RAPORT Impact Mediu IS-I final - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

0

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI PENTRU PROIECTUL

„AMPLASARE CENTRALE ENERGETICE EOLIENE – RETEAUA ISTRIA I”

BENEFICIAR: S.C.EOLICA DOBROGEA TWO SRL COMUNA ISTRIA

JUDETUL CONSTANTA

2010

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria I”

1

INTRODUCERE

Evaluarea impactului

de evaluare a efectelor asupra mediului. Orice tehnologie (procedura efecte directe (pentru care a fost

unei tehnologii, a impactul :

- nedorite

- tehnologiei optime

- -un fel sau altul .

ui -un viitor apropiat sau mai

evaluari mulate, anterioare, prezente si viitoare, in

Evaluarea impactului efectiv de mediu asupra unui amplasament are rolul de a furniza

S.C. EOLICA Dobrogea Two SRLa Acordului

IS_ comunei ISTRIA de pe teritoriul administrativ al

Elaborarea actualului Studiude Evaluare a Impactului asupra Mediului s- :

;

; ;

privind regimu ;

H.G. Nr.856 din 16-08- ; H.G.Nr.349 din 21-04-2005


2

H.G Nr.128 din 14-02-prin HG Nr.268/2005 ;

H.G. Nr. 435 din 08-04-2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului

H.G.Nr.188 din 28-02-2002 –;

Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 – ; Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind

protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;

154/2008 – Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

Legea Nr5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate

-

planuri preluate de la beneficiar; Inv

Aviz geotehnic preliminar pentru amplasamentul turbinelor eoliene; S.C. MD PRIM PROIECT SRL

; Alte studii de specialitate; Avize de principiu emise de Auto


3

CAPITOLUL I INFORMATII GENERALE

1.1 Denumirea proiectului

--I (CEE)

1.2 Date despre titularul proiectului Beneficiarul prezentului Plan Urbanistic Zonal care are ca obiect producerea energiei

SC EOLICA DOBROGEA TWO SRL cu sediul în efon

0241/486090, Fax 0241/486099. SC EOLICA DOBROGEA TWO SRL

J13/371/2008, CUI RO 23186019. Prezentul Proiect Centrale Energetice Eoliene Istria I, - numite in continuare CEE

Istria I, se face

SC EOLICA DOBROGEA TWO SRL

proiectare-cercetare C-TECH SRL, proiectului realizarea unei CEE formata din 8 turbine eoliene.

localitatiiIstria, în partea de nord al acestuia, localitate

energiei electrice utilizând surse n - Acord de Mediu.

1.3 Date despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

asupra mediului La realizarea studiului de impact au participat urmatorii evaluatori/experti: Ing. Lavinia Mihai – auditor/evaluator de mediu din anul 2002, inregistrata la

pentru studii de evaluare a impactului asupra mediului.

Biolog Stanciu Catalin – evaluator mediu in formare, inscris in lista

06 la data de 17.09.2010.


4

Evaluarea biodiversitatii din cadrul acestui studiu este intocmita de specialistii Institutul National de Cercetare si Dezvoltare „Delta Dunarii” - Tulcea in cadrul proiectului „Studii de impact asupra mediului pentru parcuri eoliene planificate a se amplasa in zona centrala a Dobrogei” conform contractului 362/2008 incheiat intre SC Eolica Dobrogea si INCDD Tulcea

Persoana de contact: Lavinia Mihai, Evaluator/Auditor mediu, firma SC C-TECH SRL,

tel: (0241)486.094 fax:(0241)645.134 mobil:0762.247.019 [email protected] 1.4 Date despre proiect

1.4.1 proiectului

Proiectul consta in instalarea si exploatarea a 8 turbine eoliene tip Gamesa G87/ Gamesa

G90, cu o putere de 2,0 MW per turbina, puterea totala fiind de 16 MW, precum si instalarea , montate în interiorul metalic al turnului turbinei. Energia

prin intermediul unei statii de conexiuni substatia Istria si va fi livrata in sistem prin Statia Tariverde.

Amplasametul CEE IS-I, este pe mai multe parcele de teren agricol precum si terenuri neproductibile -

nordica a comunei, ISTRIA la aproximativ 1,8 km de l– 152,7 m.

1.4.2 Scopul proiectului

16 48,786MWh anual.

În scopul îndeplinirii angajamentelor asumate prin semnarea Protocolului de la Kyoto

443/2003), România a adoptat Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie.

C-Tech SRL ________________ J13/3376/2008

RO 24498230 Str Farului nr.10, Constanta


5

surse regenerabile de energie, prin . Proiectul

Directiva staacoperire din surse regenerabile a 22,1% din consumul de electricitate al Uniunii Europene

rgie – SRE din România este

prezentat în tabelul 1.1. Tabelul 1.1 SURSA

60 PJ 1,2 TWh

23 TWh

Energie hidrodin care sub 10 MW

36 TWh 3,6 TWh

318 PJ

7 PJ

contribuie la:

competitivitate;

1.4.3 Amplasamentul grupurilor generatoare de eoliene

Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor

- : La Nord – terenuri agricole Mihai Viteazu, drum comunal

La Sud – Istria

La Est – Canal de irigatii HCN la aproximativ 2,5 Km est de turbina IS_I-6,


6

La Vest – legatura intre Medgidia si Tulcea la o distanta de paroximativ 600 m, precum si DN 22 Constanta Tulcea la 3 Km ;

Fig. 1.1. Amplasare turbine IS_I in varianta DEM (Model de Elevatie digitala) Tabel 1.2: Amplasarea turbinelor din cadrul proiectului IS_I

Distante intre Turbine Eoliene

Denumirea turbinei

Altitudine (Z)

Cea mai apropiata turbina

Altitudine (Z)

Distanta pe orizontala

Distanta masurata in diametri ai rotorului

m m m IS_I_5 56.1 I_6 56.9 466 5.4 IS_I_6 56.9 I_5 56.1 466 5.4 IS_I_7 78.8 I_8 91.2 467 5.4 IS_I_8 91.2 I_9 84.9 438 5 IS_I_9 84.9 I_10 86.8 429 4.9 IS_I_10 86.8 I_9 84.9 429 4.9 IS_I_11 1000 I_10 86.8 461 5.3 IS_I_12 97.2 I_11 100 538 6.2


7

Coordonatele amplasamentului sunt date, in sistem stereo 1970 conform tabelului din

varianta finala de plan aprobata prin avizul de mediu nr. 62/29.09.2010: Tabel 1.3. Amplasarea turbinelor in coordonate STEREO 70

Turbina eoliana Y X IS_I-5 351329.26 794470.70 IS_I-6 350887.17 794321.96 IS_I-7 351343.41 793785.70 IS_I-8 351015.57 793452.63 IS_I-9 350800.21 793071.43

IS_I-10 351093.82 792758.17 IS_I-11 351329.81 793068.19 IS_I-12 351888.68 792788.78

Fig. 1.2. Amplasare turbine IS_I – imagine 3D


8

Reguli de amplasare zona de protectie este delimitata pe teren de conturul fundatiei pilonilor de

sustinere, la care se adauga 0,2 m de jur-imprejur centralel eoliene se vor amplasa fata de retelele electrice la cel putin inaltimea

pilonului plus lungimea palei centralele eoliene se vor pozitiona fata de drumul judetean la cel putin distanta

reprezentata de elementele centralei (pilon + pala) plus 3 m pentru siguranta grupurile generatoare eoliene se vor pozitiona unele fata de altele, in interiorul

parcelei in baza unor studii de specialitate In continuare Figura 1.3. prezinta distantele in situatia reala a proiectului de

amplasament propus pentru Istria I – Tabel 1.4 . Tabel 1.4 Distantele in situatia reala a proiectului de amplasament

Denumirea obiectivului

Cea mai aproiata turbina

Distanta -m-

Lacul Sinoe IS_I-5 4475,47 IS_I-6 249,94

LEA IS_I-7 162,29 IS_I-12 594,37

Satul Sinoe IS_I-5 2710,82 Comuna Istria IS_I-5 2066,26 Lungimea N-S 1112,67 Lungimea E-V 1775,83


9

Figura 1.3

amplasamentului propus Istria I 1.5 Perioada de realizare a parcului eolian va fi de aproximativ 12 luni

titularul proiectului.


10

se înlocuiesc generatoarele eoliene la expirarea duratei lor de utilizare.

terenurilor. Pe toata perioada de constructie si aproximativ doi ani dupa punerea in functiune a CEE

Istria I se continua monitorizarea biodiversitatii incepute inca din anul 2008. 1.6

producerea energiei n Proiectul are drept scop realizarea unei Centrale Energetice Eoliene pentru producerea de

formata din 8 turbine de 2 MW avand o capacitate totala de 16 MW. lui climatic reprezentat de

într-amplasamentului.

În perioada de exploatare a parcului eolian, nu este nec

Sigura sursa regenerabila utilizata pentru productia energiei electrice pe perioada

functionarii este vantul. Pe perioada unui an calendaristic CEE Istria I produce o cantitate de energie de

aproximativ 49000 de MWh, dupa cum rezulta si din calculul de eficienta redat in tabelul 1.5 si pentru fiecare turbina in parte in Tabel 1.6.

Tabel 1.5. Calculul productiei de energie al CEE Istria I

Proiect

Productie anuala totala

Total -10%

Productie medie anuala pe turbina

Medie - 10%

Eficienta CEE

Factor de capacitate

Factor de capacitate -10%

Istria I- 8 turbine

[MWh] [MWh] [MWh] [MWh] [%] [%] [%]

48'786 43'907 6'098 5'488 95.8 34.8 31.3 Tabel 1.6. Energia anuala calculata pentru 8 turbine eoliene ce dezvolta in total o

putere de 16 MW. Tip Turbina GAMESA G87/2000 kW

Turbina Energie anuala CEE


11

Total Total-10% Eficienta Viteza medie a vantului

MWh MWh % m/s IS_I_5 6014.6 5413 96.7 7 IS_I_6 5944.7 5350 95.9 7 IS_I_7 6154 5539 96.2 7.2 IS_I_8 6204.7 5584 94.9 7.2 IS_I_9 6025.6 5423 94.7 7.1 IS_I_10 6052.1 5447 95.9 7.1 IS_I_11 6183.6 5565 94.7 7.2 IS_I_12 6206.7 5586 97.3 7.2

Tabelul 1.7.

RESURSE FOLOSITE ÎN

Denumirea Denumirea Furnizor Energie

În medie, circa 6000 MWh/an de la o

tipul precizat în proiect

Energie maximum 17 kW pentru

un generator eolian, când acesta este oprit.

energiei electrice

1.7

vopsele. Resurse naturale utilizate pentru implementarea proiectului propus sunt reprezentate de

materiile prime necesare la execu –

Scurgerile

Schimbarea uleiului sde luni.


12

Pe perioada de functionare mai pot apare materii prime sau materiale din desfasurarea activitatii de mentenanta sau reparatii ale echipamentelor generatorului de energie sau ale turbinei in sine (reparatii ale palelor, revopsire.. etc). Pot apare, accidental, reparatii ale cablurilor subterane, retelelor optice.

1.8

Zgomot, mai ales de la generatoarele eoliene;

un la nivelul generatorului (la 100 m deasupra terenului).

parcului eolian, care determi 1.9

titularului

principale:

Impactul asupra oamenilor; Impactul asupra mediului; -economice.

pe baza modelarii

Alternativele de proiectare a parcului eolian sunt cele cu privire la: Tipul de generatoare eoliene;

Tipul de generatoare eoliene a fost ales de titularul proiectu

Considerente economice;


13

-

-a dovedit a avea cel mai mic impact asupra mediului (prin prezentul studiu dar si pri -au

Procedura SEA pentru avizarea PUZ-ului –

Procedura de avizare din partea Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii –

nr. 53/02.09.2010, favorabil, pentru

1.10

Conform Certificatului de Urbanism C.U. nr. 11/25.05.2010 si a Planului Urbanistic General pe amplasamentul studiat pentru amplasarea CEE terenul are destinatia de teren arabil, pasune, neproductiv si teren cu destinatie speciala – drumuri de exploatare. Pe acest teren prin P.U.G. aprobat nu s-a propus amplasarea nici unei functiuni. Terenul are o importanta economica medie fiind cultivat cu cereale. Valoarea economica a zonei este data de productivitatea terenurilor cultivate cu cereale.

Pentru zona aflata in studiu in vederea amplasarii obiectivului ,,CEE ISTRIA I”– au fost elaborate anterior documentatiile de urbanism la nivel de Plan urbanistic Zonal pentru reteaua in Istria I zona fiind regelementata functional pentru amplasare turbine eoliene, cu restrictiile de rigoare conform Normei tehnice ANRE privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice nr. 4/2007

–

Zona de lucru a rotorului, un cerc cu raza de lungimea palei turbinei + 3 ml în

plan orizontal a elicei turbinei. Amplasarea turbi

eze terenurile.

este stabilit în conformitate cu ordinul ANRE care pre


14

De asemenea ace

Zona de p

4 diametre de rotor noile turbine eoliene ce vor fi amplasate

înaltimea mai mare de 8 ml. a parcului

-un cablu îngropat la 1,5 ml adâncime.

aceasta constând în:

-

în

1.11 nfrastructura

In zona exista drumul comunal DJ 226 care leaga Constanta de Mihai Viteazu precum

si drumurile de exploatare din zona. In zona exista o linie electrica aeriana, un canal de irigatii HCN si calea ferata care leaga

Medgidia de Tulcea. Zona nu dispune de alte structuri de echipare edilitara. Parcul eolian va avea propria

structura de dotari edilitare care inseamna drumuri de exploatare. Echiparea edilitara a zonei este dimensionata si determinata de tipul functiunii care se

amplaseaza. Reteaua energetica de centrale eoliene va fi un producator de energie electrica,


15

energie care va trebui transportata de la fiecare turbina spre punctul de conexiuni sau statia de transformare, care va asigura parametrii specifici de preluare a energiei electrice produsa, in sistemul national de transport al energiei electrice.

Sistemul colector de energie Sistemul colector interior al CEE Istria I cu o putere de 16 MW, va fi construit din mai

multe linii electrice subterane (LES) de 20 colectoare care va avea celule de 20 kV echipate

kV din Substatia 20/220 kV Istria. De aici prin linii electrice aeriene se va face lagatura la statia de transformare 220/400 Tariverde.

Sistemul de control Sistemul de control

- mm2 îngropat la 1

aerogeneratoarele, pilonii aerogeneratoarelor si pilonii meteorologici, compartimentele de control ale aerogeneratoarelor, legarea neutrului ecranul cablurilor subterane de medie tensiune al sistemului colector, neutrul transformatoarelor de putere, neutrul transformatoarelor de servicii auxiliare, întreruptoarele,

carcasele

conform legilor în vigoare.


16

livrarea

Pentru functionarea turbinelor nu sunt necesare alte tipuri de dotari edilitare. Reteaua

electrica si cablurile existente in zona vor fi protejate atat in timpul lucrarilor de executie cat si perioada de functionare.

1.12

proiectului Amplasamentul CEE IS-I, este pe mai multe parcele de teren agricol precum si terenuri

Tabel 1.7.

Y (EST) X ( Nord) SOLA / LOT

TITLU DE PROPRIETATE

Raportul Juridic cu Proprietarul

5 IS_I-5 351329,26 794470,70 A 15/13 Dinica ElenaContract de Superficie

si Servituti Conexe 0,73

6 IS_I-6 350887,17 794321,96 PS12 Consiliu LocalContract de Superficie








10 IS_I-10 351093,82 792758,17 NST 7 Consiliu LocalContract de Superficie




12 IS_I-12 351888,68 792788,78 NST 8 Consiliu LocalContract de Superficie


TOTAL 64,43

Nr.crt.Denumire Centrala Eoliana

COORDONATE AX TURBINAsistem proiectie Stereo 70

DATE DE IDENTIFICARE CADASTRALESuprafata

Ha

Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren pentru:


17

NR. CRT

SUPRAFATA(ha) % SUPRAFATA(ha) %

1 SUPRAFATA STUDIATA2 SUPRAFATA PARCELELEOR CU

CONTRACT DE SUPERFICIE64.430 12.908 64.430 12.908

3 SUPRAFATA TEREN AGRICOL, PASUNE 497.326 99.635 494.287 99.026

4 SUPRAFATA INEL SUPRATERAN 0.000 0.000 0.0224 0.004

5 SUPRATAFA DRUMURI DE EXPLOATARE EXISTENTE

1.824 0.365 0.000 0.000

6 SUPRATAFA DRUMURI DE EXPLOATARE MODERNIZATE

0.000 0.000 2.736 0.548

7 SUPRAFATA PLATFORME DE MONTAJ SI DRUMURI DE EXPLOATARE NOI

0.000 0.000 2.104 0.421

8 SUPRAFATA TEREN SCOS DEFINITIV DIN CIRCUITUL AGRICOL

0.000 0.000 3.038 0.609

499.1495

EXISTENT PROPUNEREBILANT TERITORIAL

Tabel 1.8. Conform Bilantului teritorial elementele proiectului – drumurile de exploatere, drumuri

de acces, trasee cabluri, in raport cu ariile Protejate si pasunile naturale si seminaturale din cadrul proiectului sunt detaliate dupa cum urmeaza:

1. Drumurile de exploatare

Drumurile de exploatare din cadrul proiectului au o lungime de 4560 ml cu o suprafata de 1,82 Ha. Acestea se vor reabilita fata de situatia actuala de 4 m latime cu inca 2 metri avand in medie o latime de 6 m.

Drumurile de exploatare traverseaza in majoritate terenuri agricole, si doar 996 m traverseaza pasuni naturale sau seminaturale, terenuri neproductive (NST). Drumurile care traverseaza pasunile sunt des folosite, tinand cont ca in zona se regasesc mai multe stane de oi.

In raport cu situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, drumurile se regasesc in totalitate in interiorul sitului Natura 2000 si la distanta foarte mare de situl ROSCI 0065 Delta Dunarii.

Pasunile identificate in zona de studiu se intind pe o suprafata de 103, 16 ha si sunt caracterizate in Capitolul 4 al prezentului studiu. Astfel cei 996 m de dum de exploatare care traverseaza aceste pasuni vor ocupa ocupa definitiv, dupa modernizare, o suprafata adiacenta de 0,1992 ha ceea ce reprezinta 0,19 % din suprafata pasunilor naturale si seminaturale din zona de studiu.

Cum toate drumurile de exploatare din cadrul proiectului se suprapun cu situl Natura 2000, rezulta ca modernizarea celor 4560 ml (2*4560 ml) ocupa definitiv o suprafata in plus de 0,9120 ha din cadrul sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, ceea ce reprezinta 0,17 *10-4% suprafata ocupata din cadrul sitului Natura 2000 pentru modernizarea drumurilor de exploatare.


18

2. Caile de acces, platformele de montaj

Caile de acces catre turbine se construiesc de la zero, impreuna cu platformele de montaj si fundatiile turbinelor.

Platformele de montaj sunt de diferite modele in functie de caracteristicile terenului. Suprafata totala a drumurilor de acces si a platformelor de montaj va fi afectata definitiv de lucrari de amenajare.

Astfel pentru constructia drumurilor de acces si a platformelor de montaj a 5 turbine care se afla in pasuni naturale sau seminaturale,turbinele IS_I-6, IS_I-7, IS_I-8, IS_I-9 si IS_I-11, se vor ocupa definitiv 1,424 hadin suprafata pasunilor si anume 1,38 %.

Deasemena suprafata studiata se regaseste in totalitate in interiorul sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe ceea ce inseamna ca drumurile de acces si platformele ocupa definitiv o suprafata de 2,104 ha respectiv 4,1*10-4 % din suprafata sitului Natura 2000.

Drumurile de acces ale turbinelor au o lungime de 1014,28 m si sunt repartizate astfel: Drumul de acces catre turbina IS_I-5 si IS_I-6 are 435 m si se construieste direct din

drumul de exploatare care va fi modernizat DE 9. Drumul traverseaza terenuri agricole si pe o lungime de 140 m traverseaza pasunea pe care este amplasata turbina nr. 6. Accesul catre turbina numarul 6 a fost ales special prin aceasta zona pentru a scadea impactul asupra pasunii in care este amplasata turbina.

Accesul catre turbina nr. 7 traverseaza integral pasunea pe o lungime de 67 m. Turbina a fost amplasata cat mai aproape de drumul de exploatare existent pentru a micsora impactul asupra pasunii, tinand cont de faptul ca pasunea in zona are un caracter ruderalizat.Deasemenea in zona se practica pasunatul excesiv, fiind amplasate mai multe stane de oi si capre

Drumurile de acces catre turbinele IS_I-8 si IS_I-9 au fiecare cate 50m si respectiv 56m, iar turbinele sunt amplasate in pasuni cat mai aproape de marginea cu terenurile agricole, pentru a pastra cat mai mult din caracterul natural al pasunilor.

Drumurile de acces catre turbinele 10 si 12 au 80 m si respecti 33 m si sunt amplaste in pasuni degradate, antropizate – NST (terenuri agricole neproductive).

Accesul catre turbina nr 11 urmareste marginea pasunii pe o lungime de 295 m. 3. Construirea fundatiilor turbinelor

Fundatiile celor 8 turbine ocupa temporar o medie de 400 mp aferent fiecarei turbine si in final doar 28 mp ocupa definitiv fiecare turbina, reprezentata de suprafata inelului suprateran si trotuarul care inconjoara turnul turbinei.

Astfel cele 5 turbine situate in interiorul pasunilor natural sau seminaturale ale proiectului vor ocupa temporar 5*400 mp ceea ce reprezinta 0,2 ha din suprafata pasunilor de 103,16 ha respectiv 0,19 % iar definitiv vor ocupa doar 5*28mp ceea ce reprezinta 0,014 ha respectiv 0,013 % din suprafata pasunilor.

Din suprafata sitului Natura 2000 toate cele 8 fundatii vor ocupa temporar 8*400mp ceea ce inseamna 0,32 ha respectiv 0,6 *10-4 % din suprata sitului iar definitiv suprafata afectata de constructia inelului suprateran va fi de 8*28mp ceea ce inseamna 0,0224 ha respectiv 0,04*10-4% din suprafata sitului.


19

4. Amplasarea cablurilor subterane (LES)

Cablurile subterane sunt amplasate de-a lungul drumurilor de acces nou construite si a drumurilorde exploatare modernizate pentru pe o lungime de aproximativ 5700 m. Sapaturile pentru montarea cablurile subterane se efectueaza mecanizat, si au o adancime de 1,5 m si o latime de 0,80 m, fara a afecta definitiv o suprafata in plus fata de cea folosita pentru amenajarea cailor de acces. Temporar ocupa o suprafata adiacenta drumurilor de 0,45 ha.

5. Organizarea de santier

Organizarea de santier se va amplasa pe terenul agricol situat in partea dreapta a drumului de exploatare DE 9 in dreptul turbinei nr. 5 pe o suprafata de 3000 mp, suprafata ocupata temporar. Suprafata ocupata temporar reprezinta 0,58*10-4 % din suprafata totala a sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe.

Organizarea de

- . - -

-

natural. Toate eortate în afara amplasamentului.

Bilantul teritorial raportat la suprafetele ocupate permanent sau temporar din suprafata pasunilor naturale si seminaturale si situl ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe se rezuma astfel:

RIM

“A

mpl

asar

e C

entra

le E

nerg

etic

e Eo

liene

– R

etea

ua Is

tria

I” 20

Tabe

l 1.9

. Bila

ntul

terit

oria

l in

rapo

rt cu

arii

le p

rote

jate

si h

abita

tele

nat

ural

e

Ele

men

t /

activ

itate

a

proi

ectu

lui

du

pa m

oder

niza

re/c

onst

ruct

ie

peri

oada

con

stru

ctie

i

Perm

anen

t (h

a)

Tem

pora

r (h

a)

din

supr

afat

a pa

suni

lor

natu

rale

si

sem

inta

rale

(1

03,1

6 ha

)

din

SPA

RO

SPA

00

31 D

elta

D

unar

ii si

Com

plex

ul

Raz

im S

inoe

(5

1238

0,6

ha)

din

supr

afat

a pa

suni

lor

natu

rale

si

sem

inta

rale

din

SPA

RO

SPA

00

31 D

elta

D

unar

ii si

Com

plex

ul

Raz

im S

inoe

Dru

m a

cces

ex

isten

t ce

va

fi m

oder

niza

t

4560

*6 m

2,

736

0 99

6*2

m

0,19

92 h

a 0,

19 %

4560

*2m

0,

9120

ha

0,17

*10-4

%

0 0

Dru

m n

ou d

e ac

ces

Plat

form

e te

hnol

ogic

e tu

rbin

e

2,10

4 0

1,42

4 ha

1,

38%

2,

104

ha

4,1*

10-4%

0

0

Fund

atiil

e tu

rbin

elor

8*

28m

0,

0224

8*

400m

0,

2

5*28

m

0,01

4 ha

0,

013%

8*28

m

0,02

24

0,04

*10-4

%

5*40

0m

0,2

ha

0,19

%

8*40

0m

0,2

0,6*

10-4%

T

rase

e su

bter

ane

de

cabl

u 0

5700

m*0

,8m

0,

45

0 0

57

00m

*0,8

m

0,45

0,

87*1

0-4%

O

rgan

izar

e de

0 0,

3 0

0 0

0,3

0,58

*10

-4%

TO

TA

L

4,84

22 h

a di

n ca

re 3

,038

4 ha

nou

afe

ctat

a

0,95

ha

1.

637

ha-1

,58%

3,

0384

ha

0,00

04%

0,

2 ha

- 0,

19%

0,

95 h

a 0,

0002

%


21

CAPITOLUL II PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 Alcatuirea constructiva a grupului generator Grupul generator eolian este echipamentul care asigura transformarea forteivantului in

energie electrica. Fiecare grup generator eolian se sprijina pe un pilon metalic alcatuit din trei tronsoane conice cu diametre si grosime variabile ale peretelui pentru structura. Pe tronsonul superior este montata nacela, in interiorul careia se afla generatorul si pe care este montat rotorul. Pilonul este incastrat in fundatia grupului generator eolian, realizata din beton armat. Grupul generator eolian este echipat cu un rotor prevazut cu trei pale echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse in miscare de rotatie, de forta vantului.

Turnul - este o constructie metalica tip tubular conic, de 100 m inaltime, intre fundatie si butuc. Acesta are rolul de a sustine grupul generator eolian si de a asigura accesul in perioada de operare precum si pentru intretinere si reparatii. coroziunii, conform prevederilor din ISO 12944. Pilonul este o constructie modulara din tubulatura metalica pentru facilitatea transportului si a montarii echipamentelor. In interiorul pilonilor se monteaza atat reteaua de distributie a energiei electrice produse de grup generator eolian, cat si scarile de acces spre nacela. In segmentul de baza, care se incastreaza in fundatie se monteaza urmatoarele echipamente: transformatorul, dispozitivele de conexiune, tabloul de comanda si control.

Nacela - Carcasa nacelei este fabricata din fibra de sticla. Accesul se face din turn pe la

baza nacelei. Acoperisul este echipat cu senzorii de vant (anenometru)si lumini de balizaj.

la generatorul electric. Generatorul are o putere nominala de 2 MW, un voltaj de 690V si o frecventa de 50/60

Hz. Grupul generator eolian este echipat cu un generator asincron cu 4 poli si mecanism de unduire. Generatorul este prevazut cu un sistem special de control care permite grupului generator eolian sa opereze la viteze variabile. Acesta reduce fluctuatiile de putere in sistem precum si minimizarea incarcarilor pe anumite componente ale grupului generator eolian. De asemenea, sistemul optimizeaza productia de energie la viteze mici ale vantului. Aceasta tehnologie permite controlul factorului de putere reactiva al grupului generator eolian intre 0,96 inductiv si 0,98 capacitiv masurat pe partea de joasa tensiune.

