RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.G. - Plan urbanistic general ...

RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.G. - Plan urbanistic general COMUNA CRIMPOIA , judetul Olt

Autor: Elaborator studii pentru protecţia mediului: Dr. Stefanescu Izabela – Mariana - RIM, EA, RM poz. 488în Registrul Naţional al Elaboratorilor.

RAPORT DE MEDIUPENTRU

P.U.G. - Plan urbanistic general COMUNACRIMPOIA , judetul Olt

Beneficiar, CONSILIUL LOCAL CRIMPOIAElaborator studii pentru protecţia mediului: Dr. Stefanescu Izabela – Mariana -RIM, EA, RM poz. 488 în Registrul Naţional al Elaboratorilor;



CUPRINS

Introducere

1.Informaţii generale

1.1.Titularul proiectului1.2.Autorii atestaţi ai Raportului de mediu Plan Urbanistic GeneralComuna Crimpoia, Județul Olt1.3.Aşezare geografică şi administrativă

2.Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PlanuluiUrbanistic General aspecte generale

2.1.Obiectivele Planului Urbanistic General2.2.Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programerelevante

3.Aspecte relevante ale stării actuale ale mediului şi ale evoluţiei saleprobabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic Generalpropus

3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

3.1.1.Apa3.1.2.Aer3.1.3.Sol şi subsol3.1.4.Riscuri naturale şi antropice3.1.5.Biodiversitate (floră şi faună)3.1.6.Relief3.1.7.Populaţia3.1.8.Activităţi economice

3.1.8.1.Agricultura3.1.8.2.Industria3.1.8.3.Dotările existente în cadrul comunei Crimpoia, judeţul Olt

3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic

3.1.10.Căi de comunicaţie şi transport3.1.11.Spaţii verzi, sport şi agrement3.1.12.Construcţii tehnico-edilitare3.1.13.Zona de gospodărie comunală3.1.14.Managementul deşeurilor



3.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării PlanuluiUrbanistic General

4.Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ

4.1. Apa

4. 2. Aerul

4.3.Solul4.4.Biodiversitatea

4.5.Mediul social şi economic4.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic4.7. Zgomot şi vibraţii4.8. Peisajul

5. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul UrbanisticGeneral, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă oimportanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie specialăavifaunistică şi ariile speciale de conservare6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUG Crimpoia,judeţul Olt

6.1.Obiective de protecţie mediului stabilite la nivel naţional,comunitar, internaţional relevante pentru Planul Urbanistic General6.2.Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului

7.Potenţiale efecte semnificative asupra mediului

7.1.Introducere

7.1.1.Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic General7.1.2.Categorii de impact

7.2. Efecte asupra mediului generate de impactul PUG7.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării PUGasupra obiectivelor de mediu relevante

8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, asupra sănătăţii încontext transfrontalieră9.Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efectasupra mediului al implementării planului



9.1. Factorul de mediu Apa9.2. Factorul de mediu Aerul atmosferic9.3. Factorul de mediu Solul9.4. Factorul de mediu Biodiversitatea9.5.Mediul social şi economic9.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor aleseşi descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv oricedificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelorsemnificative ale implementării planului12. Rezumat fără caracter tehnic13. Concluzii14.Glosar de termeni15. Bibliografie16. Anexe



Încadrarea teritoriala a comunei Crâmpoia – hărțile austriece ediția 1905

Introducere

1.Informaţii generale

Situat in sudul tarii, pe cursul inferior al raului care i-a dat numele, judetulOlt face parte din categoria judetelor riverane fluviului .

Ca pozitie istorico-geografica, face parte dintre vechile provincii istoriceOltenia si Muntenia, avand o legatura permanenta cu vestul tarii, cu Banatulpe Valea Dunarii, cu Transilvania pe Valea Oltului, iar prin portul dunareanCorabia are iesire la Marea Neagra.

Judetul Olt constituie un bogat tezaur de istorie. Descoperirile arheologiceefectuate pe Vaile Oltetului, Oltului si Darjovului evidentiaza primele formede vietuire ale oamenilor pe teritoriul Romaniei de astazi.



Vestigii neolitice au fost identificate in zonele Vadastra, Farcasele, Brebeni,Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Draganesti, Optasi, Mogosesti.Cea mai importanta marturie a preistoriei o constituie cultura Vadastracaracterizata printr-o ceramica decorata, apreciata drept cea mai inaltaexpresie a ceramicii neoliticului european. Perioada de trecere la epocabronzului e reprezentatã prin numeroase descoperiri la Celei, Slatina,Curtisoara, Ganeasa. Inca dupa primul razboi al lui Traian impotriva dacilor,partea rasariteana a fost anexata Imperiului Roman. Dupã cucerirea romanãau fost construite castrele de la Slaveni si Enosesti, asezarile urbane întrecare se distinge Romula si cele rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun,Farcasele, unele dintre ele legate prin drumuri de piatra folosite atat înscopuri militare cat si comerciale.

Comuna Crimpoia este situata in partea central - estica a judetului Olt, lacirca 40 km fata de Municipiul Slatina, resedinta judetului Olt.

Comuna are un numar de 3850 locuitori si este compusa din douasate:

- satul Crimpoia, resedinta comunei, cu un numar de 2800 locuitori

- satul Buta, situat la 3 km de satul resedinta , cu un numar de1050 locuitori

Satul Crimpoia, cunoscut sub numele de Cirpoi, apare atestat pentru primadata in Hrisovul lui Neagoe Basarab din 23 iulie 1512. Toponimul "CRIMPOIA " vine de la textura initiala a comunei, care se prezenta subaspectul unor catune dispersate - crimpeie. Aceste catune s-au extinstreptat, s-au alaturat ivindu-se necesitatea unificarii lor sub o singuradenumire. Astfel, de la caracterul acestor catune, comunas-a numitCrimpoia.

Localitatea este strabatuta de paraul Dorofei, iar in partea de est a localitatii,hotar cu comuna Ghimpeteni, se afla raul Vedea.

La nivelul localitatii se afla castrul roman Ghioca, in zona numita Cetate inpartea de est, care dateaza din perioada stapanirii romane si a facut partedin Limes Transalutanus. De asemenea ca vestigii ale trecutului sunt celedoua maguri situate in zona Rentea in partea de nord a comunei, elementede patrimoniu de o valoare istorica incontestabila.

In cadrul comunei Crimpoia exista 2 institutii de cultura : BibliotecaComunala si Caminul Cultural. Biblioteca comunala ofera cititorilor de



diverse varste si profesii ai comunei un numar de 8111 volume. Princolectiile sale, prin activitatile destinate micilor cititori, prin raftul specialdestinat cititorilor, biblioteca publica este laboratorul formarii lor.

Locuitorii comunei au posibilitatea sa-si petreaca timpul liber participand laactivitati cultural-artistice si sportive, sau de largire a orizontului culturalstiintific.

1.1Titularul proiectului

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI CRIMPOIA,JUDETUL OLT

1.2. Autorii atestaţi ai Raportului de mediu Plan Urbanistic GeneralComuna Crâmpoia, Județul Olt

• Proiectant generalBIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA “ARHITECT DOINA NEGOITA”• Proiectant de specialitateBIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA “BOGDAN GEORGE TUDOR”

Subproiectanti, colaboratoriSC ITERATOR SRL – documentatie topograficaSC ODISEEA SRL – studiu inundabilitate

Elaborator studii pentru protecţia mediului: Dr.Stefanescu Izabela –Mariana - RIM, EA, poz. 488 în Registrul Naţional al Elaboratorilor;www.mmediu.ro

1.3. Aşezare geografică şi administrativă

Comuna Crimpoia este situata in partea central - estica a judetului Olt, lacirca 40 km fata de Municipiul Slatina, resedinta judetului Olt.

Comuna are un numar de 3850 locuitori si este compusa din douasate:

- satul Crimpoia, resedinta comunei, cu un numar de 2800 locuitorisatul Buta, situat la 3 km de satul resedinta , cu un numar de

1050 locuitoriSatul Crimpoia, cunoscut sub numele de Cirpoi, apare atestat pentru primadata in Hrisovul lui Neagoe Basarab din 23 iulie 1512. Toponimul "CRIMPOIA " vine de la textura initiala a comunei, care se prezenta subaspectul unor catune dispersate - crimpeie. Aceste catune s-au extins



treptat, s-au alaturat ivindu-se necesitatea unificarii lor sub o singuradenumire. Astfel, de la caracterul acestor catune, comunas-a numitCrimpoia.Localitatea este strabatuta de paraul Dorofei, iar in partea de est a

localitatii, hotar cu comuna Ghimpeteni, se afla raul Vedea.



Amplasarea în cadrul judeţului

2.Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PlanuluiUrbanistic General aspecte generale

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca unproces complex, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor uneistrategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora,incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizareaacestor rezultate în luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces deevaluare într-o perioadă premergătoare elaborării strategiilor, planurilor sauprogramelor - a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora,astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpulelaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sauprogramelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programeoferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de afi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şia modului în care au fost luate.



Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr.2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planurişi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr.1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr.995/2006 se prevede că planurile urbanistice zonale încadrate la pct. 12 -Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intrăsub incidenţa HG nr. 1076/2004.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediupentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualulpentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planurişi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor,împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediuluişi transpunerea în termeni concreţi ai disfuncţionalităţilor rurale şivulnerabilităţii elementelor de risc din teritoriul administrativ al comuneiCrâmpoia şi localităţilor aparţinătoare s-au utilizat, în principal:

metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatorişi indici statistici; metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi aimediului, dar şi a percepţiei populaţiei faţă de diferite aspecte carecaracterizează habitatul; mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitateaclasificării datelor şi interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării.Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuţiei în spaţiuşi timp (2006 -2011) a indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte,evidenţierea factorilor de stres în funcţie de mărimea, importanţa şidimensiunea impactului asupra componentelor naturale ale ecosistemului,iar pe de altă parte, percepţia comunităţii locale asupra principalelorcategorii de disfuncţionalităţi ale mediului rural care induc o stare dedisconfort în rândurile acesteia.

In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţiamediului, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinereaavizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentruadoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificativeasupra mediului.

CERINŢE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. ȘI A RAPORTULUI



DE MEDIUActivitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediupentru proiectele de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel delocalităţi rurale sau urbane, are ca scop principal, evaluarea problemelorde mediu, ameliorarea și conservarea mediului înconjurător precum șianaliza modului în care la nivelul actual s-a reușit la nivelulproiectului de amenajare a teritoriului, implementarea strategiiloreuropene și naţionale de protecţia mediului acestea fiind prioritare șicondiţionând prevederile de dezvoltare economică și socială.Planul urbanistic general al comunei Crâmpoia a fost elaborat de S.C.BRIGCONS S.R.L. SLATINA , JUDETUL OLT, în conformitate cu prevederilelegale: Lege nr. 350 din 06/07/2001 - privind amenajareateritoriului şi urbanismul; Lege nr. 351 din 06/07/2001 - privind aprobarea Planului deamenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi; Ordin nr. 13 din 10/03/1999 - pentru aprobarea reglementăriitehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru alplanului urbanistic general", indicativ GP038/99; Lege nr. 50 din 29/07/1991 - privind autorizarea executăriiconstrucţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor; Ordin nr. 91 din 25/10/1991 - pentru aprobarea formularelor, aprocedurii de autorizare şi a conţinutului documentaţiilor prevăzute deLegea nr. 50/199; Hotărâre nr.525 din 27/06/1996 - pentru aprobarea Regulamentuluigeneral de urbanism; Alte acte legislative şi normative apărute, cu implicații directeasupra domeniului urbanismului.La elaborarea Raportului de mediu s-au luat în considerare actele normativeîn vigoare cu referire la protecţia mediului: legi, hotărâri de guvern, ordineministeriale.În conformitate cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programeasupra mediului la întocmirea Raportului de Mediu s-au ținut cont deurmătoarele prevederi: Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentruaprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privindprotecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr.88/31.01.2006); Ordonanţa de urgenţă nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr.713/22.10.2007) pentru modificarea și completarea Ordonanţei deurgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;



Ordonanța de urgenţă nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr.808/03.12.2008) pentru modificarea și completarea Ordonanţei deurgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului; HG nr. 1076/08.07.2004 (M.Of. nr. 707/05.08.2004) privindstabilirea procedurii evaluării de mediu pentru planuri și programe; Ordinul Ministrului Apelor și Protecţiei Mediului nr. 995/21.09.2006(M.Of. nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor șiprogramelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentruplanuri și programe; Ordinul MMGA nr. 117/02.02.2006 (M.Of. nr. 186/27.02.2006)pentru aprobarea anualului privind aplicarea procedurii de realizare aevaluării de mediu pentru planuri și programe.Conform Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului și GospodăririiApelor se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluăriiimpactului asupra mediului planurile de urbanism general, prinrealizarea unui Raport de Mediu. Potrivit art. 2, pct. e, raportul demediu descrie și evaluează efectele posibile semnificative asupramediului obiectivele și aria geografică aferentă, de asemenea analizeazăproblemele semnificative de mediu, starea mediului și evoluţia acestuia înabsenta implementării planului și determină obiectivele de mediurelevante în raport cu obiectivele specifice ale planului.Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentruminimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive, aleplanurilor și programelor de mediu propuse, asupra mediului.Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluareaefectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (în continuarenumită Directiva SEA) cere ca SEA să fie efectuată în faza deelaborare a unui plan sau program, precum și elaborarea unui raportde mediu, efectuarea de consultări și luarea în considerare a raportuluide mediu și a rezultatelor consultărilor, în procesul de luare a deciziilor.România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 8iulie 2004. HG 1076/2004 stabilește procedura de evaluare de mediupentru anumite Planuri/Programe (P/P). În România, amenajareateritoriului se referă la elaborarea politicilor și programelor în vedereaatingerii obiectivelor de dezvoltare economico-socială.Amenajarea teritoriului/urbanismul reprezintă traducerea acestorobiective și programe în planuri de amenajare a teritoriului și de urbanismpentru toate tipurile de dezvoltări. Aceste planuri trebuie să includă, deregulă, în cadrul procesului lor de elaborare și considerentele de protecţie amediului. Planurile și programele care se supun unei SEA vor includemăsuri pentru siguranţa mediului încă de la începerea elaborării



planului. Monitorizarea și raportarea implementării planului și programuluieste un mijloc pentru a asigura atât implementarea măsurilor destinateprotecţiei mediului cât și observarea și controlul impactului și efectelornegative neprevăzute.

2.1. Obiectivele Planului Urbanistic General

Planul Urbanistic General al comunei Crâmpoia s-a întocmit în bazacomenzii Primăriei comunei Crâmpoia şi a contractului de proiectareaferent, şi are ca scop stabilirea obiectivelor, direcțiilor principale deacțiune şi măsurilor de dezvoltare a localităţii pentru o perioada de 5-10ani pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente şi a strategiei dedezvoltare macroteritoriale.Planul Urbanistic General este un instrument operaţional al politicii dedezvoltare adoptată de administraţia locală.Planul Urbanistic General al comunei Crâmpoia, este elaborat curespectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și conţinutul cadrual planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. Planuleste elaborat în format digital cu posibilitatea de a fi preluat într-un sistemgeografic informaţional pentru planificare urbană. Planul preia date dintoate documentele de urbanism elaborate la nivelul comunei şi leactualizează având în vedere: intravilanul comunei să cuprindă numainecesarul de teren pentru dezvoltare;precizarea categoriilor de folosinţă ale terenurilor în intravilan şi

extravilan şi bilanţul teritorial al categoriilor de folosinţă;nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localităţii (apă, canal, energie,comunicaţii, reţele rutiere, etc.); precizarea zonelor cu grad mare derisc natural, creşterea calităţii vieţii locuitorilor.La baza elaborării planului urbanistic general, comuna Crâmpoiaau stat în principal:•Legea nr.50/1991, republicată în 1996 privind autorizarea executăriiconstrucţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor,•Ordinul M.L.P.A.T. nr. 91/1991 privind formularele, procedura deautorizare şi conţinutul documentaţiilor•Hotararea Guvernului nr. 525/1996, republicata, pentru aprobareaRegulamentului General de Urbanism, precum şi celelalte acte legislativespecifice sau complementare domeniului, printre care se menţionează:•Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicat;•Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, modificată prin: Legea nr.218/1998, Legea nr. 54/1998, O.U.G. nr. 1/1998, O.U.G. nr.102/2001, Legea nr. 45/2001, Legea nr. 400/2002, Legea nr.247/2005, Legea nr. 358/2005, O.U.G. nr. 209/2005, Legea nr.



263/2006, Legea nr. 341/2006, Legea nr. 340/2007; cu modificările şicompletările ulterioare;•Legea nr. 69/1991 privind administraţia publică localăepublicata;•Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;•Legea nr .41/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional;•Legea nr. 98/1994 privind privind stabilirea şi sancţionareacontravenţiilor la normele legale de igienăşi sănătate publică;•Ordinul nr. 536/23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi arecomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;•Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, modificată prin:H.G. nr. 498/2001, Legea nr. 587/2002, Legea nr. 123/2007; cumodificările şi completările ulterioare;•Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului republicata;•Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară,modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 41/2004 pentru modificarea şicompletarea Legii cadastrului şi a publicităţii mobiliare nr. 7/1996; cumodificările şi completările ulterioare;•Legea nr. 84/1996 privind îmbunătăţirile funciare;•Legea apelor nr. 107/1996, modificată prin Legea nr. 310/2004 pentrumodificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996; cu modificările şicompletările ulterioare;•Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi unele măsuriadiacente;•Legea nr. 241/2003 pentru modificarea anexei la Legea nr. 213/1998privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;•Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cumodificările şi completările ulterioare;•O.G. nr. 27/27.08.2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;•O.G. nr. 7 din 02.02.2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.350 din 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului;•Ordinul 2701 din 30.12.2010 pentru aprobarea metodologiei de informareşi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilorde amenajare a teritoriului şi de urbanism cu Metodologia din 30.12.2010de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea saurevizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;•Legea nr. 422/2001, republicată, privind protejarea monumenteloristorice;•Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi unelemăsuri adiacente;•Legea 46/2008 privind Codul Silvic republicat;•Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor;



•Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii derealizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;•Ghid privind metodologia de elaborare şi conţintul-cadru al Planuluiurbanistic general, reglementare tehnică, indicativ GPO38/99 aprobatprin Ordinul nr. 13/N/1999 al MLPAT;•Ghid privind privind elaborarea şi aprobarea Regulamentelor localede urbanism, reglementare tehnică, indicativ GM-007-2000, aprobatprin Ordinul nr. 21/N/2000 al MLPAT;•Ordinul 1430/2005 emis de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şiTurismului, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii;modificat prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei nr.119/2009;•Hotărârea nr. 26/26.09.2006 a Consiliului Superior al RegistruluiUrbaniştilor din România, pentru aprobarea regulamentului privinddobândirea dreptului de semnăturăpentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi a

Regulamentului referitor la organizarea şi funcţionarea RegistruluiUrbaniştilor din România;•Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor;•HG 382/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind exigenţeleminime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului;•Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314/2004 privind aprobareaListei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumenteloristorice 2004 – modificări şi completări – şi a listei monumenteloristorice 2004-monumente dispărute – modificări şi completări.•Legea 451/2002, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 536, pentruratificarea Convenției europene a peisajului, adoptata la Florenţa la 20octombrie 2000;•Legea 157/1997 privind ratificarea Convenției pentru protecțiapatrimoniului arhitectural al Europei, adoptata la Granada la 3 octombrie1985.Alte acte normative:•Plan Urbanistic General comuna Crâmpoia;Pentru elaborarea actualului PUG au fost cercetate o serie desurse documentare, referitoare la stadiul actual de dezvoltare alcomunei Crâmpoia şi propunerile de perspectivă:•Planul Local pentru Dezvoltare Durabilă – comuna Crâmpoia –Agenda Locala 21;•Planul Urbanistic General (PUG) a comunei Crâmpoia;•Date f urnizate de Primăria comunei Crâmpoia;•Documentaţia pe teren, consultări cu autorităţile locale şi judeţene;



•Documentaţii de urbanism aprobate sau în curs de aprobare (P.U.D.,P.U.Z.);•Enciclopedia României;•Anuar statistic al României;Baza proiectării:Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cumodificările ulterioare.Obiectivele lucrării:În cadrul Planului Urbanistic General al comunei Crâmpoia s-a urmăritrezolvarea următoarelor categorii de probleme:•analiza situaţiei existente şi determinarea priorităţilor de intervenţie înteritoriu;•zonificarea funcţională a terenurilor din intravilan şi indicareaposibilităţilor de intervenţie prin reglementări corespunzătoare;•condiţiile şi posibilităţile de realizare a obiectivelor de utilitate publică.Politica de dezvoltare în plan spaţial a administraţiei comunei aduc cadate de temă rezolvarea următoarelor probleme:•atragerea de investitori pentru crearea a noi locuri de muncă princreşterea ofertei comunei pentru investitori;•pregătirea unei zone de activităţi productive;•dezvoltarea infrastructurii comunei;•realizarea reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă,•modernizarea drumurilor şi intersecţiilor din intravilanul localităţi;•îmbunătățirea condiţiilor de transport;•introducerea în intravilan a unor suprafeţe necesare dezvoltăriiconstrucţiei de locuinţe;•scoaterea traficului de tranzit şi traficului greu din interiorul comunei;•amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi publice;•rezolvarea tuturor problemelor legate de protecția mediului.Obiectivele PUG constau în:•stabilirea direcţiilor de dezvoltare ale comunei Crâmpoia, în condiţiilerespectării dreptului de proprietate şi a interesului public;•corelarea potenţialului economic şi uman cu aspiraţiile de ordin social şicultural ale populaţiei;•echiparea tehnico-edilitarăşi posibilităţile de realizare a obiectivelor deutilitate publică;•determinarea categoriilor de intervenţie, permisiuni şi restricţii,•introducerea completărilor în urma avizelor la ediţia anterioară (PUG).Raportul de mediu s-a realizat în baza cerinţelor Directivei SEAprivind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediuluitranspusă în legislaţia româneasca prin Hotărârea de Guvern nr.



1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării demediu pentru planuri si programe.Conţinutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004, anexanr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediupentru planuri şi programe.Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta finală a Planului

Urbanistic General şi a presupus următoarele etape mai importante :•analiza stării actuale a mediului în comuna Crâmpoia, aspecte demediu relevante care sunt abordate de PUG, stabilirea obiectivelor de mediu;•analiza alternativei "0" în condiţiile neimplementării PUG;•analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea măsurilordin PUG precum şi o evaluare cumulativă;•măsuri propuse pentru reducerea/compensarea oricărui efect negativindus asupra mediului de aplicarea prevederilor din PUG;•elaborarea "Programului de monitorizare" a implementării obiectivelorstabilite prin PUG.

2.2. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programerelevante

Analiza SEA a identificat următoarele planuri, programe, documentenaţionale care sunt relevante pentru PUG-ul actualizat.

2.2.1. IN DOMENIUL URBANISMULUIPlanul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a I-a Reţele de

transport, aprobată prin Legea nr. 363/2006Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a II-a Apa,

aprobată prin Legea nr. 171/1997 , modificată prin Legea nr.20/2006Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a Zone

protejate, aprobată prin Legea nr. 5/2000Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V- a Zone de

risc natural, aprobată prin Legea nr. 575/2001Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a VI- a Zone cu

resurse turistice, proiect de legeRegulamentul General de Urbanism aprobat prin HG nr. 525/1996,

republicată în 2002Planul de amenajare a teritoriului judeţean Olt ( PATJ)

2.2.2 IN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI

Programul Operaţional infrastructura Mare 2014 – 2020, - având caobiectivul global protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a



standardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederileacquis-ului de mediu

Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, ratificat prinLegea nr. 157/2005

Plan Local de Acţiune pentru Mediu, revizuit,Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi

din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cumodificările şi completările ulterioare

Programul de eliminare treptata a evacuării emisiilor şi pierderilor desubstanțe prioritar periculoase aprobat prin HG 351/2005 modificata şicompletata cu HG 783/2006

Strategia Naţională de Management al riscului la inundaţiiProgram de realizare a Planului naţional pentru prevenirea , protecţia

şi diminuarea efectelor inundaţiilor aprobat prin HG 1309/2005Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei, aprobată prin HG nr.

731/2004Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Atmosferei, aprobat prin

HG nr. 738/2004Legea nr. 271/2003 privind ratificarea Protocolului GothenburgLegea nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii

organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001Hotărârea nr. 1.856 din 22 decembrie 2005 privind plafoanele

naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosfericiOrdin MMGA nr. 352 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadrării

localităților din cadrul Regiunii SV in liste, potrivit prevederilor Ordinuluiministrului apelor şi protecției mediului nr. 745/2002 privind stabilireaaglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluareacalităţii aerului in Romania

Strategia Naţională privind Schimbările Climatice 2005-2007,aprobată prin HG nr. 645/2005

Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice 2005-2007,aprobat de HG nr. 1877/2005

Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi fauneisălbatice cu modificările ulterioare

H .G. nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervațiilorbiosferei, parcurilor naționale şi parcurilor naturale şi constituireaadministrațiilor acestora

Ordin MMDD nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţăcomunitară ca parte integrantă a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 înRomânia

Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 162/2005 privind ariile naturale



protejate pe teritoriul judeţului Mureş, cu modificările ulterioareStrategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de

Gestionare a Deşeurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004Planul Județean de Gestionare a Deşeurilor pentru județul OltLegea nr. 451/2002 privind ratificarea Convenției europene a

peisajului, adoptata la Florența la 20 octombrie 2000Legea nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea şi

administrarea spatiilor verzi din zonele urbaneOrdonanţa de urgenţă nr. 114 din 17 octombrie 2007 pentru

modificarea şi completarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului – planificarea strategică privindexistenţa suprafeţelor de spaţii verzi în localităţi

Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizareade spaţii verzi în localităţi, instituit prin OUG. nr. 59/2007

2.2.3 PLANURI, PROGRAME INTERNAŢIONALE RELEVANTE

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, Rio deJaneiro, 1992

Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabilă – Conferinţa de laJohannesburg,2002

Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu ( 2001 – 2010) numitMediul 2010: Viitorul Nostru, Alegerea Noastră

Planul de acţiune al UE “Stoparea pierderii biodiversităţii – 2010 şi înperspectivă”

Propunerea de Strategie Tematică pentru Sol, adoptată de cătreComisie în 2006

Carta municipiilor şi comunelor europene pentru durabilitate – CartaAalborg, 1994

Strategia Tematică pentru Mediul Urban – SEC(2006)16, adoptată inluna iunie 2006, cu ocazia reuniunii Consiliului de mediu, Acordul Bristol

Strategia europeană pentru dezvoltare durabilă (Gothenburg 2001 şiBruxelles 2006)

Agenda teritorială a Uniunii Europene Spre o Europă mai competitivăşi durabilă a regiunilor diverse, acceptată cu ocazia Reuniunii ministerialeinformale privind dezvoltarea urbană şi coeziunea teritorială de la Leipzig,24-25 mai 2007Obiectivele şi priorităţile relevante propuse în documentele conceptualenaţionale şi internaţionale existente au fost folosite de echipa SEA lacompilarea unui set de obiective de referinţă în domeniul mediului şi alprotecţiei sănătăţii.

