Raport Ferma de Capre

download Raport Ferma de Capre

of 4

Transcript of Raport Ferma de Capre

  • 7/28/2019 Raport Ferma de Capre

    1/4

    Raport ferma de capre

    LAPTE DE CAPRA PENTRU BRANZA TOT TIMPUL ANULUICrescatori de capre de 25 ani, Jacques si Isabelle Douillon au nevoie de lapte da capra pe tot parcursul anului pentru a fabrica branza.Pentru aceasta au marit artificial iluminarea pe timpul iernii si au continuat sa mulga caprele negestante.Din cauza lipsei de lapteinregistrata pe parcursul iernii, cei 2 crescatori au decis inca din 1989 sa desezoneze o parte a turmei prin tratamente cu pesarii si montaastfel ca fatarile sa aiba loc dupa 15 noiembrie, astfel ca picul de lactatie va fi inainte de sarbatorile de iarna.

    Dar protocolul foarte riguros impune crescatorilor samonteze caprele la momente bine determinate,ceea ce nu este usor de asigurat intotdeaunadeoarece aceasta operatie in luna iunie cand are locsi secerisul ierbii. Utilizarea hormonilor pentrudeclansarea caldurilor trebuie facuta dupa schemeriguroase, altfel nu toate caprele intra in calduri dupatratament. In maniera empirica si pentru a nu utilizahormonii, crescatorii decid, pe parcursul anului2000, sa desezonizeze turma cu ajutorul luminii.

    Astfel , din 8 decembrie pana pe 8 martie, lumina este aprinsa dimineata de la 6 la 10 iar seara de la 16 la 22. Nu s-a modificat

    amenajarea adapostului ci doar s-au montat 8 neoane pe plafon. Turma profita astfel de lumina dar numai jumatate din capre au fostinseminate pentru a fata primavara.Efectul mascul foarte importantDoi tapi au fost plasati pe timpul iernii in turma fiind scosi dintre capre pe 8 mai. Efectul mascul determina instalarea caldurilor la capreledin turma care devin foarte active.50 de capre au fost inseminate pe 12 mai dupa scoaterea pesariilor , rata fatarii fiind de 90%. Fatarile s-au derulat in luna octombrie, iariedutele au avut paternitatea controlata. Lumina influenteaza si productia de lapte la acest lot de animale.La restul turmei, care a fatatnatural in luna februarie , efectul luminii s-a resimtit si in productia de lapte. De exemplu, din 60 de capre care au fost montate in august2006 numai 38 au fatat in februarie 2007. Au fost mai multe capre negestante sau pseudogestante in sezon normal comparativ cucontrasezon. In acest caz numai caprele care au avut reproductia in contrasezon au beneficiat de lumina, restul turmei nefiind iluminatsuplimentar. In primul an s-a facut greseala de a supune toti tapii la lumina artificiala pe toata durata iernii ceea ce a facut ca in august, lamonta, tapii sa fie complet desezonati si sa nu fie activi. Ulterior au fost separati 2 tapi care nu au fost supusi actiunii luminii de alti 2 careau beneficiat de tratamentul cu lumina artificiala. S-au depistat prin ecografie caprele negestante sau pseudogestante si au fostreintroduse la monta urmatoare. Anumite capre, care aveau tendinta sa nu faca iezi, au fost mentinute mai multe zile in lactatie continua

    (2180 kg lapte in 1208 zile). Crescatorii vor sa pastreze un echilibru intre venit, calitatea vietii, sanatatea turmei si efortul depus.Cifrele gospodariei :130 capre rasa Alpina,95 000 l lapte produs si transformat, 730 kg lapte / capra cu 41 TB si 32,6 TP,30 ha iarba ptpasunat si fan , 2 UTH in caprarie si 2 in caserie

    ALIMENTATIA IEDUTELOR- COLOSTRULColostrul administrat rapid la iedute limiteaza mortalitatea post natala. Pentru facilitarea administrarii un crescator a inventat un aparat deincalzire si distributie a laptelui, foarte usor de utilizat. Colostrul , primul lapte produs dupa fatare, are o mare valoare alimentara sisanitara deoarece este bogat in anticorpi (imunoglobuline), proteine, vitamine si minerale. Este esential pentru supravietuirea iedutilorcare nu au dezvoltat sistemul imunitar. In plus, energia furnizarta de colostru permite iedutilor sa lupte mai bine impotriva frigului Deasemenea, colostrul are efect laxativ determinand evacuarea primelor materii fecale. Mucoasa intestinala nu este permeabila pt antipcorpiin primele 12 ore , de aceea colostrul trebuie sa fie administrat rapid si in cantitate suficienta (10% din greutatea animalului pe zi).Administrarea colostrului in primele trei zile limiteaza problemele digestive de tipul colibacililor si creste rezistenta fata de diverse infectii.