Transformatorul este tri-fazat, uscat tip capsula special concepute pentru turbinele eoliene. Tensiunea la iesire poate avea valori de la 6.6 kV la 34.5 kV. Transformatorul se gaseste


22

intr-un compartiment separate la partea din spate a nacelei, fiind izolat de restul componentelor printr-o placa metalica. Fiind de tip uscat, riscul de incendiu este minim. In plus, transformatorul include masurile necesare pentru evitarea deteriorarii. Localizarea transformaorului in interiorul nacelei previne pierderile electrice cauzate de lungimea cablurilor de joasa tensiune si reduce impactul vizual.

Rotoruleste montat pe arborele principal al grupului generator eolian si are in capatul exterior, butucul rotorului in care sunt montate cele trei pale ale grupului generator eolian.

Caracteristici ale rotorului turbinei Gamesa G87 Tabel 2.1.

Caracteristica Valoare Diametru 87 m Numar de pale 3 Suprafata de rotatie 5,945 m2 Interval de viteza al rotorului 9 – 19 rot/min Directia de rotatie In sensul acelor de ceasornic Caracteristici ale rotorului turbinei Gamesa G90 Tabel 2.2.

Caracteristica Valoare Diametru 90 m Numar de pale 3 Suprafata de rotatie 6,362 m2 Interval de viteza al rotorului 9 – 19 rot/min Directia de rotatie In sensul acelor de ceasornic Anemometrul

re


23

Fig. 2.1. Turbina eoliana

Fig. 2.2. Nacela 1. Pale 2. Butuc

3. Mecanismul hidraulic 4. Capacul axului 5. Axul mecanismului


24

6. Sistemul de control activ 7. Turnul 8. Axul principal cu doua mansoane 9. Amortizoarele 10. Cutia de viteza 11. Mecanismul principal de franare 12. Cadru de sprijin al nacelei 13. Sistemul de transmisie

14. Gerator cu dubla alimentare 15. Transformator 16. Anemometru si vana de vant 17. Sistemul de comanda principal 18. Invelisul nacelei 19. Unitatea hidraulica

Fundatia turbinei eoliene Fundatia grupului generatoar eolien are rolul de a sustine turnul (pilonul), rotorul,palele si

nacela cu toate echipamentele si de a transmite solului incarcarilesecifice mentionate, fara a produce deformatii care sa compromita functionareain siguranta a lucrarii (fara a depasii capacitatea portanta a terenului de fundare).

In cazul de fata fundarea grupului generator eolian se va realiza prin intermediul unui bloc de beton armat, un paralelipiped cu suprafata bazei de 20,0 X 20 m si inaltimea de 2,59 m. Legatura la central se face prin intermediul unui cilindru cu diametru de 4 m si inaltimea de 1.15 m. Cilindruldin beton al fundatiei iese deasupra terenului cu 35 cm. (pentru grupul generator Gamesa G90).

2.3.

Tabel 2.3. - Materiale necesare

MATERIAL T100 M UNITATE DE

Beton HM 20 25,6 m3

Beton HA 30 418 m3

500 S 44100 kg


25

Fig. 2.3. Consideratii tehnice ale fundatiei unei turbine eoliene

2.2 Conexiunea electrica Fiecare grup generator eolian este prevazut cu cate un post de transformare dela 690 V la

20.000 V care este amplasat in nacela grupului eolian. Conexiunile electrice e, se face prin cabluri electrice subterane

pentru a nu afecta integrtraversare;

(LEA);

vor fi semnalizate conform legilor în vigoare.

Descrierea tehnica a proiectului In zona localitatii Istria se vor construi doua parcuri eoliene (IS_I, IS_II) avand in

componenta un numar de 29 turbine eoliene. Energia furnizata de aceste centrale eoliene va fi evacuata in SEN printr-o statie de

transformare ce o va construi Eolica Dobrogea SRL, in parteneriat cu Iberdrola Renewables. Cele doua parcuri eoliene: IS_I si IS_II se vor conecta la o substatie de transformare

20/220 kV Istria conform planului din Figura 2.4.


26

Figura 2.4. Amplasare Substatie electrica 20/220 kV Istria in raport cu CEE Istria I si CEE Istria II

Prin intermediul transformatoarelor de tensiune (3x45MVA) 20/220kV, puterea produsa se va transfera la bara de 220kV a statiei, iar de acolo prin LEA 220kV se va face racordul in statia 220/400kV TARIVERDE. Delimitarea instalatiilor se va realiza la clemele de racordarea LEA 220 kV la noua celula de 220 kV destinata racordarii CEE ISTRIA.

Acestea constau in montarea unei noi cellule de linie si a grupului de masurare a energiei electrice aferent acestei celule, inclusiv toate lucrarile necesare integrarii acestora in instalatiile existente.

Statia tip exterior cu dimensiuni aproximative 100x100 m si va consta in: transformatoare de putere; celule de transformator; celula linie; corp de comanda.

Aparatele si materialele electrice folosite in cadrul celulei sunt: - aparate de conectare, ca: intrerupatoare, separatoare, separatoare de sarcina,

sigurante, etc. (inclusiv dispozitivele lor de actionare); - transformatoare; - bobine de compensare si de reactanta; - descarcatoare; - conductoare isolate sau neizolate; - izolatoare; - cleme, armature etc. - stalpi.


27

Legatura la Sistemul Electroenergetic National se va face prin intermediul unei linii aeriene (LEA) de 220 kV, iar legatura cu parcurile eoliene se va face prin

intermediul liniilor electrice subterane (LES). Linia electrica subterana in cablu LES 20 kV, care va transporta energia electrica produsa

in cadrul centralei electrice eoliene Istria I pana la punctul de racordare este de aproximativ 3,5 km.


28

Fig. 2.5. Pozare cabluri Toate echipamentele primare, secundare si de telecontrol, precum si materialele ce se vor

monta in statia 20/220 kV vor respecta specificatiile unificate si omologarile Enel. Proiectul de statie cu liniile electrice aferente va ocupa o suprafata de 4 ha. Dispunerea

constructiva a instalatiilor electrice este aleasa astfel incat: - respecta masurile prevazute in prescriptiile de proiectare a instalatiilor electrice; - permite efectuarea lucrarilor de deservire a instalatiilor cu dispozitive si utilaje

mecanizate; - evita posibiliatea producerii si extinderii incendiilor; - in caz de necessitate se poate face scoaterea partial de sub tensiune a instalatiei, in

vederea executarii unor lucrari, cu respectarea masurilor prevazute in “Norme de protectie a muncii pentru instalatii electrice” – PE119.

Toate lucrarile ce se vor executa vor trebui sa corespunda din punct de vedere calitativ (material, dimensiuni, cote de plan si cote de nivel etc.) prevederilor din documentatia de proiectare si din reglementarile tehnice in vogoare. Nerespectarea acestora poate conduce la neacceptarea lucrarilor.

Elementele de constructii se vor realiza astfel incat sa nu fie necesare rectificari, spargeri, gauriri la fata locului.

Furnizorul/ executantul lucrarii va intocmi programul de asigurare a calitatii, care va include:

- structura de organizare; - obligatiile si responsabilitatile personalului desemnat sa asigure calitatea

lucrarilor; sistemul de procurare, receptive si verificare a materialelor;


29

- sistemul de asigurare a calitatii executiei lucrarilor; - sistemul de control al documentatiei; - lista cu procedure administrative si de lucru necesare pentru indeplinirea si

verificarea cerintelor privind calitatea. Furnizorul/ executantul lucrarii va intocmi si un plan al calitatii, care va tine cont de

urmatoarele: - structura lucrarilor propuse si programul de realizare; - obligatiile si responsabilitatile personalului desemnat sa asigure calitatea

lucrarilor; - inspectia materialelor livrate; - referinte la procedurile de asigurare a calitatii specific fiecarui tip de activitate; - verificari finale si teste. Lucrarile de constructii, arhitectura si instalatii se vor proiecta si executa in accord cu

gruparea pe categorii indicate in cele ce urmeaza.

Fig. 2.6. Model statie conexiuni Istria

Legatura cu pamantul Elementele care se conecteaza la pamant sunt: turnul transformatorul grupului generator eolian armatura fundatiei controlerul


30

2.3 Drumurile de acces

ment,

Accesul pana la platformele turbinelor se va face pe cai 6m.

Pentru transportarea de la drumul public amenajat (DJ 226) pe locul de amplasare a

4560 2,7360ha.

S-

-a evitat proiectarea

-cu raze mici.

16 m.

inferioare ale pilonilor de 4,3 m diametru), vor fi necesare asigurea transportarii lor de echipe de -40 cm), pe drumuri netede, iar în

Structura sistemului rutier a drumurilor

a nacelei (150 oare macaralei principale (500 -700 t) în cazul drumurilor interioare ale parcului.

drumurile interioare ale parcului, va fi de minim 4 Kg/cm2 (aprox. 0,4 MPa), pe o - m

pentru drumurile între aero-generatoare.

diferitelor straturi


31

ste de 98% sau mai mult.

30

Raza curbelor rumurilor interioare ale

Figura 2.7.1

Figura 2.7.2


32

m.

Drumuri de acces în parc Platforma drumurilor de acces în parc va fi de 7 m, ceea ce presupune 6 m parte

carosabila, incadrata cu acostamente stanga-dreapta de 0.50

Drumuri interioare ale parcului

Aceast

12 7x7 m2, fiecare 24

Figura 2.7.3

( în sensul progresului montajului macaralei ).

De asem

lucru de 2 Kg/cm2 (aprox. 0.2 m adâncime, pentru

pune cu acesta.

La drumurile interioare acostamentele stanga-dreapta de 0.50


33

Drumul va avea o parte carosabila de 6 m pentru transportul unui pilon de 100 m

Platformele Dimensiunile platformelor pentru montarea pilonilor de 100 m vor fi:

Platformele intermediare - Standard: 30 m x 35 m + 5 m x 50 m

- Speciale 1ª: 44 m x 44 m + 5 m x 50 m Platformele finale

- Standard: 35 m x 40 m - Speciale 1ª: 44 m x 49 m

Structura sistemului rutier al platformelor Pentru platforme se vor distinge pe de-

drumuri.

În zonele de colectare se vor amplasa diferitele elemente ale aero-generatoarelor pentru a

platformele.

-o espl

mentinându- -6 m. Gradul de compactare va fi astfel încât % .

Se va aplica un st -

-cel -6 m.

suporte cele specificate. În zonele de colectare nu este necesar strat din material granular.

va realiza în straturi de 30

or va avea o înclinare între 0,2 1 - -

acces.


34

%, pentru a putea - -

pe

esplanadei va fi peste 90 cm deasupra nivelului cel mai înalt posibil al pânzei freatice.

Dimensiunile platformelor intermediare m.

m. -generator.

de acces la acestea.

mare de 16 m. În caz contrar se va amplasa cât

m x 50 a platformei sau paralel cu ea.

Zonele de lucru, platform

m.

Colectarea celelaltor

montaj-ar putea realiza

montajul.


35

Figura 2.7.4: Dimensiunile plataformei intermediare pentru piloni de 100

Standard.

Figura 2.7.5


36

Figura 2.7.6

de 100 m

de 44 m x 44 m pentru piloni de 100 drumul de acce

m x 35 m, reprezentând

ent la aceasta.

m x 35 4 m x 44 m.


37

Figura 2.7.7: Dimensiunile platformei intermediare pentru piloni de 100

Speciale 1ª

Figura 2.7.8: Colectarea materialelor pentru piloni de 100 ª. Dimensiunile platformelor finale

5 cazul platformelor intermediare.

es îndeplinite:

m.


38

m.

standard pentru platformele intermediare. nie sau semi-

Figura 2.7.9: Dimensiu


39

Figura 2.7.10

Standard.

Figura 2.7.11:

zone de colectare.


40

Figura 2.7.12: Dimensiu ª.

Figura 2.7.13: Colectarea materialelor pentru piloni de ª. 2.4 Organizarea de santier Organizarea de santier se va amplasa pe terenul agricol situat in partea dreapta a drumului

de exploatare DE 9 in dreptul turbinei nr. 5 pe o suprafata de 3000 mp asa cum e reprezentat in Figura 2.8.


41

Fig. 2.8. Amplasarea orgnizarii de santier aferenta proiectului CEE Istria I

-

- S

-un service

- terialelor -

turbinelor (segmente de turn, - Acestea

vor fi depozitate in containere speciale, care ulterior vor fi predate catre valorificatori autorizati.


42

2.5 de dezafectare Restaurarea amplasamentului la finalizarea perioadei de functionare care se apreciaza a fi

dupa 20- - dezafectarea turbinelor vechi si restaurarea amplasamentului sau inlocuirea turbinelor cu altele noi, în urmatoarele

a) Dazafectarea centralei electrice eoliene necesita urmatoarele lucrari: - dezmembrarea grupurilor generatoare eoliene si pilonului cu recuperarea

sivalorificarea metalelor si in general a materialelor refolosibile; - demolarea fundatiilor si utilzarea betonului rezultat pentru diferite amenajari - recuperarea si valorificarea cablurilor electrice; - umplerea/nivelarea gropii fundatiei si refacerea covorului vegetal.

b) Inlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi necesita mai putineinterventii

semnificativ zona.


43

CAPITOLUL III DESEURI

3.1 Generalitati

CEE Isteia I. or rezulta:

- cod 20 01 01/15 01 01; - cod 20 01 38/15 01 03; - cod 20 01 39/15 01 02; -

cod 16 02; - cod16 06;

În timpul procesului d

tor

i de asemenea sunt schimbate periodic. Tot de pe amplasamentul Parcului Eolian

Deseurile solide menajere vor fi colectate in pubele, depozitate in spatii special amenajate in incinta de santier, selectate si evacuate periodic la depozitele existente sau, dupa caz, reciclate. Organizarea de santier va cuprinde facilitate pentru depozitarea controlata, selectiva a tuturor categoriilor de deseuri. Pe durata executarii lucrarilor de constructii, vor fi asigurate toalete ecologice intr-un numar suficient, raportat la numarul mediu de muncitori din santier.Se prevede o toaleta ecologica la fiecare grup generator eolian in constructie.

Antreprenorul are obligatia, conform HG 856/2002 sa tina evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.

Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se incadreaza in prevederile cuprinse in HG 856/2002.

Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O parte a acestor deseuri, respectiv cele provenite de la excavatii vor fi reciclate in

umpluturi, nivelari si ca material inert.


44

Tabel 3.1. .

DENUMIREA

CANTITATEA

Folie PE 160 m2

Carton 50 m2

50 m2

Lemn 15 kg

Styropor 2 m3

5 kg

Resturi de cablu 10 kg

1 kg

Ambalaje 10 kg

10 kg

3.2

- menajere sau asimilabile ; - metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de rezistenta

Eolian si din activitatea de intretinere a utilejelor de -

betoane daca nu se respecta graficele de lucru ; - deseuri de lemn rezultate din activitatea curenta de pe santier ; - anvelope,acmulatori,uleiuri uzate, motorina si alte produse petroliere uzate ; - cartoanele, hartia din activitatile de birou in cadrul organizarii de santier. In conformitate cu privind depozitarea deseurilor,

deseurilor menajere si cele asimilabile acestora vor fi colectate in interiorul organizarii de santier in puncte de colectare prevazute cu containere tip pubele. Aceste deseuri, periodic, vor fi

de comun acord cu APM Constanta.In acest sens, se impune tinerea unei evidente stricte privind datele calendaristice, cantitatile eliminate si mijloacele de transport utilizate.

Deseurile metalice se vor colecta si depozita temporar in incinta amplasamentului si vor fi valorificate prin unitati specializate.


45

Deseurile materiale de constructii nu ridica probleme deosebite din punct de vedere al poluarii mediului. In perioada de executie aceste deseuri impreuna cu deseurile inerte provenite din excavatii vor fi depozitate temporar intr-un spatiu special amenajat pe amplasament, urmand a fi folosite ulterior la umpluturi, construirea de alei si spatii de parcare, pe alte amplasamente,

itate la exploatarea Parcurilor eoliene. Deseurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau valorificate ca lemn

de foc pentru populatie. Acumulatorii uzati cu potential ridicat de poluarea mediului vor fi stocati si pastrati

corespunzator in vederea valorificarii lor prin unutatile specializate. Anvelopele uzate reprezinta una din principalele probleme ale unui santier. Acestea vor fi depozitate in locuri special amenajate. In prezent aceste anvelope uzate sunt achizitionate si valorificate de Lafarge Romcim Medgidia.

3.3

Turbine Eoliene

activitate sunt: uleiuri uzate; piese de schimb(mai rar); ambalaje rezultate de la inlocuire unor piese; ambalajele materialelor consumabile.

as pe areal

. sporadic.

pe amplasament de economic.

i firme specializate în


46

3.4 Managementul deseurilor

- Prin implementarea proiectului pentru pe perioada de

autorizate în domeniu. - montaj vor fi sub

i responsabil.


47

CAPITOLUL IV

IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

COMPONENTELOR SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1 BIODIVERSITATEA 4.1.1. CEE Istria I este localizat în sud-

(Fig. 4.1) (Fig. 4.2).

Fig. 4.1. Localizarea proiectului CEE Istria I în harta ecoregiunilor din România

(mo ]) CEE Istria I.


48

Fig. 4.2. Localizarea proiectului CEE Istria Iîn harta bioregiunilor europene din

***, 2008c]) CEE Istria I.

CEE Istria I

15.570 km2 2 2) [***, 1994a] (Fig. 4.2)Razim- Sinoe.

- -est),

fiind cu altitudini mai mici de 200 m [ ]. Din punct de vedere fizico-

-[ ].

-Casimcei (Fig. 4.3) [ ].

467 m). Celelalte zone continentale ale Dobrogei de nord au un caracter de plat


49

rd), respectiv din calcare jurasice, acoperite de loess (în partea de sud) [ ].

Fig. 4.3. Localizarea proiectului CEE Istria I ***, 1979a])

are a proiectului CEE Istria I. Zonele marginale ale Dobrogei de Nord amplasate între altitudini de 25-150 m

[ 1992a]. Proiectul CEE Istria I

Stipa ucrainicastepe cu Agropyron pectiniforme” [ ] (Fig. 4.4.).


50

Fig. 4.4

]) CEE Istria I

– stepe cu Stipa ucrainica– stepe cu Agropyron pectiniforme.

CEE Istria I s-

(Fig. 4.5).


51

Fig. Istria 4.5. Localizarea CEE Istria I.

neagr – limita perimetrului CEE Istria I; cercuri albastre – centrale eoliene; – –

– – cale fera

Din cele 499,14 hectare ale perimetrului CEE Istria I

fiind cu Fig. 4.6).


52

Fig. 4.6 CEE Istria I.

– neagr – limita perimetrului CEE Istria I. în perimetrul CEE Istria I au fost identificate 64 specii de cormofite (Tabel 4.1)

Tabel 4.1

CEE Istria I

1. Achilea coarctata Poiret 2. Achillea setacea Waldst. et Kit. 3. Agropyron cristatum (L.) Gaertn. 4. Ajuga chamaepytis (L.) Schreber 5. Alchemilla vulgaris L. 6. Artemisia austriaca Jacq. 7. Artemisia campestris L. 8. Bassia prostrata (L.) G.Beck 9. Bromus arvensis L. 10. Bromus commutatus Schrad. 11. Bromus tectorum L. 12. Capsella bursa-pastoris (L.)Medik. 13. Cardaria draba (L.) Desv. 14. Carduus acanthoides L.

15. Centaurea diffusa Lam. 16. Centaurea solstitialis L. 17. Cerastium semidecandrum L. 18. Cichorium inthybus L. 19. Cirsium arvense (L.)Scop. 20. Consolida regalis 21. Coronilla varia L. 22. Covolvulus arvensis L. 23. Cynodon dactylon L. 24. Dactylis glomerata L. 25. Daucus guttatus Sibth. & Sm. subsp. zahariadii Heywood 26. Dichanthium ischaemum (L.) Roberty


53

27. Echinops sphaerocephalus L. 28. Echium italicum L. 29. Echium vulgare L. 30. Erodium cicutarium L. 31. Eryngium campestre L. 32. Euphorbia seguieriana Necker 33. Festuca valesiaca Schleich. ex Gaudin 34. Galium rubioides L. 35. Galium verum L. 36. Goniolimon besseranum (Schult. ex Rchb.) Kusn. 37. Hieracium pilosella L. 38. Hordeum geniculatum All. 39. Hypericum perforatum L. 40. Knautia arvensis (L.) Coult. 41. Kohlrauschia prolifera (L.) Kunth 42. Lepidium ruderale L. 43. Linaria vulgaris Mill. 44. Lotus corniculatus L. 45. Marrubium peregrinum L.

46. Melilotus officinalis (L.) Pall. 47. Nigella arvensis L. 48. Phleum pratense L. 49. Picris hieracioides L. 50. Plantago lanceolataL. 51. Potentilla argentea L. 52. Potentilla recta L. 53. Salvia nemorosa L. 54. Sanguisorba minor Scop. 55. Sisymbrium loeselii L. 56. Stipa capillata L. 57. Taraxacum officinale Weber 58. Teucrium chamaedrys L. 59. Teucrium polium L. 60. Thymus pannonicus All. subsp. pannonicus 61. Trifolium arvense L. 62. Verbascum lanatum Schrad. 63. Vicia hirsuta (L.) Gray 64. Xeranthemum annuum L.

Fig. 4.7.Basia prostrata Fig. 4.8.Agropyron cristatum

CEE Istria I - Stipetum capillatae (Hueck 1931) Krausch 1961 - Medicagini minimae - Festucetum valesiacae Wagner 1941 agropyretosum Soo 1959 - Botriochloetum (Dichantietum) ischaemi (Kist.1937) Pop 1977 xeranthemetosum annui Sanda et all. 1999 - Brometum tectorum Bojko 1934


54

, dominant este habitatul 34.92 Stepe ponto-sarmatice (cu Dichantium ischaemum etc.)

[***, 2007]:

- Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni

zona dintre centralele eoliene nr. 7 – 8 – 9 –11); - stepe ponto-sarmatice (cod de cca 20 ha, din care cca 15 ha în zona dintre centralele eoliene nr. 7 – 8 – 9 –11.

Fig. 4.9. -

CEE Istria I.

Fig. 4.10.

din CEE Istria I.

Fig. 4.11. apropierea locului de amplasare a centralei

eoliene nr. 12 din CEE Istria I.

Fig. 4.12. zonelor stâncoase (detaliu).


55

În perimetrul CEE Istria I sunt prezente specii de nevertebrate comune zonelor stepice

-ecosisteme. Dintre nevertebrate, cele mai

ortopterele (de ex. Acrida ungarica – Fig. 4.13, Gryllus campestris, Oedipoda caerulescens etc.), lepidopterele (Iphiclides podalirius, Papilio machaon, Pieris rapae, Macroglossa stellatarum, Carcharodus alceae

Pyrrhocoris apterus), Mantodea (Mantis religiosa – Fig. 4.14) etc. – noiembrie 2009 nu au

fost identificate specii de nevertebrate de interes conservativ perimetrul CEE Istria I.

Fig. 4.13.Acrida ungarica Fig. 4.14.Mantis religiosa

– Rana ridibunda) în perimetrul CEE Histria I. Câteva exemplare de

Rana ridibunda energetice.

Rana ridibunda este

- specie i 13 / 1993 [***, 1993a]); -

nr. 57 / 2007 [***, 2007]). Bufo viridis

Pelobates fuscus Hyla arboreaPelobates syriacus

zonele CEE Istria I, ele fiind chiar frecvente în zona malului lacului Sinoe,

Dintre speciile de reptile, în perimetrul CEE Istria I (Podarcis taurica Lacerta agilis Lacerta viridis(Lacerta trilineata Natrix tessellata).


56

Fig. 4.15. Podarcis taurica Fig. 4.16. Lacerta agilis

Podarcis taurica – Fig. 4.15

– L. agilis – Fig. 4.16 L. trilineata CEE Istria I proiectului (Fig. 4.19) -al lungul drumurilor

câmp (Lacerta agilis – Lacerta trilineata). Specia Lacerta viridis

– 15 N. tessellata

CEE Istria I Natrix natrix Coluber caspius) în

CEE Istria I. a optima amplasarea diferitelor centrale eoliene,

Podarcis taurica Lacerta viridis), respectiv exemplarele de Rana ridibunda Natrix tessellata în ace

perimetrul CEE Istria I - Podarcis taurica): specie

legii 13 / 1993 [***, 1993a]), ***, 2007]);

- Lacerta agilis): specie legii 13 / 1993 [***, 1993a]),

***, 2007]); - Lacerta viridis): specie

1993 [***, 1993a]), ***, 2007]);


57

- Lacerta trilineata): specie legii 13 / 1993 [***, 1993a]),

***, 2007]); - Natrix tessellata): specie

legii 13 / 1993 [***, 1993a]), ***, 2007]).

Natrix natrix CEE Istria I lacului Sinoe, aflat la doar cca 1 km

CEE Istria I

(Spermophilus citellus Talpa europaea), orbete mic (Spalax leucodon), bursuci (Meles meles Vulpes vulpes), iepuri de câmp (Lepus capensis(Capreolus capreolus), arici (Erinaceus concolor Vormela peregusna) (Fig. 1.22).

Spermophilus citellus) din perimetrul proiectului CEE ISTRIA I, proiectului (Fig. 4.17

în apropiere de marginea drumului de exploatare existent (de-subteran de transport al curentului electric), restul gal

– – respectiv în

e doar accidental, din locurile învecinate acelor parcele).

nsport,


58

Fig. 4.17. Dis Spermophilus citellus) în cadrul proiectului CEE

ISTRIA I. puncte albastre – Spermophilus citellus); puncte negre – locul de amplasare a centralelor

eoliene din planul CEE ISTRIA; puncte galbene – locul de amplasare a unor centrale eoliene în ; linia – limita proiectului CEE ISTRIA I; linii galbene – drumuri de exploatare existente; linii albe – traseul subteran al

cablurilor de transport electric; l - traseul subteran al unor cabluri de transport electric în varianta finala de executie

In urma evalu Meles meles (bursuc) in partea estica a ampalsamentului la o distanta de aproximativ 1700m pe tumulii prezenti in zona (Fig. 4.18).


59

Fig. 4.18. Localizarea familiilor de Meles meles (bursuc) în vecinatatea proeictului CEE Istria I.

Meles meles). În perimetrul CEE Istria I, în perioada 2008 -

Anexa Istria 1.1). Dintre acestea 58 de specii sunt nominalizate în Anexa nr. 3 [***, 2007a], iar 35

[***, 2007a] (Fig. Istria 4.17).

57 / 2007 [***, 2007a], au fost decl [***, 2008b]. [***, 2007a],

te 24 de specii în perimetrul CEE

Istria I (Anexa Istria 1.2). Dintre acestea, 8 specii sunt nominalizate în Anexa nr. 3 a [***, 2007a], iar 6 specii sunt nominalizate

[***, 2007a]. Celelalte 10

[***, 2007a]CEE Istria I sunt prezentate în continuare:


60

1. gorului (Burhinus oedicnemus

2. (Melanocorypha calandra

ale centralelor eoliene. Teritoriile celor 12 perechi se suprapun practic cu zoneale tuturor celor 8 centrale eoliene;

3. Ciocârlia de stol (Calandrella brachydactyla

agricole din zone

4. Fâsa de câmp (Anthus campestris

centrale eoliene; 5. (Lanius colurio

-a limitat

6. (Lanius minorn apropierea

perimetrul ria I; 7. (Emberiza hortulana

8. Silvi (Sylvia nisoria)

tudiu, am observat un

perimetrul CEE Istria I (Anexa Istria 1.3).

