monitorizării cazurilor de violenţă în unităţile de învăţământ şi nevoia diversificării activităţilor de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar, la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Cluj s-au operaționalizat, prin proceduri specifice managementului de control intern, următoarele:

Informarea scrisă din partea conducerii unităților de învățământ, ori de câte ori situaţia o impune, cu privire la actele de violenţă, indiferent de natura lor, care se petrec în mediul şcolar și comunicarea înspre Secția de poliție/arondare și circumscripție/unitatea de învățământ, dacă evenimentele petrecute intră sub incidența contravenției și/sau a infracționalității;

Aplicarea și respectarea prevederilor Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar, în conformitate cu Regulamentul de Ordine Interioară al instituţiei de învăţământ şi cu procedurile funcţionale existente la nivelul comisiei de disciplină şi a comisiei de combatere a violenţei în mediul școlar/unitate școlară;

Monitorizarea implementării indicatorilor cuprinşi în Planul operaţional de reducere a fenomenului violenţei în mediul şcolar/unitate de învățământ, pornind de la Strategia Județeană de combatere a violenței în mediul școlar, 2013-2014;

Respectarea măsurilor de securitate suplimentare şi a procedurilor specifice pe care conducerea instituţiei de învăţământ le-a luat în anul şcolar 2013-2014, în vederea creşterii siguranţei elevilor în spaţiul şcolii;

Semnarea parteneriatelor și a protocoalelor specifice cu reprezentanții Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, dar și cu organizațiile non-guvernamentale de profil, în scopul informării elevilor cu privire la modul de a reacționa în situații cu potențial violent și pentru sporirea securității elevilor în școală și în perimetrul acesteia;

Monitorizarea prezenței elevilor la orele de curs, prin desfășurarea de inspecții în echipe mixte (reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Cluj, ai Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, ai Oficiului pentru Protecția Consumatorului Cluj și ai Centrului de Evaluare, Prevenire și Consiliere Antidrog), în localurile, mall-urile din perimetrul unităților de învățământ, din municipiul Cluj- Napoca;

Ofertarea de către instituţia de învăţământ a unor activități educative extrașcolare, având drept scop reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar și organizarea unor campanii de informare și de conștientizare în parteneriat cu reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție Cluj (Săptămâna prevenirii, cursuri privind legislaţia, exemple practice, studii de caz, modalitţi de identificare şi intervenţie adecvate, modalităţi de implicare a părinţilor şi a comunităţii în activităţile de prevenire şi de combatere a violenţei în şcoală) și cu organizații și asociații nonguvernamentale de profil (PATRIR, Programe after-school).

Referitor la sancţiunile aplicate, conform tipologiei cazurilor de violenţă, implicit modalitatea de soluţionare a cazurilor de violenţă înregistrate, conducerea instituţiei de învăţământ prin comisia de monitorizare a cazurilor de violenţă a gestionat situaţiile de criză, pe această componentă, în conformitate cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar ( R.O.F.U.Î.P) și în colaborare cu instituţiile abilitate, după caz. S-a avut în vedere aplicarea sancţiunilor gradual, în funcţie de tipologia şi gravitatea faptei, cu respectarea strictă a cadrului legal, operaționalizat la nivelul comisiilor specifice de la nivelul unității de învățământ. Analiza obiectivă, discuţiile individuale şi cu grupurile implicate, prin solicitarea de declaraţii scrise de la aceştia, discuţiile cu părinţii celor în cauză şi, după caz, cu psihologul şcolii şi/sau reprezentanţii poliţiei, au constituit fundamentul soluţionării, implicit al aplicării sancţiunilor, conform tipologiei cazurilor de violenţă înregistrate în mediul şcolar, 2013- 2014. Abordarea cazuistică s-a făcut procedural, în conformitate cu gravitatea faptei, prin analiza punctelor de vedere ale celor implicaţi, respectiv a situaţiei conflictuale propriu-zise, astfel încât deciziile, sancţiunile aplicate să fie conforme prevederilor metodologice în vigoare, de la mustrarea verbală, la mustrarea scrisă, până la efectuarea unor activităţi în folosul şcolii, consiliere psihologică de specialitate, plata contravalorii daunelor


produse, mutarea disciplinară în altă clasă şi scăderea notei la purtare în cadrul consiliului profesoral al clasei şi în cadrul consiliului profesoral al şcolii (dacă se impune scăderea notei la purtare sub 7).

De asemenea, crearea unui climat securizant în unitatea de învăţământ şi în proximitatea acesteia, consilierea psihopedagogică a elevilor, a cadrelor didactice şi a părinţilor, privind gestionarea situaţiilor de violenţă, oferirea de alternative educaționale pentru petrecerea timpului liber, prin participarea la activităţi extracurriculare, nonformale şi crearea unui sistem de comunicare real şi eficient între unitatea de învățământ şi comunitatea locală, constituie modalități de prevenire a actelor violente şi constituie articole în Regulamentul de Ordine Interioară al unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu specificarea sancţiunilor aplicate, în conformitate cu situaţiile conflictuale apărute.

SITUAŢIA STATISTICĂ, PRIVIND NUMĂRUL ACTELOR DE VIOLENŢĂ ÎNREGISTRATE ÎN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT, AN ŞCOLAR 2013-2014;

Categorie Tip COD urban rural Total 1. Atac la persoană

1. Violarea secretului corespondenţei (accesarea fără consimţământul persoanei a calculatorului, telefonului mobil etc.)

1.1. 18 - 18

2. Discriminare şi instigare la discriminare 1.2 1 - 1 3. Insulte grave, repetate 1.3. 39 20 59 4. Ameninţări repetate 1.4. 48 - 48 5. Şantaj 1.5. 1 - 1 6. Înşelăciune 1.6. - - - 7. Instigare la violenţă 1.7. 42 28 70 8. Violenţe fizice uşoare, fără arme (lovire) 1.8. 65 23 88 9. Lăsarea fără ajutor sau lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare

1.9.

10. Fapte privitoare la viaţa sexuală (violul, actul sexual cu un minor, perversiune sexuală, corupţia sexuală, seducţia, hărţuirea sexuală)

1.10. - - -

11. Violenţa fizică gravă fără arme (vătămare corporală gravă)

1.11. 5 1 6

12. Violenţa fizică cu arme albe 1.12. - - - 13. Violenţă fizică cu arme de foc 1.13. - - - Omor cu tentativă de omor 1.14. - - -

TOTAL CATEG. 1

219 72 291

2.Atentat la securitatea unităţii şcolare

1. Introducerea unor persoane străine în incinta şcolii 2.1. 13 2 15 2. Alarmă falsă 2.2. - - - 3. Incendierea şi tentativa de incendiere 2.3. - - - 4. Introducerea sau port armă albă în spaţiul şcolar 2.4. 2 - 2 5. Introducerea sau port armă de foc în spaţiul şcolar 2.5. - - -

TOTAL CATEG. 2

15 2 17

3.Atentat la bunuri

1.Însuşirea bunuli găsit 3.1 17 9 26 2.Furt şi tentativă de furt 3.2. 15 6 21 3.Tâlhărie 3.3. - - - 4.Distrugerea bunurilor unor persoane 3.4. 15 7 22 5.Distrugerea bunurilor şcolii 3.5. 22 12 34

TOTAL CATEG. 3

69 34 103

4.Alte fapte de violenţă sau atentate la securitatea spaţiului şcolar

1.Consum alcool 4.1. 12 - 12 2. Consum de stupefiante sau alte substanţe interzise 4.2. 5 - 5 3.Trafic de stupefiante sau alte substanţe interzise 4.3. - - - 4. Automutilare 4.4. - - - 5. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii 4.5. - - - 6. Suicid sau tentativă de suicid 4.6. - - - 7. Alte tipuri de violenţă 4.7. - -

TOTAL CATEG. 4

17 - 17

TOTAL ANUAL (2013-2014)

320 108 428


III.4.5. Analiza activităților desfășurate și rezultatele obținute pentru asigurarea

climatului de siguranță în unitățile de învățământ preuniversitar și în zona adiacentă

acestora, în anul școlar 2013-2014

La nivelul Inspectoratului Școlar Județean Cluj s-au luat o serie de măsuri, cuprinse în documentul sinteză întocmit, Analiza faptelor antisociale săvârșite în incinta și în zona adiacentă a unităților de învățământ preuniversitar, în anul școlar 2013-2014, elaborat la nivelul grupului de lucru din cadrul Comisiei județene de combatere și prevenire a violenței în mediul școlar, de către reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție al Județului Cluj și ai Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

ACTIVITĂȚI ȘI MĂSURI ORGANIZATORICE

Principalele activități în domeniul siguranței în unitățile de învățământ preuniversitar, în anul școlar 2013-2014, s-au derulat în perioada 16 septembrie 2013 - 20 decembrie 2013 (semestrul I, 2013-2014), respectiv 10 februarie -20 iunie 2014, ( semestrul II, 2013-2014) având drept reper măsurile dispuse la începutul anului școlar prin Planul Național comun de acțiune - Cadru pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a personalului didactic și prevenirea delicvenței juvenile în incinta și zonele adiacente unităților de învățământ preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, nr. 114453/23./08.2013, aprobat de MAI, MEN și MDRAP.

În temeiul art.6 din Legea nr.35/2007, privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, modificată și completată prin Legea nr.29/2010, în vederea punerii în aplicare a Planului Național Comun de Acțiune – Cadru pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a personalului didactic și prevenirea delicvenței juvenile în incinta și în zonele adiacente unităților de învățământ preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, s-a solicitat instituției Prefectului Județului Cluj instituirea Grupului de lucru format din reprezentanți ai I.P.J. Cluj, I.J.J. Cluj, Gruparea Mobilă de Jandarmi Cluj-Napoca, Poliția Locală, Cluj-Napoca, și I.Ș.J. Cluj. Ca urmare a acestui fapt a fost întocmit Planul Teritorial Comun de Acțiune pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a personalului didactic și prevenirea delicvenței juvenile în incinta și în zonele adiacente unităților de învățământ preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, cu nr. 782919/12.09.2013, s-au analizat sarcinile concrete stabilite în cadrul documentului pentru fiecare structură participantă, cu modalități și termene concrete de realizare și de evaluare.

În consecință, s-au dispus și executat măsurile necesare de la nivelul subunităților de poliție, până la nivelul posturilor de poliţie comunale. Măsurile au constat și în angrenarea efectivelor de poliţie rutieră şi de ordine publică pentru supravegherea sosirii/plecării elevilor la și de la şcoală, atât pentru prevenirea producerii de accidente, cât şi pentru prevenirea unor fapte de natură infracţională sau contravenţională îndreptate, cu precădere, în sprijinul elevilor şi cadrelor didactice, pentru evitarea victimizării acestora.

În conformitate cu prevederile cap. III, lit. A pct.1 din Planul Teritorial Comun de Acțiune pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a personalului didactic și prevenirea delicvenței juvenile în incinta și în zonele adiacente unităților de învățământ preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, au fost actualizate datele privind rețeaua unităților de învățământ preuniversitar la nivel județean (număr și tip de unitate de învățământ) și a fost identificată infrastructura existentă, privind siguranța școlară (mijloace de protecție și pază) în baza informațiilor primite de la unitățile de învățământ preuniversitar.

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ȘI REZULTATE OBȚINUTE

În urma activităților desfășurate s-a constatat faptul că la nivelul județului Cluj situația unităților de învățământ preuniversitar se prezintă după cum urmează:

INDICATORI URBAN RURAL TOTAL

Unitate școlară - formă de proprietate publică privată publică privată

1. Numărul total al unităţilor de învăţământ din aria de competenţă

198 46 228 2 474

- grădiniţe 101 28 37 2 168

nr. elevi 12960 1020 5713 150 19843

- şcoli generale 38 4 189 0 231

nr. elevi 33069 537 15701 0 49307

- licee, colegii, şcoli profesionale, etc. 59 14 2 0 75

nr. elevi 24943 2500 229 0 27672

2. Numărul unităţilor de învăţământ preuniversitar asigurate cu pază

121 26 20 2 169

- pază proprie (exclusiv) 32 12 10 1 55


- pază cu societăţi specializate (exclusiv) 47 9 8 1 65

- pază mixtă 42 5 2 0 49

3. Numărul unităţilor de învăţământ care nu au nici un fel de pază

13 6 272 0 291

4. Numărul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu/fără sisteme de supraveghere video

134 32 292 2 460

- în interior (exclusiv) 4 1 7 1 13

- în exterior (exclusiv) 8 3 6 0 17

- în interior şi în exterior 88 12 31 0 131

-nu există camere de supraveghere 34 16 248 1 299

5. Număr de şcoli cu Plan de siguranţă al şcolii 119 22 61 2 204

6. Număr de şcoli cu plan de pază aprobat de poliţie 102 12 20 2 136

7. Număr de şcoli care au încheiat acorduri de cooperare privind siguranţa şcolară

126 8 80 1 215

8. Număr de şcoli cu registre ale incidentelor 198 46 228 2 474

9. Numărul unităţilor de învăţământ care au gard împrejmuitor

172 30 180 0 382

10. Numărul unităţilor amplasate într-o zonă iluminată necorespunzător

16 5 6 0 27

11. Numărul de şcoli amplasate într-o zonă periferică/izolată

4 1 3 0 8

12. Numărul unităţilor de alimentaţie publică amplasate în imediata vecinătate a unităţilor şcolare, care cad sub incidenţa HG nr. 128/1994

113 8 35 1 157

13. Număr de informări adresate instituţiilor cu atribuţii specifice privind siguranţa şcolară (consiliul judeţean, primăria etc.).

216 10 130 0 356

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ȘI REZULTATE OBȚINUTE (Dispoziția comună a secretarilor de stat cu nr.1875/

30.10.2013)

În anul școlar 2013-2014, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj au desfășurat

activități pentru îmbunătățirea climatului de siguranță publică în zona unităților de învățământ preuniversitar, rezultatele acțiunilor desfășurate fiind următoarele:

INDICATORI Total Urban Rural

1. Unități de învăţământ din aria de competenţă, din care: 474 244 230

- Grădiniţe 168 129 39

- Școli generale 230 42 188

- Licee, colegii, etc. 76 73 3

2. Forţe participante (media zilnică), din care: 271 206 65

- Poliţie 173 108 65

- Jandarmi 55 55 0

- Poliţie Locală 38 38 0

- Alte forţe 5 5 0

3. Activităţi desfăşurate şi rezultate obţinute

3.1 Activităţi preventive:

- număr de patrule în zona adiacentă (media zilnică) 71 63 8

- participări la şedinţe cu cadrele didactice/cu părinţii 1042 748 294

- activităţi desfăşurate în cadrul orelor de curs 1636 1163 473


- informări transmise altor instituţii (administraţie locală, inspectorat şcolar, etc.)

74 67 7

3.2 Activităţi de aplicare a legii:

3.2.a. Număr de infracţiuni constatate din oficiu/flagrant, din care: 0 0 0

- comise de elevi 0 0 0

- comise de cadre didactice 0 0 0

- comise de alte persoane 0 0 0

3.2.b Număr de contravenţii aplicate, din care: 1086 673 413

- Legea nr. 61/1991, rep. 387 265 122

- H.G. nr. 128/1994; 54 53 1

- O.U.G. nr. 195/2002 632 353 279

4. Număr de acţiuni organizate, din care: 536 322 214

- prevenire absenteism şcolar 356 246 110

- respectarea regimului circulaţiei rutiere 433 311 122

- altele 201 103 57

5. Fapte penale sesizate, total: 46 39 7

5.1 În incinta unităţilor şcolare: 43 36 7

- număr de autori, din care: 14 11 3

- elevi 12 10 2

- cadre didactice 1 1 0

- alte persoane 1 0 1

- număr de victime, din care: 31 25 6

- elevi 28 22 6



5.2 În zona adiacentă unităților școlare: 3 3 0

- număr de autori, din care: 1 1 0

- elevi 0 0 0



- număr de victime, din care: 2 2 0

- elevi 2 2 0



INDICATORI

Total Urban Rural

6. Număr de unități de învăţământ preuniversitar asigurate cu pază: 169 147 22

- pază proprie (exclusiv) 55 44 11

- pază cu societăţi specializate (exclusiv) 65 56 9

- pază mixtă 49 47 2

7. Număr de unități de învăţământ preuniversitar dotate cu sisteme de supraveghere video:

151 129 22

- în interior 68 60 8


- în exterior 48 34 14

- în interior şi în exterior 37 37 0

8. Număr de unități de învăţământ repartizate pentru menținerea ordinii publice din care:

264 178 86

- poliție 57 29 28

- jandarmerie 45 24 21

- poliție locală 162 125 37

9. Număr de intervenţii prin 112 16 14 2

Număr elevi absenți depistați 270 229 41

Abandon școlar

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ȘI REZULTATE OBȚINUTE (conf. Dispoziției IGPR – DOP 990125/27.01.2014)

- Au fost efectuate 25 de controalele în comun cu reprezentanţii Inspectoratului Școlar Județean Cluj, pe linia aplicării regulamentelor interne şi au fost efectuate un număr de 65 de informări, privind neregulile constatate pe acest segment de activitate; - Au fost efectuate un număr de 11 întâlniri între ofiţerii de poliţie şi inspectorii şcolari desemnaţi să gestioneze siguranţa şcolară la nivel judeţean; - Au fost efectuate un număr de 32 de analize de caz împreună cu conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar; - Au fost efectuate un număr de 204 controale pe linia modului de întocmire a dosarelor de obiectiv de către poliţiştii care au în responsabilitate unităţile de învăţământ preuniversitar, de la nivelul conducerii structurilor de ordine publică, din care 12 de la nivelul Serviciului de Ordine Publică. Nu s-au constatat deficiențe. - Au fost efectuate un număr de 39 de module de instruire/27 de polițiști şi 43 de cadre didactice pregătite în domeniul siguranţei şcolare, conform programelor derulate anterior în acest domeniu; - Numărul proiectelor/programelor/campaniilor derulate la nivel judeţean/local a fost de 86, au fost atrași un număr de 41 de parteneri, iar beneficiarii au fost în număr de 17285 elevi și 146 cadre didactice; - Numărul solicitărilor (cererilor) transmise către consiliile locale/primării privind necesarul de fonduri alocate siguranţei şcolare a fost de 359, soluționate în funcție de bugetele alocate; - Numărul participărilor la emisiuni radio-tv a fost de 3, iar al articolelor de presă realizate a fost de 23; - Numărul elevilor care absentau de la cursuri, depistaţi în urma activităţilor derulate a fost de 270;

CAUZELE FAVORIZATOARE comiterii de fapte antisociale, atât în incinta unităţilor şcolare, cât şi în zona adiacentă acestora, identificate în urma activităţilor derulate:

- supravegherea deficitară a elevilor de către personalul didactic; - lipsa personalului de pază; - nesupravegherea bunurilor lăsate în sălile de clasă pe timpul pauzelor; - insuficienta supraveghere a minorilor de către părinți.