România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de



dezvoltare egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europenede coeziune economică şi socială. Plecând de la această premisă, priorităţileşi măsurile incluse în Planul Naţional de Dezvoltare pentru CoeziuneEconomică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a sprijini dezvoltarea economică şisocială a României. De asemeni, acestea sunt argumentate şi justificate înpoliticile de dezvoltare sectoriale şi regionale, dar şi în strategiile elaborate deministerele de resort, precum şi în Planurile Regionale de Dezvoltare (P.R.D.),elaborate sub coordonarea Agenţiilor de Dezvoltare Regională (A.D.R.).

3.Aspecte relevante ale stării actuale ale mediului şi ale evoluţiei saleprobabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic Generalpropus

Ca urmare a necesitatilor de dezvoltare, precum si pe baza concluziilorstudiilor fundamentare, zonele functionale existente pot suferi modificari instructura si marimea lor. De asemenea se pot avea in vedere noi suprafetede teren , ce pot pot modifica intravilanul existent .Astfel , limita intravilanului localitatilor se poate modifica, noua limitaincluzand toate suprafetele de teren ocupate de constructii si amenajari,precum si suprafetele necesare dezvoltarii pe o perioada determinata .Suprafata intravilanului existent la data intocmirii PUG este de 332,36 haSuprafata din extravilan propusa pentru a fi introdusa in intravilan este de20,34 ha , repartizata pe satele componente astfel :SUPRAFETE INTRAVILAN COMUNA CRIMPOIASate componente Suprafete existente ha Suprafete propuse haButa 59,46 61,75Crimpoia 272,90 290,95Total Intravilan 332,36 352,70

Bilatul teritorial al zonelor cuprinse in intravilanul propus are la bazabilantul teritorial al intravilanului existent, corectat cu mutatiile desuprafete intre zonele functionale sau majorat cu suprafetele justificatepentru introducerea in intravilan.Coordonatele STEREO 70 ale teritoriului administrativ, si ale intravilanuluiexistent si propus pentru fiecare localitate componenta comunei Crâmpoiasunt prezentate in formatul electronic alaturat

Parcela (1)

Nr. Coordonate pct.de contur



Pct. E [m] N [m]

1 476511.296 311739.516

2 476498.894 311733.168

3 476479.893 311728.029

4 476467.953 311721.936

5 476456.924 311712.847

6 476448.338 311702.794

7 476390.606 311730.254

8 476386.748 311732.072

9 476304.545 311770.820

10 476339.452 311870.006

11 476342.656 311879.108

12 476360.526 311929.887

13 476396.173 312023.362

14 476424.436 312105.256

15 476452.698 312187.150

16 476485.353 312174.990

17 476505.755 312167.393

18 476476.493 312086.763

19 476457.802 312035.262

20 476418.069 311925.782

21 476395.341 311863.155

22 476373.764 311803.701

23 476444.107 311770.872



Parcela (2)

Nr. Coordonate pct.de contur

Pct. E [m] N [m]

24 477623.923 311832.011

25 477640.988 311828.953

26 477693.238 311819.685

27 477843.608 311792.503

28 477839.121 311786.052

29 477793.964 311751.441

30 477592.634 311789.073



Parcela (3)Nr.Pct.

Coordonate pct.de conturE [m] N [m]

31 477919.004 311503.75032 477819.437 311640.71233 477678.582 311537.66834 477770.162 311421.80535 477817.831 311368.84736 477846.321 311339.02837 477871.294 311311.03838 477876.633 311305.94639 477903.608 311280.21640 477925.048 311259.44941 477934.417 311249.67342 477940.880 311243.028



43 477969.557 311211.66944 477995.398 311182.91845 478000.016 311178.82346 478003.772 311176.09047 478007.766 311174.41548 478014.981 311174.02949 478021.423 311176.09050 478067.674 311228.01051 478071.557 311230.04952 478063.330 311237.86253 478136.096 311314.48654 478137.484 311316.08755 478267.523 311446.87956 478344.968 311526.76956 478344.968 311526.76957 478387.342 311569.53357 478387.342 311569.53358 478379.456 311572.18259 478364.728 311578.36660 478342.543 311590.46661 478335.148 311596.07262 478328.231 311602.62563 478315.105 311622.46364 478312.408 311627.34165 478306.354 311648.06166 478304.664 311673.18767 478305.202 311710.45568 478302.892 311726.72769 478297.191 311740.83470 478286.345 311753.53771 478275.259 311761.60972 478261.063 311768.75573 478250.680 311771.90174 478253.296 311743.46675 478230.495 311727.11676 478205.752 311709.373



Parcela (4)Nr. Coordonate pct.de conturPct. E [m] N [m]221 479013.752 311444.326222 479010.178 311454.903223 478999.630 311486.118224 478820.595 311462.036225 478815.360 311524.857226 478795.467 311525.905227 478804.367 311478.788228 478729.801 311466.729229 478693.156 311512.798230 478659.158 311506.034231 478609.334 311627.328232 478663.632 311640.342233 478655.555 311687.462234 478638.951 311689.257235 478638.502 311709.002236 478603.502 311720.670180 478612.476 311784.393181 478657.028 311852.865182 478542.451 311845.767183 478473.290 311814.322184 478440.429 311785.033185 478427.891 311764.399186 478418.879 311763.991187 478422.697 311756.073



188 478428.591 311697.886189 478438.099 311695.604190 478454.643 311695.604191 478465.672 311704.541192 478482.405 311712.337193 478498.379 311708.534194 478518.155 311705.872195 478526.522 311687.617196 478526.712 311672.975197 478525.381 311657.382198 478516.253 311623.725199 478520.056 311605.280200 478525.381 311594.251201 478537.170 311577.327202 478542.597 311568.439203 478543.907 311561.978204 478547.754 311553.514205 478571.208 311493.468206 478596.689 311427.865207 478613.803 311401.053208 478629.015 311391.165209 478634.340 311381.467210 478661.152 311370.628211 478710.937 311354.702212 478743.489 311343.435213 478754.138 311343.245214 478783.327 311354.274215 478796.923 311359.028216 478848.455 311372.339217 478866.546 311378.125218 478922.426 311395.918219 478939.205 311404.248220 478980.392 311425.762

Parcela (5)Nr.Pct.

Coordonate pct.de contur

E [m] N [m]

135 478935.956 310736.317

136 478933.403 310710.801



137 478956.301 310672.747

138 478975.295 310689.743

Parcela (6)Nr.Pct.


E [m] N [m]

139 479666.535 309880.723140 479557.956 309826.244

141 479498.403 309949.098

142 479451.657 310035.086

143 479458.776 310039.756

144 479472.247 310049.571

145 479484.812 310060.981

146 479511.371 310085.453

147 479513.096 310087.060

148 479542.375 310100.279

149 479563.568 310062.570



150 479583.512 310027.083

151 479593.243 310009.768

152 479603.469 309991.573

153 479635.556 309934.481

154 479644.321 309919.272

Parcela (7)Nr.Pct.


E [m] N [m]

155 480107.879 310157.380

156 480133.930 310122.171

157 480125.184 310116.475

157 480125.184 310116.475

158 480106.825 310104.521

158 480106.825 310104.521

159 480101.137 310106.079

160 480082.735 310134.186

155 480107.879 310157.380



Parcela (8)Nr. Coordonate pct.de conturPct. E [m] N [m]

161 480581.970 311430.101

162 480579.391 311478.513

163 480511.673 311474.905

164 480506.421 311473.832

165 480504.490 311483.280

166 480408.919 311476.774

167 480366.475 311473.885

168 480375.975 311473.789

169 480428.041 311469.885

170 480469.274 311467.207

171 480569.486 311433.957



Parcela (9)Nr.Pct.


E [m] N [m]

172 480070.692 312367.528173 480108.832 312376.004174 480362.570 312456.298175 480348.182 312545.140176 480082.134 312453.687177 480081.311 312448.513178 480072.028 312421.555179 480071.333 312393.440



172 480070.692 312367.528



3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

3.1.1. Apa

Localitatea este strabatuta de paraul Dorofei, iar in partea de est a localitatii,hotar cu comuna Ghimpeteni, se afla raul Vedea.Din analiza hartilor hidrografice rezulta ca reteaua hidrografica de pe teritoriulcomunei este reprezentata de raul Vedea si de afluentul sau Dorofeiul. Eleasigura drenajul intregului teritoriu, dar exista si sectoare lipsite de drenaj inCampia Boianului.Raul Vedea constituie limita de est a comunei pe o distanta de 4 km. ParaulDorofei strabate comuna pe directia nord-vest, sud-est pe o distanta de circa 6km. Dorofeiul reprezinta principalul colector al vailor din zona.Raurile de peteritoriul comunei si-au sapat pietrisurile si nisipurile de terasa, albii cu maluriabrupte. Asa se intalneste la Vedea si chiar la Dorofei si Braneasa.



Pe cursul paraului Dorofei apar martori de eroziune, cursuri de apa parasite, iarin buclele de meandru s-au format mici plaje ca in cazul raului Vedea. In zonanumita Rentea, situata la nord-vest de vatra satului Crimpoia, se afla o mlastinacare se datoreste panzei de apa freatica aflata la mica adancime. Ea a fost inmare parte colmatata cu materiale aduse prin spalare de pe versanti.Elementele lacustre pe teritoriul comunei ocupa suprafete mici. Intr-o zonajoasa de pe teritoriul satului Buta, situat chiar in vatra satului, se afla LaculBarbului care se alimenteaza din apele provenite din precipitatii. Pe valeaparaului Braneasa la nord de comuna se afla un lac de natura autropicaconstruit in anul 1968.

Date privind apa subterana- In comuna Crimpoia, orizonturile acvifere se afla la adancimi de 40-150m.Pe teritoriul comunei Crâmpoia nu s-au amenajat exploatari de agregateminerale, deasemenea nu sunt amenajate sisteme de irigatii sau sisteme dedesecare .

Alimentarea cu apa

In prezent comuna Crimpoia nu dispune de un sistem centralizat de alimentarecu apa. Deocamdata alimentarea cu apa a locuitorilor comunei se face in sistemlocal cu apa subterana captata din fantani individuale .A fost intocmit proiectul " Infiintare sistem centralizat de alimentare cu apacomuna Crimpoia, judetul Olt” ce recomanda pentru alimentarea cu apa solutiaoptima pentru realizarea acestui obiectiv major. In cadrul acestui proiect a fostpropusa solutia pentru realizarea alimentarii cu apa potabila pe raza comuneiCrimpoia, judetul Olt, satele: Buta si Crimpoia si anume realizarea unui sistemcentralizat cu alimentare cu apa prin care se asigura furnizarea unei apepotabile de buna calitate, in tot timpul anului. Acest sistem va cuprinde: captaresubterana (put de adancime), statie de clorinare, rezervor de inmagazinare, reteade distributie.In prezent, pe teritoriul comunei exista puturi individuale, care capteaza apa dinpanza freatica de mica adancime.In urma mai multor probe recoltate si analizate in cadrul LaboratoruluiMinisterului Sanatatii, s-a constatat ca toata apa provenita din primul strat deapa freatica este infestat cu nitrati si nitriti, fiind un pericol pentru sanatateapopulatiei. La fel ca si in alte zone rurale ale Romaniei, acest lucru a fost posibildatorita chimizarii in exces si de mult timp a marilor suprafete agricole, pentrusporirea productiei de cereale sau alte plante industriale.Prin folosirea apei din puturi individuale pentru consum, exista pericolul casanatatea populatiei sa aibe de suferit .



Canalizare

In prezent comuna Crimpoia nu dispune de un sistem centralizat de canalizaremenajera si de canalizare pluviala. Absenta acestei retele edilitare majore duce lapoluarea apei freatice.Evacuarea apelor pluviale se face partial in rigolele adiacente drumurilor.O prioritate pentru comuna Crimpoia este realizarea unui sistem centralizat decanalizare menajera. Solutia pentru realizarea canalizarii menajere pe razacomunei Crimpoia, jud.Olt , satele Buta, Crimpoia si anume : realizarea uneiretele de canalizare , care sa preia apele uzate menajere de la populatie si sa leconduca spre statia de epurare si a unei statii de epurare mecanico-biologica ,ceva trata apele uzate menajere si le va aduce la indicatorii impusi de NTPA001/2002, pentru a putea fi deversate, namolurile rezultate din statia deepurare putand fi prelucrate pentru a putea fi utilizate in agricultura ,pentrureabilitarea terenurilor degradate.

Canalizare pluvialaIn prezent, apele de ploaie aferente zonei studiate se scurg natural spre santuriledeschise , existente pe marginea drumurilor, spre viroagele naturale.

3.1.2. Aer

Conform „Studiului privind factorii de mediu”, comuna Crâmpoia se află înzona climatică continentală, în ţinutul climei de câmpie, la contact cu climaspecifică Câmpiei Boianului. Verile sunt secetoase, călduroase şi uscate, iariernile sunt reci şi au zăpadă puţină. Regimul precipitaţiilor are o foartemare variabilitate în timp şi spaţiu, reflectând tipul de climat continental.

In cursul anului 2012, temperaturile medii lunare au înregistrat o creşterecontinuă din luna ianuarie până în luna iulie, apoi o descreştere din augustpână în decembrie, evidenţiind contrastele termice dintre iarnă şi vară.

Valorile temperaturii aerului, înregistrate în anul 2012 şi cantităţile deprecipitaţii se regăsesc în tabelul de mai jos:

Regimul termic.

Temperatura medie anuală la nivelul bazinului este de cca.11˚C, aceastaînregistrând o uşoară scădere de la sud spre nord, fiind cuprinse între 11,5oC la Turnu Măgurele şi 10,9 oC la Roşiori de Vede. Regimul termic anualprezintă minimul în luna ianuarie (-2…-3 oC) şi maximul în luna iulie (22 -



23oC) (fig. 21). Nuanţa continental a climei se manifestă cu precădere îndomeniul temperaturilor pozitive şi în special a celor maxime. Aceastăregiune se caracterizează printr-un număr mare de zile tropicale (cutemperatura maximă de peste 30˚C) şi de zile de vară (temperatura maximăeste mai mare sau egală cu 25˚C), printre cele mai mari din ţară (Bogdan,1999).

Fig. 21 - Temperaturi medii lunare multianuale (1961-2010)

Precipitaţiile atmosferice. Cantitatea medie anuală de precipitaţii înperioada (1961-2010) la staţiile meteo analizate a fost de 540 mm (576,3 mmla Slatina, 515 mm la Roşiori de Vede de şi de 528,2 mm la Turnu Măgurele).Precipitaţiile căzute în timpul unui an prezintă însă variaţii destul de mariatât cantitativ, căt şi ca durată şi intensitate (fig.22), cele mai mari cantităţide precipitaţii sunt specifice semestrului cald (cca.2/3 din cumulul anual),cele mai bogate precipitaţii înregistrându-se în luna iunie, urmată de lunaiulie. Aceste ploi, se prezintă în general sub formă de averse, fiind însoţiteuneori de descărcări electrice şi sunt de provenienţă locală, producându-seca urmare a mişcării convective a aerului deasupra uscatului puternicîncălzit.



Sursa datelor: A. N. M.Fig. 22 - Precipitaţii medii lunare multianuale (1961-2010)

Cantitatea anuală de precipitaţii

Regimul precipitaţiilor are o foarte mare variabilitate în timp şi spaţiu,reflectând tipul de climat continental. In medie cad anual 515,7 l/mp. Celemai multe precipitaţii cad în perioada mai -august, iar cele mai puţinetoamna şi iarna. Totusi, în ultima parte a verii, datorită zilelor îndelungsenine şi a temperaturilor ridicate creşte mult deficitul de saturaţ ie, fapt ceintensifica procesul de evaporaţ ie şi ca urmare, iarba se usucă, iar culturileneirigate suferă.

Din totalul precipitatiilor, cca 60 % cad între 1 aprilie şi 30 septembrie,perioada când plantele au mai multă nevoie de umiditate. In anotimpul receninge în medie 15 - 16 zile, totalizând 20 -23% din cantitatea totală deprecipitaţii.

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în luna septembrie aanului 2012 şi cele mai mici în luna aprilie a anului 2009. Apele dinprecipitaţii au înregistrat valori ale pH - ului care s-au situat în intervalul5,6 - 7,46 unităţi de pH în anul 2011, 5,7-7,54 unităţi de pH în anul 2010 şi5,6 -6,73 unităţi de pH în anul 2012, 6,3 - 7,88 unităţi de pH în anul 2011,valori ce indică faptul că în decursul celor trei ani nu s-au înregistratprecipitaţii acide.



Harta climatica în Romania

Harta precipitaţiilor în Romania

Cantitatea mică de apă anuală de precipitaţii este explicată prinpredominarea maselor de aer continental provenite din anticiclonul siberiance pătrunde în ţara noastra şi care este cunoscut sub numele de crivăţ.Acesta este înregistrat mai ales în luna ianuarie, când atinge o intensitate depeste 20m/s. Zilele când suflă Baltăreţul şi vântul de vest sunt în generalzile cu precipitaţii. In medie vântul bate 40 zile cu peste 9 m/sec.

Locuitorii comunei Crâmpoia nu beneficiaza de alimentare cu gazenaturale in sistem centralizat. Pentru incalzirea locuintelor se utilizeazasobe cu combustibili solizi, iar pentru prepararea hranei se utilizeaza sobede gatit cu combustibili solizi sau aragazuri cu gaz metan, gazul metanfiind livrat imbuteliat.Partial, in comunele invecinate exista sisteme de distributie a gazelornaturale.Avand in vedere ca afectarea domeniul forestier este direct raspunzatoare

de modificarile mediului ambiant si ca in ultimii 20 de ani au fost distrusemari suprafete forestiere, foarte greu de recuperat datorita dezvoltarii lente avegetatiei forestiere, inexistenta unui sistem de distributie a gazelornaturale si in comuna Crâmpoia constituie o disfunctionalitateimportanta .Utilizarea ratională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din punctde vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii



serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice aclădirilor. Combustibilii utilizaţi sunt lemne de foc şi GPL, ambele producpuţine noxe în gaze arse. Pentru reducerea emisiilor este nevoie deîmbunătăţirea izolaţiei termice în locuinţe şi utilizarea elementelor de arderecu randament ridicat.

Regimul eolian. Situarea teritoriului faţă de principalele mase de aer,precum şi prezenţa în partea sudică a văii largi a Dunării, influenţeazăcaracteristicile vânturilor din această regiune. Analizând variaţia afrecvenţei şi vitezei vânturilor în cursul unui an la staţiile meteorologicesituate în apropierea bazinului Călmăţui (fig. 23), observăm că cea maimare frecvenţă o deţin vânturile care vin din vest, urmate îndeaprope decele care vin din est sunt cunoscute, sub denumirea de „Crivăţ”.

3.1.3. Sol şi subsol

In cea mai mare parte a teritoriului judetului Olt s-au format soluri brunluvice în diferite faze de evoluţie, ca urmare a prezenţei pe suprafeţe întinse,foarte slab înclinate sau orizontale, a depozitelor loessoide, lipsite în cea maimare parte de drenaj superficial, a condiţiilor climatice semiaride, cuumiditate superficială, cât şi a existentei asociaţiilor vegetale ierboase desilvosilvostepa.Pe fondul general al solurilor brune, în condiţiile unei stagnări de ape caurmare a ridicării nivelului hidrostatic, s-au format lăacovişti, iar în acelelunci unde evaporaţia apei este puternică au apărut solurile halomorfe(solonceacuri şi soloneţuri).Solurile brun luvice ocupă 75% din suprafaţa judeţului Olt şi au unpotenţial de fertilitate ridicat, fapt ce a determinat folosirea lor la numeroaseculturi, dintre care grâul şi porumbul reprezintă procentul cel mai mare. Deasemenea, se cultivă floarea soarelui, lucernă, orz, legume. Localităţilecomunei sunt preponderent agrare.



Totuşi, în cea mai mare parte, se practică o agricultură de subzistenţăExistenţa solurilor sărăturoase, puţin fertile, cât şi lipsa unor sisteme deirigaţii conduce la producţii agricole mici sau chiar la necultivareaterenurilor agricole.

Considerată geologice

Factorii geologici şi geomorfologiciFactorii geologici şi geomorfologici, deşi sunt factori pasivi, joacă un rolimportant în evoluţia bazinului hidrografic.Factorii geologiciFactorii geologici au contribuit la definitivarea macroformelor de relief,constituind suportul pe care s-a instalat reţeaua hidrografică, iarmodelarea actuală a reliefului este influenţată de proprietăţile fizico-chimiceale depozitelor de suprafaţă.Astfel, structura sedimentară tabulară (orizontală) cu strate nedeformate,pe care s-a dezvoltat în totalitate Campia Boianului impune o serie decaracteristici precum:„simetria formelor, energia de relief relativ redusă şi un anumit gradde complexitate determinat de frecvenţa alternanţei stratelor dure şi moi”(M. Ielenicz, 2004).Formaţiunile litologice de suprafaţă din bazinul Călmăţuiului suntreprezentate prin roci neconsolidate sau slab consolidate, cu rezistenţăredusă la perforare şi eroziune ce fac parte din categoria rocilor moi, al cărorindice de tărie It <2 (după M. Stamatiu, 1962):depozite loessoide, loessuri, argile şi depozite aluviale, ce deţin ponderidiferite (fig. 5), (tabelul nr.2). Deşi prezintă proprietăţi mecaniceasemănătoare, aceste roci prezintă proprietăţi fizice (porozitate, greutatespecifică, compactitate, permeabilitate) diferite, ceea ce a dus la odiferenţiere a microformelor de relief în cadrul bazinului.

3.1.4. Riscuri naturale şi antropice

Riscurile naturale indentificate ca fiind intalnite pe raza comuneiCrâmpoia sunt urmatoarele: cutremure , inundatii si alunecari de teren .Un asptect deosebit de important existent in cadrul P.U.G. al comunei , ilreprezinta inventatrierea si delimitarea zonelor cu riscuri naturale , inprincipal suprafetele supuse periodic inundarii si suprafetelor cu alunecaride teren .



Clasificarea comunei Crâmpoia, a institutiilor publice si operatoriloreconomici din punct de vedere al protectiei civile in functie de tipurile de riscspecific conform H.G. nr. 642/2005 este urmatoarea :

------------------------------------------------------------------------------------------------Nr. Operat. Economicicrt. Tipul de risc com Crâmpoia Inst. Publice-------------------------------------------------------------------------------------------------1. Cutremur c C2. Alunecare/prabusire de teren a(t)/p(t) a(t)/p(t)3. Inundatie i(d) i(d)4. Seceta s s5. Avalansa a(v) ____6. Incendiu de padure i(p) i(p)7. Accident chimic a(ch) a(ch)8. Accident nuclear a(n) a(n)9. Incendiu in masa i(m) ___

10. Accident grav de transport a(tp) ___11. Esecul utilitatilor publice e(up) ___12. Epidemie e(d) ___13. Epizootie e(z) ___-------------------------------------------------------------------------------------------------

CutremureDin punct de vedere al riscurilor seismice, comuna Crâmpoia poate fiafectata de undele telurice de tip transversal (P) si de tip vertical (S) produsede cutremurele de pamant de natura tectonica cu epicentrul in MuntiiVRANCEA .Intensitatea cutremurelor poate ajunge pana la 6,5 – 7,3 grade pe scaraRichter, cea ce implica un risc mediu spre ridicat de distrugere si avariere aobiectivelor industriale si civile, cat si a retelelor de electricitate.

În zona localităţii Crâmpoia clima este temperat-continentală, cu un regimdeficitar al precipitaţiilor şi perioade lungi de secetă. Temperatura medieanuală este de +10,5 oC, valoarea minimă absolută fiind de -31,0 oC, iarvaloarea maximă de +39,5 oC.

Direcţia predominantă a vânturilor este cea estică (24,6%). Calmul



înregistrează valoarea procentuală de 26,3%, iar intensitatea medie avânturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,2 - 4,3 m/s. În timpul ierniipredomină vânturile geroase dinspre stepa rusă (Crivăţ) în est, iar din sud-vest bate Austrul care are intensitatea mai mică decât Crivăţul şi prevesteşteseceta.Conform SR EN 1991-1-4/NB: 2007 Acţiuni ale vântului, valoareafundamentala a vitezei de referinţă a vântului este de 30 m/sec.Conform SR EN 1991-1-3/NB: 2005 Încărcări date de zăpadă, pe harta de

zonare a valorii caracteristice a încărcării date de zăpada pe sol,amplasamentul cercetat se situează în zona 2 cu o valoare caracteristică aîncărcării din zăpadă pe sol de 2.0 kN/m2, cu intervalul mediu derecurenţă de 50 ani.Adâncimea maximă de îngheţ conform STAS 6054/77 este de 0.70 – 0.80 m,iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu To sub 00C este de 103,6 zile/an.Din punct de vedere seismic, conform SR 11100 - 1/93, amplasamentulstudiat se încadrează în cadrul zonei macroseismice de gradul 71 pe scaraMSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade de revenire de 50 ani(minimum).Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I –Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100/1-2011”amplasamentul prezintă o valoare de vârf a acceleraţiei terenului ag= 0.16g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR= 100 ani cuperioada de control (colt) a spectrului de răspuns. Încadrarea lucrărilorproiectate în clasa de importanţă s-a făcut după cum urmează:- lucrările hidrotehnice propuse fac parte din clasa a IV a de importanţăconform STAS 4273-83 şi au fost dimensionate la debitul de calcul cuprobabilitatea de depăşire de 5% conform STAS 4068/2-87.