Guvernului nr. 57 / 2007 [***, 2007a]. În cazul a cinci dintre acestea - Ciconia ciconia) Buteo rufinus), Falco vespertinus), caprimulgul (Caprimulgus europaeus Coracias garrulus) - exemplarele observate

-s– Sinoie”, aceste exemplare

dar nu în perimetrul

anume pelican comun (Pelecanus onocrotalusi), Pelecanus crispus), (Casmerodius albus), Platalea leucorodia), erete de stuf (Circus aeruginosus), ruginie (Glareola pratincola), Larus melanocephalus),

Sterna nilotica Sterna hirundo), (Melanocorypha calandra), ciocârlie de stol (Calandrella brachydactyla)


61

(Emberiza hortulana) observate tranzitând zona ocazional pe câmpurile

Biosferei Delt – Sinoie”.

Fig. 4.19.

în perimetrul CEE Istria I.

perioada a fost pentru (Casmerodius albus), Platalea leucorodia), Sterna nilotica

Sterna hirundo Glareola pratincola), care au fost observate traversând perimetrul viitorului amplasament - ruginie (Glareola pratincola Sterna hirundo

Sterna nilotica(Casmerodius albus) Platalea leucorodia) au fost observate traversând limita

zburînd, de-

- maxim 163 exemplare de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) survolând zona movilei (tumulului) Istria nord-est care se afla la o distanta de 2,3 km fata de amplasamentul CEE Istria I

(Pelecanus onocrotalus) odihnindu-se pe solele arate din nord-estul

Total specii observateSpecii Anexa nr.3 O.U.G. 57/2007Specii Anexa nr.4 O.U.G. 57/2007


62

Pelecanus crispusic de exemplare. În majoritatea cazurilor au fost exemplare izolate dar cu

zona CEE Istria I, în zbor. Pentru ambele specii de pelicani am înregistrat o frec

CEE Istria I, de-a lungul malului vestic al lacului Sinoie.

-(Circus aeruginosus) în zo

Circus aeruginosus) cuprinde atât -a înregistrat

cuprinse între 1 - 150 m. În cazul berzei albe (Ciconia ciconia)

repr Buteo rufinus)

-est (la 2,3 km de CEE Istria I) aproape pe întreaga

–

- Falco vespertinus

Pica pica). Exemplarele care cu-

Coracias garrulus)

rului CEE Istria I, vânând ortoptere în

Caprimulgul (Caprimulgus europaeusvestice a CEE Istria I - tralelor eoliene

Melanocorypha

calandra Calandrella brachydactyla

a perimetrului CEE Istria I-

– Sinoie”. Emberiza hortulana),

fiind observate 7 – -.

(Larus melanocephaluspartea CEE Istria I.


63

Anexa Istria 1.4), dintre care 55 specii sunt nominalizate în Anexa nr. 3 a O.U.G. nr. 57 / 2007.

Dintre speciile migratoare cu zbor planat cele mai mari numere au fost înregistrate Ciconia ciconia) Pelecanus onocrotalus). În

CEE Istria I. În cazul pelicanului comun, au

încât cele mai mari efective au fost înregistrate la distante de circa 2 km de-estice a perimetrului CEE Istria I. În general efectivele observate traversând in apropierea zoneiCEE Istria I

r pentru aceste specii a fost în general de peste 300 de metri. În timpul

Pelecanus onocrotalus). Astfel, cons

respectiv de sosire.

centrale energetice eoliene Istria I. - -

proaspete din perimetrul CEE Istria I. perioade

- 5 zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor l arabil din apropierea

-nord- CEE Istria I, a fost Larus

melanocephalus, Larus ridibundus, Sterna nilotica, Sterna caspia, Sterna hirundo Glareola pratincola). (Larus ridibundus Larus melanocephalus).


64

Fig. 4.20. Sinoie-

: – – trasee de s- – locurile de amplasare ale

– limita perimetrului CEE Istria I.

CEE Istria ICEE Istria I. Doar speciile din genurile Motacilla,

Anthus, Alauda Oenanthe CEE Istria I

maxim 50 de metri.

Anexa Istria 1.5.), dintre care 17 sunt nominalizate în Anexa 3 a O.U.G.57/2007.

peciilor.


65

Viespar (Pernis apivorus)–

-

apar CEE Istria Imai mult

(Milvus migrans) – exemplare au fost observ CEE Istria I,

e -Vest la o altitudine de peste 400 de metri.

Codalb (Haliaeetus albicilla) – în cazul acestei specii nu s-

-

hr -

au fost observate în CEE Istria I.

a CEE Istria I

(Circaetus gallicus) – mna am observat specia la

CEE Istria I,

Erete de stuf (Circus aeruginosus)–

sunt reprezentate de exemplare care vânau sau tranzitau zona la altitudini mici, de maxim 150 de m

- ele observate au trecut la

altitudine mai mare de 400 - 500 de metri. (Circus cyaneus) -

la mijloc de aprilie. Cel mai adesea exemplarele observate au trecut la altitudine de 50 - 200 de metri.


66

Erete alb (Circus macrourus)-

CEE Istria I CEE Istria I. cea mai intrar (1 -

tudine de 50 - 300 de metri.

Erete sur (Circus pygargus)-

pecii s--

Uliu porumbar (Accipiter gentilis)– Disp CEE Istria I.

(Accipiter nisus) - zona la

altitudini mai mari de 300 de metri. La altitudini mici au fost observate exemplarele care vânau în zona tumulilor Istria Nord-extremitatea nord-frecvent în prima luna martie.

Uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes)- are la

CEE Istria I (Buteo buteo) –

subspecia Buteo buteovulpinus. -a înregistrat la sfârseptembrie – început de octombrie. Numere mici de exemplare juvenile au fost observate

perimetrul la

(Buteo rufinus) - în cazul acestei specii nu s--

au fost observate 1 - -Vest. (Buteo lagopus) –

Rotund. Ac (Aquila pomarina) –

-1000 de metri. (Aquila clanga)–

CEE Istria I la începutul lunii martie. Exemplarul observat zbura paralel cu


67

(Hieraaetus pennatus)- mic de exemplare în timpul

CEE Istria I. Vultur pescar (Pandion haliaetus)-

CEE Istria I. Un singur exemplar a fost observat traversând perimetrul amplasamentului, în dreptul

(Falco tinnunculus) –

observa mai frecvent exemplare

veritabile. (Falco vespertinus)–

nu a fo

nând în zona Dealului La Izlaz

Fig. 4.21.

zona Sinoie- : – –

care s- – centrale energetice eoliene Istria 1; – limita perimetruluiCEE IstriaI.


68

S (Falco columbarius) -

CEE Istria I. Un .

(Falco subbuteo) – CEE Istria I

(Falco cherrug)– luna noiembrie, în apropierea limitei estice a CEE Istria I. Exemplarele au fost observate la

i Sinoie. (Falco cherrug CEE ISTRIA

I, nici în apropierea proiectului, nici în complexul Razim-

nord-CEE ISTRIA I – 80 km.

Falco cherrug) a fost doar presupus

Falco cherrug) -345

un caracter dispersi

exemplarele

CEE ISTRIA I) nu se pot ânia.

mai ales pentru zona complexului Razim-

(Falco peregrinus) – i în perioadele de

CEE Istria I. În


69

Fig. 4.22.

cestora.

timpul unei zile s- - -2 exemplarele care au traversat

energetica de centrale eoliene Istria I

timp de 5 zile au fost observate în total circa 800 Branta ruficollis) Anser albifrons),

- -estica a amplasamentului CEE Istria I (Figura 4.23.).

CEE Istria I Grindul Lupilor la nord, Vadu- - -Istria la vest.


70

Figura 4.23. -Istria în iarna

2008- : su -

Complexul Lagunar Razim-Sinoie”; poligoane verzi – portocalii – roz – albastru–

– – locurile de amplasare ale centralelor eoliene; linii galbene –

– limita perimetrului CEE IstriaI. (Anexa Istria 1.6), dintre

Anexa Istria 1.6 au fost observate traversând limita CEE Istria I

tivate cu grâu de

Cygnus cygnuslagunar Razim-

Anser albifrons), 200 Anser anser Cygnus cygnus).

Branta ruficollis): în data de 22 ianuarie 2009 au fost observate 18 exemplare, iar în data de 8 februarie 2009 au fost observate 35 de exemplare de Branta ruficollis.


71

Cygnus columbianus bewickii -est a CEE Istria I, la o distanta de aproximativ un kilometruzona Complexului Lagunar Razim-Sinoie [ ].

cca. 800 de metri de -SSV – 2009, perimetrul CEE Istria I a fost parte din teritoriul de

Circus cyaneus), (Circusaeruginosus) Buteo rufinus), Buteo lagopus), un

Accipiter nisus) Falco columbarius) Falco tinnunculus).

na CEE Istria I

(Spermophilus citellus Talpa europaea), orbete mic (Spalax leucodona CEE Istria I Meles meles). În zona CEE Istria I au fost observate vulpi (Vulpes vulpes), iepuri de câmp (Lepus capensis Capreolus capreolus), arici (Erinaceus concolor Vormela peregusna) (Fig. 4.24).


72

Fig. 4.24.Vormela peregusna

Canis aureus) – (la nord-est de

acesta) În perimetrul CEE Istria I -vest

lilieci -vest, de CEE Istria I).

4.1.2. Caracterizarea siturilor Natura 2000 situate in zona de amplasament si in

vecinatatea ei

CEE Istria I 3000 - 15

– – Figura 4.25.).


73

Figura 4.25. Amplasarea CEE Istria I rite Situri de Interes Comunitar.

– – -– ROSCI0215 ”Recifii Jurasici Cheia”; puncte albe – locurile de amplasare ale

– limita perimetrului CEE Istria I. CEE Istria I

-CEE I

Situri de Interes Comunitar. Situl ROSCI0065 ***, 2008c],

-Sinoie) la care au fost ad

***, 2008c]: - 1110 - - 1150* - Lagune costiere; - 1210 - - - 1310 - Salicornia nisipoase; - 1410 - Juncetalia maritimi); - 1530* - -sarmatice; - 2110 - Dune mobile embrionare (în formare);


74

- 2130* - - 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides; - 2190 - Depresiuni umede intradunale; - 3130 - Littorelletea uniflorae

Isoëto-Nanojuncetea; - 3140 - Chara; - 3150 - Magnopotamion sau Hydrocharition; - 3160 - - 3260 - Ranunculion fluitantis Callitricho-Batrachion; - 3270 - Chenopodion rubri Bidention; - 40C0* - - 6260* - -pontice pe nisipuri; - 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; - 6410 - Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); - 6420 - Molinio-Holoschoenion; - 6430 -

- 6440 - Cnidion dubii; - 6510 - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); - 7210* - Cladium mariscus; - 91AA - - - 91F0 - Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); - 92A0 - Salix alba Populus alba; - 92D0 - Nerio-Tamaricetea Securinegion tinctoriae) În perimetrul CEE Istria I conservativ luate în considerare la declararea Reze

luate în considerare la declararea

CEE Istria I 62C0* - Stepe ponto-sadin perimetrul Situl ROSPA0031 -Sinoie”),

***, 2008b], include o -

***, 2008b]: A402 Accipiterbrevipes A229 Alcedo atthis A042 Anser erythropus A090 Aquila clanga A404 Aquila heliaca A089 Aquila pomarina A029 Ardea purpurea

A082 Circus cyaneus A083 Circus macrourus A084 Circus pygargus A231 Coracias garrulus A037 Cygnus columbianus bewickii A038 Cygnus cygnus

A238 Dendrocopos medius A429 Dendrocopos syriacus A236 Dryocopus martius A027 Egretta alba A026 Egretta garzetta


74

A379 Emberiza hortulana A511 Falco cherrug A098 Falco columbarius A095 Falco naumanni A103 Falco peregrinus A097 Falco vespertinus A154 Gallinago media A002 Gavia arctica A001 Gavia stellata A189 Gelochelidon nilotica A024 Ardeola ralloides A060 Aythya nyroca A021 Botaurus stellaris A396 Branta ruficollis A133 Burhinus oedicnemus A403 Buteo rufinus A135 Glareola pratincola A075 Haliaeetus albicilla A092 Hieraaetus pennatus A131 Himantopus himantopus A022 Ixobrychus minutus A338 Lanius collurio A339 Lanius minor

A180 Larus genei A176 Larus melanocephalus A177 Larus minutus A157 Limosa lapponica A246 Lullula arborea A242 Melanocorypha calandra A068 Mergus albellus A073 Milvus migrans A159 Numenius tenuirostris A023 Nycticorax nycticorax A533 Oenanthe pleschanka A071 Oxyura leucocephala A094 Pandion haliaetus A138 Charadrius alexandrinus A196 Chlidonias hybridus A031 Ciconia ciconia A030 Ciconia nigra A080 Circaetus gallicus A081 Circus aeruginosus

A020 Pelecanus crispus A019 Pelecanus onocrotalus A393 Phalacrocorax pygmeus A170 Phalaropus lobatus A151 Philomachus pugnax A234 Picus canus A034 Platalea leucorodia A032 Plegadis falcinellus A140 Pluvialis apricaria A120 Porzana parva A119 Porzana porzana A121 Porzana pusilla A464 Puffinus yelkouan A132 Recurvirostra avosetta A195 Sterna albifrons A190 Sterna caspia A193 Sterna hirundo A191 Sterna sandvicensis A307 Sylvia nisoria A167 Xenus cinereus

Majoritatea perimetrului CEE Istria I

-CEE Istria I

dint – – cel mai Figura 4.26.).

CEE Istria I

-

CEE Istria Iplanul nu va avea impact asupra speciilor migratoare pentru care au fost declarate SPA siturile

-Sinoe”.


75

Figura 4.26. Amplasarea CEE Istria I

– -verde – – ROSPA0019 ”Cheile Dobrogei”; puncte albe – locurile – limita perimetrului CEE Istria I.

, CEE Istria I la cca 3 km de cel mai apropiat punct a limitei vestice a acestei arii protejate. 580.000 ha [***, 1993bastfe – 50.600 ha, zone tampon – 223.300 ha, zone economice – 306.100 ha [***, 1994b

care 955 specii spontane [Ciocârlan, 1994subspecii – R.B.D.D. [***, 2000], inclusiv cele patru specii strict protejate prin Legea 13 / 1993 (Marsilea quadendemice (Centaurea jankae Centaurea pontica


76

ROSCI0065 (”Delta Aldrovanda vesiculosa Centaurea jankae

Centaurea pontica Echium russicum Marsilea quadrifolia Dintre nevertebrate, cele mai multe specii sunt din grupul insectelor: în perioada 1990 –

***, 2000Lycaena dispar, Proserpinus proserpina, Isophya dobrogensis, Saga pedo. PrezenR.B.D.D. a speciilor Arytrura musculus, Catopta thrips, Coenagrion ornatum, Colias

transversalis a reprezentat un criteriu pentru includerea R.B.D.D. în situl de interes comunitar ***, 2008c].

R.B.D.D. [***, 2000pentru

Triturus dobrogicus Bombina bombina). ***, 2000

Vipera ursinii Emys orbicularis) – –

Testudo graeca) criterii pentru i***, 2008c].

***, 2008]. Din punct de

Pelecanus onocrotalus –

– , pelicanul Pelecanus crispus), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus) etc. Dintre mamifere, 44 specii au fost observate pe teritoriul R.B.D.D., din punct de vedere

m - Mustela lutreola), vidra (Lutra lutra Mustela eversmannii Vormela peregusna

Spermophilus citellus) [***, 2008c].

de impactul asupra RBDD

i imita sitului ROSCI0065 Fig. 4.27).

Speciile nominalizate la capitolul de descriere a ROSCI00


77

Fig. 4.27. .

linie verde – limita ROSCI0065 ”Delta – – limita poiectului CEE Istria I in varianta initiala analizata de in cadrul SEA – limita variantei finale a proiectului CEE Istria I; puncte albastre – locul de amplasare a centralelor eoliene propuse pentru a nu fi montate; puncte galbene – locul de amplasare a centralelor eoliene în proiectul CEE Istria I. 4.1.3. punctele –

- Sinoie Suprapunerea proiectului CEE ISTRIA I cu situri Natura 2000

asupra acestora s-a realizat pe întreg perimetrul de 499,14 ha a proiectului CEE ISTRIA I (centrale eoliene)

proiectului (malul –

proiectului proiectului e etc.).


78

Astfel sComplexul Razim-Sinoie” este de 471,66 ha (Fig. 4.28).

- de 512.380,6 ha, suprafata de studiu a proiectului Complexul Razim-

Fig. 4.28. proiectului analizat CEE ISTRIA I cu situl

Razim-Sinoie”. linie verde – limita -Sinoie” –

– limita proiectului CEE ISTRIA I; poligon galben – proiectului CEE ISTRIA I care se -Sinoie”; puncte negre – locul de amplasare a

turbinelor eoliene din proiectul CEE ISTRIA I.

CEE Istria I - Sinoie [***, 2008b

1. Pelecanus crispus - CEE Istria I.


79

2. Aythya nyroca - CEE Istria I.

3. Falco vespertinus - CEE Istria I.

4. Phalacrocorax pygmeus - CEE Istria I.

5. Ciconia nigra - CEE Istria I.

6. Ciconia ciconia - CEE Istria I.

7. Buteo rufinus - CEE Istria I.

8. Gelochelidon nilotica - CEE Istria I.

9. Plegadis falcinellus - CEE Istria I.

10. Egretta garzetta - CEE Istria I.

11. Burhinus oedicnemus -

în zona de s CEE Istria 1.

12. Nycticorax nycticorax - CEE Istria I.

13. Egretta alba - CEE Istria I.

14. Recurvirostra avosetta - rimetrul CEE Istria I.

15. Ardeola ralloides - CEE Istria I.

16. Sterna albifrons - CEE Istria I.

17. Porzana porzana - CEE Istria I.

18. Haliaeetus albicilla - CEE Istria I.

19. Sterna hirundo - CEE Istria I.

20. Larus melanocephalus - CEE Istria I.

21. Himantopus himantopus - CEE Istria I.

22. Glareola pratincola - CEE Istria I.

23. Pelecanus onocrotalus - CEE Istria I.

24. Platalea leucorodia - CEE Istria I.

25. Ixobrychus minutus - CEE Istria I.


80

26. Charadrius alexandrinus - CEE Istria I.

27. Chlidonias hybridus - CEE Istria I.

28. Circus aeruginosus - CEE Istria I.

29. Circus pygargus - CEE Istria I.

30. Dendrocopos syriacus - CEE Istria I.

31. Dendrocopos medius - CEE Istria I.

32. Dryocopus martius- metrul CEE Istria I.

33. Ardea purpurea - CEE Istria I.

34. Botaurus stellaris - CEE Istria I.

35. Emberiza hortulana – cultivate cu g

CEE Istria I, în zonele de -

Sinoie.

36. Falco cherrug - CEE Istria I.

37. Falco naumanni - CEE Istria I.

38. Asio flammeus - CEE Istria I.

39. Lanius minor – o 2008 la limita de vest a

e dealul amintit, dar nu în perimetrul CEE Istria I.

40. Lanius collurio –

Activitatea acestei perechi s-

- Sinoie”.

41. Lullula arborea - CEE Istria I.

42. Melanocorypha calandra


81

celor 12 p-

- Sinoie”.

43. Milvus migrans - CEE Istria I.

44. Oenanthe pleschanka - CEE Istria I.

45. Picus canus - CEE Istria I.

46. Coracias garrulus - CEE Istria I.

47. Alcedo atthis - CEE Istria I.

Situl - Sinoie [***, 2008b] este important in perioada de migratie pentru speciile:


2. Gelochelidon nilotica – CEE

a. 3600 de metri nord - nord- 5.

3. Larus minutus – CEE Istria I

4. Sterna caspia - CEE Istria I

3600 de metri nord - nord-5.

5. Sterna sandvicensis - CEE Istria I.

6. Philomachus pugnax – CEE Istria I. Efective reduse au fost observate tranzitând în perioada

la distante de 3000 m de cea mai apropiata turbina.

7. Circaetus gallicus - observat specia la începutul

timea de zbor a fost CEE


82

8. Circus cyaneus -

50-200 de metri.

9. Recurvirostra avosetta - CEE

10. Himantopus himantopus - CEE

11. Charadrius alexandrinus- CEE Istria I.

12. Puffinus yelkouan - CEE Istria I.

13. Aquila pomarina - CEE mic de exemplare în ti

14. Aquila heliaca - CEE Istria I.

15. Accipiter brevipes - CEE

16. Phalaropus lobatus - CEE Istria I.

17. Larus genei - CEE Istria I.

18. Pluvialis apricaria - CEE .

19. Tringa stagnatilis - CEE Istria I.

20. Tringa erythropus - rului CEE

21. Limosa limosa - CEE Istria I

22. Larus ridibundus - Din lunile iulie- -octombrie au fost CEE Istria I.

re (4 - 5 zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor perioade au fost observate


83

23. Numenius arquata - CEE e.

24. Calidris minuta - CEE Istria I.

25. Anas clypeata - CEE Istria I. .

26. Calidris alpina - CEE Istria I.

27. Calidris ferruginea - CEE Istria I.

28. Phalacrocorax carbo- CEE

29. Tringa totanus - CEE Istria I

30. Phalaropus fulicarius - CEE Istria I.

31. Phalaropus lobatus - CEE Istria I.

32. Tringa nebularia - CEE

33. Vanellus vanellus - CEE Istria I. Efective reduse au f

cam la 1000-1500m distanta de limita estica a parcului.

34. Larus canus - cam la 1000-1500m distanta de limita estica a parcului.

35. Gallinago gallinago - CEE

36. Calidris alba - CEE Istria I.

37. Anas crecca - CEE Istria I. în .

38. Calidris temminckii - CEE Istria I.

39. Arenaria interpres - CEE Istria I.

40. Chlidonias leucopterus - Efective reduse au fost observate tranzitând în perioada cam la 1000-1500m distanta de limita estica a parcului.


84

41. Charadrius hiaticula - CEE Istria I.

42. Charadrius dubius - CEE

43. Anser fabalis - CEE Istria I.

44. Anas querquedula - CEE Istria I.

45. Tringa ochropus - CEE

cam la 1000-1500m distanta de limita estica a parcului.

46. Anas acuta - S CEE Istria I.

47. Larus cachinnans - Din lunile iulie- -octombrie au fost CEE Istria I.

variat mult în aceste perioade. În zilele în care au fost -

5 zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor perioade au fost observate doar exemplare

48. Larus fuscus - CEE Istria I.

49. Lymnocryptes minimus - CEE Istria I.

50. Mergus serrator - CEE Istria I.

51. Limicola falcinellus - CEE Istria I.

52. Xenus cinereus - CEE Istria I.

53. Sylvia nisoria - CEE Istria I.

54. Porzana pusilla - CEE Istria I.

55. Pandion haliaetus - Ade exemplare a fost observat în apropie CEE Istria I. Un singur exemplar a fost observat traversând perimetrul amplasamentului, în dreptul Dealului

56. Numenius tenuirostris - Specia nu a fost observaCEE Istria I.


85

57. Lullula arborea - CEE

58. Limosa lapponica - CEE Istria I.

59. Lanius minor - CEE Istria I.


61. Lanius collurio - Specia a foCEE Istria I.


63. Hieraaetus pennatus -

CEE Istria I.

64. Galinago media - CEE Istria I.

65. Circus macrourus -

CEE Istria I. Restul observ CEE

observa rar (1 - dispunem de 5 altitudine de 50-300 de metri.

- Sinoie [***, 2008b] este

important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

1. Anser erythropus - CEE Istria I.

2. Aquila clanga - CEE Istria I

CEE


86

3. Branta ruficollis - zile au fost observate în -se în partea


5. Cygnus cygnus - Î

6. Egretta alba - i CEE Istria I..

7. Mergus albellus - CEE Istria I.

8. Cygnus columbianus bewickii - lor eoliene nr.

9. Falco columbarius –

10. Falco peregrinus – CEE Istria I.

11. Gavia arctica - CEE Istria I.

12. Gavia stellata - CEE Istria I.

13. Oxyura leucocephala - CEE Istria I.

14. Netta rufina - CEE Istria I.

15. Aythya ferina - CEE Istria I.

16. Aythya fuligula - CEE Istria I.

17. Anser anser -

18. Anas strepera - CEE Istria I.

–

proiectului CEE Istria I, pin


87

Raportul de mediu descrise in procedura SEA impactul acestora asupra avifaunei va fi nesemnificativ.

4.1.4.

”CEE Istria I” sunt redate în Tabelul 4.2. Tabelul 4.2. CEE Istria I

Categoria de impact Descriere 1. impact pozitiv semnificativ

sau infrastructurii realizate în cadrul proiectului asupra factorilor/elementelor de mediu

2. impact pozitiv infrastructurii realizate în cadrul proiectului asupra factorilor/elementelor de mediu

3. impact neutru gative se

4. impact negativ

nesemnificativ elementelor de mediu 5. impact negativ efect negativ de s

/ elementelor de mediu 6. impact negativ semnificativ

asupra factorilor / elementelor de mediu Tipurile de impact nominalizate în Tabelul 4.2.

permanente sau temporare, directe sau indirecte.

n proiectul CEE Istria I s-au stabilit criteriile listate în Tabelul 4.3.

Tabelul 4.3. proiectului CEE Istria I

Criteriul de evaluare Comentarii

Modificarea habitatelor - tructura - nominalizate în O.U.G. 57 / 2007

- - biocenozelor naturale


88

- - - conservativ

- peciilor de interes conservativ

- - locale - conservativ

Modificarea -

- ireversibile

-

CEE ISTRIA I

ale eoliene ISTRIA I -

-

-

- probabilitatea riscului de coliziune s-

CEE ISTRIA I; - transportul materialelor de

3.1) a CEE Istria I seminaturale.

m, în jurul turnului) va fi de 28 m2.

de 400 m2 2. cu o suprafata de 1,62

itate naturale sau seminaturale (degradate), NST-uri NP-uri care sunt


89

terenuri agricole lasate in parloaga. Deasemena o suprafata de 0.1992 ha este reprezentata de largirea drumurilor de exploatare care se vor moderniza si care vor traversa aceste zone.

Î CEE Istria I : - vor fi afectate pe termen lung 1,63 ha ceea ce reprezinta 1,58 % din suprafata

pasunilor din zona studiata platforma de lucru precum si extinderea drumurilor de exploatare care

traverseaza aceste pasuniNU sunt de interes conservativ (inclusiv terenuri degradate);

- nu vor fi afectate habitate încadrate la tipul ” Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni ponto-sarmatice (cod Natura 2000: 62C0*);

- vor fi afectate pe termen mediu în total cca. 0,2 haceea ce reprezinta 0.19 %

marginea terenurilor neproductive, unde nu sunt habitate de interes conservativ. l CEE Istria I asupra habitatelor de interes

conservativ este neutru. Efectele asupra speciilor de nevertebrate

identificate în teren în perimetrul CEE Istria Iproiectului asupra acestora este nesemnificativ (eventual neutru).

