RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC …apmms.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM...

Ing. Brăiescu Gheorghe, Expert evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.Z. TÂRNĂVENI

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL

„CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC ÎNLOCALITATEA TÂRNĂVENI, JUDEŢUL MUREȘ”

BENEFICIAR S.C. SOL STARK POWER S.R.L.

ELABORATOR RAPORT DE MEDIUIng. Brăiescu Gheorghe

Expert Evaluator/Auditor de MediuAtestat RM; RIM; BM din 14/04/2011Valabil până la data de 14/04/2016

SEPTEMBRIE 2012

1


CUPRINS

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUZ, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în

situaţia neimplementării PUZ

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUZ.

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru PUZ şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii PUZ.

6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori.

7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier.

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PUZ.

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute.

10. Descrierea măsurilor pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUZ TÂRNĂVENI.

11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei.

2


RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL

„CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC ÎNLOCALITATEA TÂRNĂVENI, JUDEŢUL MUREȘ”

INFORMATII GENERALE

TITULARUL PROIECTULUI: S.C. SOL STARK POWER S.R.L.AMPLASAMENT: MUNICIPIUL TÂRNĂVENI, F.N, JUD. MUREȘ;PROIECTANT GENERAL: S.C. YNESS UNIQUE DESIGN S.R.L. ARAD

Autorul atestat al raportului de mediu: ing.Gheorghe Brăiescu

Expert Evaluator de Mediu, atestat RM; RIM; BM din 14/04/2011

ADRESA: STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ, TEL. 0744/805249, 0731/003377, TEL/FAX. 0265/311142, gbraiescu @ yahoo.com

TEMEI LEGAL AL RAPORTULUI DE MEDIU : DECIZIA NR. 1977 DIN 26/04/2012 EMISĂ DE APM MUREȘ

3

mailto:[email protected]




1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUZ precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia:

evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea

în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul

decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;

raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică,

descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora

şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă;

Tabel cu abrevieri sau acronime utilizte în cadrul Raporului de mediu la PUZ

4


Aviz de mediu pentru planuri si programe – act tehnico-juridic scris, emis de catre

autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor

privind protectia mediului in planul sau in programul supus adoptarii.

Arii protejate – zone in care s-a pus la punct o serie de instrumente de gestionare

care sa raspunda cerintelor de supraveghere, protectie si asigurare a valorii ecologice a

spatiului natural.

Evaluare de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a

autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, luarea

in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul

decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate;

Planuri si programe – planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de UE, ca si

orice modificari ale acestora, care:

- se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national, regional sau

local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura

legislativa, de catre Parlament sau Guvern; si

- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative.

Potential turistic deosebit – Totalitatea obiectivelor naturale si construite existente

intr-un anumit teritoriu, constituind elemente de mare atractivitate pentru diverse

categorii de vizitatori si oportunitati pentru valorificare prin organizarea corespunzatoare

a turismului.

Public – una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, in concordanta cu legislatia

sau cu practica nationala, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora.

Raport de mediu – parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica,

descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicarii acestora

si alternativele lor rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta.

Rezervatii naturale – Zone in care se asigura conditii naturale necesare protejarii

speciilor semnificative la nivel national, comunitatilor biotice sau caracteristicilor fizice

de mediu.

Poluarea atmosferica – Consta in modificarea compozitiei chimice a aerului datorata,

in principal, proceselor industriale, producerii energiei electrice si termice si circulatiei

autovehiculelor. Una din caracteristicile poluarii aerului in mediul urban consta in faptul

ca poate varia considerabil nu numai de la o localitate la alta dar si in interiorul aceleiasi

zone urbane.

Substante poluante – reprezinta acele substante rezultate in urma desfasurarii

activitatii economice sau de trafic rutier, emise in atmosfera, care, datorita caracterului

lor nociv,pot inrautatii calitatea aerului.

5


Titularul planului sau programului – orice autoritate publica, precum si orice

persoana fizica sau juridica care promoveaza un plan sau un program.

Zona protejata – Unitate teritoriala naturala sau construita, delimitata geographic

si/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau construit.

Zona turistica – Unitate teritoriala delimitata, caracterizata printr-o mare complexitate

de resurse turistice, care pot genera dezvoltarea unor variate forme de turism.

CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA PUZ SI A RMIn context European, cele mai importante doua instrumente juridice referitoare la SEA

sunt:

- Directiva CE 2002/42/CE referitoare la evaluarea efectelor asupra mediului aleanumitor P/P;- Protocolul privind SEA la Conventia privind impactul asupra mediului in contexttransfrontiera (Conventia de la Espoo).Directiva SEA 2001/42/CE la art. 1) are obiectivul declarat de a contribui la integrarea

considerentelor de mediu in elaborarea si adoptarea planurilor si programelor, in

vederea promovarii dezvoltarii durabile. Scopul Directivei SEA este acela de a asigura ca

efectele asupra mediului ale anumitor P/P sunt identificate in timpul elaborarii si inainte

de momentul adoptarii acestora. Directiva SEA a fost adoptata in 2001 si a trebuit sa fie

transpusa de statele membre in legislatia nationala, astfel s-a publicat HG 1076/2004

care stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite P/P. In concordanta cu

prevederile Directivei SEA, HG 1076/2004 prevede ca SEA este obligatorie pentru

anumite P/P si ca pentru alte P/P trebuie determinata necesitatea de a se supune SEA.

Prin Ord. 995/2006 s-a adoptat lista P/P care intra sub incidenta HG 1076/2004,

respectiv a planurilor pentru care trebuie realizata o evaluare de mediu, in aceasta lista

fiind inculse si planurile urbanistice generale.Directiva Habitate si Directiva Pasari au fost si ele transpuse in legislatia nationala care

prevede ca orice P/P care poate afecta in mod semnificativ o Arie de protectie speciala

sau Arie speciala de conservare, trebuie supus unei evaluari a mediului care sa tina

seama de obiectivele de conservare din aria respectiva. Etapele procedurii SEA sunt:

- Incadrarea;

- Definirea domeniului;

- Evaluarea P/P;

- Intocmirea RM privind efectele semnificative probabile ale propunerii de

dezvoltare;

- Desfasurarea consultarilor cu privire la propunerea de dezvoltare si Raportului de

Mediu aferent (in aceasta etapa se consulta autoritatile de resort si publicul);

6


- Luarea in calcul a RM si a rezultatelor consultarii in procesul de luare a deciziei;

- Oferirea de informatii publice inainte si dupa adoptarea propunerii de dezvoltare

si prezentarea modului in care s-a tinut seama de rezultatele EM;

- Monitorizarea efectelor implementarii deciziei.

Pentru ca Directiva SEA (2001/42/EC), transpusa in legislatia nationala prin HG

1076/2004, se coreleaza cu alte Directive care privesc protectia mediului, prezenta

evaluare de mediu s-a raportat constant la aceste acte comunitare:

- Directiva Cadru Apa 2000//60/EC (WDF), care introduce notiunile de Programde Masuri (sau de Amenajare) si Plan de Management Bazinal, pentru a coordona masurile privind calitatea apei in fiecare bazin;- Directiva privind nitratii 91/676/EC, care prevede Programe de Actiune pentruzonele amenintate de poluarea cu nitrati cauzata de agricultura; programele suntdirectionate catre introducerea anumitor practici agricole;- Directiva Cadru Deseuri 75/442/EC, care prevede Planuri de Management aleDeseurilor;- Directiva Cadru Aer 96/62/EC, care stipuleaza ca in zonele si aglomerari in carenivelul unuia sau mai multor poluanti depaseste anumite valori-limita, se impuneimplementarea unui Plan sau Program pentru atingerea valorilor-limita intr-uninterval de timp specificat;- Directiva Habitate 92/43/EC, care are ca scop stabilirea unei retele ecologiceeuropene coerente, de zone speciale de conservare; scopul este de a recunoasteca situl respectiv gazduieste valori naturale care merita sa fie protejate.Raportul de mediu s-a realizat in baza cerintelor Directivei SEA (Directiva ConsiliuluiEuropean nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului

transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Continutul Raportului de Mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind


Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si recomandarea din

Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si

programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia Nationala de

Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si ”Ghidul privind evaluarea demediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism” (MMDD,

2007). RM a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUZ, teritoriul acoperit, precum

si activitatile preconizate sa decurga din implementarea PUZ, ca: stabilirea noilor

folosinte ale terenului pentru dezvoltare si a regulilor privind dimensiunea dezvoltarii si

conformarea cu legislatia in vigoare; amenajarea si utilizarea terenului; dezvoltarea

7


infrastructurii rutiere si de utilitati; modificari ale activitatilor economice care pot

interveni intr-o sfera mai larga. In RM s-a facut prezentarea metodelor si tehnicilor

utilizate in evaluarea de mediu, corelarea obiectivelor PUZ cu P/P relevante pentru

acesta, s-au determinat aspectele de mediu care trebuie evaluate din perspectiva

elementelor cheie ale PUZ si s-a facut identificarea obiectivelor de mediu relevante.

A interesat cu predilectie analiza efectelor semnificative ale planului in zona, datorita

introducerii in intravilan de noi suprafete si schimbarii folosintei unor terenuri, efecte

asupra teritoriului administrativ, asupra componentelor mediului si in special asupra

zonelor protejate din arealul analizat. S-au urmarit problemele semnificative de mediu,

inclusiv starea actuala a mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul

implementarii PUZ. S-au stabilit masurile de reducere si/sau intarire a efectelor

implementarii PUZ asupra componentelor mediului si s-au facut recomandari in acest

sens, precum si s-a propus un program de monitorizare. Prin Raportul de Mediu s-au

sintetizat toate rezultatele si concluziile evaluarii, insa s-au avut in vedere si consultarile

publicului si a autoritatilor de reglementare interesate.

Pe baza analizei situatiei existente, a modificarilor survenite in suprafata intravilanului si

folosinta terenurilor, a tendintelor constatate in inbunatatirea teritoriului cu bunuri

publice de interes comun si bunuri de interes privat, a cererilor administratiei locale si a

cetatenilor de modernizare si imbunatatire a conditiilor de locuire, Planul urbanistic

zonal stabileste directiile evolutiei zonei analizate in concordanta cu alte programe

si planuri astfel incat sa atinga urmatoarele obiective:

- dezvoltare durabila a localitatilor (trup intravilan);

- cresterea nivelului de trai;

- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;

- cresterea gradului de educatie in ceea ce priveste protectia mediului prin asigurarea

cadrului organizatoric si de implementare al unor proiecte privind evacuarea apelor

uzate, depozitarea deseurilor, protectia solului. Planul urbanistic zonal impreuna cu RLU

aferent devine dupa aprobare și includerea în PUG, ”act de autoritate al administratiei publice locale” pe baza caruia se elibereaza certificate de urbanism si autorizatii de

construire pe teritoriul localitatii.

Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel

mai înalt nivel decizional, care facilitează, inca de foarte devreme, integrarea

considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea

masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileşte un cadru pentru evaluarea

ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.

8


Evaluarea strategica se aplica, de către unele state si la nivel de politici si chiar de

legislaţie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltări durabile. In acest sens, s-a

dezvoltat un instrument internaţional, pe care si România l-a semnat la Kiev in 2003,

Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe,

politici si legislaţie care pot face obiectul evaluării de mediu.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsura de precauţie, la nivel decizional

înalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o măsura destul de

limitativa si slaba, si in consecinţa, insuficienta. Aceasta, datorita momentului târziu in

procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, răspunsurile la

întrebările adresate la nivelul cel mai înalt, de tipul “ce fel de dezvoltare trebuie sa aibă

loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aibă loc” au fost, de cele mai multe ori,

nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai înalt nivel

decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor, strategiilor si, evident

al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra

mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in urma producerii impactului.

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea

riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu

propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor

anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA)

cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi

elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a

raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor.

România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind SEA.

Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenţii pentru

dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare

şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu

generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile

negative ale acestora asupra mediului. Ca atare, procesul de programare şi procesul SEA

urmează o logică similară, aceasta constituind baza abordării recomandate de

implementare a proiectului. În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru

“ecologizarea” planurilor şi programelor (îmbunătăţirea acestora în corelaţie cu politica

de mediu), ci şi pentru îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora,

precum şi a şanselor de reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune,

furnizând legături intre procesele de planificare paralele (cum ar fi planificarea ex-ante

sau planificarea naţională strategică) şi contribuţia la dezvoltarea durabilă.

9


Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia:

Planul urbanistic zonal „CONSTRUIRE PARC SOLAR FOTOVOLAIC LOC. TÂRNĂVENI,

JUD. MUREȘ“ a fost elaborate de S.C. YNESS UNIQUE DESIGN S.R.L. Arad.

Conform Legii 453/2001, (art. 20, aliniat 2), ulterior aprobarii PUG, pot fi introduse in

intravilanul localitatiilor si unele terenuri din extravilan numai in conditii temeinic

fundamentate pe baza de planuri urbanistice zonale, PUZ, aprobate potrivit legii.

In baza acestui PUZ se va urmari parcurgerea procedurii legale de introducere in

intravilan, intocmirea documentatiilor pe specialitati pentru executarea utilitatilor,

drumurilor, faza DTAC, PT etc.

Prin definitie PUZ-ul stabileste reglementari specifice pentru o zona dintr-o localitate

urbana sau rurala, compusa din mai multe parcele, acoperind toate functiunile: locuire,

servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice etc. Conform art. 44, art.47,

art 48 din Legea 350/2001 (r) Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare

specifica detaliata si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe cu prevederile

Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localitatii.

PUZ s-a elaborat pe baza reglementarilor tehnice din Metodologia de elaborare si

continutul –cadru al Planului Urbanistic Zonal respectiv Planului Urbanistic de Detaliu,

aprobat prin Ord. nr. 176/N/16.08.2000.

PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL

Prin initiativa titularului se doreste promovarea unei documentatii de urbanism, faza

PUZ, pentru un teren aflat in concesiunea acestuia : S.C. SOL STARK POWER S.R.L.

Terenul studiat prin PUZ, se afla situat in extravilanul municipiului Târnăveni cu

destinația pășune. Scopul declarat al PUZ este de trecere a terenului din extravilanul

municipiului Târnăveni în intravilan și constituirea unui trup intravilan pentru construirea

unui parc energetic fotovoltaic. In acest scop Consiliul Local Târnăveni a emis Certificatul

de Urbanism nr. 5385 din 15.03.2012, prin care se solicita intocmirea unui PUZ. Consiliul

Local, in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a

localitatilor comunei, a hotarat emiterea « Avizului de oportunitate » in baza caruia s-a

emis si Certificatul de urbanism mai sus mentionat. Initiativa realizarii unui parc

fotovoltaic face parte dintr-o strategie mai larga, de a transforma noile cunostinte in

inovare tehnologica in scopul producerii de energie electrica din surse

neconventionale. In urma implementarii acestor tehnologii se asigura surse ieftine

de energie alternativa aducand in acest sens un plus pentru protectia mediului, din

perspectiva accesarii unei surse de energie neconventionala, cat si din perspectiva

echiparii edilitare a zonei.

10


Conţinutul Raportului de mediu referitor la utilizarea terenurilor şi a construcţiilor , tratează următoarele probleme:- stabilirea şi delimitarea teritoriului propus pentru a fi analizat;

- zonificarea funcţională a terenurilor şi stabilirea regimului juridic al acestora, printr-un

sistem de reglementări şi servituţi adecvate;

- stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;

- organizarea circulaţiei şi a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- restabilirea, protecţia şi conservarea mediului;

- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică;

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiile de conformitate şi realizarea

construcţiilor;

– corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului;

Continutul si obiectivele principale al PUZ

Date generale privind PUZ-ul

- Denumirea planului: „CONSTRUIRE PARC SOLAR FOTOVOLTAIC ÎN LOC.

TÂRNĂVENI, JUD. MUREȘ “

- Adresa de implementare a PUZ: Târnăveni, extravilan De 4130

- Titularul planului: S.C. SOL STARK POWER S.R.L.

- Adresa sediului socal al titularului: loc. Timișoara, str. Agricultorilor, nr. 40,

Camera 5, cod poștal 300409, județul Timiș

- Persoana de contact: Tiberiu Oltean, Tel: 0740/368732

- Suprafata studiata prin PUZ: 1.090.210 mp

- Suprafata ferenta PUZ aflata in proprietatea titularului(Concesionată): 1.090.210

mp

- Data realizarii planului: anul 2012

Planul urbanistic zonal cuprinde 3 (trei) volume:

- Volumul 1 – Memoriu general

- Volumul 2 – Regulament local de urbanism

- Volumul 3 – Parte desenata

Memoriul general este structurat pe urmatoarele capitole:

11


1. Introducere (date de recunoastere a investitiei; obiectul PUZ; surse de

documentare);

2. Stadiul actual al dezvoltarii (evolutia zonei; incadrarea in localitate; elemente ale

cadrului natural; circulatia existenta si modernizarea ei; ocuparea terenurilor; echiparea

edilitara; probleme de mediu si protectia mediului, optiuni ale populatiei);

3. Propuneri de organizare urbanistica (concluzii ale studiilor de fundamentare;

propuneri ale PUG aprobat; valorificarea cadrului natural; zonificarea functionala –

reglementari; bilant teritorial; indici urbanisici; dezvoltarea echiparii edilitare; obiective

de utilitate publica);

4. Concluzii – masuri in continuare.

Pe terenul studiat in acest PUZ, beneficiarul intentioneaza sa construiasca un parc

fotovoltaic, aflat in imediata apropiere a orasului Târnăveni. (cca 1,68 km), dupa ce se

parcurg toate etapele necesare. Zona are potential de dezvoltare datorita :

- amplasarii terenului: Amplasamentul studiat este accesibil printr-un drum de pe

drumul de exploatare De 14130 care face legatura cu strada Viilor din municipiul

Tarnaveni.;

- gradului de insorire a terenului.

Principalele obiective ale PUZ:

Obiectiv strategic:

Schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor, pentru constituirea unui trup intravilan,

in scopul construirii unui parc energetic fotovoltaic de cu o capacitate de 30MW-33 MW.

Obiective specifice:

- O1: introducerea terenului in intravilan.

- O2: asigurarea accesului în zona studiata de pe De 4130, prin pietruirea drumului

de pamant existent;

- O3: amplasarea repetitiva de panouri fotovoltatice in scopul producerii de

energie verde. zona propusa spre studiu va avea din punct de vedere al zonificarii

functionale, destinatia de zona cu capacităţi de producere a energiei electrice prin

valorificarea resurselor energetice regenerabile;

Stadiul actual al dezvoltarii: Evolutia zonei:

Intravilanul municipiului Târnăveni, a fost stabilit prin planul urbanistic general PUG

aprobat prin HCL. Consiliul Local, in procesul de intocmire a programului de dezvoltare

12


urbanistica a localitatilor comunei, a hotarat emiterea avizului de oportunitate in baza

caruia s-a emis si Certificatul de Urbanism.

In baza PUZ se urmareste parcurgerea procedurii legale de introducere in intravilan,

intocmirea documentatiilor pe specialitati pentru executarea utilitatilor, drumurilor, faza

DTAC, PT, etc.

Pe terenul studiat in acest PUZ, beneficiarul intentioneaza sa construiasca un parc

fotovoltaic, aflat in imediata apropiere a orasului Târnăveni (cca 1,68 km), dupa ce se

parcurg toate etapele necesare.

Zona are potential de dezvoltare datorita :

- amplasarii terenului fata de drumul judetean DJ106;

- Optiunea 1: distanței de 4 km față de stația LES 110kv

- Opțiunea 2:distanței de 600 m față de linia existentă de 110 kv

– gradului de insorire a terenului.

Incadrarea in localitate

Amplasamentul studiat este accesibil printr-un drum de pe drumul de exploatare De

14130 care face legatura cu strada Viilor din municipiul Tarnaveni. În interiorul zonei 1

de incinta nr. cad 52260 există un drum de exploatare De4164 pe alocuri care se alfa

pe parcela de incint si respectiv drumul de exploatare De 4151, 4151/1 in suprafata de

6898,00mp delimitand cele doua parcele Zona 1 nr. cad 52260 de Zona 2 nr. cad

52261.