Încadrarea lucrărilor în clasa de importanţă s-a făcut ìn conformitate cuSTAS 4273/83 după cum urmează :- conform tabel 1 – clasa de importanţă IV – construcţii de importanţăsecundară;- conform tabel 12 – categoria de construcţii hidrotehnice 4 – de intereslocal.Conform STAS 4068/2-87, lucrările care se încadrează în clasa a IV-a deimportanţă se dimensionează pentru condiţii normale de exploatare laasigurarea de 5%.Zona luată în studiu se află amplasată în bazinul hidrografic al râuluiVedea, râul Vedea fiind afluent dreapta al Fluviului Dunăre, având codcadastral VIII-1.173Tc = 0.7 sec la limita cu Tc = 1.0 sec..

InundatiiComuna Crâmpoia face parte din bazinul hidrografic raul Vedea si de



afluentul sau DorofeiulNu s-au inregistrat inundatii pe teritoriul comunei Crâmpoia . Serecomanda sa nu se depoziteze gunoaie pe malul apelor, sa se defrisezearboretul de pe albiile acestora si sa se curete santurile aferentedrumurilor .

Alunecari de terenComuna Crâmpoia, conform legii 575/2001 nu face parte din localitatileafectate de hazarduri naturale din categoria alunecarilor de teren .

Furtunile si mai ales caderile de grindina au afectat numai culturileagricole.

Tornade nu au fost inregistrate.

Desi temperaturile pe perioada de iarna pot atinge -300C,nu au fostinregistrate pagube deosebite datorita inghetului. In zona nu s-auinregistrat pana in prezent avalanse .Comuna Crâmpoia se afla intr-o zona cu risc de seceta, cu doua perioadede seceta pe timpul verii: una in lunile mai-iunie si cealalta in august.Seceta a avut ca efecte :

o in intravilan -a scazut nivelul panzei freatice,cu consecinte asupraregnului vegetal dar si animal;

o in extravilan -au scazut masiv productiile agricol.

Zonele impadurite de pe teritoriul comunei Crâmpoia (paduri de salcâm,stejar si altele specii ca; plop, arin carpen, arbusti cu specii de maces,mur, corn, porumbar) reprezinta zone cu risc ridicat de producere aincendiilor de padure din urmatoarele motive:• densitate ridicata de material combustibil solid,• zona agricola limitrofa mare si cu grad ridicat de combustibilitate amaterialelor cultivate [cereale paioase (combustibil solid) cu grad ridicat deuscăciune si activitate umana intensa in perioada de recoltare si transport];• posibilati reduse de observare si anuntare la timp a incendiilor;• acces dificil al fortelor si mijloacelor destinate interventiei datoritaterenului accidentat

Zonele cu risc ridicat de producere a incendiilor de padure se intalnesc inpadurile din lungul raul Vedea si de afluentul sau Dorofeiul



Riscurile Tehnologice pot fi produse de : activitati economice aflate sub incidenta HG nr.95/2003(substante

periculoase), de transportul: rutier, de retele magistrale de poluarile accidentale(riscuri nucleare, riscuri de poluare a apelor,

esecul utilitatilor publice , prabusirea constructiilor) de caderi de obiecte din atmosfera si de munitie neexplodata.

Din punct de vedere al riscurilor tehnologice posibile sa apara in comunaCrâmpoia -NU ESTE CAZUL, cu exceptia riscului de poluari accidentale siriscului de caderi de obiecte din atmosfera . In acest sens mentionam: riscuri de poluari accidentale riscuri nucleare

Comuna Crâmpoia se afla in zona a doua (peste 5 Rem) in cazul unuiaccident la Centrala Nuclearo-Electrica Kozlodu I- Bulgaria .Laaccidentul din anul 1993 in comuna Crâmpoia nu s- au inregistratevenimente.

Riscuri de poluare a apelorApa rezultata din spalarea recipientilor in care s-au preparat solutiilenecesare stropirii plantelor,va fi evacuata numai pe terenurile neproductiveindicate de administratia locala si in nici un caz in apele de suprafata sau



in vaile uscate .Pentru celelalte tipuri de ape, nefiind agenti economici industriali, nu existariscuri de poluare.

Eesecul utilitatilor publiceDatorita vechimii sistemelor de alimentare cu energie electrica sitelecomunicatii fixe au fost inregistrate evenimente. In prezent acesteevenimente s-au mai rarit.Pprabusirea constructiilorNu au fost inregistrate evenimente.

Riscului de caderi de obiecte din atmosferaAcest risc consta in posibilitatea prabusirii unor aparate de zbor care seutilizeaza la tratarea culturilor agricole,comuna detinanad suprafata marede teren arabil.

Riscurile biologice constau in producerea si propagarea epidemiilor siepizotiilor.In comuna Crâmpoia nu exista laboratoare de analiza pentru populatie. InCirca Sanitar-Veterinara se face diagnosticarea si tratarea animalelor. Sursaunui risc biologic poate fi constituita numai de la animalele dingospodariile populatiei.Comuna Crâmpoia nu s-a confruntat cu astfel de probleme.Riscurile de Incendiu in comuna Crâmpoia pot fi produse : in zona de padure in zona cerealiera in gospodariile populatiei in obiectivele social-culturale .

Cauzele constau in nerespectarea normelor de paza contra incendiilor(depozitarea necorespunzătoare a furajelor, arderea miristelor), neglijente inserviciu /exploatarea diferitelor echipamente.In ultimii 10 ani in comuna Crâmpoia au avut loc incendii numai ingospodariile populatiei. Stingerea incendiilor s-a facut prin interventiaDetasamentului de Pompieri Slatina - I.S.U. “MATEI BASARAB “ OLT lacare este arondata comuna precum si cu ajutorul localnicilor si cu ajutorulformatiei de pompieri din orasul Rosiori de Vede. Apa necesara stingeriiincendiilor a fost luata direct cu pompele din Râul Vedea din vecinatate.Riscurile Sociale se pot produce cu ocazia manifestarilor religioase,cultural sau sportive.In ultimii 10 ani in comuna CRÂMPOIA nu au avut loc incidente socialemajore.



3.1.5. Biodiversitate (floră şi faună)

Amplasamentul conunei Crâmpoia care face obiectul prezentei documentaþii este situat la extremitatea esticã a sitului Natura 2000, ROSCI 0386Raul Vedea.

Situl Natura 2000, ROSCI 0386 Raul Vedea, a fost declarat prin ORD.1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturalã protejatãa Siturilor de Importanþã Comunitarã, ca parte integrantã a reþeleiecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile aduse deOrdinul nr. 2387/2011.

3.1.6. ReliefConsideraţii geomorfologiceComuna Crimpoia este situata in partea central - estica a judetului Olt, lacirca 40 km fata de Municipiul Slatina, resedinta judetului Olt.Comuna are un numar de 3850 locuitori si este compusa din doua sate :- satul Crimpoia, resedinta comunei, cu un numar de 2800 locuitorisatul Buta, situat la 3 km de satul resedinta , cu un numar de 1050locuitoriSatul Crimpoia, cunoscut sub numele de Cirpoi, apare atestat pentru primadata in Hrisovul lui Neagoe Basarab din 23 iulie 1512.Toponimul "CRIMPOIA " vine de la textura initiala a comunei, care se prezenta subaspectul unor catune dispersate - crimpeie.Aceste catune s-au extinstreptat, s-au alaturat ivindu-se necesitatea unificarii lor sub o singuradenumire. Astfel, de la caracterul acestor catune, comuna s-a numitCrimpoia.Localitatea este strabatuta de paraul Dorofei, iar in partea de est alocalitatii, hotar cu comuna Ghimpeteni, se afla raul Vedea.Comuna Crimpoia este situata pe drumul judetean 541 A Mihaiesti -Potcoava, in partea central - estica a judetului la o distanta de 40 km deorasul Slatina, resedinta de judet si are o suprafata de 3856 ha, adica circa39 kmp, ceea ce reprezinta 0,7 % din suprafata judetului.Se invecineaza in partea de nord cu comuna Serbanesti, in partea de vest cuCampia Boianului, in partea de sud cu comuna Nicolae Titulescu, iar inpartea de est cu comuna Ghimpeteni.Teritoriul comunei Crimpoia este intersectat de meridianul de 24 grade 43secunde 16 min. longitudine estica si paralela de 44 grade 17 secunde 29minute latitudine nordica.Este asezat in Campia Boianului cat si in luncaraului Vedea si lunca raului Dorofei, intr-un teren de plan cu variatii de cotecuprinse intre 120-144 m, usor inclinat de la vest la est si cu variatii maimici de cote pe firul vailor. Ca urmare a pozitiei sale geografice, comuna



Crimpoiase situeaza intr-o regiune cu un relief neted, dar usor valurit, cuclima temperat - continentala, cu soluri fertile care asigura recolte bogate.Comuna este asezata la o altitudine medie de 130 m. Teritoriul comunei faceparte din unitatea de campie si anume Campia Romana, fiind situat peinterfluviul dintre Olt si Vedea.Comuna Crimpoia, asezata pe interfluviul Olt-Vedea constituie prelungireasud-vestica a Campiei piemontane a Cotmenei si corespunde capatuluivestic al culoarului Calnistei. Ca forme de relief pe teritoriul comunei pot fiintalnite : campia, lunca, versantii.Campia ocupa cea mai mare parte din teritoriul comunei si corespunde cu oparte din Campia Boianului.Lunca este o unitate geografica bine individualizata fata de regiunule vecine.Fata de campie, lunca este mai coborata cu 20 m. Ea ocupa teritoriul dinestul comunei si partea centrala.Versantii reprezinta o adevarata treapta de relief care face legatura dintrecampie si lunca.

Pe teritoriul judeţului Olt, Câmpia Boianului este reprezentată de CâmpiaIminogului, care este o prelungire spre sud a platformei Cotmeana. Aceastase înclină uşor spre sud, având aspectul unei câmpii piemontanedesfăşurate între 110 – 180 metri altitudine. Văile Iminog, Călmăţui,Doroftei, Plapcea şi Vedea produc o anumită variaţie în monotonia reliefului.Ele sunt însoţite de lunci înălţate cu 2,5 – 4 metri deasupra albiilormeandrate şi de terase joase (8 – 10 metri şi 12 –15 metri). La bazaversantului, care domină Valea Oltului, apare o puternică linie de izvoaredin care se alimentează toate satele situate la sud de oraşul Drăgăneşti – Olt(P.V.,Coteţ şi Veselina, Urucu, 1975).

Pentru acest interfluviu mai sunt folosite şi alte două denumiri : CâmpiaBoiangiului (la nord) şi Câmpia Boianului (la sud), iar la contactul cuPodişul Getic, în zona de tranziţie, se intâlnesc alte două denumiri : CâmpulSlatinei şi Câmpul Cărbunarilor (P.V.,Coteţ şi Veselina, Urucu, 1975).

Câmpul acoperit cu loess, este presărat cu numeroase crovuri, uneletransformate în lacuri (Scroafa, Cerda, Bujorul, Speteaza, Lung,Telegari,etc). (Enciclopedia Geografică a României, 1982).

Condiţii hidrogeologiceReteaua hidrograficaDin analiza hartilor hidrografice rezulta ca reteaua hidrografica de peteritoriul comunei este reprezentata de raul Vedea si de afluentul sau



Dorofeiul. Ele asigura drenajul intregului teritoriu, dar exista si sectoarelipsite de drenaj in Campia Boianului.Raul Vedea constituie limita de est a comunei pe o distanta de 4 km. ParaulDorofei strabate comuna pe directia nord-vest, sud-est pe o distanta de circa6 km. Dorofeiul reprezinta principalul colector al vailor din zona, din aceastacauza in anul 2005 a cunoscut o crestere foarte mare a debitului sau,provocand mari inundatii.Raurile de pe teritoriul comunei si-au sapatpietrisurile si nisipurile de terasa, albii cu maluri abrupte. Asa se intalnestela Vedea si chiar la Dorofei si Braneasa.Pe cursul paraului Dorofei apar martori de eroziune, cursuri de apaparasite, iar in buclele de meandru s-au format mici plaje ca in cazul rauluiVedea. In zona numita Rentea, situata la nord-vest de vatra satuluiCrimpoia, se afla o mlastina care se datoreste panzei de apa freatica aflata lamica adancime. Ea a fost in mare parte colmatata cu materiale aduse prinspalare de pe versanti.Elementele lacustre pe teritoriul comunei ocupa suprafete mici. Intr-o zonajoasa de pe teritoriul satului Buta, situat chiar in vatra satului, se afla LaculBarbului care se alimenteaza din apele provenite din precipitatii. Pe valeaparaului Braneasa la nord de comuna se afla un lac de natura autropicaconstruit in anul 1968.Din punct de vedere hidrogeologic, zona prezintă două strate purtătoare deapă:- stratul acvifer freatic, cantonat în aluviunile permeabile de la bazaloessului, umezind în acelaşi timp şi partea inferioară a pachetului loessoid;- stratul acvifer de adâncime medie, ascensional, identificat înnisipurile şi pietrişurile inferioare, numite „pietrişurile de Frăţeşti” sistraturile de Cândeşti, separate de orizontul freatic superior, de un orizontargilos.Aceste depozite, având vârsta Levantin, pot furniza debite importante şi suntsituate la adâncimi mai mari de 40 - 120 m.Din punct de vedere hidrochimic, apele de adâncime sunt în principalsulfatate, clorurate şi bicarbonatate.Condiţii tectoniceCaracteristicile macroseismice ale terenului, conform prevederilornormativului P 100-1/2006, sunt acceleraţia terenului pentru proiectare ag= 0,24g şi perioada de control (colt) Tc = 1,0 secunde.

a. Cutremure de pământ

Conform Secţ iunea a V-a- din Planul de Amenajare a TeritoriuluiNational, Zone de risc natural - Cutremure de pământ, comuna Crâmpoiase află în zona de intensitate seismică exprimată în grade MSK- SR-11100-



93. Perioada de revenire este de cca 80 ani.

Hazardul seismic din România este datorat sursei seismice subcrustaleVrancea şi mai multor surse seismice de suprafaţă (Banat, Făgăraş,Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este determinantă pentru hazardul seismicdin circa două treimi din teritoriul României, în timp ce sursele de suprafaţăcontribuie mai mult la hazardul seismic local.

La nivel European seismicitatea României poate fi caracterizată drept medie,dar având particularitatea că seismele cu focarul în sursa subcrustală Vranceapot provoca distrugeri pe arii intinse incluzând şi ţările învecinate. CutremureleVrâncene au fost sesizabile în Europa pe suprafeţe care au atins 2 milioane dekm2.

In comparaţie cu sursa Vrancea celelalte zone seismice din Româniaprezintă o activitate redusă, mai activă în ultima perioada dovedindu-sezona Banatului, (conform "Memoriu tehnic-Gestiunea situaţiilor de risc înprofil teritorial in judeţul Olt). Statisticile arată faptul că în urmacutremurelor care au avut loc până acum, în comuna Crâmpoia nu s-auînregistrat victime şi nici pagube materiale.

Pentru protecţia antiseismică, la nivelul comunei s-au stabilit centrele deproteoş e civilă în caz de dezastru, organizându-se simulari şi desfăşurându-se programe de informare i instruire a locuitorilor, prin „Planul deevacuare în situaţii de urgenţă, a populaţiei şi a unor bunuri materialedin comuna Crâmpoia, judeţul Olt”, întocmit de Comitetul Local pentruSituaţii de Urgenţă, comuna Crâmpoia,

Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţieiterenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu



de recurenţă IMR = 100 ani.

Cod P100-1/2006. (Elaborator UTCB)

Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colt), Tc aspectrului de răspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)

Efectele acţiunii seismice de gradul VIII MSK asupra:

- construcţiilor tip A (construcţii din piatră nefasonate, cărămidănearsă, vălătuci, pământ bătut) pot fi distrugeri şi prăbuşiri;

- construcţiilor tip B (construcţii din cărămidă arsă, piatră fasonată,blocuri de beton cu schelet de lemn; zidărie portantă cu samburi şiplanşee de beton armat) pot fi avarii importante şi distrugeri;

- constructiilor tip C (construcţii cu schelet din beton armat monolitsau din elemente prefabricate) pot fi avarii moderate şi importante;

Alte efecte: în cazuri izolate se produce ruperea porţiunilor de îmbinare acoductelor; monumentele şi statuile se deplasează şi se răsucesc;împrejurimile din piătră se prăbuşesc; se observă mici alunecări de teren înzonele depresionare şi pe pantele abrupte ale drumurilor taluzate; în terenapar crăpături de câţiva centimentri; apar noi bazine de apă; puţurile secatese umplu cu apă, iar în altele apa seacă sau apar schimbări ale nivelului şidebitului apei din fântâni.

Intensitatea maximă probabilă a seismelor în judeţul Olt este de gradul VIIIpe scara MSK-( SR-11100-93), cu o perioadă de revenire de 80 ani.

În total, din cele 99 de cutremure de pământ cu magnitudinea M ≥ 5



înregistrate în secolul XX, având ca focar zona Vrancea, mai mult dejumătate s-au resimţit şi în judeţul Olt, ceea ce exprimă o frecvenţădeosebită a acestor fenomene tectonice periculoase.

În conformitate Legea nr. 575/2001 privind aprobarea PATN - Secţiunea -“Zone de risc natural”, din punct de vedere al alunecărilor de teren,judeţul Olt se află într-o zonă în care potenţialul de producere a alunecărilorde teren este scăzut.

Stratificaţia terenuluiForajele geotehnice executate în satele studiate, au evidenţiat prezenţa însuprafaţă a unui strat de pământ vegetal având grosimea de 0,6...0,8 m.Sub stratul de sol vegetal, se întâlneşte un pachet loessoid macroporic,alcătuit din loess argilos sau loess prăfos galben, de consistenţa vârtos...consistent la partea superioară, uneori moale la partea inferioară, până laadâncimi de 4,2…6,2 m de la cota terenului. In baza pachetului loessoid, sedezvoltă un orizont nisipos sau argilos, de natură aluvionară, reprezentat deargila prafoasă, cafenie-gălbuie, consistentă şi nisip argilos, galben, imersat,curgător. Nivelul hidrostatic al apelor freatice s-a stabilizat în forajeleexecutate, la adâncimi variabile, cuprinse între 5,0 şi peste 8 m de la cotaterenului.Caracterizarea geotehnica a terenuluiAnalizele de laborator efectuate asupra probelor de pământ prelevate dinforajele geotehnice executate în amplasamentele studiate, precum şi dinlucrări anterioare din zonă, au evidenţiat următoarele valori ale principalilorindici geotehnici ai orizontului loessoid:- umiditatea naturală, w=16,5...25,0 %;- plasticitatea, Ip = 14,0...16,0 %, Ic = 0,28...0,96;- gradul de umiditate, Sr=0,25...0,77;- greutatea volumică, y =14,5...15,5 kN/m3 în stare naturală şi yd =12,5..15,7 kN/m3 în stare uscată;- porozitatea, n = 48,0...50,0 %;- indicele porilor, e = 0,92...1,0;- modulul de deformatie edometric: M2-3=60,3...92,3 daN/cm2 în starenaturală şi Mi2-3 = 45,5...50 daN/cm2 în stare inundată iniţial;- coeficienţii de tasare specifică, sp2=8,3...10,5 % (stare naturală), sp2i=12,0...14,4 % (stare inundată iniţial) şi Sp3i=16,5 % (stare inundatăiniţial);- unghiul de frecare internă, 0=16… 18,50;- coeziunea, c =0,15...0,20 daN/cm2;- tasarea specifică suplimentară prin umezire, im3=5,4...7,2 %.



Orizontul nisipos sau argilos interceptat în baza pachetului loessoid, denatură aluvionară, se prezintă în general imersat, cu consistenţa redusă şiprezintă un grad de îndesare şi capacitate portantă medii.

3.1.7. Populaţia Numarul de locuitori (populatie stabila), de data recenta

Comuna are un numar de 3850 locuitori si este compusa dindoua sate :- satul Crimpoia, resedinta comunei, cu un numar de 2800locuitori- satul Buta, situat la 3 km de satul resedinta , cu un numar de1050 locuitori

Disfunctionalitati privind evolutia si structura populatiei,modul de ocupare a resurselor de munca

Populatia comunei Crimpoia este formata numai din romani, doar uncetatean este de religie reformata, ceilalti fiind crestini ortodocsi.

Conform Institutului Naţional de Statistică, Direcţia Regională de StatisticăOlt, “Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Olt, realizaţi înprimul semestru al anului 2010” populaţia comunei Crâmpoia avea unnumăr 3655 din care copii 660, cea ce reprezinta 18 %. La sfarsitul anului2010, populatia era in numar de 3655 din care copii 660, cea ce reprezinta18 %.

Populatia ocupata (Categoriile principale)

Forta de munca calificata este de 1600 persoane cu calificare in domeniulconfectiilor, constructiilor,agriculturii si panificatiei si tamplariei.In prezent, unul din cei mai importanti intreprinzatori din comuna este S.C.DINAMIC PROD COM SRL, care are ca principala ramura de activitateconfectiile.In cadrul fabricii de confectii lucreaza 300 de angajati. Pe langa aceastafabrica de confectii SC DINAMIC PROD COM SRL, mai are o brutarie cu 20angajati si o moara cu 5 angajati.

3.1.7.1. Evoluţia populaţiei (Din datele culese de la Direcţia Regională deStatistică – OLT se observa scaderea populatiei)

An Populatie



2005 37622006 37462007 37092008 36922009 36772010 36862011 3662

Nr Populatie 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20111. Populatia

stabila - total,la 1 iulie

3762 3746 3709 3692 3677 3686 3662

2. Populatiastabila - femei,la 1 iulie

1802 1803 1803 1785 1779 1782 1767

3. Populatialegala -total, la1 iulie

3778 3757 3718 3720 3703 3710 3688

4. Populatiastabila - total,la 1 ianuarie

3776 3735 3737 3704 3683 3655 3660

5. Populatiastabila - femei,la 1 ianuarie

1813 1793 1804 1799 1780 1773 1762

6. Nascuti vii 36 37 44 35 39 34 32

7. Decedati -total

54 33 52 51 39 42 58

8. Casatorii 31 24 36 21 21 21 14

9. Divorturi 4 4 3 3 4 5 1

Pana in anul 2010, populaţia din comuna Crâmpoia avea o dinamică încreştere între 1.1% si 5.0% şi o densitate între de 88 locuitori/km2.



Harta densitatii populatiei la nivelul Romaniei

In ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe grupe mari de vârstă, în comunaCrâmpoia se constată o creştere a grupei de vârsta - peste 65 ani.Distribuţia populaţiei pe grupe mari de vârstă, la nivelul judeţului, în mediulurban şi rural:

Efectele evoluţiei demografice în general, al mişcării naturale şi procesuluide îmbătrânire demografică în special pot fi puse în evidenţă de raportul dedependenţă după vârstă care exprimă raportul dintre populaţia în vârsta demuncă (15-64 ani) şi restul populaţiei. In comuna Crâmpoia, acest raportera între 650.1‰ şi 800.0‰.

Mişcarea naturală şi migratorie

Cele doua tipuri de mişcări care determnină volumul şi structura uneipopulaţii sunt: mişcarea natural, cu cele două fenomene pe care lesurprinde - natalitate şi mortalitate - şi sintetizată prin sporul natural şimişcarea migratorie, sintetizată de sporul migratoriu.

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii,care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-operioadă determinată (un an calendaristic).

Mortalitatea se măsoară prin rata mortalităţii, care reprezintă numărul



celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un ancalendaristic). Mortalitatea este mai intensă în rural decât în urban,diferenţele fiind determinate pe lângă structura pe vârste a populaţiei (maiîmbătrânită în rural) şi de caracteristici ale serviciilor de sănătate, precumcalitatea şi acccesibilitatea sau de nivelul de educaţie a populaţiei (mairidicat în urban).

In perioada 2005 - 2011, la nivelul populaţiei comunei Crâmpoia, ratanatalităţii era între 21,3‰ şi 24‰; rata mortalităţii între 65‰ şi 75‰.

Luând în considerare atât mişcarea naturală, cât şi mişcarea migratorie,sporul anual al comunei Crâmpoia, în perioada 2005 - 2011, înregistravalori pozitive, între 9,6‰ si 13.5‰, .

Rata mortalităţii infantile reprezintă frecvenţa deceselor sub un an,raportată la totalul născuţilor vii dintr-o perioadă determinată. In perioada2005 - 2011, la nivelul comunei rata era între 0,1‰

Sănătatea

Calitatea vieţii locuitorilor unei zone depinde de accesul acestora la serviciilede sănătate, dotarea localităţilor cu unităţi medicale şi farmaceutice şiasigurarea unor servicii minime de îngrijire a sănătăţii, precum şi dotareacu clădiri şi aparatură medicală a unităţilor sanitare. Intre serviciilemedicale asigurate populaţiei urbane şi celei rurale exista discrepanţe mari.Peste 90% din unităţile sanitare care oferă servicii de medicină primară,ambulatorii, spitaliceşti, de specialitate şi stomatologice sunt situate înmediul urban.

In comuna Crâmpoia, în perioada 2005 - 2011, numărul de locuitori cereveneau la un medic era foarte ridicat, între 950 şi 1000, iar numărul delocuitori ce reveneau la un cadru sanitar rămâne la fel de ridicat, între 1100şi 1152

Educaţia

Nivelul de educaţie al unei populaţii are implicaţii directe asupra gradului decalificare al forţei de muncă într-un anumit teritoriu şi implicit asupranivelului de trai. Decalajul dintre zona rurală şi cea urbană în ceea cepriveşte nivelul de educaţie al populaţiei este extrem de mare. În zona ruralăponderea persoanelor cu studii superioare este extrem de redusă, sub 1%.Dacă în mediul urban ponderi de aproximativ 40% din populaţie suntabsolvente de învăţământ liceal sau profesional, în rural cea mai mare



pondere a populaţiei de 10 şi peste este absolventă a învăţământuluigimnazial.

