RAPORT DE MEDIU PENTRU PUG - Municipiul ROMAN Puz Raport mediu.pdf · S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L....

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741 e- mail [email protected] www. ecologicamb.ro

1

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN

URBANISTIC ZONAL

Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcionare pe biogaz n

municipiul Roman, din judeul Neam

BENEFICIAR

S.C .MB NORUS BIOGAZ S.R.L.

EXECUTANT

S.C. ECOLOGIC AMB S.R.L.

Director General

Expert S.E.A. Dipl. Ecolog Adrian Balan

2013


2


3

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE ..................................................................................... 10

Denumirea proiectului si autorul atestat al raportului de mediu ......................................... 10

TITULARUL / BENEFICIARUL PROIECTULUI : ...................................................... 10

AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU : .............................................. 10

2. INTRODUCERE .................................................................................................... 11

3. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ............................................................. 13

3.1. . Continut ....................................................................................................... 13

3.2. Obiective ....................................................................................................... 13

3.3. Relatia PUZ cu alte planuri si programe ............................................................ 14

3.4. Relatii in cadrul sistemelor teritoriale ................................................................ 15

4. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ ................................................ 15

4.1. Amplasament .................................................................................................. 15

OBIECTUL DOCUMENTAIEI P.U.Z. VA FI SUPRAFAA DE 141.241,00 MP

DELIMITAT DE: ....................................................................................................... 16

4.2. Descrierea proiectului propus .................................................................... 16

MATERII PRIME SI AUXILIARE CANTITATI TO/AN ........................................... 18

FERMENTAREA .......................................................................................................... 19

DIGESTIA (POSTFERMENTAIA) ............................................................................. 20

DEPOZITAREA TEMPORAR A BIOGAZULUI BRUT ............................................. 20

EPURAREA BIOGAZULUI .......................................................................................... 20

COGENERAREA DE ENERGIE ELECTRIC I TERMIC DIN BIOGAZ ............... 20

4.3. Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului ..................................... 21


4

Caracteristici geotehnice ........................................................................................... 22

Tectonica zonei ...................................................................................................... 22

ncadrarea seismic ............................................................................................... 22

Adncimea de nghe ............................................................................................. 23

4.4. Clima ............................................................................................................. 23

REGIMUL VANTURILOR LA STATIA METEO ROMAN .......................................... 27

4.5. Aer si zgomot ................................................................................................. 28

Calitatea aerului ..................................................................................................... 28

Zgomot .................................................................................................................. 29

4.6. Resursele de apa ............................................................................................. 29

Apele de suprafata .................................................................................................... 29

Apele subterane ....................................................................................................... 29

4.7. Calitatea apelor ............................................................................................... 30

4.8. Solurile .......................................................................................................... 30

4.9. Resurse ale subsolului ..................................................................................... 31

4.10. Calitatea solurilor ...................................................................................... 31

4.11. Flora, fauna si rezervatii naturale .............................................................. 32

4.12. Monumente ale naturii .................................................................................. 34

4.13. Calitatea florei si faunei ............................................................................. 34

REZERVATII NATURALE .......................................................................................... 34

BIOTOPURI PRINCIPALE .......................................................................................... 35

SPECII DE INTERES COMUNITAR CARE NECESITA O PROTECTIE

STRICTA(ANEXA 4 A ) .............................................................................................. 36

SPECII DE INTERES NATIONAL CARE NECESITA O PROTECTIE STRICTA (

ANEXA 4 B ) ............................................................................................................... 37


5

RESTRICTII:................................................................................................................ 37

4.14. Monumente istorice si de arhitectura .............................................................. 38

4.15. Factorul antropic ....................................................................................... 38

4.16. Populatia ................................................................................................... 38

4.17. Economia .................................................................................................. 38

4.18. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUZ ...... 39

INVESTITORUL GERMAN FACE URMATOAREA PRECIZARE: ............................ 41

4.19. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de sanatate a populatiei in cazul neimplementarii proiectului ....................................................... 41

5. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA PUZ.............................................................. 42

OBIECTIVE, TINTE, INDICATORI ............................................................................. 43

6. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI POSIBIL A FI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC ZONAL PROPUS ................................ 46

6.1. Criterii pentru determinarea efectelor potential semnificative asupra mediului ................................................................................................................. 47

CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .................................................................................................... 47

7. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PROIECTULUI ............................................... 48

7.1. Caracteristici ale planului cu implicatii asupra determinarii aspectelor semnificative potentiale asupra mediului ............................................................... 48

8. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU 50

8.1. Impactul asupra apei ................................................................................. 50

8.2. Impactul asupra aerului ............................................................................. 52

8.3. Impactul asupra solului si utilizarii terenurilor ............................................ 53

8.4. Impactul asupra florei si faunei .................................................................. 54

8.5. Impactul asupra peisajului ......................................................................... 54


6

8.6. Impactul asupra mediului social si economic ................................................ 55

9. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU PUZ ............................. 57

9.1. Conservarea patrimoniului natural ............................................................ 57

9.2. Zone specifice de risc ................................................................................ 57

9.3. Gestiunea deseurilor ................................................................................. 57

TIPURILE DE DESEURI REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE PRODUCTIE .............. 57

10. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL RELEVANTE PENTRU PUZ ........................................................................................ 59

CALITATEA AERULUI: .............................................................................................. 60

MANAGEMENTUL DESEURILOR: ............................................................................ 60

CALITATEA APEI: ...................................................................................................... 60

CONTROLUL POLUARII INDUSTRIALE SI MANAGEMENTUL RISCULUI: .......... 60

11. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PUZ ............................................................................................ 63

12. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUZ ................................................................................................. 64

12.1. Apa ............................................................................................................ 64

Alimentarea cu apa ................................................................................................ 64

Canalizarea............................................................................................................ 64

12.2. . Aer ........................................................................................................... 65

12.3. . Zgomot si vibratii....................................................................................... 68

12.4. . Sol ............................................................................................................ 68

12.5. . Flora si fauna, .......................................................................................... 69

12.6. . Peisajul .................................................................................................... 69

12.7. Populatia si sanatatea umana ......................................................................... 69


7

13. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE ............................................... 70

13.1. Natura transfrontiera a efectelor ................................................................ 70

13.2. Natura cumulativa a efectelor ........................................................................ 70

14. MASURI PROPUSE PRIN PUZ PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE 70

14.1. Resurse de apa ............................................................................................. 70

14.2. Aer si zgomot ............................................................................................ 71

14.3. Sol ............................................................................................................. 71

14.4. Flora, fauna, spatiile verzi ......................................................................... 72

14.5. Populatia ................................................................................................... 72

14.6. Masuri in zonele cu riscuri naturale .......................................................... 72

14.7. Imbunatatirea parametrilor privind calitatea aerului ................................... 73

15. DIFICULTATI INTAMPINATE ........................................................................... 73

16. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE ........................................... 74

16.1. Prevederi legislative privind monitorizarea planurilor si programelor. ............... 74

16.2. Propuneri privind Programul de monitorizare al implementarii PUZ ................. 76

MONITORIZAREA EMISIILOR IN SOL........................................................................ 77

MONITORIZAREA EMISIILOR N AER .................................................................... 77

MONITORIZAREA ZGOMOTULUI ............................................................................ 77

MONITORIZAREA DEEURILOR ............................................................................. 78

MONITORIZAREA FAUNEI ....................................................................................... 78

17. CONCLUZII SI RECOMANDARI ........................................................................ 78

1. FACTOR DE MEDIU: APA ........................................................................................ 79

2. FACTOR DE MEDIU: AER ........................................................................................ 79


8

3. FACTORI DE MEDIU: SOLUL SI SUBSOLUL .......................................................... 79

4. FACTORI DE MEDIU: BIODIVERSITATE ................................................................ 79

5. FACTOR DE MEDIU: POPULATIA ........................................................................... 80

BENEFICIILE SISTEMULUI DE INCALZIRE CENTRALIZAT SE MATERIALIZEAZA

PRIN: ............................................................................................................................ 80

Recomandari: ........................................................................................................ 81

18. REZUMAT NETEHNIC ....................................................................................... 82

INTRODUCERE ........................................................................................................... 82

METODOLOGIA DE EVALUARE ............................................................................... 82

BAZA DE DATE ........................................................................................................... 82

AMPLASAMENT ......................................................................................................... 83

DESCRIEREA INSTALATIEI ..................................................................................... 83

ASIGURAREA UTILITILOR; EVACUAREA APELOR UZATE I A DEEURILOR

...................................................................................................................................... 87

IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ........................................................... 88