Elemente ale cadrului natural

Relieful apartine unității geomorfologice a Regiunii Centru ce cuprinde Munții Carpați și

Depresiunea Colinară a Transilvaniei Relieful Judeţului Mureş este integrat treptelor

morfogenetice montane, deluroase, depresionare şi culoarelor de vale. Trăsăturile

morfometrice (hipsometrie, fragmentare, geodeclivitate, expoziţie, energie) şi

morfologice (morfodinamica versanţilor, albiilor, luncilor) argumentează influenţa

litologiei, tectonicii (neotectonicii), structurii, climei, hidrografiei, vegetaţiei, faunei şi

componentei antropice.

Zona este caracterizata morfologic de dealuri cu versanții mai abrupți în nord(500 m) și

mai puțin abrupți spre sud(300 m), relevând o arie de convergență alungită spre est și

vest în lungul Târnavei, și mai puțin în nord și în sud, în lungul drumului național(D.N.14

A). Orașul se întinde pe dealurile de la nord și de la sud, cât și pe lunca Târnavei care

uneori se dezvoltă în lungime până la 2 km. Dealurile din nord, Fideul, Chehiu,

13


Hangasul, Spinul Dracului, Coasta Dâmbaului, sunt în mare parte acoperite de culturi

agricole, iar pantele mai repezi cu vii si pomi fructiferi. Marile depozite de argila

sarmatiana, luturi de coasta si terase, existente aici, au atras dezvoltarea industriei

materialelor de constructii. În sud, dealurile sunt mai tesite, având o structura în domuri,

utilizate pentru culturile agricole.

Din punct de vedere geologic, zona apartine partii central sudice a unitatii structurale

majore Depresiunea Transilvaniei. Din punct de vedere hidrologic, terenul apartine

bazinului Mureșului. Datorită particularităților reliefului, pe o lungime de 266 de km râul

Mureș înregistrează o diferență de 200 de m între cotele de nivel. Identificându-se

astfel sectoare de râu cu debite mari de apă. Apa freatica se gaseste in general la

adancimi de 4-6 m fata de CTN. Nu s-au intalnit infiltratii de apa pana la 4,00 m.

Circulatia existenta si modernizare

Amplasamentul studiat este accesibil printr-un drum de pe drumul de exploatare De

14130 care face legatura cu strada Viilor din municipiul Tarnaveni. În interiorul zonei 1

de incinta nr. cad 52260 există un drum de exploatare De4164 pe alocuri care se alfa

pe parcela de incinta si respectiv drumul de exploatare De 4151,4151/1 in suprafata

de6898,00mp delimitand cele doua parcele Zona 1 nr. cad 52260 de Zona 2 nr. cad

52261.

Analiza situaţiei existente a relevat următoarele disfuncţionalităţi ale circulaţiei rutiere:

- zona studiată este caracterizată de existenţa terenurilor ce au avut până în prezent

caracter de păşune, accesul făcându-se prin intermediul drumurilor de exploatare

existente;

- trecerea acestor terenuri la o altă funcţionalitate, presupune şi asigurarea unor alte

criterii de accesibilitate a terenurilor, din punct de vedere al circulaţiei rutiere;

Pentru a servi aceasta functiune drumul de exploatare De 4151,4151/1 in suprafata de

6898,00 mp va trece in custodia firmei S.C. SOL STARK POWER S.R.L deoarece fiind

situat intre cele doua parcele pe care le delimiteaza devine neutilizabil pentru public si

util pentru amplasament; se va amenaja De14130 prin extinderea drumului De 4164 in

exteriorul parcelei, unde se va largi partea carosabila asigurandu-se o latime de 3,50

m pentru ca traficul sa se desfasoare in conditii de siguranta.

Pentru amenajarea drumului se vor face urmatoarele operatii: se va decapa stratul

vegetal (daca exista) peste care se aseaza un strat de forma (pamant + balast 50%) 25

cm balast si 15 cm piatra sparta.

14


Pe timp de iarna acest sector de drum va fi curat si se vor amplasa din loc in loc

gramezi de material antiderapant pentru urcarea rampei in siguranta.

Pentru a lasa un grad cat mai mare de eficientizare a investitiei nu sunt propuse căi

interioare de acces (in afara celor perimetrale), datorita urmatoarelor criterii :

- faza urmatoare PUZ va fi un concurs de solutie organizat de beneficiar pentru o

cat mai eficienta exploatare a suprafetei date;

- functie de solutia aleasa panourile vor avea anumite gabarite;

- functie de gabaritele panourilor va aparea trama cailor de acces;

- amenajarea De 14130 in baza unei documentatii de specialitate avizate conform

legislatiei;

- dimensionarea corecta a gabaritelor cailor de acces;

Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru

interventii in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.

Accesele si pasajele carosabile nu trebuie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa

fie libere in permanenta.

Ocuparea terenurilor

In zona studiata nu exista terenuri ocupate cu fond costruit, deci gradul de ocupare a

terenurilor este de 0,00%. Din punct de vedere juridic amplasamentul pentru care s-au

cerut Certificatul de Urbanism, este de 109, 021 ha, apartinand domeniului privat luat

in concesiune de catre S.C. SOL STARK POWER S.R.L. pentru o perioada de 29 de ani

conform ofertei si procesului verbal, in extravilanul Municpiului Tarnaveni. Asigurarea cu

servicii de interes general a zonei se va rezolva prin cooperare cu localitatile limitrofe,

respectiv cu municipiul Târnăveni.

Echipare edilitara

Stadiul echiparii edilitare a zonei in corelare cu infrastructura localitatii

1. Alimentare cu apa

Obiectivul nu necesita alimentarea cu apa, nu foloseste apa pentru functionare.

2. Canalizarea

Obiectivul propus nu necesita racordarea la canalizarea menajera.

b) Ape pluviale

15


Apele pluviale care cad pe platforma postului de transformare, ape conventional curate,

se vor colecta printr-o rigola deschisa si vor curge gravitational spre zonele verzi din

incinta .

3. Alimentarea cu energie electrica

Obiectivul propus nu necesita alimentarea cu energie electrica, produce energie.

4. Evacuarea deseurilor

In incinta cu propuneri nu se vor produce deseuri. Viitoarele constructii cu destinatia de

unitati agricole din zona studiata vor incheia contracte de colectarea deseurilor cu

societati specializate din zona.

Relatia cadru natural – cadru construit

Terenul in jur este pasune, teren cu diferente de nivel de pana la 25%.

Evidentierea riscurilor naturale si antropice

Nu s-au semnalat in PUG-ul aprobat al municipiului Târnăveni, pentru zona de interes.

Marcare punctelor si traseelor din sistemul cailor de transport si din categoria echiparii edilitare, ce prezinta riscuri pentru zona

Nu sunt semnalate, in zona nu exista artere cu trafic intens.

Evidentierea valorilor de patrimoniu ce necesita protectie

Nu sunt semnalate, amplasamentul nu figureaza pe listele primariei municipiului

Tarnaveni sau a Ministerului Culturii.

Terenuri sau cladirii cu destinatie speciala

Nu sunt in zona si nici pe o raza de 3-4 km. Nu exista riscuri naturale in zona studiata

inventariate si catalogate ca atare de catre Consiliul Judetean Mureș.

Elaborarea acestui PUZ este determinata de intentia de inscriere in tendinta de

implementare a tehnologiilor pentru producerea energiilor nepoluante.

Parcul fotovoltaic are la baza o matrice repetitiva de panouri cu cristale de siliciu care

prin efectul lor fotovoltaic genereaza curent electric. Acestea se vor pozitiona in incinta,

in urma unui concurs de solutie, pentru a se obtine un grad cat mai mare de

eficientizare a investitiei.

Se va urmari diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare a solului si aerului,

specifice perioadei de executie, in care accidental,s unt posibile scurgeri de carburant de

la utilaje (sau pe parcursul exploatarii de la masinile de interventie) si limitarea

16


extinderii prafului prin montarea panourilor perimetrale santierului. Aceasta poluare este

nesemnificativa si poate fi inlaturata fara urmari.

Canalizarea pluviala va avea in vedere dirijarea apelor meteorice in rigola drumului de

exploatare existent.

Dupa terminarea lucrarilor de infrastructura si de montarea a panourilor fotovoltaice se

va realiza o sistematizare verticala a zonei, se vor recupera terenurile degradate prin

inlaturarea resturilor materialelor de constructii, și se va permite accesul la pășunat

pentru animalele mici pe zona verde de sub panouri care nu va fi afectată, montarea

acestora realizându-se prin utilizarea de stâlpi metalici înfipți în pământ.

Suprafata destinata parcului fotovoltaic va fi o zona verde pe care panourile vor fi

amplasate pe suporti care vor permite cresterea vegetatiei. Se vor betona aleile

carosabile pentru evitarea poluarii solului.

Optiuni ale populatiei

Proiectul de fata a fost initiat de investitori particulari si sustinut de Primaria Târnăveni.

Scopul realizarii acestui proiect corespunde si nevoilor actuale de adoptare si aliniere la

aquis-ul comunitar privind politicile si obiectivele energetice ale UE.

Propuneri de dezvoltare urbanistica

Prin PUG aprobat al localității Târnăveni, zona care face obiectul prezentului plan de

reglementare este in extravilan, cu destinația pășune. După aprobarea PUZ terenul

devine teren intravilan edificabil.

Valorificarea cadrului natural

Acesta este valorificat prin utilizarea zonei cu orientare preponderent sudică pentru

amplasarea de panouri fotovoltaice.

Zonificarea functionala-reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

Planul Urbanistic Zonal s-a elaborat avand in vedere urmatorii parametrii :

- zonificarea functionala a parcelei avand ca scop cresterea eficientei prin folosirea

intensiva a terenului;

– Amplasamentul studiat este accesibil de pe drumul de exploatare De 14130

amenajat care face legatura cu strada Viilor al municipiului Tarnaveni și cu linia

electrică de 110 kv.

17


– Principala functiune propusa pentru zona studiata este: amplasarea

repetitiva de panouri fotovoltaice amplasate pe stalpi si alei de acces pentru

intretinere – parc fotovoltatic cu o capacitate de 30 MW-33 MW.

– Parcul fotovoltaic, menit sa produca energie electrica destinata retelei nationale, va

gazdui o retea de panouri fotovoltaice, statii de transformare a energiei necesare

colectarii si transmiterii acesteia, cat si cai de acces necesare deservirii parcului.

Functiuni admise:

- echipamente necesare bunei functionari a parcului.

In spiritul valorificarii potentialului existent si pentru inlaturarea disfunctionalitatiilor se

propune, dupa cum s-a mai mentionat, realizarea acceselor carosabile in cadrul zonei

conforme cu propunerile, si anume : asigurarea unei rețele de drumuri in interiorul

parcului fotovoltaic – drumuri pietruite.

Pentru a lasa un grad cat mai mare de eficientizare a investitiei nu sunt propuse cai

interioare de acces – in afara celor perimetrale, datorita urmatoarelor criterii:

- cat mai eficienta exploatare a suprafetei date ;

- functie de solutia aleasa panourile vor avea anumite gabarite ;

– functie de gabaritele panourilor va aparea trama cailor de acces ;

– dimensionarea corecta a gabaritelor cailor de acces cu respectarea conditiilor de

amplasare si conformare a constructiilor impuse prin regulamentul de urbanism

aferent PUZ si in conformitate cu dispozitii, legi si ordine ale Ministerului Protectiei

Mediului, Sanatatii si alte Hotarari Guvernamentale.

Etapizarea problemelor:

a. avizare PUZ

b. realizarea investitiei

Principalii indici urbanistici ai PUZ :

POT si CUT existent sunt 0, indicii se vor stabili prin PUZ conform Certificatului de

Urbanism. In zona studiata:

Suprafata zonei studiate = 2358833,25 mp

Existent Propus

POTmax 0,04% 40,00%

CUTmax = 0,00 0,80

18


Bilantul teritorial este intocmit pe total pentru situatia existenta si pentru cea propusa si

din care rezulta mutatiile ce intervin in ocuparea propusa a terenurilor :

Bilant teritorial in perimetrul zonei studiate

existent propus

mp % mp %

Constructii 1080,00 0,04 418686,40 17,75

Zone de locuit 15369,81 0,65 15369,81 0,65

Cai de circulatie carosabila si

pietonala de incinta 2028,75 0,09 38109,21 1,62

Cai de circulatie carosabila de interes

public 34263,30 1,46 30065,03 1,27

Fir de sant 822,67 0,03 822,67 0,03

Zone verzi amenajate - - 589907,39 25,01

Pasune 1247445,00 52,88 219738,75 9,32

Tufis 258655,00 10,97 246955,00 10,97

Teren arabil 795468,72 33,72 795468,72 33,72

Tehnico-edilitare 3700,00 0,16 3710,00 0,16

Total 2358833,25 100,00 2358833,25 100,00

19


In incinta cu propuneri:

Suprafata incinta ZONA 1 = 660910,00 mp

Existent Propus

POT max = 0% 55,00%

CUT max = 0 1,05

Bilant teritorial de incinta ZONA 1

existent propus

mp % mp %

Constructii - - 290064,00 43,89

Cai de ciculatie pietionala si

carosabila 2028,75 0,31 19625,78 2,97


Pasune 645481,25 97,67 - -

Tufis 11700,00 1,77 - -


Total 660910,00 100,00 660910,00 100,00

20


Suprafata incinta ZONA 2 = 429300,00 mp

Existent Propus

POTmax = 0% 40,00%

CUT max = 0 0,90

Bilant teritorial de incinta ZONA 2

existent propus

mp % mp %

Constructii - - 127542,40 29,71


carosabila - - 11585,43 2,70


Pasune 423423,00 98,64 - -

Tufis 4877,00 1,136 4877,00 1,136


Total 429300,00 100,00 429300,00 100,00

Dezvoltarea echiparii edilitare

Este necesara dezvoltarea echiparii edilitare deoarece obiectivul propus necesita

racordul la retele edilitare.

- Reteaua de energie electrica :

Se utilizeaza instalatiile proprii electrice de transformare, care vor asigura ulterior

legarea la reteaua electrica, retea de josa tensiune.

- Alimentarea cu apa :

Parcul fotovoltaic nu are consum de apa si implicit nici debite de apa uzata menajera.

Apele pluviale vor ramane ca si pana acum in teren, fiind direcționate către rigola

drumului de exploatare aflat la locația amplasamentului vizat de PUZ.

Obiective de utilitate publica : nu se prevad alte obiective de utilitate publica.

Pentru a lasa un grad cat mai mare ideii de eficientizare a investitiei nu sunt propuse cai

interioare de acces datorita urmatoarelor criterii :

21


- in urma elaborarii PUZ se va lansa un concurs de solutii pentru o cat mai e

ficienta exploatare a suprafetei date.

- functie de solutia aleasa panourile fotovoltaice vor avea anumite gabarite.

• functie de gabaritele panourilor va aparea trama cailor de acces.

Parcul fotovoltaic este caracterizat de urmatorii indici urbanistici :

Existent PropusPOTmax 0,04% 40,00%CUTmax = 0,00 0,80Reguli privind spatiile verzi si imprejmuirile:

Imprejmuirile in aliniament intereseaza atat domeniul public cat si cel privat, prevederile

privind amplasarea si conformarea lor putand fi stabilite regulamente ale Administratiei

Publice Locale.

Dincolo de caracterul lor strict utilitar ele sunt de interes public dat orita calitatii

participante la crearea peisajului urban.

Imprejmuirile amplasate pe laturile laterale si posterioara ale parcelei sunt

realizate din ratiuni de delimitare si de protectie a proprietatii private pentru evitarea

intruziunilor precum si relatiile de vecinatate sunt reglementate de prevederile Codului

Civil. Imprejmuirile vor avea un caracter arhitectural si trebuie sa participe la

ameliorarea aspectului exterior atat prin alegerea materialului de constructie cat si a

esentelor vegetale cat si calitatea executiei.

Imprejmuirile realizate spre aliniament vor fi de preferinta transparente.

Împrejmuirile realizate pe limitele laterale și posterioară vor fi de preferință opace.

Inaltimea maxima considerata necesara pentru protectia proprietatii este de 2,00 m cu

posibilitatea lizarii unui soclu plin de maxim 40 cm. Vor putea fi dublate de un gard viu.

Date tehnice privind producerea energiei electrice cu panouri fotovoltaiceLa atingerea suprafetei pamantului radiatia solara are o putere de 1000 W/mp.

Cantitatea de energie radianta transmisa de soare variaza in spatiu si timp (odata cu

schimbarea anotimpurilor). Cantitatea de energie captata la orice locatie data depinde

de unghiul de elevatie (α) si de unghiul de azimut (Φ) din acel loc si din acel moment.

Intensitatea radiatiei solare este cantitatea de radiatie solara, ce cade pe o anumita

suprafata terestra in decursul unei perioade de timp si se determina cu ajutorul

pirheliometrelor si a radiometrelor. Spectrul si intensitatea radiatiei solare difuze depind

22


de natura particulelor intalnite. Cand atmosfera este curata sunt imprastiate indeosebi

radiatiile cu lungimi de unda mici, ceea ce explica albastrul cerului. Intensitatea radiatiei

solare directe depinde de starea atmosferei si de pozitia pe glob, avand variatii zilnice si

anuale in functie de miscarea globului terestru, aceasta fiind cauza modificărilor de

temperatura de la zi la noapte si de la un anotimp la altul.

Energia solara este inepuizabila si este ecologica. Captarea energiei solare nu este

poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, dovedindu-se a fi o solutie foarte

buna la problema energetica globala.

UE s-a angajat sa lupte impotriva schimbarilor climatice, ratificand in acest sens

Protocolul de la Kyoto şi angajandu-se sa reduca emisiile anuale de gaze cu efect de

sera.

In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de producerea

energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai importanta reducerea

dependentei de acesti combustibili.

Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin

modul particular de generare reformuleaza şi modelul de dezvoltare, prin

descentralizarea resurselor.

Avantajele sistemelor bazate pe energie regenerabila solara sunt urmatoarele:

- Sursă de energie gratuita, inepuizabilă şi infinit regenerabila - reduce riscurile

asociate preţurilor volatile ale combustibililor fosili;

- Energie curata care ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- Nu există poluare în timpul funcţionării. Nu sunt emisii de gaze, deşeuri, risc de

accidente fizice;

- Modularitate - dimensiunea instalaţiei poate fi ajustată cu uşurinţă în

conformitate cu nevoile şi resursele disponibile. Echipamentul de producţie poate fi

instalat în apropierea locului de consum, evitându-se astfel pierderile de electricitate

datorate distribuţiei şi transportului;

• Durabilitate – grad de degradare scazut in timp, durata medie de utilizare

de 25 – 30 ani;

• Intretinere facila – Activitaţile, costurile de întreţinere şi reparaţii sunt

minime deoarece nu există părţi în mişcare;

23


2.2.1. Descrierea sistemului fotovoltaic

Celulele solare convertesc lumina soarelui direct în energie electrică. Celulele sunt

fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate în computer la cipuri.

Când lumina este

absorbită de aceste

materiale, energia

solara este

transformata intr-un

flux de electroni

care produce

electricitate. Acest

proces de conversie

a luminii in energie

electrică se numeşte efect fotovoltaic. De aceea celulele fotovoltaice nu trebuiesc

confundate cu alte sisteme solare. Ele sunt marcate cu simbolul PV.

Panourile solare fotovoltaice sunt, de obicei, combinarea în module care detin

aproximativ 40 de celule. Un număr mai mare din aceste module pot forma unităţi de

câţiva metri.

Componentele panoului solar:

• Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protectie pe fata

expusă la soare;

• Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc

siliconic) în care se fixează celulele solare;

• Celule solare monocristaline sau policristaline conectate între ele prin benzi de

cositor,

• Caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificată din material plastic

rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) si Polyester,

• Priză de conectare prevăzută cu diodă de protectie respectiv diodă

de scurtcircuitare si racord,

• Ramă din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare

si montare, pentru fixare si rigidizarea legăturii.