INFRACȚIUNI SESIZATE Prezenta analiză evidențiază faptele penale sesizate și sancțiunile contravenționale aplicate în incinta și în

zona adiacentă unităților de învățământ preuniversitar din județul Cluj, pe durata anului școlar 2013-2014, comparativ cu perioada similară a anului școlar 2012-2013, fiind realizată în concordanță cu parametrii stabiliți la nivel național, în ceea ce privește monitorizarea și analizarea criminalității juvenile, în vederea prevenirii și combaterii acesteia, precum și reducerea victimizării minorilor. Datele obținute de la Serviciul Cazier Judiciar, Statistică și Evidență Operativă sunt considerate certe.

Din prisma infracţionalităţii sesizate Poliţiei, în anul școlar 2013-2014, în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj au fost sesizate un număr de 46 infracţiuni, înregistrându-se o scădere a numărului de infracțiuni față de perioada similară a anului școlar 2012-2013, când au fost înregistrate 54 infracțiuni.


Din punctul de vedere al mediului de comitere, în perioada anului școlar 2013-2014, 39 de fapte infracționale au fost comise în mediul urban și 7 în mediul rural. În ceea ce privește proximitatea față de sediul instituției școlare, 43 au fost comise în incinta școlii și 3 infracțiuni în zona adiacentă.

Din punctul de vedere al genului de fapte penale sesizate în perioada anului școlar 2013-2014, au fost

săvârșite un număr de 17 infracțiuni cu violență (infracțiuni de loviri sau alte violențe – art.180 Cod Penal) și 29 alte infracțiuni, respectiv 27 furt calificat art.208-209 Cod Penal și alte genuri - 2 infracțiuni .


În anul școlar 2013-2014 au fost aplicate un număr de 13 sancțiuni contravenționale pentru încălcări ale prevederilor Legii nr.61/1991, înregistrându-se o creștere față de perioada similara a anului școlar 2012-2013, când au fost aplicate un număr de 7 astfel de sancțiuni contravenționale. CAUZE ȘI ÎMPREJURĂRI FAVORIZANTE Producerea infracțiunilor în incinta unităților de învățământ preuniversitar s-a datorat, în principal, următoarelor cauze și împrejurări favorizante:

- neluarea măsurilor de securitate cu privire la bunurile elevilor pe timpul desfășurării orelor de curs și în afara acestora, în timpul pauzelor sau când aceștia desfășoară activități în afara clasei (teren/sală de sport, laboratoare, vestiare etc.);

- permisivitatea cu privire la deținerea și folosirea telefoanelor mobile pe durata participării la ore și cursuri, în incinta unităților de învățământ; majoritatea faptelor sesizate sunt furturile telefoanelor mobile cu care elevii vin la școală, fără a avea capacitatea să le asigure corespunzător;

- nerespectarea de către elevi și cadrele didactice a regulamentelor de ordine interioară; - lipsa de supraveghere și supravegherea superficială a elevilor în timpul pauzelor de către cadrele

didactice; - lipsa supravegherii din partea părinților și lipsa implicării organizate a părinților în supravegherea

copiilor pe traseul de deplasare către/de la școală; - neanunțarea în timp util a conducerii unităților școlare și a poliției de către cadrele didactice în cazul

producerii de evenimente, fapt care îngreunează operativitatea intervenției și influențează rezultatele activităților întreprinse;

- amplificarea dimensiunilor faptelor comise în unitățile de învățământ de către mass-media; - lejeritatea cu care serviciul de pază sau pază proprie permite accesul în unitățile școlare a altor persoane

decât a celor autorizate.

ALTE ACTIVITĂȚI

Pe parcursul anului școlar 2013-2014 au fost derulate activităţi informativ-educative cu tematică preventivă antivictimală şi antiinfracţională în grădiniţe, şcoli, licee şi centre de zi pentru copii, atât în municipii, cât și în mediul rural.

Prin poliţiştii de proximitate din mediul urban şi polițiștii de la structurile din mediul rural, cât și împreună cu polițiștii din cadrul Compartimentului Analiză și Prevenirea Criminalității s-a ţinut legătura cu conducerea unităților de învățământ, cu diriginţii, învăţătorii şi educatorii, participându-se la ore de dirigenţie, educaţie civică pentru pregătirea antiinfracţională şi antivictimală.

În vederea prevenirii absenteismului școlar au fost atrași părinții elevilor în proiectul Catalogul on line pentru a avea posibilitatea permanentă de a cunoaște situația școlară a copiilor lor.

Activităţile au fost efectuate în mod independent sau compact, deseori alături de poliţişti din cadrul Compartimentului de Analiza şi Prevenire a Criminalităţii, iar în alte cazuri în cadrul unor proiecte punctuale, alături de parteneri din cadrul altor instituţii publice, ONG-uri sau voluntari. În domeniul prevenirii antivictimale şi educării pentru siguranță în traffic, s-au desfăşurat numeroase activităţi în colaborare cu poliţiştii din cadrul Serviciului de Poliţie Rutieră.

Acțiunile desfășurate de efectivele de poliție de proximitate în anul școlar 2013-2014, pentru prevenirea absenteismului școlar au avut în vedere situația unităților școlare cu cele mai multe absențe nemotivate/elev.

În baza Dispoziției DOP cu nr.991881/07.04.2014, în perioada 07 - 11.04.2014, la nivelul unităților de învățământ preuniversitar din județul Cluj s-au asigurat măsuri de ordine publică pe timpul desfășurării activităților extracuriculare și extrașcolare în cadrul programului ” ȘCOALA ALTFEL: SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”, cu următoarele rezultate:

INDICATORI TOTAL URBAN RURAL

Număr de unități de învățământ în care s-au desfășurat activități de prevenire

182 95 87

Număr de întâlniri cu elevii 269 154 115 Domenii abordate: prevenirea delicvenței juvenile și a victimizării

minorilor 182 95 87

prevenirea disparițiilor de minori 11 8 3 siguranța pe internet 3 3 - prevenirea accidentelor rutiere 52 35 17 absenteismul școlar 21 12 9 altele


Numărul total al beneficiarilor activităților desfășurate de Poliție 10696 9490 1206

Număr intervenții/emisiuni

Radio TV 2 2

Număr de articole publicate în presa scrisă Efective angrenate

ordine publică 120 65 55 prevenire 3 3 rutieră 38 38 alții 11 11

În 2 iunie 2014 s-a derulat Concursul județean de educație rutieră ”Preșcolarii învață să circule corect”, cu

participarea a aproximativ 100 de preșcolari din cele 22 de grădinițe înscrise.

În baza dispoziției secretarului de stat nr. I/1193/02.06.2014, la nivelul județului Cluj, în cooperare cu forțele participante, respectiv I.P.J. Cluj, I.Ș.J. Cluj, I.J.J. Cluj, Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca și Poliție Locală Cluj-Napoca, a fost întocmit și pus în aplicare Planul de măsuri în sistem integrat de ordine și siguranță publică pe timpul desfășurării Examenului de Bacalaureat Național, a Evaluării și certificării calificării profesionale a absolvenților din învățământul Postliceal, a Evaluării Naționale pentru elevii clasei a VIII-a în anul școlar 2013-2014 ;

Asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică în sediile Comisiei de Bacalaureat și a Comisiei de organizare a Evaluării Naționale a județului Cluj, respectiv la centrele unde s-au susținut probe în cadrul Examenului Național de Bacalaureat pentru absolvenții învățământului liceal - sesiunea iunie - iulie 2014, la cele 59 centre de examinare proba orală și 18 centre de examinare la proba scrisă. Au fost asigurate 21 de transporturi ale lucrărilor scrise de la centrele de examinare la centrele de evaluare;

Asigurarea climatului de ordine şi de siguranţă publică cu ocazia susținerii examenului de Evaluare Națională pentru elevii claselor a VIII-a – sesiunea iunie - iulie 2014, la centrele de examen precum și pe timpul transportului lucrărilor de la centrele de examen la centrele zonale de evaluare, respectiv de la centrele zonale de evaluare la centrele de contestații și retur, pentru prevenirea încălcării normelor de convieţuire socială, a faptelor infracţionale, precum şi a altor aspecte legate de siguranţa civică. Măsurile de ordine și de siguranță publică au fost asigurate la 124 centre de examinare pentru proba orală și 124 centre de examinare proba scrisă, asigurându-se 121 de transporturi ale lucrărilor.

Asigurarea climatului de ordine şi de siguranţă publică cu ocazia desfășurării, în perioada

07.07.2014 - 15.07.2014, a examenului de Evaluare a calificării profesionale a absolvenților din anul școlar 2013-2014 din unitățile de învățământ postliceal, la centrele de examen și de evaluare. Măsurile de ordine și siguranță publică au fost asigurate la cele 10 centre de examen și evaluare.

Întrucât în perioada 14 iulie 2014 - 23 iulie 2014, în județul Cluj s-a organizat Examenul Național de

definitivare în învățământ, iar în perioada 21 iulie 2014 – 30 iulie 2014 s-a desfășurat Concursul pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante, au fost luate măsuri pentru asigurarea ordinii și siguranței publice la centrele de examen și de evaluare, precum și pe durata transportului lucrărilor de la centrele de examen la centrele de evaluare din țară. Măsurile de ordine și de siguranță publică au fost asigurate la cele 2 centre de examen și de evaluare pentru examenul național de definitivare și la I.Ș.J. Cluj de către Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj - Napoca, respectiv la cele 5 centre de examen și la un centru de evaluare și contestații, de către Poliția Municipiului Cluj-Napoca (Secțiile 2,3 și 4 Poliție) și de Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca, care a asigurat măsurile de ordine și siguranță și la I.Ș.J. Cluj.

VERIFICAREA EFICIENȚEI ȘI EFECTIVITĂȚII MĂSURILOR DE ASIGURARE A PROTECȚIEI ȘI A SIGURANȚEI

ELEVILOR PRIN MONITORIZAREA ÎN PARTENERIAT A ZONELOR LIMITROFE UNITĂȚILOR DE

ÎNVĂȚĂMÂNT CU SECŢIA 1 POLIŢIE CLUJ

Prevenirea absenteismului școlar; În data de 04.12.2013 s-a desfăşurat în colaborare cu Secţia 1 Poliţie Cluj o inspecţie tematica pe probleme de absenteism şcolar, în zona centrală a municipiului Cluj-Napoca. În urma controalelor făcute în mai multe baruri, cluburi şi cafenele, pe durata orelor de curs, au fost identificaţi 19 elevi care nu frecventau orele de la Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică Octavian Stroia, Cluj-Napoca, Colegiul Naţional Emil Racoviţă, Cluj-Napoca, Liceul Teoretic Gheorghe Şincai, Cluj-Napoca, Liceul


Tehnologic Alexandru Borza, Cluj-Napoca, Colegiul Economic Iulian Pop, Cluj-Napoca. Şcolile în cauză au fost informate și s-a verificat motivul pentru care elevii au absentat de la ore, urmând a fi luate măsurile ce se impun conform regulamentelor şcolare. În data de 5.12.2013, în colaborare cu Secția 2 de Poliție, a fost efectuată o altă inspecţie tematică pe probleme de absenteism şcolar. În urma controalelor făcute în mai multe baruri, cluburi şi cafenele, în perioada orelor de curs, au fost identificaţi 9 elevi care nu frecventau orele de curs de la Colegiul Tehnic Anghel Saligny, Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic Alexandru Borza, Cluj-Napoca. Şcolile în cauză au fost informate, s-a verificat motivul pentru care elevii au absentat de la ore, urmând a fi luate măsurile ce se impun conform regulamentelor şcolare. În data de 22.01.2014, s-a desfăşurat în colaborare cu Secţia 2 Poliţie, Cluj-Napoca o inspecţie tematică pe probleme de absenteism şcolar în zona centrală a municipiului Cluj-Napoca. În urma controalelor făcute în mai multe baruri, cluburi şi cafenele, în perioada orelor de curs au fost identificaţi 21 de elevi care nu frecventau școala, în intervalul orar 8-9, de la: Colegiul Tehnic Anghel Saligny Cluj-Napoca; Şcoala Gimnazială Ion Agârbiceanu, Cluj-Napoca; Liceul Tehnologic Special SAMUS; Liceul Tehnologic Alexandru Borza, Cluj-Napoca; Liceul de Arte Vizuale Romulus Ladea, Cluj-Napoca; Liceul Tehnologic Nr. 1, Cluj-Napoca; Colegiul Tehnic de Transporturi Transilvania, Cluj-Napoca. Conducerea școlilor în cauză a fost informată, s-a verificat motivul pentru care elevii au absentat de la ore, urmând a fi luate măsurile ce se impun conform Regulamentul Școlar Intern. În data de 14.02.2014, ca urmare a controalelor efectuate în mai multe baruri, cluburi și cafenele, pe durata orelor de curs școlar au fost identificați 32 de elevi care nu frecventau orele: de la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică Octavian Srtoia, Cluj-Napoca; Liceul Greco-Catolic Inochentie Micu, Cluj-Napoca; Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu Cluj-Napoca; Colegiul Tehnic Napoca Cluj-Napoca; Liceul cu Program Sportiv Cluj-Napoca; Școala Specială CRDEII, Cluj- Napoca; Colegiul Tehnic de Transporturi Transilvania, Cluj-Napoca. Unitățile de învățământ preuniversitar mai sus menționate au fost informate, s-a verificat motivul pentru care elevii absentau de la ore, urmând a fi luate măsurile ce se impun conform regulamentelor școlare.

CONCLUZIE

Datele prezentate și analizate privind anul școlar 2013-2014, comparativ cu perioada similară a anului școlar 2012-2013, indică un trend descendent al numărului de infracțiuni săvârșite în incinta și în zona adiacentă unităților de învățământ preuniversitar și un trend ascendent al infracțiunilor cu violență săvârșite în incinta unităților de învățământ, respectiv loviri sau alte violențe.

DIRECȚII DE ACȚIUNE VIITOARE

1). Organizarea unei întâlniri de lucru comune între reprezentanții instituțiilor implicate și a tuturor polițiștilor care desfășoară activități în unitățile de învățământ și a responsabililor comisiilor de disciplină din școli, pentru prezentarea și rezolvarea problemelor cu care se confruntă, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru creșterea gradului de siguranță al elevilor și al personalului didactic și prevenirea delicvenței juvenile în incinta și în zonele adiacente unităților de învățământ, în anul școlar 2014-2015 și în mod special pentru prevenirea infracțiunilor cu violență.

2). Inițierea și derularea unor activități preventiv-demonstrative în unitățile de învățământ preuniversitar, pentru prevenirea și combaterea comercializării și consumului de substanțe psihotrope și etnobotanice. 3). Intensificarea controalelor comune (I.Ș.J. Cluj/ I.P.J. Cluj) inopinate în unităţile de învăţământ preuniversitar, pentru verificarea respectării de către elevi și cadrele didactice a regulamentelor de ordine interioară; verificarea existenței și eficienței măsurilor de asigurare a protecției și siguranței elevilor și de prevenire a abandonului școlar. 4). Efectuarea unor controale comune inopinate în proximitatea unităților de învățământ și la unitățile de alimentație publică pentru prevenirea și combaterea absenteismului școlar în care să fie implicați și reprezentanți din partea asociațiilor de părinți.

5). Comunicarea eficientă pentru asigurarea unei intervenţii prompte la solicitările reprezentanţilor unităţilor de învăţământ, cu privire la evenimentele produse în incinta sau în zona adiacentă unităților de învățământ.


III.4.6. Impactul activităţilor derulate în săptămâna ,,Școala altfel: Să ştii mai

multe, să fii mai bun!’’, în unitățile de învăţământ din județul Cluj Ca urmare a recunoașterii statutului echivalent al activităţii educative şcolare şi extraşcolare cu cel al

educaţiei formale, din perspectiva contribuţiei egale la dezvoltarea personalităţii educabilului şi a integrării sociale, la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Cluj, al instituțiilor de învățământ preuniversitar din județul Cluj, au fost implementate, prin activități educative și de parteneriat educațional o serie de programe și proiecte complementare educației formale, în măsură să justifice:

importanţa activităţii educative şcolare şi extraşcolare pentru dezvoltarea competențelor transversale și a abilităţilor de viață;

stimularea implicării tinerilor în promovarea valorilor şi principiilor etice: dreptate, toleranţă, pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului;

utilizarea potenţialului activităţii educative şcolare şi extraşcolare, ca mijloc complementar de integrare socială şi participare activă a tinerilor în viața comunității.

COLEGII NAȚIONALE, LICEE TEORETICE;

1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi a instituţiei de învăţământ Programul curricular „Școala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, derulat în săptămâna 7-11 aprilie 2014, a fost proiectat pentru a răspunde nevoilor de educaţie nonformală, activităţile derulate constituindu-se drept reper de atractivitate şi prestigiu în măsură să accentueze identitatea instituţiilor educaţionale.