1. FACTOR DE MEDIU: APA ........................................................................................ 88

2. FACTOR DE MEDIU: AER .................................................................................... 88

N TIMPUL CONSTRUCIEI OBIECTIVULUI .......................................................... 88

N TIMPUL FUNCIONRII OBIECTIVULUI ........................................................... 89

MASURI DE REDUCERE AZGOMOTULUI SI RETINERE A PARTICULELOR: ..... 89

3. FACTORI DE MEDIU: SOLUL SI SUBSOLUL ....................................................... 92

IN ETAPA DE CONSTRUCTIE .................................................................................... 92


9

IN ETAPA DE FUNCTIONARE ................................................................................... 92

4. FACTORI DE MEDIU: BIODIVERSITATE ................................................................ 93

5. FACTOR DE MEDIU: POPULATIA ........................................................................... 93

19. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU .......................................................... 94

CALCULUL INDICELUI DE POLUARE GLOBALA ................................................... 97


10

1. INFORMATII GENERALE

Denumirea proiectului si autorul atestat al raportului de mediu

RAPORT DE MEDIU pentru PLAN URBANISTIC ZONAL

Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcionare pe biogaz n

municipiul Roman, din judeul Neam

Titularul / beneficiarul proiectului :

S.C.MB NORUS BIOGAZ S.R.L. , str. Sf. Lazr nr. 64-66, Iai, judeul Iai

Autorul atestat al Raportului de Mediu :

S.C ECOLOGIC AMB S.R.L. inscrisa in Registrul Evaluatorilor de Studii de Mediu,

la poziia 286 din data de 12.10.2010 RM, RIM, BM, RS, EA, conform Certificatului de

Inregistrare anexat.

Adresa : Str. N.Iorga Nr. 5 Bl. V1 Sc. A Ap. 1 Pascani Jud. Iasi

Telefon/Fax : 0232 760424, 0743 919741


11

2. INTRODUCERE

Dupa cum rezulta din strategia UE privind dezvoltarea durabila, un obiectiv major il

constituie promovarea unei dezvoltari regionale mai echilibrate prin reducerea disparitatilor

economice si mentinerea viabilitatii comunitatilor rurale si urbane asa cum se recomanda prin

perspectiva europeana a dezvoltarii teritoriale. In acest sens se prevede incurajarea initiativelor

locale destinate abordarii problemelor cu care se confrunta zonele urbane si elaborarea de

recomandari privind strategii integrate pentru zone urbane si sensibile din punct de vedere al

mediului.

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru

proiectele de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel de localitati rurale sau urbane, are

ca scop principal, evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea si conservarea mediului

inconjurator precum si analiza modului in care la nivelul actual s-a reusit la nivelul proiectului

de amenajare a teritoriulu, implementarea strategiilor europene si nationale de protectia

mediului acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare

cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative

principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului au constituit

elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de mediu.

Documentatia dupa care s-a intocmit Raportul de mediu a fost PUZ intocmit de S.C.

Ioan co. S.R.L. Bucuresti.

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a S.C.MB NORUS BIOGAZ

S.R.L. IASI, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru PUZ privind Realizarea unei

centrale electrice de termoficare cu funcionare pe biogaz n municipiul Roman, din judeul

Neam

Prezentul raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului. Se

urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in

absenta, precum si in cazul implementarii planului. Se determina obiectivele de mediu

relevante,raportat la obiectivele specifice ale PUZ .

S-au analizat alternativele propuse de titularul de proiect S.C.MB NORUS BIOGAZ

S.R.L., folosind criteriile recomandate in anexa 1 la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul

cadru indicat in anexa 2.

S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale

impactului asupra mediului si s-au facut recomandari in acest sens.


12

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte

semnificative asupra mediului ale implementarii PUZ, precum si alternativele rezonabile ale

acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.

CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI

a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:

- gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati

viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de

functionare, fie in privinta alocarii resurselor;

- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe

cele in care se integreaza sau care deriva din ele;

- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai

ales din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;

- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale si

comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea

deseurilor sau de gospodarirea apelor).

b.Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:

- natura cumulativa a efectelor;

- natura transfrontiera a efectelor

- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu;

- marimea si spatialitatea efectelor (zona geografica si marimea populatiei potential

afectate);

- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;

(ii) depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;

(iii) folosirea terenului in mod intensiv;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan

national, comunitar sau international.


13

3. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE

3.1. . Continut

Prin planul urbanistic propus s-au stabilit obiectivele, actiunile, prioritatile si

reglementarile de urbanism (permisiuni si restrictii) necesar a fi aplicate in utilizarea teritoriului

si in confomarea constructiilor propuse la situatia urbanistica de fond a zonei.

Principalele probleme abordate in cadrul planului sunt:

Zonificarea functionala a amplasamentului;

Organizarea urbanistic-arhitecturala in functie de caracteristicile structurii existente in

zona;

Indici si indicatori urbanistici (bilant teritorial, POT, CUT, regim de aliniere, regim de

inaltime etc.);

Dezvoltarea infrastructurii de acces si a celei edilitare;

Identificarea fondului-arhitectural urbanistic de valoare deosebita din vecinatatea

amplasamentului;

evaluarea si diagnoza situatiei existente actualizate, sintetizand determinari de ordin

functional, spatial, peisagistic, tehnic, economic si social;

Masuri de reducere, pana la eliminarea completa, a aparitiei unor riscuri naturale sau

antropice;

Stabilirea obiectivelor de utilitate publica;

Masuri de protectie a mediului;

Reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in Regulamentul local de

urbanism aferent PUZ-ului.

3.2. Obiective

Terenul care a generat PUZ are o suprafata de 43.142,00 mp si este in proprietatea

S.C.MB NORUS BIOGAZ S.R.L. IASI, conform documentelor atasate.

Planul Urbanistic zonal cuprinde analiza unei suprafete de 141.241,00 mp, care se

propune a fi compusa din urmatoarele subzone :

L2 subzona locuinelor individuale i colective mici cu p p+2 niveluri

M subzona mixt coninnd instituii, servicii i echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective i personale,

comer, hoteluri, restaurante, recreere), mici activiti productive i locuine

Sv spatiu verde - culoare de protectie

CB1 central electric de termoficare cu funcionare pe biogaz In ansamblul zonei studiate prin PUZ terenul pe care se propune construirea centralei

electrice de termoficare pe biogaz reprezinta cca. 31%

Intreg terenul este situat in intravilanul orasului Roman, functiunea actuala fiind arabil


14

Obiectivul PUZ este Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu

funcionare pe biogaz n municipiul Roman, din judeul Neam

ZONA FUNCTIONALA UNITATI ECONOMICE PRODUCTIVE, INCLUSIV

SERVICII AFERENTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE - CENTRALA

ELECTRICA DE TERMOFICARE PE BIOGAZ

Implementarea proiectului va conduce la reducerea consumului de combustibili fosili

(gaze naturale i combustibil lichid) pentru asigurarea necesarului de energie termic a

consumatorilor din zon, cu impact favorabil n plan economico-financiar.

Mai mult, producerea energiei termice se va face n regim de cogenerare de inalta

eficienta cu energia electric, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra mediului

generat de aceste procese tehnologice.

Investiia va aduce i avantaje din punct de vedere social pentru populaia din zona

municipiului Roman prin crearea unor noi locuri de munc, att n faza de execuie a instalaiei,

ct i n faza de exploatare.

n cadrul proiectului se va realiza o central electric de termoficare cu funcionare pe

biogaz, pe amplasamentul de mai sus, care va produce energie electric (Pi= 3,2 MW) i energie

termic (Pt= 3,2 MWt) prin intermediul a 4 grupuri de cogenerare cu o putere electric instalat

de 800 kW i o putere termic de 809 kW.

Pe terenul pentru care se solicit acord/aviz n vederea realizrii centralei solare nu sunt

amplasate cldiri sau echipamente care s necesite lucrri de dezafectare.

Din datele deinute amplasamentul se afl n afara zonelor de interes arheologic.

n eventualitatea descoperirii unor situri arheologice, n cadrul lucrrilor de fundare,

activitatea de excavare a terenului va fi ntrerupt pn la descrcarea de sarcin arheologic a

terenului.

3.3. Relatia PUZ cu alte planuri si programe

Planul Urbanistic Zonal s-a subordonat Planului Urbanistic General al municipiului

Roman, Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Neam (PATJ), Planului de

Amenajare a Teritoriului Zonal Regional - Regiunea de Nord-Est si Planului de

Amenajare a Teritoriului National (PATN) - sectiunile I V si "Strategiile de dezvoltare si

planificare a teritoriului judetului Neam" - strategii elaborate de Consiliului Judetean

Neam.

In realizarea PUZ si stabilirea profilului viitor al acestei unitati teritoriale s-a tinut cont

de:

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal si Regional regiunea de Nord-Est (Piatra

Neamt).