24


Sistemul fotovoltaic este compus din:

1. Panouri fotovoltaice,

Un modul fotovoltaic este format dintr-un sistem de celule solare conectate între ele

astfel încât să furnizeze o putere electrică (pe modul) în medie cuprinsă între 50 şi

300W.

Pentru a creşte puterea electrică trebuie conectate mai multe module: mai multe module

în serie formează un string iar mai multe stringuri formează un câmp fotovoltaic. Mai

multe panouri interconectate pot furniza suficientă energie pentru uz casnic. Pentru

utilajele electrice de mare putere sau pentru aplicaţii industriale sau de utilitate publică

sunt necesare sute de panouri ce vor fi interconectate pentru a forma un singur, mare

sistem PV.

2. Structuri de sustinere

Panourile solare sunt plate şi pot fi montate la un unghi de expunere sud - fix care să le

permită să capteze lumina soarelui în decursul unei zile.

3. Invertor, ce tranforma curentul continuu DC in curent alternativ AC

Invertoarele sunt componente electronice ale sistemului fotovoltaic care transforma

curentul continuu obtinut cu ajutorul modulelor fotovoltaice in curent alternativ, curent

care este folosit de majoritatea componentelor electrice folosite in viata de zi cu zi.

Invertoarele monitorizeaza si controleaza intreaga instalatie fotovoltaica, asigura

functionarea la capacitate maxima si colecteaza datele specifice operarii. In cazul

conectarii la retea a sistemelor fotovoltaice, invertoarele asigura decontarea in mod

automat de la aceasta atunci cand este necesar.

4. Transformator

Transformatorul permite, transformarea unei tensiuni în altă tensiune, transformare

necesară pentru transportul (transferul) şi distribuţia cu pierderi minime de energie

electrică în curent alternativ.

5. Contor electric pentru a masura cantitatea de energie produsa si livrata in retea

Grupul de masura este prevazut cu contor electronic de energie electrica (activ+reactiv)

cu curba de sarcina, modem inclus, dublu sens, alimentare de rezerva, interfata de

comunicare si intergabil in sistemul de telegestiune.

Amplasarea in teren a panourilor fotovoltaice, respecta anumite reguli pentru a se obtine

un randament maxim. In elaborarea schemei de amplasament se tine cont de

caracteristicile terenului, orientarea geografica a acestuia si alti factori (drumuri, linii

25


electrice, etc). Panourile vor fi orientate sudic, la un unghi de înclinare aproximativ egal

cu unghiul de latitudine, deşi ele vor funcţiona si atunci când sunt montate orizontal (de

fapt, in zile innorate acesta pozitionare este mai buna, intrucat lumina este difuză şi

reflectată). Un unghi de înclinare mai mare va spori randamentul în timpul lunilor de

iarna, în detrimentul unui randament mai redus în timpul verii.

Alegerea amplasamentului

La alegerea amplasamentului propus s-au avut în vedere următoarele criterii:

• Radiatia solara anuala care va asigura eficienta investitiei;

• Vecinatatea cu retele de transport a energiei electrice care sa permita racordarea

in conditii optime la Sistemul Energetic National astfel incat sa fie diminuat

impactul dezvoltarii unor noi retele de transport precum si minimizarea pierderilor

datorate transportului energiei electrice;

• Existenta unei infrastructuri rutiere care sa asigure accesul facil in zona;

• Terenul este slab productiv, montarea centralei fotovoltaice pe acest

amplasament neaducand prejudicii productiei agricole din zona.

Distributia panourilor in cadrul amplasamentului asigura:

• Eficienta si randament;

• Reducerea influentelor reciproce a panourilor prin evitarea efectului de umbrire;

• Optimizarea investitiilor si a costurilor;

• Eficienta economica a parcului fotovoltaic;

• Costuri reduse privind intretinerea si exploatarea parcului fotovoltaic.

Parcul fotovoltaic Târnăveni cuprinde panouri fotovoltaice ce generează puterea de 30

MW -33 MW. Parcul fotovoltaic Târnăveni este situat în Municipiul Târnăveni la sud de

Boziaș, , situat in partea de centru a Romaniei, la aproximativ 1,28 km de municipiul

Târnăveni. Accesul la amplasament se face de pe drumul de exploatare De 14130

care face legatura cu strada Viilor din municipiul Tarnaveni.

26


Derularea PUZ si a proiectului aferent

Managementul proiectului

Managementul proiectului este asigurat de SOL STARK POWER, iar proiectarea de

specialitate este realizata de firme recunoscute din domeniile: urbanism, cadastru, studii

geotehnice, structura, rezistenta si fundatii, studii energetice, studii de mediu etc.

Perioada de realizare si implementare

Perioada de realizare a proiectului de parc fotovoltaic este de circa 6 luni pentru lucrarile

de constructii - montaj.

Proiecte si studii

Pentru a pregatii corespunzator o astfel de investitie este necesara intrunirea a trei

elemente esentiale si anume disponibilitatea de teren in vederea construirii, posibilitatea

de conectare la Sistemul Energetic National (SEN) si potential acoperitor de energie din

sursa solara. In cazul prezentului studiu terenul are destinația pășune, fara alte

constructii sau aplicatii. Studiul de fezabilitate economica se bazeaza pe potentialul de

energie solara. Relevante pentru realizarea acestui studiu sunt masuratorile si analiza

datelor privind iradiatia solara. Datele obtinute prin intermediul sistemului pus la

dispozitie de European Commission Joint Research Centre, Ispra, Italia sunt de natura

sa incurajeze beneficiarul pentru continuarea si realizarea investitiei.

Puterea electrica maxima instalata in aceasta investitie va fi de 30 MW - 33 MW,

capacitate acceptata de sistemul de transport SEN si oferita de amplasamentul geografic

al terenului. Solutiile propuse de catre proiectantul de specialitate, pentru reteaua de

distributie interioara a parcului fotovoltaic este cu conductori subterani, statia de

transformare este supraterana iar racordul la SEN, se realizeaza prin linie de 20KV.

Lungimea racordului, intre statia de transformare si linia electrica a SEN, ce preia

energia produsa in parcul fotovoltaic, este de circa 4 km.

Constructie - montaj

Interventiile majore vor avea loc cu ocazia executarii sapaturilor pentru fundatiile

panourilor. Intrucat amplasamentele obiectivelor ce urmeaza a fi realizate, in cadrul

parcului, se gasesc la proximitatea drumurilor de acces, realizarea proiectului nu reclama

o retea noua.

Centrala fotovoltaica este compusa din panouri fotovoltaice din siliciu cristalin, montate

pe sisteme fixe. Modulele fotovoltaice recomandate pentru constructia centralei

vor fi din siliciu monocristalin sau policristalin, al caror randament de conversie este mai

27


mare de 13,5%. Varianta cu sisteme fixe implica investitii mai profitabile din punct de

vedere economic. Numarul de module fotovoltaice care vor fi procurate trebuie sa fie

mai mare cu 0,2%, întrucât se pot sparge unele module în timpul manipularii si montarii.

Modulele fotovoltaice se vor monta pe profile cu pozitie fixa din aluminiu, otel zincat sau

otel inoxidabil, iar acestea vor fi pozitionate cu fata spre sud. Acesta este cel mai robust

sistem, neavand parti în miscare. Intretinerea si reparatiile sunt reduse astfel la minim.

De asemenea distanta între sirurile de panouri va fi suficienta ca sa evite umbrirea unor

module de catre sirul din fata, pe tot parcursul zilei.

Fundatiile pe care se monteaza suportii vor fi perfect orizontale.

Racordarea la retea se realizeaza printr-o noua statie transformatoare de 20/110 kV -

Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrasnete, conform normelor CEI.

Centrala fotovoltaica trebuie prevazuta cu un sistem de achizitie a datelor, monitorizare

electrica si monitorizare a parametrilor atmosferici. În mod obligatoriu trebui sa fie

prevazut cu senzori de: radiatie solara în plan orizontal (de tip piranometru), radiatie

solara în planul modulelor, temperatura, vânt, directie a vântului, temperatura pe

spatele modulelor fotovoltaice (unul sau doi senzori).

Protectia muncii pentru echipele de montaj va fi conform specificului

tehnologiei. Constructia centralei necesita amenajarea unor drumuri de acces pentru

asigurarea mentenatei în orice conditii atmosferice.

Exploatare

Functionarea parcului nu presupune activitate umana cu urmarire directa la fata locului.

Urmarirea productiei si a bunei functionarii a parcului se va face prin intermediul

mijloacelor de comunicare electronica, camerelor video de supraveghere.

Asigurarea cu utilitati a proiectului

Drumuri

Situarea parcului fotovoltaic in vecinatatea municipiului Târnăveni si la drumul de

exploatare De 14130 care face legatura cu strada Viilor din municipiul Tarnaveni, ofera

acces facil la viitorul amplasament al panourilor fotovoltaice, pentru urmarirea

comportarii in timp, intretinere si posibile interventii necesare.

Transport

Aducerea la fata locului a intregii cantitati de materiale, panouri, profile se realizeaza

rutier si presupune creerea de spatii de depozitare pe terenul viitorului parc fotovoltaic.

28


Descarcarea din mijloacele auto se realizeaza cu utilaje specifice sau manual

respectandu-se Normele de protectie a muncii specifice activitatilor de descarcare,

manipulare si depozitare.

Energie electrica

Parcul fotovoltaic este prevazut cu un racord de 50 kw necesar activitatilor de protectie

si paza, monitorizare, intretinere si service a panourilor si a intregului parc fotovoltaic. In

timpul noptii panourile nu produc energie, dar consumatori de energie electrica exista in

perimetrul parcului fotovoltaic, de aceea se va realiza un racord electric specific

consumatorilor de energie electrica.

Comunicatii

Sistemele de comunicatii se vor dezvolta in primul rand pe structura GSM si internet. In

functie de solutiile propuse de operatorul de transport al energiei se asigura si retele de

fibra optica, pentru telegestiunea parcului fotovoltaic de catre Dispecerul de transport al

energiei electrice.

Caracteristicile procesului de productie

Procesul de productie se descrie ca fiind o transformare a energiei solare in energie

electrica.

Capacitatea de productie

In conformitate cu datele tehnice si studiile efectuate, capacitatea de productie a

parcului fotovoltaic este de 30 MW - 33 MW si este asigurat prin montarea si punerea in

functiune a modulelor fotovoltaice. Energia electrica furnizata de aceste panouri asigura

alimentarea cu energie a zonelor si locurilor de productie din zona adiacenta.

Materii prime

In cazul de fata, materia prima este energia solara, mai exact particulele razelor de

lumina care prin diferite procese chimice este transformata in energie solara. Principiul

de functionare a panourilor fotovoltaice poarta denumirea de efect fotoelectric. Lumina

este compusa din particule mici, fotoni, energia acestora fiind proporţionala cu frecventa

de oscilatie a campului electromagnetic, E = h x f unde „E” este energia fotonului, „h”

coeficientul Planck (6.626 x 10-34 Js), „f” frecventa luminii. Cand o suprafata de metal,

respectiv panourile fotovoltaice, sunt expuse unui flux de radiatie electromagnetica, in

cazul nostru radiatile solare, poate sa genereze, electroni liberi, care produc

curent electric daca sunt accelerati sub acţiunea unui camp electric.

29


Produse obtinute

Singurul produs obtinut din exploatarea parcului fotovoltaic este energia electrica. Luand

in calcul puterea instalata de 30 MW – 33 MW productia anuala va fi de circa 37.100

MWh.

Intreaga cantitate de energie va fi injectata in SEN.

Oportunitatea investitiei

Diminuarea rezervelor nationale de titei a Romaniei de la 78 milioane tone la 28 de

milioane tone in 2020, conform prognozelor elaborate de institutii abilitate si

reducerea rezervelor de gaze naturale de la 155 la 77 miliarde mc determina gasirea si

promovarea de surse alternative, ecologice si regenerabile de energie.

Potentialul national al resurselor energetice regenarabile

Conform estimarilor ICEMENERG, potentialul anual de energie electrica, defalcat pe

sectoare regenerabile de productie, se prezinta astfel: 23TWh eolian, 1.2TWh solar si

39.6TWh hidro. Sursele geotermale, biogazul si biomasa sunt luate in calcul mai mult la

producerea de energie termica si mai putin de energie electrica. Romania se afla

localizata intr-o suprafata cu un potential solar ridicat, avand aproximativ 210 zile cu

soare pe an si flux solar anual cuprins intre 1.000 kWh/mp/an si 1.300 kWh/mp/an.

Previziuni

Intrucat consumul de energie electrica a Romaniei se situeaza la jumatatea valorii medii

europene, prognoza este de crestere a consumului. Astfel consumul de energie electrica

a tarii, va creste anual cu 3%, productia depasind consumul intern, fiind astfel

directionata spre export. In viitorul imediat ponderea energiilor regenerabile in cadrul

productiei de energie va creste. In acest sens s-au emis legi si hotariri de promovare a

energiilor regenerabile prin emiterea de certificate verzi, in cuantum diferit in functie de

sursa regenerabila folosita, tranzactionabile pe o bursa a certificatelor verzi.

Relatia cu alte programe si planuri relevante

Planul urbanistic general creaza cadru pentru activitati si proiecte noi; integreaza

prevederi punctuale referitoare la teritoriul administrativ al muncipiului Târnăveni alte

planuri si programe, dupa cum urmeaza:

- Planul national de actiune pentru protectia mediului si Obiectivele nationale si

regionale de mediu pentru perioada 2007-2010

- Planul regional de actiune pentru mediu – regiunea 7 Centru

30


- Planul local de actiune pentru mediu – judetul Mureș

- Planul de amenajare a teritoriului national, toate sectiunile aprobate (Sectiunea 1 –

Cai de comunicatii; Sectiunea 2 – Apa; Sectiunea 3 – Zone protejate, naturale si

construite; Sectiunea 4 – Reteaua de localitati; Sectiunea 5 – Zone de riscuri naturale;

Sectiunea 6 – Zone cu resurse turistice);

- Planul de amenajare a teritoriului judetului Mureș

- Strategia si Planul de dezvoltare a judetului Mureș, pentru perioada 2006-2007-

2013

- Strategia de dezvoltare a municipiului Târnăveni

- Strategia energetica a Romaniei in perioada 2010-2020

- Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile,

2010

- Strategia nationala in domeniul energiei regenerabile

- Strategia Regiunii Centru pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie 2010-

2020

- Prevederile Planului Judetean (Regional) de Gestiune a Deseurilor ca instrument de

implementare la nivel judetean a Strategiei Nationale de Gestiune a Deseurilor

- Sistemul de Gestionare Integrata a Deseurilor (SIGD)

- Srategia nationala si planul de actiune pentru conservarea biodiversitatii

2010-2012

- Directiva Habitate.

- Prevederile legislatiei privind monumentele istorice reprezentative pentru

patrimoniul cultural local.

Primaria Târnăveni are constituite compartimentele functionale necesare implementarii

masurilor preconizate in strategia de dezvoltare, iar actualul Plan Urbanistic

General va fi actualizat si corelat cu aceasta strategie si, in acelasi timp, va asigura

suportul si instrumentele necesare atingerii obiectivului strategic propus. Strategia de

dezvoltare are nevoie, pentru amplasarea infrastructurilor specifice, de cadrul legal din

punct de vedere urbanistic, iar acest cadru este stabilit prin PUG-ul aflat in lucru, care

va furniza instrumente si reguli privind:

- respectarea cerintelor de ocupare a terenurilor (din punct de vedere juridic,

tehnic, natural);

31


- conformarea tuturor constructiilor la specificul arhitectural local si la cerintele de

functionalitate moderne;

- alocarea unor functiuni dominante zonelor functionale si respectarea acestora.

Strategia locala existenta nu prefigureaza doar investitii; actiunile sociale, culturale, de

cult, de invatamant, de distractie adresate intregii populatii sau adresate pe componente

ale acesteia (de varsta, de sex, de nationalitate, de religie, de studii etc.) au nevoie de

infrastructura si reguli clare pentru a se manifesta eficient, in interesul intregii

colectivitati; prioritatile si suportul in domeniul cererii infrastructurilor, regulile de

desfasurare, stabilirea responsabilitatilor vor fi prezentate in PUG-ul in lucru,

constituindu-se intr-un instrument de baza in punerea in aplicare strategiei de dezvoltare

comunitara.

STRATEGIA ENERGETICA NATIONALA accentueaza imperios directia producerii de

energie cu precadere din resurse necoventionale, regenerabile si prietenoase pentru

mediu. Prin PUZ se intentioneaza promovarea unui proiect care utilizeaza tehnologii de

ultima ora, conferind independenta energetica zonei si confort ridicat comunitatilor din

zona. Comisia Europeana a schitat bazele unei politici comunitare in domeniul energiei,

avand ca deziderate combaterea incalzirii globale, stimularea concurentei, utilizarea

tehnologiilor si tehnicilor avansate, si reducerea dependentei energetice a UE de

hidrocarburi si gaze naturale. S-a impus la nivelul UE, deci si a Romaniei, realizarea unei

strategii energetice viabile, bazata pe reducerea importurilor, stabilizarea

macroeconomica, promovarea tehnologiilor neconventionale, alternative si regenerabile.

Astfel, la ora actuala Comisia Europeana pledeaza pentru investitii in sfera producerii de

energie regenerabila, a carei pondere sa fie de 20% pana in anul 2020, in conditiile in

care aceasta nu depaseste 7%. Politica nationala urmeaza tendinta europeana de

producere de energie verde, in acest scop se promoveaza noile tehnoligii curate.

Aportul adus de investitia de fata, in sistemul national este estimata la 3,4

Gwh/an.

32


In tabelul de mai jos se face corelarea dintre obiectivele specifice ale PUZ si principalele

planuri relevante:

Obiective specifice PUZ TărnăveniPARC FOTOVOLTAIC

PATJ Mureș

PUGTărnîveni

Plandezvoltarejud. Mureș

Directiva Apa

DirectivaHabitate

Optimizarea relatiilor in teritoriu; + + + + +

Realizarea unei infrastructuri

corespunzatoare nevoilor comunitatii si la

un standard tehnic comparabil cu Uniunea

Europeana;

+ + + + +

Delimitarea si zonificarea noului teritoriu

intravilan astfel incat sa corespunda

cerintelor de dezvoltare armonioasa a

tuturor laturilor vietii economice si sociale;

+ + + + 0

Asigurarea infrastructurilor specifice

invatamantului, cultelor, culturii, sanatatii,

turimului la un nivel corespunzator;

+ + + + 0

Reglementarea clara a autorizarii

construirii pe tot teritoriul orasului, in

vederea utilizarii rationale a terenurilor;

+ + + + 0

Clarificarea regimului juridic al

terenurilor;+ + + 0 0

Stabilirea obiectivelor de utilitate publica; + + + + 0

Valorificarea patrimoniului natural, uman,

economic, cultural si istoric;+ + + 0 0

Influentarea dezvoltarii spirituale a

colectivitatii umane ce traieste in orasul

Târnăveni;

0 0 + 0 0

Propunerile PUZ, vin sa contribuie evident la atingerea tintelor si obiectivelor fixate prin

Strategia SER – Regiunea 7 Centru. Prin Strategia se mentioneaza ca energia solara

poate fi valorificata aproape in toate unitatile de refief, aceasta prezentant anumite

particularitati impuse de relief (orientarea culmilor pe directia sud, elevatia) si parametrii

climatici (durata de stralucire a Soarelui, nebulozitatea, etc). Obiectivul general al

strategiei SER: Cresterea competitivitatii economice in Regiunea Centru si asigurarea

unui standard de viata civilizat prin promovarea producerii si utilizarii energiei pe baza

de resurse regenerabile, in conditiile respectarii principiilor dezvoltarii durabile.

33


Corelarea obiectivului strategic al PUZ cu obiectivele specific ale Strategiei SER 7 Centru:

StrategiaAxe prioritare: Obiective specifice

Obiectiv strategic al PUZ: Introducerea în intravilanul mun.

Tărnăveni a suprafetei aferente PUZ

Parc Fotovoltaic.