    ..

  • 7/28/2019 Raport Ferma de Capre

    2/4

    Se estimeaza o economie de 6 euro percapra prin folosirea colostrului in locul lapteluipraf, iar idutii sunt mai rezistenti, au un apetit

    crescut si o dezvoltare mai buna (BernardBlosse, director la sectia de caprine Caveb).Un crescator din Gaec , Stephane Bejaud,prefera sa administreze colostrul timp de 4-5zile ; in cazul unui numar mic de ieduti sefoloseste biberonul, dar in cazul turmelormari, cum este a lui (600 capre) se folosesteun aparat de incalzire la care sunt atasatetetine. Prin incalzirea apei si nu a laptelui seevita fierberea colostrului 35 l apa inconjoaraun rezervor de 35 l cu colostru. Capacitateaacestui incalzitor este pentru 100 iedute.Rezistenta atasata la termostat incalzesteapa si mentine colostrul la temperaturadorita. La declansarea rezistentei se pune inmiscare si agitatorul .

    Un prim prototip si apoi urmatorul au fost construite din aluminiu in gospodaria lui Allin din Coulonges sur LAutise. Dupa mai multeameliorari aparatul a fost prezentat vecinilor si a captat interesul acestora. Cooperativa din Caveb a fost interesata de acest dispozitiv si acontactat un meserias pentru a fabrica acest aparat din inox. Astazi cooperativa isi propune sa comercializeze aparatul pentru 1000 euro.Ulterior, Guillame Boireau i-a atasat un termostat reglabil, un mic motor si bidoane din plastic si l-a montat pe roti.Inventatorul dispozitivului considera foarte avantajos acest multibiberon. In gospodaria lui, prima alaptare se face cu biberonul (cate 250ml colostru) pana cand animalele se invata cu gustul de plastic al tetinei.Colostrul, recuperat in bidoane in sala de muls este varsat apoi in incalzitorul de lapte. Aparatul trebuie curata cu apa o data pe zi. Incazuri speciale, nou nascutilor li se administreaza 4-5 zile colostru inainte de a trece pe lapte reconstituit.Aceata organizare da asigurarea ca toti iedutii beau colostru. In cazul in care iedutii sunt lasati impreuna cu mama lor, adesea suntadoptati de o alta capra lactanta de la care sug lapte ce nu are valoarea protective a colostrului.

    INTARZIEREA FATARILOR PENTRU CRESTEREAPRODUCTIEI DE LAPTE DE TOAMNAPentru a raspunde cerintelor de lapte pe parcursul iernii , crescatorul Gaec Steegmans si-a programat fatarile celor 250 de capre pentrusfarsitul lui aprilie. In ciuda productiei bune de lapte, dificultatile de reproductie l-au facut sa ezite in aplicarea acestei practici .Pe parcursulultimilor 10 ani caprele lui Gaec Steegmans au fatat in perioade diferite ale anului. Dupa 1996, odata cu venirea lui SebastienSteegmans , au fost aduse si capre care fatau in sezonul ianuarie-februarie. Pregresiv , din 1996 in 1999, s-au decalat cu 3 saptamani pean atat datele de inseminare cat si data fatarilor. In 1999 acesta a decalat data fatarilor celor 250 de capre in septembrie, profitand astfelde pretul mai bun al laptelui de toamna.productia de lapte per capra ramane insa constanta la 750 l. Intoarcerile inregistrate pe parcursulcelor trei saptamani dupa fatari sunt semn ca monta in contrasezon nu este bine adaptata , aceasta traducandu-se in productia de lapte.Mai mult, frigul din saivan pe timpul iernii, reduc capacitatea lactanta a caprelor. La aceasta scadere a productiei de lapte contribuie sialimentatia bazata pe fan.Cifrele gospodariei2 UTH250 capre Saanen60 vaci Limousine72 ha teren cu iarba276 000 l de lapte produs1132 l lapte / capraLaptele este vandut, in medie, cu 586 euro/ 1000 lProductie totala 178 830 euroCheltuieli operationale 106 094 euroCheltuieli de structura 48 455 euroDin 2002 crescatorul decide sa revina la monta in sezon normal, iar pentru ameliorarea productiilor de lapte imbunatateste alimentatia siapeleaza la inseminarile artificiale.