Urmând metodologia de implementare a programului, activităţile proiectate şi derulate în acest interval, reflectă în mare măsură, modul în care Școala răspunde cerinţelor formulate în Legea Educaţiei Naţionale, dar mai ales expectanțelor elevilor, părinţilor, cadrelor didactice şi ale comunităţii.

Altfel spus, săptămâna „Școala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” reprezintă un program necesar, binevenit, care îşi propune să amelioreze dezavantajele şi constrângerile educaţiei formale, şi anume centrarea excesivă pe competenţele prevăzute în programele şcolare, şi să acţioneze în favoarea educaţiei nonformale, care oferă un set de experienţe sociale necesare, utile fiecărui elev. Aceasta, deoarece este cunoscut faptul că, în contexte nonformale, atât elevii cât şi cadrele didactice sunt mai deschişi, mai receptivi. Astfel, acest program permite implicarea elevilor, profesorilor şi părinţilor în activităţi care corespund intereselor şi preocupărilor acestora, având şansa de a pune în valoare talentele, abilităţile şi capacităţile copiilor în diferite domenii, precum şi cea de a achiziţiona cunoştinţe într-un mod diferit, mult mai atractiv. Elevii au şansa de a se redescoperi pe ei înşişi sau de a-şi redescoperi colegii, profesorii, părinţii, datorită ipostazelor noi în care sunt solicitaţi să acţioneze.

Stabilirea activităţilor din săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, pentru fiecare unitate şcolară, s-a făcut ţinân cont de specificul şcolii, de particularităţile de vârstă ale elevilor, de resursele materiale, de ofertele educaţionale primite, în strânsă legătură cu consultarea colectivelor de elevi de către diriginţi, a Consiliului Elevilor, a părinţilor, în şedinţele cu părinţii şi nu în ultimul rând, a profesorilor. S-au avut în vedere tipurile de activităţi care au avut cel mai mare impact asupra elevilor în decursul anilor anteriori, dar şi activităţi cu elemente de noutate.

Programul a fost proiectat în unele unităţi şcolare sub formă de ateliere de lucru, în altele, sub formă de zile tematice sau sub forma unui proiect educaţional cu caracter unitar.

Activităţile au fost organizate în fiecare zi a săptămânii, acoperind cel puţin numărul de ore prevăzut în orarul obişnuit al şcolii, atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice.

Obiective strategice ale programului: promovarea şi dezvoltarea unui management al activităţilor extracurriculare care să asigure formarea

elevilor în spiritul competenţelor-cheie definite prin misiunea şcolii, la nivelul standardelor prevăzute pentru fiecare ciclu curricular;

sporirea atractivităţii şcolii prin încurajarea şi stimularea creativităţii şi iniţiativei actorilor educaţionali implicaţi (elevi, părinţi, profesori, comunitate, instituţii afiliate);

realizarea şi promovarea unei imagini pozitive a şcolii, atragerea de parteneri pentru dezvoltarea de proces, în scopul diversificării şi compatibilizării ofertei curriculare şi extracurriculare cu oferta educaţională la nivel naţional şi european;

proiectarea unor cadre de învăţare de tip experienţial, aplicativ, recreativ, care să favorizeze transferul de informaţii şi dobândirea unor abilităţi practice de adaptare, interacţiune cu mediul, de conduită civică responsabilă, de explorare activ-participativă a informaţiei;

medierea transferului de cunoştinţe teoretice în sarcini practice, de adaptare şi de dezvoltare personală; educarea elevilor în spiritul păstrării şi promovării tradiţiilor şi valorilor care definesc identitatea

națională, europeană sau planetară – ca o resursă importantă în dezvoltarea lor ca cetăţeni globali responsabili şi creativi;


dobândirea şi consolidarea unor componente de socializare adaptativă, nonviolentă, de explorare activă, de raportare şi de integrare creativă în mediile de existenţă, prin dezvoltarea inteligenţei emoţionale şi relaţionale;

exersarea unor conduite care să favorizeze un stil de viaţă sănătos; stimularea capacităţilor creatoare, inovatoare, de autoexpresie care să favorizeze constituirea

echilibrată, autentică a sinelui individual şi colectiv, a reuşitei dezvoltării personale; îmbunătăţirea competenţelor sociale în cooperare cu partenerii de dialog, a comunicării verbale şi

nonverbale în cadrul grupului, a creativităţii şi spontaneităţii; diversificarea şi lărgirea orizontului cultural şi ştiinţific individual; dobândirea de cunoştinţe şi competenţe cu caracter interdisciplinar şi transdisciplinar; dezvoltarea simţului artistic, în general şi a interesului pentru artă şi lectură; dezvoltarea competenţelor de proiectare şi planificare a activităţilor, marketing, diseminare, valorificare

a exemplelor de bună practică; îmbunătăţirea colaborării cu comunitatea, cu instituţii culturale, biserică, instituţii superioare de

învăţământ.

Tipologia activităţilor desfăşurate şi numărul de activităţi derulate Activităţi cultural/artistice (vizite la muzee, la biblioteca „O. Goga”, la Centrul Cultural Francez, Centrul

Cultural German, British Council, vizionare de filme, spectacole de teatru, operă, organizarea unor spectacole, piese de teatru, cercuri de lectură, excursii etc.)

Activităţi tehnico-ştiinţifice (cercuri, vizite la facultăţi, vizită la Observatorul astronomic, dezbateri, concursuri, vizionări de documentare, experimente ştiinţifice, susţinere ppt, prelegeri etc.)

Activităţi de educaţie pentru cetăţenie democratică şi pentru promovarea valorilor umanitare (dezbateri, concursuri, activităţi de voluntariat, activităţi de caritate, vizionări de filme, excursii, proiecte comunitare etc.)

Activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos (dezbateri, concursuri cu teme legate de educaţia pentru sănătate, ateliere de gastronomie etc.);

Activităţi sportive (competiţii); Activităţi de educaţie ecologică (acţiuni de ecologizare, colectare de hârtie, expoziţii de afişe, ateliere,

concursuri, excursii, vizite la Grădina Botanică, campanii antipoluare etc.); Activităţi de orientare şcolară şi profesională (vizite la facultăţi, dezbateri etc.); Activităţi de cercetăşie; Activităţi de educaţie rutieră, educaţie pentru reacţii corecte în situaţii de urgenţă (concursuri, mese

rotunde); Activităţi cu tematică religioasă (concursuri, cercuri de lectură, trasee didactice, excursii la mănăstiri); Activităţi de educaţie financiară şi iniţiere în gestiunea bugetului personal.

Total activităţi: 1851

2. Modalităţi de evaluare şi monitorizare

observarea sistematică a comportamentului elevilor; expoziţii cu lucrări ale elevilor; prezentare de carte; lucrări literare, compuneri, poezii; postere şi

colaje; chestionare administrate elevilor, cadrelor didactice, părinţilor; interviuri, prezentări şi studii de caz, colocvii, mese rotunde; realizarea de către elevi a unor jurnale personale, portofolii tematice, jurnale de călătorie; raport individual de activitate; raport de activitate pe catedre/comisii; analiza programului în consiliul profesoral; fişe de feedback, de evaluare, chestionare de satisfacţie (chestionarul lui Orwell, chestionarul lui Proust,

etc.); diseminarea activităţilor de impact la posturile locale de radio şi televiziune; blogg-uri ale activităţilor; spectacole şi serbări cu public; evaluare orală (grupuri de discuţii, dezbateri); chestionare on-line; sondaje verbale de opinie; acordarea de premii (diplome, bani, produse); materiale postate pe site-ul şcolii; materiale postate pe site-urile partenerilor implicaţi în activităţi; evaluarea produselor elevilor: eseuri, fişe de lectură, fişe de documentare, portofolii electonice pentru

construcţii grafice; analizarea portofoliilor activităţilor;


filmuleţe video; autoevaluare; prezentări ppt ale elevilor; jurnal de vizită; publicarea unor articole în revistele şcolilor; crearea unui grup de informare şi diseminare pe Facebook; realizarea, de către fiecare elev al liceului, a unei evaluări scrise, trimisă prin e-mail conducerii

instituţiei; analiza activităţilor reuniunii de către echipa internaţională de proiect (proiectul SaveOur WaterSources

– SOS Water) ; discuţii cu elevii la orele de dirigenţie şi cu reprezentanţii elevilor, în cadrul Consiliului Elevilor

Monitorizare prin fişele de monitorizare întocmite de către conducerea şcolilor, coordonatorul de proiecte şi

programe educative, reprezentantul CEAC; prin completarea fişelor de prezenţă ale elevilor; prin verificarea completării condicii de către fiecare profesor, zilnic; completarea formularelor prevăzute în procedurile care privesc organizarea excursiilor şcolare şi a

deplasărilor în oraş.

3. Rezultate înregistrate

Majoritatea elevilor, părinţilor şi profesorilor chestionaţi au apreciat activităţile din cadrul acestei săptămâni. Le-au găsit necesare, atrăgătoare şi cu o certă valoarea formativă.

Rezultatele observate se pot clasifica în: - rezultate cuantificate obiectiv: numărul mare de participanţi, numărul mare de produse ale elevilor

(eseuri, desene, postere, fotografii, prezentări ppt, creaţii multimedia, reviste şcolare, obiecte decorative etc.), expoziţie virtuală de fotografie pe site-ul şcolii, numărul mare de vizite la muzee, biblioteci, târguri, expoziţii, numărul semnificativ de excursii tematice sau numărul de spectacole vizionate sau organizate;

- alte rezultate pozitive: Cunoaşterea mediului economic, social şi cultural local (TVR, Radio, Farmec, IRES, UBB, muzee,

biblioteci etc.); Sporirea coeziunii colectivului de elevi şi consolidarea spiritului de echipă, a relaţiilor de prietenie etc.; Stimularea interesului elevilor pentru cunoaşterea şi protejarea naturii, dezvoltarea comportamentului

şi a conduitei ecologice; Descoperirea unor alternative de petrecere a timpului liber; Descoperirea propriilor afinităţi, aspiraţii şi valori în scopul unei imagini de sine pozitive; Identificarea activităţilor preferate, a unor noi pasiuni şi practicarea lor, descoperirea unor

aptitudini/talente nevalorificate până acum; Afirmarea dorinţei şi a mândriei elevilor de a deveni buni cetăţeni ai lumii; Însuşirea/dezvoltarea unor deprinderi durabile de informare şi documentare utile în fiecare etapă de

viaţă şi de educaţie; Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi de lucru în echipă; Îmbogăţirea cunoştintelor în diferite domenii; Dezvoltarea unor parteneriate autentice elev-învăţător/ profesor-părinte; Conştientizarea importanţei unei alimentaţii sănătoase şi a unui stil de viaţă sănătos; Consolidarea relaţiei dintre şcoală şi comunitate; Dezvoltarea sentimentului de solidaritate şi de compasiune pentru persoanele vârstnice cu diverse

nevoi; Creşterea numărului de opţiuni pentru decizia de carieră; Valorizarea obiectivelor care evidenţiază istoricul cultural şi ştiinţific al Clujului; Utilizarea cinematografiei, a artei teatrale ca mijloc de învăţare; Identificarea unor vestigii arheologice şi corelarea acestora cu cunoştinţele elevilor; Dobândirea de cunoştinţe despre satul românesc, istoria poporului român; Familiarizarea cu strategii de învăţare specifice stilului de învăţare dominant; Dobândirea de abilităţi sociale (bune maniere, comportament responsabil, etc.); Îmbunătaţirea competenţelor de înţelegere a unui text audiat/ scris, în limbile română, engleză,

franceză; Dezvoltarea şi stimularea interesului pentru mărcile şi produsele româneşti; Conştientizarea elevilor privind prezenţa matematicii peste tot în jur şi utilizarea cunoştintelor

matematice în rezolvarea unor probleme de viaţă cotidiană; Conturarea unor idei pentru noi proiecte; reducerea rutinei; Disponibilitate spre acţiuni umanitare şi de voluntariat;


Progrese în dezvoltarea creativităţii elevilor; Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de şcoală; Conştientizarea rolului strategic al unităţilor de pompieri şi SMURD; Familiarizarea cu unele tehnici de supravieţuire; Implicarea în acţiuni de natură civică; Creşterea interesului faţă de matematică şi ştiinţe; Practicarea de sporturi noi; Dezvoltarea capacităţii de gândire inter şi transdisciplinară; Sensibilizarea elevilor privind culturile altor popoare; Dezvoltarea competenţei de selecţionare a muzicii şi evaluarea inteligenţei Muzicăle; Creşterea numărului de parteneriate între diferite unităţi de învăţământ sau între şcoală şi alte instituţii; Dezvoltarea competenţelor de transfer a cunoştinţelor dintr-un domeniu în altul; Familiarizarea elevilor cu mediul universitar; Relaţionarea cu viitori potenţiali angajatori; Înţelegerea importanţei menţinerii biodiversităţii prin conservarea speciilor şi ecosistemelor; Promovarea valorilor tradiţionale româneşti; Crearea unui pachet de materiale educaţionale care să conţină idei, studii etc. ce poate fi folosit la clasă/

pe nivel de studiu; Integrarea elevilor cu deficienţe de vedere sau auz; Participarea elevilor din şcolile de masă alături de elevi de aceeaşi vârstă, dar cu diferite dizabilităţi, la

Festivalul Cultural Miraje; Utilizarea competenţelor digitale în contexte noi; Cunoaşterea ofertei educaţionale universitare şi a pieţei muncii; Petrecerea unui timp de calitate alături de colegi, profesori, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii; Pe tot parcursul desfăşurării activităţilor s-au respectat normele de siguranţă, atât pentru activităţile

desfăşurate în şcoli, cât şi în vizitele, drumeţiile şi excursiille tematice.

4. Impactul activităţilor asupra beneficiarilor

a) asupra elevilor - sensibilizarea elevilor cu privire la patrimoniul cultural local şi național; - dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii acestora de a comunica; - exersarea unor variate strategii de lectură a textului literar şi nonliterar; - consolidarea spiritului civic, prin cunoaşterea judeţului Cluj ca spaţiu cultural distinct; - oportunitate de exersare a competenţelor în contexte noi şi mult diversificate; - sporirea încrederii şi a stimei de sine; - îmbunătăţirea abilităţilor lingvistice şi sociale; - creşterea interesului pentru investigaţia ştiinţifică; - valorizarea potenţialului fiecărui elev; - analiza din perspectivă juridică a delicvenţei juvenile; - gestionarea diferită a activităţilor, spaţiului şi timpului; - stimularea gradului de implicare socială a elevilor; - redescoperirea beneficiilor aduse de un mediu de viaţă sănatos; - dezvoltarea spiritului antreprenorial şi organizatoric al elevilor; de autogestionare, de management al

timpului, de adoptare a unor decizii sau rezolvare de probleme; - dezvoltarea spiritului de empatie pentru persoanele defavorizate şi pentru persoanele vârstice sau bolnave; - satisfacţie pentru realizarea sarcinilor şi obţinerea unor premii; - dezvoltarea spiritului competitiv şi a principiului de fair-play în cadrul întrecerilor sportive; - conştientizarea consecinţelor consumului de hormoni şi steroizi, droguri şi etnobotanice, alcool, tutun; - stimularea interesului pentru lectură; - îmbogăţirea orizontului cultural; - manifestarea spiritului critic/autocritic/artistic; - autocunoaşterea în vederea alegerii carierei, responsabilizarea faţă de propria dezvoltare umană şi

vocaţională; - înţelegerea socială a elevilor cu dizabilităţi; - dezvoltarea abilităţilor de muncă experimentală; - descoperirea pasiunilor şi talentelor personale în vederea valorificării optime; - formarea deprinderilor de respectare a legislaţiei rutiere şi a normelor de securitate în situaţii de urgenţă; - descoperirea şi amplificarea calităţilor de lider; - câştigarea experienţei în domeniul publicisticii şcolare; - sporirea încrederii şi a stimei de sine;


- conşientizarea necesităţii de a analiza critic informaţiile din mass-media; - dezvoltarea capacităţii de valorizare a potenţialului propriu.

b) asupra cadrelor didactice - dobândirea de noi experienţe privind organizarea unor activităţi educative extraşcolare, inter-, multi- şi

transdisciplinare; - stabilirea unor parteneriate educaţionale între şcoală şi comunitate; - îmbunătăţirea relaţiei profesor-elev, profesor-părinte, profesor-profesor; - dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu; - creşterea interesului cadrelor didactice de a se implica în proiecte educative noi; - îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare şi cooperare.

c) asupra părinţilor - conştientizarea importanţei activităţilor extraşcolare pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor,

pentru formarea unor deprinderi şi atitudini sănătoase şi durabile; - consolidarea parteneriatului şcoală- familie; - oferirea unor alternative viabile de petrecere a timpului liber; - descoperirea pasiunilor, talentelor şi preocupărilor copiilor.

d) asupra instituţiei (şcolii) - creşterea prestigiului şcolii la nivel comunitar, local şi regional; - consolidarea relaţiilor cu părinţii şi comunitatea locală; - asigurarea vizibilităţii actului educaţional la nivelul comunităţii. - apropierea şcolii de comunitate.

e) asupra comunităţii - pregătirea elevilor pentru a deveni cetăţeni responsabili şi activi la nivelul comunităţii locale; - consolidarea parteneriatului comunitate- familie. - întărirea relaţiei comunitate – şcoală. 4. Analiza SWOT

Puncte tari

Implicarea familiei şi a comunităţii locale; Creşterea coeziunii de grup; Libertatea elevilor de a propune activităţi şi

de a se implica în organizarea şi diseminarea lor;

Realizarea unor activităţi de caritate şi de voluntariat;

Colaborare eficientă şi promptă cu instituţiile din comunitate;

Ocazie de consolidare a relaţiilor dintre elevi, profesori şi părinţi;

Dobândirea de abilităţi practice şi îmbogăţirea orizontului cultural;