A xa p r i o r i t a r a 1 -Gestionarea eficientaa energiei prin politici bine fundamentate si prin modernizarea activitatii structurilor locale si regionale de administrare a energiei

- Imbunatatirea serviciilor energetice si a utilizarii cu eficienta a energiei prin intensificarea actiunilor administratiei publice judetene si locale;- Cresterea ponderii utilizarii

surselor de energii regenerabile prin coordonarea activitatilor actorilor implicati, prin documentele de programare;

- Corelarea politicilor locale legate de utilizarea energiei regenerabile cu politicile europene prin aderarea la initiativele organismelor europene si actiuni de promovare.

+

+

+

A xa p r i o r i t a r a 2 – Valorificarea potentialului natural din Regiunea Centruin scopul producerii de energie din resurseregenerabile

- Cresterea contribuției Regiunii Centru la atingerea tintei impusa de Comisia Europeana (asigurarea consumului energetic din SRE in procent de 24% pana in anul 2020).- Imbunatatirea procesului decizional privind valorificarea SRE si realizarea investitiilor potrivite in tehnologia necesara avand la baza studii, analize, masuratori in teren, planuri harti de detaliu- Informarea grupurilor tinta cu

privire la existenta, importanta si posibilitatile de utilizare a SRE

+

+

+

34


A xa p r i o r i t a r a 3 – Stimularea utilizarii de catre firmele dinregiune a energiilor alternative

Mentinerea capacitatilor existente de productie a energiei pentru a asigura pe termen mediu si lungsecuritatea furnizarii si reducerea pierderilor in retele;

Continuarea in paralel a procesului de imbunatatire a eficientei energetice pe intregul lant pentru a accelera ritmul de descrestere a intensitatii energetice, in mod special in ceea ce priveste consumatorul final;

Continuarea valorificarii intensive a energiei regenerabile împreuna cu diversificarea utilizarii acestor resurse cu exceptia celor hidroenergetice valorificate în unitati mari

+

+

+

A xa p r i o r i t a r a 4 - Crestereavalorificarii rezultatelor cercetarii si dezvoltarea potentialului pentru inovare, in domeniul energiilor regenerabile

- Sprijinirea cercetarii si inovarii in domeniul energiilor regenerabila in cadrul politicii de dezvoltare regionala.- Incurajarea participarii institutiilor

in proiecte si retele internationale de cercetare, dezvoltare inovare.

- Sprijinirea dezvoltarii unui pol de excelenta regional in domeniul cercetarii aplicate si transferului tehnologic.

0

0

0

A xa p r i o r i t a r a 5 -Imbunatatirea calificarii fortei de munca si dezvoltarea aptitudinilor manageriale ale persoanelor implicate in domeniul energiilor regenerabile

- Calificarea, recalificare, instruirea fortei de munca din Regiunea Centru in domeniul surselor regenerabile de energie- Sprijinirea dezvoltarii unei

culturi antreprenoriale printr-o noua abordare in cadrul sistemuluieducational regional

- Dezvoltarea serviciilor de consultanta orientate catre nevoile inovative ale companiilor care activeaza in domeniul surselor regenerabile de energie.

0

0

0

Din studiul Analiza potentialului energetic regenerabil pe baza resurselor climatice din

Regiunea Centru, se prezinta Harta potentialului solar la nivelul Regiunii Centru

(conform Proiect „Resurse regenerabile de energie - o solutie pentru dezvoltarea

durabila a doua regiuni Europene” (RenERg EUReg)).

35


Se observa ca zona Târnăveni este cu un potential energetic solar, mediu spre ridicat,

deci propunerea PUZ este oportuna pentru aceasta zona si din acest punct de vedere.

Alte planuri și proiecte derulate și/sau existente în zona de implementare a PUZ:

Cu privire la proiecte care ar putea fi influentate sau pot influenta irnplementarea PUZ

se face precizarea ca la distanta semnificativa fata de parcela de irnplementare a PUZ

s-au identificat agenti economici, a căror activitati nu intersecteaza obiectivele propuse

prin PUZ.

36


2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării P.U.Z.Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele

legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru

toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a

proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: aer, apă, sol, schimbarea climei,

biodiversitatea, sănătate umană, gestiunea riscului de mediu, eficienţa resurselor si

conservarea/gestiunea durabilă a resurselor, moştenirea de mediu şi culturală, eficienţa

energetică şi sursele reciclabile de energie, conştientizarea cu privire la chestiunile de

mediu şi turismul durabil. În cazul în care P.U.Z. nu va fi implementat pot apărea

aspecte negative ale dezvoltării viitoare a zonei analizate.

Analiza cadrului naturalPentru existenţa şi buna funcţionare a vieţii, într-un teritoriu, evaluarea cadrului natural

trebuie să cuprindă trei nivele de manifestare şi smnificaţie – cadrul natural ca fiind:

• mediul înconjurător• sursa (resurse) pentru dezvoltarea unor activităţi economice• suport pentru activităţi, construcţii şi amenajări specifice locuirii,

transportului, muncii, recreeri, etc.

Evaluarea componentelor fizico-geografice ale spatiului aferent PUZ va avea in vedere

cele mai variate aspecte calitative si cantitative ale elementelor cadrului natural:

• Solul – indiferent de gradul de dezvoltare va ramane o coordonata esentiala a

existentei si activitatii in intravilan sau extravilan.

• Caracterizarea structurii geologice, a rocilor din substrat – este necesara pentru

aprecierea influentei diferitelor formatiuni asupra reliefului, solului si hidrologiei.

• Analiza caracteristicilor geomorfologice ale reliefului – inclinarea pantelor

influenteaza posibilitatile de utilizare economica a terenurilor, accesibilitatea

pentru mecanizarea lucrarilor, dezvoltarea construcțiilori, a unitatilor economice.

Starea de echilibru a reliefului in zona analizată se exprima prin inexistența uzurii

de sol care să îmbrace suprafata reliefului.

37


Alternativele in cazul prezentului PUZ se pot referi la :

Aspect Intrebari Raspunsuri posibile pentru alegerea

alternativelor PUZ

Necesitatea implementarii planului Se poate satisface cererea

fara impementarea planului?

– alternativa „zero”

Se poate atenua impactul

propunerilor PUZ de extindere

intravilan?

Cererea de energie verde nu poate fi

satisfacuta fara implementarea

planului.

Da, prin masuri de prevenire aplicabile

la faza PAC.

Modalitati/ procese/date tehnice Planul se poate realiza in alt

mod, sau se pot folosi alte

variante de implementare?

Energia verde este cea mai buna

alternativă de producere a energiei

electrice. Nu exista alt mod.

Amplasare Se poat alege alte terenuri

pentru trupurile de intravilan

propuse?

Functiunile propuse in PUZ sunt

compatibile cu nevoia de dezvoltarea

planului.

Termene de implementare Pentru implementarea

masurilor din PUZ se poate

aloca un alt interval de timp?

Termenele de implementare sunt

stipulate in cerinta investitorilor

termenele nu afectează impactele

potentiale asupra mediului. Lucrarile

propuse pe intreg teritoriul nu vor

afecta semnificativ marimea impactului

ca urmare a impementarii PUZ.

Criteriile de alegere a alternativei optime pentru PUZ au fost :a. relevanta : alternativa nu trebuie sa contravina realizarii obiectivelor PUG Târnăveni si

trebuie sa ofere cadrul dezvoltarii amenajarii teritoriale vitoare;

b. fezabilitate din perspectiva protectiei mediului: natura impactului -/+ si modalitati

de diminuare sau intarire (dupa caz);

c. fezabilitate economica si sociala : bugete financiare / acceptarea sau neacceptarea

din partea populatiei si potentialilor investitori.

Avandu-se in vedere aceste aspecte si criterii, la momentul demararii studiilor de

fundamentare si analizelor pentru demararea acestui PUZ s-au referit in principal la

teritoriile propuse pentru extinderea intravilanului, urmarindu-se alte planuri urbanistice

avizate anterior (PUZ-uri), accesibilitatea zonelor si existenta infratructurii de drum si

utilitati, interesul populatiei si a eventualilor investitori pentru aceste zone.

Terebuie specificat ca decizia implementarii PUZ s-a luat in urma efectuarii unei serii de

studii de fundamentare care vizeaza cerintele pentru stabilirea si implementarea

functiunilor in cadrul zonei, posibilitatea de racordare a acestora intre ele astfel incat sa

38


fie compatibile din perspectiva mediului, dar s-au avut in vedere ca factor major

determinant si cerintele investitorilor. Consecinta este, ca in aceasta faza a procedurii

SEA, alternativele pentru plan s-au referit punctual la modul de asigurare a necesarului

de teren pentru devoltarea zonei municipiului Târnăveni.

– Dupa Sedinta Consiliului Local in care a fost analizata Plansa de reglementari

urbanistice – Varianta initiala, au aparut precizari referitoare la propuneri schematice

pentru amplasament. Tot cu acest prilej s-a solicitat si creeare de trupuri intravilane

in zonele propice dezvoltarii orașului.

– Toate aceste completari au condus la Varianta Finala de plan, cea depusa la

organismele avizatoare si supusa avizarii.

Starea factorilor de mediu

Municipiul Târnaveni, fost important centru industrial din zona centrala a tarii, se

situeaza pe culoarul Târnavei Mici, într-un sector de usoara largire a acestuia, bine

evidentiat fata de îngustarea din amonte, de pe terasa satului învecinat Custelnic .

Întretaiat imaginar de paralela 46° si 19’ latitudine nordica si meridianul 24° 18’

longitudine estica, orasul Târnaveni este asezat în plina zona a Podisului Târnavelor.

Având în vedere specificul Vaii Târnavei Mici, dealurile sunt cu versantii mai abrupti în

nord (500 m ) si mai putin abrupti spre sud (300 m), relevând o arie de convergenta

alungita spre est si vest în lungul Târnavei, si mai putin în nord si sud, în lungul drumului

national (D.N.14.A). Orasul se întinde pe dealurile de la nord si de la sud, cât si pe lunca

Târnavei, care uneori se dezvolta în largime pâna la 2 Km. Dealurile din nord, Fideul,

Chehiu, Hangasul, Spinul Dracului, Coasta Dâmbaului, sunt în mare parte acoperite de

culturi agricole, iar pantele mai repezi cu vii si pomi fructiferi. Marile depozite de argila

sarmatiana, luturi de coasta si terase, existente aici, au atras dezvoltarea industriei

materialelor de constructii. În sud, dealurile sunt mai tesite, având o structura în domuri,

utilizate pentru culturile agricole.

Cea mai de seama bogatie a dealurilor sudice este gazul metan, ce se exploateaza in

câmpurile de sonde de la Deleni. Situat în aceasta pozitie geografica, orasul beneficiaza

de potentialul economic al ambelor trepte de relief. Lunca alcatuieste un domeniu

legumicol, ale carei produse sunt atrase pe piata orasului. În aceeasi masura, dealurile,

cu produsele agricole, iar mai ales cu rezervele lor de argila si gaz metan, contribuie din

plin la întretinerea industriei orasului si a vietii urbane. La dezvoltarea orasului a

contribuit si aprovizionarea cu materii prime de pe aproape întreg teritoriul tarii si chiar

de peste hotare.

39


Aceasta mare concentrare de materii prime, necesare in primul rând industriei chimice,

reprezinta un element de baza, care, prin intermediul factorului uman, concureaza la

evolutia functionala si urbanistica a Târnaveniului, centru polarizator a teritoriului

înconjurator.

Suprafata teritoriului administrativ însumeaza 6039 ha din care 4605 sunt terenuri

agricole (teren arabil, pasuni, fânete, vii si livezi), 498 ha - paduri si terenuri forestiere si

1433 ha - teren intravilan ocupat cu constructii, curti si alte destinatii. Culoarul Târnavei

Mici, în zona Târnăveni, se află, ca de altfel întregul bazin al Transilvaniei, sub influenţa

maselor de aer din vest şi nord-vest, ceea ce influenţează substanţial trăsăturile

componenţilor climatici. Temperatura medie anuală a oraşului are o valoare mai ridicată

în comparaţie cu alt epărţi ale podişului Transilvaniei 9,8° C. Oraşul Târnăveni primeşte

anual în medie o cantitate de 688 mm precipitaţii, cantitatea aceasta oscilează anual

destul de pronunţat.

Pe baza datelor din ultimii ani s-a observat că precipitaţiile maxime absolute au fost

înregistrate în anul 1959, iar valoarea medie anuala a fost măsurată în 1946 de 291 mm.

Numărul zilelor ploioase oscilează anual între 110-120, iar a zilelor cu ninsori între 15-20.

Durata medie a stratului de zăpadă este avantajoasă, numărul anual al zilelor cu strat de

zăpadă este de 30-40.

Evaluarea starii actuale a mediului, s-a facut pe baza informatiilor si a datelor disponibile

in momentul elaborarii Raportului de Mediu. Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I

la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu/aspectele de mediu care trebuie avuti in

vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt: biodiversitatea,

populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori

climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural si arheologic,

peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera.

Principala sursa de documentare privind calitatea factorilor de mediu in zona, a fost

Raportul anual privind Starea Mediului in jud. Mureș (2011).

Factorul de mediu ”Apa”

Apa este compusul cel mai raspândit pe pamânt şi are importanţă vitală pentru viaţa pe

pamânt, deoarece este mediul de transport al substanţelor nutritive în organisme vii şi

pentru că este folosită la transportul energiei termice. Ghiaţa este mai uşoară ca apa şi

organismele vii ramân iarna în viaţă. Ciclul apei este dictat de energia solară şi ecuaţia

bilanţului apei pe ecosistemul terestru este :

{Precipitaţii} + {Apa din sol} + {Apa din ocean} = {Evaporare} + {Apa către ocean} +

{Scurgeri în sol} + {Apa reţinută de sol}

40


Ciclul apei în natură este definit de timpul în care apa este înlocuită, ca de exemplu

tabelul:

Apa în Timpul de înlocuire

Om 2 luni

Aer 12 zile

Copaci 1 saptamâna

Râuri 5 zile

Lacuri 0,1 - 100 ani

Ocean 3000 ani

Gheaţă polară 15000 ani

Principalul curs de apa care strabate intreaga zona este raul Târnava mică

Râul Târnava Mică

Izvorăşte din pasul Bucin din Munţii Gurghiului şi are o lungime de 185 km. Are ca

afluenţi pâraiele Corund, Solocma, Cuşmedul, Veţca, Nadeş, Agrişteu, Cund, unele cu

regim de scurgere temporară. Panta râului scade treptat de la valori de 13 ‰ în

Depresiunea Sovata-Praid la 3-5 ‰ în sectorul de dealuri subcarpatice şi sub 1 ‰ în

zona de podiş. Debitul mediu minim zilnic, în perioada iunie–august cu probabilitate de

80 %, este de 1,3-2,0 m3/s. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie

înregistrează valori de 1 kg/s în secţiunea de intrare în judeţ şi 7 kg/s în secţiunea de

ieşire determinate în principal de friabilitatea rocilor din bazinul hidrografic precum şi de

despădurirea terenurilor şi pantelor. Fenomenele de îngheţ se produc în fiecare an pe

cursul superior şi cu frecvenţe de 96% pe cursul inferior. Au o durată medie de

producere de 65 zile pe cursul superior respectiv 40 zile pe cel inferior. Frecvenţa

producerii podului de gheaţă este de 80 % din ierni iar durate medie de persistenţă a

acestuia de 30-35 zile. Raul Târnava Mică izvoraste la km 8 al drumului spre

Gheorgheni, din cele două pârâiaşe principale: Creanga Mare şi Creanga Mică. Târnava

Mică şi afluenţii săi, Ghergheş şi Cuşmed partajează teritoriul în trei subunităţi

deluroase: Dealurile Nirajului; Dealurile Măgheranilor şi Dealurile Bezidului, la sud de

Târnava Mică. Prezintă o fragmentare redusă la nivelul culmilor interfluviale ce separă

bazinul hidrografic al Târnavei Mici de cel al Nirajului, valorile fiind cuprinse între 0,6

km/km2 şi 0,9 km/km2. La nivelul măgurilor densitatea fragmentării atinge valori de 1,5

– 1,8 km/km2,demonstrând friabilitatea depozitelor pannoniene, în raport cu

41


conglomeratele şi gresiile badeniene ce susţin forme de relief mai viguroase în nordul

regiunii (cumpăna de ape Mureş – Şieu).

Afluentul cel mai mare, lung de 22 km, al Târnavei Mici este pârâul Corund care se varsă

în Târnava Mică sub dealul Harom.

La nivelul judetului Mureș zona cea mai critică din punct de vedere al poluării apelor de

suprafață este tronsonul de râu Târnava Mică aval de Târnăveni, unde starea chimică a

apei, din cauza concentrațiilor foarte ridicate ale indicatorilor de cobalt, crom, cupru și

plumb, este „P”. Deși unitatea responsabilă, respective S.C. BICAPA S.A. Târnăveni și-a

încetat activitatea, poluarea remanentă ridicată se datorează depozitelor de deșeuri,

situate de –a lungul râului, care poluează prin intermediul freaticului. De asemenea pe

râul Târnava Mică, la debite scăzute, crește mult salinitatea apei, din cauza apelor

sărate din zona Praid-Sovata.

În luncile și terasele râurilor Mureș, Târnava Mare, Târnava Mică și Arieș au fost

identificate și delimitate un număr de 5 corpuri de ape subterane:

• CORPUL GWMU02

• CORPUL GWMU03

• CORPUL GWMU04

• CORPUL GWMU05

• CORPUL GWMU07

Factorul de mediu ”Aer”

Clima Judeţului Mureş este caracterizată prin:

- climat temperat-continental moderat, cu unele diferenţieri legate de formele de

relief;

- temperaturi medii anuale cuprinse între 8–9,2 grade Celsius în zonele colinare şi

de podiş, respectiv 0–4 grade Celsius în regiunile montane;

- iernile sunt reci, umede şi de lungă durată;

- verile sunt răcoroase;

- temperatura maximă absolută (40,6 grade Celsius) a fost înregistrată la Săbed

(16. august 1952);

- temperatura minimă absolută (-32,8 grade Celsius) a fost înregistrată la Tg

Mureş (25. ianuarie 1942 şi 23. ianuarie 1963);

42


- cantitatea medie anuală a precipitaţiilor însumează 500 mm în partea de vest a

judeţului, 700-800 mm în partea centrală şi de NE şi circa 1400 mm pe crestele

munţilor;

- vânturile predominante bat dinspre NV, iarna sunt frecvente dinspre NE (viteza

atingând uneori valori de 50 m/s);

- viteza medie a vânturilor: 3,1 m/s;- frecvente inversiuni de temperatură în

sezonul rece. Fig. Valorile medii lunare şi anualetemperaturilor maxime şi minime

43

Fig. Frecvenţa relativă a mediilor anuale de strălucire a soarelui la staţia Tg Mureş (pe perioada 1960-2000).


Radiaţia solară globală pe ansamblul judeţului înregistrează o sumă anuală ce se cifrează

la 100-110 kcal/cm2*an. Valorile cele mai mici ale radiaţiei globale sunt specifice

intervalului noiembrie–ianuarie, când se înregistrează 2-3,5 kcal/cm2*an, iar cele mai

mari sume medii lunare se înregistrează în lunile mai-iunie cu valori de 14,5-15,3

kcal/cm2*an. Aceste valori alături de variaţia sezonieră determinată de mişcarea

aparentă a soarelui, mai suferă şi variaţii spaţiale determinate de expoziţia şi înclinaţia

versanţilor, de nebulozitatea atmosferică. Din aceste considerente o intensitate ridicată a

radiaţiei solare se înregistrează în Câmpia Transilvaniei (în primul rând pe versanţii cu

expoziţie sudică), în zonele de culoar, şi scade treptat spre zona montană, unde se

înregistrează şi minimul intensităţii radiaţiei. Acest lucru este subliniat şi de durata medie

de strălucire a soarelui care totalizează 2065,5 ore pe an în zona Câmpiei Transilvaniei şi

1800-1850 ore pe an în zona montană. Valorile medii anuale pe perioada 1960-2000 la

staţia Tg Mureş sunt grupate pe categorii. Frecvenţa arată o predominare a categoriei

1800-2000 ore de strălucire a soarelui.