Zona rurală concentrează şi cea mai mare pondere a populaţiei analfabete(fără o şcoală absolvită), ceea ce reflectă şansele mai reduse de acces alepopulaţiei rurale la sistemul de învăţământ comparativ cu ceurbană.Comuna Crâmpoia se situează printre localităţile cu un nivelnormal de educaţie de 59,61%. In anul 2009, ponderea populaţiei custudii superioare era sub 1%. In anul 2009, numărul elevilor era sub 10pe profesor, iar media pe judeţ era de 4,5 elevi la un profesor.

Denumire 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Unitati deinvatamant - total

2

Gradinite de copii 1Scoli dininvatamantulprimarsi gimnazial(inclusiv special)

1

Copii inscrisi ingradinite

139 130 112 132 137 137 126 113

Elevi inscrisi ininvatamantprimar sigimnazial(inclusivspecial)

447 466 463 420 384 352 387 389

Elevi inscrisi ininvatamantprimar (inclusivspecial)

447 446 430 387 350 334 313 316

Elevi inscrisi ininvatamantgimnazial(inclusiv special)

218 186 160 140 134 140 170

Absolventiinvatamantgimnazial(inclusiv special)

221 228 244 227 210 200 173 146

Personal didactic- total

35 38 41 41 31 31 29 35



Personal didacticininvatamantprescolar

6 6 5 5 6 6 6 6

Personal didacticininvatamantprimar sigimnazial(inclusiv special)

29 31 34 34 22 23 21 25

Personal didacticininvatamantprimar (inclusivspecial)

14 15 13 16 9 7 7 8

Personal didacticininvatamantgimnazial(inclusiv special)

15 16 21 18 13 16 14 17

Sali de clasa sicabinete scolare

12 12 13 14 14 11 14 14

Laboratoarescolare

3 3 3 2 2 1 2 2

Sali de gimnastica- total

- 1 1 2 2 2 3 4

Terenuri de sport- total

- 1 1 1 1

PC - total - 12 22 33 23 26 25

3.1.7.2. Resursele umane

• Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune deansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare omuncă utilă în una din activităţile economiei naţionale şi includ: populaţiaîn vârstă de muncă, aptă de a lucra (bărbaţi de 16 - 62 ani şi femei de 16 -57 ani), precum şi persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate înactivitate.

Populația activă civilă caracterizează oferta potenţială de forţă de muncă şigradul de ocupare a populaţiei cuprinzând populaţia ocupată civilă şi



şomerii înregistraţi.

• Populaţia ocupată civilă cuprinde toate persoanele care au o ocupaţieaducătoare de venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una dinactivităţile economiei naţionale fiind încadrate într-o activitate economicăsau socială (cu excepţia cadrelor militare şi a persoanelor asimilate acestora,a salariaţilor organizaţiilor politice, obşteşti şi a deţinuţilor) în baza unuicontract de muncă sau în mod independent (pe cont propriu), în scopulobţinerii unor venituri sub forma de salarii, plată în natură, etc.• Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele apte de muncă, ce nu pot fiîncadrate din lipsa de locuri de muncă disponibile şi care s-au înscris laagenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.

Forta de munca calificata este de 1600 persoane cu calificare in domeniulconfectiilor, constructiilor,agriculturii si panificatiei si tamplariei.In prezent, unul din cei mai importanti intreprinzatori din comuna este S.C.DINAMIC PROD COM SRL, care are ca principala ramura de activitateconfectiile.In cadrul fabricii de confectii lucreaza 300 de angajati. Pe langa aceastafabrica de confectii SC DINAMIC PROD COM SRL, mai are o brutarie cu 20angajati si o moara cu 5 angajati.Numărul populaţiei active în anul 2009 în Regiunea Sud-Vest Oltenia a fostde 933700 persoane (10,23% din populaţia activă la nivelul naţional) fiindcu 149200 mai mică decât în 1999. Regiunea se situează pe penultimul locînaintea Regiunii de Vest. Din 2006 s-a înregistrat o uşoară creştere apopulaţiei active în Regiunea Sud-Vest Oltenia. Predomin ă populaţia activămasculină dar diferenţa faţă de cea feminină este relativ mică. La nivelulanului 2009 populaţia activă masculină era de 497.700 persoane şi ceafeminină de 436.000persoane.Populaţia activă din regiunii pe sexe, în anii 1999 – 2009Numărul populaţiei active din punct de vedere economic a evoluat negativ înintervalul 1999 – 2009, reducându-se continuu.Apar uşoare diferenţieri la nivelul grupelor de vârstă şi a mediilorrezidenţiale. Pe segmentul de vârstă 25 – 54 de ani în mediul rural a fost o uşoară

creştere din 2007. Pe acelaşi segment de vârstă 25 – 54 ani dar în mediul urban s-a

constatat o uşoară stagnare, oscilând între 76 – 79% Pe segmentul 15 – 24 ani în mediul rural, creşterea a fost mai

pronunţată decât pe segmentul 25– 54 ani în acelaşi mediu, iar înmediul urban s-a constatat o stagnare în jurul procentului de 21%



Pe segmentul 55 – 64 ani în mediul rural a fost o tendinţă de creşterefaţă de 2004 când rata a atins 61,5%, iar în mediul urban oscilaţiileerau dese, din 2008 fiind în scădere. (Sursa Revista Română deStatistică nr. 5 / 2011)

In ceea ce priveşte structura pe sectoare de activitate a popula , ieiactive, respectiv gruparea populaţiei active pe cele trei sectoare: sectorulprimar (agricultural silvicultură, economia vânatului şi pescuitul), sectorulsecundar (industria şi construcţiile) şi sectorul terţiar (serviciile), în comunaCrâmpoia, ponderea populaţiei active din sectorul terţiar este ridicată şifoarte scăzută în sectorul secundar.

FORTA DE MUNCA 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Salariati - total –numar mediu

79 94 92 257 243 233 291 318

Numar mediusalariati inagricultura

20 36 30 - - - 40 40

Numar mediusalariati inagricultura,silvicultura sipescuit

- - - 10 10 10 10 11

Numar mediusalariati in comert

- - - 174 160 154 167 194

Numar mediusalariati intransport si posta

- - - 174 160 154 167 194

Numar mediusalariati in comertcu ridicata si cuamanuntul,reparareaautovehiculelor simotocicletelor

1 1 - - - - 8 7

Numar mediusalariati intransport sidepozitare

- - - - - - 20 20

Numar mediusalariati inadministratie

14 14 14 12 12 10 12 12



publicaNumar mediusalariati ininvatamant

36 36 42 - - - 37 38

Numar mediusalariati in sanatatesi asistenta sociala

6 6 6 6 6 6 6 6

Numar mediusalariati inadminstratiepublica si aparare,asigurari socialedinsistemul public

14 14 12 12 12

Numar mediusalariati ininvatamant

41 39 39 38 37

Numar mediusalariati in sanatatesi asistenta sociala

6 6 6 6 6

Numar mediusalariati in activitatide spectacole,culturale sirecreative

2 2 1 1

In perioada 2005-2011, evoluţia numărului de salariaţi este în crestere400Situaţia şomerilor din comuna Crâmpoia înregistraţi în evidenţaA.J.O.F.M. Olt în perioada ianuarie-decembrie 2009 şi perioada ianuarie-iunie 2010, comparativ cu cea a judeţului şi cu cea a mediului rural,conform Institutului Naţional de Statistică, Direcţia Regională de StatisticăOlt, “Indicatorii economico-sociali ai judeţului Olt, realizaţi în anul 2009”este prezentată în tabelele următoare:

Nr. crt SomeriAn

2010 2011 20121 Numarul somerilor inregistrati

la sfarsitul anului - total 89 93 76

2 Numarul somerilor inregistratila sfarsitul anului - femei 20 58 30



3 Numarul somerilor inregistratila sfarsitul anului - barbati 69 35 46

3.1.7.3. Starea de sănătate a populaţiei

Starea de sănătate a populaţiei comunei Crâmpoia este monitorizată încadrul cabinetelor medicale individuale de medicină generală, deservite dedoi medici, un medic stomatolog si 4 farmacisti.

3.1.8. Activităţi economice

Comunităţile rurale din judeţul Olt sunt caracterizate, în majoritate, desistemul specific economiei rurale tradiţionale, bazat pe gospodării desubzistenţă şi semisubzistenţă, cu activităţi agricole tradiţionale, cu oinfrastructură productivă relativ modernizată. De asemenea profiluldemoeconomic al comunităţiilor rurale din judeţul Olt este unul dintrefactorii determinanţi ai evoluţiilor, al tipului de modernizare şi de dezvoltaredorit.In prezent, unul din cei mai importanti intreprinzatori din comuna este S.C.DINAMIC PROD COM SRL, care are ca principala ramura de activitateconfectiile. In cadrul fabricii de confectii lucreaza 300 de angajati. Pe langaaceasta fabrica de confectii SC DINAMIC PROD COM SRL, mai are obrutarie cu 20 angajati si o moara cu 5 angajati.Pe teritoriul comunei mai au puncte de lucru si alte societati comerciale siagricole, precum:- S.C PAULIX SRL - avand ca principala ramura de activitate comertul- S.C. MARC PLANT SRL - avand ca principala ramura de activitate comertul- S.C. BANCU RAZVAN SNC - avand ca principala ramura de activitateComertul- S.C. CORNETO SRL - avand ca principala ramura de activitate comertul- S.C. CONVIR SRL - avand ca principala ramura de activitate comertul- S.C. OLT WAM SRL - avand ca principala ramura de activitate comertul- S.C. STEAUA DE AUR SRL -avand ca principala ramura de activitateagricultura- S.C. SAVU LAL SRL - avand ca principala ramura de activitate agricultura- S.C. OLTEANU CONSTANTIN SRL - avand ca principala ramura deactivitate comertul- S.A. ALDESTI - societate agricola- S.A. COTORGA - societate agricola- S.A. BUTA - societate agricola- S.A. CERES - societate agricola



- S.C SAVU LAL- societate agricolaA doua indeletnicire a oamenilor este cresterea animalelor, fiind favorizata side prezenta pasunilor si furajelor din comuna Crimpoia.Activităţile principale sunt generate de cultivarea terenurilor şi creştereaanimalelor (profil A), o pondere redusă o reprezintă comunităţile ruralediversificate economic şi social. De obicei în categoria comunelor în caresunt dominante ca activităţi agricultura şi zootehnia sunt reprezentative şiactivităţile piscicole şi apicole (profil B); în categoria comunelor diversificatesunt prezente activităţi de prelucrare agricola, industriale, meşteşugăreşti(profil C). Profilul ocupational al comunei Crâmpoia este Mixt-agricol (B)Din punct de vedere economic, localitatea Crâmpoia are un profil bazat peactivităţile de tip agricol si confectii. Localitatea se încadrează în rândullocalităţilor cu potenţial economic mediu de dezvoltare la nivelulaşezărilor rurale.Dumitru Sandu, Vergil Voineagu, Filofteia Panduru în raportul "Dezvoltareacomunelor din România", INS, SAS, iulie 2009, (Raportul este disponibil laadresa http:\\dumitru.sandu.googlepages.com\), propun un indice dedezvoltare a comunelor (IDC), astfel:IDC- IDC cu valori transformate pentru ca media seriei să fie 50 şi abatereastandard 14. Cu cât indicele este mai aproape de 0, cu atât comuna este maisăracă; valorile peste 50 indică localităţile cu nivel de dezvoltare peste medie;IDC 10 - decile IDC1 - maxima sărăcie (cele mai sărace 10% comune din ţară);10 - maxima dezvoltare (cele mai dezvoltate 10% comune din tara);IDC 5 - QUINTILE IDC1 - comune foarte săraceRaport de mediu - Reactualizare PUG şi RLU Comuna Crâmpoia, Judeţul Olt- comune sărace- comune mediu dezvoltate- comune dezvoltate- comune foarte dezvoltate maxima dezvoltare (cele mai dezvoltate 10%comune din ţara).Comuna Crâmpoia se încadrează, în funcţie de IDC, astfel: IDC - 50, IDC10- 6, IDC 5 - 3Data fiind apropierea de municipiul Slatina , este posibil ca în viitor gradulde dezvoltare să crească

3.1.8.1. Agricultura

Activităţile de tip agricol şi zootehnic contribuie semnificativ la realizareade venituri şi în acelaşi timp la contribuţia populaţiei ocupate sau a



numărului de salariaţi.

Agricultura, fiind activitatea preponderenta şi implicând cel mai marenumăr al populaţiei active, necesită măsuri de sprijinire şi dezvoltare.Structura utilizării terenurilor este adaptată formei de relief - câmpia,precum şi existenţei lucrărilor de amenajare şi ameliorare funciară. Incondiţiile trecerii la economia de piaţă, componentele fondului funciar aufost privatizate într-o proporţie considerabilă.

Comuna Crâmpoia deţine o pondere însemnată de teren agricol 81.71% şi90.75%, (conform Cartograma ”Distribuţia UAT-urilor după pondereasuprafeţei agricole”), fapt ce oferă posibilitatea semnificativă de dezvoltare aeconomiei, prin practicarea unei agriculturi diversificate.

Datorită solurilor, cât şi a altor condiţii naturale favorabile dezvoltăriisectorului agricol nota medie de bonitare a comunei Crâmpoia este între72% şi 88%, , conform datelor furnizate de ICPA.

Nota medie de bonitare a terenurilor agricole este un indicator careprezintă o mare diversitate spaţială şi oferă informaţii despre potenţialulgeneral de producţie agricolă la nivelul spațiului investigat. Cunoaştereavalorilor sale poate servi ca bază de fundamentare a strategiilor dedezvoltare economică la nivel local.

Ponderea suprafeţei arabile în total suprafaţa agricolă la nivelul comuneiare valori destul de ridicate, cuprinse între 80.91% şi 89.75%, conformcartogramei „Distribuţia UAT-uri după ponderea arabilului în total suprafaţăagricolă”, indicând un potenţial natural favorabil dezvoltării activităţiloragricole.

Păşunile şi fâneţele sunt folosinţe agricole cu arii destul de restrânse lanivelul comunei, ocupând doar 4. şi.9% din totalul suprafeţei agricole.Însemnat este potenţialul cultivării cerealelor, care în condiţiile exploatăriieficiente poate induce o multiplicare a surselor de venit. Principalele culturiîntâlnite, la nivelul comunei sunt: porumbul, grâul, floarea soarelui,legumele şi cartofii, plante tehnice:, rapiţa, soia. Din suprafaţa totalăcultivată cu aceste culturi, ponderea cea mai mare o deţine porumbul,urmată de grâu, legume, floarea soarelui şi cartofi. Ponderea cerealelor înterenul arabil este între 48.2% şi 57.7%. Culturile de porumb ocupă celemai mari suprafeţe în terenul arabil.

Ponderea culturii de floarea soarelui în teren arabil are valori cuprinse între9.9% şi 13.5%. Comuna Crâmpoia are o suprafaţă legumicolă de 30 ha,



situându-se printre unităţile administrativ teritoriale cu preocupărilegumicole. Nivelul comunei Crâmpoia, conform “Planului AmenajareTeritorială Judeţul Olt”- sursa: prelucrare după INS, baza de date pelocalităţi, 2004, în ceea ce priveşte productivitatea medie la hectar, pentrudiferite culturi este prezentat în tabelul următor:

Starea şi potenţialul de dezvoltare a sectorului vegetal, în Crâmpoia, se aflăla un nivel mediu. Conform “Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal -Zona Periurbană Olt”, bilanţul terenurilor agricole pe categorii de folosinţeşi clase de pretabilitate la folosinţa arabilă pentru comuna Crâmpoia esteurmătorul :

AGRICULTURA 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Suprafaţa totala -ha

3856 3856 3856 3856 3856 3856 3856 3856

Suprafaţa agricoladupă modul defolosinţa total - ha

3522 3522 3557 3557 3557 3557 3497 3497

Suprafaţa arabila- total - ha

3299 3299 3363 3363 3363 3363 3353 3353

Suprafaţa culivezi si pepinierepomicole - total -ha

6 6 6 6 6 6 6 6

Suprafaţa cu vii sipepiniere viticole -total - ha

74 74 84 84 84 84 84 84

Suprafaţapasiunilor - total -ha

143 119 104 104 104 104 104 104

Suprafaţa cuterenurineagricole - total -ha

354 359 54

Suprafaţa cupăduri si alteterenuri cuvegetaţieforestiera - total -ha

- - - - - 63 63 59

Suprafaţa cu apesi bălti - total - ha

- - - - - 72 63 63



Suprafaţaocupata cuconstrucţii - total- ha

- - - - - 68 118 118

Suprafaţa - cai decomunicaţiisi cai ferate - total- ha

- - - - - 79 79 79

Suprafaţa cuterenuridegradatesi neproductive -total - ha

- - - - - 66 36 66

Suprafaţa totala -proprietateprivata - ha

- - - - - 3670 3712 3712

Suprafaţa agricola-proprietateprivata - ha

- - - - - 3494 3494 3494

Suprafaţa arabila-proprietateprivata - ha

- - - - - 3350 3350 3350

Suprafaţa cu vii sipepiniere viticole -proprietateprivata- ha

- - - - - 6 6 6

Suprafaţapasiunilorproprietateprivata - ha

- - - - - 176 84 84

Suprafaţa cuterenurineagricole –proprietateprivata - ha

- - - - - 10 54 54

Suprafaţa cupăduri si alteterenuri cuvegetaţie

- - - - - 23 218 218



forestiera -proprietateprivata- haSuprafaţa cu apesi bălti -proprietateprivata - ha

- - - - - 68 10 10

Suprafaţaocupata cuconstrucţii –proprietateprivata - ha

- - - - - 40 23 23

Suprafaţa cai decomunicaţii si caiferate –proprietateprivata - ha

- - - - - 35 35 35

Sectorul zootehnic

Judeţul Olt deţine o structură a fondului funciar favorabilă dezvoltăriisectorului agricol, datorită ponderii ridicate a terenurilor agricole, care lasfârşitul anului 2009, însumau 79,08% din suprafaţa totală a judeţului.Acest tip de resursă funciară se situează peste media naţională (61,60%) .Terenurile forestiere ocupă 10,89% din suprafaţa totală (59902 hectare)fiind situate mult sub media naţională (28,33%). Ponderea suprafeţeiocupată de ape şi bălţi a fost la sfârşitul anului 2009 de 3,34%, pondereaapropiată de media înregistrată la nivel naţional (3,50).În perioada 2000 - 2009, structura fondului funciar nu a înregistratschimbări semnificative: se poate remarca o uşoară scădere a suprafeţelorocupate de categoria agricol (0,01%), însoţită de o creştere a suprafeţelorocupate de terenurile forestiere (1,02%) şi de cele ocupate de ape şi bălţi(1,02%).Prin reforma funciară, iniţiată la începutul anilor nouăzeci şi finalizată dupăanul 2000, problematica fondului funciar a primit noi valenţe: astfel,majoritatea categoriilor fondului funciar au fost privatizate într-o proporţieconsiderabilă: 84,98% din suprafaţa judeţuluiLa sfârşitul anului 2009 ponderea sectorului privat era dominantă în cazulterenurilor agricole (95,91%), a terenurilor degradate şi a constructlor; încazul celorlalte categorii de folosinta proprietatea publică predomină: apele



şi bălţile aparţineau într-o proporţie de 88,94% sectorului public în timp cepădurile în proporţie de 58,07%.Analiza componentelor fondului funciar prezintă importanta deoarece acestaexercită un rol considerabil în dezvoltarea economiei rurale, fiind unul dincele mai importante mijloace de producţie. Valorificarea eficientă a acestorterenuri se poate realiza în mod coordonat, având la bază o concepţieunitară care să vizeze protecţia şi îmbunătatirea capacitatii de producţie,dar şi pentru aplicarea măsurilor referitoare la prevenirea şi combatereasurselor de degradare sau de folosire neraţională a tuturor categoriilor defolosinta ale fondului funciar.

După decembrie 1989, In agricultura com. Crâmpoia au avut loc importantemutatii reflectate In structura pe categorii de unitati, precum si In destinatia simodul de valorificare a productiei.Desfasurarea procesului de privatizare In baza aplicarii Legii nr. 18/1991 aschimbat In esenta structura proprietarii funciare In cadrul comunei,preponderenta devenind proprietatea privata asupra pamantului.Ca organizare, In localitate se disting trei forme principale de exploatatiiagricole: familiale simple, care reprezinta mica proprietate , exploatatii agricoleorganizate asociativ, ce functioneaza ca societati agricole cu personalitatejuridica, dar fara caracter comercial .Productia vegetala obtinuta In ultimi ani a fost influentata pe de o parte demicsorarea suprafetelor la majoritatea culturilor, iar pe de alta parte deactiunea mai putin favorabila a factorilor climatici, reducerea considerabila afertilizarii, climatizarii si irigarii culturilor. Autonomia unitatilor si societatiloragricole private In stabilirea structurii suprafetelor cultivate a condus la unelemutatii - cresterea mai accentuata a sectorului suprafetelor cultivate cu floarea- soarelui, grau, porumb, concomitent cu scaderea suprafetelor cultivate cusecara, orz si orzoaica , comparativa cu anul 1989.

3.1.8.2. Industria

Industria com. Crâmpoia se caracterizeaza prin existenta a 20 societaticomerciale cu activitate diversificata: productie, comert, prestari servicii.Unele unitati au deschis magazine de desfacere cu amanuntul atat a produselorde productie proprie, cat si a unor marfuri achizitionate.Productia sectorului particular a crescut indeosebi in domeniul comertului si alserviciilor.Pe teritoriul comunei, la data intocmirii PUG , nu sunt sisteme si obiective dinsectorul petrol si gaze .Pe teritoriul comunei nu sunt amplasate obiective industriale tip Seveso(conform prevederilor H.G. nr. 804/2007) care sa necesite stabilirea zonelor cu



sursa de risc .In cazul in care se vor construi amplasamente/obiective care se supunprevederilor HG. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidentemajore in care sunt implicate substante periculoase, se recomanda ca in faza deemitere a Certificatului de urbanism sa fie consultati si specialistii ISUAgentii economici a caror activitate o desfasoară pe raza cominei CrâmpoiaIn prezent, unul din cei mai importanti intreprinzatori din comuna este S.C.DINAMIC PROD COM SRL, care are ca principala ramura de activitateconfectiile. In cadrul fabricii de confectii lucreaza 300 de angajati. Pe langaaceasta fabrica de confectii SC DINAMIC PROD COM SRL, mai are o brutarie cu20 angajati si o moara cu 5 angajati.

Pe teritoriul comunei mai au puncte de lucru si alte societati comercialesi agricole, precum:

- S.C PAULIX SRL - avand ca principala ramura de activitate comertul- S.C. MARC PLANT SRL - avand ca principala ramura de activitate comertul- S.C. BANCU RAZVAN SNC - avand ca principala ramura de activitateComertul- S.C. CORNETO SRL - avand ca principala ramura de activitate comertul- S.C. CONVIR SRL - avand ca principala ramura de activitate comertul- S.C. OLT WAM SRL - avand ca principala ramura de activitate comertul- S.C. STEAUA DE AUR SRL -avand ca principala ramura de activitateagricultura- S.C. SAVU LAL SRL - avand ca principala ramura de activitate agricultura- S.C. OLTEANU CONSTANTIN SRL - avand ca principala ramura de activitatecomertul- S.A. ALDESTI - societate agricola- S.A. COTORGA - societate agricola- S.A. BUTA - societate agricola- S.A. CERES - societate agricola- S.C SAVU LAL- societate agricola

A doua indeletnicire a oamenilor este cresterea animalelor, fiindfavorizata si de prezenta pasunilor si furajelor din comuna Crimpoia.

3.1.8.3. Dotările existente în cadrul comunei Crâmpoia, judeţul Olt

Dotările existente în cadrul comunei Crâmpoia, judeţul Olt sunturmătoarele: insituţii publice şi servicii:

Crâmpoia – resedinta comuneiunitati de invatamant:



• scoala cu clasele I- IV• gradinita;

unitati de administratie publica:• primarie cu anexe in toate satele ;• politie;

comert :• magazin mixt;• magazine alimentare ;

unitati de cult :• biserica ;• cimitir;

SAT Butaunitati de invatamant:

• scoala cu clasele I- IV• gradinita;

unitati de administratie publica:• camin cultural;

comert :• magazin mixt;• magazine alimentare ;

unitati de cult :• biserica ;• cimitir;

unitati de sanatate publica :

3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic

Conform Listei Monumentelor Istorice listată şi cartată de MinisteruluiCulturii şi Cultelor, în anul 2004, reactualizată în anul 2010, în comunaCrâmpoia există următoarele zone construite protejate.

OT-I-s-B-08497

Sitularheologic dela Crâmpoia

satCRÂMPOIA;comunaCRÂMPOIA

"Măgura dinIslaz”

OT-I-m-B-08497.01

Aşezare satCRÂMPOIA;comunaCRÂMPOIA


Eneolitic,CulturaGumelniţa

OT-I-m-B- Aşezare sat "Măgura din Neolitic,



08497.02 CRÂMPOIA;comunaCRÂMPOIA

Islaz” CulturaSălcuţa

OT-I-s-B-08498

Tell-uleneolitic de laCrâmpoia


"Rentea” Eneolitic,CulturaGumelniţa

OT-I-s-B-08510

Castrul romande la Ghioca

sat GHIOCA;comunaCRÂMPOIA

sec. II - IIIp. Chr.

OT-I-s-B-08511

Castrul de la G hioca satGHIOCA;comunaCRÂMPOIA

sec. III p.Chr.

OT-II-m-B-08699

Biserica"AdormireaMaiciiDomnului”

sat BUTA;comunaCRÂMPOIA

1797, ref.1867

OT-II-a-B-08853

AnsamblulStember


1900

OT-II-m-B-08853.01

Conac satCRÂMPOIA;comunaCRÂMPOIA

1900

OT-II-m-B-08853.02

Dependinţe satCRÂMPOIA;comunaCRÂMPOIA

1900

OT-II-m-B-08853.03

Magazii satCRÂMPOIA;comunaCRÂMPOIA

1900

3.1.10. Căi de comunicaţie şi transport

3.1.10.1. Căi rutiere



Drumurile principale din comuna CRÂMPOIA si care fac legatura culocalitatile vecine sunt :

-DJ546A Brebeni - Văleni

Legatura cu resedinta judetului-municipiul Slatina- este asigurata directde DJ546A Brebeni - Văleni.