Planul National privind Gestionarea Deseurilor

Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor


15

3.4. Relatii in cadrul sistemelor teritoriale

Municipiul Roman este situat n partea de est a judeului Neam, n partea

central a podiului Moldovei la aproximativ 3 Km amonte de confluena rurilor Moldova i

Siret, pe malul stng al rului Moldova, avnd urmtoarele vecinti: la sud municipiul Bacu

la o distan de 42 Km, la est municipiul Iai, la o distan de 84 Km cu strbaterea oraului

Trgu Frumos pe calea rutier, la nord municipiul Botoani, aflat la o distan de 107 Km, iar la

vest municipiul Piatra Neam, situat la 50 Km.

Relaiile n teritoriu sunt facilitate de existena drumurilor naionale DN 2 (E85)

Bucureti Bacu Roman Suceava, DN 15 Piatra Neam Roman Vaslui, a drumurilor

judeene DJ 207 A Roman Bara Iai, DJ 207 B Roman Sabaoani - Iai i a legturilor

feroviare: linia magistral Bucureti Bacu Suceava i linia secundar Roman Buhuieti

Iai.

Datorit amplasrii municipiului i a varietii relaiilor determinate n teritoriul

nconjurtor, zona de influen a municipiului Roman depete teritoriul administrativ al

acestuia.

4. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ

4.1. Amplasament

Terenul cu suprafaa de 43.142,00 mp este teren situat n intravilanul oraului Roman,

funciunea actual fiind arabil i se propune categoria funcional zon uniti economice

productive, inclusiv servicii aferente i funciuni complementare - central electric de

termoficare pe biogaz -

n conformitate cu prevederile Planului Urbanistic General, amplasamentul se afla n

Unitatea teritoriala de referin nr.10, subzona LM (propus) zon mixt coninnd locuine

individuale i colective i activiti productive i de servicii compatibile cu locuirea.

Obiectul documentaiei P.U.Z va fi incinta propriu-zis, suprafaa parcelei delimitate

la NORD: teren agricol intravilan, la EST: drum de exploatare teren agricol, la SUD: str. Fabricii platforma industriala, la VEST: str. Prof. Dumitru Mrtina DJ 207 Roman - Cordun), la care se adaug partea

de nord a zonei, pn la limita intravilanului oraului Roman.


16

Obiectul documentaiei P.U.Z. va fi suprafaa de 141.241,00 mp delimitat de:

La NORD: UAT Roman limita intravilan Roman UAT Cordun intravilan Cordun

- La EST: drum de exploatare teren agricol

La VEST: str. Prof. Dumitru Mrtina (DJ 207 Roman UAT Cordun intravilan Cordun

La SUD: str. Fabricii platforma industriala

- Accesul se va face prin partea de sud, dinspre platfrma industrial AGRANA str.Fabricii;

- Realizarea investiiei n zon se va face cu respectarea distanelor minime fa de vecini;

- Datorit funciunii obiectivului propus, capacitii acestuia, a volumului construciilor, nu sunt

evideniate probleme deosebite de mediu.

4.2. Descrierea proiectului propus

Instalaia ce urmeaz a fi pus n funciune este produs n Germania, dup o tehnologie

modern, care asigur eficiena tehnico-economic i respectarea condiiilor impuse de legislaia

n domeniul proteciei mediului. Instalaiile produse sunt standardizate putnd fi instalate cu

uurin i exploatate n condiii optime.

Instalaiile sunt formate din componente de calitate superioar, care sunt deosebit de

fiabile i uor de ntreinut, ca urmare a experienei ndelungate n domeniu, n proiectarea i


17

construirea acestor tipuri de sisteme. Acest tip de agregate energetice sunt exploatate n mod

curent n Germania i au puteri unitare cuprinse n intervalul 250-1000kW (Hohenwart 180kW,

Hagen 2x530kW, Ketzin 1000kW).

Proiectul i propune producerea anual a 23.577 MWh electrici i 23.842 MWh

termici, cu 4 grupuri de cogenerare de nalt eficien (motor pe gaz electrogenerator

recuperator de cldur), fiecare grup avnd o putere electric instalat de 800 kW i o putere

termic de 809 kW.

Ca i instalaiile de producere a biogazului, grupurile de cogenerare sunt instalaii tip,

care nu necesit lucrri de construcii, acestea fiind amplasate n containere care includ toate

instalaiile auxiliare, electrice, automatizare i AMC.

Aceste containere sunt antifonate i toate instalaiile sunt prevzute cu atenuatoare de

zgomot pentru reducerea zgomotului n funcionare, astfel nct nivelul de zgomot n exterior s

se ncadreze n limitele prevzute de normativul german, "TA Lrm" i de STAS 10009-88

Biomasa utilizat pentru producerea biogazului ce va fi ars de cele 4 motoare va consta

n fn, coceni de porumb, paie de secar, paie de sorg, semine de secar, dar n funcie de

particularitile zonei beneficiarul i proiectantul instalaiei are n vedere utilizarea i a altor

deeuri agricole vegetale sau a altor categorii de biomas, precizate de Ordinul MADR nr. 46

din 5 martie 2012, Procedur din 2012 de emitere a certificatului de origine pentru biomasa

provenit din agricultur i industriile conexe, utilizat drept combustibil sau materie prim

pentru producia de energie electric, Art. 2., punctul a):

Art. 2. -

In sensul prezentei proceduri, prin biomasa provenita din agricultura si industriile conexe, utilizata drept

combustibil sau materie prima pentru productia de energie electrica, se intelege fractiunea biodegradabila

obtinuta din:

a) culturi de plante agricole si nonagricole energetice destinate productiei de biomasa, utilizata in scopul

producerii energiei electrice, conform listei prevazute in anexa nr. 1, denumite in continuare culturi energetice.

Procesul tehnologic nu permite utilizarea de deeuri provenite din zootehnie (dejecii)

i din acvacultur, pescuit i de la prepararea i procesarea alimentelor, conform listei

prevzute n Anexa nr. 2 a Ordinului MADR nr. 46 din 5 martie 2012.

Fluxul tehnologic al acestei instalaii de producere a energiei electrice i termice

utiliznd biomasa este urmtorul:

- preluarea, stratificarea i depozitarea biomasei;

- fermentarea;

- digestia (postfermentarea);


18

- stocarea gazului brut;

- epurarea gazului;

- arderea biogazului pentru producerea n cogenerare a energiei electrice i termice.

4

Depozitarea gazului brut

1

Preluarea, stratificarea i

depozitarea biomasei

5

Epurarea biogazului

2

Fermentarea

6

Cogenerarea de energie

electric i termic din

biogaz

3

Digestia

Materii prime si auxiliare cantitati to/an

Biomasa Cantitate

to/an

Productie

specifica

m3 N/t

Productie

biogaz m3

N/an

Continut

metan

%

Productie de

metan m3 N/a

Fan 2.500,00 136,26 340.650,00 55,00 187.357,50

Coceni de porumb 18.000,00 208,32 3.749.760,00 54,00 2.024.870,40

Paie de secara 15.500,00 208,10 3.225.472,50 54,00 1.741.755,15

Paie de sorg 15.500,00 128,44 1.990.820,00 53,80 1.071.061,16

Secara boabe 5.000,00 560,20 2.801.012,50 53,00 1.484.536,63

TOTAL 56.500,00 1.241,32 12.107.715,00 53,96 6.509.580,84

Preluarea, stratificarea i depozitarea biomasei

Depozitarea biomasei se face n silozuri din beton, prevzute cu sisteme nchise de

colectare a fraciei lichide generate de biomas. Din depozit biomasa este transferat cu ajutorul

unui ncrctor mecanic frontal pn la instalaia de alimentare a fermentatoarelor.

Rezervoarele din beton sunt deosebit de rezistente, n special la aciunea sulfailor i

sunt construite din elemente prefabricate folosite pentru constructii, fapt ce garanteaz

meninerea n timp a caracteristicilor betonului.

Alimentarea instalaiei de producere a biogazului se va face cu ajutorul unor cupe-

dozatoare din oel inoxidabil. Plasarea cupelor-dozatoare pe celule de cntrire permite o

alimentare foarte bine controlat a instalaiei. Sistemul are un grad ridicat de automatizare, fapt


19

ce conduce la o cretere semnificativ a eficienei instalaiei cu un aport minim din partea

personalului de exploatare i monitorizare.

Biomasa este compactat cu ajutorul unei prese pentru reducerea coninutului de aer i

favorizarea fenomenului anaerob de fermentaie. Pierderile generate de compactarea excesiv a

biomasei (peletizare) sunt minimizate prin utilizarea unor agitatoare mecanice submersibile.

Principiul de producere a biogazului const n formarea de gaze combustibile prin

descompunerea substantelor organice umede n medii lipsite de oxigen molecular. Biogazul se

obine prin fermentare anaerob, cnd microorganismele descompun materia organic, elibernd

o serie de metabolii coninnd n principal bioxid de carbon i metan, care constituie biogazul.

Fermentarea anaerob este un proces dirijat de descompunere a materiei organice umede, n

condiii controlate de mediu i n absena oxigenului molecular i a luminii. Acest proces se

desfoar n unitile de fermentare.