Temperatura medie anuală este deasemenea neuniform distribuită în teritoriu, astfel că

în partea vestică a judeţului acestea se menţin la valori de 8-9 grade Celsius şi peste 9

în culoarul Mureşului şi culoarul Târnavelor, iar în partea estică scad treptat până la 4–2

grade Celsius. Luna cea mai rece a anului pentru unitatea colinară joasă din cadrul

Judeţului este ianuarie, cu medii termice de -3 – -5 grade Celsius, iar luna cea mai caldă

este iulie cu medii termice de +18 – +19 grade Celsius, cu uşoare creşteri în culoarele

de vale. Pentru unitatea montană luna cea mai rece este februarie, cu valori de -4 – -10

grade Celsius, iar cea mai caldă luna august, cu valori de +8 – +12 grade Celsius.

Temperaturile extreme înregistrate în cadrul judeţului subliniază caracterul de aridizare a

climatului din zona Câmpiei Transilvaniei, unde maxima termică a fost de +40,6 grad

Celsius, valoare înregistrată în localitatea Săbed la 16 august 1952, respectiv răcirile din

culoarele hidrografice determinate de inversiunile termice care au determinat

producerea minimei absolute la Tg. Mureş ce a fost de -32,8 grade Celsius la 25 ianuarie

1942. În ceea ce priveşte numărul de zile cu temperaturi pozitive în decursul unui an,

acesta este de 286 zile, iar în 79 zile din an se înregistrează temperaturi negative. Prima

zi cu temperaturi medii zilnice mai mari sau egale cu 0 grade Celsius se produce în

medie după data de 21 februarie în partea central-vestică a judeţului şi după data de 1

martie în partea estică. În zona montană înaltă aceasta poate întârzia mult peste

această dată. Ultima zi cu temperaturi medii zilnice mai mari sau egale cu 0 grade

Celsius este data de 11 decembrie în partea central-vestică a judeţului şi 1 decembrie în

zona montană estică şi de podiş.

44


Prima zi cu temperaturi medii zilnice mai mar sau egale cu 10 grade o reprezintă în

medie data de 11 aprilie care se desfăşoară pe majoritatea teritoriului judeţului,

pătrunzând pe văi până în zona subcarpatică. În zonele înalte din estul judeţului şi cele

din podiş producerea acestor medii întârzie până la data de 21 aprilie. Ultima zi cu

această medie termică zilnică se înregistrează în medie la data de 11 octombrie în partea

central-vestică, între 1 şi 11 octombrie în Câmpia Transilvaniei şi zona subcarpatică, şi

mai devreme de 1 octombrie în zona montană estică a judeţului.

Evapotranspiraţia potenţială în partea centrală şi de vest începe cu luna aprilie cu valori

medii de 50-55 mm, este maximă în luna iulie cu valori de peste 140 mm şi se încheie în

luna noiembrie cu valori de 10 mm. În partea sudică a judeţului în zona culoarului

Târnavei Mari evapotranspiraţia începe cu luna martie cu valori medii de 16–18 mm,

creşte până la 135 mm în luna iulie, iar procesul se încheie în luna noiembrie. Din

diferenţa cu valorile precipitațiilor rezultă indicele de ariditate care se ridică până la 78

mm în luna ianuarie, scade la 24 mm în luna martie, creşte până la 34 mm la sfârşitul

lunii mai, se reduce la 22 mm la sfârşitul lunii august şi creşte la 40 mm în luna

decembrie (valori specifice culoarului Mureş şi zonelor limitrofe). Pentru culoarul

Târnavei Mari şi zonelor limitrofe, indicele de ariditate are valori asemănătoare, adică 80

mm în luna ianuarie, 37 mm în luna aprilie, 46 mm la sfârşitul lunii mai, 20 în luna

septembrie şi 40 mm în luna decembrie.

Data medie de producere a primei zile cu îngheţ la sol este 1 octombrie în zona montană

estică (în zona montană înaltă se pot produce îngheţuri începând din luna august-

septembrie), precum şi în zona de podiş. În cea mai mare parte a judeţului primul

îngheţ se produce în intervalul 1–11 octombrie, iar în extremitatea vestică a culoarului

Mureş în aval de Luduş acesta se produce în intervalul 11–21 octombrie. Data medie de

producere a ultimului îngheţ la sol are aceeaşi desfăşurare spaţială ca şi primul îngheţ,

astfel că în cea mai mare parte acesta se produce în intervalul 21 aprilie–1 mai. În zona

subcarpatică şi montană estică acesta întârzie după data de 1 mai, iar în zona vestică a

culoarului Mureş ultimului îngheţ se produce înainte de 21 aprilie.

Umezeala relativă a aerului prezintă variaţii lunare şi teritoriale în cadrul judeţului

specifice tipului de circulaţie atmosferică şi respectiv altitudinii locului. Astfel în luna

ianuarie umezeala relativă medie lunară are valori de 84–88 % în ariile joase ale

judeţului şi peste 88 % în zonele înalte de podiş şi unităţile montane estice. În luna iulie

media lunară a umezelii relative este cuprinsă între 72–80 % în zona de deal şi de podiş

şi peste 80% în zona montană înaltă din estul judeţului.

Nebulozitatea atmosferică este uniform distribuită pe teritoriul judeţului în sezonul rece

al anului (6,5–7 zecimi în luna ianuarie), cu excepţia zonelor montane înalte care se află

45


deasupra plafonului noros cu valori ale nebulozităţii cuprinse între 6–6,5 zecimi. În

sezonul cald nebulozitatea creşte în conformitate cu creşterea altitudinii şi aproprierea

de zona montană din est, astfel în zona culoarului Mureş, în Câmpia Transilvaniei şi

Podişul Târnavei Mici nebulozitatea este cuprinsă între 4–4,5 zecimi şi creşte treptat

până la 6,5–7 în zona montană înaltă (valori medii specifice lunii iulie).

Numărul mediu anual de zile senine urmează fidel distribuţia spaţială a nebulozităţii,

astfel că în culoarul Mureşului şi Târnavelor se înregistrează 110–120 zile senine, în

partea centrală şi sudică respectiv în Câmpia Transilvaniei 100–110 zile senine, urmând

ca acestea să scadă în zona subcarpatică la 80–100 zile, iar în zona montană sub 80 zile

senine pe an. În ceea ce priveşte numărul mediu anual de zile acoperite se observă

valori de 120–140 zile în partea central-vestică al judeţului, 140-160 zile în zona Câmpiei

Transilvaniei, Podişul Târnavelor şi zona Subcarpaților Mureşului şi creşte la valori de

peste 160-180 zile în zona montană.

Precipitaţiile atmosferice au o distribuţie spaţială neuniformă pe teritoriul judeţului cu

sume ce cresc cantitativ spre zona montană estică. Astfel în Câmpia Transilvaniei şi

culoarul Mureşului în aval de Luduş se înregistrează valori de 550 mm/an (valori

influenţate de circulaţia foehnică ale maselor de aer ce traversează Munţii Apuseni) şi

cresc treptat spre zona montană estică până la valori de 1000-1200 mm/an. Sub aspect

cantitativ precipitaţiile atmosferice sunt mai abundente în perioada de primăvară-vară şi

mai scăzute în perioada rece a anului. Astfel cantitatea medie multianuală de precipitaţii

din luna iulie este cuprinsă între 80–180 mm în partea centrală subcarpatică şi până la

valori medii lunare de 120-180 mm în zona montană. În luna ianuarie pe cea mai mare

parte a judeţului se înregistrează în medie 30-50 mm, iar spre zona montană acestea

cresc până la 100 mm. Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore care exprimă

fidel gradul de torenţialitate a regimului pluviometric, înregistrează valori de până la 135

mm/24 ore în Câmpia Transilvaniei şi culoarul Mureşului la Luduş (iunie 1922), 145,5

mm/24 ore la Miercurea Nirajului (18 iunie 1929), 75.2 mm/24 ore la Tg Mureş (29

august 1925).

Umiditatea aerului exprimată în % din capacitatea aerului de a prelua vaporii de apă la

temperatura dată, variază între 80 % în zona montană şi cca. 70 % în zona inferioară.

Suprafeţele de apă produc creşteri locale de umiditate. Se observă că valoarea medie a

umidităţii se înscrie în limitele de confort (75 % cu un minim în lunile aprilie şi iulie şi cu

maxim în iunie şi decembrie când cresc zilele cu ploi).

Data medie de producere a producere a primei ninsori pe teritoriul judeţului o reprezintă

15-20 octombrie şi întârzie treptat pe măsură ce altitudinea scade astfel că în zona

central-vestică şi în Câmpia Transilvaniei prima ninsoare se produce în ultima decadă a

46


lunii noiembrie. Ultima ninsoare se produce în medie în intervalul 20 martie– 1 aprilie în

zonele joase din partea centrală şi vestică şi în intervalul 25-30 mai în zona montană.

Numărul mediu anual de zile cu ninsori în decursul sezonului rece este de 40–60 zile în

zona montană, 30-40 zile în zona subcarpatică, iar în zona Podişului Târnavelor şi

Câmpiei Transilvaniei se reduce la 20-30 zile şi tinde să scadă sub 20 zile în zona

culoarului Mureş şi Târnave. Stratul de zăpadă are o durată medie anuală de 90-160 zile

în zona montană, scade la 55-80 zile în zona de podiş şi Câmpie, iar în aval de Luduş în

culoarul Mureşului durata stratului de zăpadă scade sub 55 zile (determinate de

pătrunderile aerului cald din partea de sud-vest). Grosimile medii ale stratului de zăpadă

ating în zona montană 80-120 cm, în zona submontană şi de podiş 50-60 cm, iar în

culoarul Mureşului şi Târnavelor 25-40 cm cu variaţii locale.

Circulaţia atmosferică se realizează predominant din sector vestic şi nord-vestic cu o

frecvenţă de 12.1 %. În lunile de iarnă vânturile dominante sunt cele din sector nord-

estic cu o frecvență cuprinsă între 10,8 – 13,8 %. Vitezele cele mai mari ale vântului se

înregistrează în zonele montane înalte pe culmile munţilor Călimani, unde vitezele

rafalelor depăşesc 45-50 m/s. Spre zonele joase din partea centrală şi vestică viteza

medie a vântului scade la 2-4 m/s. Influenţele circulaţiei estice şi sudice sunt extrem de

slabe datorită barajului natural al Carpaţilor Orientali şi Meridionali.

47


48


49


Factorul de mediu ”Sol”

Conditiile geotehnice ale terenului:

Nu sunt disponibile informatii privind caracteristicile geotehnice ale solului pe

amplasamentul de implementare PUZ.

Asa cum s-a observat in teren pe alocuri, in parcela de studiu de 109,21 ha, apar zone

cu vegetatie si morfologie care indica un exces de umiditate, astfel ca se poate afirma ca

si panza freatica se afla la un nivel relativ ridicat.

In privinta calitatii solului in zona, mentionam exista o mica probabilitate ca solul sa

prezinte urme de poluare remanente ca urmare a aplicarii unor fertilizanti agricoli sau

pesticide in urma exploatarii agricole.

Factorul de mediu ”Biodiversitate”

Diversitatea organismelor (animale, plante) este esentială în mentinerea echilibrului

ecologic, în asigurarea capacităţii de suportare a activitailor antropice de către

ecosistemele naturale. De aceea componenta biodiversitate trebuie abordată din punct

de vedere al conservării. Pentru conservarea speciilor de plante şi animale a fost

necesară desemnarea de arii de protectie SCI şi arii speciale de protectia avifaunistică

SPA integrate în Reţeaua Ecologică Natura 2000.

Parcul fotovoltaic este amplasat în biotopuri mai puțin populate și care au o anumită

agresivitate prin climă și structură asupra biocenozelor. În aceste condiții impactul

asupra biodiversității este nesemnificativ. În faza construcției va fi afectată numai o mică

parte a vegetației care mai apoi se va reface natural, panourile fiind amplasate la o

distanță de 70 cm deasupra solului permițând astfel desfășurarea activității de pășunat

de către animale. Zona de construcție a parcului fotovoltaic este în Transilvania, județul

Mureș, municipiul Târnăveni suprafață de teren ocupată fiind situată pe un relief de tip

deal în extravilan și se învecinează cu următoarele locații semnificative:

1.Municipiul Târnăveni la 1,68 km

2.Municipiul Târgu-Mureș la cca. 30 km

3.Iernut-Cipău la cca. 17, 44 km

Pe teritoriul județului Mureș sunt Arii de Protecție Specială Avifaunistică(SPA) și anume

ROSPA0028 Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului și Situri de Importanță

Comunitară(SCI).

50


Cele mai apropiate zone protejate de interes național și internațional sunt :

• la Nord siturile protejate Natura 2000 ROSPA0041 Iernut-Cipău și ROSCI0210

Râpa Lechința, ROSCI0154 Râpa Glodeni, ROSCI0079 Fânațele de pe Dealul Corhan-

Săbed, ROSCI0099 Lacul Știucilor-Sic-Puini-Valea Legilor, ROSPA0104 Valea Fizeșului

• Nord-Est siturile protejate Natura 2000 ROSPA0028 Dealurile Târnavelor-Valea

Nirajului, ROSCI0154 Pădurea Glodeni

• Sud-Est siturile protejate Natura 2000 ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului și

ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare.

• La Sud siturile protejate Natura 2000 ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului,

ROSCI0085 Frumoasa, ROSPA0043 Frumoasa

• La Sud-Vest siturile protejate Natura 2000 ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului și

Măzii, ROSCI0087 Grădiștea Muncelului-Ciclovina, ROSPA0045 Grădiștea Muncelului-

Ciclovina

• La Vest siturile protejate Natura 2000 ROSCI0004 Băgău, ROSPA0087 Munții

Trascăului, ROSCI0253 Trascău,

• La Nord-Vest siturile protejate Natura 2000 ROSCI0040 Coasta Lunii, ROSCI0261

Valea Florilor, ROSCI0017 Scăian, ROSPA0050 Iazurile Miheșu de Câmpie-Tăureni,

ROSCI0223 Sărăturile Ocna-Veche, ROSCI0035 Cheile Turzii.

Avand in vedere faptul ca amplasamentul vizat de dezvoltarea PUZ se afla (la o distanță

de 18 km de cea mai apropiată zonă protejată de interes comunitar aflată în vecinătate

si în urma evaluarii aspectelor ecologice in teren se constata ca implementarea PUZ nu

poate induce impact negativ asupra niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru

care a fost desemnat ROSCI și ROSPA aflate în vecinătate.

1. Ca urmare a distanței existente între zona corespunzătoare PUZ și restul

zonelor protejate aflate la Nord, Sud, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Sud-

Vest starea zonei nu va fi afectată și nici o specie protejată nu va utiliza

terenul de pe amplasamentul vizat de dezvoltarea PUZ.

2. Starea de conservare a fiecarei specii nu va fi supusa modificarii ca urmare

a dezvoltarii PUZ si a implementarii proiectului subsecvent, deoarece

impactul cuantificat asupra acestor entitati de interes comunitar este minim.

Concluziile capitolului biodiversitate sunt urmatoarele:

1. În faza de dezvoltare a Planului Urbanistic Zonal „Construire Parc solar

fotovoltaic în municipiul Târnăveni, judetul Mureș” nu se va înregistra

51


impact asupra mediului în general şi asupra speciilor de interes comunitar

pentru care au fost desemnate ROSPA și ROSCI aflate în vecinătatea

amplasamentului vizat de PUZ.;

2. Starea de conservare a fiecărei specii de interes conservativ la nivelul

ROSPA și ROSCI aflate în vecinătatea amplasamentului nu nu va fi

modificată ca urmare a dezvoltării PUZ-ului;

3. Integritatea siturilor Natura 2000 ROSPA și ROSCI aflate în vecinătatea

amplasamentului nu va fi afectată ca urmare a dezvoltării PUZ-ului;

4. Având în vedere caracteristicile proiectului „Construire Parc solar fotovoltaic

în municipiul Târnăveni, judetul Mureș”, amplasamentul în raport cu

suprafaţa ROSPA și ROSCI aflate în vecinătatea amplasamentului, aspectele

ecologice de pe amplasament, disturbarea generată în vecinătatea

amplasamentului ca urmare a traficului auto şi a activităţii antropice

existente, se constata ca impactul va fi nesemnificativ asupra speciilor de

interes conservativ şi la faza de proiect.

Conservarea resurselor naturale

Nu au fost identificate in zona, resurse naturale care se exlpoateaza, sunt propuse

pentru exploatare si/sau care necesita conservare. Se precizeaza ca implementarea PUZ

genereaza energie electrica dintr-o sursa regenerabila – energia solara.

In privinta apei subterane si de suprafata, se face precizarea ca implementarea PUZ nu

solicita folosinta de apa.

Sanatatea umana

La nivelul mun. Târnăveni există infrastructura necesară asigurării sănătății populației.

Gestionarea deseurilor

In mun.Târnăveni ridicarea gunoaielor menajere se face de catre societatea specializată

în acest sens.

Riscuri naturale

Conform reglementarii tehnice Cod de proiectare seismica - Partea 1 - Prevederi de

proiectare , indicativ P 100/2008, hazardul seismic pentru proiectare este descris de

valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului – Ag, determinata pentru intervalul

mediu de recurenta de referinta (IMR) corespunzator starii limita ultime, valoare numita

acceleratia terenului pentru proiectare. Conditiile locale de teren sunt descrise

prin valorile perioadei de control (colt) Tc a spectrului de raspuns pentru zona

52


amplasamentului considerat. Pentru zona Târnăveni parametrii sus- mentionati au

urmatoarele valori: Ag =0,16 cm/s pentru cutremure avand intervalul mediu de

recurenta, IMR=100 ani; Perioada de colt Tc =0,7 sec. Conform STAS 11 100/1-93:

Zonarea seismica a Romaniei , zona se incadreaza in zona de intensitate seismica VII pe

scara MSK, cu o perioada de revenire de minim 50 ani.

Eroziunea solului reprezinta procesul de pierdere a particulelor fine de sol, de regula

bogate in nutrienti, prin actiunea apei sau a vantului. Eroziunea este considerata una

dintre cele mai complexe forme ale degradarii solului in raport cu gradul de manifestare,

in special pentru terenurile aflate in panta. In declansarea si intensificarea proceselor

erozionale, activitatea umana a avut un rol important, in special prin stabilirea modului

de folosinta a terenului. Eroziunea prin apa este accentuata si de catre actiunea

factorilor naturali, cum sunt cei climatici, de exemplu ploile torentiale cu intensitate

ridicata in special in perioada mai-iunie. Practicarea agriculturii conventionale in zone

deja afectate de eroziune sau care manifesta risc ridicat fata de aceasta nu face decat

sa intensifice degradarea solului si a mediului inconjurator. Procesele erozionale

prin apa pe solurile cultivate sunt intensificate in special de lucrarea gresita a

solului. De asemenea, pasunatul, daca este practicat intensiv si neorganizat, intocmai ca

si defrisarile exagerate, intensifica si accelereaza procesele erozionale. Problemele cele

mai stringente care se pun, fata de acest proces al degradarii mediului ambiental, le

reprezinta atat elaborarea, cat si implementarea strategiei de minimizare a eroziunii si a

masurilor de prevenire pe termen lung. In ceea ce priveste adancimea maxima de

inghet, in zona amplasamentului studiat, conform STAS 6054/77 aceasta are valori

cuprinse intre 0,90–1,00 m de la cota terenului natural.

Referitor la riscul de incarcare a constructiilor la vant si zapada se fac urmatoarele

precizari:

Conform STAS 10101/21-92, zona amplasamentului studiat se incadreaza in zona de

zapada A, greutatea de referinta a stratului de zapada, corespunzatoare perioadei de

revenire de 10ani fiind: gz = 0,9KN/mp. Inundatiile reprezinta fenomenul de acoperire a

terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata

lor provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a

activitatilor social-economice din zona afectata.

In memoriul general al PUZ se specifica faptul ca parcela nu este supusa unor riscuri

naturale de aceasta natura – inundatii. In lipsa unui studiu hidrologic de inundabilitate,

nu putem sa conformam sau sa infirmam aceasta apreciere.