Circulaţia rutieră - Crâmpoia

Schema stradală are o configuraţie relativ regulată. Reţeaua stradală estealcătuită din străzi cu lăţimi ale părţii carosabile cuprinse între 3,00 şi 5,50m. Lungimea totală a străzilor din localitate este de 38,720km şi corespundeunei suprafeţe carosabile ocupată de zona străzilor (inclusiv trotuare, fâşiide spaţii verzi, şanţuri).

Privitor la fluenţa circulaţiei pe reţeaua stradală existentă din localitateaCrâmpoia se manifesta o serie de greutăţi generate de:

- uzura îmbrăcăminţilor carosabile;- lipsa unor îmbrăcăminţi carosabile pemanente corelată cu deprofilareauneori accentuată, pe suprafeţele carosabile împietruite sau din pământ;- elementele geometrice în mare parte necorespunzătoare ale reţelei stradale,în profil transversal şi longitudinal;- lipsa unor elemente de organizare orizontală şi verticală a circulaţiei;- sistematizarea verticală.

UAT Crâmpoia, Judeţul Olt



In localitatea Crâmpoia, îmbrăcăminţile asfaltice prezintă un grad de uzurăîn proporţie de 33% ( valuriri, crăpături, gropi, etc.). In profil transversal,marea majoritate a străzilor împietruite şi din pământ nu au şanţuriamenajate corespunzator.

Transportul de mărfuri şi materiale în localitate şi în afara ei se realizeazăcu autocamioane, tractoare cu remorcă, căruţe. Ponderea în transportul demărfuri este acela de tranzit. Traficul greu si transportul de marfă sedesfăşoară pe DJ 546A

Privitor la fluenta circulaţiei pe reţeaua stradala existenta din localitateaCrâmpoia se manifestă o serie de greutăţi generate de:

- uzura îmbrăcăminţilor carosabile;- lipsa unor îmbrăcăminţi carosabile pemanente corelată cu deprofilareauneori accentuată, pe suprafeţele carosabile împietruite sau din pământ;- elementele geometrice în mare parte necorespunzătoare ale reţelei stradale,în profil transversal şi longitudinal;- lipsa unor elemente de organizare orizontală şi verticală a circulaţiei;- sistematizarea verticală.

Teritoriul com. Crâmpoia este strabatut de DJ 546A, la 38km de SlatinaSunt amplasate table indicatoare de localitate - intrare - si iesire dinlocalitate

Principalele disfunctionalitati a retelei de cai rutiere ce traverseazacomuna Crâmpoia sunt :

- un trafic in interiorul localitatii ingreunat , ce duce la crestereaduratei de deplasare , fiind si un factor de poluare fonica si cu noxe acomunei .

Drumurile judetene si comunale sunt neadecvate unui trafic rutier inconditii normale de siguranta si confort :

-starea de degradare a drumului judetean ce traverseaza comuna-reteaua de drumuri comunale degradata-drumuri comunale din pamant in procent mare .

Trama stradală

Trama stradala în localitatile Crâmpoia– localitatea de reședința sisatul:Crâmpoia este geometrică, parţial rectangulară, foarte ordonată.

Parcelarul este alcătuit din loturi de cca. 1000 - 5000mp, cu distanţe mariîntre case, cu frontul la stradă de cca. 10 - 30m. Loturile sunt dispuse pe lu

Satul Valea Cânepii - DN21



ngime.

3.1.10.2. Căi feroviare

In comuna Crâmpoia nu există căi feroviare.

3.1.10.3. Căi navigabile

In comuna Crâmpoia nu există căi navigabile.

3.1.11. Spaţii verzi, sport şi agrement

Obiectivele ce se asigura prin elaborarea pentruintretinerea spatiilor verzi dinintravilanul localitatilor sunt:

a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind

apele, solul, schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotiriisanatatii populatiei, protectiei mediului si al asigurarii calitatii vietii;



c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si

mentinerea spatiilor verzi in starea corespunzatoare functiilor lor;e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru extinderea

suprafetelor acoperite cu vegetatie;f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria

spatiilor verzi publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural.La nivelul localitatii sunt urmatoarele spatii nerzi

Nr crt Denumire SuprafataTERENUL SPORT CRÎMPOIA 13900mpTEREN TARG SAPTAMANAL 2690 mpCIMITIR CRIMPOIA, SAT CRIMPOIA 13000mpCIMITIRUL EROILOR, COMUNACRIMPOIA, SAT CRIMPOIA

6412 mp

CIMITIRUL BUTA, SAT BUTA 12000 mpTotal 48002 mp

Avand in vedere ca pâna 1 ianuarie 2009 populatia stabila a comuneiCrimpoia constituia 3683 persoane rezulta ca suprafata de spatii verzipe cap de locuitor este de 13 mp fiind necesara amenajarea a uneisuprafete de 47756 mp pentru a indeplinii norma de 26 mp/locuitor

3.1.12. Construcţii tehnico-edilitare

o Alimentare cu apa

In prezent comuna Crimpoia nu dispune de un sistem centralizat dealimentare cu apa. Deocamdata alimentarea cu apa a locuitorilor comuneise face in sistem local cu apa subterana captata din fantani individuale .

A fost intocmit proiectul " Infiintare sistem centralizat de alimentarecu apa comuna Crimpoia, judetul Olt” ce recomanda pentru alimentarea cuapa solutia optima pentru realizarea acestui obiectiv major. In cadrulacestui proiect a fost propusa solutia pentru realizarea alimentarii cu apapotabila pe raza comunei Crimpoia, judetul Olt, satele: Buta si Crimpoia sianume realizarea unui sistem centralizat cu alimentare cu apa prin care seasigura furnizarea unei ape potabile de buna calitate, in tot timpul anului.Acest sistem va cuprinde: captare subterana (put de adancime), statie de



clorinare, rezervor de inmagazinare, retea de distributie.

3.1.13. Zona de gospodărie comunală

o Canalizare Reteaua de canalizare Statia de epurare a localitatii Probleme conflictuale si disfunctionalitati constatate

In prezent comuna Crimpoia nu dispune de un sistem centralizat decanalizare menajera si de canalizare pluviala. Absenta acestei retele edilitaremajore duce la poluarea apei freatice.

Evacuarea apelor pluviale se face partial in rigolele adiacentedrumurilor.

O prioritate pentru comuna Crimpoia este realizarea unui sistemcentralizat de canalizare menajera. Solutia pentru realizarea canalizariimenajere pe raza comunei Crimpoia, jud.Olt , satele Buta, Crimpoia sianume : realizarea unei retele de canalizare , care sa preia apele uzatemenajere de la populatie si sa le conduca spre statia de epurare si a uneistatii de epurare mecanico-biologica ,ce va trata apele uzate menajere si leva aduce la indicatorii impusi de NTPA 001/2002, pentru a putea fideversate, namolurile rezultate din statia de epurare putand fi prelucratepentru a putea fi utilizate in agricultura ,pentru reabilitarea terenurilordegradate.

CANALIZARE PLUVIALAIn prezent, apele de ploaie aferente zonei studiate se scurg natural

spre santurile deschise , existente pe marginea drumurilor, spre viroagelenaturale.

3.1.14. Managementul deşeurilor

Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul urban şi rural presupune şi ostrategie de gestionare a deşeurilor conform normelor europene, care săpresupună un grad ridicat de reciclare şi valorificare a deşeurilor, dar şicreşterea conștiinței cetăţeanului pentru protejarea spaţiului în caretrăieşte.Analiza problemelor existente privind sortarea, colectarea, depozitarea şivalorificarea deşeurilor: In judetul Olt, anul 2007, rata de racordare a



populaţiei la serviciile de salubritate era: 62,37% in mediul urban; 1,16 % inmediul rural. La nivelul anului 2009, rata de acoperire cu servicii desalubritate era de 100% in mediul urban; 22,66 % în mediul rural. Din anul2010, de cand a intrat in operare solutia temporara privind managementuldeseurilor, in mediul rural, rata de acoperire cu servicii de salubritate estede 90%. Avand in vedere faptul ca in iulie 2009 au fost inchise toateplatformele rurale neecologice, in fiecare comuna au fost amenajate tarcurispeciale pentru colectarea PET-urilor si a deseurilor din plastic. Deasemenea, s-a incurajat compostarea individual in gospodarii a deseurilorbiodegradabile.Obiectivele specifice judeţene rezultate din proiectul ”Planul Judeţean deGestionare a Deşeurilor în judeţul Olt” sunt: pentru îmbunătăţirea calităţiimanagementului deşeurilor se impune implementarea legislatiei actualearmonizată cu directivele europene. In vederea atingerii obiectivelor propusese are în vedere respectarea următoarelor aspecte legislative şi instituţional:- Cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilora fost respectarea prevederilor HG nr. 349/ 2005 privind depozitareadeşeurilor;- Proiectul ”Planul Judeţean de Gestionre a Deşeurilor în judeţul Olt2008 - 2013”;- „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”- Sursa de finantare- Programul Operational Sectorial Mediu- AXA 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor sireabilitarea siturilor contaminate istoric- DMI 2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management aldeseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor- Valoare proiect- Valoare totala: 161.505.544,00 lei- Valoare nerambursabila: 115.922.180,00 lei- Detalii despre proiect- Locul si durata implementarii- Proiect nefinalizat- Despre beneficiar- Consiliul Judetean OltIn comuna Crâmpoia s-au construit un numar de 12 platforme de colectarea deseurilor menajere prin proiectul „ Sistem integrat de management alDeseurilor in Judetul Olt „ .

Platformele sunt amenajate dupa cum urmeaza :Nr.Crt.

Denumire amplasament Platforme cu containeredimensiune( 1, 2, 3, 4, 6 – dupa caz )

Suprafata



1 Centrul de permanentaCrimpoia - spital

1 platforma cu 2 containere 1,6mx3,2m5,12 mp

2 Gradinita Crimpoia 1 platforma cu 3 containere 4,7mx1,6m7,52 mp

3 Str. Principala-CAP 1 platforma cu 3 containere 4,7mx1,6m7,52 mp

4 Scoala Buta 1 platforma cu 4 containere 4,5mx3,2m14,40 mp

5 Str. Principala - Mazareni 1 platforma cu 6 containere 4,5mx4,7m21,15 mp

6 Aldesti 1 platforma cu 6 containere 4,5mx4,7m21,15 mp

7 Buta – str. Goranesti 1 platforma cu 6 containere 4,5mx4,7m21,15 mp

8 Buta – str. Bisericii 1 platforma cu 6 containere 4,5mx4,7m21,15 mp

9 Cotorga 1 platforma cu 6 containere 4,5mx4,7m21,15 mp

10 Stadion 1 platforma cu 6 containere 4,5mx4,7m21,15 mp

11 Str. Primaverii 1 platforma cu 6 containere 4,5mx4,7m21,15 mp

12 Liceul TehnologicCrimpoia

1 platforma cu 6 containere 4,5mx4,7m21,15 mp

TOTAL SUPRAFATA = 203,76 MP

2. Amplasament pentru un depozit de compostare gunoi de grajd si resturivegetale – care sa fie amenajat cu platform betonata si microstatie deepurare a levigatului

Teren neproductiv St=16800 mp

Vecinătăţi: E=plaja râului Vedea N=De 526 S=Islazul comunei V=lslazulcomunei

3.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării PlanuluiUrbanistic General

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precumşi a situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificativeprivind evoluţia probabilă a acestor componente.



În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat înconsiderare faptul că un plan urbanistic general creează cadrul pentrudezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de planpoate, pe de o parte genera presiuni asupra unor componente ale mediului,iar pe de altă parte, poate soluţiona anumite probleme de mediu existente.

De asemenea, trebuie luat în considerare că un Plan Urbanistic General,prin specificul său nu se poate adresa tuturor problemelor de mediuexistente, ci doar celor care pot fi soluţionate prin mijloace urbanistice.

Pe de altă parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local deurbanism aferent iau în considerare criteriile de protecţie pentru sănătateaumană şi ale mediului natural şi construit. În continuare prezentăm subforma tabelară evoluţia factorilor de mediu: apă, aer, sol, biodiversitate,sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural,peisajul, mediul social şi economic, în situaţia neimplementării PUGComuna Crâmpoia.


Autor: Elaborator studii pentru protecţia mediului: Dr. Stefanescu Izabela – Mariana - RIM, EA, RM poz. 488 în Registrul Naţional al Elaboratorilor.

Factor demediu

Aspect identificat Propuneri PUG Efecte în cazulneimplementăriipropunerilorApă - lipsa sistemului de alimentre cu

apa potabila a locuitorilorNeacoperirea cu servicii de utilitatepublică (colectare apă uzată) pentruîntreaga comună.- Lipsa sistemului centralizat decanalizare şi a staţiei de epurare.- Lipsa parţială a rigolelor şi aşanţurilor de scurgere sauîntreţinerea celor existente.- Poluarea generată de depozitareanecontrolată a deşeurilor menajere.

- Înfiinţarea sistemului de alimentare cuapă potabilă asigurându-se astfelnecesarul pentru întreaga comună;- Realizarea unui sistem de colectare apeuzate menajere pentru întreaga comună,care va fi prevăzut cu o staţie deepurare;- Realizarea unui sistem de colectare adeşeurilor şi direcţionarea lor la cea maiapropiată staţie de transfer arondatăcomunei sau la cel mai apropiat depozitecologic;- Amenajarea de şanţuri şi rigole pemargineadrumurilor pentru colectarea apelorpluviale din zonele de locuit.

Neimplementarea PUG vaconduce în continuare ladegradarea calităţii apelorde suprafaţă şi deadâncime, datorităexploatării intensive aresurselor de apă freatică şia lipsei unui sistemcentralizat de epurare apeuzate menajere.



Aer - Infrastructură rutierănecorespunzătoarecalitativ;- Utilizarea combustibilului solid îninstalaţii cu randament scăzutpentru încălzirea locuinţelor;- Poluarea generată de depozitareacontrolată a deşeurilor menajere;- Lipsa spaţiilor verzi amenajate;

- Consolidarea şi refacereainfrastructurii rutiere ce traverseazăteritoriul administrativ al comunei;- Amenajarea zonelor verzi, a unor spaţiiverzi de protecţie între unităţileeconomice şi vecinătăţi;inserarea unor spaţii verzi amenajatepentru îmbunătăţirea microclimatului;- Colectarea selectivă şi depozitareatemporară a deşeurilor în punctele decolectare ;- Transportul deşeurilor menajere la ceamai apropiată staţie de transfer la careeste arondată comuna sau la cel maiapropiat depozit ecologic.

- Gradul de degradare aldrumurilor va creşte;- Relaţiile de comunicaredintrelocalităţi vor fi din ce în cemairestrânse;- Consumul de combustibilva creşte şi implicit emisiilede gaze cu efect de seră.-Nemulțumirea populației şicreşterea fenomenuluimigrator.



Sol - Poluarea generată de depozitareacontrolată a deşeurilor menajere;- Lipsa sistemului de canalizare şiepurare a apelor uzate;- poluarea cu azotati si fosfati, acreat o poluare difuza a acviferelorfreatice si care se simte diferentiat,existand zone unde acviferul esteintens poluat (zonele de lunca aleraurilor);- poluarea chimica si bacteriologicaprodusa de numeroasele depozitemenajere atat din mediul rural, cat sicel din mediul urban;- poluarea solului cu fertilizanti s-auconstatat ca utilizarea nerationala aacestora a determinat aparitia unuiexces de azotati si fosfati in sol, carea avut un efect toxic asupramicroflorei din sol, iar prin levigareau poluat apele freatice.- De asemenea, excesul de pesticideprezent in sol poate afecta sanatateaumana prin intermediul contaminariisolului, apei si aerului. O consecintagrava o reprezinta acumulareacontinua in plante si animale aanumitor pesticide si implicitcontaminarea alimentelor, cu efectenegative asupra sanatatii oamenilor

- Realizarea unui sistem de colectare apeuzate pentru întreaga comună, care va fiprevăzut cu o staţie de epurare.- Realizarea unui sistem de colectare adeşeurilor şi direcţionarea la cea maiapropiată staţie de transfer la care estearondată comuna sau la cel maiapropiat depozit ecologic.- implicarea specialistilor din cadrulprimariei in realizarea unor sedintepublice de constientizare cu privire la:poluarea solului cu deseuri provenitedin gospodarii si depozitarea lor peterenuri degradate, la marginea satelor,capat de ulita, informarea fermierilor cuprivire la dozele optime de fertilizanti inagriculturaRealizarea unui depozit de compostare adeseurilorcompostaile, resturilorvegetale si a gunoiului de grajd dingospodarii

- Degradarea calităţiisolului datorită lipseisistemului centralizat decolectare a apelor



Populaţia şisănătateaumană

- inexistenta a serviciilor de utilitatepublică (alimentare cu apă pentruîntreaga comună;- Lipsa unui sistem de canalizare şiepurare a apelor uzate menajere;- Poluarea generată de depozitareanecontrolată a deşeurilor menajere;- Lipsa spaţiilor verzi amenajate;

- Realizarea sistemului de alimentare cuapă asigurându-se astfel necesarul deapă pentru întreaga comună;- Realizarea unui sistem publiccentralizat de colectare ape uzate pentruîntreaga comună, care va fi prevăzut cuo staţie de epurare.- Realizarea unui sistem de colectareselectivă a deşeurilor şi direcţionarea lorla cea mai apropiată staţie de transfer lacare este arondată comuna sau la celmai apropiat depozit ecologic;- Amenajarea zonelor verzi, a spaţiilorde protecţie între unităţile economice şivecinătăţi; inserarea de spaţii verziamenajate de tip parc pentruîmbunătăţirea microclimatului;

Neimplementarea PUG vaavea o influenţă negativăasupra stării de sănătate şiconfort a populaţiei, prinapariţia unor boli specifice,datorită lipsei dotărilor deutilitate publică(alimentare cu apă, reţeade canalizare şi staţie deepurare, managemntdefectuos al deşeurilormenajere, spaţii verzi).

Riscurinaturale

Alunecări de teren; - Execuţia de lucrări pentru stabilireazonelor cu alunecări de teren;- Delimitarea zonelor cu riscurinaturale;- Instituirea zonei de ”interdicţie deconstruire” în zonele cu risc natural.

Nu sunt suprafete afectatede alunecari de teren

Biodiversitate Pe teritoriul administrativ al comuneiCrâmpoia se află arii naturaleprotejate.

Pe teritoriul comunei Crâmpoia judeţulOlt se află arii special de conservare,respectiv ROSCI 0386 Râul Vedea.

Evidentierea limitelorsitului Natura 2000 inPUG.



Peisaj Lipsa spaţiilor verzi, a zonelor deagrement, locurilor de joacă pentrucopii şi a zonelor de recreere

Prin PUG se prevede creşterea suprafeţeialocate spaţiilor verzi, astfel:Avand in vedere ca pla 1 ianuarie 2009populatia stabila a comunei Crimpoiaconstituia 3683 persoane rezulta casuprafata de spatii verzi pe cap delocuitor este de 13 mp fiind necesaraamenajarea a unei suprafete de 47756mp pentru a indeplinii norma de 26mp/locuitor

Neimplementarea PUG vaavea efecte negative asuprapeisajului; spaţiile verzi vorfi în continuareneamenajate sauinexistente; se va construifără respectarearegulamentului deurbanism.Identificarea si amenajareaa unei suprafete de 47756mp spatii verzi

Zonareateritorială

- Extinderea zonei de locuit şi a zoneidestinate spaţiilor verzi şi agrement,prin completarea zonelor existentesau o reparcelare în cadrul zonelorde locuit. - Intravilanul existent estemai mic decât necesarul dedezvoltare al localității.

Introducerea în intravilan a uneisuprafeţe de 20,346ha, cu destinaţialocuinţe şi funcţiuni complementare,spaţii verzi şi de agrement.Identificarea si amenajarea a uneisuprafete de 47756 mp spatii verzi caresa fie introdusa in intravilan cudestinatia de spatii verzi

Se va construi fără a serespecta prevederileRegulamentului Local deUrbanism.



Mediul socialşi economic

- Infrastructura rutierănecorespunzătoare calitativ.- Neacoperirea cu servicii de utilitatepublică.- Introducerea în intravilan asuprafeţei de 20,34ha.

- Consolidarea şi refacereainfrastructurii rutiere ce traverseazăteritoriul administrativ al comunei;- Realizarea sistemului de colectareselectivă a deşeurilor şi direcţionarea lorla cel mai apropiat depozit conform saula cea mai apropiată staţie de transferarondată comunei;- realizarea sistemului de alimentare cuapă, asigurându-se astfel necesarul deapă pentru întreaga comună;- Realizarea unui sistem de colectareape uzate pentru întreaga comună, careva fi prevăzut cu o staţie de epurare;

Neimplementarea PUG vaconduce în continuare ladiminuarea standarduluide viaţă al locuitorilorcomunei datorită lipseiutilităţilor, infrastructuriişi a locurilor de muncă.

Conservarearesurselornaturale

- Utilizarea de materiale deconstrucţii cu coeficienţi de transfertermic mare.- Utilizarea de combustibili cu puterecalorifică mică şi surse de producerea energiei termice cu randamentemici.

Eficientizarea energetică prin:- introducerea unei reţele de gazenaturale;- folosirea de echipamente de producerea energiei din surse neconvenţionale(solară,).

- Creşterea emisiilor degaze de ardere în perioadade timp friguros.- Asigurareacombustibililor pentruprepararea hranei şiîncălzire printăieri controlate devegetațieforestieră.

Conștientizarea publiculuiîn luareadeciziilorprivindmediul

- Elaborare PUG după consultareaadministraţiei şi a cererilorcetăţenilor.- Hotărârile Consiliului Local suntaduse la cunoştinţa cetăţenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUG şi astudiilor pentru extinderea sauînfiinţarea de noi servicii.

Neimplementarea PUG vaconduce la degradareafactorilor de mediu, regreseconomic şi social.



Concluzie, implementarea planului va avea un impact pozitiv asupraeconomiei comunei Crâmpoia, prin creşterea nivelului de trai aipopulaţiei (crearea de noi locuri de muncă), dezvoltarea infrastructurii,reţelelor de utilităţi.

4.Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ

Având în vedere suprafaţa teritoriului administrativ al comunei pe care se vainterveni pentru realizarea obiectivelor prevăzute în PUG, apreciem căimpactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectelor dedezvoltare se va resimţi numai la nivel local şi în imediata vecinătate aacestuia. Acest lucru se datorează lucrărilor de construcţii ce se vor efectua,care implică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie,amplasarea de noi clădiri faţă de cele existente.

Din analiza făcută în teren se pot desprinde o serie de factori, care prinproblemele pe care le ridică, pot influenţa la nivel zonal starea calitateafactorilor de mediu din:

• degradarea unor terenuri datorită eroziuni, exces de umiditate, sărături,etc.;

• folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şicontrolul specialiştilor;

• lipsa perdelelor de protecţie, a plantaţiilor de aliniament de-a lungul căilorde comunicaţie cu trafic intens (DN, DC );

Inexistenţa sistemelor de canalizare stradală pentru apele uzate menajere,depozitările la întâmplare a deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd,folosirea fertilizanţilor în agricultură, a surselor de apă (fântâni) incorectconstruite şi amplasate, fără asigurarea zonelor de protecţie sanitară,determină, prin spălări, infiltrarea apelor meteorice, impurificarea apelor desuprafaţă şi mai ales, ale apelor subterane cu substanţelor chimice şibacteriologice peste limite admise.

4.1. Apa

Resursele de apa de pe teritoriul comunei Crimpoia utilizate inprezent si potentiale pentru reglementarile propuse sunt atat apele desuprafata cat si cele subterane.

Reteaua hidrografica de pe teritoriul comunei este reprezentata deraul Vedea si de afluentul sau Dorofeiul. Ele asigura drenajul intreguluiteritoriu, dar exista si sectoare lipsite de drenaj in Campia Boianului.



Raul Vedea constituie limita de est a comunei pe o distanta de 4 km.Paraul Dorofei strabate comuna pe directia nord-vest, sud-est pe o distantade circa 6 km. Dorofeiul reprezinta principalul colector al vailor din zona.Raurile de pe teritoriul comunei si-au sapat pietrisurile si nisipurile deterasa, albii cu maluri abrupte. Asa se intalneste la Vedea si chiar la Dorofeisi Braneasa.

Pe cursul paraului Dorofei apar martori de eroziune, cursuri de apaparasite, iar in buclele de meandru s-au format mici plaje ca in cazul rauluiVedea. In zona numita Rentea, situata la nord-vest de vatra satuluiCrimpoia, se afla o mlastina care se datoreste panzei de apa freatica aflata lamica adancime. Ea a fost in mare parte colmatata cu materiale aduse prinspalare de pe versanti.

Pe teritoriul comunei Crâmpoia nu s-au amenajat exploatari de agregateminerale, deasemenea nu sunt amenajate sisteme de irigatii sau sisteme dedesecare .

Alimentarea cu apa

In prezent comuna Crimpoia nu dispune de un sistem centralizat dealimentare cu apa. Deocamdata alimentarea cu apa a locuitorilor comuneise face in sistem local cu apa subterana captata din fantani individuale .

A fost intocmit proiectul " Infiintare sistem centralizat de alimentarecu apa comuna Crimpoia, judetul Olt” ce recomanda pentru alimentarea cuapa solutia optima pentru realizarea acestui obiectiv major. In cadrulacestui proiect a fost propusa solutia pentru realizarea alimentarii cu apapotabila pe raza comunei Crimpoia, judetul Olt, satele: Buta si Crimpoia sianume realizarea unui sistem centralizat cu alimentare cu apa prin care seasigura furnizarea unei ape potabile de buna calitate, in tot timpul anului.Acest sistem va cuprinde: captare subterana (put de adancime), statie declorinare, rezervor de inmagazinare, retea de distributie.