Fermentarea

Fermentarea se face n dou uniti de fermentare identice care au o construcie din

prefabricate de oel-beton i sunt dotate cu toate echipamentele auxiliare necesare pentru

funcionare (agitatoare submersibile, pompe, scri de acces, platforme cu grilaj).

Perioada medie de meninere a biomasei n unitatea de fermentare, fr a se ine seama

de descompunerea biomasei, este de 48 de zile. n practic acest timp de meninere se

prelungete la 50 de zile n cazul unei omogenizri foarte bune i funcionarea optim a

procesului. n plus trebuie inut cont i de fluxul de recirculat care poate scdea acest timp de

meninere n cazul unui debit mare de fracie solid de la separatorul de fluide. Prin urmare i

recircularea digestatului poate s fie mai mic. ncrcarea volumetric, la componena prevzut

a biomasei, este de circa 6,5 kgSOU/m3zi pentru volumul celor dou fermentatoare, care este n

partea superioar a intervalului de siguran n cazul instalaiilor moderne de biogaz i permite,

n cazul unui control bun al procesului, o sigurana foarte ridicat n funcionare.

n principiu exist posibilitatea de a include digestorul n procesul de fermentaie astfel

nct separarea fraciei solide s nu se fac n prima treapt i astfel nct amestecul s fie

circulat ntre fermentator i digestor. Prin urmare timpul de meninere se poate prelungi

considerabil obinndu-se durate de peste 100 zile care vor permite reducerea ncrcrii

volumetrice la valori de sub 3 kgSOU/m3zi, fapt ce asigur un nivel ridicat de siguran n

exploatare.

Temperatura de operare a unitii de fermentare va fi stabilit n timpul probelor de

funcionare i va fi cuprins n intervalul 38-55 C. Aceast temperatur va fi stabilit astfel

nct s fie optim pentru mixul de substraturi. Nu exist o metod analitic de determinare a

temperaturii din fermentator ci doar una empiric, bazat pe experiena de utilizare a

instalaiilor de biogaz. De o mai mare importan este ns meninerea unei temperaturi

constante i lipsa fluctuaiilor pentru o funcionare optim att din punct de vedere tehnologic i

de siguran n exploatare. Aceast funcionare constant se va realiza cu ajutorul

echipamentelor de control i a monitorizrii atente a instalaiei.


20

Unitatea de fermentare va fi utilizat la nalte standarde de calitate att din punct de

vedere tehnic, ct i biologic pentru obinerea rezultatelor scontate. n plus exist posibilitatea

unei optimizri ulterioare datorit rezervelor disponibile. Aceast optimizare se poate realiza

printr-o cretere a gradului de control al procesului.

Filtrarea fraciei solide; dup prima treapt de fermentare trebuie fcut o prob n

funcionare pentru stabilirea faptului dac aceast fracie deine un potenial destul de ridicat de

gazeificare, care s permit creterea produciei de gaze, spre exemplu, prin extinderea

perioadei de meninere. Din punct de vedere al instalaiei aceast soluie este posibil datorit

existenei capacitii de stocare.

Digestia (postfermentaia)

Reactoarele de digestie sunt etane si fac posibil un proces tehnologic n dou trepte.

ntr-o anumit msur procesul se desfoar n acest mod ceea ce duce la reducerea maxim a

pierderilor prin fracia solid i la maximizarea produciei de biogaz pentru cogenerare.

Ca postfermentoare se folosesc patru digestoare cu acoperi flotant care pot fi folosite i

ca rezervoare de gaz. Staia de pompare asigur toate fluxurile de materii (biomas, fracia

fluid, fracia solid, gaz, etc.) ntre componentele instalaiei de biogaz i ntre instalaie i

grupul de cogenerare. Acest grup de pompare este compus din cte o pomp excentric cu melc

pentru fiecare linie de fermentare. Aceast abordare este una des ntlnit. Avnd n vedere

importana pompelor pentru funcionarea n bune condiiuni a instalaiei de biogaz, sunt

prevzute ca n amplasament s existe un melc i o pomp excentric pentru schimbarea rapid

a pompelor n cazul avariilor.

Depozitarea temporar a biogazului brut

Biogazul se acumuleaz n partea superioar a digestoarelor, care pot fi considerate i

rezervoare temporare de gaz, biogazul fiind ars pe msur ce se produce, n unitile de

cogenerare (CHP).

Rezervoarele de gaz (cupola de gaz) sunt constituite de partea superioar a

digestoarelor i au un acoperi flotant cu membran special dubl. Aceast form constructiv

este larg utilizat i nu prezint nici un risc semnificativ.

Dup ce este produs, biogazul conine o anumit cantitate de substane nefolositoare ca

hidrogenul sulfurat i apa.

Epurarea biogazului

Epurarea biogazului se face cu o instalaie performant de ultim generaie. Pentru a

se reduce coroziunea i incidentele n cadrul grupului de cogenerare gazul se rcete pentru

separarea fraciei lichide (H2O) dup care se continu epurarea ntr-un filtru cu carbon activ

pentru reducerea concentraiei de H2S.

Cogenerarea de energie electric i termic din biogaz


21

Grupul de cogenerare (BHKW) folosete biogaz epurat i este compus dintr-un motor

cu ardere intern cu o putere instalat de 1982 kW i un recuperator (schimbtor) de cldur.

Motorul este legat de un generator sincron care transform energia mecanic n energie

electric. Cldura provenit de la rcirea motorului cu ardere intern, ct i cldura gazelor arse

rezultate este recuperat cu ajutorul schimbtorului de cldur. Unitatea de cogenerare este

montat ntr-un container pentru a se instala fr a fi necesar o cldire. n cadrul instalaiei de

biogaz se vor folosi patru uniti de cogenerare.

Cogenerarea este de nalt eficien, acest motor avnd randamentul maxim de 42,3%

i un randament mediu de 39 41% (deoarece randamentul este mai sczut atunci cnd scade

coninutul de metan, presiunea biogazului sau dup oprirea motorului pentru reparaie sau

ntreinere). n ceea ce privete generarea de energie termic, randamentul mediu se va

considera 41% (randamentul maxim este de 45%).

ntregul proces tehnologic este automatizat, controlul procesului fiind asigurat de un

automat programabil care asigur o funcionare n condiii de siguran.

Nu exist pericol de incendiu sau explozie, n spaiile nchise din container existnd

instalaie de alarmare cu dou praguri, la 10% din limita inferioar de explozie alimentarea cu

biogaz fiind oprit automat.

n caz de suprapresiune a biogazului exist o fclie de siguran cu declanare i

aprindere de asemenea automat, arderea biogazului fiind alternativa mai bun pentru mediu

dect evacuarea n atmosfer a biogazului, metanul coninut fiind un gaz cu efect de ser mai

mare ca CO2 rezultat din ardere.

Instalaia de biogaz genereaz, pe lng biogazul care este folosit pentru obinerea

energiei electrice i termice, i un produs secundar care poate fi valorificat i anume nmolul

de fermentare. Nmolul de fermentare este un ngrmnt care va fi folosit n fermele

agricole, nlocuind ngrmintele chimice clasice.

4.3. Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului

Relieful municipiului Roman i al mprejurimilor acestuia are un aspect puin pronunat

i este rezultatul fenomenelor de eroziune i de confluen al celor dou ruri Siret i Moldova.

n relieful municipiului apar astfel trei niveluri principale distincte i anume:

- primul nivel l constituie o teras superioar de confluen, municipiu ambelor vi;

- al doilea nivel l constituie cte o teras inferioar de o parte i de alta a celei superioare

rspunznd aciunii separate a celor dou ruri; spre vest se gsete

- terasa inferioar a Moldovei i spre est cea a Siretului;

- al treilea nivel corespunde cu o zon joas (lunc) discontinu, respectiv malul stng al

rului Moldova.


22

Relieful aplasamentului studiat apartine celui de al treilea nivel, o zon joas (lunc)

discontinu, respectiv malul stng al rului Moldova.

Terasa de lunc are un relief destul de variat, reprezentat prin suprafee plane sau

vlurite si forme cu aspect de grind i largi depresiuni..

Caracteristici geotehnice

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul municipiului Roman se ncadreaz n

marea unitate structural a Podiului Moldovenesc. Zona ce aparine acestei uniti, este

cuprins ntre Prut i malul vestic al Siretului unde ia contact cu Carpaii Orientali, iar spre sud,

n regiunea Brladului se invecineaz cu Cmpia Romn. Din punct de vedere tectonic, stratele

care alctuiesc Podiul Moldovei, sunt necutate, ele reprezentnd o slab nclinare spre sud-vest.