53


Riscuri naturale Zona Suprafata afectata (mp sau ha)

Eroziuni ale solului

Alunecari de teren

Inundatii

Parcela de implementare a PUZ

0

0

0

Patrimoniul cultural

Monumente istorice in zona de mplementare PUZ: nu este cazul.

Mediul socio-economic

Principalele ramuri economice municipiului Târnăveni sunt: industria: 41%, agricultura,

silvicultura şi exploatările forestiere: 22%, serviciile: 37%. Locuitorii au practicat si

practica, in continuare, agricultura si cresterea animalelor, ocupatii traditionale aflate

intr-o strânsa interdependenta. Au cultivat cereale (paioase si porumb), cartofi, plante

furajere, legume, etc. Culturile predominante sunt cele de cereale (grâu, secară,

porumb, orz), de sfeclă de zahăr, de porumb şi cea de legume.

Schimbari climatice

Schimbarile climatice au efect daunator asupra mediului si sanatatii umane. Schimbarile

climatice sunt generate de doua procese de baza:

- distrugerea stratului de ozon;

- emisii de gaze cu efect de sera.

1. Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice

nominalizate in Protocolul de la Montreal, la care a aderat si Romania. Din datele

existente rezulta ca in municipiul Târnăveni nu se utilizeaza nici una din

substantele interzise prin acest Protocol.

2. Principalele gaze cu efect de sera mentionate in Protocolul de la Kyoto al carui

semnatar este si Romania sunt: dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul azotos

(N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf

(SF6).

3. Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt:

• mijloacele de transport si utilajele agricole(CO2, N2O);

54


• gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru

incalzire si preparare hrana;

• (depozitele) dejectii animaliere de la gospodariile populatiei

(amoniac,metan);

• sisteme de producere a energiei termice care folosesc gaze naturale in

gospodariile populatiei, apartamente si agenti economici.

Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera (CO2) nu este semnificativa – legislatia in

domeniu se refera la surse dirijate mari la care impune limite privind producerea de

energie (se iau in consideratie numai instalatiile care produc peste 20 MWh).

Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din Planul

Urbanistic Zonal

Analiza alternativei ”0” (neimplementarea planului ) se bazeaza pe gradul actual de

cunoastere si reliefeaza efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea

obiectivelor propuse prin plan.

Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din Planul urbanistic

general:

55


Factori de mediu

Aspect identificat Propunere PUZ Efecte in cazul neimplementarii propunerii

1. Apa Apa de suprafață și subteran

slabinfluențată de evacuările

accidentale de ape menajere

uzate

-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei

pluviale din incinta parcului

fotovoltaic.

Calitatea apelor de suprafata si a apei subterane ramane aceeasi.

2. AerNu exista surse antropice

majore de poluare a aerului.

Consolidarea terenului in zona de racordare.

Lucrările de amenajare adrumului de exploatare De 4164 în speță de lărgire a drumului de exploatare în vederea desfășurării traficului în condiții de siguranță pot afecta temporar(pe durata execuției) calitatea aerului.

Relatiile de comunicare

dintre localitati raman

aceleasi. Consumul de

combustibil va ramane

constant si implicit

emisiile de gaze cu efect

de sera. Nemultumirea

populatiei si cresterea

fenomenului migrator,

datorita unei

infrastructuri de

drumuri si investitii

deficitare.

3. Sol Nu exista surse majore de

poluare, cu exceptia poluarilor

istorice existentesi a celor din surse agricole si gestiunea dejectiilor de la animalele crescute in gopodarii.

-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei

pluviale din zona parcului

– pe timpul organizarii de

santier si ulterior.

-Asigurarea salubrizarii

zonei de amplasare a

parcului fotovoltaic.-Colectarea selectiva si valorificarea a deseurilor rezultate din lucrari de intretineri-reparatii.

Depozitare necontrolata de deseuri menajere si dejectii, in special pe cursuri de apa, terenuri in intravilan sau extravilan , cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din panza freatica sau de suprafata, aspect dezagreabil.

56


Factori de mediu

Aspect identificat Propunere PUZ Efecte in cazul neimplementarii propunerii4. Sanatateapopulatiei

a. Apa potabila – existenta unei retele de

distributie

Obiectivul necesita

alimentarea cu apa si

racordarea la canalizarea

menajeră

Conditii igenico-sanitare precare –

posibilitatea aparitiei unor focare de infectii.

b. Apa menajera uzata - lipsa retea de

canalizare

Obiectivul propus necesita racordarea la canalizarea menajera.

Conditii igenico-sanitare precare –

posibilitatea aparitiei unor focare de infectii

c. Gestionarea deseurilor: acestea

sunt colectate de o

societate autorizata

- Colectarea selectiva si valorificarea a deseurilor

din organizarea de

santier.

Colectare deseuri de la populatie de o societate autorizata

5. Riscuri naturale

Nu s-au semnalat in zona de implementare PUZ

-Se va face sistematizarea verticala a terenului si lucrari de imbunatatiri funciare pentru eliminarea umiditatii.

Nu sunt efecte

6. Schimbari climatice

Sursele de emisii cu efect de sera sunt minore, din sat.Nu sunt identificate utilizari ale substantelor interzise prin Protocolul de la Montreal.

Nu se fac propuneri. Nu sunt efecte.

7. Conservarearesurselor naturale si producerea energiei

Utilizarea de materiale

necorespunzatoare,

cu coeficienti de

transfer termic mare.

Utilizarea de

combustibili cu

putere calorifica mica

si surse de producere

a energiei termice cu

randamente mici.

-Producere de energie electrica din surse

regenerabile – energie

verde.

Mentinerea emisiilor de gaze de ardere in

perioada de timp friguros.

Asigurarea combustibililor pentru prepararea

hranei si incalzire prin taieri de vegetatie forestie

Riscul de neatingere a tintei de 24% energie pro

in 2020, conform strategiei la nivel national .

57


Factori de mediu

Aspect identificat Propunere PUZ Efecte in cazul neimplementarii propuneridirectivelor UE.

8. Biodiversitate

Arii protejate Natura 2000 ROSPA și ROSCI

Situate la distante de peste min.aprox 20 km de aria de implementare

Covorul vegetal se va mentine. Pe amplasamentul vizat de dezvoltarea PUZ nu sunt teritorii de cuibărire pentru

nici o specie de interes comunitar la nivelul ROSPA și ROSCI aflate în vecinătate

și nu corespunde preferințelor de habitat și de hrănire pentru speciile din cadrul

acestor arii protejate date fiind distanța amplasamentului.

9. Patrimoniucultural

Monument istoric de interes national : Nu este cazul

-Nu sunt precizări Nu este cazul

10. Zonareateritoriala

Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al zonei localitatii Târnăveni.

Introducerea in intravilan a trupului de 109,21 ha schimbarea folosintei, pentru construire parc fotovoltaic.

Dezvoltare nerationala cu risipa de resurse

11. Constientizarea publicului in luarea deciziilor privind mediul

PUZ elaborat dupa consultarea administratiei si strategiei dedezvoltare a Municipiului Târnăveni. Hotararile Consiliului Local sunt aduse la cunostinta cetatenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUZ si a studiilor de fundamentare pentru constructia parculuifotovoltaic.

Lipsa de progres economic si social.

Din analiza alternativei „zero” rezulta ca neaplicarea masurilor din PUZ – „Construire

Parc solar fotovoltaic în municipiul Târnăveni, judetul Mureș” nu creaza premise pentru

dezvoltare urbana moderna; se vor mentine si accentua presiuni asupra factorilor de

mediu a caror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelul scazut al dezvoltarii

economice si sociale al localitatii si a fenomenului de migratie sau naveta a fortei de

munca active cea ce va crea nemultumire in randul populatiei.

Calculul riscului neimplementarii PUZ: aplicand valori pentru efectul pe care il

reprezinta neimplementarea masurilor din PUZ asupra factorilor de mediu rezulta riscul

la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3).

58


Aspect de

mediu

EFECTUL neimplementarii PUZnesemnificativ minor major catastrofal

Apa XAer XSol XSanatate XRiscuri naturale XSchimbari

climatice

X

Conservarea

resurselor

X

Biodiversitate Se analizeaza in EA – nu e cazulPatrimoniucultural si istoric

X

Zonareateritoriala

X

Constientizareapublicului

X

Avand in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor

(alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora

este de luat in seama. Pentru CONSERVAREA RESURSELOR si ZONAREA TERITORIALA

se apreciaza ca efectul este major daca nu se executa propunerile PUZ.

Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUZ este

benefica si necesara.

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic Zonal se poate aprecia ca toate

propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, energie,

resurse naturale etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu

aduc atingere acestuia. Stabilirea de noi functiuni a terenului si introducerea parcelei de

109,21 ha in intravilan asigura premisele dezvoltarii economico-sociale a zonei si asigura

premisele atingerii tintei procentuale de producere a energiei din surse regeneranbile

(pana in 2020), in acelasi timp cu aplicarea masurilor de protectie a mediului,

sistematizarii infrastructurii de transport si asigurarii zonei de protectie pentru

monumentul istoric aflat in zona de implementare. Prin amplasarea noii platforme de

producere a energiei fotovoltaice in zona localitatii Târnăveni, dupa introducerea in

intravilan si schimbarea folosintei terenului, se vor impune conditiile pe care trebuie sa le

respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea actuala de calitate a mediului si starea

59


de sanatate a populatiei si confortul locuirii. Aplicarea masurilor prevazute in PUZ

asigura baza dezvoltarii durabile a localitatii si duce la cresterea contributiei Regiunii

Centru la atingerea tintei impusa de Comisia Europeana (asigurarea consumului

energetic din SRE in procent de 24% pana in anul 2020).

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.Z.Pe baza situatiei existente descrisa in capitolele PUZ si in RM s-au reliefat problemele

de mediu relevante pentru localitate si PUZ, astfel:Aspect de mediu

Probleme de mediu relevante pentru PUZApa Nu e cazul, nu se foloseste apă, nu se evacueaza ape.

Aer Calitatea aerului este buna; activitatile economice industriale existente in zona nuconstituie surse majore de poluare.

Sol Nu s-a identificat zone cu sol deteriorat sub aspectul calitatii, datorita lipsei unor

surse semnificative strict in zona de implemntare PUZ. Risc scăzut de poluare cu

deșeuri.

Gestionarea

deseurilorNu e cazul. Nu rezulta deseuri.

Riscuri de mediu –surse de poluare

Nu s-au identificat surse de poluare industriala in zona de implementare PUZ.

Riscuri naturale Nu au fost evidentiate.Conservarea

resurselor

naturale

Producerea de energie verde are drept consecintă conservarea resurelor naturale.

Patrimoniu cultural

Nu este cazul. Zona este libera de constructii.Zonarea teritoriala

Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principala a

terenurilor si in conformitate cu necesitatile populatiei.Teritoriul intravilan nu asigura spatiul suficient pentru dezvoltarea economica a localitatii.

Conștientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Necesitatea informării populației, a tuturor categoriilor de vârstă sau pregătire, privind implicarea în asigurarea dezvoltării durabile a localității.

Acest plan nu va avea un impact semnificativ asupra factorilor de mediu din vecinătate

sau de pe aplasament. Nu s-au evidențiat probleme de mediu existente pentru acest

PUZ. Acest lucru a fost discutat și acceptat de participanții la sedinta grupului de lucru

pentru PUZ din data de 04/09/2012, de la sediul Primăriei Târnăveni.

60


5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, relevante pentru P.U.Z. şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului.Analiza SEA a identificat următoarele documente naţionale cheie în ceea ce priveşte

legătura dintre mediu şi PUZ analizat:

o Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (1999)

o Strategia Naţională pentru Eficienţa Energetică – HG nr. 163/2004 şi Legea nr.

199/2000, modificată de Legea nr. 56/2006.

o HG nr. 1844/2005 de promovare a utilizării combustibililor biologici şi a altor

combustibili pentru transport regenerabili.

o O.M. al Protecţiei Mediului şi a Apelor nr. 860/2002 (O.M. nr.52/03.01.2003) cu privire

la aprobarea procedurii pentru evaluarea impactului de mediu şi emiterea autorizaţiei de

mediu;

o HG nr.918/2002 (O.M. nr.686/17.09.2002) stabilind procedura cadru pentru evaluarea

impactului de mediu şi aprobarea listei proiectelor publice şi private pentru care trebuie

aplicată procedura, modificată de HG nr.1705/2004 (O.M. nr.970/2004);

o HG nr.1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii cu privire la evaluarea de mediu pentru

anumite planuri şi programe (O.M. nr. 707/5.08.2004).

In ultima perioadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de amenajare

teritoriala din ţările europene.

Direcţia principala a acestui proces ce continua şi astăzi, este îndreptată către

descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor de la guvern către niveluri

locale şi regionale.

Prin măsurile ce au fost prevăzute în cadrul PUZ se doreşte dezvoltarea economică a

zonei. In ultima decadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de

amenajare teritoriala din ţările europene. Direcţia principala a acestui proces ce continua

şi astăzi, este îndreptată către descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor

de la guvern către niveluri locale şi regionale.

Tinând cont de obiectivele de protectie a mediului la nivel comunitar, PUZ îsi

propune pentru realizarea lor urmatoarele solutii:

• La nivel judetean, PUZ Târnăveni tine cont de relatiile si obiectivul specific din

Planul de Amenajare Teritorial Mureș. In tabel sunt prezentate aspectele si obiectivele

de protectia mediului relevante pentru PUZ in comparatie cu obiectivele la nivel national,

comunitar sau international si modul in care s-au avut in vedere la elaborarea planului.

61


ASPECTE DE MEDIU

Obiectiv stabilit la nivel national,comunitar,international

Obiectivul relevantpentru plan

Modul in care s-a avut in vedere in plan

AER Calitatea aerului trebuie sa

corespunda legislatiei nationale care

transpune Directivele 96/62/CE si

1999/30/CE privind valorile limita

pentru SO2, NO2, NO, particule in

suspensie si plumb. Strategia

nationala privind protectia

atmosferei urmareste stabilirea unui

echilibru intre dezvoltarea

economicosociala si calitatea aerului

(HG nr. 1856/2005 privind

plafoanele nationale pentru anumiti

poluanti atmosferici). In legislatie se

prevede intretinerea si modernizarea

infrastructurii de transport rurtier

(drumuri, mijloace de transport

nepoluante).

Mentinerea si

imbunatatirea calitatii

aerului. Energia verde

contribuie la acest

deziderat.

Nu sunt prevazute actiuni sau activitati economice care sa duca la alterarea calitatii aerului.In timpul organizarii de santier se vor aplica masuri de diminuare a emisiilor de pulberi rezultate din excavare si gaze de esapament, prin cat mai putine ore de functionare a utilitarelor in incinta. Dupa implementarea PUZ nu apar emisii de poluanti atmosferici.

APĂ Calitatea apei trebuie sa corespunda

legislatiei in vigoare care transpune

prevederile Directivei Cadru privind

apa nr.2000/60/CE impreuna cu

directivele fiice. Epurarea apelor

uzate trebuie sa fie conforma cu

legislatia nationala care transpune

prevederile Directivei 91/271/CEE.

Romania trebuie sa se alinieze

normelor europene pana la 31

decembrie 2015 pentru aglomerarile

mai mari de 10 mii locuitori

echivalenti si pana la 31 decembrie

2020 pentru aglomerarile cuprinse

intre 2 mii si 10 mii locuitori

echivalenti

Asigurarea calitatii apelor

de suprafata si subterane

prin limitarea poluarii din

surse punctiforme sau

difuze.

Echipare edilitară completă cu instalaţii de apă, canalizare,colectare;Se vor prevedea sisteme de colectare si evacuare a apelor pluviale din incinta parcului fotovoltaic. Apele pluviale care cad pe platforma postului de transformare, ape conventional curate, se vor colecta printr-o rigola deschisa si vor curge gravitational spre zonele verzi din incinta– in acest sens se va solicita aviz ANIF.

SOL Limitarea poluării punctiforme şi

difuze a solului şi facilitarea protejării

solului, executia de lucrari pentru

combaterea eroziunii solului si

apararea impotriva inundatiilor.

Protectia calitatii solului si

reducerea suprafetelor

afectate de evacuari

necontrolate.

Deseurile rezultate din intretineri vor fi colectate separat si valorificate.

Depozitarea controlată a

deşeurilor prin colectarea şi

depozitarea temporară în

containere speciale,

amplasate pe platforma

specială.

62


SCHIMBĂRI

CLIMATICE

Nu e cazul. Planul nu va produce sau

contribui la schimbari climatice.- -

BIODIVERSIT

ATEA

Conservarea diversităţii naturale a

faunei, florei. Mentinerea diversităţii

naturale a faunei, florei.

Nu sunt prevazute lucrări

care sa afecteze

biodiversitetatea.

SĂNĂTATEA

UMANĂ

Protejarea şi îmbunătăţirea

condiţiilor amplasamentelor în

ceea ce priveşte transportul, mai

ales zgomotul, vibraţiile şi noxele.

Imbunatatirea calitatii

vietii, cresterea

confortului, evitarea

imbolnavirilor

epidemiologice

Exista prevederi in PUZ pentru:- extinderea infrastructurii de transport energie electrica prin legarea parcului fotovoltaic la linia de joasa tensiune din zona 20kV.- disponibilizarea unui cantitati de energie verde pentru consumatoriii din zona.-marirea suprafetei de spatii verzi / cap locuitor prin introducerea in intravilan,rezultand o suprafata suplimentara de spatiu verde la nivelul localitatii.

MANAGEMEN

TUL

RISCULUI DE

MEDIU

Creşterea protejării populaţiei în faţa

riscurilor asociate cu activități care

poluează mediul.Legislatia nationala

are prevederi in ceea ce priveste

cresterea protectiei populatiei fata

de riscurile naturale care se pot

preveni (alunecari de teren si

inundatii) prin luarea unor masuri

anticipate aparitiei fenomenelor

sau pentru eliminarea efectelor

acestora.

Protectia populatiei si

bunurilor materiale prin

diminuarea efectelor

alunecarilor de teren si a

inundatiilor.

Lucrari pentru stabilizarea

terenului.

Instituirea interdictiei de

construire in zonele cu riscuri

naturale.

CONSERVARE

A/ GEST.

RESURSE

Nu sunt detectate resurse naturale

în zona aferentă PUG-ului analizat.- -

PATRIM.

CULTURAL/

NATURAL

Terenul e liber de constructii. Terenul e liber de

constructii.

Nu sunt lucrari care sa

afecteze patrimoniul cultural

sau cel natural.EFICIENŢA

ENERGETICĂ ŞI RESURSE

REGENERABILE DE ENERGIE

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi

a utilizării resurselor de energie.

Producția de energie

verde.

Utilizarea energiei solare

pentru producerea de energie

electrică.

63


POPULAROZA

REA

ASPECTELOR

DE MEDIU

CONSTIENTI

ZAREA

PUBLICULUI.

Legislatia nationala, in concordanta

cu cea europeana prevede accesul

liber al cetatenilor la informatia de

mediu (HG nr. 1115/2002)

implementarea obligatiilor rezultate

din Conventia privind accesul

publicului la luarea deciziilor in

probleme de mediu semnata la

Aarhus la 25 iunie 1998 si ratificata

prin Legea nr. 86/2000 privind

stabilirea cadrului de participare a

publicului la elaborarea anumitor

planuri si programe in legatura cu

mediul.

Cresterea responsabilitatii

publicului fata de mediu.

Conștientizarea publicului

privind necesitatea

implementarii metodelor de

producere a energiilor verzi,

nepoluatoare.

6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului.Evaluarea domeniilor cheie de intervenţie şi măsuri specifice sugerate pentru minimizarea, reducerea şi compensarea efectelor semnificative potenţiale ale acestora;Analizând planul propus pe factori de mediu, populatie, sanatate umana, factori

climatici, valori materiale, patrimoniu cultural, arhitectonic, efectele vor fi urmatoarele:

Impactul asupra calitatii aerului atmosfericNu se considera ca ar fi cazul unei schimbari semnificative în calitatea aerului în zona

PUZ analizat, prin aceasta conversie de functiune, dat fiind ca zona nu se constituie la

ora actuala într-o sursa de poluare atmosferica. Prin implementarea unei surse de

generare a energiei electrice din cea solara se va reduce impactul produs de unitățile

energetice care utilizează combustibili fosili(carbune sau gaz metan).