Orar flexibil; Frecvenţa foarte bună a elevilor la activităţi; Relaxarea programului şcolar înspre sfârşitul

semestrului şi diminuarea oboselii fireşti datorată efortului intelectual susţinut;

Ieşirea din rutină; Crearea unei atmosfere competiţionale; Abordarea disciplinelor sub forma unor

concursuri atractive şi distractive; Valorificarea experienţelor de viaţă ale

elevilor într-un cadru mai flexibil şi mai deschis;

Realizarea unor activităţi de tip “peer counseling”;

Prezenţa voluntarilor cercetaşi în şcoală; Atractivitatea şi interesul foarte mare

manifestat de elevi în raport cu activităţile propuse;

Puncte slabe

Supraaglomerarea cauzată de numărul mare de participanţi la acelaşi tip de activitate;

Timpul scurt alocat unor activităţi; Lipsa spaţiilor adecvate desfăşurării

activităţilor în care este implicat un număr mare de elevi;

Dificultatea de a alcătui orarul săptămânii pentru profesorii care au catedrele în mai multe şcoli;

Aglomeraţia pentru mobilităţile - vizitele la diverse instituţii de interes comun;

Insuficienta implicare a părinţilor; Supraîncărcarea diriginţilor (orar/ activităţi); Atitudini şi comportamente

necorespunzătoare în spaţiul public; Număr insuficient de ghizi şi de puncte de

informare în anumite instituţii; Dependenţa de mijloacele de transport; Dezinteresul din partea unor elevi (şi absenţa

acestora) şi neimplicarea activă a tuturor membrilor echipei în rezolvarea sarcinilor de lucru comune;

Unii elevi au considerat activităţile drept superficiale, nefiind notaţi/ evaluaţi;

Programarea deficitară a unor activităţi şi, în consecinţă, anularea/decalarea lor;

Existenţa unor timpi morţi între diferite activităţi;

Gestionarea dificilă a timpilor pe durata pauzelor, referitor la supravegherea disciplinei elevilor;


Munca în echipă pentru organizarea cu succes a activităţilor propuse;

Interacţiunea elevilor din mai multe clase; Oportunitatea elevilor de a alege activităţile la

care să participe, ceea ce răspunde intereselor şi abilităţilor fiecăruia;

Oportunitatea elevilor de a-şi pune în valoare talentele şi competenţele;

S-au organizat activităţi care nu se puteau derula în timpul programului de şcoală obişnuit;

Valorificarea unor materiale suport de la fundaţii şi asociaţii;

Entuziasmul elevilor de a face lucruri noi, de a valorifica jocurile intergeneraţionale (elevi- părinţi-bunici);

Corelarea cunoştinţelor teoretice cu cele practice;

Punerea în valoare a patrimoniului istoric, cultural şi geografic local şi regional;

Consolidarea unor parteneriate autentice între şcoală şi alte instituţii;

Posibilitatea învăţării limbilor străine prin jocuri sau alte activităţi nonformale;

Numărul mare de excursii şcolare de tip “traseu didactic”;

Realizarea unor activităţi inter- şi transdisciplinare;

Desfăşurarea unor activităţi in contexte non-formale (aer liber, instituţii etc.);

Implicarea părinţilor în selectarea şi desfăşurarea activităţilor;

Siguranta elevilor a fost permanent asigurată; Ofertă variată din partea instituțiilor de

cultură, a fundațiilor şi asociațiilor;

orarul elaborat pe zile tematice a permis o mai bună gestionare a activităţilor.

Unele instituţii au contramandat colaborarea din motive obiective;

Elevii nu au o rezistenţă fizică corespunzătoare unor drumeţii;

Lipsa sponsorilor sau a unor fonduri cu această destinaţie;

Plasarea programului în apropierea vacanţei de Paşti a scăzut interesul şi participarea elevilor în ultimele două zile;

Au fost profesori şi elevi care au considerat această săptămână ca fiind o minivacanţă şi nu au participat activ la acest program;

Dificultatea monitorizării activităţilor rulate pe ateliere paralele;

Solicitarea concomitentă a aceloraşi resurse materiale; suprasolicitarea cabinetelor TIC şi audiovizuale;

Concentrarea mai multor activităţi cu specific asemănător în acelaşi interval de timp;

Implicarea redusă a unor părinţi; Tendinţa unor părinţi de a-şi învoi copii de la activităţi, sub diferite motive;

Anunţurile tardive, cu privire la oportunitatea colaborării cu anumite instituţii;

O mediatizare insuficientă a anumitor activităţi în cadrul şcolii;

Au fost elevi care au considerat că este prea obositor să se desfăşoare atât de multe activităţi de acest tip, într-un timp atât de scurt;

Numărul mic al proiectelor de anvergură; Programarea în această perioadă a

consilierilor şcolari şi a logopezilor în comisiile de evaluare a preşcolarilor a bulversat activităţile programate în parteneriat cu aceştia;

Derularea acestui program după un model centralizat (aceeaşi săptămână pentru toate şcolile) a creat dificultăţi în ceea ce priveşte accesul în cadrul diverselor instituţii de cultură;

Suprapunerea programului cu competiţiile sportive şi olimpiadele naționale, privându-i pe unii dintre elevi şi profesorii lor coordonatori de participarea la activităţile propuse de şcoală;

Imposibilitatea cuprinderii în graficul planificării activităţilor a propunerilor venite ulterior de la diverse organizatii sau institutii;

Procedura greoaie de organizare a unei excursii.

Oportunităţi

Deschiderea universităţilor şi a facultăţilor în organizarea unor activităţi comune privind orientarea şcolară şi decizia de carieră;

Implementarea în parteneriat a unor proiecte şi programe de anvergură;

Lărgirea orizontului cultural şi intelectual al elevilor;

Ameninţări

Riscul accidentării în timpul activităţilor excursiilor/vizitelor;

Apariţia unor cheltuieli neprevăzute; Dependenţa de condiţiile meteo pentru

activităţile programate în aer liber; Riscul substituirii lecturii cu vizionarea sau

ecranizarea;


Desfăşurarea unor demersuri didactice nonformale în afara şcolii;

Stabilirea unor orare speciale de vizitare de către instituţii, muzee, teatre, universităţi, ONG-uri pentru a facilita accesul elevilor;

Posibilitatea elevilor de a descoperi şi dezvolta teme de cercetare în viitor;

Situarea geografică a şcolii într-un oraş universitar, cu o bogată viaţă culturală şi cu un trecut istoric impresionant;

Oferirea unor alternative sănătoase de petrecere a timpului liber (activităţi spotive, drumeţii);

Valorificarea conţinuturilor, abilităţilor şi competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ formal, în contexte practice, bine ancorate în realitatea cotidiană/nevoile beneficiarilor;

Creşterea performanţei elevilor, responsabilizarea acestora în ceea ce priveşte educaţia pentru valori, educaţia pentru cetăţenie democratică;

Organizarea unor activităţi demonstrative în laboratoarele facultăţilor;

Şansa de a avea invitaţi inediţi în şcoală, de a participa la emisiuni TV;

Posibilitatea de a se remarca pozitiv şi elevii cu rezultate medii şi slabe; coagularea colectivului clasei în condiţii de competiţie;

Realizarea unor activităţi în parteneriat cu elevi, profesori şi părinţi din alte şcoli;

Şansa ca unii elevi şi/sau profesori să îşi descopere calităţi şi aptitudini noi;

Ieşirea din ,,tiparul curricular” ; Consolidarea relaţiei şcoală-familie-

comunitate ; promovarea imaginii instituţiei în

comunitatea locală; posibilitatea abordării unor teme neprevăzute

în programa şcolară.

Suprasolicitarea cadrelor didactice : Prejudecăţile şi minimalizarea importanţei

activităţii educative extraşcolare de către unii părinţi, elevi, cadre didactice;

Fluxul solicitărilor cu răspuns urgent primite din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, în săptămâna ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!’’

Perceperea ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!” ca săptămână de vacanţă, cu un program relaxant şi opţional frecventabil;

Caracterul iterativ şi rutina unor activităţi desfăşurate şi în anul precedent;

Fie pentru că timpul alocat este prea lung, fie pentru că este greu să satisfacă exigenţele sau gusturile, există riscul ca această săptămână să fie considerată inutilă, întrucât activităţile extraşcolare sunt derulate pe parcursul întregului an şcolar;

În absenţa unor proiecte de anvergură, care să aibă la baza inter şi transdisciplinaritatea, există riscul alegerii aleatorii a activităţilor, primând componenta ludică în defavoarea celei formativ-aplicative şi şablonizarea acţiunilor;

Inerţia şi rutina unor profesori; Lipsa de interes a elevilor din clasele terminale

(VIII, XII) datorată focalizării acestora pe pregătirea pentru Examenele Naționale.

Recomandări - Acordarea posibilităţii şcolilor de a-şi alege perioada de desfăşurare a programului „Să ştii mai

multe, să fii mai bun!”; - Reducerea birocraţiei în legătură cu acest program; - Distribuirea acestor activităţi pe o perioadă mai lungă, pentru a evita aglomeraţia la obiectivele

istorice şi turistice; - Alocarea/prevederea unor fonduri pentru susţinerea materială a acestor activităţi; - Planificarea unor activităţii de implicare efectivă a elevilor în acţiuni de voluntariat şi de

caritate; - Desfăşurarea acestui program în fiecare lună, timp de câte o zi, urmând ca şcoala să stabilească,

pe rând, ariile curriculare implicate. De exemplu, în luna octombrie, ultima zi de luni din lună să fie alocată pentru astfel de activităţi, în luna noiembrie, ultima zi de marţi din lună, în luna februarie, ultima zi de miercuri, în luna martie, ultima zi de joi, iar în luna mai, ultima zi de vineri. Activităţile ar putea fi mai strict monitorizate, afluenţa către instituţiile de cultură ar fi mai echilibrată, activităţile interdisciplinare ar fi mai uşor de organizat;

- Implicarea unui număr mai mare de agenţi economici privaţi, ONG-uri şi instituţii;


- Stabilirea unui termen limită de ofertare a activităţilor ONG-urilor, de către I.Ș.J., pentru a nu suprapune activităţi foarte atractive peste cele deja stabilite de către şcoli;

- Realizarea unui eveniment de tip expoziţie la nivel local pentru a putea fi prezentate lucrările deosebite realizate de elevi în cadrul acestei săptâmâni;

- Altă modalitate de notare a absenţelor; rubrica Purtare este nu numai insuficientă pentru un elev care lipseşte mai multe zile, ci are şi alt rol în catalogul clasei;

- Planificarea unor activităţi „de rezervă” în cazul în care cele programate iniţial nu se pot desfăşura;

- Încheierea unui protocol cu RATUC pentru gratuitate pe mijoacele de transport pentru elevi; - Sprijinirea cadrelor didactice prin oferte de formare pe segmentul activităţílor nonformale; - Realizarea mai multor proiecte/activităţi inter- şi transdisciplinare, crosscurriculare.

COLEGII TEHNICE, LICEE TEHNOLOGICE;

1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/ instituţie de învăţământ În realizarea planului activităţilor din cadrul programului „Școala altfel” s-a ţinut cont de specificul şcolii.

Astfel, au fost realizate atât activităţi de identificare şi aprofundare a abilităţilor de natură tehnică, cât şi activităţi de educaţie culturală, sportivă, ecologică, civică, stabilite conform specificului de vârstă pe cicluri şcolare (primar, gimnazial şi liceal). Acest program de activităţi a fost întocmit conform procedurilor cerute şi a corespuns nevoilor elevilor, cadrelor didactice şi şcolii, fiind rezultatul propunerilor beneficiarilor direcţi şi indirecţi. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune realizarea de activităţi care pun accent pe:

- Intensificarea aplicării metodelor şi strategiilor didactice centrate pe elev, a metodelor şi tehnicilor interactive de grup, precum şi eficientizarea demersului educaţional în sistem formal şi nonformal;

- Dezvoltarea unui parteneriat educativ eficient prin atragerea părinţilor, consultarea elevilor şi colaborarea cu factori educativi locali şi regionali;

- Deschiderea sistemului de educaţie oferit de şcoală către comunitate şi societate; - Reactualizarea şi eficientizarea parteneriatelor comunitare (colaborări cu universităţi din oraş); - Asigurarea unui climat care să favorizeze comunicarea şi dezvoltarea personală; - Creşterea şansei de inserţie socio-profesională a absolvenţilor. - Desfăşurarea activităţilor nonformale ca o realitate obiectivă în curs de consolidare şi expansiune

în sistemul şcolar. Ideea de la care s-a pornit în organizarea programului este aceea că activităţile extracurriculare formează comportamente sănătoase, constituie sursă de interacţiune între elevi, contribuie la dezvoltarea capacităţii de dialog şi cooperare, presupun cultivarea respectului faţă de sine şi faţă de ceilalţi.

2. Tipologia activităţilor desfăşurate şi numărul de activităţi derulate - activităţi cultural artistice (tradiţii şi sărbători naţionale, tradiţii europene, valori europene, programe

artistice, ateliere de creaţie, vizite la muzee, ateliere de poezie şi teatru în limbile franceză şi engleză, vizionare de filme, vizionări de spectacole, activităţi premergătoare Sfintei Sărbători a Paştelui);

- activităţi de educaţie rutieră şi PSI ( concurs de cunoştinţe din domeniul siguranţei rutiere, altele); - activităţi tehnico-ştiinţifice (experimente, ateliere de lucru, lecţii distractive, participare la Sesiunea

ştiinţifică pentru studenţi şi elevi, ,,O carieră în inginerie”, „Săptămâna meseriilor”, concursuri tehnice, vizite de studiu);

- educaţie pentru cetăţenie democratică şi antreprenoriat (concursuri, dezbateri, ,,Educaţie economică/ şi consultanţă financiară” );

- activităţi de educaţie pentru protecţie civilă; - activităţi de voluntariat (educaţie pentru promovarea valorilor umanitare, schimburi de experienţă cu

case de tip familial, peer-education); - stil de viaţă sănătos în spiritul cercetăşiei; - activităţi pentru dezvoltarea capacităţilor de explorare, investigare şi rezolvare de probleme; - educaţie sportivă (concursuri între clase: fotbal, baschet, volei, tenis de masă, şah); - orientare şcolară şi profesională (vizite de studiu la Universitatea Tehnică, USAMV, „Student pentru o

zi”, vizite la instituţii pentru orientare profesională în alegerea carierei : prezentarea unui film cu Universităţile clujene, Târgul firmelor de exerciţiu „Pregătim cariera”, prezentări în cadrul Expo Transilvania a ofertei educaţionale,etc.);

- activităţi cu caracter practic (demonstraţii gastronomice, prezentare de activităţi practice); - activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos (acordarea primului ajutor în caz de

arsuri, hemoragii, leziuni ale oaselor, muşchilor şi articulaţiilor, demonstraţii);


- activităţi ecologice (activităţi de ecologizare, plantare de pomi, amenajarea şi curăţirea curţii, vizite la Hidrocentrala de la Mărişel, colectare de deşeuri);

Numărul de activităţi derulate: 1925, repartizate pe toate tipurile de activităţi.

3. Modalităţi de evaluare şi monitorizare - Chestionare aplicate elevilor, părinţilor şi profesorilor; chestionare de impact şi de satisfacţie; - Jurnale de reflexie, inspirate de activităţile realizate; - Realizarea unei galerii foto cu poze din cadrul activităţilor desfăşurate; - Şedinţe de analiză pe parcursul săptămânii - Impresii ale elevilor şi cadrelor didactice pe paginile de web ale şcolilor - Realizarea unor fişe de monitorizare şi chestionare de satisfacţie la nivelul cercului metodic aplicate

unitar în fiecare colegiul tehnic/liceu tehnologic. - Fişe de feedback.

4. Rezultate înregistrate; impactul acestora asupra beneficiarilor - elevii şi-au dezvoltat abilităţile de interacţiune socială şi au adoptat o atitudine pozitivă în consolidarea

relaţiilor cu cei din jur; - prezentări PPT pe diverse teme propuse de fiecare şcoală; - diplome acordate elevilor pentru activităţile desfăşurate; - exersarea unor comportamente adecvate în situaţii de urgenţă; - dezvoltarea parteneriatelor în educaţie; - rezultatele practice ale activităţilor (postere, fotografii, ouă încondeiate, creaţii literare etc.); - mape şi pliante cu materiale informative; - târgul firmelor de exerciţiu „Pregătim cariera”; - dezvoltarea abilităţilor tehnico-ştiinţifice; creşterea stimei de sine şi cultivarea spiritului civic; - realizarea unor produse practice confecţionate de elevi care fac legătura cu noţiunile teoretice ale

elevilor.