Geologic, Podiul Moldovei reprezint continuarea spre vest i sud-est a marii platforme

Podolice Ruse. n fundament se gsesc depozite vechi ncepnd de la silurian i pn la

sarmaian, cu unele lacune stratigrafice datorate unor transgresiuni marine i a eroziunilor.

n zona oraului Roman, s-a ntlnit n toate forajele la adncimi cuprinse ntre 5 15 m

de la suprafaa terenului, argile mrnoase de vrst sarmaian peste care s-au depus stratele

aluvionare sau eoliene de vrst cuaternar constituite din pietriuri, nisipuri, prafuri, luturi i

loesuri de culoare galben sau cafenie.

Tectonica zonei

Din schia tectonic a vorlandului carpatic din Moldova (dup Sndulescu i Visarion,

1981) zona de interes este stabil i nu produce fenomene geologice care s influeneze

activitatea antropic, studiile geologice evideniind uoare ridicri ale scoarei. Zona prezint o

structur monoclinal tipic de platform.

ncadrarea seismic

Municipiul Roman este amplasat in marea arie seismica de pe teritoriul tarii cu

intensitati peste gradul 5, provocate de cutremurele moldavice (Atlasul National, Pl. 11-3, 1975)

fiind situat totodata, in zona delimitata de liniile izoseiste cu valoarea medie a magnitudinii de

7, respectiv 8 pe Scara Richter (St. Airinei, 1980). Ca urmare, acest teritoriu a fost afectat de

hazarde endogene (Cutremurul catastrofal din 10. 11. 1940 si cel din 4.03.1977).

Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se afl n zona de influen a cutremurelor

de tip moldavic cu hipocentrul n zona Vrancea, la adncimi de 90 150 km i se ncadreaz n

macrozona de intensitate seismic ,,71 (conform STAS 11 100/93: :Zonare seismic

Macrozonarea Teritoriului Romniei, iar potrivit normativului P 100-1/2006 (Reglementri

tehnice, Cod de proiectare seismic - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cldiri ) n zona


23

de hazard seismic cu o valoare a acceleraiei pentru proiectare ag = 0,24 g, i o perioad de col

TC = 0,7 sec.

Adncimea de nghe

Avnd n vedere prevederile din STAS 6054-77, adncimea de nghe maxim din zon

este de 0,9 m de la suprafaa terenului.

4.4. Clima

Teritoriul municipiului Roman se afl n ntregime n zona temperat, cu un climat

continental mai accentuat, datorit poziiei sale n estul Carpailor Orientali i a aezrii pe

culoarul Moldova - Siret, orientat nord-sud, care este i culoar topo-climatic, deoarece aerul

boreal se canalizeaz n lungul lui, provocnd inversiuni de temperatur accentuat, generat de

deplasarea aerului rece dinspre valea Moldovei spre regiunea de es a municipiului Roman .

Clima cald se gsete sub influena permanent a aerului muntos ce se scurge din vest pe valea

rului Moldova.

Principalii factori care influeneaz clima n timpul iernii, sunt masele de aer arctic

formate din Anticiclonul Siberian de mare presiune, trecnd peste teritoriul municipiului Roman


24

sub denumirea de criv, viteza sa putnd atinge 100km/h i de multe ori iarna produce viscole

puternice. Vara, invazia de aer oceanic determin o vreme cald i umed.

La nceputul verii, cnd se produce deplasarea aerului foarte cald din Africa de Nord

ctre Peninsula Balcanic, vremea este clduroas, cu umiditi relativ sczute. La aceasta se

adaug invazia maselor de aer din nord, de origine subpolar.

Radiaia solar total atinge valori n zona Romanului de 117,5 Kcal/cm2/an (dup

Atlasul Romniei, 1974). Rolul energiei solare este diminuat de desfurarea proceselor fizico -

geografice.Vara, sumele lunare ale radiaiei totale cresc datorit timpului senin. n luna iulie

valorile depesc 15 cal/cm2/lun. n lunile de iarn, cnd solul este acoperit cu zpad,

albedoul are valori cuprinse ntre 30 35 . Albedoul unei suprafee acvatice oscileaz vara

ntre 6 7%0 i iarna ntre 12 15%o.

Radiaia efectiva este influenat de starea atmosferei, de temperatura suprafeei i a

aerului, de umezeala absolut, de nebulozitate i nlimea norilor. n timpul nopilor senine

radiaia efectiv crete, determinnd rcirea suprafeei terestre. Sumele anuale ale radiaiei

efective ajung la 40 Kcal/cm2/an. n timpul anului sumele lunare ale radiaiei efective sunt mai

mari vara i scad iarna la 5 6 Kcal/cm2/lun. Totalitatea schimbrilor de energie radiant care

au loc la nivelul suprafeei terestre reprezint bilanul radiativ al suprafeei active. Datorit

timpului senin sumele anuale ale bilanului radiativ depesc 40 Kcal/cm2. n lunile decembrie

i ianuarie bilanul radiativ are valori negative, iar n lunile iulie-august aceste valori ajung la 7

Kcal/cm2/lun.

Relieful constituie un factor fizico geografic foarte important n determinarea

particularitilor locale ale climei. Caracteristicile sale, att morfografice ct i morfometrice,

determin nsemnate modificri ale regimului tuturor elementelor climatice.

Diversitatea tipurilor de sol i schimbarea permanent a coninutului de ap din stratul

superficial sunt cauze care conduc la o repartiie neuniform i la o variabilitate n timp a

temperaturii suprafeei active.

Prezena bazinelor de ap i a zonelor acoperite cu vegetaie creeaz o mare diversitate

n repartiia intensitii evaporaiei.

n zilele senine de var deasupra bazinelor acvatice apar inversiuni de temperatur, ca

efect al consumului de cldur, n procesul evaporaiei.

n anotimpul rece deasupra bazinelor acvatice se produc condensri ale vaporilor de ap

(cea).

Temperatura aerului constituie unul dintre cei mai importani parametri meteorologici.

n regiunea care face obiectul acestui studiu, regimul termic nregistreaz o puternic influen a


25

reliefului. Observaiile meteorologice arat o temperatur medie anual de cca. 8,5oC pn la

90C la Roman, fat de 9,5

oC la Iai si 9,8

oC la Brlad.

Temperatura medie anual este de +8,3C. Cele mai mari valori medii lunare se

nregistreaz n iulie (+20C ), iar cele mai mici valori medii se nregistreaz n ianuarie (-5C).

Temperatura maxim absolut nregistrat este de +38,2C (n anul 1952) i temperatura

minim absolut nregistrat este de -33,2C (n anul 1954). Aceste extreme de temperatur pot

avea o influen hotrtoare asupra culturilor agricole de orice fel. Astfel, n anotimpul rece,

dac solul nu este acoperit cu zpad, culturile de toamn pot fi distruse prin nghe, iar n

anotimpul cald, temperaturile ridicate duc la secet (cea mai mare perioad de secet a fost de

69 zile, n anul 1946).

Temperatura medie anual a aerului, la Staia Roman (1993 2003)

ANUL 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 MULTI

ANUAL

T o

C 8,1 9,8 9,1 9,0 8,4 9,9 9,8 8,2 7,1 8,5 7,4 8,6

Iernile, n municipiul Roman sunt mai aspre n comparaie cu cele din zonele mai nalte

ale Podiului Central Moldovenesc sau Subcarpaii Moldovei.

Observaiile meteo arat c cea mai sczut valoare a temperaturii n luna ianuarie a fost

de - 4,8 oC, pe cnd la Iai ea atinge valoarea de 3,7

oC, iar la Brlad 3,6

oC. n perioada

rece a anului, din cauza stratificrii aerului mai rece, se nregistreaz creteri accentuate ale

umiditii relative care produc ceuri i inversiuni de temperatur.

Minima absolut s-a nregistrat la data de 20 februarie 1954, fiind de - 33,2 oC.

Vara, valorile sunt mai mici dect n sudul Cmpiei Romne sau n regiunile nalte ale

Podiului Central Moldovenesc.

Temperatura medie a lunii iulie este de 19,9 o

C, cu o maxim absolut de 38,2 o

C (la 17

august 1952 i la 15 august 1957), pe cnd la Iai ea atinge 40 oC, iar la Brlad 39,7

oC.

n perioada 1993 2003 durata efectiv de stralucire a Soarelui a fost de 1900 2000

ore.

Zilele de nghe cu temperatur minim diurn mai mic sau egal cu 0C, sunt n numr

de 127 pe an, iar zilele de var, cu temperatura aerului maxim diurn mai mare sau egal cu

25C sunt n numr de 106, ceea ce nseamn c sunt suficiente pentru dezvoltarea culturilor

agricole n condiii optime. Numrul mediu al zilelor cu temperaturi sub 0C este n luna


26

ianuarie de 29, iar al celor cu temperaturi peste 25C, este n luna iulie de 25. Fenomenele de

nghe au loc ntre 10-20 octombrie cel mai timpuriu i ntre 20-25 aprilie cel mai trziu.