In prezent, pe teritoriul comunei exista puturi individuale existente, carecapteaza apa din panza freatica de mica adancime . In urma mai multorprobe recoltate si analizate in cadrul Laboratorului Ministerului Sanatatii, s-a constatat ca toata apa provenita din primul strat de apa freatica esteinfestat cu nitrati si nitriti,fiind un pericol pentru sanatatea populatiei. Lafel ca si in alte zone rurale ale Romaniei, acest lucru a fost posibil datoritachimizarii in exces si de mult timp a marilor suprafete agricole, pentrusporirea productiei de cereale sau alte plante industriale.Apa din puturile individuale este folosita in mare parte pentru irigare .Prin folosirea apei din puturi individuale pentru consum , exista pericolul casanatatea populatiei sa aibe de suferit .



4. 2. Aerul

Principalele surse poluare a aerului în zonă sunt reprezentate de:

• numărul de autovehicule ce tranzitează zona;• procesele de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentruîncălzirea locuinţelor;• emisiile caracteristice rezultate din procesele de fermentare a gunoiului degrajd;

Poluarea aerului in satele care fac parte din comuna Crâmpoia este foarteredusă. Poluanţii sunt : pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii desulf (SO2), oxizi de carbon (CO, CO2). Aceştia sunt caracteristici arealelor cudensitate mare a locuinţelor, principalelor artere de circulaţie (DJ546; DC).

Poluanţii principali asociaţi acestor surse s-au încadrat în limitele impusede Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilireavalorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare adioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor însuspensie (PM10 şi PM25), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şiozonului în aerul înconjurator; STAS 12574/1987 - Aer din zonele protejate;Ordinul MAPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privindprotecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinareaemisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.

Zonele agricole învecinate pot reprezenta o altă sursă de poluare a aeruluidin zona studiată. Deoarece există un sistem de preluare şi gestionare adeşeurilor menajere, acestea nu reprezintă o sursă de poluare mai ales (întimpul sezonului cald, când sunt în cantităţi mai mari şi temperaturaaerului este ridicată, preluarea este ritmică, la fel şi transportul către celmai apropiat depozit ecologic).

Creşterea păsărilor şi animalelor (porci) în gospodării individuale, fără a seţine seama de regulile de igienă şi protecţie poate reprezenta, de asemenea osursă de poluare a aerului. Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţieste variabilă, fiind în strânsă corelare cu tipul surselor, amplasareaacestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice.

Amploarea mică a acestor activităţi a determinat ca prin Ordinul nr.1267/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 4 Sud Vest înliste, potrivit prevederilor Ordinului MAPM protecţiei mediului nr. 745/2002privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şizonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatea Crâmpoia,



din judeţul Olt să fie încadrată în lista 3, care cuprinde zonele undenivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decâtvaloarea limită stabilită conform Ordinului nr. 592/2002:

• sublista 3.1.1. - zonele pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau maimultor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se situează întreacestea şi pragul superior de evaluare pentru SO2);• sublista 3.1.3. - zonele pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau maimultor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se situează întreacestea şi pragul superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10);• sublista 3.3. - zonele unde nivelurile concentraţiior unuia sau mai multorpoluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită dar nu depăsesc pragul inferiorde evaluare pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), plumb (Pb),monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6).

4.3. Solul

Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şizootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvatetipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţifără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiuluide grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate, fărăsistem de colectare a levigatului).

Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedereal legislaţiei de mediu a contribuit la poluarea solului în zonele aferenteamplasamentelor acestora. Totuşi, managementul corect al deşeurilor lanivelul comunei, precum şi închiderea platformelor de deşeuri neconformedin punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la reducereapoluării solului în zonele aferente amplasamentelor acestora.

Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tipbazin absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminareasolului, subsolului şi a apei freatice. Pentru protecţia solului, în special azonelor cu risc natural, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare aterenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora.

Conform prevederilor Ordinului comun nr. 1552/743 din 2008 emis deMMDD şi MADR pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde existăsurse de nitraţi din activităţi agricole, Comuna Crâmpoia, judeţul Olt estenominalizată în lista zonelor vulnerabile la nitraţi din surse agricole.



4.4 Biodiversitatea

Partea de analiza a biodiversitatii si influenta PUG asupra zonelor protejatese va realiza in STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA

4.5. Mediul social şi economic

Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comuneiCrâmpoia au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţional,impunându-se rezolvarea acestora.

Principalele disfuncţionalităţi sunt reprezentate de :

- Străzi şi intersecţii nemodernizate şi neamenajate;- lipsa trotuarelor;- lipsa amenajărilor de parcări publice;- lipsa unor piste pentru biciclişti;- lipsa zonelor pietonale;- Lipsa unei pieţe locale de desfacere a produselor agroalimentare, obiecte deartizanat şi târg de animale;- Nu există centre de prelucrare şi comercializare a produselor proprii;- Canalizarea şi sistemul de alimentare cu gaze naturale nu sunt realizate;- Lipsa perdelelor de protecţie la căi de comunicaţie;- Lipsa zonelor de protecţie la cimitire;- Lipsa amenajărilor aferente spatiilor verzi publice; lipsa zonelor deagrement amenajate şi a locurilor de joacă; lipsa plantaţiilor de aliniamentstradal; lipsa parcurilor; lipsa unor strategii a spaţiilor plantate; lipsainteresului locuitorilor pentru întreţinerea spaţiilor verzi;- Lipsa unei strategii de investiţii coerente la nivel local pentru patrimoniu;constientizarea populaţiei în ceea ce priveşte posibilităţile de dezvoltare, pebaza patrimoniului;- Randamentul scăzut în realizarea investiţiilor publice;- Comunicare instituţională greoaie;- Spaţiile instituţiilor publice sunt insuficiente;- Identificarea si amenajarea a unei suprafete de 47756 mp spatii verzi;

4.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

Conform Listei Naţionale a Monumentelor Istorice aprobată în 2010, peteritoriul comunei Crâmpoia, judeţul Olt se află monumente istorice,arhitectonice, situri arheologice.



MONUMENTE:

Lista monumentelor istorice si ansamblurilor de arhitecturaaprobata prin Ordinul ministrului culturii si cultelor nr. 2 361 / 2010cuprinde pentru comunaCrimpoia urmatoarele :

OT-I-s-B-08497 situl arheologic de la Crimpoia, sat Crimpoia“Magura din Islaz”

I.1 OT-I-m-B-08497.01 asezare “Magura din Islaz” , Eneolitic, CulturaGumelnita

OT-I-m-B-08497.02 asezare “Magura din Islaz” , Neolitic CulturaSalcuta

OT-I-s-B-08498 Tell-ul eneolitic de la Crimpoia, sat Crimpoia‘’Rentea”, Eneolitic, Cultura Gumelnita

OT-I-s-B-08510 Castrul roman de la Ghioca, sec. II-III p. Chr. OT-I-s-B-08511 Castrul de la Ghioca, sec. III p. Chr. OT-II-m-B-08699 Biserica ‘’Adormirea Maicii Domnului’’, sat Buta,

1797, ref. 1867Scurtă prezentare a lăcașului de cult: Biserica cu hramul „Adormirea MaiciiDomnului“ din satul Buta este ctitorită de familia Enache Bălan, în anul1798. Așa cum informează pisania, biserica a fost reparată și zugrăvită înanul 1867, a doua reparație făcându-se în anul 1904, de către obșteasatului. O nouă reparație, incluzând pictura și dotarea cu „odoare sfinte“, s-a realizat de către Constantin Alexiu, urmașul ctitorului, în anul 1936. Înanii 1991-1992, biserica s-a pictat în ulei, cu contribuția credincioșilor.

OT-II-a-B-08853 Ansamblul Stember , sat Crimpoia , 1900 OT-II-m-B-08853.01 Conac, sat Crimpoia , 1900 OT-II-m-B-08853.02 Dependinte, sat Crimpoia , 1900

4.7. Zgomot şi vibraţii

Principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată detraficul rutier existent pe DJ 546A; DC Conform PATZ Olt, Pentrudiminuarea impactului se propune monitorizarea nivelului de zgomot şivibraţii pe principalele artere de circulatie.

4.8. Peisajul

Conform OUG nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, autorităţile publice locale au obligaţiade a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minim 26m2/ locuitor, până la data de 31.12.2013. Având în vedere că prin PUG au



fost inventariate o suprafaţă de spaţiu verde totală de 48002 mp, şi ţinândcont de faptul că populaţia comunei Crâmpoia este de 3683 locuitori, rezultăcă fiecărui locuitor îi va reveni o suprafaţă de spaţiu verde de 13,0 mp. Estenecesara Identificarea si amenajarea a unei suprafete de 47756 mp siamenajarea ca spatii verzi pentru indeplinirea tintei de minim 26 m2/locuitor

5. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul UrbanisticGeneral, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă oimportanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie specialăavifaunistică şi ariile speciale de conservare

Calitatea globală a mediului înconjurător din teritoriul administrativ alcomunei Crâmpoia este apreciată în general ca fiind bună; pe teritoriulcomunei nu există surse majore de poluare a factorilor de mediu, calificativrezultat din însumarea valorilor calităţii apei, aerului, solului, fonduluiforestier. Pentru viitor se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţiimediului. Pe teritoriul administrativ al comunei Crâmpoia se află ariinaturale protejate care au statutul de reyervatie naturala si situri deimportanţă comunitară (SCI).

6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUG Crâmpoia

6.1. Obiective de protecţie mediului stabilite la nivel naţional, comunitar,internaţional

Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia românească aaquis-ului comunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţieispecifice.

Obiective la nivel local şi naţional

Planul Naţional pentru aderarea României la Uniunea Europeană

In conformitate cu Planul Naţional pentru Aderarea României la UniuneaEuropeană şi a prevederilor Legii nr. 151/1998 privind DezvoltareaRegională, în luna octombrie 1999 a fost elaborat Planul Naţional deDezvoltare al României, care ulterior a fost revizuit în anul 2000. Acestdocument corelează şi integrează următoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare;- Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală;- Planul Naţional pentru Transport;- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului;



- Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regională a României va ţine seamade considerentele privind protecţia şi conservarea mediului. Strategiapropusă s-a axat pe următoarele domenii importante: îmbunătăţirea calităţiiapei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizi de sulf şi azot),reciclarea deşeurilor şi depozitarea deşeurilor municipale în condiţiiecologice

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM).

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fostelaborat în anul 1995 (ultima dată fiind revizuit în anul 1999) şi a fostactualizat în concordanţă cu Planul Naţional pentru Adoptarea Acquis-uluiComunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilireamăsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesităintegrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie,agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului şi sănătate).

Selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcutîn concordanţă cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate;- abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional);- perioada de implementare: termen scurt şi mediu;- problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţiiaerului şi a atmosferei, protecţia calităţii solului, conservarea biodiversităţii,silvicultura, managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi;- legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională.

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor

In anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deşeurile nr.75/442/EEC Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şiaprobat prin hotărâre de guvern, Strategia Naţională de Gestionare aDeşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea şiimplementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient dinpunct de vedere ecologic şi economic. Conform acestei strategii,responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revinegeneratorilor, în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte” sau,producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitateaproducătorului”.



Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor

Acest plan naţional a fost adoptat prin HG nr. 123/2003 fiind elaboratpentru perioada 2003-2013 în baza prevederilor legislaţiei europene şinaţionale în domeniu; planul are ca scop crearea cadrului necesar pentrudezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilormunicipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Planulcuprinde obiective strategice pe care România trebuie să le îndeplinească,ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu, în domeniul gestionării deşeurilor,precum şi unele acţiuni cu termen pentru anul 2020.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 4 S-V;Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Olt

Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 - 2013, cuposibilitatea de revizuire dupa 5 ani) în baza prevederilor StrategieiNaţionale de Gestionare a Deşeurilor, a Planului Naţional de Gestionare aDeşeurilor, a legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi au ca obiectivcrearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistemintegrat de gestionare a deşeurilor municipale solide, eficient din punct devedere ecologic şi economic. Planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri petermen scurt şi mediu, precum şi unele acţiuni pentru perioada 2004 -2013.

Relevanţa Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu şiimplementarea legislaţiei de mediu

In Planul de Urbanism General al comunei Crâmpoia se propun pentruurmătorii ani numeroase obiective care vizează organizarea urbanistică,dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura:

• extinderea teritoriului intravilan al Comunei Crâmpoia cu 19,36ha;• extinderea sistemului public centralizat de alimentare cu apă potabilă;• realizarea unui sistem public centralizat de canalizare, cu o staţie deepurare;• modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale;• reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a energieielectrice;• realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale;• îmbunătăţirea sistemelor de încălzire a locuinţelor;• amenajarea de zone de agrement şi recreere;• creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi alinierea acestora lastandardele europene, prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi în



localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate saureabilitarea celor existente;

Prin realizarea acestor lucrări se asigura implementarea obiectivelor demediu stabilite la nivel naţional şi local, a prevederilor directivelor U.E.precum şi a obligaţiilor asumate de România în capitolul 22 Mediu atratatului de aderare la U.E.

Referitor la implementarea prevederilor legislaţiei naţionale şi a directivelorcomunitare de mediu, P.U.G.- ul asigură implementarea prevederilor actelornormative mentionate în prezentul raport, şi în mod special a următoareloracte normative:

- OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată prin Legea nr.265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;- H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificările şicompletările ulterioare;- Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor;- Legea apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;- HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile dedescărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile şi completarileulterioare;- O.U.G. nr. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea nr.655/2001 modificata ulterior cu O.U.G. nr. 12/2007;- Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor deigienă şi a recomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat şicompletat cu Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 1028/2004;- Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privindevaluarea poluării mediului.

6.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă îndeterminarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planuluianalizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor PUG Crâmpoia înraport cu un set de obiective pentru protecţia mediului.

Un obiectiv reprezintă un angajament a ceea ce se doreste a se obţine.Tintele reprezintă obiective mai specifice, mai concrete care se doresc a fiatinse. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci înrealizarea ţintelor, precum şi în final în atingerea obiectivelor se utilizeazăîndicatori, elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelorunui plan.



La stabilirea obiectivelor, ţintelor şi a indicatorilor s-au luat în considerare,atât propunerile PUG şi faptul că principalul receptor pe care îl are în vedereeste populaţia din Comuna Crâmpoia, judeţul Olt, cât şi starea actuală aamplasamentului pe care se propune realizarea obiectivelor planului.Trebuie precizat faptul că amplasamentul aferent PUG Comuna Crâmpoiaeste reprezentat fie din terenuri construite, fie de terenuri agricole, ambelefiind antropizate.

Planul urbanistic prin specificul său se adresează mediului rural, darpropunerile incluse vizează îmbunătăţirea stării şi calităţii acestuia, înscopul adoptării soluţiilor de urbanizare şi asigurării unor condiţii optime,din punct de vedere urbanistic, pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţii. Prinaceste elemente esenţiale, un plan urbanistic se deosebeste net de alte tipuride planuri, care propun dezvoltarea prin utilizarea unor terenuri din zonelenaturale.

Ca urmare la stabilirea obiectivelor de mediu, a ţintelor şi a indicatorilor s-aluat în considerare faptul că propunerile PUG nu ţintesc mediul natural, iarprincipalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din localităţilerespective.

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediuidentificate în capitolul 4 şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr.1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Obiectivele de mediuiau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de proteose a mediuluinaţionale şi ale Uniunii Europene şi iau în considerare obiectivele de mediustabili ţi e la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiunepentru Mediu al judeţului Olt, şi respectiv prin Planul Regional de Acţiunepentru Mediu al Regiunii 4 SUD – VEST.

Obiectivele, ţintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele demediu asupra cărora planul analizat are un impact semnificativ, pozitiv saunegativ.



Factor/aspect de

mediu

Obiectivestrategice de

mediu

Obiective specifice demediu Tinte Indicatori

Apa Limitarea poluării lanivele care să nuproducă un impactsemnificativ asupracalităţii apelor (apade suprafaţă, apapotabilă, apasubterană)

Respectarea valorilorlimită legale pentruconcentraţiile depoluanţi în apelereziduale

-Realizarea reţelelor dealimentare cu apă şi canalizare,realizarea staţiei de epurare aapelor uzate;- Realizarea de rigole şi şanţuripentru dirijarea şi preluareaapelor pluviale de cătrereceptorul natural;- Realizarea perimetrelor deprotecţie la reţelele de alimentarecu apă şi canalizare;- Indicatorii de calitate ai apeloruzate menajere vor trebui sărespecte limitele stabilite în NTPA001/2002 ;

Indicatori de calitate ai apeiuzate menajere care săpermită evaluarea calităţiiacestora în raport cuprevederile legale (pH, CBO5,CCOCr, materii însuspensie, detergenţisintetici, substanţeextractibile, etc.).



Aerul Limitarea emisiilorîn aer la niveluricare să nu generezeun impactsemnificativ asupracalităţii aerului înzonele cu receptorisensibili;Lipsa spaţiilor verzi,a zonelor deagrement, locurilorde joacă pentrucopii şi a zonelor derecreere

Respectarea valorilorlimită legale pentruconcentraţiile depoluanţi la emisie (sursestaţionare dirijate, sursemobile);Prin PUG se prevedecreşterea suprafeţeialocate spaţiilor verzi,astfel:

Respectarea măsurilor demanagement pentru toateobiectivele prevăzute în plan curespectarea legislaţiei specific:Legea nr. 104/2011 privindcalitatea aerului înconjurător;Avand in vedere ca pla 1ianuarie 2009 populatia stabilaa comunei Crimpoia constituia3683 persoane rezulta casuprafata de spatii verzi pe capde locuitor este de 13 mp fiindnecesara amenajarea a uneisuprafete de 47756 mp pentru aindeplinii norma de 26mp/locuitor

Emisii poluanţi :- NOx,- SOx,Pulberi- CO;

Solul/Utilizareaterenului

Limitareaimpactului negativasupra solului;

Reducerea degradăriisolului ca urmare aactivităţilor desfăşurateîn etapele deimplementare aleplanului;

Respectarea măsurilor privindpoluarea şi degradare solului şisubsolului cu respectareaprevederilor legislaţiei în vigoare:Ordin nr. 756/1997, Ordin nr.344/2004, HG nr. 1403/2007;

Indicatori specifici pentrucalitatea solului: pH,hidrocarburi, metale, gradde eroziune, etc.



Zgomot şivibraţii

-Limitarea, la surse,a poluării fonice înzonele cu receptorisensibili la zgomot;- Limitareanivelurilorde vibraţii;

- Respectareavalorilor limitălegale pentru protejareareceptorilor sensibili lapoluarea fonică;- Protejareareceptorilor sensibili lavibraţii;

Respectarea limitelor maximeadmisibile pentru zgomot şivibraţii: HG nr. 321/2005, HGnr. 674/2007, STAS 10009-88

Nivel zgomot :- Limita incintei < 65dB- Zone de locuit < 50 dB

Managementuldeşeurilor

Respectarealegislaţiei privindcolectarea,depozitarea şivalorificarea/eliminarea deşeurilor;

Colectarea şidepozitarea deşeurilor,în conformitate cuprevederile legale ;

Implementarea obiectivelorprivind managementulcorespunzător al deşeurilor;respectarea măsurilor privindpoluarea şi degradarea solului şia subsolului cu respectareaprevederilor legislaţiei în vigoare:Ordin nr. 756/1997; HG nr.349/2005; Ordin nr. 344/2004;HG nr. 1403/2007; Legea nr.211/2011;

Cantităţi de deşeuri petipuri conform HG nr.856/2002;



Populaţia Îmbunătăţireacondiţiilor sociale şide viaţă alepopulaţiei;

Creşterea numărului delocuri de muncă pentrupopulaţia din zonă;- Crearea condiţiilorpentru dezvoltareaeconomică a zonei;

- Asigurarea calitativă,cantitativă a apeipotabile în toate zonele locuite;- Asigurarea colectării apeloruzatemenajere din toate satelecomunei;- Asigurarea managementuluiinstituit pentru colectareadeşeurilor;- Menţinerea calităţii factorilorde mediu în limita prevederilorlegale pentru protecţia sănătăţiipopulaţiei;

- Număr /procent delocuinţe racordate lasistemul centralizat dealimentare cu apă din totalullocuinţelor comunei;- Număr /procent delocuinţe racordate lasistemul centralizat decanalizate, din total locuinţeîn comună;- Număr/procent degospodării dotate cu facilităţide colectare a deşeurilormenajere şi procentcontracte individualeîncheiate cu societăţiautorizate specializate;-Indicatori specifici pentrucalitatea factorilorde mediu (apă, aer, sol);-Modul de viaţă, aspectefiziologice, aspectepsihologice.



Peisaj Minimizareaimpactului asuprapeisajului

Menţinerea, în măsuraposibilului, a răsăturilorde continuitate a formeiterenului şi evitareaschimbărilortopografice;

- Implementarea prevederilorPlanului de reabilitare amediului;- Acţiuni specifice pentrureducerea impactului asuprapeisajului în etapele deconstrucţie şi de funcţionare;

Modul de respectare aprevederilor PUG cu privirela asigurarea esteticiipeisajului în cadrulviitoarelor planuriurbanistice zonale;



Biodiversitatea,patrimoniucultural

Legislaţia naţională(OUG nr. 195/2005privind protecţiamediului, aprobatăcu modificări prinLegea nr.265/2006, cumodificările şicompletărileulterioare) conţineprevederi referitoarela menţinerea şiameliorareafondului peisagisticnatural şi antropic,de refacerepeisagistică azonelor de interesturistic sau deagrement, deprotejare, refacereşi conservare amonumenteloristorice

Asigurarea protecţieipeisajului natural şi amonumentelor istorice

- Protejarea florei şi faunei dinariile protejate conform OUG nr.57/2007; - Protejareamonumentelor istorice conformLegii nr. 422/2001 şi OUG nr.43/2000 privind protecţiapatrimoniului arheologic şideclararea unor situriarheologice ca zone de interes.

- Distribuţia, structura şitotalitatea speciilorcaracteristice ariilorprotejate.- Instituirea zonelor deprotecţie specială aobiectivelor.



7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului

7.1. Introducere

Efectele semnificative asupra mediului ce ar putea rezulta din aplicareaplanului propus vor fi tratate atât în funcţie de factorul de mediu posibil a fiafectat, cât şi ca aspecte globale ale stării mediului. Se vor trata distinctpotenţialele efecte asupra mediului, pentru fiecare factor de mediu în parte,pentru perioada realizării planului propus şi pentru perioada în care vorîncepe să funcţioneze obiectivele proiectate. PUG-ul are ca scop stabilireadirectiilor de dezvoltare a comunei Crâmpoia, judeţul Olt, în corelare cuprevederile de amenajare a teritoriului national şi judetean şi în conditiilerespectarii dreptului de proprietate şi a interesului public, şi nu în ultimulrând ţinând cont de reglementările de protecţie a mediului înconjurător.

7.1.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic General

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificativeasupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării demediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate deimplementarea planului. Propunerile PUG pot genera forme de impactasupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferitemagnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asuprafactorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţiereaimpactului semnificativ. Impactul semnificativ este definit ca impactul careprin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factorsensibil de mediu. Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţialesemnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efectesecundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung,permanente şi temporare, pozitive sau negative.

7.1.2. Categorii de impact

Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe bazaevaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate.Evaluarea constă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă deimpact (pozitiv sau negativ) identificată, utilizând următorul tabel:

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ Efecte de lungă durată sau permanente alepropunerilor planului asupra factorilor demediu

+2



Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planuluiasupra factorilor de mediu

+1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici unefect.

0

Impact negativnesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor demediu

-1

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sauireversibile asupra factorilor de mediu.

- 2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUG propus,grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate încontinuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negativepentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0).

9. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efectadvers asupramediului al implementării planului

Propunerile PUG sunt axate pe realizarea unei îmbunătăţiri a vieţii socio-economice a comunei, cu scopul ridicării nivelului de viaţă al locuitorilor şicreşterii economice a comunei Crâmpoia. Deşi din analiza evaluăriiobiectivelor PUG rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse este necesar săse stabilească măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativşi pentru întărirea efectelor pozitive.

În cazul concret al implementării prevederilor PUG Comuna Crâmpoia serecomandă următoarele măsuri de compensare a efectelor aplicăriiobiectivelor propuse.

9.1. Factorul de mediu apaAlimentarea cu apa

In prezent comuna Crimpoia nu dispune de un sistem centralizat dealimentare cu apa. Deocamdata alimentarea cu apa a locuitorilor comuneise face in sistem local cu apa subterana captata din fantani individuale .A fost intocmit proiectul " Infiintare sistem centralizat de alimentare cu apacomuna Crimpoia, judetul Olt” ce recomanda pentru alimentarea cu apasolutia optima pentru realizarea acestui obiectiv major. In cadrul acestuiproiect a fost propusa solutia pentru realizarea alimentarii cu apa potabilape raza comunei Crimpoia, judetul Olt, satele: Buta si Crimpoia si anumerealizarea unui sistem centralizat cu alimentare cu apa prin care se asigurafurnizarea unei ape potabile de buna calitate, in tot timpul anului. Acestsistem va cuprinde: captare subterana (put de adancime), statie declorinare, rezervor de inmagazinare, retea de distributie.



In prezent, pe teritoriul comunei exista si puturi individuale existenteinaintea executiei alimentarii cu apa in sistem centralizat , care capteazaapa din panza freatica de mica adancime . In urma mai multor proberecoltate si analizate in cadrul Laboratorului Ministerului Sanatatii, s-aconstatat ca toata apa provenita din primul strat de apa freatica esteinfestat cu nitrati si nitriti,fiind un pericol pentru sanatatea populatiei. Lafel ca si in alte zone rurale ale Romaniei, acest lucru a fost posibil datoritachimizarii in exces si de mult timp a marilor suprafete agricole, pentrusporirea productiei de cereale sau alte plante industriale.

Apa din puturile individuale este folosita in mare parte pentru irigare .Prin folosirea apei din puturi individuale pentru consum , exista

pericolul ca sanatatea populatiei sa aibe de suferit .

Sistemul de alimentare cu apa centralizat propus (in faza deproiectare) pentru satele Crimpoia si Buta, judetul Olt, va asiguradistributia apei, astfel : 35% in locuinte, 35% in curti si 30% in cismelestrdale, avand in componenta sa o singura gospodarie de apa.