-

centralelor eoliene, respectiv a materialelor rezultate din

proiectului CEE Istria I poate fi cel mult negativ nesemnificativ.

impactul zgomotului generat de infrastructura din CEE Istria I este nesemnificativ. Efectele asupra speciilor de amfibieni

Rana ridibunda -a lungul canalului de

CEE Istria I asupra amfibienilor este nesemnificativ, neutru.

eciei Rana ridibunda

or al canalului de CEE Istria I este


90

Rana ridibunda

Efectele asupra speciilor de reptile

CEE Istria I impact negativ nesemnificativ, de

termen scurt eoliene –

Podarcis taurica). CEE Istria I sunt prezente în total probabil cca 120 – 150

exemplare de Podarcis tauricaperimetrului.

În cazul implementarii proiectului

Podarcis taurica impact pozitiv (rezultatul

Fig. 4.29. Podarcis taurica în România

***, 2005])


91

CEE Istria I – zone de semnalare ale speciei Podarcis taurica; punct negru – Podarcis taurica probabil

(Lacerta agilis),

INCDDD –

Fig. 4.30. Lacerta trilineata în România

***, 2005]) CEE Istria I – zone de

semnalare ale speciei Lacerta trilineata; punct negru – Lacerta trilineata probabil

În ceea ce priveste specia Lacerta trilineata

- 10.000 exemplare [***, 2005]. În cazul implementarii proiectului nu va

Lacerta agilis Lacerta trilineata.

Lacerta viridis (gcentralei eoliene nr. 12. În cazul implementarii proiectului eoliene Istria I nu va avea impact (nici pozitiv, nici negativ) Lacerta viridis


92

tralelor eoliene.

– Tulcea completat la nivelul

câtorva sute de mii. Specia Natrix natrix

CEE Istria I nu va avea impact (nici pozitiv, nici negativ) asupra speciei Natrix natrix(similar cazului de la Lacerta viridis

acest impact

– Tulcea completat la

auzul n CEE Istria I,

de sex opus cu ocazia

infrastructura din CEE Istria I este nesemnificativ.

Materialele folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din perimetrul proiectului

CEE Istria I

Anthus campestris), ciocârlan (Galerida cristata) (Oenanthe oenanthe).avea un impact pozitiv semnificativ p CEE Istria I.

termen Calandrella brachydactyla) Emberiza hortulana) în perimetrul respectiv. Ca urmare,

impact negativ, dar pe termen mediu impact pozitiv

CEE Istria 1.

impact pozitiv pentru aceste specii, dar poate reprezenta un impact negativ semnificativ pentru


93

vânturelul Falco tinnunculus) Buteo buteo) Buteo lagopus) Buteo rufinus).

negativ semnificativ doar în -martie. În perioada de

impactul poate fi negativ nesemnificativ

impact negativ. -

CEE

Istria I sunt adaptate la zone supuse practicilor agricole intensive. Pe termen scurt, singurele surse de zgomot care

inferior nivelului

perimetrul CEE Istria I. Spre deosebire de zgomotul generat de utilajele agricole, zgomotul

nesemnificativ

CEE Istria I. Falco cherrug) CEE ISTRIA I,

nici în apropierea proiectului, nici în complexul Razim-Falco cherrug

în nord-CEE ISTRIA I – 80 km.

Falco cherrug) a fost doar presupus

Falco cherrug -345

caracterului dispersiv ridicat al specie, nu se poate trage conc

proiectului CEE ISTRIA I) nu se pot raporta la din România.

mai ales pentru zona complexului Razim-


94

Falco cherrug

n.

perimetrul proiectului CEE ISTRIA I

CEE ISTRIA I a fost

- 1

Efectele asupra speciilor de mamifere În cazul speciilor de mami

negativ Spermophilus citellus CEE Istria I

În perimetrul de implementare al proiectului CEE Istria I

aproximativ 60 – 80 exemplare de Spermophilus citellus–

30 de exemp Spermophilus citellus

lor din România, 2005 Spermophilus citellus (Fig. Istria 4.25.vor travers ntru evitarea oricarui impact asupra galeriilor de

galeriilor. CEE Istria Inu va avea

Spermophilus citellus. CEE Istria I,

nesemnificativ

- Meles meles)

artificiale create CEE Istria I ar putea avea pe

termen lung un slab impact pozitiv.


95

Fig. 4.31. a speciei Spermophilus citellus în România

***, 2005]) CEE Istria I – zone de

semnalare ale speciei Spermophilus citellus. În perimetrul proiectului CEE Istria I

istând posibilitatea ca o parte

pactul ar putea fieventual negativ nesemnificativ.

CEE ISTRIA I

LIFE 00NAT/RO/7187 - – prin programul LIFE Natura), de Institutul de Speologie ”Emil Racovi ”

”Grigore Antipa” (Decu V., Murariu D., Gheorghiu V. -


96

În ceea ce – Sinoe – Grindul Lupilor, care au vizat atât

CEE ISTRIA I.

fenomenul de ”vortex”

turbinelor eoliene

zone mai accidentate fiind doar în partea no – nord-

în sudul re – CEE ISTRIA I

lilieci, s-

a. Având în vedere faptul CEE ISTRIA I

CEE ISTRIA I iile dobrogene nu poate fi considerat un factor de risc cu impact relevant/semnificativ.

CEE Istria I in semnale acustice

zgomotului generat de infrastructura din CEE Istria I asupra mamiferelor este nesemnificativ. În Tabelul 4.4

Tabelul 4.4. Tabel centrali

proiectului

Efectul / impactul general Habitate naturale Negativ nesemnificativ/ impact

neutru Negativ nesemnificativ/ impact

neutru


97

Nevertebrate Negativ nesemnificativ/ impact neutru

Amfibieni nesemnificativ

Reptile impact neutru / impact pozitiv (Podarcis taurica)

impact negativ nesemnificativ / impact pozitiv specie)

Mamifere nesemnificativ / impact pozitiv CONCLUZIE

CEE Istria I areimpact nesemnificativasupra elementelor de biodiversitate.

Mentionam ca impactul asupra speciilor de pasari va fi doar un impact negativ minor, nesemnificativ pe perioade scurte de timp; pe perioadele de conditii atmosferice nefavorabile si

De asemenea ca si concluzie generala, impactul asupra biodiversitatii

din vecinatatea ARBDD este considerat un impact negativ nesemnificativ catre neutru . 4.1.5.

r terestre sunt prezentate sistematizat în Tabelul 4.5.

Tabelul 4.5. –

ETAPA DE

ETAPA DE

ecologice importante prin implementarea de

X

Minimizarea suprafetelor de teren afectate si u

emisiilor de pulberi.

X

materiale de c X

X X


98

autovehiculelor.

biodiversitatii

ale zilei sau anului (cuibarire, migratie masiva).

X

X X

mult posibil pentru a minimiza

X

Reconstrucgolurilor, nivelarea terenurilor

stabilizare)

X

Utilizarea cablurilor subterane (LES) de-a lungul cailor de acces si a drumurilor modernizate, pentru a micsora impactul asupra biodiversitatii.

X

Instruirea muncitorilor cu privire la

X X

Prevenirea scurgerilor de combustibil,

folosite.

X X

turbinelor eoliene.

X

În cazul unor accidente, uleiul sau

îndepartate cu materiale absorbante de depoluare în cel mai scurt timp.

X X

Nu se vor utiliza pesticide pentru

vor fi ocupate de proiect

X

celelalte componente ale parcului vor fi iar cadrul

natural va fi readus la parametrii initiali folosind sol, vegetatie autohtona pentru evitarea introducerii unor plante/specii invazive

Dezafectare


99

4.2 Apa Apele de suprafata

si ca urmare

adâncime greu sau imposibil de exploatat. Apele de supra

caracter intermitent, de asemenea prin lacuri si lagune. -o

urbinele CEE. Apele subterane Apele subterane

la o adâncime mai mare de 8,0m., chiar 15,0m.

Alimentarea cu apa Pentru functionarea centralei electrice eoliene, nu este necesara alimentarea cu apa. In perioada de executie, procesele tehnologice la fronturile de lucru nu necesita

alimentarea cu apa. Betoanele se prepara la statia centrala de betoane, de unde transporta la amplasamentul grupului generator eolien, urmand sa se descarce direct in fundatia pilonului.

Pentru uz menajer, in perioada de executie, apa potabila se asigura de la cisterna si de la butelii tip Fantana. Se prevad toalete ecologice pentru nevoi igienico-sanitare.

Managementul apelor uzate Surse de generare a apelor uzate in perioada de constructive Activitatile de constructii-montaj ale agregatelor eoliene din zona centralei electrice

eoliene Istria I, nu genereaza ape uzate. Tehnologia de executie adoptata, nu implica utilizarea apei in frontul de lucru al

grupurilor generatoare eoliene: Excavatiile pentru fundatii si pregatirea armaturilor nu implica utilizarea apei nici

generarea apelor uzate;


100

Pregatirea platformelor tehnologice si a drumurilor de acces nu necesita utilizarea apei;

Betoanele care necesita apa tehnologica se prepara la fabricarea de betoane cea mai apropiata si sunt transportate la locul de punere in opera folosind utilajele corespunzatoare.

Apa potabila se aduce la frontul de lucru (amplasamentul grupului generator eolian) in butelii tip Fantana, iar pentru nevoi igienico-sanitare se utilizeaza toalete ecologice. Trebuie mentionat ca personalul angajat ca personalul angajat este cazat in localitati, nu la santier.

Surse de generare a apelor uzate in perioada de operare Centralele eoliene, in perioada de operare, nu genereaza ape uzate tehnologice si nici

menajere. Din punct de vedere tehnologic, generatorul este racit cu apa in sistem inchis si se

verifica functionarea corecta in cadrul lucrarilor de mentenanta anuale. Centrala eoliana este monitorizata electric si nu are angajati pentru supraveghere si

intretinere care sa genereze ape uzate menajere.

Prognozarea impactului Impactul asupra apelor in perioada de constructie

si deci nu vor rezulta ape uzate.

In perioada de executie a lucrarilor de constructie proiectate, potentialele surse de poluare pentru factorul de mediu apa care pot genera impact sunt:

pierderi accidentale de carburanti de la utilajele folosite la executia lucrarilor, poluantul caracteristic fiind produsele petroliere;

pierderi accidentale de materiale folosite la executia lucrarilor (in principal lapte de ciment din betonul utilizat la realizarea fundatiilor pilonilor), poluantul caracteristic este cimentul (laptele de ciment);

descarcari accidentale (sau voite) de betoane sau ape uzate din spalarea tobelor betonierelor, care polueaza solul si prin infiltratie, apa subterana.

Pierderile accidentale de produse petroliere se pot produce pe drumurile de acces si punctual, la frontul de lucru constituit in jurul fundatiei fiecarui pilon. In consecinta, impactul va fi limitat la suprafete reduse din perimetrul parcului eolian, pe drumurile de acces si pe platformele de montaj.

de la WC-uri (toalete ecologice), vor fi transportate la o statie de epurare.

– Impactul asupra apelor in perioada de functionare In proiect nu se prevede alimentarea cu apa pentru operatiile de exploatare a parcului

eolian.


101

Functionarea generatoarelor eoliene si a statiei de transformare nu necesita apa. Prin urmare, nu vor rezulta ape uzate.

Rezulta ca functionarea parcului eolian nu are impact negativ asupra apelor. Efecte negative asupra apelor s-ar putea produce doar în caz de scurgeri accidentale de

În cazul analizat, impactul asupra apelor subterane este nesemnificativ, deoarece: Amplasamentul proiectului este într-

Masuri de diminuare a impactului Constructia centralelor eoliene prezinta urmatoarele particularitati: Lucrarile la grupurile generatoare eoliene sunt de constructii-montaj cu o esalonare

precisa, respectiv: realizarea drumurilor de acces si platformelor tehnologice de montare; sapatura mecanizata pentru fundatia pilonilor; pozarea armaturii pentru fundatia pilonului; turnarea betonului in fundatie; transportul subansamblelor centralei eoliene la platforma de lucru; montarea modulelor pilonului si echipamentelor centralei eoliene; pozarea cablurilor; ecologizarea zonei prin indepartarea sterilului, a deseurilor si ambalajelor

dinconstructie. Lucrarile nu necesita numar mare de personal muncitor. Personalul muncitor este cazat in localitatile apropiate sau in organizarile de santier si nu

sunt necesare dotari pentru cazare si asigurarea mesei la frontul de lucru. Se asigura toalete ecologice si pubele pentru deseuri de tip menajer. Alimentarea cu apa se asigura prin cisterna si butelii tip Fantana. Activitatile de constructii mentionate nu genereaza cantitati semnificative de deseuri sau

ape uzate, astfel incat nu s-au prevazut masuri pentru protectia apelor impotriva poluarilor potentiale cu produse petroliere sau cu materii in suspensie provocate de pierderi accidentale pe durata executiei lucrarilor.

In concluzie la realizarea lucrarilor nu apare o poluare semnificativa a retelei hidrografice naturale si nici a apelor subterane.

In consecinta, nu sunt necesare instalatii de epurare sau preepurare a apelor uzate, fiind suficiente numai masurile de natura organizatorica, respectiv:

manipularea combustibililor se va face astfel incat sa se evite scaparile si imprastierea acestora pe sol, alimentarea utilajelor de transport se va face numai la statiile de produse petroliere;

manipularea materialelor, a pamantului si a altor substante folosite, astfel incat sa se evite dizlocarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii;

eliminarea deseurilor tehnologice pe masura producerii acestora.


102

In perioada de exploatare a lucrarilor proiectate nu sunt prevazute masuri de protectie a factorului de mediu apa, acesta fiind neafectat de functionarea obiectivului.

4.3 AERUL Conditii de clima si meteorologice din zona

continental-marin si se

friguroase, marcate adeseori de viscole puternice în arealul -

Regimul de temperaturi ale

izoterma de 11oC. Temperatura ultimii ani valori mai mari de 11°C.

- a anului este intre 22 si 23°C, valori

– Istria este

: Tabel 4.6. Variatia temperaturii in locatia Istria pe un an de masuratori

Anul 2009 5m medie [°C] 5m min [°C] 5m max [°C] Ianuarie 1.6 -9.9 12.9 Februarie 3.1 -4.5 16.4 Martie 5.7 -1.4 16.7 Aprilie 11.4 2.2 23.4 Mai 17.1 8.8 28.7 Iunie 21.9 13.0 31.2 Iulie 25.0 16.7 36.7 August 22.8 15.2 29.2 Septembrie 19.4 10.8 27.6 Octombrie 13.8 -0.1 27.8 Noiembrie 9.3 -1.1 16.9 Decembrie 2.6 -10.9 15.2 Media anuala 12.8


103

Figura 4.26. Variatia temperaturii in locatia Istria pe un an de masuratori Nebulozitatea se

190. Î NEBULOZITATEA -12 ore pe zi.

acestea a de averse, mediile anuale fiind cuprinse, -

400mm.

cursul verii. Medi - 40-50 mm - 25-35 mm

Îdoi ani

ctiv 400mm anual,

-a caracterizat în ultimii doi ani cu o medie de 284 mm. perioada 1901-2000) este de 11,4

0C.

-20.0

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

Average Temp

Min Temp

Max Temp


104

Fig. 4.27.

în perioada 1901-2000

Fig. 4.28.

în anii 1999, 2001, 2006

0

5

10

15

20

25

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

luna

Tem

pera

tura

[C]

-5

0

5

10

15

20

25

30

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIluna

Tem

pera

tura

[C]

200620011999


105

Fig. 2.29. -

1901-2000

Fig. 4.30.

pentru anii 1999, 2001, 2006

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45


0

20

40

60

80

100

120


200620011999


106

Regimul eolian

3,5 m/s. Î

- -

În marea majoritate - 75,1% furtunile înregistrate in zona centra

medii. 33 ore - din NE, 31 ore - -138 ore cu V>10 m/s - in perioada 16-22 februarie 1979.

durata peste 12 ore in perioada rece a anului, octombrie-martie.

-est de

care int

6,3 m/s. Tabel 4.7. Variatia vitezei medii a vantului in locatia Istria pe un an de masuratori

Anul 2009 40m medie [m/s] 40m max (10min)

[m/s] 40m max (rafale2s )

[m/s] Ianuarie 7.0 16.5 19.5 Februarie 6.9 18.3 22.1 Martie 6.5 14.5 19.1 Aprilie 6.0 13.8 20.2 Mai 5.4 14.3 17.9 Iunie 5.2 14.9 21.0 Iulie 6.5 21.2 26.0 August 5.4 14.8 18.7 Septembrie 6.9 14.7 18.3 Octombrie 6.8 22.4 26.8 Noiembrie 6.1 15.5 18.7 Decembrie 7.6 20.5 23.3 Media anuala 6.3


107

Figura 4.31. Variatia vitezei medii a vantului in locatia Istria pe un an de masuratori

Figura 4.32. Modelare WindPRO a mediei vitezei vantului dupa masuratorile effectuate cu ajutorul stalpilor de masuratori meteorlogice din Istria

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

Wind speed 40m

Wind speed 40m


108

Amplasarea turbinelor din cadrul proiectului Istria I conforma modelarii de vant, dupa maximul eolian al zonei.

Calitatea aerului-fondul de poluare existent

Poluarea aerului este una dintre cele mai grave probleme, întrucât poate avea efecte atât

Conform ordinului 1269/2008 privind

Regiunii

: sublista 3.1.-

evaluare” 2 10); sublista 3.3.-

pentru 2 6H6).

Impactul asupra aerului atmosferic

mplasare CEE din nordul

TWO SRL sunt: Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare cu

. Aceast

economic ar fi a

de litri de

- de localitatea ISTRIA.

6


109

n proiectu

.

carburantului.

Tabelul 4.8. Emisii (g/ kg carbu

NOx CO PM NH3 N2O CH4 NM-VOC

48.8 15.8 2.29 0.007 1.30 0.17 7.08

e combustibili fosili

Masuri de diminuare a impactului Masuri de diminuarea impactului in perioada de executie Poluarea atmosferei se datoreaza manevrarii si transportului materialelor de constructie si

subansamblelor grupului generator eolian, la care se adauga lucrarile de excavatii pentru fundatia pilonilor; din acesata cauza se recomanda umectarea drumurilor de acces in perioadele secetoase in vederea limitarii degajarii pulberilor.

Se recomanda ca utilajele si mijloacele de transport sa aibe facute reviziile tehnice, iar alimentarea cu combustibil sa se faca cu respectarea conditiilorpentru protectia factorilor de


110

mediu (sol si aer). Cel mai recomandabil este ca utilajele de transport sa se alimenteze cu carburanti la statiile PECO.

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare.

Referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii, tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon.

Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca numai in afara amplasamentului. Pentru utilaje ce sunt dispersate la punctele de lucru de la grupurile generatoare eoliene alimentarea se poate face cu autocisterne, dar in puncte care sa fie in afara emisiilor de praf.

Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul lucrarilor de terasamente vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.

Depozitele temporare de pamant excavat trebuie limitate la max.2 m inaltime. Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a

se reduce praful. In cazul transportului de pamant se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sase obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament. Transportarea pamantului excavat trebuie efectuata in mijloace de transport acoperite de prelate.Camioanele

Deasemenea o masura de reducere a emisiile fugitive de praf rezultate din traficul rutier

Masuri de diminuarea impactului in perioada de exploatare In exploatare, parcul eolian nu se constituie in sursa de poluare a aerului, nu produce si

nu emite poluanti in atmosfera, motiv pentru care nu se prevad masuri de protectie a factorului de mediu aer, acesta nefiind afectat de lucrarile realizate.

Temperatura la care se opereaza si etanseitatea echipamentelor care utilizeaza uleiuri pentru racire si ungere nu conduce la formarea compusilor organici volatili.

Rotirea elicei grupului generator eolian are ca efect ventilarea aerului din apropierea generatorului eolian care are si efecte benefice asupra biodiversitatii din vecinatatea amplasamentului.

Noxele care se emit in atmosfera din circulatia vehiculelor de intretinere/interventie sunt nesemnificative intrucat frecventa interventiilor specificata de fabricant este de cel mult 2/an.


111

4.4 SOLUL Caracteristicile solurilor dominante Solurile au o dispunere etajata sub forma de fasii in directia vest-est, pe fundalul carora s-

au format local soluri intrazonale . Cernoziomurile sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeana ocupand cea mai mare

parte din suprafata judetului. Pe teritoriul judetului Constanta se intalnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri:

carbonatic, castaniu de padure, ciocolatiu si cambrice. Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile, solurile hidromorfe, solurile aluvio-

coluviale si rendzinele. Pe suprafete foarte mici, insular, izolate mai pot fi intalnite randzinele, rogosolurile, nisipurile si litisolurile.

Zona de amplasament a CEE Istria -o

i Viteazul, Fântânele, Istria, Sitorman s.a.

Zona de cons Impactul asupra solului ui Poluarea solului reprezint

solului ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau create de om. Intrucat solul este un sistem naturala carui complexitate o depaseste pe cea a aerului si a apei, poluarea ii afecteaza proprietatile si fertilitatea, cu atat mai mult cu cat poluantii nu se pot elimina din el decat prin descompunere naturala (proces foarte lent sau imposibil).

eol

Nivelul I- surse de poluare permanente; Nivelul II- Nivelul III- surse de poluare indirecte:

-ului;

ai solurilor, in aceasta situatie pot fi:


112

drumurile de acces, paltformele si fundatiile.

:

; Etapa de utilizare a CEE construit pentru producerea energiei electrice

proiectul

aceste activitati. In acelasi timp, perioada de realizare a constructiei se reduce considerabil, ca si

personalul executant necesar. Intreaga executie a lucrarilor pentru realizarea proiectului p

parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare de efective umane.

combust

tru realizarea sau modernizarea drumurilor de

- montaj. -

-

Poluarea solului în etapa a-II-

Instal

-chimice


113

Masuri de diminuare a impactului Masuri de diminuare a impactului in perioada de executie In faza de constructie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuatprin: realizarea lucrarilor in mod riguros conform proiectului, cu respectareasuccesiunii

fazelor de constructie, cotelor si tuturor elementelor prevazute deproiectant; manipularea cu atentie, conform reglementarilor, a substantelor, materialelorsi

carburantilor utilizati pentru realizarea lucrarilor; etansarea oricarui rezervor de stocare a combustibililor si carburantilor(alimentarea

cu carburant se recomanda a se realiza in afaraamplasamentului); interzicerea efectuarii de reparatii la utilajele si vehiculele ce isi

desfasoaraactivitatea, in zonele decopertate sau a altor zone unde se poate produceantrenare in subteran a diverse produse ce se constituie in poluanti;

indepartarea imediata a stratului de sol daca s-a constatat poluare locala aacestuia, eliminand astfel posibilitatea infiltrarii substantelor in subteran sidepozitarea lui in containere pana la depoluare;

realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere alfacilitatilor si protectiei mediului;

prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din punctelede lucru; in incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice, care

spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in subteran, poluand solul si acviferul freatic;

evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din perimetrele adiacente, prin stationarea utilajelor, efectuarii de reparatii, depozitarea de materiale, etc.;

colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de constructii si unde este cazul, valorificarea acestora;

evitarea pierderilor de carburanti la stationarea utilajelor de constructii din rezervoarele sau din conductele de legatura ale acestora; in acest sens toate utilajele de constructii si transport folosite vor fi mai intai atent verificate.

Se impune, de asemenea, ca platformele de lucru, de pregatire a betoanelor si a altor dotari necesare perioadei de constructie, sa fie cu atentie amenajate pentru a nu afecta solul si subsolul.

Conditiile de contractare vor trebui sa cuprinda masuri specifice pentru managementul deseurilor produse in amplasamente, pentru a evita poluarea solului.

Dintre acestea fac parte urmatoarele: Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa

obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare.


114

Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu respectarea stricta a normelor legale specifice.

Manipularea vopselelor si combustibililor sau a altor substante de natura chimica, astfel incat sa se evite scaparile si imprastierea acestora pe sol.

Transportul si depozitarea corespunzatoare a deseurilor rezultate din constructii, evitandu-se pierderile pe traseu si alegerea corespunzatoare a depozitului.

Constructorul are de asemenea, obligatia reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate temporar.

Masuri de diminuare a impactului in perioada de exploatare In perioada de exploatare a grupurilor generatoare nu se genereaza poluanti pentru sol si

subsol. Activitatile de intretinere si revizii pot genera poluanti pentru sol prin stocarea pieselor uzate care au fost schimbate, eventual prin schimburile de ulei si material de gresaj.

Recomandam adoptarea unor masuri organizatorice pentru intretinerea / mentinerea corespunzatoare a starii solului si subsolului, respectiv:

Eliminarea prin valorificare a pieselor uzate rezultate din activitatea de intretinere a echipamentelor centralei electrice eoliene;

Eliminarea oricarui tip de deseu care ar putea afecta calitatea solului; Intretinerea corespunzatoare a cailor de acces la grupurile generatoare eoliene

(refacerea drumurilor, santurilor de colectare a apelor pluviale); Colectarea si eliminarea deseurilor (majoritatea de tip menajer) depozitate

necontrolat de vizitatori (turisti) sau de locuitorii din zona; 4.5 Impactul umbrei si a efectului de flickering a turbinelor asupra

zonelor locuite

de umbra sau efectul de flickering al turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul WindPro (modulul Shadow).

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt: dimensiunil

in baza de date a programului caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare

versanti) fiecarei turbine In simularea impactului umbrei si al

mai dezavantajoasa (worst/case”), când:


115

te acoperit

unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la valori mai mici se considera un impact nul).

fig. 4.33. turbine precum si efectele de licarire (flickering) în cea mai dezavantajoasa situatie este de 0

itatea CEE Istria I si CEE Istria II. Impactul potential Rotirea palelor turbinei în perioadele însorite va duce la crearea unei umbre alternante.

obicei,

alternante este perceput maxim 20 minute într-turbin

Tabela 4.9.

Locatie Cel mai rau caz posibil Valori asteptate

Umbra (Ore/An)

Umbra (Zile/an)

Umbra (Ore/Zi)

Umbra (Ore/An)

Istria Est 9h 47min 49 0h 20min 2h 19min Istria Vest 20h 45min 81 0h 25min 5h 09min Tariverde 0h 0 0h 0h


116

Figura 4.33. Impactului umbrei si al efectului de flickering al turbinelor din CEE Istria I cumulat cu CEE Istria II– modelare WindPRO


117

Fig 4.34.

turbinelor din CEE Istria I cumulat cu CEE Istria II

-i

-teriale necesare:

alternante deoarece nu s-au identificat posibili receptori în zona d Receptori de la limita v Istria, percep umbra într- 20 ore/an. În

4.6 Impactul zgomotului turbinelor asupra zonelor locuite Zgomotul ambiental, definit prin HG 321/2005 HG 674/2007,

anexa 1, art. 20, ca fiind "ansamblul sunetelor nedorite

factor de monitorizare privind calitatea mediului. HG 674/2007

biental.

nivelul de presiune ponderat A, continuu echivalent, LA,eq nivelului de zgomot, cu ajutorul unui sonometru.

HG 674/2007 zate, vor fi


118

amplasamentul CEE ISTRIA I

a. Perioada de executie

CEE ISTRIA I,

: - zgomot la sursa ; - zgomot în câmp apropiat ; -

Zgomotul în

func

impact inevitabil

In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri acustice asociate (tab. nr. 4.10) :

Tabel 4.10 Puterea acustica emisa de utilajele folosite in cadrul organizarii de santier Nr. crt.

Utilajul Puterea acustica asociata (Lw)

1 Buldozere 110 2 Vole 112 3 Excavatoare 117 4 Compactoare 105 5 Finisoare 115 6 Basculante 107

la 100dB (A ) pentru anumite intervale de timp. Având în vedere prevederi

a niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).