Impactul asupra soluluiNu va exista nu impact major asupra foctorului de mediu sol.

Impactul asupra apelor de suprafataNu va exista nu impact semnificativ.

Impactul asupra apelor subteraneNu va exista nu impact semnificativ.

Impactul asupra populatieiPopulatia din municipiul Târnăveni va „suferi” un eventual impact pozitiv prin realizarea

acestui PUZ, impactul fiind de natura sociala de mediu.

Impactul asupra factorilor climatici:Factorii climatici din zona nu vor avea de suferit din cauza realizarii obiectivelor PUZ.

Impactul asupra patrimoniului cultural:Nu va exista un impact.

64


Impactul asupra peisajului:În cadrul Legii 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la

Florenta la 20 octombrie 2000, la Art. 1, pct. a) regasim urmatoarea definitie pentru

peisaj: „peisajul desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al

carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani”

Conform art. 5, statul român ca si parte semnatara a Conventiei de la Florenta, s-a

angajat :

- sa stabileasca si sa implementeze politicile peisajului care au ca scop protectia,

managementul si amenajarea acestuia, prin adoptarea de masuri specifice mentionate în

prezenta conventie;

- sa stabileasca proceduri de participare pentru publicul larg, autoritati regionale si

locale, precum si pentru alti factori interesati la definirea si implementarea politicilor

peisajere mentionate la alineatul precedent;

- sa integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele

culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil

impact direct sau indirect asupra peisajului. În cazul analizat de prezentul raport, nu au

fost regasite alte politici referitoare la peisajul din zona decât cele fie parte din Planul de

Urbanism General al orasului Târnăveni, fie din Regulamentul de Urbanism.

S-a constatat ca pentru actuala forma a planului de urbanism a fost parcursa întreaga

procedura specifica pe linie de urbanism. În etapa de dezbatere publica a PUZ-ului

acesta are înca ocazia sa îsi exprime optiunea vis a vis de subiect - ne referim cu

precadere la modificarea peisajului – prin observatii pertinente de care se vor tine fireste

seama în cadrul prezentei evaluari.

Impactul asupra biodiveristatii si ariilor protejateDiscutând de perimetrul PUZ-ului propus, asupra vegetatiei se precizeaza ca nu se fac

defrisari sau taieri de arbori, nu se pericliteaza specii floristice ocrotite sau pe cale de

disparitie. Zona nu este în arie protejata.

Metoda de evaluare:Metoda aleasa pentru evaluarea potentialelor efecte asupra mediului în general si în

special asupra ariei protejate din vecinatate a fost cea matriceala.

Astfel, etapele de evaluare au fost:

• identificarea actiunilor propuse de planul analizat (ca si posibile cauze ale unor

eventuale efecte asupra mediului);

• identificarea factorilor de mediu si a intereselor potentiale a fi protejate;

• selectarea primara a actiunilor propuse de plan (în functie de relatia cu factorii de

mediu si cu interesele de protejat) pentru a se elimina din evaluare pe acelea care fie

nu au deloc efecte asupra mediului, fie aceste efecte sunt realmente neglijabile;

65


• estimarea (prin calcul sau prin metode comparative) a efectelor pozitive sau negative

cauzate de actiunile propuse de plan (din punct de vedere al perioadei producerii, al

intensitatii, a efectelor produse, remanentei acestor efecte, întinderii spatiale etc.)

Prima etapa de completare a matricei consta în matricea initiala (ipoteza) de evaluare, unde se figureaza strict ipoteza de lucru în sensul unor presupuneri vis a vis

de posibile efecte cauzate estimate însa doar la nivel calitativ (daca pot sau nu sa apara

si eventual daca sunt de ordin negativ sau pozitiv, însa nu si cantitativ - cu ce

intensitate). Ulterior, plecând de la aceasta matrice initiala, evaluând fiecare caz în parte

(de intersectie a activitatilor / actiunilor PUZ cu factorii de mediu sau de interes), se

atribuie si valori sub aspect cantitativ (cât, pe ce durata, cu ce întindere etc.) Aceasta

etapa se concretizeaza prin matricea primara de evaluare.

Completarea matricei primare de evaluare s-a realizat considerând scenariul cel mai

nefavorabil posibil, respectiv fara a include masurile de prevenire / reducere a impactului

deja propuse prin PUZ. În urma acestei analize a rezultat impactul primar brut ce ar

putea sa apara în cazul implementarii planului însa fara a fi luata nici o masura de

prevenire / reducere a impactului asupra mediului.

Urmatorul pas metodologic a constat în considerarea masurilor deja prevazute în PUZ-ul

propus, (identificarea si evaluarea eficientei acestora). Rezultatul etapei s-a concretizat

prin aplicarea corectiilor respective asupra matricei primare de evaluare, calculându-se

astfel impactul rezidual brut. Matricea primara astfel corectata fiind denumita

matrice partiala de evaluare.În functie de rezultatul astfel obtinut, s-au facut ulterior recomandari în ceea ce privesc

masurile suplimentare de introdus în planul evaluat în scopul scaderii la minim a

acestui impact rezidual. Luând în considerare aceste masuri suplimentare (cu eficienta

lor), se ajunge în final la obtinerea impactului rezidual (final) care reprezinta acel

impact care nu mai poate fi evitat prin masuri de prevenire sau reducere, matricea astfel

corectata fiind denumita matrice finala de evaluare.

După realizarea acestei evaluări în vederea stabilirii dacă PUZ poate avea efecte

substanţiale asupra mediului înconjurător, s-a realizat o evaluare a domeniilor cheie de

intervenţie propuse în funcţie de obiectivele relevante în domeniul mediului, altfel spus,

s-a evaluat dacă şi cum anume domeniile cheie de intervenţie contribuie (sau nu) la

îndeplinirea obiectivelor de mediu relevante. Această evaluare a for realizată in două

faze. În prima fază au fost evaluate domeniile cheie de sprijin în conformitate cu

următoarea scară valorică:

+ 2: efect pozitiv substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului (obiectivului)

de referinţă propus

+ 1: efect pozitiv al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus

66


0: nici un impact

– 1: impact negativ al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus

– 2: impact negativ substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de

referinţă propus

?: impactul nu poate fi determinat

Evaluarea a fost realizată în mod independent de către evaluatorul de mediu.

Evaluarea a vizat identificarea conflictelor negative semnificative potenţiale dintre

domeniile reglementare din cadrul PUZ şi obiectivele de referinţă în domeniul protecţiei

mediului. Au fost considerate importante acele conflicte negative pentru care deviaţia

mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută. În urma analizei nu au fost detectate astfel de situaţii de conflicte negative pentru care deviaţia mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută.

Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUZ TÂRNĂVENI asupra obiectivelor de mediu.Evaluarea efectului cumulativ al implemtarii PUZ s-a realizat pe baza insumarii

punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.

Obiectivul de mediu relevantpentru PUZ

Introducerea in

intravilan a

suprafeței

necesare

implementării

PUZ

Refacerea

retelei de

drumuri de

acces la

obiectiv

Delimitarea si

zonificarea noului

teritoriu intravilan

Reducerea/elim

inarea riscurilor

naturale

Cresterea

gradului de

constientizare

asupra

problemelor

de mediu

Mentinerea si

imbunatatirea

calitatii aerului.

Reducerea la minim

a impactului

asupra aerului.

+2 +1 +2 0 +2

Protectia calitatii

solului si reducerea

suprafetelor afectate

de evacuari

necontrolate.

+1 +1 +1 +1 +1

Imbunatatirea

calitatii vietii,

cresterea

+1 +1 +1 +1 +1

67


Obiectivul de mediu relevantpentru PUZ

Introducerea in

intravilan a

suprafeței

necesare

implementării

PUZ

Refacerea

retelei de

drumuri de

acces la

obiectiv

Delimitarea si

zonificarea noului

teritoriu intravilan

Reducerea/elim

inarea riscurilor

naturale

Cresterea

gradului de

constientizare

asupra

problemelor

de mediu

confortului, evitarea

imbolnavirilor

epidemiologice

Protectia populatiei

prin diminuarea

efectelor

alunecarilor de teren

si a inundatiilor.

+1 +1 +1 +2 +1

Cresterea

responsabilitatii

publicului fata de

mediu

+1 +1 +1 +1 +1

TOTAL +6 +5 +6 +5 +6

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUZ s-a analizat

daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de

mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele atingeriiobiectivului?

Mentinerea si imbunatatirea

calitatii aerului. Reducerea la

minim a impactului

transportului asupra aerului.

Obiectivele prevazute in PUZ

au influenta pozitiva asupra

calitatii aerului.

DA pe termen lung

Asigurarea calitatii apelor de

suprafata si subterane prin

limitarea poluarii din surse

punctiforme sau difuze.



calitatii apelor de suprafata si

subterane.

DA pe termen lung

DA pe termen lung

Protectia calitatii solului si

reducerea suprafetelor

afectate de evacuari

necontrolate.



solului.

DA pe termen lung

Imbunatatirea calitatii vietii, Obiectivele prevazute in PUZ DA pe termen lung

68


Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele atingeriiobiectivului?

cresterea confortului, evitarea

imbolnavirilor epidemiologice.


calitatii vietii.

Protectia populatiei prin

diminuarea efectelor

alunecarilor de teren si a

inundatiilor.



protectiei populatiei.

DA pe termen lung

Protejarea populatiei si a

zonelor de locuit prin

separarea de terenurile cu

activitati economice si servicii.



zonarii teritoriului.

DA pe termen lung

Cresterea responsabilitatii

publicului fata de mediu

Educarea, informarea si

participarea populatiei la

luarea deciziilor privind mediu.

DA pe termen lung

Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUZ rezulta, pe termen lung ca se

creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.

În consecință evaluatorul estimează potențialul efect asupra factorilor de mediu de pe

amplasamnetul analizat dar si din împrejurimi, ca fiind efect pozitiv al domeniului de

intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus.

7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier.

Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare,

precum si faptul ca aplicarea masurilor din PUZ au un impact pozitiv asupra aspectelor

de mediu si a starii de sanatate a populatiei, se poate apreciaza ca nu vor exista efecte

asupra mediului si sanatatii in context transfrontier.

Obiectivul analizat nu va avea efecte asupra mediului sau sănătăţii umane în context

transfrontier. Impactul asupra factorilor de mediu prognozat va fi unul local și minor

doar pentru perioada de realizare a investiției. Pentru perioada de funcționare impactul

va fi pozitiv.

69


8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării P.U.Z. Masuri propuse de PUZ TÂRNĂVENI:Conform masurilor propuse de PUZ, o parte din acestea pot avea o influenta negativa

asupra factorilor de mediu in etapa de implementare. Prevenirea si reducerea efectelor

adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluarii de mediu in

toate etapele de pregatire si implementare a planurilor. In cazul concret, al

implementarii prevederilor din PUZ se recomanda urmatoarele masuri de compensare a

efectelor aplicarii proiectului:

In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa

cum a fost indicat in plan, cu extinderea intravilanului si functiunea stabilita.

Propuneri de masuri asupra SOLULUI si SUBSOLULUI in perioada implementarii planului

PUZ si evaluarea de mediu in cadrul procedurii SEA:

Masuri de diminuare a impactului :

-Se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor minerale rezultate din excavatii si a

celor aduse pe amplasament pentru constructive;

-Se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari

accidentale cu produse petroliere;

-Utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile

tehnice la zi;

-Se va amenaja un spatiu pentru colectarea selectiva a deseurilor (PET, hartie/carton,

menajere amestecate, metalice); pentru colectarea deseurilor menajere se vor

achizitiona europubele;

-Eliminarea în locurile autorizate de Autoritatea de Mediu si aprobate de Managerul de

Proiect a materialelor inerte (sau asimilabile) cum ar fi: sudura, pamânt, beton;

-Efectuarea transportului deseurilor în conditii de siguranta de catre operatori autorizati

la agentii economici specializati în valorificarea deseurilor.

Pe perioada functionarii parcului fotovoltaic

- Se recomanda ca sa atenueze pe cat posibil infiltratiile de apa in pamant, pentru a se

elimina interventii ulterioare asupra suporturilor panourilor fotovoltaice;

- Eliminarea oricaror tipuri de deseuri care ar putea afecta calitatea solului (teren arabil);

70


-Se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari

accidentale cu uleiuri.

Masuri de diminuare a impactului asupra APEI DE SUPRAFATA si SUBTERANE

in perioada implementarii planului►

-Vor fi prevazute rigole de colectare a apelor pluviale cazute in organizarea de santier,

ape care se vor descarca in rigola drumul de exploatare De 14130 care face legatura cu

strada Viilor din municipiul Tarnaveni. prin extinderea drumului de exploatare De 4164 in

exteriorul parcelei ,unde se va largi partea carosabila asigurandu-se o latime de 3,50m

pentru ca traficul sa se desfasoare in conditii de siguranta.-

pe perioada functionarii parcului fotovoltaic►

-Nu sunt necesare masuri deosebite pentru protectia acestui factor de mediu deoarece

drumurile de incinta vor fi integral pietruite, astfel ca apa pluvial se va scurge ca si pana

in prezent, functie de panta naturala a terenului;

Masuri de diminuare a impactului asupra AERULUI


- Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul

materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta,

in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport

al materialelor.

- Se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia

parcului fotovoltaic, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus

de sulf si respectarea tehnologiei de constructie.


- Panourile fotovoltaice nu produc emisii in atmosfera in perioada de functionare.

-O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de la

autovehiculele care vor circula in zona (pentru intretinere). Aceste gaze nu constituie un

pericol major de impurificare a atmosferei din zona, datorita numarului mic de actiuni

care trebuie intreprinse pentru interventiile care nu au o frecventa mare.

Masuri de diminuare a impactului asupra BIODIVERSITATII


- Deşi amplasamentul vizat de dezvoltarea PUZ şi de implementarea proiectului de plan

energetic fotovoltaic se situează mult în afara siturilor Natura 2000 aflate în vecinătate,

71


considerăm aplicabilă ca măsură prezentivă de diminuare a impactului la faza de

construcţie a proiectului :

- Folosirea utilajelor cat mai silentioase in vederea diminuarii disturbarii fonice a

avifaunei de interes comunitar din vecinatatea amplasamentului analizat.

- Organizarea de santier se va realiza strict in perimetrul de implementare a proiectului.

- interdictia totala a depozitarii pe amplasament a oricaror substante care au potential

de a polua apa.

- interdictia totala a repararii utilajelor pe amplasamentul proiectului. Eventualele

reparatii vor fi efectuate in unitati specializate.

- deseurile generate vor fi colectate si eliminate in conformitate cu legislatia in vigoare.


– nu este cazul, deoarece, avand in vedere caracteristicile proiectului, in perioada de

functionare nu vor fi generate emisii, deseuri sau poluare fonica.

Masuri de diminuare a impactului asupra ASEZARILOR UMANE SI SANATATII

POPULATIEI


-Perimetrul va fi imprejmuit si se va asigura paza, pentru a se elimina posibile

accidentari ale persoanelor care vor vizita zona.

Se va asigura paza permanenta a obiectivului pe parcursul implementarii PUZ.

- Traficul va fi semnalizat cu indicatorul “STOP” la iesirea din zona parcului catre str.

Viilor din municipiul Târnăveni.


-Se vor monta panouri avertizoare cu privire la pericolele existente in zona.

-Se vor utiliza echipamentele de protectie.

-Se va instala un sistem de supraveghere vido a zonei, in lipsa personalului permanent

de paza;

Masuri de diminuare a impactului asupra PEISAJULUI SI PATRIMONIULUI

CULTURAL


72


-Inca de la faza de proiectare a prezentului PUZ s-au luat in consideratie toate aspectele

necesare pentru ca impactul parcului fotovoltaic asupra peisajului sa fie minim.

- Forma si culoarea panourilor fotovoltaice nu conduc la ideea ca va exista un puternic

impact asupra peisajului.


– Avand in vedere ca pe perioada de functionare a parcului nu se vor desfasura

activitati care sa genereze un impact asupra peisajului si patrimoniului cultural, nu

este necesara stabilirea unor masuri de diminuare a impactului.

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea.Aspectele cele mai importante în care au fost considerate mai multe variante de realizare

s-au referit la:

• accesul în perimetrul luat în studiu;

• orientarea zonei în raport cu soarele;

• destinația actuală a terenurilor luate în analiză;

Legat de variantele de atingere a fiecarui dintre aceste obiective stabilite prin PUZ,

acestea au fost deja discutate în cadrul grupului de lucru, stabilindu-se împreuna cu

autoritatile competente cele mai potrivite solutii marturie stând nu doar procesul verbal

de la aceasta sedintă ci si avizele obtinute.

Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea amplasamentului în stadiul

actual, respectiv fără un PUZ și fără investiție, situaţie în care ar genera disfuncţionalităţi

importante la nivelul administraţiei locale deoarece planul asigură venituri financiare

stabile si sigure pe termen lung.

Această alternativă nu este preferabilă deoarece prin realizarea PUZ, impactul asupra

factorilor de mediu va fi minor şi strict local însă impactul social şi economic va fi pozitiv.

Evaluatorul a optat pentru varianta de realizare a acestui PUZ, în forma oferita de

proiectant si agreata de Primaria Târnăveni.

73


CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESE

Factor de mediu Aspect identificat Propunerea finala a PUZ

Criteriile care au condus la alegerea variantei prezentate

Apa Nu a fost identificat

impact asupra factorului

de mediu apa pe

perioada de functionare

a parcului fotovoltaic.

Respectarea avizului

de gospodarire a

apelor în perioada de

executie.

Se respecta indicatorii

de calitate la evacuarea

apei in receptori

naturali. Se asigura

fundamentul pentru o

dezvoltare socio-

economica durabila.

Aer Nu a fost identificat

impact asupra factorului

de mediu aer pe

perioada de functionare

a parcului fotovoltaic.

Prin tehnologia verde

de producere a

energiei electrice se

reduce consumul de

hidrocarburi.

Se asigura fundamentul

pentru o dezvoltare

socio-economica

durabila.

Sol Nu s-a identificat zona

cu sol deteriorat din

punct de vedere calitativ

in perimetrul analizat.

Lucrari de protejarea

degradarii solulrilor.

Asigura fundamentul

pentru dezvoltare socio-

economica durabila,

utilizarea optima a

terenurilor.

Riscuri naturale Nu au fost identificate. Instituirea interdictiei

de construire de

panouri fotovoltaice

in zonele cu riscuri

naturale.

Alternativa este in

concordanta cu

legislatia nationala

privind protejarea

solului, ca bun de

interes national.

Zonarea teritoriala Necesar de zone

suplimentare pentru

functiuni noi.

Pune de acord

nevoile populatiei

cu dezvoltarea

urbanistica a

localitatii. Aloca

terenuri pentru

dezvoltare

economica. Creste

suprafata de teren

destinata

intravilanului functie

de necesitati.

Prin extindere intravilan

si zonare se permite

dezvoltarea durabila a

localitatii prin stabilirea

functiunilor, separarea

zonelor de locuit de

celelalte activitati.

74


Factor de mediu Aspect identificat Propunerea finala a PUZ

Criteriile care au condus la alegerea variantei prezentate

Constientizarea

publicului asupra

problemelor de mediu

Implementarea

legislatiei de mediu

impune desfasurarea de

campanii de informare a

populatiei, a tuturor

categoriilor de varsta

sau pregatire, privind

obligatiile administratiei

publice locale, a

persoanelor fizice si

juridice de a mentine un

mediu curat, nepoluat.

Populatia trebuie

implicata in actiuni de

protectie a mediului.

PUZ-ul contine

propuneri rezultate in

urma consultarii

populatiei privind

directiile de

dezvoltare a

localitatii. Primaria

aduce la cunostinta

publicului tematica si

continutul hotararilor

adoptate de consiliul

local. Regulamentul

local de urbanism

impune procedurile

pentru aprobarea

obiectivelor.

Se respecta directivele

europene si legislatia

nationala privind

consultarea publicului si

se creste gradul de

educare al populatiei

prin accesul la

informatia de interes

public.