5. Analiza SWOT

Puncte tari - colaborarea cu partenerii externi; - posibilitatea oferită elevilor de a lucra şi de a

funcţiona ca o echipă; - abordarea interdisciplinară a unor teme de

interes, specifice vârstei; - numărul mare al elevilor participanţi; - interesul elevilor pentru activităţi nonformale; - colaborarea eficientă şi promptă cu instituţiile,

asociaţiile şi fundaţiile; - gestionarea eficientă a resurselor; - responsabilizarea suplimentară a elevilor; - activităţile derulate au ţinut cont de dorinţele şi

nevoile semnalate de elevi; - ocazie de consolidare a relaţiilor dintre elevi şi

profesori, dar şi cu alţi parteneri/ colaboratori în educaţie;

- descoperirea unor aptitudini ale elevilor neafirmate în spaţiul clasei;

- implicare activă a personalului şcolii, în organizarea şi derularea programului;

- cultivarea toleranţei faţă de tradiţiile altor culturi;

- obiectivele turistice vizitate au fost în concordanţă cu scopul activităţii programate;

- activităţile derulate au implicat dezvoltarea simţului civic, a responsabilităţii, precum şi crearea unui climat de muncă lipsit de şi

Puncte slabe - slaba motivare a unor elevi de a se implica activ în

realizarea unor sarcini; - lipsa fondurilor materiale; inexistenţa unei săli de

spectacole pentru desfăşurarea activităţilor cultural-artistice;

- dezinteres din partea unor elevi şi părinţi faţă de activităţile adoptate chiar de ei;

- numărul mare de elevi din şcoală a făcut dificilă programarea elevilor pe activitaţi, precum şi monitorizarea prezenţei acestora, nemaifiind grupaţi pe clase de elevi;

- lipsa de răbdare afişată la unele activităţi; - anticiparea incorectă a timpului necesar

desfăşurării unor activităţi; - dificultăţi în realizarea unor sarcini de lucru din

cauza cunoştinţelor reduse sau a dezinteresului; - elevii nu reuşesc să se concentreze mult timp pe o

sarcină de lucru; - distanţele mari de parcurs între diferitele locaţii; - modificarea programului în funcţie de partenerii

externi; - resursele financiare au împiedicat participarea unor

elevi la activităţi; - nerealizarea unor activităţi propuse din motive

subiective/obiective; starea vremii nu a permis desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor desfăşurate în aer liber;


componenta evaluativă; - absenteismul redus în rândul claselor de elevi; - diversitatea şi atractivitatea sporite a activităţilor

desfăşurate: - creşterea numărului de activităţi în care au fost

implicaţi elevi din clase diferite, în aceeaşi activitate;

- implicarea elevilor în evaluarea/ autoevaluarea activităţilor;

- dezvoltarea sentimentului de fair-play şi a respectului reciproc în diverse competiţii;

- implicarea Consiliului Şcolar al Elevilor în organizarea activităţilor;

- învăţarea în contexte diferite: prin competiţie, jocuri, vizite de studiu.

- comunicarea insuficientă dintre diriginţi şi cadrele didactice din consiliul profesoral al clasei;

- imposibilitatea respectării în totalitate a opţiunilor elevilor în planificarea activităţilor; dominarea activităţilor de către anumiţi elevi;

- apariţia tardivă a ofertelor de activităţi specifice, din partea diverselor instituţii, după ce planul de activităţi al şcolii a fost conceput;

- absenţa exerciţiului de a organiza activităţi extraşcolare de anvergură, la nivelul instituţiei de învăţământ;

- mijloace de transport pentru elevi insuficiente în acea săptămână

- perioada de desfăşurare nu a fost propice pentru elevi şi profesori;

- microbuzele şcolilor sunt insuficiente pentru oferta largă de activităţi care necesită deplasare pe distanţe lungi.

Oportunităţi - colaborarea cu agenţi economici, părinţi, şcoli,

universităţi; - cunoaşterea atitudinii elevului în alte situaţii şi

contexte de viaţă, decât în relaţia strictă profesor-elev;

- creşterea gradului de competitivitate prin realizarea de concursuri interactive şi interdisciplinare;

- implementarea de proiecte şi programe de dezvoltare privind decizia de carieră;

- posibilitatea de a comunica on-line cu elevi din ţară şi străinătate, pe parcursul activităţilor;

- obţinerea unor sponsorizări pentru premii; - stimularea interesului elevilor pentru studiul

naturii şi al mediului înconjurător; - creşterea implicării părinţilor în viaţa şcolii; - promovarea imaginii şcolii în comunitate; - ieşirea din tiparul curricular; - participarea elevilor cu CES alături de elevii din

învăţământul de masă la activităţile planificate; - sincronizarea stilului managerial didactic cu

necesităţile curente ale elevilor; - implicarea părinţilor în actul de formare al

elevilor printr-o colaborare informală; - infrastructura unor şcoli oferă posibilitatea

organizării activităţilor educative diverse şi de calitate;

- o altă structură a programului săptămânii pentru clasele terminale;

Ameninţări

- aglomerarea unor obiective turistice importante din zonă;

- nerespectarea duratei unei activităţi din cauze obiective;

- atitudinea negativă a unor părinţi care asociază ,,Școala altfel” cu ,,pierderea de vreme”;

- impresiile bune dispar repede, când elevii se confruntă din nou cu materia de asimilat la clasă ;

- minimalizarea importanţei actului educaţional nonformal datorată anturajului şi deteriorării mediului socio-economic şi familial;

- suprapunerea unor activităţi, ivirea unor momente neprevăzute de care profită elevii chiulangii;

- slaba implicare a părinţilor în program; - suprasolicitarea cadrelor didactice datorată

varietăţii activităţilor; - cantitatea documentelor care trebuie întocmite de

către cadrele didactice într-un timp scurt; - imposibilitatea de a desfăşura activităţi de tipul

,,vizite de studiu”- prin lipsa mijloacelor de transport şi a spaţiilor de cazare accesibile; faptul că programul s-a desfăşurat la nivel naţional, a limitat varietatea activităţilor, prin limitarea accesului la mijloacele de transport, la obiective turistice şi la alte mijloace logistice;

- promovarea de către mass-media a unor non-valori din comunitate;

- agenţii economici/părinţii nu pot participa la activităţi din cauza orarului de dimineaţă;

- situaţia financiară precară a familiilor care nu-şi permit să cheltuiască bani pentru diferite activităţi (bilete de transport...)

- vremea nefavorabilă activităţilor în aer liber; - timp insuficient pentru consolidare şi evaluare

(imediat la finalul săptămânii începe vacanţa elevilor);

- tendinţa de a bifa activităţile din partea celor implicaţi.


C. Şcoli GIMNAZIALE, mediul urban;

1. Contextualitatea programului săptămânii în raport cu analiza de nevoi /instituţie de învăţământ (prezentare sintetică a elementelor de calitate pentru tipologia activităţilor implementate) - Conceperea şi dezvoltarea programului de activităţi pentru „Săptămâna Școala Altfel: Să ştii mai multe, să fii

mai bun!”a presupus munca în echipă a colectivului de cadre didactice cu o valoroasă experienţă profesională, implicarea elevilor în luarea deciziilor legate de activităţile propuse precum şi aportul părinţilor elevilor şi al comunităţii locale.

- Programul de activităţi a fost elaborat în raport cu specificul unităţilor de învăţământ, fiind consultaţi toţi factorii de decizie: elevi, părinţi, diriginţi, profesori, membrii comunităţii locale, ONG-uri în vederea identificării activităţilor care să corespundă orizontului de aşteptare al elevilor.

- Activităţile propuse au avut un puternic caracter interdisciplinar, un conţinut stimulativ şi atractiv iar prin abordările inedite au fost implicaţi activ toţi elevii şi profesorii din unităţile de învăţământ.

- S-a ofertat un program de activităţi diverse, centrate pe domeniile ariilor curriculare, dar depăşind limitările existente.

- S-au implementat proiecte şi s-au desfăşurat activităţi menite să abiliteze atitudinal şi valoric comportamentul elevilor.

- Activităţile propuse au vizat dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi variate, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.

- Colaborarea cu agenţii externi a furnizat resurse educative calitative, utile şi cu relevanţă personală ridicată. - Activităţile au fost organizate sub formă de: competiţii, vizite, vizionări de spectacole, filme, activităţi de

voluntariat, concursuri, jocuri, activităţi gospodăreşti conform domeniilor de mai jos.

1. Tipologia activităţilor desfăşurate Activităţi cultural artistice „Story telling-Little red riding hood”, cluburi de lectură, Festivalul Național de Teatru Francofon pentru elevi -„Tranthusiasme”, vizite la Galeria de Artă, ateliere de creaţie, atelier de benzi desenate, teatru de improvizaţie, micul compozitor, karaoke, vizionare de filme, parada costumelor, ateliere de dans, „Festivalul de Cântece, Jocuri, Obiceiuri şi Meşteşuguri Tradiţionale”, Concursul “The British Factor“, vizitarea obiectivelor din oraş: Grădina Botanică, Muzeul Zoologic, monumentele arhitecturale, desene pe asfalt, concursuri de cultură generală, „Minunata lume a basmelor europene”, „Biblioteca, univers al cunoaşterii”, Festivalul interjudeţean ”Pe aripi fragede de folk”, confecţionarea podoabelor de Paşte,

Activităţi tehnico-ştiinţifice „Sportul minţii”, experimente cu surprize, aplicaţii ale matematicii în viaţa cotidiană, compoziţii şi forme geometrice, aplicaţii experimentale la plante, vizită la USAMV, curiozităţi geografice, concursul „Fii inteligent la matematică”, Cangurul Matematic Activităţi sportive Jocuri de mişcare, orientare turistică, Competiţia Națională de fotbal “Magia Sportului” în parteneriat cu Fundaţia Special Olympics, drumeţii, excursii şi concursuri de orientare turistică Activităţi de educaţie pentru cetăţenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare Activităţi de voluntariat ale Cluburilor Impact, Fundația Noi Orizonturi. Activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos „Healty food in a healty body”, „Sănătate prin mişcare”, „Drumeţie la Făget”, “Mănânc zilnic fructe şi legume”, „Drogurile îţi schimbă viaţa”, „Siguranţa pe internet”. Activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului „Micii ecologişti”, “Gândesc verde, gândesc curat!”, „Luna pădurii”, „Ziua Pământului”, „Apa, izvorul vieţii”, "Poluarea , problemă globală a umanităţii”, “Fabrica de aer curat”-program JA, “Fii voluntar – implică-te!”, „Salvăm împreună Pământul”, activităţi de ecologizare, de colectare selectivă, economisirea energiei, energie alternativă. Activităţi de educaţie rutieră și PSI Primul ajutor-activitate demonstrativă, „Ştim să circulăm corect”, “Cine ne poate ajuta în caz de urgenţă?”, „Strada – prieten sau duşman”. Consiliere şi orientare/abilităţi de viaţă „Ce profil alegi?”-vizite la licee, vizită la Fabrica de sticlă, „Prin joc spre viaţă”, Program JA-“Este afacerea mea”, „Prietenul meu”, „Viitorii cercetaşi”.


2. Modalităţi de evaluare şi monitorizare (instrumente concrete) Jurnalul de călătorie, chestionare, mape de prezentare, pliante, fotografii, expoziţii cu lucrările elevilor,

clasamente sportive, fişe de monitorizare a activităţilor, liste de prezenţă, realizarea de panouri, postere, observarea sistematică, revista clasei, cartea primăverii, articole în ziare, premiile obţinute, impresii scrise sub formă de eseuri, poezii, fotoreportajul, interviuri, dezbateri, aprecieri verbale, fişe de evaluare, afişe.

3. Rezultate înregistrate (impactul acestora asupra beneficiarilor) Aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite la orele de curs Creşterea prestigiului şcolilor Consolidarea relaţiilor de prietenie şi de colegialitate Aprofundarea cunoştinţelor de istorie locală, dezvoltarea simţului civic şi al apartenenţei la

comunitate Stimularea interesului pentru lectură Descoperirea elevilor talentaţi Consolidarea deprinderilor de orientare în spaţiul apropiat Dezvoltarea unor atitudini de responsabilitate faţă de mediu Dezvoltarea sensibilităţii artistice şi a simţului estetic Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi de lucru în echipă Formarea unor abilităţi practice Implicarea familiei în viaţa şcolii Experienţe pozitive în dezvoltarea personală şi integrarea socială a elevilor Dezvoltarea spiritului de echipă în cadrul diverselor competiţii Empatie, motivare, dialog deschis, socializare Dezvoltarea abilităţilor lingvistice şi a competenţelor TIC

4. Analiza SWOT

Puncte tari adaptarea activităţilor la necesităţile şi particularităţile

copiilor şi la specificul vârstei; personal didactic cu competenţe necesare evaluării şi

valorificării valenţelor educative; diversitatea programului activităţilor propuse; implicarea părinţilor prezenţi pentru realizarea unui

program eficient; colaborarea eficientă a cadrelor didactice cu toţi partenerii; sensibilizarea faţă de aproape, varietatea informaţiilor,

adaptarea iniţiativei individuale; munca în echipă a favorizat dezvoltarea competenţelor de

comunicare şi relaţionare şi a condus la consolidarea cunoştinţelor;

consolidarea deprinderilor de igienă a muncii, conştientizarea rolului unei alimentaţii sănătoase în dezvoltarea armonioasă a omului;

dezvoltarea respectului şi a toleranţei legate de opiniile altora, conturarea unor păreri personale şi argumentarea acestora;

creşterea coeziunii grupului în timpul deplasărilor, îmbunătăţirea comportamentului social al elevilor;

posibilitatea desfăşurării activităţilor în alte locaţii decât şcoala;

relaţiile interpersonale existente au favorizat crearea unui climat educaţional deschis şi stimulativ;

proiectarea şi cunoaşterea din timp a activităţilor; toate activităţile au fost monitorizate pe parcurs, de către

profesorii organizatori prin completarea fişelor care cuprind obiectivele, descrierea activităţii şi modalităţi de evaluare;

elevii au fost permanent supravegheaţi şi în siguranţă; vizibilitatea actului educaţional în comunitate prin

Puncte slabe - influenţa unor factori externi care nu pot fi

prevăzuţi în momentul conceperii programului întrucât intervin ulterior aprobării;

- lipsa unor materiale care facilitează derularea activităţilor;

- spaţiu insuficient pentru desfăşurarea concomitentă a activităţilor extraşcolare;

- aglomeraţia oraşului în locurile de interes; - implicarea redusă a părinţilor, disponibilitatea

scăzută a acestora de a participa la activităţi comune;

- bariere în comunicare la nivelul unor cadre didactice în echipele de lucru create;

- lipsa de interes a unor elevi pentru programul acestei săptămâni;

- consum mare de hârtie; - supraîncărcarea programului

învăţătorilor/diriginţilor; - interes scăzut al cadrelor didactice pentru

completarea documentelor.


mediatizarea activităţilor; dezvoltarea încrederii în forţele proprii şi a stimei de sine; s-au evidenţiat aptitudini artistice, comportamente

deosebite ce pun în evidenţă dezvoltarea armonioasă a elevilor;

implicarea părinţilor la clasele din ciclul primar a fost foarte bună;

trezirea interesului pentru istoria şi tradiţiile locale; dezvoltarea inteligenţei emoţionale şi a spiritului de

observaţie; conştientizarea de către elevi a importanţei protejării

naturii; implicarea activă a elevilor în activităţi practic –

gospodăreşti; implicarea unui număr mare de elevi în organizarea şi

desfăşurarea activităţilor multitudinea rezultatelor, premiilor obţinute precum şi a

produselor finale; oportunitatea de a participa la concursuri educative fără

taxe de participare; posibilitatea elevilor cu rezultate slabe la învăţătură să se

remarce în domenii sportive, artistice, etc. conştientizarea comunităţii cu privire la importanţa

educaţiei copiilor lor; valorizarea cunoştinţelor elevilor şi aplicarea lor în practică.

Oportunităţi - activitatea desfăşurată poate fi un punct de plecare pentru

realizarea altor activităţi, mai complexe, pe aceeaşi temă; - sprijinul oferit de unele instituţii publice în conceperea şi

implementarea programului prin modelele de bună practică şi informaţiile furnizate;

- cadru propice pentru dezvoltarea comunicării şi colaborării între elevi;

- relaţionarea elevilor cu elevi din alte clase, persoane din comunitate, elevi ai şcolilor vizitate;

- valorificarea în alte contexte a abilităţilor şi competenţelor dobândite în cadrul informal;

- creşterea coeziunii grupului în timpul deplasărilor; - asigurarea unei educaţii de calitate pentru toţi elevii prin

accesul la informaţie şi utilizarea noilor tehnologii; - atragerea unor fonduri pentru organizarea activităţilor din

această săptămână; - valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin iniţierea

de noi proiecte educative şi asumarea de roluri; - stimularea unei comunicări pozitive între elevi precum şi

între elevi şi cadrele didactice; - descoperirea unor talente ale elevilor; - colaborarea cu diferite instituţii, ONG-uri prin intermediul

parteneriatelor încheiate crează posibilitatea ca acestea să fie responsabilizate în susţinerea şi îmbunătăţirea actului educaţional;

- iniţierea cadrelor didactice în desfăşurarea activităţilor educative extraşcolare;

- prezenţa în proximitatea noastră a numeroase obiective turistice;

- deschiderea activităţii educative spre implicare şi responsabilizare în viaţa comunităţii;

- posibilitatea cunoaşterii elevilor într-un alt context;

Ameninţări - coevaluarea produselor activităţii tinde să fie

subiectivă; - schimbarea unor activităţi propuse iniţial din

motive obiective; - unii elevi percep întreaga săptămână doar o

joacă; - baza materială şi financiară insuficientă pentru

derularea unor activităţi extraşcolare variate; - tratarea cu superficialitate de către elevi a

sarcinilor de lucru pentru că nu primesc note; - supraîncărcarea programului elevilor care se

implică în mai multe activităţi; - situaţia financiară precară a unor elevi poate fi

de natură a genera complexe de inferioritate în rândul acestora;

- multitudinea ofertelor de activităţi poate duce la suprasolicitare;

- volumul mare de documentaţie aferentă; - timpul nefavorabil desfăşurării unui număr mare

de activităţi programate în aer liber; - legislaţia restrictivă în ceea ce priveşte

organizarea excursiilor; - concursurile şcolare planificate de către

parteneri limitează opţiunile elevilor pentru alegerea activităţilor recreative;

- dificultăţi în programarea activităţilor în sălile specifice astfel încât să nu existe suprapuneri;

- propunerile de ultim moment pentru activităţi educative ce pot afecta programul stabilit;

- insuficienta conştientizare a părinţilor în ceea ce priveşte rolul lor de principal partener pentru susţinerea actului educaţional;


- dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale şi de negociere; - promovarea imaginii şcolii în comunitate; - oportunitatea de a cunoaşte mai bine aspecte sociale,

culturale şi economice locale; - prezenţa şi implicarea voluntarilor în activităţi; - posibilitatea înfiinţării unor cluburi pentru elevi; - creşterea calităţii iniţiativei private şi a sprijinului

comunitar pentru dezvoltarea şi susţinerea actului educaţional;

- diversitatea modalităţilor de monitorizare şi evaluare a activităţilor educative nonformale;

- promovarea ideilor proprii ale copiilor şi aplicarea lor în diverse contexte educaţionale;

- deschiderea unor noi orizonturi pentru elevi; - iesirea din tiparul curricular; - integrarea şcolii în viaţa comunităţii.