119

– montaj a Turbinelor eoliene sunt

atinge nivelul de 100-

acceptat de locuitorii din Istria. b. in perioada de functionare a turbinelor

Zgomotul generat de rotirea palelor turbine este de asemenea p

de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-în raport cu:

- puterea turbinei; - viteza vântului; -

rezultat 104,5dB în i

Figura 4.35. scara zgomotului


120

Pentru estimarea nivelului de zgomot la dif

de compunerea Parc.

la nivelul rotorului turbinei eoliene zgomotul (presiunea sunetului) 104 dB (A),

-60 dB(A), c

zgomotul normal dintr-de vântul respectiv. Daca vântul bate din

mediu în domeniu.

standardului “ISO 9613-2 Acoustics - Attenuation of sound during propagation outdoors" sunt


121

Fig. 4.36. Nivelul de zgomot Istria I cumulat cu Istria II


122

reducere a impactului asupra nivelului de zgomot

sunt prezentate în tabelul 4.11. Tabelul 4.11 –

ETAPA DE CON

ETAPA DE

existente în zona amplasamentului, acolo unde este posibil.

X X

-7,00 cu

zgomot (50 dB ziua i 40 dB noaptea) la limita paarcului.

X X

Alegerea amplasamentului parcului eolian la

X X

autotransformatoarelor s se

zgomot s fie conform normativelor în vigoare.

X

Sistemul Gamesa NRS pentru controlul emisiilor acustice.

X

monitorizare a zgomotului, pe

respectarea nivelului de zgomot stabilit prin normativele în vigoare.

X

In perioada de executie, poluarea sonora poate fi redusa prin realizarea lucrarilor cu

utilaje performante care sunt astfel construite incat sa se incadreze in limitele impuse privind zgomotul generat.

De asemenea, pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor constructorul nu va lucra in zilele libere si de sarbatori, iar in zilele de lucru isi va adapta programul astfel incat sa respecte orele de odihna ale locuitorilor din zona.

Trebuie mentionat ca activitatile de constructii – montaj pentru cea mai mare parte a grupurilor generatoare eoliene se desfasoara la distante mari fata de zonele locuite si in consecinta efectul zgomotului asupra factorilor de mediu se aprecieaza ca nesemnificativ.

In perioada de exploatare, pentru reducerea poluarii sonore generate de centralele

eoliene s-au adoptat urmatoarele masuri:


123

alegerea amplasamentului centralelor electrice eoliene astfel incat sa nu fie in imediata apropiere a zonelor locuite;

alegerea grupurilor generatoare eoliene care sunt prevazute de fabricant cu masuri de minimizare a poluarii sonore printre care mentionam : profilul palelor permite

palelor; arborii de transmisie sunt prevazuti cu amortizoare pentru limitarea vibratiilor; antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor;

De asemenea, se mentioneaza ca noul concept privind palele rotorului impune noi standarde cu privire la generarea, intensitatea zgomotului si minimizarea stresului. Datorita designului modificat, palele folosesc, si zona interna a rotorului, crescand considerabil productia de energie. Noile lamele ale rotorului sunt mai rezistente si furnizeaza un curent de aer uniform de-a lungul intregii lungimi a profilului palelor.

Tipul palelor a fost de asemenea, gandit astfel incat sa se ia in considerare intensitatea zgomotului si nivelul de energie produsa. Turbulentele care apar lanivelul palelor datorita presiunii prea mari sau prea mici sunt indepartate efficient dinproiectul rotorului. Intreaga lungime a palelor este, ca urmare, utilizata farapierdere de energie cauzata de turbulente.

4.7 PEISAJUL

Impactul vizual în cazul parcurilor eoliene de dimensiuni similare cu ale proiectului

ariverde, Nuntasi, iar pe toata partea estica a proiectului se intinde Rezervatia Biosfera Delta Dunarii.

Amplasamentul CEE ISTRIA I este într-

Zona cuprinde cateva sate in care nivelul economic este slab dezvoltat. Drumurile care strabat zona studiate sunt reprezentate de DN 22 si DJ 226 de o parte si de alta a proiectului.

4.7.1. Analiza elementelor de peisaj Zona terenurilor agricole

-a lungul drumurilor

-un relief fragmentat cu multe dealuri cu altitudini de pana la 200 ex. m Dealul Horan – altitudini de 150 m. dealurile mai importante din zona sunt Movila Istria – 117,4m, Dealul Istria 74, 3m, Dealul la Izlaz – 152,7m. fie vizibil


124

Zona de pasuni

200m.

Zonele rezidentiale, – 2 km, Mihai Viteazu – 5 km, Sinoe – 4 km, Fantanel – 9 km, Tariverde – 8 km, Nuntasi – 8 km. De fapt, pe o

exclusiv cu caracter rural, organizate de- -

agricol, cu resurse în care se disting solurile pe

Zona Rezervatiei Delta Dunarii o zona importanta din punct de vedere peisagistic.

argumente puternice în favoarea includerii deltei pe lista zonelor în care este

nisip, plajele de pe

– istoric cu numeroase vestigii arheologice, elemente de -

pescui

programe turistice de observare a unei anumite componente a mediului. Alte zone sensibile din punc de vedere peisagistic Pe o raza de 10 km, in afara Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii nu se mai regasesc alte

habitate naturale neantropizate. Proiectul Istria I se suprapune cu situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii Complexul Razim Sinoe.

La o distanta de aproximativ 7 Km se regaseste situl arhelorogic Cetatea Histria care este considerat un punct de atractie turistica, dar care nu va fi afectata de implementarea proiectului.


125

4.7.2. Impactul asupra peisajului In perioada constructiei, î

montate, diverse materiale. e vor fi umplute cu

impactul asupra peisajului este unul temporar (de aproximativ un

seminificativ. Chiar daca in Istria este limitata la est de Rezervatia Biosfera Delta Dunarii cu complexul

lagunar Razim-Sinoe, turistica.

ropice din

Generatoarele eoliene vor schimba aspectul vizual al peisajului spre orizont. În timp, este de

-a ajuns în tarile unde Centralele de Energie cest aspect prin promovare ca

RIM

“A

mpl

asar

e C

entra

le E

nerg

etic

e Eo

liene

– R

etea

ua Is

tria

I” 12

6

IMA

GIN

I AM

PLA

SAR

E T

UR

BIN

E

Fi

gura

4.3

7.M

odel

are

a im

pact

ului

viz

uala

pro

iect

ului

Istr

ia I

Ved

ere

spre

satu

l Sin

oe

RIM

“A

mpl

asar

e C

entra

le E

nerg

etic

e Eo

liene

– R

etea

ua Is

tria

I” 12

7

Fi

g. 4

.38.

Mod

elar

e a

impa

ctul

ui v

izua

l a p

roie

ctul

ui Is

tria

I. V

eder

e di

nspr

e D

J 226

128

cu peisajul.

transport, minimizându-pe perioade scurte de timp de cel mult un an. Dupa finalizarea constructiei se vor reduce

-a

max. 5-

(în zonele unde solul a fost decopertat, se va reumple cu sol de pe amplasament – unde este în

la

celorlalte componente ale proiectului) Pe perioada functionarii nu putem spune ca ar exita niste masuri pertinente de micsorare

a imapctului vizual datorita faptului ca terenul din imprejurimi este plat pe distante foarte mari, vizibilitatea fiind foarte buna. Totusi cu distanta figurile turbinelor se estompeaza, datorita coloritsicii folosite pentru turbinele Gamesa care minimizeaza contrastul cu cerul. Turbinele sunt vopsite cu un tip de vopsea care absorb radiatiile, conform standardelor internationale, limitandu-se astfel efectul de flicarire care poate fi observat in jurul parcului.

-plane.

Oricum orice metoda prezentata mai sus, nu reduce seminifcativ impactul visual dat de turbine care, dupa cum am mai spus, sunt structuri adaugate cadrului natural. Zona nefiind o zona des folosita de turisti veniti pentru relaxare, cei care ar putea ajunge in zona sunt cei care viziteaza cetatea Istria, sau care vin in zona lacurilor Sinoe, Istria pentru pescuit, sau alte activitati. Localnicii chestionat de-a lungul timpului sunt in favoarea acestor proiecte, nefiind perturbati de imaginea data de turbine.


129

4.8 POPULATIA, MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

de 2612 de locuitori. 37.)

Fig. 4.37-

resimte mai pregnant decât în zonele urbane.

ales în cele rurale unde disponibilitat Construirea unui drum sau modernizarea unuia existent va duce la schimbarea

– cu impact preponderent pozitiv.. De exemplu, pavarea unui

S- -economic al proiectelor eoliene.

2607

2618

2612

2600

2602

2604

2606

2608

2610

2612

2614

2616

2618

2004 2005 2006


130

eollocale pot încorpora elemente de turism în proiectul eolian astfel: Organizarea de excursii prin parcurile eoliene;

anumite categorii sociale.

-a dezvoltat ideea de „eco-turism în

Impactul asupra constructorilor, populatiei

izat în acest scop.


131

coborâre.

într-

Liftul care poate fi instalat în turnul

margini, prin transpo

transportate în containere destinate special pentru acest scop, iar comunicarea cu operatorul

inute,

specific.

Când est

auzarea

unui incendiu.


132

Masuri de diminuare a impactului Efectele semnificative asupra comunitatilor umane apar in perioada de constructie a

centralei electrice eoliene. Masurile propuse pentru diminuarea acestor efecte sunt: Stabilirea judicioasa a traseelor utilajelor pentru transport cu gabarit deposit pentru

a evita conflictele de circulatie; Efectuarea lucrarilor de constructie cu respectarea perioadelor de odihna pentru

locuitori; In general impactul este pozitiv asupra economiei locale astfel ca nu se impugn masuri

de reducere al impactului In perioada de exploatare, atat pentru protectia comunitatii umane cat si pentru

protectia grupurilor generatoare eoliene de vandalizare este necesara prevederea de imprejmuiri individuale pentru fiecare agregat.

Sunt necesare panouri avertizoare cu privire la pericolele existente in apropierea grupuri genaratoare eoliene.

Trebuie mentionat ca centrala electrica eoliana prezinta atractie turistica si din acest motiv se recomanda includerea acesteia in circuitul turistic organizat, in vederea protectiei vizitatorilor (“curiosilor”).

Riscuri asociate cu turbinele eoliene

aflate in miscare sau se pot desprinde de pe componenetele stationare ale turbinelor, punând in

care

Majoritatea turbinelor sunt dotate cu sisteme de degivrare, tocmai pentru a împiedica aceste fenomene.

Efectul campului electromagnetic

Câmpuri electromagnetice (CEM) din jurul CEE pot proveni de la liniile de conectare la

Liniile electrice de conexiune sunt similare cu alte linii electrice si genereaza un nivel

În c


133

-0,2 mA cu

50kV.

faunei din zona de montaj. âmp electric, care în

folosite într-

astfel încâ

-un longeron

undele electromagnetice.

care se poate rezolva printr-

Analizand efectele constructiei si functionarii CEE din zona de amplasament Istria I se poate spune ca nu exista efecte negative asupra populatiei dat fiind ca parcul de turbine are o distanta de siguranta fata de zonele populate, distanta la care toti acesti factori nu nu afecteaza.

Fulgere si Incendii

Datorita inaltimii mari a turbinelor fulgere reprezinta cei mai mari inamici. Majoritatea


134

Figura 4.38 Protectia anti fulger si incendiu asupra nacelei

furtunilo

sau me

-

– cum ar fi uleiul.

4.9 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL

CULTURAL

lista monumentelor istorice


135

A

Tabel 4.12. Valori culturale

Cod RAN

Denumire Categorie Tip Localitate Cronologie

62018.01 Situl arheologic de la Histria. Pe malul lacului Sinoe la 5 km SE de com. Istria

Locuire

Com. Istria

Sec. VII-VIII a.C., sec.V-VI d.C.

62048.01

V al satului

Locuire

Sat.

com.Istria

Latene, sec.VI-IV a.C.

62039.02

“Movilele Dese” la 1,5 km de NV lac Sinoe pe promontoriu

Locuire

Com. Istria Latene sec. VI-V a.C.

62039.04 la Istria.În dreptul

Locuire

Com. Istria sec.IV-VII a.C.

6239.03 Histria “Bent” în vatra satului

Locuire

Com. Istria Latene, sec. VI-V a.C.

62039.05

1,5 km SE de sat

Locuire

Co. Istria Neolitic/mil.IV a.C.

62039.06 la V de lacul Sinoe,la N de valul care

Locuire

Com. Istria Neolitic, mil. IV a.C.

62039.07 Istria “Drumul vacii” la 600 m de sat

Com.Istria II-III

62048.02

Locuire

Sat.

com. Istria II-III

62048.03

Locuire

Sat.

com. Istria

Epoca sec. IV-II a.C.

62048.04 Sat.


136

circa 100 m SV de

spre Histria cu DJ -Mihai

Viteazu

com. Istria I-II d.C.

62048.05 -

Locuire

com. Istria

Epoca romano--

VI d.C.

a fost emis avizul DJCCPCN Constanta cu 906/13.08.2010. Pentru supravegherea -a incheiat un contract cu societatea ELARH SRL Constanta pentru a

Impactul asupra patrimoniului

de prevenire a impactului asupra obiectivelor de patrimoniu. tat efecte asupra obiectivelor de patrimoniu.

4.10 Impactul cumulat si de bariera a proiectului CEE Istria I

Pentru evaluarea efectului cumulat si de bariera au fost luate in calcul planurile/proiectele care se regasesc la o distanta de cel putin 10 km

Spre vest, cel mai apropiat proiect (CEE Mihai Viteazu I-IV 28 km de proiectului CEE Istria I. Spre nord, cel mai apropiat

proiect (CEE Baia III 6 km de centralele proiectului CEE Istria I. Spre sud, cel mai apropiat proiect (CEE Istria II m de centralele proiectului CEE Istria I. CEE Istria I


137

Fig. Istria 4.39. Dispunerea proiectului CEE Istria I roiecte energetice din

regiunea Istria – Mihai Viteazu. : puncte cyan – turbine eoliene din CEE Istria I – turbine eoliene din CEE Baia III; puncte

galbene – turbine eoliene din CEE Mihai Viteazu I-IV; puncte verzi – turbine eoliene din CEE Istria II; puncte albastre – turbine eoliene din CEE Fântânele Est;.

Efectul de ”baraj” al CEE Istria I S5942 m2 2

(central

2

În cazul variantei propuse prin proiect efectul de baraj al CEE 19,5% din spa

-a lungul celor 1,8 km pe -vest.


138

În cazul variantei propuse prin proiect: - CEEIstria I

17 a CEEMihai Viteazu IV) este o distan - CEEIstria I 5

4470 metri. 17 a CEE Mihai Viteazu IV

2 Astfel 940.000 m2, elementele mobile ale centralelor eoliene din CEE Istria I numai 3,79%

pozelementele mobile ale centralelor eoliene.

cumulata a terenurilor din diferite planuri care se suprapun cu perimetrul siturilor Natura 2000

Dintre proiectele analizate in zona, sitului ROSPA0031 “Delta Dun -Sinoie” (Fig. 4.40):

În cazul variantelor analizate prin acest proiect“Delta

Dun -Sinoie Fig. 4.40) este : - CEE BAIA I

în ROSPA0031 “Delta Dun -Sinoie”; - CEE BAIA III

în ROSPA0031 “Delta Dun -Sinoie”; - CEE ISTRIA I: varianta p proiectului 476,64

ha, din care 476,64 ha “Delta DunRazim-Sinoie”;

- CEE ISTRIA II proiectului 1257,93 ha, din care 799,39 ha se “Delta Dun -Sinoie”.

CEE BAIA I CEE

BAIA III -

-Sinoie” este în total de 1517,111 ha. 2.788,161

“Delta DunComplexul Razim-Sinoie


139

Tabel 4.13. Suprafata proiectelor care se suprapun cu situl Natura 2000 Abreviere planuri CEE Baia I +

Baia II CEE Istria I

CEE Istria II

TOTAL

suprapune cu ROSCI0031 (ha)

1517,111 471,66 799,39 2.788.161

-Sinoie” are o sup

512.380,6 ha. S roiectelor per -

Fig. 4.40. planurilor/proiectelor

-Sinoie”. linie verde – limita -Sinoie” –

– limita planului CEE Baia I; linia roz – limita planului CEE BAIA III – limita proiectului CEE ISTRIA I; linia portocalie – limita proiectului CEE ISTRIA II; poligoane galbene – planuri/proiecte -Sinoie”.


140

CAPITOLUL V ANALIZA ALTENATIVELOR

5.1 Alternativa 0 “Fara Proiect” Alternativa “Fara Proiect” este constituita din situatia actuala cand, amplasamentul

necultivat. In cazul neimplementarii proiectului de construire a CEE Istria I, calitatea factorilor de

mediu si socio-economici ramane neschimbata. Populatia din zona nu va beneficia de oportunitatile privind crearea de noi locuri de munca, dezvoltarea economica a localitatii, atragerea de potententiali investitori.

De asemenea, nu se beneficieaza de capacitatea de 16 MW producere energie electrica

– combustibili fosili – negative de mediu ce recurg de aici: emisii de SO2 (precursor al ploilor acide), oxizi de azot (precursor al

Se renunta si la obiectivele de atractie turistica, reprezentate de grup-urile generatoare

eoliene. Star proiectului CEE Istria I, flora

3,0384 95

trotuarele aferente acestora, precum si de organizarea de santier si terenul afectat de traseele de cabluri -

proiectului CEE Istria I

mul rând Podarcis taurica Lacerta agilis Lacerta trilineata

existente

Materialele folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din perimetrul CEE Istria I

noi locuri de refugiu) ar putea favoriza

bursuci etc.) prezente în zona Istria. Din punct de vedere avifaunistic, neimplementarea proiectului CEE Istria I (în special

proiectului)


141

pte diferite strategii de evitare a deranjului. Neimplementarea proiectului CEE Istria I

Falco tinnunculus), Falco vespertinus) Buteo buteo) Buteo

lagopus) Buteo rufinus)

de

Neimplementarea proiectului CEE Istria I

folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din perimetrul proiectului ruirea

câmp (Anthus campestris), ciocârlie de stol (Calandrella brachydactyla), ciocârlan (Galerida cristata), pietrar sur (Oenanthe oenanthe) Emberiza hortulana).

-utilizare a terenului. Starea de conservare a

ca si nesemnificativ din perioada -

5.2 Alternativa 1 – implementarea proiectului Istria I – 12 Turbine

elemente: -

eolian existent in zona, masurat cu tehnici corespunzatoare, pe perioada de 18 luni consecutive. Pe baza analizei acestui element a rezultat ca pe amplasamentul analizat se pot monta un maxim de 12 turbine eoliene.

- populatiei din localitatile invecinate a fost evaluat pe baza curbelor de zgomot si a umbrei generate de numarul si asezarea turbinelor in teren, curbe care s-au obtinut cu ajutorul programului WINDPRO. Pentru perioada de constructie s-a luat in considerare posibilitatile de poluare fonica si a aerului determinata de utilajele de constructie cu ajutorul datelor existenta in literatura de specialitate. In acelasi mod s-a procedat si pentru materialele de constructie


142

utilizate la realizarea proiectului. Trebuie mentionat ca datele din literatura de specialitate nu au luat in considerare performantele actuale ale tehnicii din constructii care sunt mult imbunatatite.

- Impactul asupra principalilor factori de mediu; Inca de la inceputul derularii procesului tehnic s-au avut in vedere toti factorii mai sus mentionati si anume fezabilitatea proiectului din punct de vedere economic, eliminarea impactul aupra populatiei precum si un impact cat mai scazut asupra factorilor de mediu. Din acest motiv proiectul a trecut prin mai multe alternative de proiectare.

- -economice. S-a estimat inca de la inceput ca pe termen mediu si lung si chiar pe termen scurt

conditiile social economice ale zonei se imbunatatesc in urma implementarii proiectului.Veniturile extra-bugetare atrase la bugetul local al comunei Istria, crearea de noi locuri de munca, superficia platita pentru terenurile ocupate temporar sau permanent , precum si continutul local al investitiei estimat la circa 5-8% vor genera un efect benefic asupra economiei locale.S-a avut in vedere si experienta similara a unor state din UE cu procent ridicat de energie eoliana in consumul general de energie.

.

Figura 5.1. Alternativa 1 – Implementarea proiectului Istria I – 12 Turbine Acest proiect a fost acceptat din punct de vedere al fezabilitatii de productie si economice,

dispuse pe punctele de maxim eolian al zonei. Distantele de peste 2 km fata de Comuna Istria nu implica nici un risc asupra populatiei din zona. Impactul asupra factorilor de mediu, insa, nu poate fi acceptat datorita proximitatii fata de lacul Sinoe – situat la 1,5 km de cea mai estica turbina care cuprinde foarte multe puncte de hranire pentru pasarile care innopteaza pe lac si au dus la concluzia unui impact negativ semnificativ pe termen scurt, mediu si lung asupra biodiversiatii locale. Totodata un numar mai mare de turbine dispuse pe o suprafata de aproximativ 864 ha, implica un impact mult mai mare asupra factorului


143

de mediu sol, prin reducerea suprafetelor afectate de constructii pentru amenajarea drumurilor de exploatare, a cailor de acces noi construite si a platformelor de montaj aferente celor 12 turbine.

5.3 Amplasament Optim

Prezenta alternativa de amplasament a fost aleasa in urma evaluarilor strategice in

cadrul procedurii SEA si a fost considerata optima indeplinind toate conditiile si constrangerile impuse de normele si reglementarile nationale.

Fig. 5.2. Varianta optima de plan

5.4 Alternative tehnologice

Tipul de Turbine eoliene a fost ales de beneficiarul Proiectului

Astfel au fost alese turbine moderne avand urmatoarele caracterisitici din punct de

vedere constructiv:


144

transformatoare situate in interiorul turbinei, pentru a scadea amprenta la sol, precum si pentru a elimina constructiile adiacente, constructii care pot fi folosite

diametrul rotorului mai redus de la 100 m la 87/90 m, ceea ce implica o

suprafata aeriana maturata de miscarea de rotatie a palelor cu 20 % mai mica, micsorand astfel efectul de bariera.

o inaltime mai mare a turnului turbinei de la 78 la 100 scade impactul de lovire asupra pasarilor care folosesc inaltimi de zbor pana in 50 m, in perioadele de hranire.

tot ca o alternativa tehnica, au fost alese aceste turbine tinandu-se cont si de posibilitatile tehnice de supravietuire in conditii meteo extreme

turbine moderne care au posibilitatea reglarii pasului si a turatiei turbinei, acestea avand o viteza de rotatie foarte scazuta eliminand impactul de lovire a pasarilor, acestea putand sa zboare chiar printre pale,

Aceste aspecte enumerate mai sus au fost identificate si utilizate din experienta tarilor cu istorie in domeniul energiei eoliene.

5.5 -montaj Investitorul propune realizarea proiectului într- ur

An –

-

Impactul asupra avifaunei;

5.6 Concluzie Proiectul propus a trecut astfel, prin etape succesive de evaluare din punct de

vedere tehnic avand in vedere, deasemenea si diminuarea impactului asupra mediului.


145

CAPITOLUL VI MONITORIZARE

Monitorizarea se va desfasura pe periaoda derularii lucrarilor de constructie si a

functionarii proiectului CEE Istria I. C

supravegherea, prognozarea, ilor

”. Pe perioada constructiei CEE Istria I se vor analiza datele calitative si cantitative a

urmatorilor parametri/factori de mediu iar rezultatele se vor regasi in rapoarte lunare/semestriale care vor fi inaintate autoritatilor competente de mediu.

6.1 Monitorizarea factorilor de mediu in perioada de executie 6.1.1.Pentru monitorizarea factorilor de mediuse propune urmatorul plan: Tabel 6.1. Plan de monitorizare a factorilor de mediu in perioada

constructie/montaj din cadrul proiectului CE Istria I

Nr. Crt

Factor / Aspect de mediu

Impactul analizat Metoda de analiza

1 Gestiunea deseurilor

Managementul deseurilor pe amplasament

Se vor incheia contracte de eliminare a deseurilor separate selectiv cu valorificatori autorizati Se completeaza lunar/ semestrial/anual raportul privind gestiunea deseurilor cf HG 865/2002

2 Zgomot Se monitorizeaza poluarea generata de zgomotul utilajelor prezente pe amplasament si a lucrarilor care se executa

Masuratorile vor fi efectuate de laboratoare autorizate RENAR cf ISO 17025 Masuratorile se efectueaza la limita CEE Istria I catre zonele locuite (in apopiere de comuna Istria si satul Sinoe)

3 Aerul Se analizeaza poluarea aerului datorita noxelor emise de utilajele de pe amplasament si datorita pulberilor sedimentabile

Analiza pulberilor sedimentabile cu prelevare de 30 zile /trimestru Analize calitative de imisii de SO2 si NO2


146

4 Sol Se monitorizeaza poluarea solului cu metale grele sau HC

Pentru o analiza calitativa a impactului asupra solului se efectueaza o analiza de sol inaintea inceperii constructiei in zona organizarii de santier si la sfarsitul constructiei, dupa ce se vor indeparta toate deseurile de constructie si se vor reface zonele afecate temporar.

6.1.2. Pentru monitorizarea Biodiversitatiise propun urmatoarele aspecte:

- Planul

(cabluri de transport al curentului electric).

- Planul

Durata

Activitatea de înregistrare a datelor -

– -

- înregistrarea caracteristicilor elementelor de biodiversitate nominalizate la

Interpretarea datelor

proiectul CEE Istria I

a)

- Stepe ponto-sarmatice - Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni perimetrului CEE Istria I, respectiv a speciilor

te în diferitele propuneri [de ex. ]) prezente în aceste habitate.


147

Elementele în Tabelul 6.2. Tabelul 6.2.

infrastructurii din proiectul CEE Istria I

Structura biocenozelor Efect / impact / alte cauze

- deranj repre

vehiculelor - depozitare materiale de

- cauze naturale (de ex.

-

cantitative dinemica

-



-

specii de interes conservativ

fenologie - d



din partea unor specii concurente, ierbivore etc.) -

b) Monitorizarea faunei

(cum este Argiope lobatacrepusculare, nocturne etc. – de ex. Bufo viridis, Pelobates sp.), sau care sunt prezente într-un

în Tabelul 6.3.


148

Tabelul 6.3. infrastructurilor din proiectul CEE Istria I


- - expansiunea sau regresia

unor specii

-

- depozitare materiale de

-

climatice) - propuse

caracteristici de

locale

- - periodicitatea unor

-

ce,

- depozitare materiale de

- -

-

specii de interes conservativ

- - densitatea /

-

- centralelor, practicilor agricole,

vehiculelor; - depozitare materiale de

-

-

- 6.2 Deoarece pe perioada functionarii CEE Istria I singurul impact este cel asupra

biodiversitatii se recomanda doar monitorizarea acestui aspect .

pe care o au infrastructurile aferente acestora (drumuri de acces, eventual cablurile subterane de transport al curentului electric).

Planu


149

CEE Istria I. Durata

- . Activitatea de înregistrare a datelor -

– -

- înregistrarea caracteristicilor elementelor de biodiversitate nominalizate la

O aten

decesului exemplarelor respective.

printre turbinele eoliene etc.).

urbinelor eoliene sau a infrastructurii aferente acestora.

arcul eolian etc.).

pentru remedierea eventualelor efecte negative ale acti

proiectul CEE Istria I acest proiect.

a)

- Stepe ponto-sarmatice - Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni perimetrului CEE Istria I, respectiv a speciilor


150

[de ex. ]) prezente în aceste habitate. Elementele Tabelul 6.4. Tabelul 6.4.

infrastructurii din proiectul CEE Istria I


-

-

- climatice) -

cantitative

-

-

- climatice) - use

specii de interes conservativ fenologie -

-

- climatice, presiunea din partea unor specii concurente, ierbivore etc.) -

b) Monitorizarea faunei

lte grupe

(cum este Argiope lobatacrepusculare, nocturne etc. – de ex. Bufo viridis, Pelobates sp.), sau care sunt prezente într-un

de monitorizare sunt redate în Tabelul 6.5.