Gospodaria de apa va deservi comuna Crimpoia, cu urmatoareleobiective: sursa, aductiune, statie de clorinare, rezervor inmagazinare, statiepompare si retea distributie.

Sursa de apa o constituie trei puturi forate la adancimea de 150 m.Acestea vor avea urmatorii parametrii hidrogeologicisi de exploatarepreliminari:

Nivelul hidrostatic NHs 15 mNivelul hidrodinamic NHd 25 mDenivelare S 10 mDebit eploatare Q 3,5 – 4 l/s

Cele trei puturi vor fi prevazute cu o cabina care se va echipahidrauluic si electric corespunzator.

Forajele vor fi sapate in sistem hidraulic si vor avea distanta intreputuri de minim 200 m.

Lucrarile propuse sunt amplasate pe terenurile primariei comuneiCrimpoia, iar accesul la lucrari se va face pe drumurile existente sau prinaccese rezolvate de catre beneficiar.

Suprafata ocupata de retelele de alimentare cu apa, statia depompare, rezervor, statia de tratare si puturile forate care fac parte dinobiectul de investitie, apartin domeniului public, din punct de vedere juridicfiind in administratia comunei Crimpoia.

Conducta de aductiune in lungime de 820 m va transporta apa dincele trei puturi forate catre statia de tratare si de acolo catre rezervor.Aceasta va fi amplasata pe domeniul public si se va executa din conducta



de polietilena de inalta densitate avand diametrul exterior De=90 si 110 mmPN10.

Statia de clorinarePentru statia de clorinare s-a prevazut o constructie izolata termic si

anticoroziv. Este o constructie metaliza tip container pe fundatii de beton,amplasate sub adancimea de inghet.

Functionarea statiei de clorinare se face prin intermediul a douapompe (una de consum curent si alta de rezerva).

Statia de clorinare este dotata cu :o contor de apa de contact;o dispozitive pentru masurarea clorului residual in apa si in aer;o indicator de presiune;

Instalatia este prevazuta cu dispozitive si instalatii de protectie apersonalului de exploatare (detectoare ale scaparilor de clor, ventilatoare deevacuare si primenire a aerului din incinta), precum si dotari individuale deprotectie a munciii (masti de gaz, manusi de protectie etc).

Statia de clorare cuprinde doua categorii de utilaje si instalatii:- recipiente de clor, instalatia si aparatele de dozare;- instalatia hidraulica a statiei (conducta de aductiune, injector

clor in apa, vane, apometru, conexiuni), aparatul de analiza aclorului residual din apa, spalator, canalizare, tablou electric,ventilatie si instalatie de incalzire.

Apele provenite de la golirea instalatiei de clorare in cazul unei avariisau revizuiri periodice, sunt preluate de o canalizare locala si conduse la unput absorbent amplasat langa statia de clorare, la limita incintei seformeaza zona de protectie sanitara.

Caminul de neutralizare este prevazut in vecinatatea statiei declorare si se va executa din beton simplu cu dimensiunile 1,0x1,0x1,7 m.

Rezervor de inmagazinare – 300 mcRezervorul are rolul de compensare a variatiilor orare ale

consumului de stocare a rezervei intangibile de apa pentru combatereaincendiilor si de a asigura presiunea necesara functionarii cismelelor sihidrantilor de pe reteaua de distributie.

Rezervorul de apa este de forma paralelipipedica si se va montasuprateran.

Statia de pomparePentru asigurarea calitatii lucrarilor executate, s-a prevazut o statie

de pompare preuzinata, intreaga instalatie cuprinzand electropompe,conducte, piese speciale si instalatii de forta si automatizare.



Containerul este metalic, izolat termic si anticoroziv si prevazut cuinstalatii mecanice de ventilatie si incalzire.

Sistemul de automatizare permite functionarea fara personalpermanent, in baza unui program prestabilit. Containerul se amplaseaza peo fundatie de beton.

Grupul de pompare va fi echipat cu trei pompe 2A + 1R avandurmatoarele caracteristici:

Q = 25 mc/h, Hp = 58 mCA, P = 15Kw pentru fiecare pompa.Echipamentul instalatiilor hidraulice din statia de pompare se

compune din robineti, vane, clapeti antiretur, apometru si conducte deaspiratie.

Conductele de legatura intre rezervor si statia de pompare vor fiamplasate sub cota de inghet si se vor realiza din otel galvanizat, protejat laexterior cu 3 straturi bitum si 2 din panza de fibra de sticla. In interiorulcuvei rezervorului si in interiorul statiei de pompare conductele se vorproteja cu vopsea anticoroziva de clor-cauciuc.

Caminul de apometruPe conducta de iesire din rezervorul de inmagazinare a apei (300 mc)

s-a prevazut un camin in care se va monta apometru. Acesta va masuradebitul de apa distribuit in retea.

Caminul de vaneAcesta se va monta subteran pe conducta de distributie, avand

sectiunea de 1,9x1,8 m si inaltimea de 1,70 m. Se va executa din betonarmat monolit, fiind prevazut cu capac si rama metalica.

Zona de protectie sanitaraGospodaria de apa se amplaseaza intr-o incinta imprejmuita,

suprafata care se constituie in zona de protectie sanitara severa conformH.G.R 390/2005.

Sursa de apa este constituita din trei puturi forate F1, F2 si F3.Forajele F1 si F2 sunt amplasate in exteriorul gospodariei de apa.

Fiecare put are o zona de protectie sanitara de 20 x 20 (m). Forajul F3 seafla in incinta gospodariei de apa.

Reteaua de distributieConductele de distributie se vor amplasa pe terenuri aflate in

proprietatea comunei Crimpoia, urmand traseul drumurilor existente.Reteaua este de tip ramificat si are o lungime de 29.410 m si se va

executa din conducte de polietilena de inalta densitate avand urmatoarelediametre : De 63, 75, 90, 110, 125, 140, 180 si 200 mm.



Montajul conductelor se va face serpuit.Dimensiunea retelelor de distributie s-a facut in ipoteza in care apa

se va distribui prin bransamente de apa, considerandu-se debitul specificpentru nevoile gospodaresti de 80 l/om pe zi.

Reteaua de distributie spre consumatori se alimenteaza print-unsistem de pompare. Acesta are o lungime de 29.410 ml si se va executa dinconducte de polietilena de inalta densitate.

Toate conductele se vor amplasa de-a lungul drumurilor existente Izona cuprinsa intre limitele proprietarilor si rigolele drumurilor. Conductase va amplasa pe o singura parte a drumurilor existente nemodernizate sipe ambele parti ale drumurilor modernizate. Aceasta se va poza ingropata insanturi cu latimea de 0,80 m sub adancimea de inghet.

Traversarea drumului judetean se va face prin foraje orizontale,conductele fiind montate in tevi de protectie.

Pentru combaterea eventualelor incendii, pe reteaua de distributie s-au prevazut hidranti de incendiu subterani. Racordarea hidrantilor lareteaua de apa se face prin intermediul unei conducte de PEHD De 100 mmpozata cu generatoarea superioara la limita adancimii de inghet.

Canalizare

In prezent comuna Crimpoia nu dispune de un sistem centralizat decanalizare menajera si de canalizare pluviala. Absenta acestei retele edilitaremajore duce la poluarea apei freatice.Evacuarea apelor pluviale se face partial in rigolele adiacente drumurilor.O prioritate pentru comuna Crimpoia este realizarea unui sistem centralizatde canalizare menajera. Solutia pentru realizarea canalizarii menajere peraza comunei Crimpoia, jud.Olt , satele Buta, Crimpoia si anume : realizareaunei retele de canalizare , care sa preia apele uzate menajere de la populatiesi sa le conduca spre statia de epurare si a unei statii de epurare mecanico-biologica ,ce va trata apele uzate menajere si le va aduce la indicatoriiimpusi de NTPA 001/2002, pentru a putea fi deversate, namolurile rezultatedin statia de epurare putand fi prelucrate pentru a putea fi utilizate inagricultura ,pentru reabilitarea terenurilor degradate.

Retea canalizare menajeraEste prevazuta o retea de canalizare menajera (in faza studiu de

fezabilitate) în satele: Buta (partial), Crimpoia (partial). Se apreciaza ca inaceasta etapa (faza studiu de fezabilitate) se va racorda la canalizarejumatate din populatia aferenta comunei. Restul comunei va fi canalizataîntr-o etapa ulterioara prin extinderea retelei de canalizare spre celelaltezone ale comunei.



Reteaua de canalizare menajera, desi deserveste initial o parte dinpopulatie, s-a dimensionat pentru etapa finala de dezvoltare a întregiicomune.

Astfel s-au prevazut urmatoarele lucrari:Canale colectore menajereStatii de pompare

Apele uzate menajere sunt preluate cu pompe submersibile sipompate prin conducte de refulare.

Alimentarea cu energie electrica a statiilor de pompare se fac prinbransamente electrice la reteaua electrica publica ce trece prin acea zona.

Statia de epurareStatia de epurare este amplasata in satul Crimpoia pe terenul

apartinand domeniului public al comunei Crimpoia.Statia de epurare urmareste in mod special retinerea materiilor in

suspensie, a particulelor flotante, eliminarea substantelor organicebiodegradabile si eliminarea compusilor pe baza de azot si fosfor.

Statia de epurare va avea în componenta: gratar manual; deznisipator - separator de grasimi; bazin colectare grasimi; bazin spalare si scurgere nisip; bazin de omogenizare , egalizare si pompare; debitmetru electromagnetic; unitate de epurare biologica – unitate de dezinfectie cu ultraviolete; unitate de preparare si dozare coagulant si

floculant; bazin de colectare si pompare namol; unitate de deshidratare namol; retele hidraulice în incinta (canale de legatura între

obiectele statiei de epurare); alimentare cu apa; alimentare cu energie electrica; instalatii electrice tehnologice; instalatii electrice - iluminat exterior.

Fluxul tehnologic

a ) linia apei - consta în:



retinerea materiilor grosiere, a celor in suspensie siflotante, in gratarul manual, deznisipator si separator degrasimi;

egalizarea debitelor si omogenizarea compozitieiapelor uzate, operatiune ce se realizeaza in bazinul de egalizaresi pompare ;este necesar sa se asigure in mod continuu siconstant alimentarea cu apa uzata a unitatii compacte deepurare ;

reducerea substantelor organice prin epurarebiologica in unitatea compacta, sub actiunea continua a bulelorfine de aer, instalatie ce poate realiza si nitrificarea -denitrificarea apelor uzate. Efluentul unitatii compacte, in urmaprocesului de epurare mecano-biologica, îndeplineste conditiilede calitate impuse de NTPA - 001 . 2002, pentru toti indicatorii;

dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete,se realizeaza intr-o instalatie atasata unitatii compacte deepurare biologica, dupa care apele epurate pot fi deversate.Aceasta metoda de dezinfectie este preferata clorinarii, prin carese formeaza in cursul de apa receptor, compusi toxici pentruflora si fauna acvatica.

b) linia namolului - consta în: evacuarea namolului din compartimentul de

decantare primara aferent unitatii compacte de epurarebiologica, intr-un bazin de colectare si pompare namol;

din bazinul de colectare si pompare, namolulajunge prin pompare in Unitatea de deshidratare namol, undetrece printr-un ejector de namol si se amesteca floculant, dupacare trece printr-un mixer static si apoi prin intermediul unuidistribuitor, ajunge in sacii filtranti; apa care se scurge dinnamol este dirijata si reintra in circuitul de epurare ; namoluleste retinut in saci.

Statia de epurare este prevazuta cu by-pass, pentru situatia caderiialimentarii cu energie electrica.

Retele hidraulice in incinta statiei de epurareRetelele hidraulice din incinta statiei de epurare sunt canale de

legatura între obiectele statiei de epurare, montate îngropat, pozate pe patde nisip de 0,20 m si protejate lateral si deasupra tot cu strat de nisip de0,20 m grosime si caminele de vizitare aferente acestei retele.

Rigole ploaie



Pentru preluarea si scurgerea controlata a apelor de ploaie aferentezonei statiei de epurare s-au prevazut rigole betonate .

Zona de protectie sanitara pentru statia epurare in raza este de 100m.

Măsuri pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane înperioada execuţiei reţelelor de canalizare şi a staţiei de epurare apemenajere:

- instituirea zonelor de protecţie sanitară a apelor de suprafaţă, interzicereadeversărilor necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri încursurile de apă şi pe malurile acestora;- realizarea, funcţionarea şi exploatarea la capacitate maximă proiectată astaţiei de epurare a apelor uzate;- implementarea unui sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelorde canalizare;- deşeurile din construcţii şi demolări (inerte) vor fi depozitate în zoneindicate de Primărie;- monitorizarea apelor uzate epurate evacuate din staţia de epurare, astfelîncât să se încadreze în limitele impuse de legislaţia de mediu în vigoare;

9.2. Factorul de mediu aerul atmosferic

In PUG sunt prevăzute următoarele măsuri ale căror efect ar putea afectacalitatea acestuia. Dezvoltarea urbanistică a comunei impune execuția delucrări pentru refacerea şi modernizarea infrastructurii rutiere, depozitareacontrolată a deșeurilor, dezvoltarea activităţilor economice. Măsuri decompensare:

- în perioada realizării construcţiilor propuse prin PUG, obiectivele vor fiprotejate cu plase de protecţie care să reţină particulele de praf şi sădiminueze zgomotul produs de utilajele folosite;- mărirea suprafeţelor din intravilan destinate spaţiilor verzi, ştiut fiindfaptul că 1 m liniar de spaţiu verde reduce pulberile cu cca 30% şi zgomotulcu 8 -10 dB(A);- depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise, etanşe, conformprevederilor legislative; operatorul de transport va trebui să respecteprogramul de ridicare şi transport al deşeurilor, atât în timpul iernii, cât şiîn timpul verii, pentru a se evita descompunerea deşeurilor şi generarea denoxe sau mirosuri;- adoptarea sistemelor de încălzire care să contribuie la reducerea emisiilorde gaze arse; folosirea surselor de energie alternativă: eoliană, solară;



Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMAprevăzută de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

9.3.Factorul de mediu solul

Măsurile prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şisubsolului sunt:

- demararea lucrărilor de amenajare şi de stabilizare a malurilor(împăduriri), pentru a reduce fenomenul de eroziune;- reabilitarea şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, utilizareaîngrăşămintelor naturale, împădurirea terenurilor cu eroziuni pronunţate asolului;- realizarea sistemului de colectare/tratare a apelor uzate pentrudiminuarea impactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate directpe sol;- implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor, prinînfiinţarea în fiecare sat a punctelor de colectare, dotate cu containerespecifice fiecărui tip de deşeu colectat în vederea valorificării (plastic, metal,hârtie-carton, etc.); serviciul de colectare şi transport se va realiza printr-unoperator de salubritate autorizat; deşeurile menajere vor fi transportatedepozitul de deşeuri conform din localitatea Balteni;

Cele două platforme de deşeuri menajere neconforme din comuna Crâmpoias-au închis conform prevederilor legale, urmându-se o procedurăsimplificată. Reabilitarea acestora s-a realizat prin compactare, acoperire şiuniformizare a stratului de pământ, iar zonele respective s-au reintrodus încircuitul agricol, fără a se realiza o monitorizare postînchidere a acestora înconformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 636/2008 pentrucompletarea Ordinului MMGA nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului demediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor respectiv depozitareşi incinerare.

Gestionarea nămolurilor care vor rezulta din exploatarea sistemelor decanalizare şi epurare ape uzate menajere va fi făcută cu respectareaprevederilor Ordinului nr. 344/2004 privind aprobarea Normelor tehniceprivind protecţia mediului şi în special a solurilor, atunci când se utilizeazănămolurile de epurare în agricultură sau se vor valorifica/elimina prinagenţi economici autorizaţi.

Gunoiul de grajd şi resturile vegetale: în fiecare gospodărie se va amenaja oplatformă pentru colectarea gunoiului de grajd şi a materialelor refolosibile.Aceste deşeuri urmează a fi utilizate ca îngrăşământ natural pentru



terenurile agricole, cu obligaţia respectării prevederilor Directivei91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surseagricole şi a Codului de bune practici agricole, aprobat prin Ordinul nr.1182/2005.

Amplasament pentru un depozit de compostare gunoi de grajd si resturivegetale – Teren neproductiv St=16800 mp

Vecinătăţi: E=plaja râului Vedea N=De 526 S=Islazul comunei V=lslazulcomunei

Cadavrele de animale vor fi depozitate într-o ladă frigorifică şi eliminate de ofirmă specializată autorizată.

9.4.Factorul de mediu biodiversitatea

Implementarea obiectivelor PUG nu va afecta biodiversitatea.

Planul nu presupune modificarea suprafeţei zonelor împădurite, schimbăriasupra vârstei, compoziţiei speciilor şi a tipului de pădure. Obiectiveleplanului nu presupun modificarea/ distrugerea populaţiei de plante, pasari,modificarea compoziţiei speciilor (specii locale sau aclimatizate), modificăriale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică.

Implementarea PUG propus impune o serie de masuri de protecţie amediului, respectiv de protecţie în special a ecosistemelor SCI-urilor şi aspeciilor ce ocupa acest habitat, masuri care sa fie adoptate încă din faza deavizare şi care vor consta în: proiectarea construcţiilor sa va realiza astfel încât impactul produs de

constuirea infrastructurii de acces şi cea utilitara, asupraecosistemelor sitului, sa fie minim;

organizarea de şantier se va realiza în incinta amplasamentului, ladistanta de rau şi va ocupa temporar suprafeţele de teren strictnecesare, astfel incat prejudiciile aduse mediului natural sa fieminime;

nu vor fi amplasate echipamente edilitare generatoare de zgomot(electropompe, etc.) către limita râului Oltet;

se va restrictiona amplasarea de reţele aeriene în interiorul siturilor deinteres comunitar;

traficul şi funcţionarea utilajelor se vor limita la traseele existente şi laun program de lucru care sa nu creeze disconfort ecosistemelornaturale din zona;



nu se vor efectua lucrări speciale de dragare, desecare, sau pentru acrea alte cai de acces pentru transportul materialelor şi persoanelor,în afara celor proiectate şi aprobate;

planificarea adecvata a lucrărilor de construcţii pentru a se evita saureduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor şiadăposturilor. În acest sens organizarea lucrărilor de execuţie se vaface în lunile calendaristice în care speciile de animale nu se afla înperioada de reproducere, sau nu sunt în migratie. Acest grafic va aveaca obiectiv reducerea la minim a termenelor de execuţie;

sunt interzise, orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere,sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricaredintre stadiile ciclului lor biologic, sau orice intervenţie umana care arputea perturba echilibrul ecologic al biodiversităţii din zona;

se va realiza un management corespunzător al deşeurilor cueliminarea periodica, fără a folosi depozite intermediare sau depozitarinecontrolate;

După implementarea proiectului, în faza de exploatare se impun deasemenea o serie de masuri de protecţie dintre care menţionăm: nu se vor îndepărta specii de flora sau fauna din afara perimetrului

construit, chiar daca se afla in afara siturilor de importantacomunitara.

nu se vor instala surse generatoare de lumina puternica în apropiereazonelor de cuibărit.;

Măsuri de conservare în ecosisteme forestiere

Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor se impunmăsuri de conservare în ecosistemele forestiere, având în vedere rolulbenefic al pădurii în protecţia mediului:

- interzicerea tăierii ilegale de arbori;- interzicerea păşunatului in fond forestier;- continuarea executării lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe depăduri, cu respectarea severă a amenajamentelor;- extinderea suprafeţelor împădurite, bazate pe studii amănunţite legate decategoria (zona) în- supravegherea turismului necontrolat şi adoptarea turismului ecologic;- eradicarea utilizării fertilizanţilor chimici şi combaterii chimice adăunătorilor forestieri;- asigurarea pazei permanente a fondului forestier.



9.5. Mediul social şi economic

Măsurile prevăzute în PUG menite să îmbunătăţească standardul de viaţă allocuitorilor

comunei sunt:

•reabilitarea/asfaltarea drumurilor comunale, judeţene (acolo unde estecazul); realizarea de trotuare, piste pentru biciclişti şi drumuri pentruatelaje hipo, de-a lungul principalelor artere rutiere, care străbat UATCrâmpoia;

Profilele caracteristice propuse, în conformitate cu STAS 10144/90 şi cuNormele tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localitătilerurale sunt reprezentate în planşa de circulaţii aferentă PUG:

•pentru străzile principale:

parte carosabilă de 5,50 m (2 benzi de circulaţie), acostamente de 0,75m,şanturi de 2,00m pentru scurgerea apelor pluviale; trotuare de minim1,50m pe ambele părţi;

•pentru străzile secundare:

profilul propus este cel cu 5,50 m parte carosabilă, acostament de 0,75m,şant de 1,00m; trotuar de minim 1,50m, cel puţin pe o parte a străzii.

Şanturile se vor decolmata periodic, asigurându-se scurgerea apelormeteorice. Odată cu realizarea noilor legături rutiere - în baza proiectelortehnice de specialitate - se vor asigura prospectele străzilor la cca. 13.00 -14.00m, cu zone de acostament, spaţiu verde de aliniament, cât şi gabaritelenecesare şanturilor pentru preluarea apelor meteorice, precum şi razele decurbură la intersecţii pentru toate categoriile de vehicule, inclusiv transportde tonaj mare, şi se va stabili calitatea suprastructurii pentru traficul dinzonă, în concordanţă cu normativul pentru localităţi rurale.

Zone de protecţie şi siguranţă

•Pentru DJ 644 care traverseaza Comuna Crâmpoia de la nord la sud,limita zonei de protecţie este de 20m din axul drumului, iar zona desigurantă este de 3,50m de la ultimul element constructiv al drumului.

• În conformitate cu art. 47, alineatul 2 din OUG nr. 79/2001: “În vedereafluidizării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea oricăror



constructi care generează un trafic suplimentar, la o distanţă mai mică de50,00m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, aldrumurilor expres şi al drumurilor naționale europene, respectiv 30,00mpentrucelelalte drumuri de interes naţional şi judeţean”.

Conform OUG nr. 7/2010 privind modificarea OUG nr. 43/1997 privindregimul juridic al drumurilor, Art. 19 (4): Pentru dezvoltarea capacităţii decirculație a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, distanţadintre axul drumului şi gardurile sau construcţiile situate de o parte şi dealta a drumurilor va fi de minimum 26m pentru drumurile naţionale, deminimum 24 m pentru drumurile judeţene şi de minimum 20m pentrudrumurile comunale.

• refacerea parapetelor; realizarea de semnalizări rutiere (orizontale şiverticale) pentru toţi participanţii la trafic; amenajarea de suprafeţe deparcare şi refugii pentru staţii de transport în comun pe raza localităţilor dinComuna Crâmpoia; refacerea marcajelor şi indicatoarelor în zonele în carelipsesc;• dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe căilor de circulaţie,realizarea de trotuare acolo unde este posibil pentru circulaţia pietonilor;• se vor efectua lucrări de consolidare a terenurilor expuse la fenomene deeroziune prin împădurirea zonelor expuse;• pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condiţiile de fundaredin studiile geotehnice şi se va acorda o atenţie deosebită sistematizăriiverticale;• sistematizarea verticală a terenului astfel încât scurgerea apelor meteoricede pe acoperişuri şi de pe terenul amenajat să fie dirijată către un sistemcentralizat de canalizare (șanțuri de scurgere a apelor pluviale de-a lunguldrumurilor), fără să fie afectate proprietăţile învecinate;• extinderea reţelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelorizolatoare şi a stâlpilor de susţinere, înlocuirea posturilor de transformare20/0,4kv care prezintă un grad de uzură avansat, introducereatransformatorilor uscaţi, în cazul noilor racorduri pentru realizareasiguranţei în exploatare;•menţinerea şi protecţia pădurilor şi plantaţiilor forestiere din extravilan şiintravilan având în vedere rolul lor de protecţie;

Realizarea obiectivelor prevăzute în PUG vor avea un impact pozitiv asupramediului social şi economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiectivese va utiliza forţa de muncă disponibilă la nivel local. Prin modernizareainfrastructurii rutiere se vor îmbunătăţi condiţiile de transport şi va creştegradul de siguranţă al circulaţiei.



Consiliul Local va sprijini iniţiativele private la nivel local, în sensulvalorificării produselor agricole, dar şi pentru realizarea unor activităţieconomice în comună; astfel se vor crea noi locuri de muncă pentrupopulaţie, se vor colecta taxe la bugetul local şi se va îmbunătăţi nivelul detrai. În relansarea dezvoltării localităţilor comunei Crâmpoia pot contribuiurmătorii factori:

- Agricultura va continua să asigure un număr important de locuri demuncă.- Prelucrarea produselor agricole, vegetale şi animale, poate fi o activitatecreatoare de locuri de muncă. Crearea unei structuri de industrie mică vaputea valorifica produsele locale, asigurând şi servicii cu caracter industrialpentru populaţie.- Existenţa pe teritoriul comunei a unor unităţi economice (teren + clădiri)poate avea drept rezultat reutilizarea/rentabilizarea spaţiilor respective, atâtde către întreprinzători particulari, cât şi cu sprijinul colectivităţii locale.- Se recomandă înfiinţarea atelierelor de tâmplărie, reparaţii prestări deservicii (croitorie, cizmărie, etc.).

9.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2010, peteritoriul administrativ al

comunei Crâmpoia sunt urmatoarele monumente istorice sau arhitectonice.

OT-I-s-B-08497

Sitularheologic dela Crâmpoia



OT-I-m-B-08497.01



Eneolitic,CulturaGumelniţa

OT-I-m-B-08497.02



Neolitic,CulturaSălcuţa

OT-I-s-B-08498

Tell-uleneolitic de laCrâmpoia


"Rentea” Eneolitic,CulturaGumelniţa

OT-I-s-B- Castrul roman sat GHIOCA; sec. II - III



08510 de la Ghioca comunaCRÂMPOIA

p. Chr.

OT-I-s-B-08511

Castrul de la G hioca satGHIOCA;comunaCRÂMPOIA

sec. III p.Chr.