- atitudinea şi demersurile pur formale în organizarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;

- riscul unor accidente; - funcţionarea unor cadre didactice în mai multe

şcoli; - influenţarea negativă a stării economice asupra

cadrelor didactice şi a elevilor.

ŞCOLI GIMNAZIALE, MEDIUL RURAL;

1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/ instituţie de învăţământ Programul săptămânii ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!’’ a fost proiectat astfel încât să răspundă

cerinţelor şi nevoilor de educaţie ale tinerilor şi să fie realizabil prin ceea ce școala şi comunitatea rurală poate să ofere elevilor. Factorii care au stat la baza structurării programului au fost:

- relaţia cu instituţiile din localitate, nevoia de a întări comunicarea în plan local; - dorinţa elevilor de a participa la excursiile didactice oferite de şcoală; - colaborarea cu familia, implicarea părinţilor în diferite activităţi organizate de şcoală; - particularităţile de vârstă şi unele nevoi speciale ale elevilor; - particularităţile geografice şi de mediu local; - promovarea valorilor culturale ale zonei; - valorificarea şi promovarea tradiţiilor zonei; - resursele materiale şi umane de care dispune școala; - respectarea planului-cadru al activităţilor trimis către Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj; - stabilirea activităţilor de comun acord cu părţile implicate: cadre didactice, părinţi şi elevi ţinând cont şi

de specificul şcolii; - dorinţa de a sprijinii semenii aflaţi în dificultate; - dezvoltarea personală a elevilor în vederea adaptării unei viziuni pozitive în ceea ce priveşte mediul,

viaţa, oamenii, tradiţiile şi obiceiurile româneşti; - dezvoltarea procesului de învăţare prin joc; - stimularea performanţei elevului în domenii unde manifestă talent, pentru creşterea stimei de sine, a

dezvoltării personale; - dezvoltarea profesională prin formarea continuă; - diversificarea activităţilor, motivarea elevilor, consilierea profesională; - pentru o parte dintre copiii din mediul rural este foarte bine venit programul „Să ştii mai multe, să fii

mai bun”, deoarece au posibilitatea de a petrece timpul împreună, în afara programului şcolar obişnuit, în alte grupuri decât colectivul din care fac parte. Aceşti copii provin din familii aflate în dificultate, fără posibilităţi şi resurse materiale necesare pentru a li se oferi oportunitatea de a participa şi la alte tipuri de activităţi;

- în timpul săptămânii „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” cadrele didactice au putut invita personalităţi locale, medici, preoţi, veterani de război, reprezentanţi ai Poliţiei etc.;

- elevii aşteaptă cu nerăbdare să facă altceva decât ceea ce fac în timpul unei săptămâni „normale” de cursuri;

- mulţi copii nu au avut, până acum, ocazia de a vizita diferite obiective turistice din oraşul Cluj-Napoca, deşi nu este departe; de asemenea, ei nu cunosc suficient de bine ceea ce se întâmplă în comunitatea locală, care sunt factorii de decizie, instituţiile de cultură, atribuţiile instituţiilor locale, aşa încât această săptămână este propice dezvoltării unor acţiuni în parteneriat;

- activități de educaţie nonformală şi informală, desfăşurate în contexte diferite şi în cadre adecvate, cu accent pe cultivarea aptitudinilor artistice ale elevilor, pe dezvoltarea competenţelor interpersonale,


interculturale, sociale şi civice, de antreprenoriat, respectiv educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, prin excursii tematice, vizite de studiu, concursuri pe diferite teme;

- s-au avut în vedere tipurile de activităţi cu un impact ridicat în rândul elevilor, desfăşurate în anul anterior, dar şi activităţile de noutate propuse de elevi;

- scopul a fost implicarea elevilor şi a cadrelor didactice în proiecte individuale claselor sau proiecte comune unui grup de elevi din clase diferite, care să răspundă intereselor şi preocupărilor acestora, astfel încât să pună în valoare talentele şi capacităţile în diverse domenii;

- activităţile desfăşurate au fost complexe şi diferite, în funcţie de preferinţele participanţilor, oferindu-le acestora posibilitatea de a-şi demonstra competenţele dobândite, talentul, creativitatea spiritul de echipă în diferite domenii: artistic, literar, civic, sportiv etc;

- s-au stabilit parteneriate între şcoală şi instituţii, fiind astfel posibile relaţionările intra- şi interinstituţionale, care au vizat, relevanţa pentru viaţă a conţinuturilor activităţilor desfăşurate şi aplicabilitatea lor în disciplinele predate la clasă;

- activităţile propuse au urmărit accentuarea externalizării activităţilor şcolare, dezvoltarea unor competenţe şi performanţă, multidimensională, validate de piaţă şi recunoscute de societatea europeană;

- programul vizează creşterea atractivităţii şcolii şi creşterea prestigiului acesteia în comunitate; - activităţile au fost alese astfel încât să acopere o arie cât mai mare şi să fie cât mai diverse; - programul a fost elaborat pe ateliere de lucru/grupe, acestea derulându-se în paralel, elevii având

posibilitatea de a alege domeniul/domeniile de activitate; - tipologia activităţilor desfăşurate a fost diversă şi a cuprins activităţi transdisciplinare specifice pentru

fiecare zi a săptămânii; - datorită numărului mic de elevi, unele activităţi s-au desfăşurat în comun pentru ciclul primar şi

gimnazial; - programul este un adevărat test în privinţa creativităţii profesorilor şi un mijloc de ilustrare a acesteia; - au putut fi integrate programului elemente de mare interes care lipsesc din cadrul programei şcolare; - programul a oferit şansa copiiilor de a petrece o săptămână într-o manieră creativă şi recreativă, care să

le stimuleze imaginaţia şi să le permită accesul la o serie de activităţi cu referinţă în domenii variate de interes;

- în contexte nonformale toţi participanţii la actul educaţional sunt mai relaxaţi, mai deschişi, mai receptivi;

- programul a vizat în mod deosebit activităţi cu teme îndrăgite de educabili, complementare activităţii de învăţare realizată în sala de clasă;

- programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” oferă copiilor posibilitatea de a se manifesta într-o serie de activităţi care necesită altfel de sarcini, neexploatate până acum, de a-şi dezvolta cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile şi prin alte abordări ale şcolii;

- după analiza de nevoi s-au identificat teme de interes foarte diferite.

2. Tipologia activităţilor desfăşurate şi numărul de activităţi desfăşurate

- Meşteşuguri; - Educaţie ecologică; - Activităţi gastronomice; - Drumeţii şi cercetăşie; excursii tematice; - Activităţi culturale la cetăţile din Alba Iulia şi Deva, precum şi Castelul Huniazilor; - Concurs culinar Master Chef; - Activitate despre delicvenţa juvenilă şi siguranţa pe internet; - Concursuri de cultură generală; întreceri sportive; - Acţiuni de voluntariat; - Activităţi de ecologizare: plantare de pomi, flori, curăţenie în curtea şcolii; - Jocuri în aer liber, concursuri de şah, tenis, fotbal; - Activităţi cu tematică religioasă (Sărbători pascale; obiceiuri de Paşte); - Carnaval, serate dansante; - Vizionarea unor filme tematice, piese de teatru; - Expoziţii cu lucrări ale elevilor; - Concursuri de educaţie rutieră şi PSI; - Dezbateri pe teme de cetăţenie activă, educaţie pentru promovarea valorilor europene; - Organizarea unor spectacole; - Ateliere de origami; - Participarea la festivalul de cântece, jocuri, obiceiuri şi meşteşuguri tradiţionale (Casa de cultură a

studenţilor Cluj-Napoca);


- Întâlniri cu personalităţi locale (veterani de război, medici, preoţi etc.); - Activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos; - Pictura pe lemn şi piatră; împletituri din materiale naturale; - Activităţi gospodăreşti - şezători ; - Târguri cu produse confecţionate de elevi; - Cicloturism ; - Zile tematice; - Activităţi artistice; - Întreceri sportive; - Concurs de cultură generală; - Căutătorii de comori – orientare turistică.

3. Modalităţi de evaluare a activităţii

- Fişe de lucru, fişe de monitorizare a activităţii; - Produsele elevilor: filme documentare, planşe, prezentări power-point ale elevilor, machete, felicitări,

eseuri, pliante, postere, portofolii personale ale elevilor, - Observarea directă a activităţii elevilor; - Chestionarea elevilor, a părinţilor, a partenerilor implicaţi în derularea activităţilor; - Materiale foto şi video realizate pe parcursul desfăşurării activităţilor; - Clasamente în cadrul concursurilor; - Premierea lucrărilor realizate de elevi; - Articole cu impresiile elevilor; - Jurnale de excursie, „Jurnal de impresii”; - Proiectul activităţii; - Portofoliul unităţii şcolare privind programul săptămânii ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!’’

4. Rezultate înregistrate, impactul acestora asupra beneficiarilor - Prezenţa foarte mare a factorilor implicaţi la activităţile propuse; - Sprijinul şi implicarea părinţilor pentru buna desfăşurare a activităţilor; - Responsabilizarea elevilor într-o mai mare măsură pentru alegerea carierei; - Dezvoltarea deprinderilor de lucru în echipă; - Creşterea coeziunii de grup; - Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a lua decizii; - Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu; - Facilitarea comunicării în plan social; - Comunicarea eficientă în echipă şi implicarea emoţională a elevilor; - Dobândirea unor abilităţi de acordare a primului ajutor; - Dobândirea de noi cunoştinţe în diferite domenii de interes; - Dezvoltarea motivaţiei pentru cunoaşterea istoriei locale; - Motivarea pentru participarea la activităţi de voluntariat; - Valorizarea creativităţii elevilor în realizarea diferitelor proiecte educative; - Îmbunătăţirea abilităţilor de menţinere a atenţiei pe sarcina de lucru; - Dezvoltarea spiritului de întrecere şi competiţie sportivă; - Manifestarea conduitei civice; stimularea curiozităţii; - Identificarea unor noi talente ale elevilor; - Dezvoltarea spiritului critic şi estetic; - Înregistrarea unui nivel ridicat al prezenţei elevilor rromi la activităţi; - Creşterea stimei de sine, depăşirea timidităţii; - Modificarea percepţiei asupra şcolii de către factorii educaţionali implicaţi; - Creşterea gradului de implicare a consiliului local prin sprijinirea activităţilor desfăşurate în parteneriat

cu alte şcoli; - Însuşirea unei educaţii moral-civice; - Îmbogăţirea cunoştinţelor în diferite domenii; - Conştientizarea importanţei unei alimentaţii sănătoase; - Elevii au relaţionat în mod nediscriminatoriu cu partenerii şi s-a creat spiritul de echipă dorit; - La competiţiile sportive s-au implicat atât elevii cât şi cadrele didactice de altă specialitate.

5. Rezultate concrete: - înregistrări ale activităţilor; albume foto;


- portofolii, jurnale; - obiecte de artizanat; - expoziţii; - postere; - diplome ; - produse ale elevilor care au fost expuse (împletituri ); - amenajarea unor spaţii verzi; - articole de presă; - ecologizarea anumitor zone; - obiecte sculptate din lemn şi marmură;

6. Analiza SWOT

Puncte tari - Receptivitatea elevilor; - Reducerea absenteismului; - Lipsa factorului de stres şi oferirea şansei

elevilor de a lucra în echipă; - Crearea unui climat educaţional deschis şi

stimulativ; - Instruire diferenţiată; - Participarea activă a elevilor la activităţile

derulate; - Interesul sporit al elevilor faţă de temele

prezentate, discutate; - Implicarea elevilor în activitatea şcolii şi a

instituţiilor partenere; - Stârnirea interesului pentru activităţile non-

formale; - Caracterul interdisciplinar al temelor

dezbătute; - Dorinţa elevilor de a participa la activităţi care

se pot realiza în aer liber; - Respectarea regulilor la nivelul grupului; - Afirmarea talentelor individuale ale elevilor în

cadrul unor activităţi; - Posibilitatea de a pune în scenă unele tradiţii

şi obiceiuri din Transilvania; - Valorizarea cunoştinţelor dobândite de elevi

în timpul orelor de curs; - Crearea unei atmosfere competiţionale; - Cadru nou de desfăşurare a activităţilor

educative, consolidarea relaţiei profesor-elev; - Clasificarea aspiraţiilor, identificarea

punctelor tari ale elevilor, care pot fi valorizate în promovarea personală;

- Posibilitatea realizării activităţilor practice, care răspund nevoilor elevilor;

- Formarea deprinderilor şi a comportamentelor eco;

- Manifestarea solidarităţii şi a apartenenţei la un spaţiu fizico-cultural specific;

- Diseminarea informaţiilor în cadrul comunităţii locale.

- Dezvoltarea competenţei de autoevaluare a propriei contribuţii a elevilor implicaţi;

- Structurarea săptămânii pe zile tematice Diversitatea şi varietatea activităţilor;

- Şansele elevilor cu rezultate slabe la învăţătură de a-şi demonstra abilităţi şi talente în contexte nonformale;

Puncte slabe - Lipsa unor centre culturale în mediul rural; - Întârzierea ofertelor de activităţi primite; - Lipsa unui buget specific pentru organizarea

activităţilor; - Lipsa de încredere a unor elevi în potenţialul

propriu; - Lipsa unor materiale didactice pentru reuşita

deplină a activităţilor; - Lipsa spaţiului din curte; - Timp relativ scurt pentru realizarea anumitor

proiecte educative; - Neconcordanţe tehnice pentru proiectarea

materialelor; - Grupurile mari de elevi nu permit

repartizarea egală a sarcinilor de muncă; - Limitarea în timp a activităţilor; - Starea de oboseală a elevilor; - Implicarea redusă a unor elevi în dezbaterile

organizate; - Lipsa partenerilor socio-economici pentru

activităţile desfăşurate; - Lipsa unor spaţii destinate unor activităţi

care cuprind un număr mai mare de participanţi;

- Dificultatea monitorizării elevilor şi chiar a realizării orarului;

- Unii elevi se manifestă haotic, zgomotos când sunt implicaţi în activităţi extraşcolare;

- Lipsa de originalitate în realizarea unor produse/ activităţi;

- Număr mic al partenerilor externi implicaţi în activităţi;

- Dezinteresul sau refuzul unor elevi de a se implica în toate activităţile derulate;

- Mijloace didactice audio şi video insuficiente - Imposibilitatea desfăşurării simultane a mai

multor activităţi care necesitau aceleaşi materiale/mijloace sau logistică (ex. videoproiector);

- Număr mic de excurii şi vizite de studiu în unele şcoli;

- Cunoştinţele teoretice despre regulile de igienă, alimentaţie sănătoasă nu pot fi convertite în deprinderi din cauza.


- Realizarea unor schimburi de experienţă cu elevii altor instituţii de învăţământ;

- Efortul depus de către profesori şi elevi a condus spre finalităţi şi rezultate eficiente; satisfacţie profesională;

- Promovarea şi concretizarea iniţiativelor elevilor;

- Obţinerea unor sponsorizări pentru desfăşurarea activităţilor;

- Legătura strânsă între şcoală, familie şi comunitate, prin participarea unor oficialităţi la activităţile programate;

- Experienţa cadrelor didactice câştigată prin derularea programelor ”Şcoala Altfel” din anii anteriori.

Oportunităţi - Disponibilitatea reprezentanţilor instituţiilor

partenere de a oferi informaţii elevilor; - Posibilitatea de a învăţa lucruri practice şi

utile în viaţă - Stabilirea unor orare speciale de vizitare de

către muzee, teatre, universităţi, ONG-uri, pentru a facilita accesul elevilor la activităţile propuse de aceste unităţi;

- Numeroase propuneri oferite de instituţii de cultură, asociaţii, ONG-uri, pentru realizarea unor activităţi educative în parteneriat;

- Existenţa unor instituţii culturale în localitate şi a spaţiilor de expunere a lucrărilor elevilor;

- Posibilitatea elevilor de a dezvolta teme de cercetare şi pe viitor.

- Zone bogate în istorie, tradiţii şi obiceiuri - Comunitatea a luat contact cu valorile şcolii - Deschiderea, prin profilul activităţilor

educative extraşcolare, spre implicare şi responsabilizare în viaţa comunităţii;

- Dezvoltarea unor parteneriate regionale între şcolile din mediul rural şi urban;

- Folosirea microbuzului şcolar în realizarea excursiilor-vizită;

- Folosirea spaţiului Căminului Cultural din localitate pentru serbări şi expoziţii;

- Proximitatea unor obiective turistice şi a unor zone potrivite pentru excursii, vizite;

Ameninţări - Lipsa finanţării activităţilor face imposibilă

realizarea unora dintre acestea; - Condiţii meteo nefavorabile; - Familii defavorizate financiar şi care nu pot

suporta cheltuielile unor excursii; - Oferta negativă a străzii; - Implicarea în mod inegal a cadrelor didactice; - Cheltuieli neprevăzute; - Riscul substituirii lecturii cu vizionarea şi

ecranizarea; - Conservatorismul unor părinţi şi a unor

profesori; - Lipsa de disponibilitate şi creativitate a celor

implicaţi în propunerea tematicii săptămânii; - Numărul limitat de parteneri din mediul rural; - Suprasolicitare cadrelor didactice în livrarea

activităţilor şi în completarea documentelor de raportare;

- Riscul de a fi percepută ca o săptămână de vacanţă, tendinţa părinţilor de a-i ţine pe elevi acasă;

- Riscul realizării unui ghidaj scurt şi formal la obiectivele culturale şi turistice în condiţiile aglomerării acestora cu numeroase grupuri de elevi;

- Pierderea interesului pentru o anumită activitate propusă din lipsă de spaţiu, materiale, capital;

- Dificultăţi de monitorizare a tuturor elevilor; - Perceperea de taxe de intrare la muzee,

grădini botanice, spectacole, etc. împiedică participarea la aceste activităţi a elevilor din familii cu posibilităţi financiare reduse şi poate duce la discriminare;

- Pericolul plafonării, activităţile putând deveni tot mai teoretice din cauza lipsei de fonduri.