Precipitaiile atmosferice au medii anuale de 550-600 mm/an. ntr-un an cad precipitaii

cam 100-110 zile. n proporie de 70% ele cad sub form de ploaie, cu excepia intervalului din

ultima decad a lunii noiembrie pn n ultima decad a lunii martie. Din totalul precipitaiilor,

35-40% cad vara, 23-30% primvara, 17-23% toamna i 10-17% iarna.

Caracteristic pentru regimul pluviometric al acestei zone este pe de o parte abundena,

iar pe de alta deficitul de precipitaii n sezoane diferite ale anului: cantiti mari n iunie - iulie

(70-80 n medie) i mici iarna (20-25 n medie). Ambele fenomene au influene negative asupra

economiei.

Aversele toreniale influeneaz negativ activitatea economic i social, contribuind la

declanarea alunecrilor de teren i activarea eroziunii. n general, cnd precipitaiile depesc

20 mm/24 ore i solul este deja umed, ori cnd sunt mai mari de 40 mm/24 ore i cad pe un sol

uscat, se pot deteriora unele culturi, fiind favorizate procesele de scurgere difuz, de eroziune

areolar i torenial solului i de deplasare n mas.

Cantitatea medie anual de precipitaii la Staia meteorologic Roman (1993 2003)

ANUL 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

MULTI

ANUAL

Media

anual

(mm)

508,4 410,5 452,2 588,7 359,8 446,1 582,9 641 486,1 938,2 442,1 532,3

Stratul de zpad are grosimea medie anual (n luna februarie) de 15,2 cm, iar

minimum n aprilie de 0,4 cm. Grosimea stratului de zpad se menine n medie 73-74 de zile.

Vnturile care bat pe teritoriul zonei analizate se caracterizeaz prin fluctuaii mari de

direcie i vitez, fiind determinate att de circulaia general a maselor de aer, ct i de

orientarea general a reliefului.

n zona oraului Roman, unde relieful are o energie mult mai mic, influena orografiei

este hotrtoare n dominarea unor direcii ale vntului, remarcndu-se, pe de o parte, o direcie

N - S pe axul vii Siretului i una NV-SE pe axul vii Moldovei , iar pe de alta parte, direcia

imprimat vnturilor de orientarea general a Carpailor Orientali.


27

Din analiza datelor multianuale ale frecvenei vnturilor se constat c n timpul verii

procentul vnturilor de nord - vest crete ca urmare a extinderii anticiclonului azorelor la

latitudini mai nordice. Legat de transportul maselor de aer cald i umed (de la periferia estic a

ciclonilor mediteraneeni) din timpul iernii, se constat o cretere a frecvenei vnturilor din

sectorul sudic (sud i sud-vest). Primvara se constat o intensificare a vnturilor din toate

direciile, astfel nct calmul atmosferic are valoarea cea mai mic din timpul anului. Toamna

ncep s se simt influenele anticiclonului siberian, frecvena vnturilor din nord vest are

valoarea cea mai mic din cursul anului iar calmul atmosferic nregistreaz o cretere fa de

celelalte sezoane.

n aceast regiune viteza medie a vnturilor nu are valori prea mari, nici anuale, nici

anotimpuale. Cea mai mare vitez o au vnturile dinspre N-V (4,2m/s 5,1 m/s) i N (4 m/s

4,9 m/s). Vnturile din direciile V si E au viteze reduse (n medie sub 2,5 m/s), iar din celelalte

direcii au viteze intermediare (2 3 m/s).

Cele mai mari viteze medii anotimpuale le au vnturile de nord - vest n toate

anotimpurile (iarna 5,1 m/s; primvara 4,7 m/s; vara 4,2 m/s; toamna 4,9 m/s).

n timpul anului, n general, vntul are viteze mai mari iarna i primvara i mai reduse

vara i toamna.

Regimul vanturilor la statia Meteo Roman

Pe teritoriul municipiului Roman se pot deosebi mai multe microclimate, cu toate c

microrelieful nu prezint o fragmentare i nici o diferen de altitudine mare. Exist diferene

climatice, de nuan mai mult, ntre unitatea luncilor i unitatea platoului.

Tipurile de microclimate, prezente n arealul oraului sunt:


28

A. Climat urban, cu sectoarele:

a) Sectorul climatic industrial feroviar (n partea de nord-vest a oraului);

b) Sectorul climatic al vechiului nucleu urban (n partea central-vestic);

c) Sectorul climatic rezidenial (n partea central i central - sudic);

d) Sector climatic de periferie (n partea estic a oraului cartierul Nicolae

Blcescu).

B. Climatul periurban, cu sectoarele:

a) Sectorul climatic de albie major;

b) Sectorul climatic al suprafeelor de teras;

Aplasamentul studiat se afla in sectorul climatic industrial feroviar (n partea de nord-vest a

oraului);

4.5. Aer si zgomot

Calitatea aerului

Pot fi mentionate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental, reprezentate

prin urmatoarele activitati umane:

- procesele de ardere pentru incalzirea locuintelor si obiectivelor social-economice, care genereaza gaze si pulberi specifice, fum, funingine;

- circulatia si transporturile rutiere, care in ultima perioada s-au intensificat si care genereaza prin sursele mobile gaze de esapament, pulberi, zgomot - indeosebi pe


29

drumurile nationale si judetene .

In vecinatatea amplasamentului studiat, situat in zona industriala, exista o instalatie n

IMA > 50 MW apartinand SC AGRANA Romania SA.

Zgomot

In prezent sursele de zgomot din zona analizata provin din traficul rutier cu valori leq

cuorinse intre 49 66.7 dB, in functie de traficul auto.

4.6. Resursele de apa

Apele de suprafata

Teritoriul municipiului Roman aparine bazinului hidrografic al rului Siret si are un

potential hidric format din apele de suprafata ale raului Siret, Moldova si din apele subterane.

Pe amplasamentul studiat nu exista ape de suprafata.

Apele subterane

In zona Romanului sunt cantonate ape subterane in depozitele nisipo-argiloase, deluvio-

coluvio-eluviale cuaternare si in gresii, nisipuri si argile sarmatice. Tot aici se constata existenta

unor rezerve deosebit de importante de materiale de constructie de balastiera (nisipuri si

pietrisuri). Terasa inferioara si lunca Moldovei ofera conditii favorabile pentru exploatarea

acestor resurse subsolice.

Pe tot cuprinsul teritoriului Roman exista importante pnze freatice de apa cantonate la

baza depozitelor diverse si la adncimi acceptabile, avnd calitati potabile variabile de la un loc

la altul. Desi nu au debite considerabile, ele constituie sursa cea mai sigura de alimentare cu apa

potabila a populatiei.

Referitor la prezena apei subterane se pot preciza urmtoarele:

- pe terasa superioar de confluen, la adncimi de 13,00 13,50 m de la suprafaa

terenului natural a fost ntlnit i stabilizat nivelul hidrostatic, care provine din infiltrarea

apelor din precipitaii;

- pe versani, nivelul hidrostatic s-a ntlnit la adncimea de 8,35 9,80 m i provine tot

din infiltrarea apelor din precipitaii sau a pnzei din terasa superioar;

- pe terasa inferioar a Siretului i Moldovei s-a interceptat la adncimi cuprinse ntre 4,00

6,30 m de la cota terenului natural, fiind alimentat att din precipitaii i din scurgerea

apelor din terasa superioar ct i din apele Siretului, respectiv Moldovei;


30

- pe terasa inferioar joas a Moldovei, nivelul apei este i mai cobort corespunznd

nivelului apei din ru i anume de la 1,00 m la 2,50 m.

4.7. Calitatea apelor

In municipiul Roman nu sunt prezente surse majore de poluare a apelor.

Din punct de vedere fizico-chimic apele raului Siret se inscriu in categoria I pana la

statia de epurare Pascani, de aici trecand in categoria a II-a.

Raul Moldova este o sursa de suprafata nepoluata, cu caracteristici fizico-chimice foarte

bune ce o inscriu in categoria I in zona Timisesti iar de la intrare n judeul Neamt pn la

confluena cu rul Siret, pe o lungime de 70 km se ncadreaz n clasa a II- a de calitate .

Concetraiile medii anuale nregistrate la indicatorii grupelor N, GM i MP s-au ncadrat

n clasa a I a iar indicatorii RO n clasa a II- a de calitate .

Fa de seciunea Timieti, n seciunea Roman indicatorii prezint valori mai ridicate.

Acest fapt se datoreaz condiiilor geologice natural, polurii difuze exercitate de municipiul

Roman i efluenilor staiilor de epurare ale societilor Petrotub i Danubiana. ncadrarea

general a rului este n clasa a II-a de calitate.

n oraul Roman aprovizionarea cu ap potabil se face in regim continu, iar calitatea

apei furnizat se ncadreaz n parametrii de potabilitate impui de Legea 458/2002.