Tabelul 6.5. infrastructurilor din proiectul CEE Istria I


faunistice - - expansiunea sau regresia unor

-


151

specii -

etc.) - cauzclimatice) -

caracteristici de

locale

- - periodicitatea unor fenomene

- eoliene,

-

etc.) -

-

- specii de interes conservativ

- specii prezen -

- locale

- ea centralelor eoliene,

-

etc.) -

-

-

6.3 CEE Istria I 6.3.1

Resursele tehnice necesare

gradul de -

caracteristice în zonei studiate. În cazul habitatelor, atât a celor de interes conservativ (62C0* - Stepe ponto-sarmatice - Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni)


152

de specialitate autohtone [Ciocârlan, 2000; volumele seriei monografice Flora R.P.R., vol. 1 - 11].

6.3.2 Monitorizarea nevertebratelor Dintre grupele de nevertebrate, este nevoie dar de monitorizarea insectelor mai ales

– octom,

ror determinare în teren este dificil de realizat se va face cu

ajutorul fileului entomologic.

de specialitate autohtone [volumele seriei monografice Fauna R.P.R., Fauna R.S.R. Fauna României].

6.3.3 Monitorizarea amfibienilor

Bufo viridis, Pelobates fuscus, P. syriacusîntervalul orar 20,00 – -

[ 1994]. În perioada martie –

-a lungul canalelor de Bufo viridis, Pelobates fuscus,

eventual Hyla arborea).

nevoie de imobilizarea lor. Determinarea speciilor se poate realiza cu ajutorul cheilor de determinare din publ

de specialitate autohtone [ ]. 6.3.4 Monitorizarea reptilelor În cazul

Podarcis taurica Lacerta agilis Lacerta viridis), Lacerta trilineata Natrix natrix) în primul rând din habitele în

care acestea au fost identificate în perioada 2008 – proiectului).

-a lungul unor

alungit -a lungul traseului urmat sunt analizate periodic

control la 30 minute în tipurile de habitate ierboase).


153

Investigarea

coperire al

energetic de centrale eoliene Istria I Podarcis taurica: martie –

- Lacerta agilis: aprilie –

-a lungul drumurilor nemodernizate (fiind necesar de verificat zona drumului – Sinoe;

Lacerta viridis: aprilie – din vestul perimetrului,

12; Lacerta trilineata: aprilie –

-a lungul drumurilor nemodernizate. Natrix natrix: aprilie –

pân

Coluber caspius: perioada de monitorizare este mai – septembrie, fiind vizate în primul

rând zonele populate de popâ Spermophilus citellus) – Coluber caspius;

Elaphe quatorlineata: perioada de monitorizare este mai – septembrie, fiind vizate mai specia).

Vancea, 1961]. În cazul tuturor speciilor identificate în perimetrul

Istria I

6.3.5 Monitorizarea ornitofaunei

-

perimetrul CEE Istria I -

- -


154

-numita perite, pe

investigat.

seminaturale.

or de mai multe ori. În cazul

respectiv.

-amiaza la ora 17.

În perimetrele studiate, în perioada de

- - de pe culturile agricole). Aceste observatii indirecte pot furniza în primul

-

6.3.6

Burhinus oedicnemus

lunii iunie. Deoarece este o specie mai mult noct

timp de 1 minut la

caprimulg (Caprimulgus europaeus CEE Istria I.


155

(Anthus campestris):

-mai se vor identifica teritoriile de

Orele cele mai favorabile pentru

Teritoriile perechilor identificate se vor marca cu ajutorul GPS-

perimetrul CEE Istria I. (Lanius colurio):

t-la apus, dar cele mai favorabile perioade,

Teritoriile perechilor identificate se vor marca cu ajutorul GPS-ului. Se vor face

perimetrul CEE Istria I. Determinarea speciilor se poate realiza cu ajutorul cheilor de determ

de specialitate [ ]. 6.3.7 Monitorizarea mamiferelor

-a lungul

cercetare.

exemplarelor.

energetic de centrale eoliene Istria I Spermophilus citellus: perioada de monitorizare este aprilie – septembrie, fiind

CEE Istria I; Meles meles: perioada de monitorizare este martie – octombr

întreaga suprafata a perimetrului CEE Istria I. În cazul speciilor de rare, de interes conservativ, care au fost observate în zone

învecinate cu perimetrul CEE Istria Ide:

- Mesocricetus newtoni: perioada de monitorizare este aprilie – septembrie; - Vormela peregusna: perioada de monitorizare este aprilie – septembrie, fiind

În cazul liliecilor se va folosi d

ultrasunete.


156

de specialitate autohtone [].


157

CAPITOLUL VII SITUATII DE RISC

7.1 Riscuri naturale In ultimii ani au fost inregistrate importante pagube materiale si umane datorita efectelor

producerii unor fenomene naturale distructive inregistrate in arealele de producere cu suprafete de teren tot mai extinse repartizate pe intreg teritoriul Ramaniei.

In cadrul riscurilor naturale potentiale in zona de amplasament al centralei electrica eoliane, mentionam:

Inghetul – poate avea ca efect depunerea de gheata pe palele grupului generator eolian. Exista riscul de desprindere a unor bucati de gheata de pe pale si proiectarea acestora in zonele invecinate;

Fenomenele electrice atmosferice (fulgerele, trasnetele) – pot provoca incedii; Fenomenele meteorologice extreme (vijelii, tornade, rafale de vant) – pot

provoca rupturi de pale cu riscul de prabusirea grupului generator electric eolian. In zona de amplasament al parcului eolian nu exista riscuri naturale de inundatii si nu au fost semnalate alunecari de teren. 7.2 Riscuri tehnologice 7.2.1 Accidente potentiale in perioada de executie Strict legat de executie, riscurile sunt de tipul celor care se produc pe santierelede

constructii, fiind generate de indisciplina si de nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normativelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie, acestea fiind posibile in legatura cu urmatoarele activitati:

lucrul cu utilajele si mijloacele de transport; circulatia pe drumurile de acces; incendii din felurite cauze; electrocutari, arsuri, orbiri de la aparatele de sudura; inhalatii de praf sau de gaze; explozii ale buteliilor de oxigen sau ale altor recipiente, de la depozitarea de

substante inflamabile; striviri de elemente in cadere; prabusiri de excavatii.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau pot conduce la invaliditate temporara sau definitiva. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea finalizarii lucrarilor.

O alta categorie de accidente in aceasta perioada, poate avea loc in legatura cu populatia din zonele invecinate, datorita concentrarilor de trafic induse pe drumurile de acces sau din


158

zonele afectate de lucrari. De asemenea, factorul uman poate fi afectat de lucrari neterminate sau in curs de realizare, nesemnalizate ori fara elemente de avertizare.

Securizarea locatiilor santierelor este necesara pe toata perioada de constructie a obiectivelor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la finalizarea acestora.

Riscuri, pot de asemenea, sa apara in activitatile de constructii propriu zise: deversari accidentale de substante folosite pe santiere; mobilizarea unor surse secundare, subterane de poluare in perioada de excavatii,

cu efecte negative asupra contaminarii solului si chiar a apelor de suprafata; afectarea unor indivizi din populatia rozatoare mici si insecte la executia

lucrarilor la fundatiile pilonilor. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie si

respectarea cu acuratete a proiectelor care stau la baza executiei. Este necesar de asemenea, sa se impuna constructorului intocmirea unui plan de

minimizare a posibilelor riscuri cu care, potential, se poate confrunta in perioada de executie. 7.2.2 Accidente potentiale in perioada de exploatare Riscul declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei

si mediului inconjurator prin exploatarea grupurilor generatoare eoliene este redus. Constructiile proiectate nu utilizeaza si nu produc substante poluante cu impact asupra mediului sau factorului uman. Singura posibilitate care poate fi luata in considerare este prabusirea pilonilor datorita fundatiei prost executate sau nerespectarii conditiilor impuse in exploatare.

Factorii de risc cei mai importanti in exploatare sunt: riscuri naturale: cutremur; fenomenele meteorologice de intensitate extrema (precipitatii torentiale urmate

de eroziuni, furtuni cu viteza vantului foarte mare). 7.3 Masuri de prevenire a accidentelor 7.3.1 Masuri de prevenire in faza de constructie

materialel

EÓLICA. unt protejate

-

Astfel, se va avea în vedere : Utilizarea în star


159

impune aceasta;

- vor

reducerea efectelor acestora;

7.3.2 Masuri de prevenire in perioada de exploatare Pentru preintampinarea fenomenelor periculoase care pot urma situatiilor de risc mentionate anterior, se recomanda urmatoarele: exploatarea lucrarilor in stricta conformitate cu prevederile documentatiilor si

regulamentelor de exploatare, asigurarea elementelor tehnice si geometriceale constructiilor; realizarea lucrarilor de monitorizare si intretinere conform normelor specifice

fiecarei constructii; semnalarea din timp a eventualelor deficiente aparute, remedierea operativa a acestora;

instituirea unei proceduri de control si verificare periodica, cu inregistrare si raportare a evolutiei tuturor constructiilor energetice proiectate; semnalarea situatiilor neprevazute aparute; solutionarea si remedierea operativa a acestora; responsabilizarea personalului desemnat sa efectueze aceste controale

verificarea pe baza unui program a fundatiei pilonilor si a echipamentelor de urmarire a comportarii in timp.


160

CAPITOLUL VIII

DESCRIEREA DIFICULTATILOR

in zona Istria. Evaluarea impactului a decurs fara dificultati importante datorita colaborarii cu echipa

de proiectare, cu specialistii de biodiversitate INCDD si cu beneficiarii investitiei care au pus problemele de mediu in topul prioritatilor.


161

CAPITOLUL IX

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 9.1 Date generale

procedura EIA pentru proiectul EOLIENE - -I. probleme de mediu ce pot

CEE Istria I este constituit din 8 turbine eoliene tip GAMESA G90-2,0MW cu o

CEE Istria I se propune a se realiza în extravilanul comunei

Bilantul teritorial propus: Tabel 9.1. Bilant teritorial CEE Istria I

NR. CRT

SUPRAFATA(ha) % SUPRAFATA(ha) %

1 SUPRAFATA STUDIATA2 SUPRAFATA PARCELELEOR CU

CONTRACT DE SUPERFICIE64.430 12.908 64.430 12.908

3 SUPRAFATA TEREN AGRICOL, PASUNE 497.326 99.635 494.287 99.026

4 SUPRAFATA INEL SUPRATERAN 0.000 0.000 0.0224 0.004

5 SUPRATAFA DRUMURI DE EXPLOATARE EXISTENTE

1.824 0.365 0.000 0.000

6 SUPRATAFA DRUMURI DE EXPLOATARE MODERNIZATE

0.000 0.000 2.736 0.548

7 SUPRAFATA PLATFORME DE MONTAJ SI DRUMURI DE EXPLOATARE NOI

0.000 0.000 2.104 0.421

8 SUPRAFATA TEREN SCOS DEFINITIV DIN CIRCUITUL AGRICOL

0.000 0.000 3.038 0.609

499.1495

EXISTENT PROPUNEREBILANT TERITORIAL

ansamblu eolian este situat in imediata vecinatate a altui ansamblu eolian si anume Mihai Viteazu, pentru care sunt deja emise acordurile de mediu in vederea constructiei.


162

acestuia cu situl Natura 2000 SPA Delta Dunarii Complexul Razim SRezervatia Biosfera Delta Dunarii.

9.2 Impactul prognozat asupra mediului

O definitie sintetica a evaluarii impactului de Mediu asa cum se regaseste ea in literatura de specialitate, ar fi ca acesta are ca obiectiv fundamental investigarea cu caracter stiintific a efectelor multiple si complexe, momentane si potentiale a unor activitati permanente ori temporare, distinct asupra factorilor de mediu si a mediului in ansamblul sau, dar si asupra altor factori cum sunt cei sociali, culturali, economici si chiar politici.

In conformitate cu legislatia romaneasca, care a preluat Aquis-ul Comunitar, evaluarea de impact se realizeaza in trei etape:

- La emiterea autorizatiei de mediu prin Bilantul de Mediu si Studiul de evaluare a Riscului, pe baza de recoltari de probe din teren, analize de laborator, alte metode care sa furnizeze marimi fizice concrete si cat mai exacte, privind efectul activitatii respective in functie, comparate cu acelasi sistem de valori dinainte de inceperea activitatii respective. In acest fel se pot obtine evaluari concrete in marimi fizice pentru unii din factorii

de mediu, dar din pacate nu asupra mediului in ansamblul sau. - La emiterea acordului de mediu prin Raportul de Evaluare a Impactului intocmit pe baza

examinarii unei documentatii cu caracter tehnic care se bazeaza pe informatii, privind situatia mediului inainte de inceperea activitatii si de estimari privind efectul ei dupa incepere.

- La emiterea avizului de mediu prin Raportul de evaluare a impactului produs de un plan sau program, document cu caracter preliminar si care nu se bazeaza pe masuratori, analize sau determinari nici macar prealabile.

prevederilor proiectului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre prin acordarea de puncte transpuse apoi intr-un

sistem de analiza si corelare a lor, utilizand Matricea Leopold bine cunoscuta si folosita in practica, care de altfel esteinclusa ca metoda de evaluare i in Ordinul MAPM nr. 863/2002, Anexa 2, Tabel 4.

In cadrul evaluarii s-a tinut cont de cele doua alternative importante si anume Alternativa 0 – fara implemetarea proiectului, si alternativa finala aprobata prin PUZ si analizata in cadrul acestui studiu denumita Alternativa optima, care tine cont de toata masurile de reducere a impactului propuse. Astfels-a întocmit un tabel in care s-au înscris pe linie efectele asupra mediului i pe coloane punctele pozitive si negative impactului descris pe parcursul acestui capitol.

le pentru evaluarea impactului Proiectului CEE Istria-I.

Pentru explicitarea in detaliu a modului cum s-a facut evaluarea, prin utilizarea matricelor Leopold, prezentam in continuare efecte asupra Mediului si aspecte de Mediu afectate, procedura de acordare a punctelor pozitive si negative pe o scara de la 1-5.


163

A) Evaluarea impactului asupra mediului Alternativa 0– fara implementarea proiectului

Puncte pozitive

1) Pentru sol s-au acordat 0 puncte deoarece nu vor exista modificari pozitive la nivelul solului, situatia ramanand neschimbata

2) Pentru aer – s-au acordat 0 puncte 3) Pentru apa – s-au acordat 0 puncte 4) Valorile materiale economice – s-au acordat 0 puncte 5) Persoanal – 0 puncte 6) Peisaj – se poate acorda 1 punct deoarecepeisajul va ramane neschimbat pastrandu-se

caracterul rustic, linistit al zonei. 7) pentru biodiversitate – e deoarece biodiversitatea isi va urma cursul,

neexistand factori perturbatori

Puncte negative

1) – 0 puncte deoarece nu va exista nici un impact negativ neimplementarea proiectului, situatia ramanand neschimbata

2) pentru sol - s-au acordat 2 puncte deoarece cursul actual este de scadere a calitatii solurilor datorita faptului ca multe terenuri sunt nelucrate din lipsa de fonduri ale localnicilor, multe dintre ele transformandu-se intr-o parloaga, scazandu-le calitatile de terenuri agricole.

3) pentru aer - se acorda2 puncte deoarece calitatea aerului se va degrada atata timp cat se va continua cu productia de energie din surse clasice. Deasemena lipsa infrastructurii moderne creeaza emisii de pulberi in atmosfera.

4) pentru valori materiale, economice si sociale – se acorda 4 puncte, situatia persoanelor care traiesc in mediul rural in Romania este aproape de limita saraciei, zona este defavorizata economic neexistand investitii care sa sporeasca veniturile comunitatii locale, infrastructura va ramane nemodernizata atata timp cat la bugetul local nu vor exista venituri din investitii private.

5) pe – din comuna Istria precum si din vecinatate inregistreaza un trend de imbatranire, neimplementarea proiectului nu mai da posibilitatea cresterii calitative a vietii. Tinerii sunt obligati sa „migreze” catre zonele urbane in vederea crearii unui confort personal imbunatatit.

6) pentru patrimoniul cultural – 7) pentru personal – 0 puncte deoarece nu vor exista situatii de risc atata timp cat

nu vor fi lucrariin zona analizata 8) gestiunea deseurilor – 3 puncte deoarece la nivel local nu exista un sistem de

colectare selectiva a deseurilor 9) pentru peisaj – 3 puncte deoarece zona este nedezvoltata economic, iar

aspectul cladirilor este imbatranit, neingrijit. Chiar daca in zona Istria sunt cateva puncte turistice (cetatea Histria, limita RBDD), acestea nu sunt puse in evidenta si deci nu atrag noi turisti.


164

10) pentru biodiversitate – 3 puncpasunatul excesiv va influenta calitatea biodiversitatii pasunilor prezente in zona.

R 3 7 puncte negative pentru Alternativa 0

B) Evaluarea impactului asupra mediului pentru Alternativa optima de implementare a proiectului

Puncte pozitive

1) Pentru sol - s-au acordat 2 puncte intrucât prin amenajarea terenurilor din jurul constructiilor se asigura o protectie a solului impotriva eroziunii, asigurându-se si o

2) Pentru aer – s-au acordat 5 punctedeoarece în sine folosirea turbinelor eoliene la

producerea de energie verde are un impact pozitiv semnificativ asupra aerului, indirect

3) sociale – s-au acordat 5 puncte prin modernizarea infrastructurii

ionale a nivelulracordarii procurarea serviciilor de internet

4) Pentru sanatate – s-au acordat 3 puncte deoarece prin cresterea posibilitatilor financiare si a statutului economic al zonei se vor imbunatatii serviciile – scoala, dispensar, politie, pompieri care vor avea posibilitatea de modernizare. Totodata crearea de noi locuri de munca permanente si calificate vor da posibilitatea si tinerilor sa ramana si sa se dezvolte in zona rurala.

5) Persoanl – 3

6) Peisaj – se pot acorda 3 puncte pentru efectul vizual creat de „ordonat” pe care îl ea de drumuri modernizate sau nou amenajate. Un astfel de proiect induce

ideea de ecologism datorit caracterisiticii acestora de producere de energie verde si promov ca atrac

7) Gestiunea deseurilor – se acorda 2 puncte deoarece prin aceasta investitie se creeaza ideea de ecologism, si se poate implementa si in aceste zone rurale managementul deseurilor si colectarea selectiva a acestoraatata timp cat aceste servicii se vor folosi in cadrul investitiei

8) pentru biodiversitate – 3 puncte deoarece pe termen scurt prin excava i se terea cresterea popula

, dar si pe termen lung deoarece prin acest proiect se pot indeplini cateva din obiectivele de mediu transpuse prin Directivele habitate si pasari:

a. Elaborarea planurilor de management pentru protejarea ariilor naturale protejate

b. Stabilirea sistemului de monitorizare a speciilor,


165

c.

d. sistemelor ecologice,

e.

f.

g.

. Pucte negative

1) – 1 punct pentru impactul temporar pe care îl pot avea scurgerile

2) pentru sol - s-au acordat 2 puncte deoarece in perioada de constructie în special se deranjeaza straturile de suprafata si se polueaza zona excavata

ial 3) pentru aer - se acorda 1 punct ca urmare a noxelor produse de utilajele folosite în cadrul

4) – 1 punct pentru impactul temporar

dar si de impactul dat de zgomot

vântului, deasemenea pe perioadele de ger-

5) pentru personal – muncii

6) pentru peisaj – 1 impact vizual asupra cadrului natural, iar pe termen lung datorita turbinelor care sunt

7) gestiunea deseurilor – se 1 punct

8) pentru biodiversitate –

26 1 puncte negative pentru Alternativa optima de implementare a proiectului.

Dupa cum se vede si din analiza impactelor negative acestea sunt in majoritate temporare, de scurta durata existente doar pe perioada derularii constructiei.

Evaluarea s-a facut pe termen scurt, mediu si lung, punctele fiind acordate in consecin . Termen scurt reprezinta perioada de constructii, termen mediu este reprezentat de perioada de exploatare pana la prima revizie tehnica generala (aproximativ 5 ani) – perioada de functionare initiala, iar termenul lung reprezinta perioada de timp pana la scoaterea din functiune.


166

Analiza detaliat efectuat pune în eviden aspectele de mediu cu sensibilitate deosebita si va permite pentru astefel pentru o focusare pe aceste aspecte în fazele ulterioare de

In acest fel s-a putut realiza o evaluare corect a poten ialelor efecte semnificative

asupra mediului, iar rezultatele obtinute in final demonstreaza c prin masurile propuse in Raportulde Impact de Mediu s-a reu it s se ob in o prevenire, reducere compensare cât de completa posibil a ori rui efect advers asupra mediului, ceea ce constituie obiectivul acestei documentatii.

167

Tabe

lul 9

.2.M

atri

cea

Leop

old

a Ev

aPr

oiec

tulu

i CEE

ISTR

IA I

ASP

ECTE

DE

MED

IU

AFE

CTA

TE

P

OTE

NTI

ALE

LE E

FEC

TE S

EMN

IFIC

ATI

VE

ASU

PRA

MED

IULU

I A

ltern

ativ

a 0

– fa

ra p

roie

ct

A

ltern

ativ

a op

itma

de im

plem

enta

re a

pr

oiec

tulu

i

Pozi

tiv

Neg

ativ

Po

zitiv

N

egat

iv

1. S

olul

0 2

2 2

2. A

pa

- -

1

3. A

erul

0

2 5

1

4. V

alor

i eco

nom

ice,

m

ater

iale

si s

ocia

le

0 4

5 0

5. S

anat

atea

um

ana

0

2 3

1

6. P

atrim

oniu

l cu

ltura

l 0

0 0

0

7. P

erso

nal

0 0

3 1

8. P

eisa

jul

1 3

3 1

9.G

estiu

nea

dese

urilo

r

- 3

2 1

10.B

iodi

vers

itate

2 3

3 2

Tota

l 3

17

26

10


168

(beneficii pe termen lung – 16

metode de producere a energiei. Practic, doar 3.03 ha teren sunt ocupate de componentele 61.37 ha, si contractata prin

superficie de la proprietarii de fapt ai terenurilor, arabil,

În ciuda efectelor pozitive semnificative pe care le va genera proiectul, în perioadele de

ente; e transformare

vor genera impacte negative locale pe termen scurt care se vor manifesta asupra solului, apelor, biodiveristatii or genera impacte

–

Impactele inevitabile pe termen lung

Vizibilitatea turbinelor foarte mare datorita caracteristicilor terenului de podis

plan, cu variatii mici de altidtudine. ea nivelului de zgomot în jurul turbinelor – impact moderat spre nesemnificativ în

zona receptorilor din comuna Istria (în total 3.03 ha) din

care 3.03 ha din situl Natura 2000 – 0,0004 % si 1,63 ha din pasunile naturale si seminaturale – 1,58 %

prin coliziune cu palele turbinei.

ie pozitiv. 9.3

proiectului ,,ENERGETICE EOLIENE - ISTRIA-I’’pot constitui riscuri pentru calitatea

de aceea rea impactului asupra mediului.


169

CEE Istria I

vor produce

stabilite cât mai departe de receptorii sensibili

-

supravegheate;

OM 592/2002;

din traficul rutier. se vor instala

zeze pierderile

Pentru a se vor implementa zone de

Se vor minimizarea cat mai mult posibil suprafetelor de teren afectate si se vor folosi

tehnici eficiente de cont pentru reducerea emisiilor de pulberi Se va evita sol. Vor avea loc instruiri periodice ale

, pe langa istruirile specifice de protectia muncii.

Se va impune l ulelor. A vor fi planificate astfel incat sa se reduca perturbareabiodiversitatii

(cuibarire, migratie masiva). Se vor utiliza f e existente cât de mult posibil pentru a minimiza amploarea


170

de proiect Pentru prevenirea scurgerilor accidentale

se vor efectua verificariale utila conform specificatiilor producatorilor.

adiacenta drumurilor de exploatare modernizate

Pentru protejarea faunei

refacerea habitatelor.

Se va urmari ca d sa se face in regim controlat, în containere

De asemenea se va i ui în

conform HG 856/2002 iar aceste date se vor raporta catre autoritatile competente de mediu;

- Reducerea impactului din

acest punct de vedere se poate face prin: asigurarea de proiectu

nevoie (pe traseele drumurilor de exploatare, mai ales la intersectia cu drumuri

semne de av

elaborarea proiectu

Pentru preîntâmpinarea

utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente

elementelo

instituirea unei pro


171

9.4 Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului

asupra Mediului

-

Astfel de proiecte, cu toate beneficiile pe care le aduc, tot nu pot fi considerate 100 %

ecologice, deoarece aceste turbine sunt construite în zone naturale în care singurele asupra mediului este

în limite admisibile, încadrându- durabile - “Principiul ” -a conturat în cadrul dezbaterilor privind

suport sunt definite ca fi

biectivele strategice în domeniul energetic al Guvernului

semnificative in productia de energie verde.

de energie;

o componla Kyoto.

tionat ca deceniul

al 8-cunoscute de mii de ani.

principal de la emisiile de

surse eoliene, reduce direct impactul asupra factorului de mediu aer, prin eliminarea emisiilor bustibililor fosili.

Efectul benefic al producerii de energie electr

specifice altor metode. Turbinele eoliene un produc nici un fel de poluare asupra factorilor de mediu în

CEE Istria I în varianta optima, cu 8 de turbine, nu va produce dezechilibre majore în cadrul ecosi -


172

monitorizare

pune Pentru a vedea cu adevarat care este impactul pe care il poate avea CEE Istria I asupra

de timp;

ansamblu, CEE Istria I are

impact nesemnificativ asupra elementelor de biodiversitate. Mentionam ca impactul asupra speciilor de pasari va fi doar un impact negativ minor,

nesemnificativ pe perioade scurte de timp; pe perioadele de conditii atmosferice nefavorabile si

De asemenea ca si concluzie generala, impactul asupra biodiversitatii din vecinatatea

ARBDD este considerat un impact negativ nesemnificativ catre neutru. l mai “acut” impact pe care aceste proiecte îl au

asupra mediului, mai precis asupra – vânt, avantajul este clar cel al energiei

regenerabile. impact mai mare asupra p

curpins între 10000- sunt omorâte anual de turbine, pe cand un numar de 97,5-975 milioane sunt omorâte prin coliziune cu ferestrele, între 5-50 milioane mor din cauza coliziunii cu cele 80000 de milioane sunt omorâte annual de pisici)

a de turbine eoliene în cadrul proiectului CEE Istria I

conserva ca atare.