  • 7/28/2019 Raport Ferma de Capre

    3/4

    70 de capre care aveau cea mai mica productie de lapte au fost montate in iulie si au fatat in noiembrie 2003. Restul caprelor turmei aufost inseminate in septembrie si au fatat in februarie 2004. Laptaria crescatorului , Cooperativa agricola a producatorilor de branza decapra , are nevoie de lapte pe tot parcursul anului si inregistreaza o lipsa de lapte pe parcursul toamnei. De aceea s-a acordat o primasuplimentara pentru a-i incita pe crescatori sa decaleze fatarile. Sebastien Steegmans a decalat fatarile pentru sfarsitul lui aprilie, astfelca productia de lapte este decalata pe semestrul 2 si beneficiaza de prima de 10 euro la 1000 l; volumul total de lapte din 2006 a fost de276 000 l.Modificarea ciclului reproductiv natural al caprelorPana la sfarsitul lui noiembrie s-au facut cate 2 inseminari pe zi; 210 capre, tratate in prealabil dupa protocolul Caprigene, au fostinseminate astfel: 160 , cele mai bune reproducatoare, au fost montate cu sperma congelata si 50 cu sperma proaspata recoltata inaceeasi zi. Alte 40 de capre nu au fost montate, dar au fost in lactatie prelungita inainte de reformare. Tapul a fost introdus intre cele 50de capre inainte de a fi introdus, intre 20 decembrie si 20 ianuarie, in lotul cu inseminarea artificiala. Negestantele au fost mentinute inlactatie prelungita.

    Procentul de fatari pentru caprele inseminate cu sperma proaspata a fost de 80%, iar pentru sperma congelata doar 50%. Acest procentmai mic s-a dovedit, conform anchetelor Caprigene, a fi datorat problemelor de fecunditate .O alimentatie bogata in concentrateProgramarea fatarilor are consecinte si asupra programului de lucru al crescatorului: 110 capre fata la sfarsitul lui aprilie, 50 la sfarsitul luimai si 40 la mijlocul lui iunie, cand acesta este ocupat si cu recoltare fanului.

    Productia medie de lapte pe

    capra ramane crescuta , cu

    1130 l de lapte pe capra in

    2006 si 1300 in 2005. pe langa

    genetica, un rol important la

    aceste rezultate bune l-a avut sialimentatia bogata. Pe peroada

    maximului de lactatie fiecare

    capra a primit , in medie, 1.8

    kg fan de lucerna (s.u.), 450 g

    porumb, 800g amestec sfecla-

    lucerna 23-soia-granule

    fibroase, 350 g corector azotat

    (Extrulin), 150 g concentrat

    pentru capre de lapte Purina ,

    300g Powerpac si 360 g PDIN,

    80 g Palmitan imbogatit insubstante grase. Aceasta

    alimentatie bogata in

    concentrate nu conduce la

    probleme de metabolism

    deoarece este atent distribuita.

    Calculul primei acordate de Laptaria Cooperativa agricola a producatorilor de branza de capraRaport =volum de lapte produs din martie in iunie/ volum de lapte produs din octombrie in ianuarieDaca raportul >1.1 nu se acorda prime0.8> raport >1.1 se acorda o prima de 5 euro/ 1000 l (la volumul total de lapte livrat)Raport

  • 7/28/2019 Raport Ferma de Capre

    4/4

    Corelatia intre data fatarii si procentul de lapte de iarna (sept- ianuarie)

    Data fatarii Procent lapte de iarna

    1 septembrie66%

    1 noiembrie 44%

    1 decembrie 34%

    1 februarie 17%

    1 aprilie 34%

    1 mai 40%

    1 iunie 47%