Apele subterane pot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimice

provenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si dejectii zootehnice de la

populatie, din substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in agricultura, din

closetele si fosele septice ale populatiei.

Calitatea apei potabile din Municipiul Roman este urmarita de SC ACVASERV SRL

ROMAN prin laboratorul propriu al societatii.

4.8. Solurile

Din punct de vedere pedogeografic, teritoriului oraului Roman i este specific o mare

diversitate de soluri. pe suprafaa sa ntlnindu-se att soluri zonale ct i o gam variat de

soluri intrazonale.

Aceast variaie a nveliului pedologic este consecina interaciunii diferite n timp i

spaiu a factorilor mediului natural (litologia, relieful, clima, vegetaia, fauna, apa) i social

(omul), la care se adaug i timpul, ca durat de manifestare a celorlali factori pedogenetici.

Solurile zonale sunt reprezentate prin cernoziomuri cambice, cernoziomuri

argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale i brun luvice. Pe lng acestea sunt ns prezente i


31

soluri intrazonale, soluri hidromorfe, ca i soluri neevoluate cum sunt solurile aluviale i

coluviale de pe esuri, regosoluri i erodisoluri pe versanii vilor.

Principala resursa o constituie insasi calitatea solurilor, care prin caracteristicile lor

influenteaza productia agricola.

Se cultiv n bune condiiuni plante cerealiere, leguminoase, cartoful, sfecla de zahr.

Potrivit interdependenelor fitoclimatice putem deosebi pe teritoriul municipiului

Roman mai multe tipuri de soluri distribuite n funcie de particularitaile zonale:

- Zona molisolurilor: cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial;

- Zona argiluvisolurilor cuprinznd soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice;

- Zona solurilor hidromorfe : lcovitele i solurile gleice;

- Zona solurilor neevoluate, trunchiate i desfundate: regosol, protosoluri aluviale,

soluri aluviale, erodisoluri, coluvisoluri.

Amplasamentul studiat se gaseste in zona argiluvisolurilor cuprinznd soluri brune

argiloiluviale, soluri brune luvice

4.9. Resurse ale subsolului

Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate resurse ale subsolului.

4.10. Calitatea solurilor

Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii

activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin actiuni antropice, cat si ca urmare

a unor fenomene naturale.

Principalele activitati si fenomene care influenteaza negativ solul sunt reprezentate prin:


32

- Depuneri intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia urbana si din zonele limitrofe ale municipiului Roman;

- Administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea daunatorilor.

Amplasamentul studiat este teren agricol cultivat si nu au fost identificate depuneri

de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia din zona. In concluzie putem aprecia

calitatea solului de pe amplasament ca fiind buna.

4.11. Flora, fauna si rezervatii naturale

Ecosistemele caracteristice zonei acoperite de municipiul Roman pot fi impartite in

urmatoarele categorii:

Valea Siretului si Moldovei cu ecosistemele acvatice reprezentate de raul Siret, afluentii

sai, raul Moldova si baltile limitrofe si ecosisteme terestre dependente de cele acvatice

reprezentate in principal de zavoaiele de lunca.

Pajistile folosite pentru pasunat sau fara utilizare economica

Agrosistemele

Zonele verzi din interiorul orasului

Palcuri de padure situate de o parte si de alta a raului Siret dar si pe malul drept al raului

Moldova, la confluienta cu raul Siret

Fiecare din aceste ecosisteme este caracterizat de o flora si fauna specifica:

Amplasamentul studiat face parte din categoria agrosistemelor.

Vegetatia cultivata este compusa in principal din culturi de camp, intre care se remarca

sub aspectul suprafetelor cultivate graul, porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahar si cartoful.

Areale mai mici sunt ocupate de culturile de leguminoase, legume, ovaz si canepa pentru

samanta.

Productiile de masa vegetala se caracterizeaza printr-o mare variabilitate de la un an la

altul, datorita unui complex de factori, intre care cei mai importanta sunt instabilitatea

conditiilor climatice si neaplicarea unor agrotehnici corespunzatoare.

Vegetatia segetala (sau buruienile din culturi) este formata din specii care apar atat in

culturile de prasitoare, cat si in cele de paioase, printre care cele mai frecvente sunt palamida

(Cirsium), rochita-randunicii (Convolvulus), pirul gros (Cynodon dactylon) si mohorul

(Setaria).

In culturile de prasitoare se intalnesc mohorul lat (Echinocloa), mohorul (Setaria),

spanacul salbatic (Chenopodium), stirul (Amaranthus), mustarul salbatic, etc. Culturile de


33

paioase sunt invadate de specii de pir (Agropyron), dominant in culturile de grau, mustar

salbatic, mohor, cinstet (Stachys annua), zamosita (Hibiscus trionum), troscot (Polygonum),

neghina (Agrostema) in grau, musetel (Matricaria chamomilla), etc.

Vegetatia ruderala (buruienile de pe marginea drumurilor), formata in general din

aceleasi specii de plante trebuie indepartata, intrucat constituie focare de infestare a cuturilor.

Fauna este reprezentata printr-o serie de mamifere specifice: culturilor de camp

soarecele de camp (Microtus arvalis), harciogul (Mesocricetus netoni), iepurele (Lepus

europaeus). ariciul (Erinaceus europaeus), cartita ( talpa europea) dihorul (Putorius putorius),

nevastuica (Mustela nivalis).

Pasarile mai frecvente sunt reprezentate de lastuni de mal (Riparia riparia), randunele

(Hirundo rustica), barza alba ( (Ciconia ciconia), codobaturi (Motacilla alba), ciocarlia (Alauda

arvensis), pitigoi ( Parus major), mierla (Turdus merula), graur ( Sturnus vulgaris), cioara de

semanatura (Corvus frugilegus), uliul sorecar ( Buteo buteo).

Amfibieni: lipsa zonelor umede pe amplasamentul studiat face ca speciile de amfibieni

sa lipseasca.

Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin Soparla de camp ( Lacerta agilis),

gusterul ( L. viridis), sarpele de casa ( Natrix natrix).

Caracterizarea agrosistemelor: Agrosistemele sunt ecosisteme cu o biodiversitate

redusa, puternic modificate de catre om, fiind reprezentate de planta de cultura respectiva

impreuna cu daunatorii ei vegetali si animali.


34

4.12. Monumente ale naturii

Pe amplasamentul studiat nu exista monumente ale naturii.

4.13. Calitatea florei si faunei

Avand in vedere ca amplasamentul studiat se afla in intravilan, in zona industriala a

municipiului Roman, flora si fauna este saraca. Flora este reprezentata de culturi agricole si

vegetatie ruderala iar fauna apartine in special culturilor de camp.

Rezervatii naturale

In teritoriul administrativ al municipiului Roman rezervatia naturala Reteaua Natura

2000 situata in partea de est a municipiului pe cursul raului Siret.

Municipiul Roman este nominalizat intre orasele si comunele pe teritoriul carora exist

situri care fac parte din Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 (arii de protectie speciala

avifaunistica).

Denumirea sitului este Lunca Siretului Mijlociu cu o suprafata de 19.778 ha pe

teritoriul judetelor Neamt, Iasi, Bacau.

In prezent Reteaua Natura 2000 are stabilite limitele conform documentatiilor cadastrale,

in proiectie Stereo 1970 conf. Art. 11 alin. 1 din OUG. Nr 57-2007 privind regimul ariilor


35

protejate si conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a art. 4 alin 1 din Ord.

nr. 207-2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a manualului

de completare a acestuia.

Biotopuri principale

Terenuri arabile neirigate (44,4%)

Puni (19%)

Pduri de foioase (17,5%)

Zone cu vegeteie ierboas natural (1,7%)

Mlatini (5,2%)

Cursuri de ap (10,5%)

Specii de pasari calificative

- Anas platyrhynchos raa mare ( Anas plathyrhynchos), rata mica ( Anas erecta ), rata

roie ( Anas nyroca ), gsca de var ( Anser anser )


36

- Fulica atra

- Alcedo atthis

- Dendrocopos syriacus

IBA-ul adpostete regulat peste 20.000 de psri acvatice.

In teritoriul ariei de protectie speciala avifaunistica au fost identificate 22 specii de

pasari intre care:

- Pescarusul albastru

- Fasa

- Buhai de balta

- Caprimulg cu gat rosu

- Barza alba

- Barza neagra

- Ciocanitoare cu spatele alb

Situl Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 cuprinde: rul Siret i lunca inundabil a

Siretului de pe teritoriul municipiului Roman.

Se protejeaz:

22 specii de psri enumerate n Anexa I a Directivei Habitate, dintre care mai

cunoscute: barza alb, barza neagr, cormoranul mic, loptarul, pescraul albastru,

vnturelul de sear, ciocrlia de pdure; sunt specii care necesit protecie strict;

19 specii de psri enumerate n diferite convenii internaionale i liste roii, aflate n

diferite grade de vulnerabilitate, dintre care cele mai cunoscute: rae slbatice, pescrui,

orecarul, oimul rndunelelor, vnturelul rou, nagul; ele necesit msuri speciale de

management;

Habitatele acestor specii.