Recomandări: - desfăşurarea programului în altă perioadă; - oferirea posibilităţii ca fiecare unitate de învăţământ să aleagă perioada de desfăşurare a Săptămânii

Altfel; - schimbarea perioadei de desfăşurare a programului din aprilie în iunie, dar şi de integrare mai bună în

procesul instructiv-educativ; - alocarea de fonduri;


- precizări concrete despre modul de alcătuire a orarului şcolii în Săptămâna Altfel; - programul ”Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, ar putea să fie concentrat pe activităţi mai puţine ca

număr, dar care să permită o mai bună cunoaştere şi autocunoaştere a competenţelor dezvoltate de către elevi, să permită o evaluare mai obiectivă şi o monitorizare mai atentă.

GRĂDINIŢE, MEDIUL URBAN ŞI RURAL

1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/ instituţie de învâţământ Activităţile derulate în cadrul Programului ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!” 2014 au fost raportate la

particularităţile preşcolarilor şi la nivelul de vârstă al acestora, iar acţiunile s-au desfăşurat prin consultarea părinţilor, preşcolarilor şi cadrelor didactice. De asemenea, părinţii au fost informaţi în unele cazuri cu privire la activităţile desfăşurate în anul şcolar anterior în cadrul Programului ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, pentru a se evita repetarea acţiunilor şi pentru a planifica un program antrenant, incitant, care să contribuie la dezvoltarea cognitivă, socială, emoţională şi fizică a copiilor.

S-a urmărit implicarea tuturor preşcolarilor şi a cadrelor didactice în activităţi: - care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor; - prin care să se creeze oportunităţi de valorizare a capacităţilor copiilor de dezvoltare aptitudinală şi

valorizare a unor predispoziţii de dezvoltare fizică şi intelectuală; - care să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii; - care să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale; - care să îmbunătăţească cooperarea, comunicarea verbală şi nonverbală, nivelul creativităţii şi al

competenţelor sociale; - care să promoveze un stil de viaţă sănătos, un comportament ecologic adecvat, aprofundarea

reprezentărilor şi noţiunilor morale; - care să promoveze imaginea grădiniţelor; - care să satisfacă expectanţele copiilor şi ale comunităţii; - care să ofere părinţilor posibilitatea să se implice în desfăşurarea activităţilor propuse. S-a ţinut cont de: - Nevoia preşcolarilor de a cunoaşte principalele reguli de circulaţie şi de a conştientiza faptul că poliţistul

este în slujba cetăţeanului şi nu este acolo doar pentru a pedepsi, ci şi pentru a-i ajuta pe cetăţeni; - Nevoia de a analiza starea emoţională a preşcolarilor, a relaţiilor în interiorul grupului şi de a contribui

la dezvoltarea socio-emoţională a acestora; - Nevoia de a ieşi din spaţiul grădiniţei pentru a desfăşura activităţi şi în alte contexte; - Nevoia de a cunoaşte şi de a vizita locul de muncă al părinţilor; - Nevoia de a cunoaşte necesitatea unei igiene corecte şi a unui stil de viaţă sănătos; - Implicarea părinţilor, a bunicilor în transmiterea datinilor şi obiceiurilor din generaţie în generaţie.

2. Rezultatele înregistrate şi impactul asupra beneficiarilor

Programul săptămânii activităţilor extraşcolare a adus copiilor un plus de bună dispoziţie, lărgirea orizontului de cunoştinţe în diferite domenii neabordate în mod normal în activităţile derulate în grădiniţă, i-a apropiat pe părinţi de activitatea din grădiniţă şi a dus la îmbunătăţirea imaginii instituţiilor de învăţământ, a crescut dorinţa de implicare a copiilor în acţiuni de ocrotire a naturii, a consolidat deprinderile de orientare în mediul din preajma grădiniţei, i-a familiarizat pe copii cu semnele de circulaţie, i-a îndemnat să socializeze corespunzător cu reprezentanţii instituţiilor vizitate.

Activităţile desfăşurate au avut un impact pozitiv asupra tuturor părţilor implicate, valorizând deopotrivă capacităţile creative şi intelectuale ale copiilor, dar şi ale cadrelor didactice. Atmosfera relaxată în care s-au desfăşurat activităţile a îmbunătăţit colaborarea dintre grădiniţă, familie şi partenerii sociali şi a condus la ridicarea prestigiului unităţii de învăţământ. Astfel, s-a observat:

însuşirea şi respectarea cu stricteţe a regulilor de circulaţie ori de câte ori este nevoie; încrederea acordată de către copii agenţilor de circulaţie, precum şi stimularea/motivarea

preşcolarilor de a participa activ şi manifestarea unor atitudini şi emoţii pozitive pe parcursul desfăşurării activităţii;

legarea de noi prietenii; îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor referitoare la: igiena dentară, alimentaţie sănătoasă, norme de

conduită în societate; exprimarea emoţiilor pozitive: bucurie, plăcere, încântare; participarea copiilor la plantarea puieţilor în curtea grădiniţei;


satisfacţie pentru rezultatul muncii; propunerea de către copii a altui final pentru poveştile învăţate şi interpretarea personajelor din

poveşti; stimularea curiozităţii pentru trecutul istoric (contactul cu ruinele Castrului Roman) îmbogăţirea cunoştinţelor despre tradiţiile zonei şi ale oraşului; realizarea de produse artistico-plastice şi practice, valorificând potenţialul artistic al copiilor:

confecţionarea felicitărilor de Paşti, confecţionarea icoanelor pe sticlă; organizarea unor expoziţii cu vânzare din lucrările copiilor; exersarea deprinderilor practic-gospodăreşti, de grădinărit, a abilităţii de lucru în echipă, a

atitudinii de grijă şi respect faţă de valorile culturale; dezvoltarea personalităţii creative a copiilor; exersarea comportamentelor moral-civice si de protecţie personală pe stradă; utilizarea deşeurilor reciclabile de hârtie şi realizarea de produse artistice; posibilitate de observare de către educatoare a comportamentului copiilor în prezenţa părinţilor şi

în activităţi nonformale; promovarea creaţiilor literare şi plastice pe site-ul grădiniţei în unele cazuri; exersarea abilităţilor de comunicare socială.

3. Analiza SWOT Puncte tari

- flexibilitatea şi dinamica programului; - diversitatea activităţilor; - implicarea activă a familiilor în viaţa grădiniţei; - posibilitatea de a realiza activităţi atractive, ieşite

din tipar; - posibilitatea de a vizita cât mai multe edificii

culturale la care unii copii nu au acces; - cadrul relaxant în care s-au desfăşurat toate

acţiunile propuse; - explorarea mediului înconjurător citadin de către

copiii din mediul rural; - familiarizarea preşcolarilor cu instituţii şi

reprezentanţi ai acestora; - asigurarea unui climat de colaborare între copii –

educatoare şi părinţi; - buna organizare şi desfăşurare a activităţilor; - implicarea părinţilor şi a partenerilor; - existenţa resurselor materiale necesare; - disponibilitatea educatoarelor la program

prelungit; - creşterea prestigiului unităţii; - creativitate maximă în rândul copiilor şi a

cadrelor didactice, valorificarea talentelor, preocupărilor, competenţelor preşcolarilor în diferite domenii;

- trăirea unor emoţii pozitive de către preşcolari, a unei stări de bine;

- desfăşurarea activităţilor interactive şi împreună cu alte grupe dezvoltă abilitatea de socializare a copiilor;

- experimentarea cu real interes şi succes a unor meserii (brutar, etc.);

- interesul crescut al preşcolarilor pentru o alimentaţie sănătoasă;

- personal nedidactic bine informat pentru servicii sociale şi educaţionale.

Puncte slabe

- numărul mare de copii în grupă nu permite derularea optimă a activităţilor;

- fonduri insuficiente în instituţie sau la grupă; - implicarea redusă sau chiar inexistentă a

autorităţilor; - implicare redusă a părinţilor, nu toţi părinţii au

îmbrăţişat ideea de a participa şi ei la activităţile unde au fost solicitaţi;

- desfăşurarea acestui proiect în aceeaşi perioadă de către toate unităţile şcolare, la toate nivelele de vârstă, intervenind astfel aglomeraţia şi agitaţia;

- organizarea activităţilor cu mijloace modeste, unii copii lipsesc de la acţiunile întreprinse din cauza unor condiţii materiale precare;

- spaţiile propuse spre vizitare au fost uneori aglomerate;

- identificarea dificilă a mijloacelor de transport utile în desfăşurarea excursiilor;

- timpul scurt în care trebuie realizate aceste activităţi, perioada de desfăşurare a acestui proiect la grădiniţă este aceeaşi cu cea de la şcoală;

- suprapunerea mai multor grupuri în acelaşi interval orar în anumite puncte de atracţie turistică;

- programul mult prea încărcat pentru copii şi cadre didactice;

- asumarea unei responsabilităţi şi a unui risc crescut a cadrelor didactice;

- lipsa unei baze didactico-materiale adecvate tipurilor de activităţi desfăşurate (sală de sport, festivităţi);

- vârsta precoce a unor preşcolari (2 ani şi jumătate, 3 ani);

- inexistenţa unei baze de date electronice a instituţiilor care doresc să se implice în program, cu oferte, sugestii de promovare ale acestora în funcţie de baza materială de care dispun.


Oportunităţi

- îmbunătăţirea relaţiei dintre instituţie/grădiniţă şi familiile copiilor;

- relaţii eficiente cu partenerii educaţionali din comunitatea locală;

- oferta bogată a activităţilor destinate copiilor de către instituţiile socio-culturale din comunitatea locală;

- promovarea imaginii instituţiei în comunitatea locală;

- familiarizarea copiilor cu mediul şcolar; - multitudine de obiective culturale, istorice,

economice, disponibilitatea partenerilor de a colabora;

- implicarea copiilor, a cadrelor didactice, a părinţilor şi a comunităţii locale în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor;

- sprijin financiar din partea sponsorilor; - popularizarea programului la nivel local; - posibilitatea de a lărgi sfera acţiunilor educative; - deschiderea preşcolarilor spre acest tip de

activităţi, posibilitatea copiilor de a părăsi grădiniţa în scopul realizării unor vizite, excursii, posibilitatea de a vedea lucruri deosebite pe care copiii nu le pot vizita zilnic;

- diversificarea experienţelor de învăţare; - încheierea unor parteneriate cu diferite instituţii; - realizarea unor schimburi de experienţă; - derularea unor activităţi pentru atragerea de

fonduri; - descoperirea unor talente sportive şi vocale; - interesul cadrelor didactice pentru perfecţionare; - modele de bune practici oferite de cadrele

didactice din toată ţara pe diferite platforme educative;

- implicarea unui număr mai mare de voluntari în activităţile propuse.

Ameninţări

- condiţiile meteo nu sunt totdeauna favorabile în această perioadă;

- capacitatea redusă a părinţilor de a susţine financiar derularea activităţilor non-formale;

- aglomeraţia exagerată a pus în pericol securitatea copiilor şi a îngreunat acţiunile întreprinse;

- supraaglomerarea programului copiilor preşcolari;

- starea de sănătate a copiilor (oboseala, riscul îmbolnăvirilor);

- resurse materiale şi financiare insuficiente; - riscul de a scăpa din vedere unele particularităţi

individuale, de vârstă şi comportamentale; - insuficienţa unui număr corespunzător de

însoţitori poate favoriza producerea unor accidente pe parcursul deplasărilor; riscul rătăcirii copiilor în alte grupuri de copii, riscul accidentarii copiilor, din cauza desfăşurării unor activităţi în aer liber sau în spaţii necunoscute de preşcolari;

- rutina instalată la unele cadre didactice; - absenţa unor copii de la activităţi; - dezinteresul unor părinţi de a participa la

activităţile desfăşurate cu copiii.

I.4.8. Palatul Copiilor Cluj și cluburile copiilor din județ

Structura organizatorică – elevi înscrişi

Palatul Copiilor Cluj 5098 elevi sediul central filiala Mărăşti filiala Caps filiala Băişoara

Clubul Copiilor Câmpia Turzii 780 elevi Clubul Copiilor Dej 1254 elevi Clubul Copiilor Gherla 757 elevi Clubul Copiilor Huedin 732 elevi Clubul Copiilor Turda 1278 elevi


Structura organizatorică - cercuri Palatul Copiilor Cluj COMISIA CULTURALA: Teatru; Teatru maghiar; Teatru de păpuşi; Redacție de presă; Cultură şi civilizaţie: engleză; franceză; spaniolă; italiană; germană COMISIA MUZICĂL-ARTISTICĂ: Ansamblu folcloric; Ansamblu folcloric maghiar; Dans clasic şi modern; Balet; Dans contemporan; Gimnastică ritmică; Gimnastica artistică; Muzică uşoară; Muzică; Pian COMISIA ARTE PLASTICE: Foto; Pictură; Creaţie plastică; Sculptură – ceramică; Design vestimentar; Grafică COMISIA TEHNICO-APLICATIVĂ: Informatică; Karturi; Aeromodele; Floricultură; Navomodele COMISIA SPORT: Înot; Judo; Schi alpin; Tenis de câmp; Şah; Go; Karate; Tenis de masă; Volei; Baschet Clubul Copiilor Câmpia Turzii Cenaclu literar; Aeromodele; Muzică; Ansambluri coregrafice; Sculptura-modelaj; Pictura; Tenis de masă; Karting; Teatru; Informatică Clubul Copiilor Dej Ecologie; Machete; Informatică; Matematică aplicată; Chimie experimentală; Pictură; Fotocineclub; Cultură și civilizație engleză; Cultură și civilizație franceză; Dans modern; Gimnastică aerobică; Fizică aplicată; Muzică instrumentală Clubul Copiilor Gherla Dans modern; Foto-cineclub; Muzică; Informatică; Karturi; Electronică/Atelierul fanteziei; Machete/Podoabe Clubul Copiilor Huedin Artă populară; Calculatoare; Electronică; Judo; Machete/automodele; Sculptură; Educaţie pentru cetăţenie democratică Clubul Copiilor Turda Cultură şi civilizație engleză; Ecologie; Muzică; Karturi; Electronică; Aeromodele; Dans modern; Gimnastica; Informatică; Pictură Obiectiv general: Creşterea calităţii activităţii nonformale în Palatul Copiilor Cluj Obiective specifice – Management Implementarea, monitorizarea şi evaluarea aplicării în cadrul activităţii desfăşurate de Palatul Copiilor Cluj

şi Cluburile Copiilor din judeţ a actelor normative elaborate de MEN cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice procesului de învăţământ.

Informatizarea activităţii educative, manageriale şi administrative din cadrul PCC/CC, cu o preocupare specială pentru activităţile desfăşurate în cadrul cercurilor.

Proiectarea şi eficientizarea activităţii manageriale în raport cu o diagnoză specifică realistă şi prin urmărirea unor ţinte strategice şi obiective SMART.

Implicarea părinţilor în activitatea managerială. Colaborarea în domeniul managementului cu directorii altor palate/cluburi ale copiilor din ţară, precum şi

cu directorii altor instituţii de învăţământ. Obiective specifice – Curriculum Optimizarea procesului educaţional şi creşterea calităţii acestuia. Adaptarea strategiilor didactice la condiţiile existente şi la activităţile desfăşurate în cadrul fiecărui cerc,

precum şi la condiţiile specifice fiecărei discipline în parte. Monitorizarea şi evaluarea activităţii didactice. Iniţierea şi derularea unor programe şi acţiuni educative extraşcolare noi (sau promovarea ediţiilor celor

care şi-au demonstrat calitatea şi eficacitatea); efectuarea demersurilor pentru introducerea acestora în programele şi calendarele M.E.N.

Obiective specifice – Resurse umane şi politica de personal Susţinerea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic în dezvoltarea profesională şi personală, în

vederea stimulării continuităţii activităţii personalului în cadrul instituţiei. Încurajarea şi sprijinirea personalului pentru o perfecţionare profesională continuă: creşterea numărului de

cadre didactice înscrise la cursuri de perfecţionare şi examene didactice specifice (definitivat şi/sau alte grade didactice, masterat, doctorat etc.).


Obiective specifice – Resurse materiale şi financiare Exploatarea eficientă a resurselor didactico-materiale, în vederea creşterii eficienţei procesului educativ. Modernizarea bazei materiale şi a infrastructurii Palatului Copiilor/Cluburi (cu sprijin bugetar sau cu

mijloace proprii). Eficientizarea activităţii financiar-contabile, implementarea modificărilor cerute de legile financiare în

vigoare. Gestionarea eficientă a fondurilor alocate de la buget. Atragerea şi gestionarea eficientă a unor fonduri extrabugetare (realizate prin eforturi proprii, sponsorizări

sau cu sprijinul părinţilor). Elaborarea şi derularea unor proiecte de dezvoltare în parteneriat cu Consiliile Locale, Consiliul Judeţean şi

Prefectura Cluj. Obiective specifice – Dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea şi ONG-urile Diversificarea acţiunilor de promovare a imaginii Palatului/Clubul Copiilor în cadrul comunităţii. Consolidarea relaţiilor de colaborare/parteneriat cu autorităţile locale. Consolidarea relaţiilor de colaborare/parteneriat şi derularea unor proiecte/activităţi comune cu Poliţia,

Jandarmeria, Pompierii şi C.C.D., precum şi cu alte instituţii partenere (asociaţii, fundaţii, agenţi economici, instituţii religioase şi de cultură).