173

BIBLIOGRAFIE

1. Mark Z. Jacobson, 2009 “Review of solutions to global warming, air pollution, and

energy security” – Energy and Environmental Science, nr. 2, 148 – 173

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83

3. Prof.univ.dr. Dumitrache CARACOTA, Ec.drd.Constantin Razvan CARACOTA -

Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile si competitive

4. T. AMBROS, V. ARION, A. GUTU, I. SOBOR, P. TODOS, D. UNGUREANU -

Surse regenerabile de energie, Manual, Chisinau, Ed."Tehnica - Info", 1999, 434 pag

5. EWEA Wind Energy – The Facts

6. http://www.wind-energy-the-facts.org

7. www.energie-eoliana.com

8. Martin A. Abraham, 2009 - Announcing Environmental Progress and Sustainable

Energy - College of Science, Technology, Engineering, and Mathematics, Youngstown

State University, One University Plaza, Youngstown, OH 44555,- Published online 27

February 2009 in Wiley InterScience

9. Alexandros Dimitropoulos, Andreas Kontoleon - Assessing the determinants of local

acceptability of wind-farm investment: A choice experiment in the Greek Aegean

Islands - Energy Policy 37 (2009) 1842–1854

10. Jessica B.Grahama, JanetR.Stephenson, IngaJ.Smith - Public perceptions of wind

energy developments: Case studies from New Zealand - Energy Policy 37 (2009)

3348–3357

11. lui nr. 57 / 2007 privind regimul ariilor naturale

Monitorul

Oficial al României –

12.

România. În: Monitorul Oficial al României, anul 175 (XIX), nr. 739, paginile 2 – 8.


174

13. -2020-2030

- Guvernul României

14. **** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983 ;

15. LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 -

Cultelor, Institutul National al Monumentelor Istorice (in Romanian)

16.

17. Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina,

României –

-1994: 173-197.

18. - 2005.

19.

20. Negrean G., 2001. Lis

-

I., Negrean G., 2001,

21.

Documente de Ecologie, 1: 1-52.

22. Chamberlain, D., E., Rehfish, M., R., Fox, A., D., Desholm, M., Anthony, Sarah, J.

2006. The effect of avoidance rates on bird mortality predictions made by wind turbine

collision risk models. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 198-202.

23. Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, p. 35-39.

24. Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm. Biology

Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.

25. Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques for

counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a review.

BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.


175

26. Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind farms on

birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

27. Kiss, J., B., Hulea, D., Petrescu, E., Ballon, E., Marinov, M. 1997. Dobrogea-Romania,

The Main Wintering Area for Branta ruficollis (Red-breasted Goose). Analele Stiintifice

ale Institutului Delta Dunarii, Tulcea, p. 79-96.

28. Madders, M., Whitfield, D., Ph. 2006. Upland raptors and the assessment of wind farm

impacts. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 35-56.

29. Marin, I., Basarabeanu, N., Nedelcu, E. 1983. Podisul Dobrogei, in Geografia Romaniei,

I, Geografia fizica, Edit. Academiei RSR, Bucuresti, p. 638-642.

30. Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania –

Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp.

307.

elor privind biodiversitatea

31. Bruun (B.), Delin (H.), Svensson (L.), 1999 – –

Determinator ilustrat. 320 pagini. Edit. Octopus Publishing Group Ltd.

32. Ciocârlan (V.), 1994 – Editura Ceres,

33. Ciocârlan (V.), 2000 –

34. , bankovics

(A.), Kalidova (E.), Darolova (A.), Dick (G.), Vidal (A.), 2001 –

35. – i în

36. – Amfibienii din România.

37. Decu (V.), Murariu (D.), Gheorghiu (V.), 2003a – Chiroptere din România. Ghid


176

38. - –

39. Fuhn (I.), 1960 – Amphibia. ÎN: Fauna R.P.R., volumul 14, fascicula 1. 288 pagini.

40. Fu –

41. Heyer (W. R.), Donelly (M. A.); Mcdiarmid (R. W.), Hayek (L.-A. C,), Foster (M. S.),

1994 - Measuring and Monitoring Biological Diversity. Standard Methods for

Amphibians. 364 pagini. Smithsonian Institution Press, Washington.

42. Murariu (D.), 2000 – Insectivora. ÎN: Fauna României. Mammalia, vol. XVI, fasc. 1,

paginile 1 – 142. Editura Academiei Române,

43. Murariu (D.), 2004 –

specii actuale). ÎN: Fauna României. Mammalia, vol. XVI, fasc. 4, paginile 1 – 209.

44. Murariu (D.), Munteanu (D.), 2005 – Carnivora. ÎN: Fauna României. Mammalia, vol.

XVI, fasc. 5, paginile 1 –

45. Oltean (M.), Negrean G.), Popescu (A.), Roman (N.), Dihoru (G.), Sanda (V.),

– omânia. ÎN: Studii,

-

Academia-

46. –

Editura C.I.T.D.D., Tulcea.

47. Popescu (A.), Murariu (D.), 2001 – Rodentia. ÎN: Fauna României. Mammalia, vol.

XVI, fasc. 2, paginile 1 –

48. –

49. Valenciuc (N.), 2002 – Chiroptera. ÎN: Fauna României. Mammalia, vol. XVI, fasc. 3,

paginile 1 –

50. * * *, 1952 –

51. * * *, 1953 –


177

52. * * *, 1955 –

53. * * *, 1956 – FLORA R.P.R., vol. IV. (red. princ. A

54. * * *, 1957 –

55. * * *, 1958 –

56. * * *, 1960 –

57. * * *, 1961 –

58. * * *, 1964 – FLORA R.P.R., vol. IX. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R.,

59. * * *, 1965 – FLORA R.P.R., vol. X. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R.,

60. * * *, 1966 – FLORA R.S.R., vol. XI. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R.,

61. ***, 1979a – Atlasul Republicii Socialiste România. Editura Academiei R.S.R.,

62. ***, 1993a –

ÎN: Monitorul Oficial al Româniie, anul V, nr. 62, paginile 1 –

63. ***, 1993b –

Monitorul Oficial al României, anul V, nr. 283, partea 1, paginile 1 –

64. ***, 1994a –

65. ***, 1994b –

a

66. ***, 2000 –

– România / The Red List of plant and animal species from the Danube Delta


178

Biosphere Reserve –

Aves”, Odorehiu Secuiesc.

67. ***, 2005 –

68. ***, 2007a –

–

69. ***, 2008 – –

70. ***, 2008b –

Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 175 (XIX), nr. 739,

paginile 2 –

71. ***, 2008c –

instituirea reg

Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 –


179

Anexa Istria 1.1

ANEXE

- 2009 în perimetrul CEE Istria I

a b c d e f g h i j k l m

Nr.

crt

.

Rom

ania

(est

imar

e pe

rech

i)

Rom

ânia

Rom

ânia

în se

zonu

l hie

mal

O.U

.G. 5

7/20

07

Cat

egor

ia S

PEC

(BiE

2)

Stat

utul

spec

iilor

in E

urop

a (B

iE2)

AEW

A

1. Podiceps cristatus 20000-30000 6.67-6.67 25-49 — S III 2. Phalacrocorax carbo 18000-20000 5.81-5.41 25-49 — S III 3. Pelecanus onocrotalus 3500-4000 85.37-78.43 5.45-3.64 5-24 3 3 R I II I; II Da 4. Pelecanus crispus 400-550 25-27.5 0.67-1.09 25-49 3 1 R I II I; II Da 5. Nycticorax nycticorax 6500-8000 10.32-9.2 5-24 3 3 H I II 6. Egretta garzetta 4000-5000 5.88-5.32 5-24 3 — S I II 7. Casmerodius albus 900-1100 8.18-4.58 2.91-4.35 <5 3 — S I II II Da 8. Ardea cinerea 3500-4500 1.67-1.55 5-24 — S III 9. Ciconia nigra 160-250 2.05-2.08 50-74 3 2 R I II II Da 10. Ciconia ciconia 4000-5000 2.22-2.27 75-94 3 2 H I II II Da 11. Plegadis falcinellus 2500-2800 15.63-12.73 <5 3 3 (D) I II II Da 12. Platalea leucorodia 1100-1500 12.36-10 50-74 3 2 R I II II Da 13. Cygnus olor 750-1000 0.87-0.83 50-74 —E S II/2 III II Da 14. Cygnus columbianus - - 0-0.02 5-24 W 3W VU I II II Da

15. Cygnus cygnus - - 3.08-4.74 50-74 W 3 —EW S I II II Da

16. Anser albifrons - - 6-11.82 5-24 — S II/2; III/2 III II Da

17. Anser anser 1000-1300 0.83-0.68 25-49 — S II/1; III/2 III II Da

18. Branta ruficollis - - 15.93-21.5 >95 W 3 1W VU I II I; II Da

19. Tadorna ferruginea 20-25 0.11-0.08 39957 3 3 (VU) I II II Da 20. Tadorna tadorna 120-160 0.29-0.25 25-49 — S II II Da

21. Anas penelope - - 0.03-0.06 50-74 W —EW S II/1;

III/2 III II Da

22. Anas strepera 3500-5000 5.83-5.21 5-24 3 (H) II/1 III II Da

23. Anas crecca 2-20 0-0 5-24 (S) II/1; III/2 III II Da

24. Anas platyrhynchos 120000-200000 3.64-3.92 5-24 — (S) II/1; III/1 III II Da

25. Anas clypeata 250-350 0.15-0.17 5-25 3 (D) II/1; III/2 III II Da

26. Aythya ferina 15000-20000 7.14-4.55 50-74 2 (D) II/1; III/2 III II Da


180

Anexa Istria 1.1



27. Aythya nyroca 5500-6500 45.83-36.11 25-49 3 1 (VU) I III I; II Da 28. Pernis apivorus 2000-2600 1.82-1.63 75-94 3 —E (S) I II II 29. Milvus migrans 120-160 0.19-0.16 5-24 3 3 (VU) I II II 30. Haliaeetus albicilla 28-33 0.56-0.5 50-74 3 1 R I II I; II 31. Circaetus gallicus 220-300 2.62-2.31 25-49 3 3 (R) I II II 32. Circus aeruginosus 1700-2500 1.83-1.79 25-49 3 — S I II II 33. Circus cyaneus - - 5-24 3 3 H I II II 34. Circus macrourus 0-6 0-0.5 25-49 3 1 (EN) I II II 35. Circus pygargus 0-12 0-0.02 50-74 3 —E S I II II 36. Accipiter gentilis 5000-7000 3.13-3.33 25-49 — S II II 37. Accipiter nisus 1200-1400 0.35-0.31 25-49 — S II II 38. Accipiter brevipes 60-100 1.88-1.3 75-94 3 2 (VU) I II II 39. Buteo buteo 28000-34000 3.94-2.83 25-49 — S II II 40. Buteo rufinus 65-110 0.75-0.73 5-24 3 3 (VU) I II II 41. Buteo lagopus - - 0.72-0.57 5-24 — (S) II II 42. Aquila pomarina 2500-2800 17.86-14.74 >95 3 2 (D) I II II 43. Aquila clanga 0-2 0-0.18 25-49 3 1 EN I II I; II 44. Hieraaetus pennatus 80-120 1.82-1.35 25-49 3 3 (R) I II II 45. Pandion haliaetus - - 5-24 3 3 R I II II 46. Falco tinnunculus 10000-14000 3.03-2.8 5-24 4b 3 D II II 47. Falco vespertinus 1300-16000 5-41.03 25-49 3 3 (VU) I II II 48. Falco columbarius 400-1500 1.29-3.06 5-24 — (S) I II II 49. Falco subbuteo 3200-4000 4.51-3.33 5-24 4b — (S) II II 50. Falco cherrug 5-10 1.39-1.85 <5 3 1 EN I II II 51. Falco peregrinus 8-15 0.07-0.06 5-24 3 — S I II II

52. Perdix perdix 120000-180000 7.5-5.81 25-49 3 VU II/1; III/1 III

53. Coturnix coturnix 160000-220000 5.71-4.68 5-24 3 (H) II/2 III II

54. Phasianus colchicus 200000-300000 5.88-6.38 5-24 — (S) II/1; III/1 III

55. Crex crex 44000-60000 3.38-3 50-74 3 1 H I II II

56. Grus grus 0-2 0-0 50-74 3, 4b 2 (H) I II II Da

57. Himantopus himantopus 400-600 - 3 58. Recurvirostra avosetta 300-500 - 3 59. Burhinus oedicnemus 400-800 0.87-1.03 25-49 3 3 (VU) I II II 60. Glareola pratincola 450-800 4.5-4.44 5-24 3 3 D I II II Da 61. Charadrius dubius 3000-5000 2.73-2.08 25-49 — (S) II II Da

62. Pluvialis apricaria - -

50-74 3 —E (S) I;

II/2; III/2

III II Da

63. Pluvialis squatarola - 0-0 <5 — (S) II/2 III II Da 64. Vanellus vanellus 40000-60000 2.35-2.14 50-74 2 VU II/2 III II Da

65. Philomachus pugnax - - 50-74 2 (D) I; II/2 III II Da


181

Anexa Istria 1.1


(continuare de a b c d e f g h i j k l m

66. Gallinago gallinago 150-350 0.02-0.02 5-24 3 (D) II/1; III/2 III II Da

67. Scolopax rusticola 6000-9000 0.33-0.14 25-49 3 (D) II/1; III/2 III II

68. Limosa limosa 60-80 0.06-0.06 50-74 2 VU II/2 III II Da 69. Numenius arquata 40-60 0.02-0.02 50-74 2 D II/2 III II Da 70. Tringa erythropus - 0-0 5-24 3 (D) II/2 III II Da 71. Tringa totanus 800-1200 0.29-0.2 50-74 2 D II/2 III II Da 72. Tringa nebularia - - 5-24 — S II/2 III II Da 73. Tringa ochropus 5-10 0-0 1.62-3.41 25-49 — S II II Da 74. Larus melanocephalus 120-250 0.1-0.08 100 3 —E S I II II Da 75. Larus minutus - - 25-49 3 3 (H) I II 76. Larus ridibundus 14000-16000 0.93-0.73 50-74 —E (S) II/2 III 77. Larus canus - 0-0 0.55-8.57 50-74 2 (H) II/2 III 78. Larus cachinnans 3500-5000 1.13-0.86 50-74 —E S II/2 III 79. Sterna nilotica 12-50 0.1-0.23 25-49 3 3 (VU) I II II Da 80. Sterna caspia - - 5-24 3 3 R I II II Da 81. Sterna hirundo 5500-7500 2.04-1.32 25-49 3 — S I II II Da 82. Chlidonias hybrida 8000-12000 19.05-13.79 25-49 3 3 H I II 83. Chlidonias niger 1200-2500 1.45-1.47 25-49 3 3 (H) I II II Da 84. Chlidonias leucopterus 40-80 0.05-0.04 25-49 — (S) II II Da

85. Columba palumbus 12000-16000 0.13-0.09 75-94 —E S II/I; III/I

86. Streptopelia decaocto 400000-800000 8.51-7.27 25-49 — S II/2 III 87. Streptopelia turtur 15000-25000 0.43-0.35 25-49 3 D II/2 III II 88. Cuculus canorus 400000-800000 9.52-9.3 25-49 — S III 89. Tyto alba 800-1200 0.73-0.55 5-24 4b 3 (D) II 90. Otus scops 25000-40000 11.9-9.09 50-74 4b 2 (H) II 91. Athene noctua 40000-60000 7.14-4.62 25-49 4b 3 (D) II 92. Asio otus 70000-120000 18.42-14.81 25-49 — (S) II 93. Caprimulgus europaeus 12000-15000 2.55-1.5 50-74 3 2 (H) I II 94. Tachymarptis melba 700-1100 0.5-0.33 25-49 — S II 95. Apus apus 10000-12000 0.14-0.07 25-49 — (S) III 96. Merops apiaster 15000-20000 3.13-2 25-49 4b 3 (H) II II 97. Coracias garrulus 4600-6500 8.68-5.91 50-74 3 2 VU I II II 98. Upupa epops 24000-42000 2.7-2.47 5-24 4b 3 (D) II 99. Jynx torquilla 28000-36000 4.83-2.77 25-49 4b 3 (D) II 100. Dendrocopos major 340000-460000 2.83-2.56 25-49 — S II 101. Dendrocopos syriacus 24000-32000 4.53-2.91 50-74 3 —E (S) I II 102. Melanocorypha calandra 85000-105000 0.85-0.44 25-49 3 3 (D) I II

103. Calandrella brachydactyla 10000-12000 0.14-0.09 5-24 3 3 D I II

104. Galerida cristata 220000-312000 6.11-4.11 25-49 3 (H) III 105. Lullula arborea 65000-87000 5-2.64 75-94 3 2 H I III


182

Anexa Istria 1.1



106. Alauda arvensis 460000-850000 1.15-1.06 25-49 3 (H) II/2 III 107. Riparia riparia 55000-80000 1.02-0.84 5-24 3 (H) II 108. Hirundo rustica 800000-1000000 5-2.78 5-24 3 H II 109. Hirundo daurica 160-240 0.16-0.06 5-24 — (S) II 110. Delichon urbica 120000-220000 1.21-0.92 25-49 3 (D) II 111. Anthus campestris 150000-220000 15-11.58 25-49 3 3 (D) I II 112. Anthus trivialis 600000-850000 2.22-2.02 25-49 — S II 113. Anthus pratensis - - 75-94 —E (S) II 114. Anthus cervinus - - 5-24 — (S) II 115. Motacilla flava 800000-1200000 10.13-8.57 25-49 4b — (S) II 116. Motacilla cinerea 340000-385000 45.95-24.06 5-24 4b — S II 117. Motacilla alba 1500000-1900000 11.54-7.31 5-24 4b — S II 118. Troglodytes troglodytes 860000-1240000 3.74-3.1 5-24 — S II 119. Prunella modularis 640000-915000 5.33-3.52 >95 4b —E S II 120. Erithacus rubecula 1854000-2670000 4.31-3.22 75-94 4b —E S II II 121. Luscinia luscinia 86000-120000 2.32-1.74 50-74 —E S II II 122. Luscinia megarhynchos 216000-340000 5.14-2.83 50-74 —E (S) II II 123. Phoenicurus ochruros 240000-410000 6-4.66 25-49 4b — S II II 124. Phoenicurus phoenicurus 160000-190000 2.35-1.19 50-74 4b 2 (H) II II 125. Saxicola rubetra 715000-882000 13.24-8.82 75-94 —E (S) II II 126. Saxicola torquata 164000-240000 8.2-5.22 5-24 — (S) II II 127. Oenanthe isabellina 500-700 0.02-0.01 5-24 — (S) II II 128. Oenanthe oenanthe 225000-343000 4.89-2.64 25-49 3 (D) II II 129. Oenanthe pleschanka 680-750 2.13-0.54 5-24 3 — (S) I II II 130. Turdus merula 890000-1780000 2.23-2.17 50-74 —E S II/2 III II

131. Turdus pilaris 64000-78000 0.46-0.33 75-94 W —EW (S) II/2 III II

132. Turdus philomelos 1420000-2150000 7.1-5.97 50-74 —E S II/2 III II

133. Turdus iliacus - - 50-74 W —EW (S) II/2 III II

134. Turdus viscivorus 28000-42000 0.93-0.57 50-74 —E S II/2 III II 135. Acrocephalus palustris 450000-650000 14.06-9.56 75-94 —E (S) II II 136. Acrocephalus scirpaceus 800000-1300000 29.63-26 50-74 —E S II II

137. Acrocephalus arundinaceus 145000-260000 9.67-8.97 25-49 — (S) II II

138. Hippolais pallida 6000-8000 0.18-0.12 25-49 3 (H) II II 139. Hippolais icterina 60000-75000 1.71-1.06 75-94 —E (S) II II 140. Sylvia nisoria 25000-40000 5.43-4 50-74 3 —E S I II II 141. Sylvia curruca 860000-1100000 17.92-14.1 25-49 — S II II 142. Sylvia communis 500000-800000 3.57-3.2 50-74 —E S II II 143. Sylvia borin 800000-1100000 4.71-3.55 75-94 —E S II II 144. Sylvia atricapilla 650000-900000 2.6-1.84 75-94 —E S II II 145. Phylloscopus sibilatrix 260000-460000 1.86-2.09 75-94 4b 2 D II II 146. Phylloscopus collybita 980000-1600000 3.27-2.67 25-49 4b — S II II


183

Anexa Istria 1.1



147. Phylloscopus trochilus 60000-85000 0.11-0.09 25-49 4b — S II II 148. Regulus regulus 1640000-2450000 8.63-7 50-74 4b —E S II II 149. Regulus ignicapilla 650000-850000 19.7-12.69 75-94 4b —E (S) II II 150. Muscicapa striata 350000-450000 2.5-2.05 25-49 4b 3 H II II 151. Ficedula parva 360000-512000 11.25-11.13 25-49 3 — (S) I II II 152. Ficedula albicollis 460000-712000 32.86-29.67 100 3 —E S I II II 153. Ficedula hypoleuca 200-400 0-0 75-94 —E S II II 154. Aegithalos caudatus 740000-910000 14.8-7.58 25-49 4b — S III 155. Parus palustris 870000-920000 29-15.33 25-49 3 D II 156. Parus ater 1200000-2220000 10-7.66 25-49 — (S) II 157. Parus caeruleus 840000-1100000 4.2-2.5 75-94 —E S II 158. Parus major 1850000-2600000 4.02-2.86 25-49 — S II 159. Certhia familiaris 950000-1280000 16.67-11.64 25-49 — S II 160. Oriolus oriolus 680000-890000 20-12.54 25-49 4b — S II 161. Lanius collurio 1380000-2600000 21.9-20 25-49 3 3 (H) I II 162. Lanius minor 364000-857000 58.71-57.13 50-74 3 2 (D) I II 163. Lanius excubitor 14000-17000 5.6-4.25 5-24 3 (H) II 164. Lanius senator 40-80 0.01-0.01 50-74 2 (D) II 165. Garrulus glandarius 460000-580000 7.67-4.46 25-49 — S II/2 166. Pica pica 624000-780000 8.32-4.11 25-49 — S II/2 167. Corvus monedula 250000-400000 4.81-2.67 50-74 —E (S) II/2 168. Corvus frugilegus 350000-420000 3.5-2.33 25-49 — (S) II/2 169. Corvus corone cornix 240000-320000 3.43-1.88 25-49 — S II/2 170. Corvus corax 24000-35000 5.33-3.61 25-49 4b — S III 171. Sturnus vulgaris 840000-1224000 3.65-2.19 25-49 3 D II/2 172. Sturnus roseus 250-24000 0.43-11.43 25-49 4b — S II 173. Passer domesticus 1200000-3400000 1.9-2.62 25-49 3 D 174. Passer hispaniolensis 125000-254000 4.46-4.1 25-49 4b — (S) III 175. Passer montanus 1354000-2873000 5.21-5.99 25-49 3 (D) III 176. Fringilla coelebs 2450000-6300000 1.88-2.63 50-74 —E S III 177. Fringilla montifringilla - - 25-49 — S III 178. Carduelis chloris 850000-910000 6.07-2.84 75-94 4b —E S II 179. Carduelis carduelis 887000-964000 7.39-3.32 25-49 4b — S II 180. Carduelis spinus 24000-65000 0.24-0.36 75-94 4b —E S II 181. Carduelis cannabina 780000-1100000 7.8-3.93 50-74 4b 2 D II 182. Pyrrhula pyrrhula 450000-650000 6.16-4.64 25-49 — (S) III

183. Coccothraustes coccothraustes 760000-940000 31.67-22.38 25-49 4b — S II

184. Emberiza citrinella 760000-890000 4.22-2.87 50-74 —E (S) II 185. Emberiza hortulana 125000-255000 2.4-1.59 50-74 3 2 (H) I III 186. Emberiza schoeniclus 580000-745000 12.08-8.47 25-49 — S II 187. Emberiza melanocephala 29-45 0-0 50-74 4b 2 (H) II 188. Miliaria calandra 940000-1200000 11.9-5.45 50-74 4b 2 (D) III

Abrevierile din Anexa Istria 1.1. a - Nr. crt.; b - c - (perechi); d – e -


184

f - g – specie care h – Categoria SPEC (BiE2); i – Statutul speciilor la nivel

european (BiE2); j – k – l –

m – a AEWA (legea 89 / 2000) - coloana g:

3

4b zate în Anexa 4B a OUG 57/2007 (specii de

- coloana h (statutul de conservare a speciilor - Species of European Conservation Concern):

1 :

2 :

3 :

4 :

– : -o

w –

- coloana i (

S – -

Conservare favorabil R – -

VU – -

-

-

-

de 10000 de indivizi. EN – –

-


185

-

-

1000 de indivizi. D – Declin - 10000 de perechi H – ( ) – Statut provizoriu

- coloana j: I – II/1 – II/2 – III/1 – III/2 –

- coloana k: II – III –

- coloana l: I – II –

- coloana m: Da –


186

Anexa Istria 1.2. CEE Istria I

Nr.

crt

.