OT-II-m-B-08699

Biserica"AdormireaMaiciiDomnului”

sat BUTA;comunaCRÂMPOIA

1797, ref.1867

OT-II-a-B-08853

AnsamblulStember


1900

OT-II-m-B-08853.01

Conac satCRÂMPOIA;comunaCRÂMPOIA

1900

OT-II-m-B-08853.02

Dependinţe satCRÂMPOIA;comunaCRÂMPOIA

1900

OT-II-m-B-08853.03

Magazii satCRÂMPOIA;comunaCRÂMPOIA

1900

- intervenţiile pentru repararea monumentelor se vor face numai dupăaprobarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu şiconsultarea specialiştilor pentru a nu se compromite valoarea istorică şiarhitecturală;- elaborarea unor cerinţe minime pentru aspectul arhitectural alconstrucţiilor individuale, cel puţin în zonele adiacente monumentelor,pentru a pune în evidenţă valoarea acestora;- conştientizarea în rândul populaţiei a valorii obiectivelor de patrimoniu,necesitatea păstrării nealterate a stării fizice a monumentelor;

10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor aleseşi descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv oricedificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG



nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediupentru planuri şi programe.

Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul"Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şiprograme" editat de M.M.G.A., A. N. P. M.

Scopul prezentului Raport de Mediu, conform H.G. 1076/2004 este de aidentifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediuluiale aplicării planului propus, alternativele sale raţionale, luând înconsiderare obiectivele şi aria geografică aferentă.

In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care audeterminat alegerea alternativei nr. 1 (propusă).



Factor/ aspect demediu

Alternativa 0 Alternativa 1 ( propusă) Criterii care au determinat alegereaAlternativei 1 (propusă)

Apa Nu au fost stabilitesisteme decaptare/epurare apeuzate menajere

Realizarea sistemului public dealimentare cu apă şi canalizare, cu ostaţie de epurare; în extravilan, cuevacuarea apelor epurate într-uncanal de desecare. Amplasarea staţieide epurare se va face cu respectareadistanţei minime de 300m, faţă deconstrucţiile existente şi de cele ce sevor propune a se realiza în zonă;apele epurate se vor refula înreceptor natural, prin intermediulstaţiei de pompare.

Criteriile de alegere a alternativei au fost:- realizarea sistemului de captare/epurareape uzatemenajere va genera un impact pozitiv asupracalităţiifactorilor de mediu;- realizarea de branşamente individuale lareţeauade canalizare este o soluţie economicăsuportabilă de populaţie;

Depozitareadeşeurilor

Nu au fost stabilitealternative decolectare a deşeurilor;

Alternativa prevede înfiinţareapunctelor de colectare selectivă adeşeurilor în fiecare sat. Deşeurilecolectate se vor transporta ladepozitul ecologic din localitateaBălteni, conform prevederilor PJGDOlt;

Alternativa propusă este în conformitate cuStrategia naţională privind reducereacantităţii de deşeuri biodegradabiledepozitate, care face parte integrantă dinStrategia Naţională de Gestionare aDeşeurilor.



Infrastructurarutieră

Utilizareainfrastructurii rutiereîn starea actuală; Nuexistă alternativă.

Modernizarea drumurilor comunale,judeţene existente.

Dezvoltarea accesibilităţii, continuareaextinderii şi modernizării sistemului rutier,crearea unui sistem multimodal detransporturi sunt obiective specifice dedezvoltare regională, care decurg dinobiectivul general al Strategiei de DezvoltareRegională al Regiunii 4 Sud - Vest pentruperioada 2007 - 2013.

Zonificareafuncţională

Menţinerea actuală asuprafeţeiintravilanului.

Creşterea suprafeţei intravilanuluiexistent cu 19,36ha.

Prin zonare se permite dezvolatrea durabilăa localităţilor prin stabilirea funcţiunilor,separarea zonelor de locuit de celelalteactivităţi.Lipsa zonelor de

protecţie aobiectivelor deinteres local şinaţional

Nu există alternativă. - Instituirea zonelor de protecţie.- Măsuri şi reguli privindconstruirea în zonele de protecţie.

Alternativa propusă corespunde cuprevederile legislaţiei în domeniu referitoarela protejarea patrimoniului cultural, istoric,natural şi conservarea sa.

11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementăriiplanului

Prin monitorizarea mediului, în sensul definiţiei din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, se înţelegesupravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilorcalitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, aevoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun.

Frecvenţa şi modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUG vor fi stabilite prin acte dereglementare emise de autoritatea competenta pentru protecţia mediului, APM Olt, S.G.A. Olt şi altor autorităţi în fazelede avizare ale proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de construcţie ce se vor executa ulterior.



La nivelul comunei se propune următorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelorsemnificative.

Măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG Comuna Crâmpoia asuprafactorilor de mediu

Obiectiv de mediurelevant

Indicatori Frecvenţamonitorizării

Autoritatearesponsabilă

Prevederi legislative

Protecţia calităţiiaerului

Poluanţi atmosfericispecifici: pulberi,noxe, miros

Anual În cazulunor reclamaţii

PrimăriaCrâmpoia APMOltAgenţiieconomici

- Legea nr. 104/2011 privind calitateaaceruluiînconjurător;- Ordinul MAPM Mnr. 462/1993 pentruaprobarea condiţiilor tehnice privindprotecţia atmosferei şi Normelormetodologice privind determinareaemisiilor de poluanţi atmosferici produşide surse staţionare;

Protecţia calităţiiapei de suprafaţă şisubterane

Parametrii de calitatea apelor uzateevacuate

Se va respectafrecvenţa impusăprin Autorizaţiilede gospodărire aapelor

PrimăriaCrâmpoia SGAOlt, DSP Olt

- HG nr. 188/2002 completata prin HG nr.325/2005 (NTPA 001/2005);- Legea nr. 311/2004 privind calitatea apeipotabile, cu modificările şi completărileulterioare;- HG nr. 974/2004 pentru aprobareaNormelor de supraveghere, inspecţiesanitară şi monitorizare a calităţii apeipotabile;

Protecţia solului Parametrii de calitateai solului

Anual PrimăriaCrâmpoia APMOlt

Ordin MAPM nr. 756/1997 pentruaprobarea Reglementării poluării solului;



Gestionareadeşeurilor

Cantitatea de deşeuricolectate şi predate

Lunar PrimăriaCrâmpoiaOperatorsalubritate

-HG nr. 856/2002 privind evidenţagestiuniideşeurilor şi pentru aprobarea listeicuprinzând deşeurile, inclusiv deșeurilepericuloase, cu modificările şi completărileulterioare;- Legea nr. 211/2011 privind regimuldeşeurilor;

Protecţia populaţieipentru diminuarea /eliminarea efecteloralunecărilor de teren

Suprafaţa de terenstabilizat

Anual PrimăriaCrâmpoia

-

Zonificareateritorială

- Numărul decertificate deurbanism acordate;- Numărulautorizaţiilorde construireeliberate;

Anual PrimăriaCrâmpoiaInspectoratul deStatîn Construcţii;

Conform prevederilor legislative specifice

Spaţii verzi Suprafaţa efectivă despaţii verzi este de48002 mp. Estenecesataidentificarea uneisuprafete de 47756mp pentruindeplinirea tintei de26 mp / locuitor

Anual PrimăriaCrâmpoia

Conform prevederilor Legii nr. 24/2007republicată este necesar intocmirea -Registrul naţional al spaţiilor verzi.

RAPORT DE MEDIU PENTRUP.U.G. - Plan urbanistic general COMUNA CRIMPOIA , judetul Olt

Autor: Elaborator studii pentru protecţia mediului: Dr. Stefanescu Izabela – Mariana - RIM, EA,RM poz. 488 în Registrul Naţional al Elaboratorilor.

12. Rezumat fără caracter tehnic

12. Rezumat fără caracter tehnic

Raportul de mediu pentru P.U.G. Comuna Crâmpoia a fost realizat conformprevederilor

HG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privindprocedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Comuna Crâmpoia este situată la cca 40 km de Orasul Slatina şi estealcătuită din localităţile: satul Crâmpoia, reşedinţa de comună; satul Buta.

Teritoriul administrativ are o suprafaţă de 3855,92 ha, din care Suprafatalocuibila proprietate majoritar privata - mp 40785 mp în intravilan.

Comuna are o populaţie de 3683 de locuitori, Suprafaţa totală propusăpentru extinderea intravilanului comunei se estimează la 20,34 ha şi esterepartizată astfel:

BILANT TERITORIAL INTRAVILAN PROPUS

TERITORIULADMINISTRATIVAL UNITATII DE

BAZA

CATEGORII DE FOLOSINTA (ha)

TOTALAGRICOL NEAGRICOL

ARABILPASUNI

SIFANETE

VII LIVEZI

VEGETATIE

JOASAAPE CAI DE

COMUNICATIECURTI

CONSTRUCTII NEPRODUCTIV

EXTRAVILAN 3142.66 200.05 0.00 0.34 9.14 29.14 35.79 0.00 86.10 3503.22

INTRAVILAN 128.75 5.57 0.00 0.04 2.89 1.03 30.18 184.24 0.00 352.70

TOTAL 3271.41 205.62 0.00 0.38 12.03 30.17 65.97 184.24 86.10 3855.92% din total 90.18% 9.82% 100.00%

SUPRAFETE INTRAVILAN COMUNA CRIMPOIASate componente Suprafete existente ha Suprafete propuse haButa 59,46 61,75Crimpoia 272,90 290,95Total Intravilan 332,36 352,70

Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul existent :BILANT ZONE FUNCTIONALE EXISTENT

LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 278.03 83.65%



UNITATI AGRICOLE 8.95 2.69%UNITATI AGRO INDUSTRIALE 0.00 0.00%INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 7.86 2.36%CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT (RUTIER) 29.84 8.98%SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT,PROTECTIE 4.70 1.41%CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE 0.00 0.00%GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 1.77 0.53%DESTINATIE SPECIALA 0.00 0.00%TERENURI LIBERE 0.00 0.00%APE 1.21 0.36%TERENURI NEPRODUCTIVE 0.00 0.00%TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 332.36 100.00%

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile dedezvoltare pentru Comuna Crâmpoia, judeţul Olt, pe baza analizeipluricriteriale a situaţiei existente. Se propune conturarea unor direcţii dedezvoltare în politica de construire şi de amenajare a teritoriului comunei,pe o perioada de 5 - 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizareazonelor funcţional, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şiaspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echipareaedilitară şi conservarea mediului.

In PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizeazăorganizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energieelectrică, infrastructura :

- extinderea intravilanului comunei Crâmpoia cu 18,86 ha;- extinderea sistemului public centralizat de alimentare cu apă potabilă şiasigurarea debitului de apă necesar pentru toate localităţile;- realizarea unui sistem public centralizat de canalizare a apelor menajere,cu o staţie de epurare;- rezolvarea urgentă a evacuării apelor pluviale, evitându-se eroziuneasolului;- reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a energieielectrice, realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale;- extinderea şi modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilorcomunale, reabilitarea podeţelor existente;- revitalizarea spaţiilor care sunt în conservare şi folosirea optimă aterenurilor destinate dezvoltării activităţilor agricole;- reabilitarea şi extinderea spaţiilor verzi, agrement, sport şi recreere;



- rezolvarea sistemului de depozitare şi de colectare a deşeurilor menajere însistem centralizat şi pe principii ecologice;- Suprafaţa efectivă de spaţii verzi este de 48002 mp. Este necesataidentificarea unei suprafete de 47756 mp pentru indeplinirea tintei de 26mp / locuitor.

Zonele propuse pentru introducerea în intravilan sunt proprietateaConsiliului Local Crâmpoia şi au ca destinaţie construirea de locuinţe, spaţiiverzi amenajate, sport şi agrement, etc.

• Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare este alcatuita din:

- locuinţe existente în tesut tradiţional, pe zone deja constituite;- locuinţe situate în noile extinderi ale intravilanului:

Terenuri propuse pentru locuinţe individuale cu P, P+2:

Noile extinderi ale intravilanului solicitate pentru locuinţe nu au dus la ocreştere a zonei cu aceasta destinaţie, deoarece s-a mărit zona de instituţiipublice şi servicii (care are şi o pondere importantă de locuinte).

• Zona activităţilor productive Prin dezvoltarea activităţilor productive şiîn special a celor nepoluante, se urmăreşte pe de-o parte, dezvoltareasectorului productiv şi îmbunătăţirea performanţei agriculturii, cât şiposibilitatea atragerii unor noi investitori în localitate şi creearea unor noilocuri de muncă. Se urmareste diversificarea activităţilor economice care săvalorifice prinicpalele atuuri ale localităţii şi anume: o locaţie şi oaccesibilitate foarte bună şi potenţialul agricol oferit de suprafaţa mare deterenuri arabile, de existenţa unei infrastructuri de irigaţii şi desecări.Localitatea ar putea să devină un important centru de colectare, prelucrare,depozitare şi distribuţie a produselor agricole. Astfel, în zona satelor suntpropuse a se dezvolta serviciile pentru agricultură, depozitare, prelucrare şiambalare a produselor agricole.• Zona instituţiilor şi serviciilor de interes public, cuprinde atâtinstituţiile şi serviciile publice existente, cât şi activitati comerciale, servicii,locuinţe, mică produce manufacturieră nepoluantă. Zona se caracterizeazăprintr-o mare mixitate funcţională, axată pe acceptarea diferitelor funcţiunide interes public şi general, a diverselor categorii de activităţi comerciale,servicii şi mică produce, cât şi a locuinţelor. Constituirea întregii zone se varealiza în timp, etapizat şi prioritizat în funcţie de necesităţiile, priorităţile,fondurile şi dorinţele locuitorilor comunei Crâmpoia.• Căile de comunicaţie şi transport (rutiere, pietonale şi construcţii



aferente) si se constată o crestere a suprafeţei ocupate de căile decomunicaţie în situaţia propusă faţă de situaţia existentă Acest lucru seexplica prin faptul că suprafaţa intravilanului propus (20,34) faţă desuprafaţa intravilanului existent (244 ha) este în crestere. Totuşi, calitateadeservirii cu căi de comunicaţie creşte, printr-un procent mărit.• Zona spaţiilor verzi, de sport, agrement şi protecţie Conform OUG nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privindprotecţia mediului, autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura dinterenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minim 26 m2/ locuitor,până la data de 31.12.2013. Având în vedere că prin PUG au fost inventariateo suprafaţă de spaţiu verde totală de 48002 mp, şi ţinând cont de faptul căpopulaţia comunei Crâmpoia este de 3683 locuitori, rezultă că fiecăruilocuitor îi va reveni o suprafaţă de spaţiu verde de 13,0 mp. Este necesaraIdentificarea si amenajarea a unei suprafete de 47756 mp si amenajarea caspatii verzi pentru indeplinirea tintei de minim 26 m2/ locuitor

• Bilanţul real al suprafetelor amenajate ca spaţii verzi

Nr crt Denumire SuprafataTERENUL SPORT CRÎMPOIA 13900mpTEREN TARG SAPTAMANAL 2690 mpCIMITIR CRIMPOIA, SAT CRIMPOIA 13000mpCIMITIRUL EROILOR, COMUNACRIMPOIA, SAT CRIMPOIA

6412 mp

CIMITIRUL BUTA, SAT BUTA 12000 mpTotal 48002 mp

Conform OUG nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, autorităţile publice locale au obligaţiade a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minim 26m2/ locuitor, până la data de 31.12.2013. Având în vedere că prin PUG se vaamenaja o suprafaţă de spaţiu verde totală de 47756 mp, şi ţinând cont defaptul că populaţia comunei Crâmpoia este de 3683 locuitori, rezultă căfiecărui locuitor îi va reveni o suprafaţă de spaţiu verde de 13,03m2.

• Zona aferentă construcţiilor tehnico-edilitare şi destinaţie specialăocupă o suprafaţă ce reprezintă staţie de tratare apă si statie de epurare înpartea de sud-vest a satului Crâmpoia;



• Zona de gospodărie comunală ocupă;

S-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare pentru orice efect negativgenerat de implementarea obiectivelor planului.

Evidenţierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poateconstitui baza pentru administraţia publică locală în alegerea priorităţilor îndezvoltarea urbanistică a comunei.

Evaluarea a presupus mai multe etape:

- analiza stării actuale a mediului în urma căruia s-au stabilit obiectivele demediu relevante;- evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie laatingerea obiectivelor;- s-au analizat variantele posibile, inclusiv varinata 0; concluzia a fost căvarianta definitivă îmbină armonios cele 3 elemente ale dezvoltării durabile:mediu, economia şi mediul social.

Principalele rezultate pe care le pune în evident evaluarea efectelorpotenţiale cumulate ale planului asupra fiecărui factor/aspect de mediusunt următoarele:

Apa - principalele forme de impact sunt asociate realizarii alimentării cu apăşi a canalizării în perimetrele locuite, epurării apelor uzate menajere şiprotejării calităţii apelor de suprafaţă şi a apei freatice. Implementareaplanului va determina un impact cumulat asupra calităţii apei apreciat cafiind pozitiv.

Aerul - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte,îmbunătăţirii infrastructurii de transport, promovării industriei nepoluante,iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementarea planului vadetermina un impact cumulat asupra calităţii aerului în zonele limitrofeactualelor căi de circulaţie şi zone locuite apreciat ca fiind pozitiv.

Solul - principalele forme de impact sunt asociate eliminării actualelor sursede poluare prin modernizarea căilor de circulaţie, gestiunea deşeurilor,realizarea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate menajere,stabilirea zonelor de protecţie, aliniament şi retrageri, restricţii şi interdicţiide construire. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului vadetermina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.



Zgomot şi vibraţii - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte,îmbunătăţirii infrastructurii de transport, iar pe de altă parte, dezvoltăriizonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulatasupra nivelului de zgomot şi vubraţii în ariile limitrofe actualelor căi decirculaţie şi zone locuite apreciat ca fiind pozitiv.

Biodiversitatea (flora şi fauna) - principalele forme de impact sunt asociate,pe de o parte, creşterii şi reorganizării spaţiilor plantate, iar pe de altă parte,modificării utilizării unor terenuri agricole. Implementarea planului vadetermina un impact neutru asupra faunei mici adaptate terenurilor agricole.

Populaţia şi sănătatea umană - principalele forme de impact sunt asociatefuncţionalităţii zonelor urbane, asigurării utilităţilor şi eliminării unor surseimportante de poluare. Implementarea planului în condiţiile protecţieimediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitivsemnificativ.

Mediul social şi economic - principalele forme de impact sunt asociate creăriicondiţiilor pentru dezvoltarea mediului economic şi social, pentru atragereaunor investiţii majore, în conformitate cu strategia de dezvoltare a comuneiCrâmpoia. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului vadetermina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul urban, infrastructura rutieră - principalele forme de impact suntasociate creşterii gradului de complexitate, coerenţă şi flexibilitate azonificării funcţional, adaptării infrastructurii rutiere la cerinţele dedezvoltare ale localităţii, cu efecte benefice pe termen lung în dezvoltareacomunităţii. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului vadetermina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Peisajul - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte,prevederilor referitoare la spaţiile plantate şi la reglementările de construire,iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Ca urmare aextinderii spaţiilor plantate şi reglementărilor de construire care asigură unpeisaj armonios, cu impact vizual plăcut, impactul se apreciază ca fiindpozitiv semnificativ.

In urma evaluării de mediu pentru PUG Crâmpoia s-a constatat că efectelepozitive asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei sunt numeroase şi nu aufost identificate aspect negative.

Aspectele pozitive rezultate în urma implementarii PUG sunt numeroase şi



vor avea efecte pozitive asupra populaţiei, în special asupra stării desănătate a cetăţenilor prin:

- Realizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, va îmbunătăţistarea de igienă a locuitorilor;- Realizarea şi extinderea spaţiilor verzi şi a perdelelor de protecţie, creareade noi spaţii de agrement vor spori confortul locuitorilor;- Imbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor prin măsurilepropuse în PUG vor duce la creşterea gradului de salubritate a comunei;- Extinderea intravilanului şi construcţia de noi locuinţe vor duce la mărireaspaţiului de locuit pe cap de locuitor.- Creşterea suprafeţei spaţiilor verzi va avea efect pozitiv asupra populaţiei,va oferi noi spaţii de viaţă pentru specii de plante şi animale.- În situaţia implementării PUG calitatea solului se va îmbunătăţi, vorscadea riscurile de alunecări de tren prin inierbări şi împăduriri, eroziuneadatorată vântului prin plantarea perdelelor de protecţie, eroziunea provocatăde inundaţii prin indiguiri, şi alte măsuri prezentate în PUG şi în Raportulde mediu;- Recuperarea terenurilor degradate prin alunecări şi eroziuni torenţiale princonsolidări, plantaţii, inierbare şi alte lucrări de combatere a eroziunii.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor demediu şi pe performanţă - se asigură controlul implementării şi eficacităţiimăsurilor prevăzute în PUG, care să producă efecte pozitive asupramediului.

Monitorizarea implementării PUG va indica dacă sunt necesare măsurisuplimentare.

Concluzii

• Implementarea PUG Crâmpoia va avea un efect pozitiv asupra mediului şiva contribui la dezvoltarea durabilă a localităţii Crâmpoia pe termen mediuşi lung;• Obiectivele PUG-ului au rolul de a îmbunătăţi calitatea factorilor de mediuşi starea de sănătate a populaţiei;• Măsurile propuse în Raportul de mediu au ca scop reducerea la minim aefectelor realizării PUG asupra factorilor de mediu;• Pentru realizarea noilor investiţii cu potenţial impact asupra mediului,înainte de începerea construcţiilor se va solicita autorităţii competentepentru protecţia mediului emiterea avizului/acordului de mediu.• Implementarea PUG Crâmpoia nu va afecta semnificativ biodiversitatea



zonei.

Glosar de termeni (conform HG nr. 1076/2004, Ordin nr. 756/1997)

•Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altăautoritate împuternicită potrivit compeţentelor legale să execute controlulreglementărilor în vigoare privind protecţia aerului, apelor, solului şiecosistemelor acvatice sau terestre.

• Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis decătre autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmăintegrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau în programulsupus adoptării;• Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publiculuişi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şiprogramelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultateloracestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupradeciziei luate;• Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosferă a poluanţilor proveniţidin surse staţionare sau mobile.• Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă înreceptori acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri carealterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale ale apeiutilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuricontaminate:• Folosinţa sensibilă şi mai pu ă n sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor,care implică o anumită calitate a solurilor, caracterizat printr-un nivelmaxim acceptat al poluanţilor.• Impact de mediu :-modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice şistructurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali;- diminuarea diversităţii biologice; modificarea negativă considerabilă aproductivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate;- deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţiisau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată, în principal, de poluareaapelor, a aerului şi a solului;- supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificareateritorială necorespunzătoare a acestora;- un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea oprobabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabilă de cătreautorităţile competente.• Plan de acţiune - reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu



scopul de a controla problema analizată şi a efectelor acesteia indicându-semetoda de reducere.• Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate deComunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale acestora, care:- se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional,regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea,printr-o procedura legislativă, de către Parlament sau Guvern;- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;• Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, cedepăşesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluareapoluării mediului. Aceste valori definesc nivelul poluării la care autorităţilecompetente consideră ca un amplasament poate avea un impact asupramediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a măsurilor dereducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări.• Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşescpragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluareapoluării mediului.• Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor careidentifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupramediului ale aplicării acestora şi alternativele lor raţionale, luând înconsiderare obiectivele şi aria geografică aferentă.• Titularul planului sau programului - orice autoritate publică, precum şi oricepersoană fizică sau juridică care promovează un plan sau un program.• Zgomotul ambiental - este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţileumane, cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;

Bibliografie

• Starea mediului judeţul Olt;• BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment.Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;• BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org;• Boşcaiu N, Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare dispărute,periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii mediului înconjurător,Bucureşti, 38 (1):• Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Ed.Ceres, Bucureşti 4- Ciochia, V. 1984.• Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si Enciclopedica, Bucureşti, p. 35-39.Cogalniceanu, D. 1999.• Managementul Capitalului Natural. Universitatea Bucureşti, p. 1-6. ± Coldea G.(ed..), 1997,• Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les associations herbaceés



naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca. Coldea, G, 1991, Prodrome des associationsvégétales des Carpates du sud-vest (Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol, 13: 317-539,Camerino.• Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques forcounting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a review. BOU,Ibis 148, Oxford, p. 76-89.• Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm.• Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.• Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în floraRomâniei - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările GrădiniiBotanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.• Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.• Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,2005. Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de România şiBulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.• Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind farmson birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.• Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress, Iasi,p. 35-37• Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring plant andanimal populations, Blackwell Science.• Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc.Ornitologică Romănă Nr. 16, Cluj Napoca.• Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania -Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp. 307.• Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română. Studiugeobotanic si agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.• Rauta C, 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si Enciclopedica.• I Rojanschi V. & al, 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed. Economica 2002.• Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. AcademieiRomâne, Bucureşti.• Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.• Visan S. & al, 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed. Economica.• Vladimir Rojanschi & al, 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de Mediu,Ed. ASE Bucuresti.• Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei.• Elaborare PATJ Olt faza studii economice realizat de SC Halcrow Romania SRL.• Studiu geotehnic, realizat de SC SOLTEST SRL, realizat in 2010.• I. Sircu - Geografia fizică a R.S.R., Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971;• Al. Roşu - Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti1973;



• Al. Roşu, I. Ungureanu - Geografia mediului înconjurător, Editura didactică şipedagogică, Bucureşti, 1977;• S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu - Chimia sanitară a mediului, EdituraMedicală, Bucureşti, 1978;• I. Bica - Elemente de impact asupra mediului, Editura MATRIXROM, Bucureşti2000.• Grigore P. şi colaboratorii - Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şiEnciclopedică, Bucureşti, 1982);• Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universitatea de Stiinţe Agronomice şi MedicinăVeterinară, Bucureşti, Facultatea de Imbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului - Influenţapoluanţilor din gospodăriile individual asupra calităţii apei de alimentare din zonele rurale;• Ministerul Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Secţia MedicinaMediului - Studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei pentru staţii de epurare ape uzate detip RESETILOVS, Letonia, Bucureşti 2004.

Anexe

RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.G. - Plan urbanistic general ...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.G. - Plan urbanistic general ...