Dinamica numărului de elevilor înscrişi la cercuri (Palatul Copiilor Cluj):

Realizarea obiectivelor manageriale Pe plan educaţional:

- creşterea calităţii activităţii (nr. copii la ore; diversificarea ofertei educaţionale; rezultate la concursuri interjudeţene, Naționale şi internaţionale; implicarea în comunitate)

- perfecţionarea continuă a cadrelor didactice (cursuri de formare, seminarii, grade didactice, doctorate); Pe plan investiţional:

- Reparaţii curente spaţii de învăţământ - Amenajare sală Judo – Clubul Copiilor Huedin - Reparaţii curente depozit seră - Reparaţii curente sala bazin - Reparaţii curente spaţii Cabana Caps - Reparaţii curente spaţii mansardă/pensiune - Reparaţii curente magazie exterioara Băişoara și căi de acces - Reparaţii suport beton și îmbrăcăminte poliuretanică teren tenis - Reparaţii curente exterioare și interioare Clubul Copiilor Huedin - Reparaţii curente centrală termică Băișoara - Reparaţii curente sistem purificare apă Caps

Activităţi organizate Palatul Copiilor Cluj „Ziua porţilor deschise” – Sediul central- 28 septembrie 2013, -500 participanţi „Festivalul Zmeelor”, ediţia a XIV-a – Băişoara, octombrie 2014, 10 judeţe, 65 participanţi „Carnaval de Halloween” – Palatul Copiilor –noiembrie 2013,- 420 participanţi

0

50

100

150

200

An

sam

blu

folc

lori

c

Ger

ma

na

Da

ns

mo

der

n

Gim

nast

ica

Aer

om

od

ele

Ju

do

Ka

rtu

ri

Sp

an

iola

196 176

160 135

50 44 29 25


„Iarna copiilor” – spectacolul sărbătorilor de iarnă –Iulius Mall, decembrie 2013 - 800 participanţi Festivalul Național „Serbările zăpezii”, ediţia a XIII-a – Băişoara, februarie 2014 ,- 15 judeţe participante,

1350 de participanţi Tabere de învăţare a schiului – 4 serii, Băişoara, decembrie 2013-februarie 2014- 389 copii înscrişi iniţial,

din cauza lipsei zăpezii au participat efectiv 188 copii; Concurs Naţional de karate Tradiţional „Cupa Palatului Copiilor”, ediţia a VIII-a – Cluj Napoca, februarie

2014, 310 participanți; Concurs Național „Fantezii în paşi de dans” (parte a proiectului „Împreună”,ediţia I) – ediţi a III-a-mai

2013, Cluj Napoca- 16 formaţii, 248 participanţi „Ziua Copilăriei” – activităţi în aer liber, spectacol, expoziţie- Iulius Mall, 1 iunie 2014 -900 participanţi Concurs Național de teatru pentru elevi “TEATRUFEST” (parte a proiectului „Împreună”,ediţia I )-faza

finală, iunie 2014 – Băişoara, 7 trupe selecţionate, 70 participaţi Concurs Național „Împreună într-o Europă unită” (parte a proiectului „Împreună”,ediţia I ) – faza finală,

iunie 2014 – Caps-Valea Ierii- 6 echipaje, 45 participanţi „Școala de vară” – cursuri de vacanţă(2 săptămâni), 24 grupe(centru) şi 6 grupe (Mărăşti), 450 participanţi Tabere de vară la Băişoara şi Caps – 4 serii, 174 participanţi Cantonamente – Băişoara, Caps, Poiana Negri, Costineşti –peste 500 beneficiari Turnee artistice – Bulgaria (Dans modern), Cipru şi Grecia (Ansamblu Folcloric) excursii la sfârşit de săptămână la cabanele Băişoara şi Caps – 140 copii cursuri pentru învăţarea înotului – peste 600 de beneficiari minispectacole (sala Club CFR) şi expoziţii cercuri – peste 1300 copii Activităţi din C.A.E.N.2014 secţiunea M.E.N. desfăşurate în tabăra Băişoara

o Concursul Național “Educaţie pentru cetăţenie democratică” –150 participanti o Concursul Naţional “Europa de mâine” – 110 participanti o “Avocatul elevului” – 60 participanti

Clubul Copiilor Campia Turzii “Pastel” – concurs judetean de creatie literara Concurs judetean de karting “Drag mi-i jocul românesc” – festival de dansuri populare “Traditii si obiceiuri popularein Campia Transilvaniei” – festivalul şezătorilor populare “Culorile toamnei” – Concurs Interjudeţean de picture si desen, – C.A.E.R. 2014 Clubul Copiilor Dej Festivalul Național de Teatru Francofon pentru elevi FRANTHOUSIASME, ediţia a XI-a, – C.A.E.N. 2014

Concursul interjudeţean de tehnici plastice neconvenţionale ”PIXEL - ART”, Ediţia a IV-a, Dej iunie 2014 – C.A.E.R. 2014

Participare la Festivalul Internațional de Teatru Francofon pentru Tineret ''GLOBE-THEATRE'' de la Canteleu, Franţa

Concurs Naţional “Impreuna prin arta” – editia a IX-a – C.A.E.N. 2014 Clubul Copiilor Gherla “VIS DE IARNA”-concurs Interjudeţean (desen, pictura, colaj, fantezii de hartie, fotografie, pictura pe sticla,

podoabe, arta pe computer) – editia a III-a – C.A.E.R. 2014 “PENTRU TINE, PRIMAVARA!” – concurs Interjudeţean atelierul fanteziei–editia a III-a –C.A.E.R. 2014 “MICII MEȘTERI MARI” – proiect judetean (tehnici si mestesuguri traditionale) – editi a II-a “Să ne distrăm de Hallowen!” – concurs de măşti şi costume, expoziţie “Moș Nicolae” activitate interdisciplinară de confecționare de simboluri „Carnaval, carnaval…” – concurs de măşti şi costume, expoziţie de ornamente spectacole, târguri de produse, expoziții tematice, demonstrații practice – Crăciun, 8 Martie, 1 Iunie, Paște,

Zilele Municipiului Gherla Clubul Copiilor Huedin Concurs Interjudeţean de judo pentru copii, “Club 1983”, ed. a VI-a Concurs Interjudeţean “Podoabe între tradiţie şi modernism” editia a II-a Festivalul de colinde “Noi umblam să colindăm”, ed. a V-a Concursul Naţional de prezentari PPT „ Pe-un picior de plai” – C.A.E.N. 2014 Concursul Naţional de fotografie “Stop violenței asupra copiilor” – C.A.E.N. 2014

Concursul Regional de Desene pe calculator “Primavara virtuală” – C.A.E.R. 2014 Concursul Internaţional de Meşteşuguri Tradiţionale “Mâini de aur” ed. a VII-a – C.A.E.N. 2014


Clubul Copiilor Turda spectacole, expozitii tematice, demonstratii practice – Craciun, 8 Martie, 1 Iunie, Paste, Zilele Municipiului

Turda Rezultate obţinute la competiţii interjudetene/regionale, Naționale şi internaţionale Palatul Copiilor Cluj

Concursuri internaționale: 66 premii I; 39 premii II; 23 premii III (România, Cipru, Bulgaria, Polonia, Germania, Austria) Concursuri naţionale: 98 premii I; 51 premii II; 43 premii III Concursuri regionale şi interjudeţene: 114 premii I; 73 premii II; 39 premii III

Clubul Copiilor Câmpia Turzii

Concursuri internaţionale: 1 premiu I Concursuri naţionale: 8 premii I; 4 premii II; 5 premii III Concursuri regionale şi interjudeţene: 5 premii I; 3 premii II; 3 premii III

Clubul Copiilor Dej

Concursuri internaționale: 10 premii I; 8 premii II; 5 premii III Concursuri naționale: 40 premii I; 39 premii II; 24 premii III Concursuri regionale și interjudețene: 50 premii I; 24 premii II; 27 premii III

Clubul Copiilor Gherla

Concursuri internaţionale: 2 premii I; 5 premii II; 1 premii III Concursuri naționale: 3 premii I; 4 premii II; 2 premii III Concursuri regionale și interjudetene: 3 premii I; 3 premii II; 1 premii III

Clubul Copiilor Huedin

Concursuri internaţionale: 16 premii I; 8 premii II Concursuri naționale: 9 premii I; 11 premii II; 5 premii III Concursuri regionale si interjudețene: 21 premii I; 15 premii II; 24 premii III

Clubul Copiilor Turda

Concursuri internaționale: 11 premii I; 3 premii II; 4 premii III


Concursuri naționale: 6 premii I; 1 premii II; 2 premii III Concursuri regionale şi interjudeţene : 7 premii I; 5 premii II; 10 premii III

Obiective manageriale – an şcolar 2014-2015 Pe plan didactic şi educativ:

creşterea calităţii activităţilor; perfecţionarea continuă a cadrelor didactice; implicarea permanentă a cadrelor didactice în atragerea elevilor la activităţi; asigurarea unei coordonări corespunzătoare a activităţii administrative şi financiare; atragerea Consiliului Local, a Consiliului Judeţean şi a Consiliului Reprezentativ al Părinţilor în susţinerea

obiectivelor educaţionale.

Pe plan investiţional: Reparaţii curente și izolare termică filiala Mărăşti Reparaţii spații de învățământ Palatul Copiilor Cluj și cluburi din judeţ Reparaţii curente/înlocuire centraă termică clădire centrală Amenajare spaţiu exterior centrală termică Acoperire teren tenis de câmp


CAPITOLUL III. COLABORAREA DESCHISĂ ŞI PERMANENTĂ CU MASS-MEDIA Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj asigură prin responsabilul pentru colaborarea cu media crearea şi menţinerea unei imagini favorabile instituţiei, generându-se o bună colaborare între reprezentanţii instituţiei şi jurnalişti. În anul şcolar 2013-2014 s-a realizat o reflectare bună în presă a activităţii desfăşurate la nivelul Inspectoratul Şcolar Judeţean sau al unităţilor de învăţământ din judeţul Cluj.

1. Comunicarea directă cu mass-media

Legătura cu mass–media este asigurată prin intermediul comunicatelor/informărilor de presă şi prin organizarea conferinţelor de presă. De asemenea, se asigură mediatizarea, în timp util, a evenimentelor organizate de ISJ CLUJ, de unităţile de învăţământ din judeţul Cluj, ori de partenerii Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.

Comunicatele şi Informările de Presă vizează activitatea conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean, a tuturor inspectorilor şcolari, ori a reprezentanţilor unităţilor de învăţământ, mediatizând acţiunile întreprinse de aceştia, în aşa fel încât niciun eveniment de un real interes pentru opinia publică să nu fie omis. În acest sens, responsabilul de relaţia cu presa fie trimite înspre presă, cu antetul instituţiei, informări despre evenimente, fie pune la dispoziţia directorului de şcoală baza de date cu datele de contact ale reprezentanţilor media.

Responsabilul de relaţia cu mass-media a emis în anul şcolar 2013-2014 către presă un număr total de 51 comunicate de presă, în medie 1-2 comunicate pe lună, cu frecvență mai mare în perioada examenelor naționale, la care se adaugă invitaţiile de a participa la diferite evenimente organizate în unităţile de învăţământ, ori de partenerii ISJ Cluj, în diverse proiecte.

Instituţia a organizat pentru transparenţă şi corecta informare a mass-media un număr de 19 conferinţe de presă. Inspectoratul Şcolar Judeţean Clui organizează conferinţe de presă în medie de două ori pe lună, dacă probleme de real interes nu determină o structurare mai deasă, pentru ca reprezentanţii conducerii ISJ să poată prezenta printr-un dialog transparent, necenzurat şi onest, informaţiile de ultimă oră din domeniul învăţământului naţional şi clujean. Conducerea ISJ Cluj se angajează ca prin subiectele conferinţelor de presă să acopere toate modificările de ordin legislativ ce au ca emitent Ministerul Educaţiei Naționale întru asigurarea comprehensiunii lor la nivel local.

2. Solicitarea de informaţii de către media

Responsabilul de relaţiile cu presa răspunde solicitărilor de informaţii în baza legii 544/2001, prompt şi corect, în limita celui mai scurt interval de timp posibil din intervalul permis de legea sus numită. Pentru aceasta, colectează, prelucrează şi analizează informaţiile de orice fel şi le difuzează, la cerere, în condiţii de transparenţă, coerenţă, concizie şi precizie.

În anul școlar 2013/2014, responsabilului de relaţiile cu presa i-au fost adresate, de către mass-media, în medie 3 solicitări de informaţii pe zi. Cele mai multe dintre acestea, 70% sunt făcute telefonic şi privesc informaţii care pot fi transmise în maxim 24 de ore. 20% dintre acestea sunt adresate purtătorului de cuvânt prin e-mail şi doar 10% sunt adrese scrise înregistrate prin secretariatul instituţiei. Ultimele două categorii presupun, de obicei, situaţii care necesită recoltare, prelucrare şi organizare a informaţiilor, motiv pentru care li se oferă răspuns în medie în 7-10 zile lucrătoare, fără depăşirea termenului prevăzut de lege.

Reprezentanţii conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj au răspuns, în anul școlar 2013/2014, în medie la 2 solicitări pentru declaraţii oficiale pe zi venite din partea presei, asigurând, fără discriminare, apariţia radio/tv în cadrul jurnalelor de ştiri ale instituţiilor media locale şi naţionale solicitante. Apariţiile în media (scrisă, radio-tv) ale conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj se fac la invitaţia reprezentantului media, de fiecare dată când la nivel local există interesul de a transmite/clarifica o informaţie, cu asigurarea permanenţei în transmiterea la nivel local a unor decizii de la nivel național care privesc educaţia. Inspectorul şcolar general sau alt reprezentant al conducerii ISJ Cluj acceptă orice invitaţie de a participa sau de a oferi în mod oficial o declaraţie ori de câte ori în discuţie este învăţământul preuniversitar clujean sau național, în limita timpului alocat apariţiilor în media şi a strategiei de vizibilitate media a instituţiei.

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj participă, de asemenea, la talk-show-uri pe probleme de educaţie atunci când este solicitată în acest sens. În anul şcolar 2013-2014, inspectorul şcolar general Valentin Claudiu Cuibus a participat la 34 talk-show-uri pe probleme de educaţie.

3. Întreţinerea relaţiei cu mass-media

De asemenea, responsabilul de relaţiile cu media întreţine relaţii de colaborare cu toate instituţiile mass-media clujene: agenţii de presă, publicaţii (cotidiene, lunare, reviste şi alte periodice), posturi de radio şi TV. În acest sens, la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj se utilizează o bază de date ce conţine datele de contact ale reprezentanţilor media pe probleme de social/învăţământ de la nivelul judeţului Cluj.


4. Activităţi susţinute în consolidarea imaginii Inspectoratului Şcolar Judeţean

Responsabilul de relaţiile cu presă gândeşte strategia de vizibilitate media a Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, respectiv stabileşte măsurile pentru conturarea imaginii dorite. Odată propusă strategia de relaţii publice şi programul evenimentelor de imagine, atunci când este necesar, responsabilul de relaţiile cu media realizează materiale de prezentare în vederea promovării imaginii Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. S-a menţinut şi elaborat, prin aceeaşi persoană, corespondenţa prin scrisori oficiale, poşta electronică, etc. cu instituţiile omoloage ori cu partenerii.De asemenea, responsabilul de imaginea ISJ Cluj stabileşte modul de prezentare al corespondenţei de protocol şi transmite invitaţii, felicitări, diferitelor instituţii sau persoane cu care conducerea are relaţii de colaborare, cu ocazii diverse.

În anul şcolar 2013-2014, pentru Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj au fost concepute şi executate machete pentru afişe, bannere, diplome, invitaţii, cadouri şi alte materiale promoţionale pentru diferite evenimente şi acţiuni de reprezentare. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a oferit plachete onorifice pentru unităţile de învăţământ clujene care au obţinut cele mai bune rezultate la examenele Naționale din anul 2013 în cadrul unui eveniment de mare anvergură care a presupus premierea tuturor elevilor și profesorilor care au obținut rezultate deosebite la olimpiadele școlare din anul 2013. Evenimentul a avut loc în data de 18 noiembrie 2013, la Sala Auditorium a Colegiului Academic.

5. Reflectarea în mass -media a activităților din educație

Pentru o bună ancorare în realităţile cotidiene, responsabilul de relaţiile cu presa elaborează zilnic revista presei din domeniul educaţional cu scop informativ pentru conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. Aceeaşi persoană urmăreşte la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj programul (calendarul) de manifestări sociale, culturale, de mediu, etc. şi promovează împreună cu inspectorii școlari evenimentele din educație prin corespondență electronică cu unităţile de învăţământ.

*** MULȚUMIRI ECHIPEI DE DIRECTORI AI ANULUI 2013-2014, CARE AU RESPECTAT ACELEAȘI VALORI ASUMATE DE INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ :

• ADEVĂR = respectarea legii; • COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ = cunoașterea domeniului educației, deschidere către învățare și

perfecționare continuă, asigurarea calității și urmărirea excelenței; • DEMNITATE = respect și considerație față de elevi, părinți și cadre didactice; • RESPONSABILITATE = gestionarea problemelor și asumarea responsabilă a activităților și

efectelor lor; • COMUNICARE EFICIENTĂ = transmiterea optimă a informației utile; • INTEGRITATE = cinste și corectitudine față de beneficiarii educației;

ECHIPA INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ

*** Iar în loc de final:

NU ESTE NEVOIE DE OAMENI REMARCABILI PENTRU A FACE LUCRURI REMARCABILE,

CI DOAR DE ACEIA CARE SUNT FOARTE DEDICAȚI ÎN A LE FACE

Inspector Şcolar General, VALENTIN CLAUDIU CUIBUS

Septembrie 2014, Cluj–Napoca

Raport ISJ_2013-2014.pdf

Documents

Transcript of Raport ISJ_2013-2014.pdf