Nr.

per

echi

obs

erva

te în

per

imet

rul

Istr

ia 1

Rom

ania

(est

imar

e pe

rech

i)

Rom

ânia

in E

urop

a

Raz

im -

Sino

ie

O.U

.G. 5

7/20

07

Cat

egor

ia S

PEC

(BiE

2)

Stat

utul

spec

iilor

in E

urop

a (B

iE2)

1 Perdix perdix 2 120000-180000 7.5 - 5.81 25-49 3 VU II/1; III/1 III 2 Coturnix coturnix 8 160000-220000 5.71 - 4.68 5-24 3 (H) II/2 III II 3 Phasianus colchicus 1 200000-300000 5.88 - 6.38 5-24 — (S) II/1; III/1 III 4 Burhinus oedicnemus 1 400-800 0.87 - 1.03 25-49 3 3 (VU) I II II 5 Upupa epops 3 24000-42000 2.7 - 2.47 5-24 4b 3 (D) II 6 Melanocorypha calandra 12 85000-105000 0.85 - 0.44 25-49 RC 3 3 (D) I II 7 Calandrella brachydactyla 8 10000-12000 0.14 - 0.09 5-24 3 3 D I II 8 Galerida cristata 5 220000-312000 6.11 - 4.11 25-49 3 (H) III 9 Alauda arvensis 10 460000-850000 1.15 - 1.06 25-49 3 (H) II/2 III 10 Anthus campestris 14 150000-220000 15 - 11.58 25-49 3 3 (D) I II 11 Motacilla flava 16 800000-1200000 10.13 - 8.57 25-49 4b — (S) II 12 Motacilla alba 1 1500000-1900000 11.54 - 7.31 5-24 4b — S II 13 Oenanthe isabellina 2 500-700 0.02 - 0.01 5-24 — (S) II II 14 Oenanthe oenanthe 4 225000-343000 4.89 - 2.64 25-49 3 (D) II II 15 Sylvia nisoria 1 25000-40000 5.43 - 4 50-74 R 3 — S I II II 16 Sylvia communis 1 500000-800000 3.57 - 3.2 50-74 — S II II 17 Lanius collurio 1 1380000-2600000 21.9 - 20 25-49 RC 3 3 (H) I II 18 Lanius minor 1 364000-857000 58.71 -57.13 50-74 R 3 2 (D) I II 19 Pica pica 1 624000-780000 8.32 - 4.11 25-49 — S II/2 20 Passer montanus 4 1354000-2873000 5.21 - 5.99 25-49 3 (D) III 21 Carduelis carduelis 3 887000-964000 7.39 - 3.32 25-49 4b — S II 22 Carduelis cannabina 2 780000-1100000 7.8 - 3.93 50-74 4b 2 D II 23 Emberiza hortulana 8 125000-255000 2.4 - 1.59 50-74 R 3 2 (H) I III 24 Miliaria calandra 16 940000-1200000 11.9 - 5.45 50-74 4b 2 (D) III

Abrevierile din Anexa Istria 1.2. - coloana

Complexul Razim - Sinoie : C – comun; RC – relativ comun. - coloana O.U.G. 57/2007:

3 desemnarea ariilor 4B


187

- coloana Categoria SPEC (BiE2): 2 : Acele s

3 :

– : -o

- coloana Statutul speciilor in Europa (BiE2):

S – - Speciile Sigure au un Statut de

Conservare favorabil VU – -

-

-

-

de 10000 de indivizi. D – Declin - 10000 de perechi H – ( ) – Statut provizoriu

- coloana :

I – II/1 – specie nomi II/2 – III/1 – III/2 –

- coloana a Berna: II – III –

- coloana :

I – Bonn (legea 13/1998); II –


188

Anexa Istria 1.3. CEE Istria I dar au fost observate traversând sau

-


Nr.

ord

ine

Rom

ania

(est

imar

e pe

rech

i)

Rom

ânia

1284

/200

7 R

OSP

A00

31D

elta

- Si

noie

O.U

.G. 5

7/20

07

Cat

egor

ia S

PEC

(BiE

2)

Stat

utul

spec

iilor

in E

urop

a (B

iE2)

AEW

A

1 Pelecanus onocrotalus 3500-4000 85.37-78.43 5-24 3560-4160 3 3 R I II I; II Da

2 Pelecanus crispus 400-550 25-27.5 25-49 320-410 3 1 R I II I; II Da

3 Ardea cinerea 3500-4500 1.67-1.55 5-24 — S III

4 Ciconia ciconia 4000-5000 2.22-2.27 75-94 80-90 3 2 H I II II Da

5 Platalea leucorodia 1100-1500 12.36-10 50-74 360-440 3 2 R I II II Da 6 Cygnus olor 750-1000 0.87-0.83 50-74 — S II/2 III II Da 7 Tadorna tadorna 120-160 0.29-0.25 25-49 — S II II Da

8 Circaetus gallicus 220-300 2.31-2.62 25-49 3 3 (R) I II II

9 Circus aeruginosus 1700-2500 1.83-1.79 25-49 300-400 3 — S I II II

10 Buteo rufinus 65-110 0.75-0.73 5-24 3-5 3 3 (VU) I II II

11 Hieraaetus pennatus 80-120 1.82-1.35 25-49 3 3 (R) I II II

12 Falco tinnunculus 10000-14000 3.03-2.8 5-24 4b 3 D II II

13 Falco vespertinus 1300-16000 5-41.03 25-49 3 3 (VU) I II II

14 Falco subbuteo 3200-4000 4.51-3.33 5-24 4b — (S) II II

15 Perdix perdix 120000-180000 7.5-5.81 25-49 3 VU II/1; III/1 III

16 Coturnix coturnix 160000-220000 5.71-4.68 5-24 3 (H) II/2 III II

17 Phasianus colchicus 200000-300000 5.88-6.38 5-24 — (S) II/1; III/1 III

18 Glareola pratincola 450-800 4.5-4.44 5-24 3 3 D I II II Da

19 Charadrius dubius 3000-5000 2.73-2.08 25-49 — (S) II II Da

20 Limosa limosa 60-80 0.06-0.06 50-74 2 VU II/2 III II Da

21 Tringa totanus 800-1200 0.29-0.2 50-74 2 D II/2 III II Da

22 Larus melanocephalus 120-250 0.1-0.08 100 3 — S I II II Da

23 Larus ridibundus 14000-16000 0.93-0.73 50-74 — (S) II/2 III

24 Larus cachinnans 3500-5000 1.13-0.86 50-74 — S II/2 III


189


- (continuare de pe


25 Sterna nilotica 12-50 0.1-0.23 25-49 3 3 (VU) I II II Da

26 Sterna hirundo 5500-7500 2.04-1.32 25-49 1800-2300 3 — S I II II Da

27 Chlidonias leucopterus 40-80 0.05-0.04 25-49 — (S) II II Da

28 Columba palumbus 12000-16000 0.13-0.09 75-94 — S II/I; III/I

29 Streptopelia decaocto 400000-800000 8.51-7.27 25-49 — S II/2 III

30 Streptopelia turtur 15000-25000 0.43-0.35 25-49 3 D II/2 III II

31 Cuculus canorus 400000-800000 9.52-9.3 25-49 — S III

32 Athene noctua 40000-60000 7.14-4.62 25-49 4b 3 (D) II

33 Asio otus 70000-120000 18.42-14.81 25-49 — (S) II

34 Caprimulgus europaeus 12000-15000 2.55-1.5 50-74 3 2 (H) I II

35 Merops apiaster 15000-20000 3.13-2 25-49 4b 3 (H) II II

36 Coracias garrulus 4600-6500 8.68-5.91 50-74 360-420 3 2 VU I II II

37 Upupa epops 24000-42000 2.7-2.47 5-24 4b 3 (D) II

38 Jynx torquilla 28000-36000 4.83-2.77 25-49 4b 3 (D) II

39 Melanocorypha calandra 85000-105000 0.85-0.44 25-49 RC 3 3 (D) I II

40 Calandrella brachydactyla 10000-12000 0.14-0.09 5-24 3 3 D I II

41 Galerida cristata 220000-312000 6.11-4.11 25-49 3 (H) III

42 Alauda arvensis 460000-850000 1.15-1.06 25-49 3 (H) II/2 III

43 Riparia riparia 55000-80000 1.02-0.84 5-24 3 (H) II

44 Hirundo rustica 800000-1000000 5-2.78 5-24 3 H II

45 Delichon urbica 120000-220000 1.21-0.92 25-49 3 (D) II

46 Motacilla flava 800000-1200000 10.13-8.57 25-49 4b — (S) II

47 Motacilla alba 1500000-1900000 11.54-7.31 5-24 4b — S II

48 Saxicola rubetra 715000-882000 13.24-8.82 75-94 — (S) II II

49 Saxicola torquata 164000-240000 8.2-5.22 5-24 — (S) II II

50 Oenanthe isabellina 500-700 0.02-0.01 5-24 — (S) II II

51 Oenanthe oenanthe 225000-343000 4.89-2.64 25-49 3 (D) II II

52 Turdus merula 890000-1780000 2.23-2.17 50-74 — S II/2 III II

53 Hippolais pallida 6000-8000 0.18-0.12 25-49 3 (H) II II

54 Sylvia curruca 860000-1100000 17.92-14.1 25-49 — S II II

55 Sylvia communis 500000-800000 3.57-3.2 50-74 — S II II

56 Sylvia atricapilla 650000-900000 2.6-1.84 75-94 — S II II


190


-


57 Muscicapa striata 350000-450000 2.5-2.05 25-49 4b 3 H II II

58 Parus caeruleus 840000-1100000 4.2-2.5 75-94 — S II

59 Parus major 1850000-2600000 4.02-2.86 25-49 — S II

60 Oriolus oriolus 680000-890000 20-12.54 25-49 4b — S II

61 Pica pica 624000-780000 8.32-4.11 25-49 — S II/2

62 Corvus monedula 250000-400000 4.81-2.67 50-74 — (S) II/2

63 Corvus frugilegus 350000-420000 3.5-2.33 25-49 — (S) II/2

64 Corvus corone cornix 240000-320000 3.43-1.88 25-49 — S II/2

65 Corvus corax 24000-35000 5.33-3.61 25-49 4b — S III

66 Sturnus vulgaris 840000-1224000 3.65-2.19 25-49 3 D II/2

67 Sturnus roseus 250-24000 0.43-11.43 25-49 4b — S II

68 Passer domesticus 1200000-3400000 1.9-2.62 25-49 3 D

69 Passer hispaniolensis 125000-254000 4.46-4.1 25-49 4b — (S) III

70 Passer montanus 1354000-2873000 5.21-5.99 25-49 3 (D) III

71 Fringilla coelebs 2450000-6300000 1.88-2.63 50-74 — S III

72 Carduelis chloris 850000-910000 6.07-2.84 75-94 4b — S II

73 Carduelis carduelis 887000-964000 7.39-3.32 25-49 4b — S II

74 Carduelis cannabina 780000-1100000 7.8-3.93 50-74 4b 2 D II

75 Emberiza hortulana 125000-255000 2.4-1.59 50-74 R 3 2 (H) I III

76 Miliaria calandra 940000-1200000 11.9-5.45 50-74 4b 2 (D) III

Abrevierile din Anexa Istria 1.3. - coloana g:

3

4b nominalizate în Anexa 4B a OUG 57/2007 (specii de

- coloana h:

1 :

2 :

rezolvate. 3 :

– : -o


191

- coloana i:

S – -

Conservare favorabil R – - pop

VU – -

-

-

-

de 10000 de indivizi. D – Declin -

H – ( ) – Statut provizoriu

- coloana j: I – II/2 –


- coloana l:

I – II – s

- coloana m:

Da –


192

Anexa Istria 1.4. - 2009 în zona

CEE Istria I

a b c d e f g h i j

Nr.

crt

.

Ane

xa 4

HG

12

84/2

007

RO

SPA

0031

Del

ta

Raz

im -

Sino

ie

O.U

.G. 5

7/20

07

Cat

egor

ia S

PEC

(B

iE2)

Stat

utul

spec

iilor

in

Eur

opa

(BiE

2)

Ber

na

AE

WA

1 Podiceps cristatus — S III 2 Phalacrocorax carbo — S III 3 Pelecanus onocrotalus 3 3 R I II I; II Da 4 Pelecanus crispus 3 1 R I II I; II Da 5 Nycticorax nycticorax 3 3 H I II 6 Egretta garzetta 3 — S I II 7 Casmerodius albus 3 — S I II II Da 8 Ardea cinerea — S III 9 Ciconia nigra 3 2 R I II II Da 10 Ciconia ciconia 3 2 H I II II Da 11 Plegadis falcinellus 3 3 (D) I II II Da 12 Platalea leucorodia 3 2 R I II II Da 13 Anser albifrons — S II/2; III/2 III II Da 14 Anser anser — S II/1; III/2 III II Da 15 Branta ruficollis 3 1W VU I II I; II Da 16 Tadorna ferruginea 3 3 (VU) I II II Da 17 Tadorna tadorna — S II II Da

18 Anas penelope —EW S II/1; III/2 III II Da

19 Anas strepera 3 (H) II/1 III II Da 20 Anas crecca (S) II/1; III/2 III II Da 21 Anas platyrhynchos — (S) II/1; III/1 III II Da 22 Anas clypeata 3 (D) II/1; III/2 III II Da 23 Aythya ferina 2 (D) II/1; III/2 III II Da 24 Aythya nyroca 3 1 (VU) I III I; II Da 25 Pernis apivorus 3 —E (S) I II II 26 Milvus migrans 3 3 (VU) I II II 27 Haliaeetus albicilla 3 1 R I II I; II 28 Circaetus gallicus R 3 3 (R) I II II 29 Circus aeruginosus 3 — S I II II 30 Circus cyaneus R 3 3 H I II II


193


CEE Istria I

a b c d e f g h i j 31 Circus macrourus R 3 1 (EN) I II II 32 Circus pygargus 3 —E S I II II 33 Accipiter gentilis — S II II 34 Accipiter nisus — S II II 35 Accipiter brevipes R 3 2 (VU) I II II 36 Buteo buteo — S II II 37 Buteo rufinus 3 3 (VU) I II II 38 Buteo lagopus — (S) II II 39 Aquila pomarina 200-300 3 2 (D) I II II 40 Aquila clanga 3 1 EN I II I; II 41 Hieraaetus pennatus R 3 3 (R) I II II 42 Pandion haliaetus RC 3 3 R I II II 43 Falco tinnunculus 4b 3 D II II 44 Falco vespertinus 3 3 (VU) I II II 45 Falco columbarius — (S) I II II 46 Falco subbuteo 4b — (S) II II 47 Falco cherrug 3 1 EN I II II 48 Falco peregrinus 3 — S I II II

49 Perdix perdix 3 VU II/1; III/1 III

50 Coturnix coturnix 3 (H) II/2 III II 51 Crex crex 3 1 H I II II 52 Grus grus 3, 4b 2 (H) I II II Da 53 Himantopus himantopus 1400-2200 3 54 Recurvirostra avosetta 800-1200 3 55 Burhinus oedicnemus 3 3 (VU) I II II 56 Glareola pratincola 3 3 D I II II Da 57 Charadrius dubius — (S) II II Da

58 Pluvialis apricaria 120-300 3 —E (S) I; II/2; III/2 III II Da

59 Pluvialis squatarola — (S) II/2 III II Da 60 Vanellus vanellus 2 VU II/2 III II Da 61 Philomachus pugnax 3000-18000 2 (D) I; II/2 III II Da 62 Gallinago gallinago 3 (D) II/1; III/2 III II Da 63 Scolopax rusticola 3 (D) II/1; III/2 III II 64 Limosa limosa 2 VU II/2 III II Da 65 Numenius arquata 2 D II/2 III II Da 66 Tringa erythropus 3 (D) II/2 III II Da 67 Tringa totanus 2 D II/2 III II Da 68 Tringa nebularia — S II/2 III II Da


194


CEE Istria I

a b c d e f g h i j 69 Tringa ochropus — S II II Da 70 Larus melanocephalus 3 —E S I II II Da 71 Larus minutus 10000-12000 3 3 (H) I II 72 Larus ridibundus —E (S) II/2 III 73 Larus canus 2 (H) II/2 III 74 Sterna nilotica 320-350 3 3 (VU) I II II Da 75 Sterna caspia 120-140 3 3 R I II II Da 76 Sterna hirundo 3 — S I II II Da 77 Chlidonias hybrida 3 3 H I II 78 Chlidonias niger 3 3 (H) I II II Da 79 Chlidonias leucopterus — (S) II II Da 80 Streptopelia turtur 3 D II/2 III II 81 Cuculus canorus — S III 82 Otus scops 4b 2 (H) II 83 Asio otus — (S) II 84 Caprimulgus europaeus 3 2 (H) I II 85 Tachymarptis melba — S II 86 Apus apus — (S) III 87 Merops apiaster 4b 3 (H) II II 88 Coracias garrulus 3 2 VU I II II 89 Upupa epops 4b 3 (D) II 90 Jynx torquilla 4b 3 (D) II 91 Calandrella brachydactyla 3 3 D I II 92 Lullula arborea 3 2 H I III 93 Alauda arvensis 3 (H) II/2 III 94 Riparia riparia 3 (H) II 95 Hirundo rustica 3 H II 96 Hirundo daurica — (S) II 97 Delichon urbica 3 (D) II 98 Anthus campestris 3 3 (D) I II 99 Anthus trivialis — S II 100 Anthus pratensis —E (S) II 101 Anthus cervinus — (S) II 102 Motacilla flava 4b — (S) II 103 Motacilla cinerea 4b — S II 104 Motacilla alba 4b — S II 105 Troglodytes troglodytes — S II 106 Prunella modularis 4b —E S II 107 Erithacus rubecula 4b —E S II II


195


CEE Istria I

a b c d e f g h i j 108 Luscinia luscinia —E S II II 109 Luscinia megarhynchos —E (S) II II 110 Phoenicurus ochruros 4b — S II II 111 Phoenicurus phoenicurus 4b 2 (H) II II 112 Saxicola rubetra —E (S) II II 113 Saxicola torquata — (S) II II 114 Oenanthe isabellina — (S) II II 115 Oenanthe oenanthe 3 (D) II II 116 Oenanthe pleschanka 3 — (S) I II II

117 Turdus pilaris —W (S) II/2 III II

118 Turdus philomelos — S II/2 III II

119 Turdus iliacus —W (S) II/2 III II

120 Turdus viscivorus —E S II/2 III II 121 Acrocephalus palustris —E (S) II II 122 Acrocephalus scirpaceus —E S II II 123 Acrocephalus arundinaceus — (S) II II 124 Hippolais pallida 3 (H) II II 125 Hippolais icterina —E (S) II II 126 Sylvia nisoria RC 3 —E S I II II 127 Sylvia curruca — S II II 128 Sylvia communis —E S II II 129 Sylvia borin —E S II II 130 Sylvia atricapilla —E S II II 131 Phylloscopus sibilatrix 4b 2 D II II 132 Phylloscopus collybita 4b — S II II 133 Phylloscopus trochilus 4b — S II II 134 Regulus regulus 4b —E S II II 135 Regulus ignicapilla 4b —E (S) II II 136 Muscicapa striata 4b 3 H II II 137 Ficedula parva 3 — (S) I II II 138 Ficedula albicollis 3 —E S I II II 139 Ficedula hypoleuca —E S II II 140 Parus palustris 3 D II 141 Parus ater — (S) II 142 Parus caeruleus —E S II 143 Parus major — S II 144 Oriolus oriolus 4b — S II 145 Lanius collurio C 3 3 (H) I II 146 Lanius minor C 3 2 (D) I II


196


CEE Istria I

a b c d e f g h i j 147 Lanius excubitor 3 (H) II 148 Lanius senator 2 (D) II 149 Sturnus vulgaris 3 D II/2 150 Sturnus roseus 4b — S II 151 Passer hispaniolensis 4b — (S) III 152 Fringilla coelebs —E S III 153 Fringilla montifringilla — S III 154 Carduelis chloris 4b —E S II 155 Carduelis carduelis 4b — S II 156 Carduelis spinus 4b —E S II 157 Carduelis cannabina 4b 2 D II 158 Pyrrhula pyrrhula — (S) III

159 Coccothraustes coccothraustes 4b — S II

160 Emberiza citrinella —E (S) II 161 Emberiza hortulana 3 2 (H) I III 162 Emberiza schoeniclus — S II 163 Emberiza melanocephala 4b 2 (H) II 164 Miliaria calandra 4b 2 (D) III

Abrevierile din Anexa Istria 1.4. a - Nr. crt.; b - c -

– Sinoie; d - O.U.G. 57/2007; e - Categoria SPEC (BiE2); f - Statutul speciilor în Europa (BiE2); g – specii

h - Berna (legea 13/1993); i - gea 13/1998); j – - coloana c: R – rar; RC – relativ comun; - coloana d:

3 desemnarea ariilor speciale de conserv 4b


197

- coloana e (statutul de conservare a speciilor - Species of European Conservation Concern – SPEC):

1 :

pe plan mondial. 2 :

3 :

– : -o

- coloana f (

S – -

re au un Statut de Conservare favorabil

R – -

VU – - - popul

-

-

de 10000 de indivizi. EN – -

-

-

-

1000 de indivizi. D – Declin - 10000 de perechi H – ( ) – Statut provizoriu

- coloana g:

I – II/1 – II/2 – III/1 – III/2 –

- coloana h:


198

II – III –

- coloana i:

I – II –

- coloana j:

Da –


199

Anexa Istria 1.5.

- 2009 în zona CEE Istria I

a b c d e f g h i j

Nr.

crt

.

Den

umir

e

Den

umir

e

Ane

xa 4

HG

12

84/2

007

RO

SPA

0031

Del

t

Com

plex

ul

Raz

imSi

noie

O.U

.G. 5

7/20

07

Cat

egor

ia S

PEC

(B

iE2)

St

atut

ul sp

eciil

or

in E

urop

a (B

iE2)

de

la

Ber

na

Bonn

1 Viespar Pernis apivorus 3 — (S) I II II 2 Milvus migrans 3 3 (VU) I II II

3 Codalb Haliaeetus albicilla 3 1 R I II I; II

4 Circaetus gallicus R 3 3 (R) I II II 5 Erete de stuf Circus aeruginosus 3 — S I II II 6 Circus cyaneus R 3 3 H I II II 7 Erete alb Circus macrourus R 3 1 (EN) I II II 8 Erete sur Circus pygargus 3 — S I II II 9 Uliu porumbar Accipiter gentilis — S II II

10 Accipiter nisus — S II II

11 Uliu cu piciore scurte Accipiter brevipes R 3 2 (VU) I II II

12 Buteo buteo — S II II 13 Buteo rufinus 3 3 (VU) I II II 14 Buteo lagopus — (S) II II

15 Aquila pomarina 200-300 3 2 (D) I II II

16 mare Aquila clanga 3 1 EN I II I; II

17 Hieraaetus pennatus R 3 3 (R) I II II

18 Vultur pescar Pandion haliaetus RC 3 3 R I II II 19 Falco tinnunculus 4b 3 D II II 20 Falco vespertinus 3 3 (VU) I II II 21 Falco columbarius — (S) I II II

22 rândunelelor Falco subbuteo 4b — (S) II II

23 Falco cherrug 3 1 EN I II II 24 Falco peregrinus 3 — S I II II

Anexa Istria 1.5.

- coloana d: R – rar; RC – relativ comun;


200

- coloana e:

3 : Specii nominalizate în Anexa 3 a

4b

- coloana f (statutul de conservare a speciilor - Species of European Conservation Concern – SPEC):

1 :

2 :

nt rezolvate. 3 :

– : -o

- coloana g (

S – -

de Conservare favorabil R – -

40000 de indivizi. VU – -

-

-

-

de 10000 de indivizi. EN – -

-

-

-

1000 de indivizi. D – Declin -

H – ( ) – Statut provizoriu

- coloana h:


201

I – II/1 – II/2 – III/1 – III/2 –

- coloana i: II – III –

- coloana j:

I – specie II –


202

Anexa Istria 1.6. - 2009 în zona CEE Istria I


Nr.

ord

ine

Rom

ania

(est

imar

e in

divi

zi)

Efec

tive

iern

are

Ane

xa 4

HG

12

84/2

007

RO

SPA

0031

Del

ta -

Sino

ie

Rom

ânia

O.U

.G. 5

7/20

07

Cat

egor

ia S

PEC

(BiE

2)

Stat

utul

spec

iilor

in E

urop

a (B

iE2)

AEW

A

1 Podiceps cristatus - — S III 2 Phalacrocorax carbo - — S III

3 Pelecanus onocrotalus 12-40 3 - 5 3 3 R I II I; II Da

4 Pelecanus crispus 20-50 0.7 - 1 3 1 R I II I; II Da 5 Casmerodius albus 250-1000 620-870 3 - 4 3 — S I II II Da 6 Ardea cinerea - - — S III 7 Cygnus olor - - — S II/2 III II Da 8 Cygnus columbianus 1-6 1-4 0 - 0.02 5-24 W 3W VU I II II Da

9 Cygnus cygnus 2000-4500 340-1270 3 - 4.74 50-74

W 3 —W S I II II Da

10 Anser albifrons 66000-260000 6 - 12 — S II/2; III/2 III II Da 11 Anser anser - - — S II/1; III/2 III II Da

12 Branta ruficollis 4300-21500 7000-24000

16 - 21.5 >95 W 3 1W VU I II I; II Da

13 Tadorna ferruginea - - 3 3 (VU) I II II Da 14 Tadorna tadorna - - — S II II Da

15 Anas penelope 500-1500 0.03 - 0.06

50-74 W —

W S II/1; III/2 III II Da

16 Anas strepera - - 3 (H) II/1 III II Da 17 Anas crecca - - (S) II/1; III/2 III II Da 18 Anas platyrhynchos - - — (S) II/1; III/1 III II Da 19 Anas clypeata - - 3 (D) II/1; III/2 III II Da 20 Aythya ferina - - 2 (D) II/1; III/2 III II Da 21 Aythya nyroca - - 3 1 (VU) I III I; II Da 22 Haliaeetus albicilla - - 3 1 R I II I; II 23 Circus aeruginosus - - 3 — S I II II 24 Circus cyaneus - - 3 3 H I II II 25 Accipiter gentilis - - — S II II 26 Accipiter nisus - - — S II II


203


a b c d e f g h i j k l m 27 Buteo buteo - - — S II II 28 Buteo rufinus - - 3 3 (VU) I II II 29 Buteo lagopus 500-2000 0.7 - 0.6 — (S) II II 30 Falco tinnunculus - - 4b 3 D II II 31 Falco columbarius - 20-60 - — (S) I II II 32 Falco peregrinus - R - 3 — S I II II 33 Perdix perdix - - 3 VU II/1; III/1 III 34 Phasianus colchicus - - — (S) II/1; III/1 III

35 Pluvialis apricaria - - 3 — (S) I; II/2; III/2 III II Da

36 Pluvialis squatarola - - — (S) II/2 III II Da 37 Vanellus vanellus - - 2 VU II/2 III II Da 38 Tringa ochropus 60-300 1.6 - 3.4 — S II II Da 39 Larus ridibundus - - — (S) II/2 III 40 Larus canus 5000-120000 0.5 - 8.6 2 (H) II/2 III 41 Larus cachinnans - — S II/2 III 42 Columba palumbus - — S II/I; III/I 43 Streptopelia decaocto - — S II/2 III 44 Tyto alba - 4b 3 (D) II 45 Athene noctua - 4b 3 (D) II 46 Asio otus - — (S) II 47 Dendrocopos major - — S II

48 Dendrocopos syriacus - 3 — (S) I II

49 Melanocorypha calandra - 3 3 (D) I II

50 Galerida cristata - 3 (H) III 51 Alauda arvensis - 3 (H) II/2 III 52 Anthus pratensis - — (S) II 53 Motacilla cinerea - 4b — S II

54 Troglodytes troglodytes - — S II

55 Prunella modularis - 4b — S II 56 Erithacus rubecula - 4b — S II II 57 Turdus merula - — S II/2 III II

58 Turdus pilaris - 75-94 W —

W (S) II/2 III II

59 Turdus philomelos - — S II/2 III II

60 Turdus iliacus - 50-74 W —

W (S) II/2 III II

61 Turdus viscivorus - — S II/2 III II


204


a b c d e f g h i j k l m 62 Regulus regulus - 4b — S II II 63 Regulus ignicapilla - 4b — (S) II II 64 Aegithalos caudatus - 4b — S III 65 Parus palustris - 3 D II 66 Parus ater - — (S) II 67 Parus caeruleus - — S II 68 Parus major - — S II 69 Certhia familiaris - — S II 70 Lanius excubitor - 3 (H) II 71 Garrulus glandarius - — S II/2 72 Pica pica - — S II/2 73 Corvus monedula - — (S) II/2 74 Corvus frugilegus - — (S) II/2 75 Corvus corone cornix - — S II/2 76 Corvus corax - 4b — S III 77 Sturnus vulgaris - 3 D II/2 78 Passer domesticus - 3 D 79 Passer montanus - 3 (D) III 80 Fringilla coelebs - — S III

81 Fringilla montifringilla - — S III

82 Carduelis chloris - 4b — S II 83 Carduelis carduelis - 4b — S II 84 Carduelis spinus - 4b — S II 85 Carduelis cannabina - 4b 2 D II 86 Pyrrhula pyrrhula - — (S) III

87 Coccothraustes coccothraustes - 4b — S II

88 Emberiza citrinella - — (S) II 89 Emberiza schoeniclus - — S II 90 Miliaria calandra - 4b 2 (D) III

Abrevierile din Anexa Istria 1.6. a - Nr. crt.; b - c - d – – Sinoie” (conform Anexei 4 a H.G. 1284 / 2007); e – Europa; f – g - specii nominalizate în anexele O.U.G. 57 / 2007; h - Categoria SPEC (BiE2); i - Statutul speciilor în Europa (BiE2); j – k - specii nominalizate de la Berna; l - m -

coloana f: w –


205

- coloana g: 3

4b

- coloana h (statutul de conservare a speciilor - Species of European Conservation Concern - SPEC):

1 : planificat p

2 :

3 :

– : -o

w –

- coloana i (

D – Declin -

H – R – -

S – -

or sau Localizate. Speciile Sigure au un Statut de Conservare favorabil

VU – - -

-

-

de 10000 de indivizi. ( ) – Statut provizoriu

- coloana j: I – II/1 – II/2 – III/1 – III/2 –


- coloana l: I – II –


206

- coloana m: Da – în legea 89/2000 (A.E.W.A.).

RAPORT Impact Mediu IS-I final - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of RAPORT Impact Mediu IS-I final - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...