Speciile de fauna ocrotita de pe teritoriul municipiului Roman sunt cuprinse in lista de specii

protejate prin lege, conform OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, Specii de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de

conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica ( Anexa nr. 3 ).

- Radasca ( Lucanus cervus )

- Croitorul stejarului ( Cerambyx cerdo )

- Barza neagra (Ciconia nigra )

- Barza alba Ciconia ciconia

- Ciocarlia de padure ( Lullula arborea )

Specii de interes comunitar care necesita o protectie stricta(Anexa 4 A )


37

- Toate speciile de lilieci

- Parsul de alun ( Muscardinus avcllanarius )

- Harciogul (Cricetus cricetus)

- Toate speciile de ulii ( Accipiter sp )

- Toate speciile de sorecari ( Buteo sp. )

- Toate speciile de acvile ( Aqvila sp. )

- Toate speciile de huhurezi ( Strix sp. )

- Toate speciile de ciuf ( Asio sp. )

Specii de interes national care necesita o protectie stricta ( Anexa 4 B )

- Vanturelul rosu ( Falco tinnunculus)

- Soimul randunelelor (Falco subbulco )

- Cucuvea ( Athene nocturna )

- Pupaza ( Upupa epops )

- Prigonie ( merops apiaster )

- Grangur ( Oriolus oriolus)

- Broasca raioasa bruna ( Bufo bufo )

Vulnerabilitatea sitului este dat n primul rand de influena activitilor umane.

Pentru speciile cuprinse in anexa 3, 4A si 4B ale OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, se va respecta art. 33 din OUG 57/2007 aliniatul 1 si 2.

Restrictii:

Pe teritoriul siturilor Natura 2000 se accepta promovarea activitatilor de dezvoltare

durabila care sa permita conservarea speciilor sau a habitatelor pentru care a fost

declarata zona respectiva ca sit Natura 2000.

Toate proiectele amplasate n reteaua Natura 2000 se supun evaluarii impactului asupra

mediului.

Conform Legii 345/2006 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, toate siturile propuse trebuiesc protejate

din momentul propunerii lor.

Factorii interesati au obligatia de a respecta planurile de management ale siturilor pe car

ele detin si de a continua o buna gospodarire a terenului.

Administraiile locale si judetene au obligatia de a tine cont n planurile de dezvoltare de

siturile Natura 2000.


38

Pe teritoriul Sitului Natura 2000 si in zonele protejate nu vor fi aprobate proiecte a caror

activitate pot avea un posibil impact semnificativ asupra mediului si nu vor fi eliberate

autorizatii de construire. Se pot autoriza numai constructia de observatoare avifaunistice

in scop stiintific sau turistic.

Cetatenii care detin suprafete de teren cuprinse in Situl Natura 2000 vor putea fi

recompensati prin programul F.E.A.D.R. din Fondurile Structurale 2007 2013.

Amplasamentul studiat se afla in partea de N-V a orasului, in zona industriala la o

distanta de aprox. 6 km fata de teritoriul Sitului Natura 2000.

4.14. Monumente istorice si de arhitectura

In zona amplasamentului studiat, nu au fost identificate monumente istorice si de

arhitectura

4.15. Factorul antropic

4.16. Populatia

n ultimii nou ani populaia celor mai mari 100 de localiti din Romnia a sczut cu

circa 16%, de la 9,6 milioane de persoane n 2002 pn la 8,1 milioane de locuitori n 2011,

potrivit datelor publicate de Institutul Naional de Statistic (INS).

Oraul care a nregistrat cea mai mare scdere a numrului de locuitori din ultimii nou

ani este Roman (judeul Neam) - dac n 2002 numrul locuitorilor ajungea la aproape 70.000,

n 2011 acesta a sczut cu circa 32%, pn la 47.000.

Pe lng dezindustrializarea cu care Romnia se confrunt de mai bine de 20 de ani i

care contribuie n mare parte la diminuarea populaiei, crescnd deficitul locurilor de munc, una

dintre cauzele scderii numrului de locuitori este i factorul migraie. n ultimii ani, numrul

romnilor care triesc n strintate a ajuns la peste 3 milioane.

4.17. Economia

Municipiul Roman, situat pe terasa nalt al malului drept al rului Siret, s-a dezvoltat ca

aezare oreneasc nc din secolul al XIV-lea . Cea mai important perioad n dezvoltarea

oraului Roman a fost dup anul 1968, cnd, de altfel, acesta devine minicipiu.

n urmtorii douzeci de ani, dezvoltarea economic se axeaz n principal pe amploarea

luat de industrie, n special metalurgia feroas i industria construciilor de maini.

La nivelul anului 2008 in municipiul Roman existau cca. 3200 uniti active, din care:

- ageni economici: 2440 (76% din numrul total al unitilor active)


39

- societi familiale: 420 (13% din numrul total al unitilor active)

- persoane fizice: 340 (11% din numrul total al unitilor active).

Agenii economici cu capital majoritar privat reprezint 99% din numrul total al agenilor

economici, cea mai mare parte a acestora, respectiv 83% desfurndu-i activitile n teritoriul

administrativ al municipiului.

LISTA AGENTILOR ECONOMICI IMPORTANTI SI DOMENII DE

ACTIVITATE

Nr.

crt.

Denumire agent economic

Domeniu de activitate

1.

S.C. Arcelor Mittal Steel S.R.L.

Metalurgie grea

2.

S.C Agrana S.A.

Industrializarea sfeclei de zahar

3.

S.C. Acvaserv S.R.L.

Captare si distribute apa potabila, colectare

si epurare ape uzate

4.

S.C. Protan Bucuresti SRL- filiala Roman Neutralizare deseuri de origine animala

5.

S.C. Umaro S.A.

Constructia de masini -unelte

6.

S.C. Elerom SA

Reparatii si modernizari transformatoare

7.

S.C. Suinprod Kosarom S.A.

Cresterea porcinelor

8.

S.C. Romanceram S.A.

Producator echipamente teracota

9.

S.C. T.C. Compil Impex S.R.L.

Produce si comercializeaza mobilier

10.

S.C. Morarit-panificatie S.R.L.

Morarit, brutarie, panificatie

11. S.C. Marsat S.A. Distribuitor seminte, pesticide, utilaje agricole

12.

S.C. Termoplast S.R.L.

Productia de tamplarie din PVC

13.

S.C. Smirodava S.A.

Producerea si vanzarea tricotajelor

4.18. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii

PUZ

Tipurile de impact prognozat asupra mediului si intensitatea estimata a acestuia ne

conduc catre o concluzie generala conform careia planul analizat in prezenta documentatie nu

modifica semnificativ dinamica mediului la nivel regional sau local.

Proiecte similar au fost autorizate si implementate cu success in Welzin/ Germania, Dersewitz/ Germania si Flechtingen/ Germania, centrale similare cu cea care este planificata a fi construita in Roman/ Romania. Prezentam mai jos cateva imagini privind amplasamente, asezarea in teren a instalatiei

si in mod special distantele dintre locuinte si digestoare sau grupuri de cogenerare.


40

Distanta centrala de biogaz Dersewitz 100 m intre digestor si casa invecinata cea

mai apropiata.

Distanta centrala de biogaz Welzin 49 m intre digestor si casa invecinata cea mai

apropiata.


41

Distanta dintre motoarele de cogenerare si restaurant: 6,7 m;

Investitorul german face urmatoarea precizare:

Flechtigen este statiune balneara. Avand in vedere ca centralele noastre nu au impact

asupra mediului si sanatatii populatiei autoritatile germane au autorizat chiar si intr-o statiune

balneara o centrala de biogaz de tipul celei proiectate si in Roman/ Romania.

Dupa cum se observa din imaginile de mai sus, aceste centrale electrice pe biogaz,

construite in Germania, au fost autorizate si sunt in stare de functionare. Distantele dintre

grupul de cogenerare sau digestoare si prima locuinta, sunt mult mai mici fata de proiectul vizat

si nu afecteaza populatia din zona cu mirosuri, crestere excesiva a populatiei de rozatoare,

zgomot sau sa influienteze negativ calitatea aerului.

4.19. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de

sanatate a populatiei in cazul neimplementarii proiectului

Un proiect de aceasta factura presupune un mai pronuntat impact potential asupra

domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza a se implementa,

exprimat sintetic prin diversificarea si, in a

RAPORT DE MEDIU PENTRU PUG - Municipiul ROMAN Puz Raport mediu.pdf · S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L....

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU PENTRU PUG - Municipiul ROMAN Puz Raport mediu.pdf · S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L....