10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării P.U.Z. TÂRNĂVENIIntroducere şi scopul monitorizării

Art. 27 din HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu

pentru planuri si programe mentioneaza:

(1) Monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului propus de

titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia

asupra mediului, precum si efectele adverse neprevazute, in scopul de a putea

intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare.

(2) Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia

inaintata autoritatii competente pentru protectia mediului, in vederea obtinerii avizului

de mediu, si face parte integranta din acesta.

(3) Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este

responsabilitatea titularului planului sau programului. Titularul planului sau programului

este obligat sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior

realizarii monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta

pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu.

75


(4) Autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza rezultatele programului

de monitorizare primite de la titular si informeaza publicul prin afisare pe pagina proprie

de Internet.

(5) Monitorizarea prevazuta la alin. (1) se poate realiza, dupa caz, si pe seama datelor,

programelor si instalatiilor de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii

acestora.”

Astfel, considerând atât etapa de construire a obiectivului cât si cea de operare, criteriile

conform carora se propune programul de monitorizare sunt cele utilizate la evaluarea

impactului, respectiv pentru principalii factori de mediu / de interes protectiv identificati

ca posibil a fi afectati semnificativ, pe baza rezultatelor din matricea finala de evaluare.

În acest mod s-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare, precum si metoda de

obtinere a informatiilor. Frecventa monitorizarii variaza de la un criteriu la altul sau de la

un indicator la altul în raport cu specificul acestora si probabilitatea de aparitie a

eventualelor efecte vizibile / masurabile, cu scopul de fi descoperite cât mai devreme

efectele negative si aplicarea masurilor corespunzatoare pentru eliminarea sau

reducerea acestora. De asemenea, s-a încercat si sugerarea unor surse de obtinere a

informatiilor.

Principalele obiective ale monitorizării mediului sunt:- evaluarea schimbărilor intervenite la nivelul condiţiilor de mediu

determinate de proiectul analizat.

- monitorizarea implementării efective a măsurilor de reducere a

impactului asupra mediului.

- avertizarea cu privire la deteriorările semnificative ale calităţii

mediului(dacă acestea sunt cauzate de derularea PUZ analizat) pentru

întreprinderea unor acţiuni preventive suplimentare

- monitorizarea efectelor întregului plan sau program, asupra mediului.

Echipa de monitorizare a mediului Autoritatea competentă(Titularul de Proiect) desemnează o persoană pentru colectarea

datelor de monitorizare a mediului în etapa iniţială de implementare a PUZ.

Sarcina echipei de monitorizare a mediului ar trebui să constea în supravegherea şi

coordonarea studiilor, monitorizarea şi implementarea măsurilor de reducere a

impactului asupra mediului, asigurarea de consiliere pentru proiecte cu privire la

parametrii şi metodele de monitorizare şi informarea publicului cu privire la datele de

monitorizare, precum şi raportarea problemelor de mediu care trebuie prezentate

autorităţii de mediu relevante.

76


Raportarea privind monitorizarea mediuluiPersoanele responsabile de colectarea indicatorilor în cadrul Autorităţii competente sau

experţii desemnaţi sau angajaţi să interpreteze datele, vor redacta un raport privind

monitorizarea mediului la sfârşitul perioadei de raportare, după adunarea tuturor

informaţiilor. În procesul de colectare a datelor privind mediul se va folosi cât mai mult

posibil Sistemul Unic de Management al Informaţiilor care permite agregarea de jos în

sus a indicatorilor de realizări(output) în domeniul mediului, la nivel de proiect analizat.

În plus se vor folosi informaţii statistice relevante, atunci când este necesar.

Parametrii şi indicatori de monitorizareSe vor monitoriza următoarele aspecte:

• Eliminarea poluării în zona amplasamentului şi zonele adiacente pe timpul

lucrărilor de construcţie şi în perioada de exploatare.

Această activitate de monitorizare se referă la modul de gestionare a materialelor de

construcţie şi modul de lucru al utilajelor de construcţie în perioada construcţiei, în

vederea evitării poluări.

De asemenea se va urmări modul de utilizare a stratului de pământ fertil de la suprafaţa

solului ce va fi decopertat, în vederea utilizării lui pe amplasament la crearea de spaţii

verzi.

• Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea

necontrolată a deşeurilor menajere.

Se va monitoriza modul de colectare şi gestiune a deşeurilor menajere, în vederea

respectării normelor existente, pe teritoriul analizat.

Recomandări generale de monitorizare ale evaluatorului de mediuUn sistem competitiv şi eficient de monitorizare şi evaluare a impactului PUZ asupra

mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra mediului

al programului, ci şi la amplificarea efectelor pozitive, atât în ceea ce priveşte mediul, cât

şi calitatea proiectului analizat.

Pentru monitorizare, trebuie realizate următoarele:

• Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selecţie a proiectelor,

pe baza criteriilor de mediu, unde este cazul;

• Publicarea periodică a rezultatelor de monitorizare (cel puţin o dată pe an);

• Implicarea APM Mureş în discuţiile privind sistemul general de monitorizare, în special

modalitatea de integrare a temelor de mediu în acest sistem înainte de lansarea

programului;

77


• Asigurarea că solicitanţii au primit suficiente informaţii privind problemele de mediu şi

posibila legătură dintre proiectele scrise şi mediu, pentru proiectele ce vor fi demarate în

viitor.

Sistemul de monitorizare cuprinde următoarele activităţi:

• Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor din proiecte)

adaptat situaţiilor şi operaţiunilor;

• Examinarea rezultatelor de monitorizare, cu alte cuvinte trecerea în revistă a

modificărilor indicatorilor de mediu, dacă s-au modificat;

• Iniţierea demersurilor stabilite în cazul în care se descoperă că PUZ produce efecte

negative asupra mediului; Publicarea rezultatelor de monitorizare;

• Comunicarea cu autoritatea de evaluare competentă (APM Mureş) şi cu alte

autorităţi/organisme active în domeniul protecţiei mediului;

• Informarea tuturor părţilor interesate cu privire la aspectele de mediu ale PUZ.

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Conform directivei SEA, monitorizarea efectelor implementării Planului asupra factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei cade în sarcina titularului Planului. Excepţie face situaţia în care există deja un sistem sau elemente ale unui sistem de monitorizare, când, pentru evitarea redundanţelor, se utilizează sistemul existent. Titularul Planului are totuşi obligaţia colectării informaţiilor şi înaintării către autoritatea de mediu a unui Raport anual de mediu cu rezultatele monitorizării. La nivelul judeţului Mures este implementat, conform legii, sistemul de monitorizare a calităţii factorilor de mediu gestionat de autorităţile locale de protecţia mediului, gospodărirea apelor, sănătate publică, administrarea fondului forestier şi a zonelor protejate. In aceste condiţii nu se pune problema suprapunerii unui nou sistem de monitorizare în teritoriul analizat, urmând ca titularul Planului, să solicite anual datele de monitorizare de la instituţiile menţionate mai sus şi să întocmească Raportul Anual de Monitorizare pentru PUZ.

In Tabelul de mai jos sunt prezentate componentele sistemului de monitorizare a efectelor produse de implementarea Planului PUZ TÂRNĂVENII.

78


Componentele sistemului de monitorizare a PUZ TÂRNĂVENI

Componentă sistem Puncte de control Indicatorii monitorizaţi Responsabilul monitorizăriiCalitatea precipitaţiilor Dispuse de APM Mures Nu se vor monitoriza, planul nu

afectează calitatea precipitațiilor.--

Calitatea aerului Dispuse de APM Mures Nu vor fi emisii în aer --

Nivelul zgomotului Peroada de executie nivel de zgomot datorat utilajelor Titular PUZCalitatea apelor de suprafaţă

- Dispuse de APM Mures și AN Apele Române

Nu vor fi afectate în perioada de functionare. Pentru perioada de executie a lucrarilor se vor monitoriza indicatorii solicitati de autoritati doar daca acest lucru este prevazut în autorizatia de gospodarire a apelor.

AN Apele RomâneTitular plan

Calitatea apei freatice Nu e cazul Nu e cazul --Evacuări ape uzate Nu e cazul Nu e cazul --

Calitatea solului conform reţelei de

supraveghere

Conform solicitărilor autorităților OSPA Mures; APM MuresTitular plan;

Starea pădurilor Nu e cazul -nu exista padure în zona planului . --

Starea ariilor protejate Nu sunt arii protejate - - Zona nu face parte din arii protejate

Situaţia spaţiilor verzi Nu e cazul Zona ramane verde. ----

79


Principalele concluzii şi recomandări ale analizei:

Evaluatorul de mediu recomandă continuarea procedurilor legale privind avizarea din

punct de vedere al protecţiei mediului, pentru PUZ Târnăveni întrucât în urma analizei

efectuate s-a constatat:

- Impactul social şi economic a fost considerat ca fiind pozitiv.

– Impactul asupra factorilor de mediu va fi unul minor, local doar pentru perioada de

execuție a lucrărilor de amplasare a panourilor solare și a construcțiilor anexe.

– Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea amplasamentului în stadiul

actual, situaţie în care ar genera disfuncţionalităţi la nivelul administraţiei locale ca

urmare a neîncasării sumelor convenite prin contractul de concesiune.

– Titularul Planului a obținut avizele necesare solicitate prin Certificatul de Urbanism.

– Producerea de energie electrica din energia solara este cea mai ”curata” forma de

obținere de energie electrică.

Elaborator

Ing. Braiescu Gheorghe-Expert Evaluator de Mediu

Atestat RM; RIM; BM

80


REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC LA RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL

URBANISTIC ZONAL„CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC ÎN

LOCALITATEA TÂRNĂVENI, JUDEŢUL MUREȘ”

INFORMATII GENERALE

TITULARUL PROIECTULUI: S.C. SOL STARK POWER S.R.L.AMPLASAMENT: MUNICIPIUL TÂRNĂVENI, JUD. MUREȘ;PROIECTANT GENERAL: S.C. YNESS UNIQUE DESIGN S.R.L. ARAD

Autorul atestat al raportului de mediu: ing.Gheorghe Brăiescu

Expert Evaluator de Mediu, atestat RM; RIM; BM din 14/04/2011

ADRESA: STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ, TEL. 0744/805249, 0731/003377, TEL/FAX. 0265/311142, gbraiescu @ yahoo.com

TEMEI LEGAL AL RAPORTULUI DE MEDIU : DECIZIA NR. 1977 DIN 26/04/2012 EMISĂ DE APM MUREȘ

81





A. Introducere

Planul urbanistic zonal „Construire Parc solar fotovoltaic în municipiul Târnăveni, judetul

Mureș”a fost elaborat de fost elaborate de S.C. YNESS UNIQUE DESIGN S.R.L. , Arad.

Raportul de mediu s-a realizat in baza cerintelor Directivei SEA (Directiva Consiliului

European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului

transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind


Continutul Raportului de Mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind


Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si recomandarea din

Manualul privind aplicarea procesului de realizare a Evaluarii de Mediu pentru

Planuri si Programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia

Nationala de Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si ”Ghidul privind

evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism”

(MMDD, 2007). Raportul de Mediu a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUZ,

teritoriul acoperit, precum si activitatile preconizate sa decurga din implementarea PUZ,

ca: stabilirea noilor folosinte ale terenului pentru dezvoltare si a regulilor

privind dimensiunea dezvoltarii si conformarea cu legislatia in vigoare; amenajarea si

utilizarea terenului; dezvoltarea infrastructurii rutiere si de utilitati; modificari ale

activitatilor economice care pot interveni intr-o sfera mai larga etc.

In RM s-a facut prezentarea metodelor si tehnicilor utilizate in evaluarea de mediu,

corelarea obiectivelor PUG cu P/P relevante pentru acesta, s-au determinat aspectele de

mediu care trebuie evaluate din perspectiva elementelor cheie ale PUZ si s-a facut

identificarea obiectivelor de mediu relevante. A interesat cu predilectie analiza efectelor

semnificative ale planului in zona, datorita schimbarii folosintei actuale a terenului,

efecte asupra potentialelor planuri si proiecte care ar putea sa se dezvolte in zona,

asupra componentelor mediului si in special asupra zonelor protejate din arealul analizat.

S-au urmarit problemele semnificative de mediu, inclusiv starea actuala a mediului si

evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii PUZ. S-au stabilit masurile

de reducere si/sau intarire a efectelor implementarii PUZ asupra componentelor mediului

si s-au facut recomandari in acest sens, precum si s-a propus un program de

monitorizare. Prin Raportul de Mediu s-au sintetizat toate rezultatele si concluziile

evaluarii, si s-au avut in vedere si consultarile publicului si a autoritatilor de

reglementare interesate.

82


B. Continutul si obiectivele PUZ

Denumirea planului: „Construire Parc solar fotovoltaic în municipiul Târnăveni, judetul

Mureș”

- Adresa de implementare a PUZ: Târnăveni, extravilan

- Adresa sediului socal al titularului: loc. Timișoara, str. Agricultorilor, nr.40,

Camera 5, cod poștal 300409, județul Timiș

- Suprafata studiata prin PUZ: 1.090.210 mp

- Suprafata ferenta PUZ aflata in proprietatea titularului(Concesionată): 1.090.210

mp

- Data realizarii planului: anul 2012

Principalele obiective ale PUZ:

Obiectiv strategic:

Schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin scoatere din circuitul agricol, pentru

constituirea unui trup intravilan, in scopul construirii unui parc energetic fotovoltaic de

cu o capacitate de 30 MW -33 MW.

Obiective specifice:

- O1: introducerea terenului in intravilan.

- O2: modernizarea De4164, pentru parcul fotovoltaic.

- O3: amplasarea repetitiva de panouri fotovoltatice in scopul producerii de

energie verde.

Zonificarea functionala-reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

Planul Urbanistic Zonal s-a elaborat avand in vedere urmatorii parametrii :

- zonificarea functionala a parcelei avand ca scop cresterea eficientei prin folosirea

intensiva a terenului;

- vecinatatea cu linia electrica de joasa tensiune.

Principala functiune propusa pentru zona studiata este: amplasarea repetitiva

de panouri fotovoltaice amplasate pe stalpi si alei de acces pentru intretinere – parc

fotovoltatic cu o capacitate de 30 MW-33MW. Parcul fotovoltaic, menit sa produca

energie electrica destinata retelei nationale, va gazdui o retea de panouri fotovoltaice,

statii de transformare a energiei necesare colectarii si transmiterii acesteia, cat si cai de

acces necesare deservirii parcului.

83


In spiritul valorificarii potentialului existent si pentru inlaturarea disfunctionalitatiilor se

propune, dupa cum s-a mai mentionat, realizarea acceselor carosabile in cadrul zonei

conforme cu propunerile, si anume : asigurarea unui acces racordat la DJ106 la km

22+800 m si o retea de drumuri in interiorul parcului fotovoltaic

Pentru a lasa un grad cat mai mare de eficientizare a investitiei nu sunt propuse cai

interioare de acces – in afara celor perimetrale, datorita urmatoarelor criterii:

- cat mai eficienta exploatare a suprafetei date ;

- functie de solutia aleasa panourile vor avea anumite gabarite ;

- functie de gabaritele panourilor va aparea trama cailor de acces ;

- spatiile verzi vor fi distribuite cu conditia sa reprezinte cca 20% din suprafata ;

- rezolvarea corecta a modernizării De14130 in baza unei documentatii de

specialitate avizata conform legislatiei ;

– dimensionarea corecta a gabaritelor cailor de acces cu respectarea conditiilor de

amplasare si conformare a constructiilor impuse prin regulamentul de urbanism

aferent PUZ si in conformitate cu dispozitii, legi si ordine ale Ministerului Protectiei

Mediului, Sanatatii si alte Hotarari Guvernamentale.

84


Bilantul teritorial este intocmit pe total pentru situatia existenta si pentru cea propusa si

din care rezulta mutatiile ce intervin in ocuparea propusa a terenurilor :

Suprafata incinta ZONA 1 = 660910,00 mp Existent PropusPOT max = 0% 55,00%CUT max = 0 1,05Bilant teritorial de incinta ZONA 1

existent

propus

mp % mp %

Constructii - - 290064,00 43,89

Cai de ciculatie

pietionala si

carosabila

2028,75 0,31 19625,78 2,97

Zone verzi

amenajate - - 349520,22 52,89

Pasune 645481,25 97,67 - -

Tufis 11700,00 1,77 - -


Total 660910,00 100,00 660910,00 100,00

85


Suprafata incinta ZONA 2 = 429300,00 mp Existent PropusPOTmax = 0% 40,00%CUT max = 0 0,90Bilant teritorial de incinta ZONA 2

existent propus

mp % mp %

Constructii - - 127542,40 29,71


carosabila - - 11585,43 2,70


Pasune 423423,00 98,64 - -

Tufis 4877,00 1,136 4877,00 1,136


Total 429300,00 100,00 429300,00 100,00

Principalii indici urbanistici ai PUZ :

- Coeficientul de utilizare a terenului se preconizeaza a fi maxim 0,8.

Dezvoltarea echiparii edilitare

- Reteaua de energie electrica :

Se utilizeaza instalatiile proprii electrice de transformare, care vor asigura ulterior

legarea la reteaua electrica existenta, retea de josa tensiune.

- Alimentarea cu apa :

Obiectivul nu necesita alimentarea cu apa

Obiectivul propus nu necesita racordarea la canalizarea menajera.

Obiective de utilitate publica : nu se prevad alte obiective de utilitate publica.

Proiecte prioritare de investitii: modernizarea De 1413 0in baza unui proiect de

specialitate si a avizelor specifice.

86


C. Analiza impactului

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUZ s-a analizat

daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de

mediu. Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta, pe termen lung

ca se creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.

D. Concluzii

1. In urma analizei efectuate, rezulta ca propunerile PUZ nu vor afecta mediul.

2. Se vor aplica toate masurile de prevenire/reducere a impactului propuse in

cadrul prezentului RM.

3. Se va monitoriza evolutia mediului pe toata perioada implementarii

planului.

4. În faza de dezvoltare a Planului Urbanistic Zonal „Construire Parc solar

fotovoltaic în municipiul Târnăveni, judetul Mureș”, nu se va înregistra

impact asupra mediului în general şi asupra speciilor de interes comunitar

pentru care au fost desemnate ariile protejate ROSPA și ROSCI aflate în

vecinătate;

5. Starea de conservare a fiecărei specii de interes conservativ nu va fi modificată

ca urmare a dezvoltării PUZ-ului;

6. Integritatea siturilor Natura 2000 ROSPA și ROSCI aflate în vecinătate nu va fi

afectată ca urmare a dezvoltării PUZ-ului;

7. Având în vedere caracteristicile proiectului „Construire parc solar fotovoltaic în

localitatea Târnăveni, jud. Mureș”, amplasamentul în raport cu suprafaţa ariilor

protejate ROSPA și ROSCI aflate în vecinătate, aspectele ecologice de pe

amplasament, disturbarea generată în vecinătatea amplasamentului ca

urmare a drumului de exploatare ce De14130 şi a activităţii antropice

existente, considerăm că impactul va fi nesemnificativ asupra tuturor speciilor

de interes conservativ la faza proiect.

87


Principalele concluzii şi recomandări ale analizei:

Evaluatorul de mediu recomandă continuarea procedurilor legale privind avizarea din

punct de vedere al protecţiei mediului, pentru PUZ Târnăveni întrucât în urma analizei

efectuate s-a constatat:

- Impactul social şi economic a fost considerat ca fiind pozitiv.

– Impactul asupra factorilor de mediu va fi unul minor, local doar pentru perioada de

execuție a lucrărilor de amplasare a panourilor solare și a construcțiilor anexe.

– Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea amplasamentului în stadiul

actual, situaţie în care ar genera disfuncţionalităţi la nivelul administraţiei locale ca

urmare a neîncasării sumelor convenite prin contractul de concesiune.

– Titularul Planului a obținut avizele necesare solicitate prin Certificatul de Urbanism.

– Producerea de energie electrica din energia solara este cea mai ”curata” forma de

obținere de energie electrică.

Elaborator

Ing. Braiescu Gheorghe-Expert Evaluator de Mediu

Atestat RM; RIM; BM

88


89


90

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC …apmms.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC …apmms.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM...