Raport de Mediu Pentru Pug Miercurea Nirajului

S.C. ECOLOGIC AMB srl Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741 e- mail [email protected] www. ecologicamb.ro

1

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN URBANISTIC GENERAL

ORASUL MIERCUREA NIRAJULUI

BENEFICIAR

Consiliul Local si Primaria Orasului Miercurea Nirajului, judetul Mures

EXECUTANT S.C. ECOLOGIC AMB S.R.L.

Director General

Ecolog, Adrian Balan

2008


2


3

INFORMATII GENERALE

Denumirea proiectului si autorul atestat al raportului de mediu

Proiectul se numeste :

RAPORT DE MEDIU la Plan Urbanistic General al Orasului Miercurea Nirajului,

Titularul / beneficiarul proiectului :

Consiliul Local al Primariei Orasului Miercurea Nirajului, Judetul Mures

Autorul atestat al Raportului de Mediu :

S.C ECOLOGIC AMB S.R.L.

Adresa : Str. N.Iorga Nr. 5 Bl. V1 Sc. A Ap. 1 Pascani Jud. Mures Telefon/Fax : 0232 760424, 0743 919741

Atestat de MMGA ca: Evaluator principal pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului cod R-EIM-03-6.03.2008.


4

CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................... 8

REZUMAT NETEHNIC .......................................................................................12

1. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ......................................................14

1.1 Continut............................................................................................................... 14

1.2 Obiective ............................................................................................................. 16

RELATII N CADRUL SISTEMELOR TERITORIALE ........................................21

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG ......................................23

2.1 Descrierea zonei de amplasament a orasului Miercurea Nirajului,..................... 23

2.1.1 Incadrarea in teritoriu a orasului Miercurea Nirajului, si a localitatilor

componente ............................................................................................................... 23

2.1.2 Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului................................ 23

2.1.3 Clima ................................................................................................................ 25

2.1.4 Aer si zgomot ................................................................................................... 27

Calitatea aerului......................................................................................................... 28

2.1.5 Reasursele de apa ............................................................................................. 29

Amenajari hidrotehnice ............................................................................................. 30

Calitatea apelor.......................................................................................................... 33

2.1.6 Solurile ............................................................................................................. 35

Calitatea solurilor ...................................................................................................... 37

2.1.7. Flora, fauna si rezervatii naturale .................................................................... 39

Consideratii despre Natura 2000 ............................................................................... 49

Beneficiile reelei ecologice Natura 2000: ................................................................ 50


5

Activiti permise n interiorul siturilor validate :..................................................... 51

Monumente istorice i de arhitectur ........................................................................ 51

2.1.8 Zone de agrement ............................................................................................ 52

2.2 Factorul antropic ................................................................................................. 53

2.2.1 Populatia........................................................................................................... 53

MIERCUREA NIRAJULUI ......................................................................................... 53

2.2.2 Economia.......................................................................................................... 56

2.3 EVOLUTIA PROBABILA A CALITATII MEDIULUI IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG ..................................................................................58

2.3.1. Relieful si versantii.......................................................................................... 58

1.3.2. Atmosfera .................................................................................................... 58

2.3.3. Resursele de apa .............................................................................................. 59

2.2.4. Solul ................................................................................................................ 59

2.2.5. Flora, fauna si rezervatiile naturale ................................................................. 60

3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA PUG ...................................................60

3.1 Atmosfera ........................................................................................................... 60

3.2 Apa ...................................................................................................................... 61

3.3 Soluri .................................................................................................................. 62

3.4. Flora , fauna, rezervatii naturale......................................................................... 62

4. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU PUG......................62

4.1. Conservarea patrimoniului natural ..................................................................... 62

4.2. Zone specifice de risc......................................................................................... 62

4.3. Gestiunea deseurilor........................................................................................... 63

4.4 Calitatea apelor.................................................................................................... 64

4.5. Obiective de interes national .............................................................................. 65


6

4.5. Obiective de interes comunitar........................................................................... 65

5.OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG...........................................................66

6.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG .......................................................................................72

6.1Apa ....................................................................................................................... 72

6.2 Aer, zgomot......................................................................................................... 72

6.3 Sol........................................................................................................................ 72

6.4 Flora, fauna, spatii verzi ...................................................................................... 72

6.5 Sanatatea umana.................................................................................................. 73

6.6 Intravilan propus ................................................................................................ 74

7. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE ...........................................80

7.1. Natura transfrontiera a efectelor......................................................................... 80

7.2. Natura cumulativa a efectelor ............................................................................ 80

8. MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE..........................................................................................................80

8.1. Resurse de apa.................................................................................................... 80

8.2. Atmosfera ........................................................................................................... 82

8.3. Ameliorarea solului ............................................................................................ 82

8.4 Flora, fauna, spatiile verzi .................................................................................. 89

8.5 Populatia............................................................................................................. 95

OPTIUNI ALE POPULATIEI ...............................................................................96

8.6 Masuri in zonele cu riscuri naturale ................................................................... 97

IMBUNATATIREA PARAMETRILOR PRIVIND CALITATEA MEDIULUI........101

8.7 Patrimoniul cultural........................................................................................... 107

8.8 Protectia mediului ............................................................................................. 107


7

9. DIFICULTATI INTAMPINATE.......................................................................111

10. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE...................................112

10.1. PREVEDERI LEGISLATIVE PRIVIND MONITORIZAREA PLANURILOR I PROGRAMELOR. ........................................................................................112

10.2. PROPUNERI PRIVIND PROGRAMUL DE MONITORIZARE AL IMPLEMENTRII PUG MIERCUREA NIRAJULUI . .......................................114

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI ................................................................117


8

INTRODUCERE

Secolul al XX-lea a marcat schimbari spectaculoase in toate domeniile. Prin intermediul stiintei si tehnologiei s-a ajuns la dezvoltarea mijloacelor de transport si a telecomunicatiilor facilitandu-se mobilitatea umana si difuzarea informatiilor un efect al acestor facilitati fiind accesul tot mai lesnicios la resursele TERREI. Asa cum rezulta din studiile efectuate la scara planetara, accelerarea dezvoltarii a amplificat presiunea asupra lumii naturale determinand conflictul cu mediul ambiant atat prin epuizarea resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrana, cat si prin deteriorarea, calitatii factorilor de mediu-apei,aerului,solului.Alterarea ecosistemelor naturale, suprasolicitarea resurselor naturale manifestate prin dezechilibre ambientale la scara planetara au atins limite periculoase, necesitand acum la inceput de mileniu trei noi conditii ale securitatii globale si impunerea unei dezvoltari durabile .Astfel viitorul civilizatiei se confrunta cu probleme ambientale a caror tendinte pun sub semnul intrebarii insasi viitorul umanitatii.

Contradictia dintre om si natura, datorita caracterului ei istoric, imbraca forme fundamentale, una este aceea a contradictiei dintre felul si dimensiunile necesitatilor mediului creat de om si varietatea si volumul resurselor oferite de natura iar cealalta este contradictia dintre mediul creat de om si mediul natural sub aspectul efectului nociv al omului asupra naturii si prin aceasta asupra lui insusi.

Dezvoltarea durabila constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joaca un rol cheie in infaptuirea dezvoltarii durabile in Europa. Pentru a raspunde acestei responsabilitati U.E. a pregatit strategia de dezvoltare durabila O EUROPA DURABILA PENTRU O LUME MAI BUNA care a fost destinata Sumitului Global privind Dezvoltarea Durabila (Johanesburg, septembrie 2002). In cadrul strategiei se recunoaste ca pe termen lung cresterea economica, coeziunea sociala si protectia mediului trebuie sa mearga mana in mana.

Dezvoltarea durabila ofera Uniunii Europene , pe termen lung, o viziune pozitiva a unei societati mai prospere si mai corecte, care promite un mediu mai curat , mai sigur si mai sanatos o societate care asigura o calitate mai buna vietii pentru noi si pentru generatiile urmatoare.

Transpunerea in practica a acestui obiectiv, presupune ca :

- dezvoltarea economica sa sprijine progresul social si sa tina seama de mediu ; - politicile sociale sa sprijine performanta economica ; - politica de mediu sa fie eficienta din punct de vedere al costurilor.


9

Este necesara o importanta reorientare a investitiilor publice si private spre tehnologii prietenoase pentru mediu, pentru ca dezvoltarea economica si sociala sa nu fie asociata cu degradarea mediului si cu consumul de resurse.

Rezolvarea tendintelor nedurabile si realizarea imaginii oferite de o dezvoltare durabila necesita actiuni urgente , o conducere politica angajata cu vederi de perspectiva largi , o noua abordare din partea factorilor de decizie.Este astfel necesar ca actiunile sa fie intreprinse de toata lumea si la toate nivelele. Multe dintre problemele legate de durabilitate solicita pentru rezolvare actiuni globale. Tarile dezvoltate trebuie sa aiba initiativa in urmarirea dezvoltarii durabile si sa solicite si altor tari sa-si accepte responsabilitatile care le revin.

Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarea atenta a totalitatii efectelor politicilor propuse care trebuie sa contina estimarea impactelor economice , sociale si de mediu. Toate politicile trebuie sa contina in miezul preocuparilor lor dezvoltarea durabila. Astfel politicile comune pentru transport trebuie sa atace nivelele crescande de aglomerare si de poluare si sa incurajeze utilizarea modurilor de transport mai prietenoase pentru mediu.

Dupa cum rezulta din strategia UE privind dezvoltarea durabila, un obiectiv major il constituie promovarea unei dezvoltari regionale mai echilibrate prin reducerea disparitatilor economice si mentinerea viabilitatii comunitatilor rurale si urbane asa cum se recomanda prin perspectiva europeana a dezvoltarii teritoriale. In acst sens se prevede incurajarea initiativelor locale destinate abordarii problemelor cu care se confrunta zonele urbane si elaborarea de recomandari privind strategii integrate pentru zone urbane si sensibile din punct de vedere al mediului.

Studiul zonei periurbane a municipiului Trgu-Mure cuprinde probleme i preocupri att la nivelul Amenajrii Teritoriului, ct i al Urbanismului operational, care se bazeaz pe principiile eseniale ale dezvotrii durabile ale spaiului european aa cum au fost ele adoptate de ctre CEMAT la Hanovra 2000 i care urmresc:

- promovarea coeziunii teritoriale n direcia unei dezvoltri socio-economice echilibrate;

- ncurajarea dezvoltrii generate de funciile urbane i mbuntirea relaiei urban-rural;

- accesibilitate echilibrat prin ncurajarea politicii de modernizare i dezvoltare a circulaiei, a transporturilor n arii din ce n ce mai largi, de la aria local sau regional, pn la cea naional sau internaional ;

- revigorarea creterii economice prin dezvoltare, dar i conservarea bazei de resurse, fr a degrada mediul ambiant;


10

- asigurarea meninerii in limite favorabile a nivelului de dezvoltare al populaiei i creterea calitii vieii prin orientarea;

- protejarea i conservarea valorilor cadrului natural i construit, ca factor al dezvoltrii;

- promovarea unui turism de calitate

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru proiectele de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel de localitati rurale sau urbane, are ca scop principal, evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea si conservarea mediului inconjurator precum si analiza modului in care la nivelul actual s-a reusit la nivelul proiectului de amenajare a teritoriului, implementarea strategiilor europene si nationale de protectia mediului acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului au constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de mediu.

Documentatia dupa care s-a intocmit Raportul de mediu a fost PUG intocmit de SC ARHIGRAF SRL Targu Mures.

Studiile care au fost consultate /efectuate in scopul elaborarii PUG sunt:

Bazele topografice ale localitii MIERCUREA NIRAJULUI, actualizate cu date i elemente culese pe teren, sc.1: 5 000

Proiecte i studii elaborate anterior ca: P.U.G. MIERCUREA NIRAJULUI proiect nr.54/2002 al SC

Arhigraf SRL, Amenajri n bazinul hidrografic Niraj - proiect din 1998 al

Aquaproiect SA, Bucureti Proiect de canalizare menajer i staie de epurare n loc.

Miercurea Nirajului, proiect al SC Consult Construct SRL din Sighioara, elaborat n 2004

Anuarul statistic al judeului Mure 1992 i 2000, - Observaii i date furnizate de administraia public local.


11

REZUMAT NETEHNIC

Introducere

Realizarea PUG a derivat din necesitatea extinderii suprafetei locuibile in extravilan ca urmare a presiunii exercitate de nevoia de locuinte, a imbunatatirii calitatii factorilor de mediu, a starii de sanatate a populatiei. Realizarea acestor obiective a decurs din planurile si programele la nivel national, judetean si local. Toate obiectivele din PUG se regasesc in Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea I-V, Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Mures, Planul Local de Actiune pentru Mediu Mures, Planul National de Gestiune a Deseurilor, Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor Mures, Planul Strategic de Dezvoltare a Romaniei Orizontul 2005.

Metodologia de evaluare

Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2004 care transpune Directiva2001/42/EC (Directiva SEA). Prezentul raport include evaluarea impactului prezent asupra mediului, starea actuala a factorilor de mediu cu efectele poztive si negative, a evolutiei lor probabile in cazul neimplematarii sau al implementarii PUG.

Baza de date

Procesul de evaluare s-a bazat pe datele privind situatia actuala si care ar trebui imbunatatite prin implementarea PUG. Informatiile de baza au fost obtinute din PUG si diverse surse, incluzand organizatii guvernamentale si neguvernamentale.

Evaluarea obiectivelor si a masurilor cuprinse in PUG s-a realizat in relatie cu:

- Biodiversitate, flora si fauna - Populatie si sanatate umana - Apa - Sol - Aer - Modificari climatice - Cultura si amenajre teritoriala - Managementul deseurilor

Scopul final este ca implementarea PUG si a legislatiei nationale sa produca efecte pozitive la nivelul Orasului Miercurea Nirajului.


12

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului Local al Primariei Orasului Miercurea Nirajului, Judetul Mures, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru PUG Orasul Miercurea Nirajului,

Scopul PUG-ului este de a raspunde, intr-o prima etapa, presiunilor exercitate in domeniul investitonal.

Prin Planul Urbanistic General se urmrete:

- reaezarea localitii n vatra ei fireasc, prin introducerea tuturor zonelor construite n intravilan,

- adugirea la intravilan a suprafeelor necesare dezvoltrii localitii,

- asigurarea amplasamentelor pentru obiectivele de utilitate public,

- realizarea obiectivelor propuse n condiiile respectrii depline a dreptului de proprietate,

- materializarea urbanistic a programelor de dezvoltare a localitii.

- evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia in folosul localitatii;

- cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii, dotarilor aferente locuirii si serviciilor;

- fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica; - asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea

certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire; - corelarii intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului.

Materializarea propunerilor de amenajare spatiala si dezvoltare urbanistica, reglementate prin P.U.G., se face in timp, in functie de fondurile prevazute din bugetul propriu unitatilor teritorial administrative de baza, in corelare cu fondurile alocate de la bugetul statului sau ale unor intreprinzatori.

Prezentul Raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului. Se urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii planului. Se determina obiectivele de mediu relevante,raportat la obiectivele specifice ale PUG.


13

S-au analizat alternative propuse de titularul de proiect Consiliul Local si Primaria Orasului Miercurea Nirajului, Judetul Mures, folosind criteriile recomandate in anexa 1 la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul cadru indicat in anexa 2.

S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului pentru fiecare alternativa a PUG. S-au facut recomandari in acest sens.

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii PUG, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.

CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI

a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, n special, la:

- gradul n care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitai viitoare fie n ceea ce privete amplasamentul, natura, marimea si condiiile de funcionare, fie n privina alocarii resurselor;

- gradul n care planul sau programul influeneaza alte planuri si programe, inclusiv pe cele n care se integreaza sau care deriva din ele;

- relevana planului sau programului n/pentru integrarea consideraiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;

- relevana planului sau programului pentru implementarea legislaiei naionale si comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea deeurilor sau de gospodarirea apelor).

b.Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, n special, la:

- natura cumulativa a efectelor;

- natura transfrontiera a efectelor

- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu;


14

- marimea si spaialitatea efectelor (zona geografica si marimea populaiei potenial afectate);

- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

a) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;

b) depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;

c) folosirea terenului n mod intensiv;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naional, comunitar sau internaional.

1. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE

1.1 Continut

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL ORASULUI MIERCUREA NIRAJULUI, a fost realizat de SC ARHIGRAF SRL TARGU MURES si cuprinde un numar de 4 capitole cu numeroase subpuncte in care sunt tratate atat aspectele actuale cat si cele viitoare din toate domeniile ce tin de dezvoltarea unui municipiu.

PUG-ul debutaza cu o INTRODUCERE in care se prezinta:

1.1. Date de recunoatere a documentaiei

1.2. Obiectul lucrrii

1.3. Sursa de documentare

In capitolul 2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII TERITORIULUI se prezinta:

2.1. Evoluie

2.2. Cadrul natural

2.3. Relaii n teritoriu

2.4. Activiti economice

2.5. Populaia

Elemente demografice i sociale


15

Evoluia populaiei

Structura populaiei i ramuri ale economiei

Totalul populaiei ocupate

2.6. Circulaie i transport

2.7. Intravilane existente. Zone funcionale. Bilan teritorial.

2.8. Echipare tehnico-edilitar

2.9. Protecia mediului

2.10. Disfuncionaliti

2.11. Necesiti i opiuni ale populaiei

Capitolul 3 cuprinde PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA si sunt prezentate:

3.1. Evoluia posibil, prioriti

3.2. Optimizarea relaiilor n teritoriu

3.3. Dezvoltarea activitilor

3.4. Evoluia populaiei

3.5. Organizarea circulaiei

3.6. Zonificarea funcional i stabilirea intravilanului

3.7. Protecia mediului

3.8. Reglementri urbanistice

3.9. Obiective de utilitate public

In capitolul 4 CONCLUZIIMASURI sunt prezentate concluziile proiectantului si masurile pe termen scurt. Se fac recomandari pentru Planuri urbanistice zonale pentru zonele prevazute in PUG, decizii ale Consiliului local privind regimul terenurilor si proiecte pentru alimentare cu apa, canalizare si gaze naturale.

La toate capitolele si subcapitole este tratata situatia existenta si viitoare precum si disfunctionalitatile existente.


16

1.2 Obiective

Principalele obiective urmrite n cadrul Reactualizrii Planului Urbansitic

General sunt:

stabilirea intravilanului localitii,

stabilirea disfuncionalitilor existente i a prioritilor de intervenie rezultate din analiza situaiei existente,

zonificarea intravilanului localitii,

potenialul economic i uman,

organizarea circulaiei i a transporturilor,

echiparea i conservarea mediului,

echiparea tehnicoedilitar.

n "Caietul de sarcini" i n Tema-program a Reactualizrii Planului Urbanistic General al Orasului Miercurea Nirajului, Consiliul Local a formulat solicitri pentru:

Reambularea planurilor topografice; Realizarea balantei teritoriale a terenului pe tarlale si parcele; Modernizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie; Preluarea in PUG si rezervarea unor amplasamente pentru viitoarele

proiecte a tuturor programelor aflate in derulare ( PHARE, ISPA, SAPARD etc.) cat si a celor ce urmeaza a fi finanante din fonduri NATIONALE si ale UNIUNII EUROPENE (FONDURI STRUCTURALE).

Reamplasarea unor dotari din sistemul echiparii tehnico edilitare si dezvoltarea acestora;

Realizarea unor indicatori de locuire la nivelul mediei pe judet; Dezvoltarea economica in cadrul industriei mici si agriculturii; Dimensionarea amplasamentelor rezervate pentru constructia de locuinte in

perspectiva, tinand cont de posibilitatile reale de urbanizare; Instituirea zonelor de protectie pentru monumentele istorice si de arhitectura; Marirea suprafetei intravilanului, cat si imbunatatirea zonificarii functionale a

acestuia; Corelarea propunerilor privind protectia mediului cu prevederile Planului

Local de Actiune Pentru Mediu, respectiv cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor al Judetului Mures.


17

Planul urbanistic general (P.U.G.) orienteaz aplicarea unor politici n scopul construirii i amenajrii teritoriului localitilor, politici ce i propun, ntre altele, restabilirea dreptului de proprietate i implementarea unor noi relaii socio-economice n perioada de tranziie spre economia de pia i integrare european.

Principalele proiecte ale Orasului Miercurea Nirajului, sunt:

Portofoliul de proiecte al orasului Miercurea Nirajului

Nr.

Crt. Obiectul contractului

Valoarea

estimat n

EURO

0 1 2

APA-CANAL

1 Staie de epurare pentru oraul Miercurea Nirajului i

satele aparintoare 729309

2 Alimentare cu apa a localitatii Miercurea-Nirajului 1711285

3 Lucrari prioritare de extindere si reabilitare a

retelelor de canalizare M-Nirajului; 14,5 km 2817784

4 Extinderea canalizarii menajere

5 Canalizare pluvial n oraul Miercurea Nirajului 22

km 5811628

DRUMURI,PODURI SI CAI DE ACCES

6

Reabilitarea reelei de drumuri de interes local DJ

135 i DJ135A pe poriunea aflat n jurisdicia

oraului Miercurea N. preluat din patrimoniul CJ

Mure n patrimoniul C.L.

306432

7 Reabilitarea i modernizarea D.C. 37 Dumitreti 3

km. 261860

8 Construirea unui pod pe rul Nirajul Mare ntre str.

Pompierilor i str. Plopilor l=30,00 ml 265203

9

Construirea unui pod pe Nirajul Mic la Sntandrei

l=14,00

ml

263253

10 Reabilitarea i modernizarea drumurilor forestiere

9,7 km 933504

11 Modernizarea trotuarelor din oras si satele 1671449


18

apartinatoare

12 Modernizarea strzilor orenesti i ulielor steti 1657520

13 Reabilitarea i modernizarea drumurilor de cmp (de

exploatare ) 2367886

14 Reabilitarea i modernizarea D.C. 24A Sardu

Nirajului - Mouni 3 km - Asfaltare 99451

15 Reabilitarea i modernizarea D.C. 24A Mouni-Beu-

Veta 4 km 417862

16 Reabilitare i modernizare DC Beu - Poenia 261860

17 Amenajarea unei piste pentru cicloturism

n microregiunea Valea Nirajului -Nyrdmente 2674318

UTILITATI

18 Extindere iluminat public 39836

19 Alimentare cu gaze naturale a satelor Mouni, Beu i

Vea aparintoare oraului Miercurea Nirajului 119230

20 Extinderea utilitilor publice n zonele cuprinse n

PUG al oraului: curent electric de lumin i for 2785748


PUG al oraului: gaze naturale 3342898


PUG al oraului: telefon 1002869

CLADIRI

23 Reabilitarea i modernizarea sediului Primriei 1200

mp 820960

24 Reabilitarea fostei Sali de cinema 724295

25

Mansardarea blocurilor in vederea extinderii fondului

locativ pentru atribuirea familiilor tinere

9x140=1260 mp.

0

26 Reabilitarea termica a blocurilor de locuit 0

27 Ansamblul de locuine ANL 150 apartamente,

Miercurea Nirajului 4873109

28 Salvarea i reabilitarea Bisericii catolice din satul Beu 99451

29 Reabilitarea slii de gimnastic ,,c. General 600

mp 397805

30 Piscina 696437

31 Reabilitarea i extinderea colii generale M. Nirajului

cldirea B1 i B2 str. Teilor 232610

32 Reabilitarea la Gradinita ardu Nirajului 116444

33 Reabilitare Grdini i coala primar sat Lureni 139566

34 Reabilitare Grdini i coala primar sat Mouni 150152


19

35 Reabilitarea i extinderea Grdiniei cu program

prelungit 500 mp 364654

36 Reamenajarea i mansardarea acoperiului Casei de

cultura din Miercurea Nirajului 1989024

37 Reabilitarea si modernizarea Caminului cultural

Mutifunctional Santandrei 724295


Mutifunctional Santana-Nirajului 612865


Mutifunctional Dumitresti 557150


Mutifunctional Sardu-Nirajului 529292


Mutifunctional Tampa 417862


Mutifunctional Laureni 390005


Mutifunctional Mosuni 362147


Mutifunctional Beu 501435

45 Amenajarea unui muzeu etnografic al orasului

93044

DOTARI

46 Sistem informaional cadastral pentru extravilanul

U.A.T. Oraul Miercurea Nirajului 780009

47 Achiziionarea mijloacelor de transport pentru elevi 111430

48 Modernizarea dotrii scolilor i grdinielor 111430

49 Modernizarea bibliotecilor colare 29529

SANATATE, SERVICII SOCIALE

50 Reabilitarea si modernizarea, dezvoltarea si

echiparea spitalului pt.copii 780009

51 Centrul de sanatate M-Niraj-reabilitare,

modernizarea si echiparea 724295

52 Amenajarea unui centru operational pentru situatii

de urgenta 1002869

53 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea

statiei de salvare 557150

54 Reabilitarea, modernizarea locuintei de serviciu al

medicului 33150

55 Reabilitarea, modernizarea cladirilor cabinetelor de 132602


20

medic de familie buc.4x280 mp.

56 Centru de ngrijire medico social Niraj dotri 33150

57 Mansardarea Centrului de ngrijire medico social

Niraj 99451

58 Amenajarea unui centru de ingrijire pentru

persoanele varstnice in fosta Scoala Primara Veta 417862

59 Extindere ,,Centru de ngrijire medical i asisten

social la domiciliu" 33150

60

mbuntirea situaiei locative a unor categorii de

romi prin achiziionarea de terenuri i construirea

unor locuine sociale

1160264

SPATII VERZI

61 Gestionarea selectiva a deseurilor in cadrul

programului PRO REGIUNA PURA 19779

62 Reabilitarea parcului central 417862

63 Teren de joaca, Miercurea-Nirajului, zona centrala 417862

64

Extinderea spatiului verde prin creare de parcuri si

terenuri de joaca in M-Nirajului str. Santandrei,

Santana, Dumitresti si satele apartinatoare

696437

65 Reabilitarea terenurilor de sport din M-

Nirajului,Mosuni, Tampa, 5 buc. 975012

66 Achiziionarea cldirii de vestiar la baza sportiv al

oraului i modernizarea bazei sportive 828760

DIVERSE

67 Modernizarea pieei oraului 125916

68 Modernizarea si amenajarea oborului 334290

69 Dezvoltarea turismului,culturii,sportului in

microregiunea Valea Nirajului-Nyaradmente 0

70 Amenajarea unei zone de agrement in zona barajului

de pe raul Nirajul Mare 2486280

71

Repunerea in functiune cu scopuri turistice si

comerciale a liniei inguste de cale ferata Targu-

Mures -Sovata

0

72

Marcarea traseelor turistice in microregiunea Valea

Nirajului-Nyaradmente, reabilitarea si modernizarea

potecilor si drumurilor turistice

0

73 Captarea si utilizarea apei sarate, termale in scopuri

balneare 0

74 Imbunatatirea calitatii resurselor umane prin cursuri

de pregatire 0


21

75 Extinderea serviciilor sociale integrate la toate

categoriile de beneficiari 0

76 Ghid turistic "Becheci Turistakalauz" 0

77 Amenajarea unei partii de schi 0

1.3 Relatia PUG cu alte planuri si programe

Planului Urbanistic General al Orasului Miercurea Nirajului, s-a subordonat Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Mures (PATJ), Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Regional si Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) - sectiunile I V si "Strategiile de dezvoltare si planificare a teritoriului judetului Mures" - strategii elaborate de Consiliului Judetean Mures.

n realizarea PUG al Orasului Miercurea Nirajului, si stabilirea profilului viitor al acestei unitai teritoriale s-a inut cont de:

- Planul Strategic de Dezvoltare a Romniei pentru orizontul 2013-2020-2030;

- Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal si Regional

- Planul National privind Gestionarea Deseurilor

- Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor

Pentru abordarea problemelor de mediu ale Orasului Miercurea Nirajului sunt relevante si au fost de asemenea luate n considerare:

- Planul Regional de Actiune pentru Mediu;

-Strategiile si Prioritatile dezvoltarii judetului Mures 2007-2013

-Planul Local de Aciune pentru Mediu (PLAM) pe termen lung al judeului Mures.

Relatii n cadrul sistemelor teritoriale

Tendintele si disfunctiile constatate la nivel teritorial, impreuna cu principiile si criteriile cuprinse in documentatiile ultimilor ani cu privire la cooperarea pentru Teritoriul European, constituie premize de redefinire a obiectivelor si a conceptelor folosite in stabilirea strategiilor de dezvoltare in planul amenajarii teritoriului, precum si a politicilor urbane. Astfel, clasificarea si ierarhizarea localitatilor reprezinta


22

premise pentru stabilirea unor puncte de conexiune in plan orizontal teritorial si in sistem vertical administrativ, ca si pentru stabilirea unei structuri-cadru de solutionare a intereselor internationale, nationale si locale in spatiile de interferenta ale acestora. Relatiile economice in Miercurea Nirajului sunt realizate cu zonele inconjuratoare si se pot constitui intr-un suport material pentru viitoarea dezvoltare a orasului . Printre aceste relatii are loc procesul de asigurare cu materii prime a micilor intreprinderi existente in oras, in special industrie agroalimentara, cat si asigurarea cu produse agroalimentare si cu produse industriale necesare ascestui spatiu.

Relatii in teritoriu ale orasului Miercurea Nirajului:

Miercurea Nirajului se afl la 21km de municipiul Trgu-Mure reedin de jude, este o localitate cu o influen medie n zon, cu dotri i uniti de producie mai numeroase, ceea ce i-ar putea conferi o atracie i un potenial deosebit.

Datorit poziiei geografice, a configuraiei naturale a terenului, cu un cadru natural specific zonei de cmpie, este deosebit datorit interseciei unor importante drumuri care au dus la dezvoltarea localitii i a rolului su. Miercurea Nirajului s-a dezvoltat pe ambele maluri ale prului Niraj, la intersecia Nirajului Mic cu Nirajul Mare, de-a lungul Drumului Judeean 135, care asigur legtura cu municipiul Trgu Mure i reeaua de drumuri judeene i naionale.

Fiind la distan de 21km fa de principalul centru industrial al judeului, municipiul Trgu-Mure, majoritatea populaiei active lucreaz n ntreprinderile acestuia, dar i n alte centre, avnd i rolul de cazare a forei de munc.

Un alt gen de relaii este cel de aprovizionare cu produse agricole.

Toate acestea se desfoar pe cale rutier i feroviar.


23

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1 Descrierea zonei de amplasament a orasului Miercurea Nirajului,

2.1.1 Incadrarea in teritoriu a orasului Miercurea Nirajului, si a

localitatilor componente

Localitatea Miercurea Nirajului aparine de judeul Mure, are o conformare i configuraie rezultat din unirea a trei localiti, este situat n centrul judeului i este mrginit de urmtoarele localiti:

- La N Ernei si Vargata

- La S Galesti si Neaua

- La E Magherani

- La V Livezeni si Singeorgiu de Mures

Miercurea Nirajului este situat n zona de cmpie a Transilvaniei, cu altitudini cuprinse ntre 415,0 - 504,8m, cu o varietate de forme de relief: cmpie i dealuri, este strbtut de vile rului Niraj.

2.1.2 Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului

Caracteristica general a reliefului judeului Mures o constituie etajarea de la est la vest, judeul Mure coboar n trepte de pe crestele Carpailor Orientali nspre Cmpia Transilvaniei i Podiul Trnavelor. n limitele judeului se deosebete un sector mai nalt de muni i unul mai cobort, de podi. Toate aceste caracteristici pun amprent pe distribuia florei i faunei din aceast regiune. Relieful zonei este dominat de Dealurile Nirajului, dealuri care ajung la peste 450 metri, altutudinile regiunii variind ntre cotele de 330 si 1079 m purtnd caracteristicile bine cunoscute a regiunii de deal. Hidrografic, inutul este situat n bazinul Nirajului Mic i a Nirajului Mare (care se unesc n localitatea Mercurea Nirajului) i care au doar puine priae secundare, unele doar temporare.

Orasul Miercurea Nirajului este localizat in partea de est a municipiului Targu Mures si s-a dezvoltat pe ambele maluri ale raului Niraj, la intersecia Nirajului Mic cu


24

Nirajul Mare. Sistemul de localitati cuprinde Miercurea Nirajului (resedinta) si satele Veta, Tampa, Sardu Nirajului, Mosuni, Laureni, Dumitresti si Beu.

Localitatea Vea, oras Miercurea Nirajului este situat n zon de dealuri, pe valea prului Mouni, afluent al Nirajului; are altitudini cuprinse ntre 350-400m, este amplasat ntr-o vale format de dealurile nconjurtoare care au un pitoresc deosebit.

Localitatea Vea este strbtut de praie cu debite mici, dar care n condiii de viitur creaz pagube i necazuri deosebite, cele mai importante fiind prul: Mouni, afluent al vii Spre ardu.

Localitatea Tmpa este situat n zona de deal a Podiului Trnavelor, pe valea prului ardu afluent al Nirajului, cu altitudini cuprinse ntre 300-350m. Vrfurile mai importante din preajma satului sunt: dl. Cimitirului Tmpei la est, i dl. Maiadului la vest.

Localitatea Tmpa este strbtut de praie cu debite mici, dar care n condiii de viitur creaz pagube i necazuri deosebite, cele mai importante fiind prul: ardu.

Localitatea ardu Nirajului este situat n zona de dealuri a Podiului Trnavelor, pe valea rului Niraj, afluent al Trnavei, cu altitudini cuprinse ntre 350,0-400,00 m.

Localitatea Mouni este situat n nord-vestul teritoriului administrativ al orasului Miercurea Nirajului; este situat n zona de lunc a prului ardu afluent al Nirajului, avnd altitudini n jurul valorii de 400,0m.

Localitatea Mouni este strbtut de la vest la sud de D.C. 24A, cale de acces care favorizeaz legturi directe i rapide cu reedina de jude.

Localitatea Lureni, este situat n estul teritoriului administrativ al orasului Miercurea Nirajului; este situat n zona de lunc a prului Recea afluent al Nirajului, avnd altitudini n jurul valorii de 400,0m.

Localitatea Lureni este strbtut de la est la sud-vest de D.J.135, cale de acces care favorizeaz legturi directe i rapide cu reedina de jude.

Localitatea Dumitreti este situat n sudul teritoriului administrativ al orasului Miercurea Nirajului; este situat n zona de lunc a rului Niraj, avnd altitudini sub 350,0m.

Localitatea Dumitreti este strbtut de la est la vest de D.C. 37, iar la nord este limitat de digurile de protecie mpotriva inundaiilor i la sud de calea ferat ngust.

Localitatea Beu este situat n extremitatea zonei de dealuri a Podiului Trnavelor, ntre dealurile Popii, dl. Viilor i Coasta Mounului, pe valea prului ce


25

deverseaz n valea Spre ardu, afluent al Nirajului, cu altitudini cuprinse ntre 350-400 m,

2.1.3 Clima

Judeul Mure este caracterizat printr-un climat temperat - continental moderat, drept consecin a poziiei sale n centrul Transilvaniei.

Factorii climatogeni specifici sunt:

- altitudinea a crei consecin principal o constituie zonalitatea vertical a climei. Aceasta se exprim prin reducerea treptat, n raport cu altitudinea, a bilanului radiativ. n zona joas cmpie, vi largi i depresiuni temperaturile sunt mai ridicate, dar noaptea, prin stratificarea maselor de aer, inversiunile de temperatur sunt frecvente i duc la diferene mari ntre zi i noapte;

- orientarea, nclinarea i expunerea versanilor creeaz modificri n dezvoltarea proceselor atmosferice, diferene n distribuia precipitaiilor i influeneaz direct regimul radiativ al suprafeei terestre;

- formele de relief influeneaz pregnant regimul temperaturii aerului. Se creeaz diferenieri mari ntre formele concave (vi) cele plane (cmpii) i convexe (dealuri i podiuri) prin rcirea radiativ local, ct i prin scurgerea aerului rece de pe culmile i pantele nconjurtoare i acumularea lui pe fundul vilor i depresiunilor.

Resurse termice

Temperatura medie n judeul Mure oscileaz ntre 8,0 9,40C n zonele agricole, scznd pe msura creterii altitudinii. Amplitudinea medie termic este de 23 240C, maximele absolute putnd urca pn la 38 390C (temperatura record 40,50C, Sbed, 15 16 aug. 1952) iar cele minime absolute putnd cobor sub 320C (- 32,80C, Tg.Mure 25.ian.1942 i 23 ian. 1963).


26

Resurse pluviometrice

Precipitaiile atmosferice n jude nu sunt foarte consistente, situndu-se n jurul a 600 mm anual, cu valori sczute n vestul judeului (Ludu, Rciu, Srma), cu valori mai ridicate n centrul judeului (Reghin, Tg.Mure, Trnveni, Sighioara) i cu clase de precipitaii ridicate i foarte ridicate n zona submontan i montan.

Precipitaiile medii lunare nregistrate la staia meteo Tg.Mure sunt redate n tabelul urmtor:

Trsturile climatice a judeului Mure sunt o consecin a poziiei sale n centrul Transilvaniei, fapt care incadreaz respectivul teritoriu n subprovincia climatic temperat-continental moderat, definit de circulaia i caracterul maselor de aer din vest si nord-vest.


27

Orasului Miercurea Nirajului, teritoriu aflat n partea de est a judeului Mure i sunt specifice verile mai clduroase, iernile relativ lungi i reci, mai ales spre sectorul montan din partea de N si NE a regiunii.

Datorit etajrii reliefului, temperaturile aerului prezint diferenieri regionale. Urmrind valorile anuale ale temperaturii medii lunare din Valea Nirajului, se constat, c luna cea mai rece este ianuarie (cu medii de 3 C, 8 C), iar cea mai cald, iulie (+ 18 C, + 19 C). Numrul zilelor de var oscileaz ntre 65 85. Numrul cel mai mare de zile cu nghe aparine lunii februarie.

Cantitatea medie anual a precipitaiilor nsumeaz cca 700 900 mm n aceast parte a judeului Mure. Cantitile medii n luna iulie se incadreaz ntre 80 si 180 mm, iar n ianuarie ntre 30 i 50 mm. Cantitile maxime cazute n 24 ore au nregistrat valori mari de peste 100 mm, valoarea maxim a fost de 145,5 mm la Miercurea Nirajului (18.06.1929). Grosimea medie a stratului de zapada variaz ntre 25 40 cm. Umiditatea relativa exprim gradul de saturare a atmosferei cu vapori de ap scade sub 76% n zona Vii Nirajului.

Datorit localizrii nspre partea central a rii, zona este supus n cea mai mare parte a anului circulaiei maselor de aer dinspre vest i nord-vest, cu intensitate si fercven mijlocie, viteza medie fiind de 3,1 m/s.

n timpul iernii sunt destul de frecvente vnturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depasesc 45 m/s.

2.1.4 Aer si zgomot

Circulaia se desfoar pe cale rutier i feroviar.

Localitatea Miercurea Nirajului este strbtut de Drumurile Judeene D.J.135 i D.J.135A, care traverseaz oraul de la est la vest, respectiv de la nord spre sud. Aceste drumuri sunt modernizate si asfaltate.

Pe teritoriul oraului Miercurea Nirajului exist deservire cu cale ferat ngust; aceasta a fost propus pentru deviere n partea de nord a localitii, cu ocazia lucrrilor aferente realizrii lacului de acumulare de la Valea - acumulare nepermanent avnd ca scop principal prevenirea efectelor negative cauzate de inundaii. Aceast cale ferat a avut un rol important pentru locuitorii zonei i localitii, fiind un mijloc de transport ieftin pentru produsele agricole (sfecla de zahr), sau cltori. n prezent ea este lsat n paragin. Prin grija unor fundaii sau societi de turism ar putea fi posibil repunerea n funciune, ca punct de atracie turistic pentru ntreaga zon a vii Nirajului care ar putea asigura legtura dintre municipiul Trgu-Mure i Sovata, staiune balneo-climateric de importan internaional.


28

In ce priveste activitatile economice ale orasului acestea sunt reprezentate de exploatarea i prelucrarea produselor agricole n principal, a masei lemnoase.

Activitatea de baz a populaiei localitii este agricultura prin cele dou activiti de baz: cultivarea plantelor i creterea animalelor, activiti ce constituie principala surs de existen.

n domeniul agriculturii se cultiv toate culturile specifice zonei, ncepnd cu produse cerealiere, legume, pomi fructiferi, vi de vie, pduri i puni.

Au aprut mai multe intreprinderi din domeniul serviciilor, private, dar o industrie semnificativ nu exist nc:

Dispensar veterinar Pensiuni Restaurante Baruri Magazine alimentare Magazine nealimentare Ateliere reparaii auto Producie i comer cu flori, sere Atelier de tmplrie Tbcrie SCCA Nirajul IJPPSM Moar Cresctorie de animale vite, porci Platform pentru sfecl de zahr Staie drumuri i poduri

Calitatea aerului

Sursele de poluare a aerului sunt naturale (procesele fiziologice ale omului si animalelor, pulberile de sol, substantele organice si anorganice, radioactivitatea datorata emisiilor de roci sau de origine cosmica, incendierea maselor vegetale, descompunerea materiilor organice vegetale si animale) sau antropice (arderea combustibililor solizi, traficul auto si feroviar, prelucrarea lemnului, activitatea agricola si zootehnica). Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, nu exista o retea proprie de prelevare a probelor de aer pentru stabilirea calitatii acestuia. Pot fi mentionate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental, reprezentate prin urmatoarele activitati umane:


29

- procesele de ardere pentru incalzirea locuintelor care genereaza gaze si pulberi specifice, fum, funingine;

- circulatia si transporturile rutiere, care genereaza prin sursele mobile gaze de esapament, pulberi, zgomot.

- sisteme necorespunzatoare de colectare si de depozitare a deseurilor.

Efectele poluarii aerului se manifesta, atat asupra omului cat si asupra celorlalti factori de mediu. Astfel, concentratiile mai mari din aer de pulberi si gaze in aer in unele conditii meteorologice formeaza asa zisa ceata urbana, care creeaza greutati in respiratie, reduce luminozitatea si vizibilitatea. De asemenea, poluarea aerului creeaza senzatia de discomfort, prin mirosuri dezagreabile, strazi si vegetatie prafuita, zgomote suparatoare. Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, nu exista instalatii mari de ardere care sa afecteze calitatea factorilor de mediu. In privinta nivelului de poluare cu gaze si pulberi, desi nu se fac masuratori, se poate aprecia ca emisiile sunt reduse, iar prin procesele de dispersie si retinere mecanica (prin vegetatie, cladiri, relief) eventualele impuritati din atmosfera se diminueaza si mai mult.

2.1.5 Reasursele de apa

In orasul Miercurea Nirajului apele de suprafata si subterane sunt tributare raului Mures.

Apele de suprafata sunt reprezentate de rul Nirajul Mare, Nirajul Mic si afluentii acestora.

Rul Niraj Unul dintre principalii aflueni ai rului Mure pe sectorul Podiului Transilvaniei. Principalele caracteristici la confluena aval Ungheni sunt: - suprafaa bazinului hidrografic: 625 km2 - lungimea cursului natural: 79 km - altitudinea medie: 500 mdMN - gradul de mpdurire: sub 20% - debitul maxim asigurat 5%: 232 m3/s - asimetrie pronunat a bazinului hidrografic aval Miercurea Nirajului (2/3 n favoarea versantului stng)


30

Principalele caracteristici aval confluen cu Nirajul Mic: - suprafaa bazinului hidrografic: 327 km2 - lungimea cursului natural: 44 km - debitul maxim asigurat 5%: 169 m3/s (72% din total) (din care aportul Nirajului Mare 73%) - panta medie: 0,9 - panta medie aval confluena cu canalul Veca: 0,65 Apele subterane

Apele subterane din zona subcarpatica si de podis au debite mici si mineralizare ridicata, fiind n general nepotabile. n luncile si terasele rurilor apar ape freatice mai bogate, dar si acestea sunt mineralizate si dure. Ele constituie principala sursa de alimentare cu apa potabila a localitatilor din judetul Mures. Resursele subterane sunt de 3.500 l/s.

Din totalul resurselor de apa ale judetului au fost captate si utilizate n anul 2003, un volum de 375 mii mc. de catre 90 de folosinte care au utilizat apa de suprafata si 190 folosinte care au utilizat apa subterana.

Amenajari hidrotehnice

n bazinul hidrografic Mures sunt amplasate 4 acumulari cu un volum total de 86,5 milioane mc., din care 71,5 milioane mc. sunt volume pentru atenuarea viiturilor si 15 milioane mc pentru suplimentarea debitelor pe rul Trnava Mica n perioadele deficitare, necesare n sectiunea Trnaveni, att pentru apa potabila, ct sipentru apa industriala. n judet se afla n constructie acumularea Rastolita, cu un volum de 40 milioane mc., care va asigura suplimentarea debitelor pe rul Mures, n perioadele deficitare.

In orasul Miercurea Nirajului pe raul Niraj a fost realizata o acumulare nepermanenta in amonte de Miercurea Nirajului acumularea Valea. Amenajarea hidrotehnica in bazinul hidrografic Niraj este o lucrare de aparare impotriva inundatiilor a localitatilor de pe Valea Nirajului.

Frecventa inundatiilor pe tronsonul Miercurea Nirajului, confluenta cu raul Mures, debitele foarte mari, cum au fost in special cele din anii 1970, 1975, 1984, 1998 s.a., au determinat autoritatile din domeniul gospodaririi apelor sa realizeze o acumulare nepermanenta, amonte de localitatea Miercurea Nirajului, pe cursul principal al raului Nirajul Mare, care sa asigure reducerea debitului de la 145 mc/s la 62 mc/s in aval de acumulare. In acelasi timp, s-a recurs la recalibrarea canalului Vetea pe intreaga


31

lungime de 22,4 km in vederea cresterii capacitatii de transport de la 25-60 mc/s la 73-138 mc/s.

Acumularea controleaza o treime din suprafata bazinului hidrografic Niraj. S-a rezolvat astfel apararea impotriva inundatiilor a 23 de localitati, 32 de kilometri de drumuri, 6.100 hectare de teren agricol si 30 de kilometri de cale ferata. Valoarea barajului Valea si a lucrarilor de regularizare ale canalului Vetea si afluenti, in preturi 2003, este de 376.288.081 mii lei. Prin promovarea acestui obiectiv de investitii sunt protejati de pagubele ce pot fi provocate de inundatii aproximativ 27.000 de locuitori de pe Valea Nirajului, fara a mai vorbi de faptul ca din bazinul Nirajului se aprovizioneaza cu legume nu numai localitatile din zona, dar si din municipiul Targu Mures.

Cele mai mari pagube s-au produs in anul 1998, cand trei viituri au distrus 4.000 hectare de teren agricol, 450 de gospodarii si 32 de drumuri. Specialistii de la Administratia Nationala "Apele Romane" au constatat ca la viitura din iunie 1998 digurile de aparare existente in zona au fost depasite cu 1,2 metri.

Realizarea barajului de la Valea Nirajului, baraj care poate prelua pana la 6 milioane de metri cubi in cazuri extreme, a redat increderea in randul populatiei si a agentilor economici.

Lucrari efectuate:

- recalibrarea canalului Veca, cu preluarea integral a debitelor Nirajului Mic; - desfiinarea celor dou noduri hidrotehnice de pe canalul Veca de la Nearo i

Roteni;

- defriri, consolidri de maluri, recalibrri de albie, completri de terasamente la diguri;

Realizarea acestui obiectiv contribuie la:

- atenuarea undelor de viitur; - se apr de inundaii: 23 localiti, 30 km CF ngust, 32 km drumuri, 6100 ha

teren agricol; Prin lucrarile de amenajare au fost obtinute urmatoarele efecte:

- datorit pragurilor de fund crete gradul de oxigenare a apei - datorit pragurilor de fund crete nivelul apei subterane - se mbuntete regimul hidrologic - se amelioreaz bilanul hidric al solului


32

- datorit pragurilor de fund, comparativ cu starea actual n marrn, incapabil s susin o flor i faun avcatic sntoas, se obine o aluvionare a fundului albiei cu nisip i ml fertil

- prin tierea vegetaiei lemnoase abundente i n special a speciilor alohtone (de ex. salcia de delt, cu ramificare practic de la nivelul terenului), se mrete capacitatea de transport al albiei minore (prin scderea coeficientului de rugozitate cu cel puin 50 %)

- prin reprofilarea i nierbarea malurilor i tierile de corecie de pe mal, se obine un grad de iluminare a luciului de ap mult sporit

- se mbuntete calitatea apei - se obine pe cale natural o modificare sntoas a vegetaiei acvatice - se creeaz condiiile favorabile pentru repopularea cu peti

Alte msuri: - reconstrucia podurilor necorespunztoare (unde acest lucru mai este posibil), prin adugarea unei deschideri suplimentare - desfiinarea digurilor n extravilan i transformarea acestora unde este cazul, n deponii sistematizate - n zonele, n care se justific meninerea digurilor, corectarea traseului n plan a celor necorespunztoare - sistematizarea i reabilitarea reelei de canale de desecare - reconstrucia subtraversrilor de diguri, suspendate - meninerea i reconstruirea nodului hidrotehnic Nearo (care controleaz debitele dirijate din Nirajul Mic spre canalul Veca), pentru: - suplimentarea debitelor de diluie - controlul repartiiei debitelor maxime n cele dou direcii - mpduriri - corelarea lucrrilor agrotehnice cu msurile hidrotehnice - lucrri de ntreinere sistematic a albiei minore, majore i a lucrrilor de art - amenajarea i reabilitarea zonelor umede pe aflueni i pe cursul principal Deasemeni sunt propuse masuri de reabilitare i amenajare zon umed n albia prsit a rului Niraj la Gleti. Rolul i efectele pozitive ale zonelor umede - regleaz ciclul hidrologic, n sensul reducerii diferenelor sezoniere - asigur creterea biodiversitii - contribuie la reducerea eroziunii


33

- mbuntirea microclimei - atenuarea amplorii fenomenelor de inundaii i a secetei prin rolul tampon - uniformizarea regimului apelor subterane i mbuntirea calitii acestora - asigur condiii de via natural (habitate) pentru o mare varietate de specii de plante si pasari - destinaie turistic

Calitatea apelor

In Orasul Miercurea Nirajului sunt prezente surse de poluare a apelor provenite de la populatie si unitati industriale, lipsite de canalizare in sistem centralizat si statie de epurare.

Importanta deosebita a activitatii de monitoring a calitatii apelor rezida din faptul ca acesta pune in evidenta in permanenta stadiul calitatii resurselor de apa; pe baza acestor date, se adopta strategia de protectie eficienta a calitatii lor.

Orasul Miercurea Nirajului este situat in bazinul hidrografic al rului Mures, pe teritoriul lui fiind 214 cursuri de ape codificate, avnd o lungime totala de 2727 km, ceea ce corespunde unei densitati de 0,40 km/km2 (peste media de 0,39 km/km2 a bazinului).

Principalele cursuri de apa ce apartin bazinului hidrografic Mures sunt urmatoarele:

- Mures: 212 km n judetul Mures;

- Gurghiu: 53 km;

- Niraj: 82 km;

- Lechinta: 66 km;

- Pr. de Cmpie: 59 km;

- Trnava Mare: 33 km n judetul Mures;

- Trnava Mica: 128 km n judetul Mures

TOTAL: 633 km

Calitatea apelor de suprafata s-a determinat pentru urmatoarele grupe de indicatori:

- regim de oxigen;

- nutrienti;

- salinitate;

- metale - concentratie totala;

- micropoluanti anorganici si organici;


34

- ncadrare globala.

n judetul Mures calitatea rurilor este urmarita pe o lungime de 633 km. Urmarind harta calitatii la ncadrare globala, n cursul anului 2005 calitatea rurilor fata de prevederile Ordinului nr. 1146/2002 a fost urmatoarea:

- clasa I-a de calitate 0 km (0 % - foarte buna);

- clasa II-a de calitate 203 km (32,07 % - buna);

- clasa III-a de calitate 254 km (40,13 % - moderata);

- clasa IV-a de calitate 21 km (3,3 % - slaba).

Pe suprafata teritoriului studiat, Rul Niraj - pe 44 km de lungime se ncadreaza n clasa a II-a de calitate (buna), ncadrare determinata de grupa de indicatori: regim de oxigen, cu diferenta de 38 km care se ncadreaza n clasa a III-a de calitate (moderata), ncadrare determinata de indicatori: regim de oxigen.

In afara surselor care deverseaza constant ape uzate in cursurile de suprafata mai pot fi mentionate ca surse cu caracter temporar accidental scurgerile de ape meteorice ce spala si antreneaza substante poluante din zonele de depozitare a deseurilor menajere si industriale si a deseurilor zootehnice, sau din zone agricole proaspat tratate cu substante chimice fertilizante si contra daunatorilor (inclusiv prin intermediul irigatiilor).

Apele subterane freatice la nivelul judetului Mures sunt slab reprezentate cu debite cuprinse ntre 0,1-16 l/s n zonele de lunca ale rurilor. Apele subterane de medie si mare adncime au o mineralizare foarte puternica cu continut ridicat de Ca2+, Mg2+, Na+, SO2-4-, Cl-, Br-, I-. Mineralizarea este caracteristica zonelor cu domuri gazifere.

Apa furnizat prin sistem public n mediul urban s-a ncadrat n general n parametrii de calitate conform Legii Nr. 458/2002.

n mediul rural, aprovizionarea cu ap potabil este deficitar, populaia alimentndu-se cu ap din puuri de mic adncime, situate n zone lenticulare care sunt influenate de condiiile meteorologice, iar prin geologia specific Cmpiei Transilvaniei, straturile de ap sunt puternic srturate, cu coninut crescut de NO3.

La nivelul judeului exist proiecte de alimentare cu ap potabil pentru comune i satele aparintoare, prin racordarea la conductele de distribuie a uzinelor de ap din zon, existnd deja localiti racordate prin sistemul cimelelor stradale.

Principalele cauze (surse de poluare) sunt infiltratiile de la suprafata de substante organice sau chimice provenite din activitati umane: depozitari necorespunzatoare de deseuri menajere, industriale si dejectii zootehnice, din


35

substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in agricultura, utilizarea frecventa de closete uscate, surse de apa (captari, fantani) fara perimetre de protectie. Mai pot fi mentionate ca surse de impurificare si infiltratiile din apele de suprafata intens poluate.

La aceste cauze se mai adauga incarcarea in substante minerale si saruri, provenite din scurgeri de ape meteorice incarcate si apoi infiltrate in stratul freatic, existenta unor surse de aprovizionare cu apa (izvoare, fantani) necorespunzatoare igienico-sanitar (fara perimetre de protectie, neadecvat construite) care pot fi afectate de incarcarea apelor subterane cu substante organice si chimice, ceea ce influenteaza negativ calitatea surselor cu apa potabila.

Consecintele poluarii si calitatii necorespunzatoare a apelor de suprafata si subterane se reflecta asupra posibilitatilor de utilizare pentru alimentari cu apa potabila, pentru irigatii, piscicultura, agrement etc.

2.1.6 Solurile

Formarea solurilor din Orasul Miercurea Nirajului a avut loc sub influenta unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare) din care cei mai importanti sunt:

- clima; - relieful; - apa freatica si pedofreatica; - rocile de solificare; - vegetatia; - eluvierea-iluvierea; - saraturarea (salinizarea si alcalinizarea).

Dealurile Nirajului si partea sudica a podisului Trnavelor, sunt zone acoperite predominant cu luvosoluri, preluvosoluri, planosoluri. Caracteristica acestor soluri este prezenta orizontului argilofluvial n profil cu textura grea argiloasa si cu o textura mai usoara lut argiloasa sau lutoasa n orizontul superior. Aceste soluri sunt de la slab la foarte puternic acide. Aprovizionarea lor cu elemente fertilizante este medie, n afara de continutul de fosfor cu care sunt slab aprovizionate.

Datorita orizontului argilofluvial, n unele cazuri apar fenomene de pseudogleizare a solului cu un regim aerohidric defectuos. Fenomenul de eroziune a solului este prezent cu diferite grade de eroziune, ajungnd la unele zone chiar si la aparitia erodosolurilor.


36

Resurse ale subsolului

Varietatea formelor de relief si a conditiilor geologico-tectonice, stratigrafice si petrografice, au determinat o diversitate a bogatiilor subsolului.

- Zacamintele de gaz metan

Cea mai importanta resursa a subsolului o constituie zacamintele de gaz metan, descoperite la Sarmasel n 1907, pentru prima oara n Europa, n urma unui foraj de exploatare a unor presupuse saruri de potasiu. Sub raport tectonic, zacamintele de gaz metan sunt localizate n domuri. Gazele sunt compuse n general, n proportie de cca 99% din metan (proportia metanului variaza, de regula, ntre 95 si 99,7%). Alaturi de metan, n proportii nensemnate se gasesc si alte hidrocarburi (etan, propan, butan). Pna n prezent, n cuprinsul judetului sunt cunoscute circa 30 de cmpuri (domuri) gazeifere, care, n functie de raporturile tectonice dintre ele, apartin la doua din cele trei zone de domuri din Depresiunea Transilvaniei, respectiv zona centrala si cea nordica.

n zona centrala se afla domuri de joasa altitudine (ntre 600 si 2.000 m) asa cum sunt domurile: Deleni, Bogata de Mures, Nades, Filitelnic, Corunca, Dumbravioara, Sngeorgiu de Padure, Miercurea Nirajului, Teleac. n zona nordica, situata la nord de Mures, se ncadreaza domuri de altitudine mai mare (pna la 100 m), si anume domurile din Ludus, Zau de Cmpie, Saulia, Sincai, Madaras, Sarmasel, Cristesti, s.a.

Un procent de 62,5% din totalul productiei nationale de gaz metan este extras pe teritoriul judetului Mures. ntre resursele subsolului, ca importanta, dupa gazul metan, sunt rocile nemetalifere utile de diferite categorii (vulcanice, sedimentare, detritice, etc.), prezente n rezerve, practic inepuizabile.

n zona deluroasa din Subcarpatii interni, Podisul Trnavelor si Cmpia Transilvaniei predomina depozitele sedimentare de nisipuri, marne, argile care pot fi utilizate n fabricarea unor materiale de constructii, iar unele varietati cuartoase (n zona Sovata) la fabricarea sticlei.

Nisipurile contin uneori intercalatii de gresii, care, bine cimentate, constituie o excelenta piatra de constructie de lunga durabilitate. Marnele, existente de asemenea n rezerve apreciabile, nu sunt valorificate suficient , desi unele varietati ar putea fi folosite la fabricarea cimentului.

Argilele (inclusiv luturile de coasta si de terasa), la fel de larg raspndite, sunt utilizate la fabricarea materialelor de constructii ceramice (caramizi, tigle etc.), att n unitati ale industriei locale, ct si n caramidariile rurale.


37

O raspndire mai limitata, dar totusi n rezerve considerabile, o au depozitele mobile de bolovanis, pietris si balast, extrase n numeroase puncte si folosite ca materiale de constructie brute sau prelucrate industrial. Astfel de rezerve potentiale de agregate minerale se ntlnesc:

- pe cursul rului Mures n zona localitatilor Stnceni, Lunca Bradului, Rastolita, Deda, Rusii-Munti,

- Brncovenesti, Suseni, Ideciu de Jos, Petelea, Gornesti, Glodeni, Ernei, Sngeorgiu de Mures, Ungheni, Snpaul, Ogra, Iernut, Chetani.

- pe cursul rului Trnava Mare n zona localitatilor Albesti, Danes.

- pe cursul rului Trnava Mica n zona localitatilor Sovata, Chibed, Sngeorgiu de Padure, Balauseri, Suplac, Mica.

- pe cursul rului Gurghiu n zona localitatilor Ibanesti , Hodac, Gurghiu.

- pe cursul rului Niraj n zona localitatilor Eremitu, Miercurea Nirajului, Ungheni.

Calitatea solurilor

Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii activitati umane, este influentat puternic de acestea, att prin actiuni antropice, ct si ca urmare a unor fenomene naturale.

Principalele activitati si fenomene care influenteaza negativ solul sunt reprezentate prin:

- Depuneri intmplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatie orasului , nerespectind depozitarea acestora in locul special de impus de Primarie ;

- Administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor in sol;

Dejectiile zootehnice sunt foarte bogate in elemente fertilizante, dar contin alaturi de materia organica biodegradabila si de substante nutritive, unele metale grele cum ar fi cupru si zincul introduse in alimentatia animalelor. Aceste considerente, alaturi de mirosul neplacut resimtit la distante mari, impun aplicarea acestora ca ingrasaminte pe terenurile agricole moderat si dupa ce au fost compostate in conditii controlate, deoarece in cantitati prea mari exista riscul poluarii solului prin faptul ca plantele nu pot absorbi intreaga cantitate de fertilizanti.


38

Depunerile necorespunzatoare de deseuri provenite din gospodarii si din agricultura ocupa nerational si nejustificat terenurile. Deseurile menajere sunt depozitate uneori pe terenuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane). Depozitele nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, depozitarea deseurilor fiind necontrolata, deschisa, fara suprafata de nivelare, conducand la poluarea solurilor din zonele respective.

Deseurile sunt depozitate neselectiv, fiind depuse la intamplare pe toata suprafata spatiului alocat, iar fractiunile mai usoare sunt raspandite prin antrenarea eoliana pe o suprafata apreciabila in jurul acestora.

Deseurile menajere pot fi surse de contaminare a mediului cu diversi germeni microbieni, gaze rezultate din descompunere, cu miros respingator (amoniac, hidrogen sulfurat si altele), si a solului prin infiltratiile care ar trebui colectate si epurate inainte de a fi evacuate.

Poluarea aerului cu pulberi si gaze reprezinta o cauza de impurificare a solurilor in mod indirect, prin depunerea pulberilor si gazelor eliminate initial in atmosfera.

Fenomenele fizice care afecteaza solurile determinand degradarea lor, sunt reprezentate prin alunecari de teren, eroziuni, exces de umiditate, salinizari, compactari. Aceste fenomene se produc datorita unor conditii naturale care actioneaza in interdependenta: apele subterane, pantele si energia reliefului, substratul geologic, regimul pluvial, caracterul argilos al terenurilor de lunca, gradul de acoperire cu vegetatie s.a. Acestora li se adauga influentele unor activitati antropice vechi (desteleniri, defrisari, agrotehnici inapoiate, exploatari de roci utile) sau mai noi (neintretinerea lucrarilor de imbunatatiri funciare, agrotehnici improprii terenurilor in panta, destelenirea unor versanti predispusi alunecarilor si eroziunilor).

Consecintele poluarii si degradarii solurilor se reflecta in primul rand asupra potentialului lor productiv, in sensul limitarii sau anularii calitatilor biologice si de fertilitate. Cele mai grave efecte asupra solurilor sunt generate de fenomene de degradare care determina scaderea potentialului productiv, scoaterea din circuitul agricol, schimbari ale modului de folosinta.

Conform datelor furnizate de furnizate de Consiliul Judetean Mures prin Strategia de Dezvoltare a jud. Mures, calitatea solurilor la nivel de microzona se prezinta astfel:

Microzona III D-BO se ntinde pe unitile geomorfologice Dealurile Bistriei, Dealurile Mureului, Subcarpaii Trnavelor, Dealurile Nirajului i partea sudic a podiului Trnavelor, zone acoperite predominant cu luvosoluri, preluvosoluri, planosoluri. Caracteristica acestor soluri este prezena orizontului argilofluvial n profil cu textura grea argiloas i cu o textur mai uoar lut argiloas sau lutoas n orizontul superior.


39

Aceste soluri sunt de la slab la foarte puternic acide. Aprovizionarea lor cu elemente fertilizante este medie, n afar de coninutul de fosfor cu care sunt slab aprovizionate.

Datorit orizontului argilofluvial, n unele cazuri apar fenomene de pseudogleizare a solului cu un regim aerohidric defectuos. Fenomenul de eroziune a solului este prezent cu diferite grade de eroziune, ajungnd la unele zone chiar i la apariia erodosolurilor.

Conform datelor mai sus prezentate clasele de calitate ce apartin orasului Miercurea Nirajului sunt urmatoarele:

Sup. de 183 ha cl II a

Sup.de 604 ha cl III a

Sup. de 1240 ha cl IV a

Sup. de 1177 ha cl V - a

2.1.7. Flora, fauna si rezervatii naturale

Caracteristica general a reliefului judeului Mures o constituie etajarea de la est la vest, judeul Mure coboar n trepte de pe crestele Carpailor Orientali nspre Cmpia Transilvaniei i Podiul Trnavelor.

n limitele judeului se deosebete un sector mai nalt de muni i unul mai cobort, de podi. Toate aceste caracteristici pun amprent pe distribuia florei i faunei din aceast regiune. Relieful zonei este dominat de Dealurile Nirajului, dealuri care ajung la peste 450 metri, altutudinile regiunii variind ntre cotele de 330 si 1079 m purtnd caracteristicile bine cunoscute a regiunii de deal.

Vegetatia lemnoasa

Padurea ocupa suprafete restranse. In zona inalta subetajul de gorun si fag. Fagetele se gasesc de regula la peste 400 m altitudine, acoperind culmile si platourile. Insotitorii obisnuiti cu care fagul formeaza arborete sunt gorunul (Quercus petraea), carpenul (Carpinus betulus), teiul pufos (Tilia cordata).


40

La inaltimi mai joase, o frecventa mai mare o au gorunetele, si sleauri ale acestora cu carpen, tei, mesteacan si alte esente in amestec.

Arbustii au o dezvoltare restransa, fiind reprezentati prin salba moale, soc, alun, darmoz, corn, sanger.

Marea diversitate a conditiilor ecologice impuse de relieful deluros a determinat o structura puternic mozaicata a padurilor din aceasta zona, cu numeroase interferente, constatate si la nivelul stratelor arbustiv si ierbos.

Pdurile Vii Nirajului sunt reprezentate de asocieri de stejar, gorun (Quercus robur, Quercus petreae) i carpen (Carpenus betulus) de vrste diferite. Pe lnga acestea ntlnim o gama variat de arbori i arbuti cu masa lemnoasa tare i moale, avnd un bogat subarboret din plante ierboase.

Fagul (Fagus silvatica) apare n componena pdurilor doar izolat n partea de N si NE a regiunii. Pe lnga cursurile apelor putem gsi slcii (Salix alba, Salix babylonica, Salix caprea etc.), arin (Alnus sp.) i plopi (Populus tremula, i hibrizii Populus canadensis).

Vegetatia vaii Nirajului: In valea Nirajului principalele tipuri de vegetatie sunt reprezentate de asociatiile de mlastina, specifice solurilor cu exces de umiditate cat si vegetatia de lunca, reprezentata de zavoaie.

Speciile frecvent intalnite in zonele mlastinoase si inundabile sunt: papura (Thypha angustifolia, T. latifolia), stuf (Phragmites communis), broscarita (Potamogeton natans), limbarita (Alisma plantago-aquatica), rosateaua (Butomus umbellatus),rogoz (Carex sp.),stanjenei de balta (Iris pseudacorus), sageata apei (Sagitaria saggitifolia).

Formatiunile de tufisuri sunt formate din: corn (Cornus mas, C. sanguinea), paducel ( Crataegus monogyna), salcii ( Salix alba, S. cinerea, S. purpurea), Sambucus ebulus, S. nigra, porumbar (Prunus spinosa), Rubus caesius.

Fauna vaii Nirajului

Fauna acvatica: fauna piscicola ce caracterizeaza aceasta zona este reprezentata de scobar (Chondrostoma nassus), clean mic (Leuciscus leuciscus), morunas (Vimba vimba carinata), mreana vanata (Barbus meridionalis), mreana (Barbus barbus), cleanul mare (Leuciscus cephalus), porcusorul (Cobio gobio), zvarluga (Cobitis taenia), carasul (Carassius auratus gibelio), biban (Perca fluviatilis), ghibort (Acerina cernua).


41

Fauna terestra si de mlastina: Valea Nirajului adaposteste o fauna de vertebrate diversa. Dintre amfibieni se intalneste in baltile din preajma Nirajului complexul de specii Rana esculenta, (broasca de lac), in paduri se gasesc broasca de pamant (Pelobates fuscus), broasca raioasa verde (Bufo viridis), brotacelul (Hyla arborea), buhaiul de balta cu burta galbena (Bombina variegata), slamandra (Salamandra salamandra).

Reptilele din valea Nirajului sunt reprezentate de soparla de camp (Lacerta agilis), guster (Lacerta viridis), sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele de apa (Natrix tesselata)

Zona umeda, reprezentata de albia raului precum si acumularea nepermanenta din amonte, atrage numeroase specii de pasari, care cuibaresc aici, sau folosesc acest habtiat ca loc de hranire sau de popas in migratie.

In fanate cuibareste Cristelul de cmp (Crex crex) iar in preajma apelor ciubaresc Barza alb (Ciconia ciconia) starci (Ardea cinerea), pescarusi (Larus ridibundus), rate (Anas platyrhychos), gaste (Anser albifrons).

In plantatiile forestiere se gasesc specii de padure cum sunt: Acvila ipatoare mic (Aquila pomarina), Viespar (Pernis apivorus), Ghionoaie sur (Picus canus), Ciocnitoare de grdini (Dendrocopos syriacus) , Ciocnitoare de stejar (Dendrocopos medius) , Ciocnitoare neagr (Dryocopus martius), sturzul (Turdus phylomelos), mierla (Turdus merula), pitigoiul (Parus major), sticletele (Carduelis carduelis), cotofana (Pica pica), ciocanitoarea (Dendrocopos major). Cucuvea ( Athene nocturna ), Pupaza ( Upupa epops ), Prigonie ( merops apiaster ), Grangur ( Oriolus oriolus).

In zona padurilor de foioase mamiferele sunt reprezentate prin veverita (Sciurus vulgaris), soareci de padure (Apodemus sylvaticus, Apodemus flavicolis), prsul comun (Glis glis), iepurele (Lepus europaeus), porcul mistret (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), caprioara (Capriolus capriolus), cerb (Cervus elaphus), bursucul (Mustela putorius), dihor (Putorius putorius), viezure (Meles meles), ursul (Ursus arctos).

Pajistile de pe teritoriul Orasului Miercurea Nirajului, sunt in general pajisti secundare, pe locul fostelor paduri de stejar si gorun. Fiind pajisti folosite in principal pentru pasunat, vegetatia caracteristica este reprezentata de specii ruderale si cosmopolite. Cele mai frecvente sunt gramineele precum: pir ( Agopiron repens), Lolium perenne, firuta (Poa pratensis), Bromus inermis, timoftica (Phleum pratense), paius ( Festuca sp.).


42

Fauna pajistilor: Vertebratele caracteristice pajistilor sunt relativ putine, fiind reprezentate de soparla de camp (Lacerta agilis), iepurele (Lepus europaeus), harciogul ( Cricetus cricetus), cartita (Talpa europaea). Dintre pasari, mentionam Cristelul de cmp (Crex crex).

Pajistile reprezinta terenul de vanatoare pentru pasarile rapitoare de zi, cele mai frecvente fiind Acvila ipatoare mic (Aquila pomarina) si Viespar (Pernis apivorus).

Calitatea florei si faunei

Vegetatia naturala, constituita din paduri si pajisti, ca si biotopurile caracteristice acestora au fost modificate de-a lungul timpului de diverse activitati umane: desteleniri, defrisari, lucrari hidrotehnice si ameliorative, chimizare, vnat si pasunat excesiv. Aceste actiuni antropice au exercitat o presiune puternica asupra ecosistemelor naturale, determinnd reducerea suprafetelor de paduri si pajisti, restrngerea arealelor faunistice si scaderea numerica a speciilor de plante si animale. Suprafetele forestiere au rol de agrement pentru locuitorii orasului , avnd in general o calitate buna. Pajistile naturale, reprezentate prin pasuni si fnete sunt mentinute intr-o stare buna.. Sunt localizate in principal pe versanti, sau in lunci. Fauna din teritoriul orasului a avut de suferit in urma interventiilor si actiunilor umane mai ales in zona pajistilor transformate in terenuri agricole, dar si in zona forestiera, prin restrngerea posibilitatilor de habitat, reducerea numerica a unor specii de animale (mai ales cele cu valoare cinegetica in urma vnatului abuziv, a braconajului). Totusi fauna se mentine in limite optime.

Zona destinata spatiilor verzi si sport

Avand in vedere caracterul aerisit al asezarii si localitatilor componente ale orasului Miercurea Nirajului, spatiile libere aflate in intravilanul existent, precum si amplasarea geografica a acestor sate, zonele plantate existente prezinta un potential ambiental de valoare. Padurea existenta pe versanti prezinta o valoare nu numai ecologica si ambientala ci si un viitor potential de agrement. In cadrul intravilanelor existente, spatiile libere sunt insuficient valorificate in sensul de spatii plantate. Exceptie face localitatea Miercurea Nirajului, zona centrala, in care a fost amenajat un parc cuplantatii si mobilier adecvat. In oras exista doua dotari sportive special amenajate, reprezentate prin sala de sport si stadion. In localitatea Miercurea Nirajului suprafata spatiilor verzi existente este de 17,8 ha, ceia ce corespunde la 4.66 mp/ locuitor. Se propune cresterea spatiilor verzi la 30.83 ha.


43

Rezervatii naturale

Teritoriul orasului Miercurea Nirajului este nominalizat intre

Raport de Mediu Pentru Pug Miercurea Nirajului

Documents

Transcript of Raport de Mediu Pentru Pug Miercurea Nirajului