Raport de Expertiza _ Antonia Lomer

7/28/2019 Raport de Expertiza _ Antonia Lomer

http://slidepdf.com/reader/full/raport-de-expertiza-antonia-lomer 1/48

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ŞI ŞTIINŢA MATERIALELOR

EXPERTIZAREA ULEIULUI DE SUSAN

ANTONIA LOMER EPCAM, AN I

Bucureşti 2013

1



CUPRINS

Capitolul I

1.INTRODUCERE......................................................................

...................................32. CARACTERISTICILETOMATELOR....................................................................53. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBŢINERE A SUCULUI DEROŞII...............64. DESCRIEREA ETAPELOR PROCESULUITEHOLOGIC...................................85. CONDIŢII TEHNICE DECALITATE...................................................................11

Capitolul II

1. Continutul raportului de

expertiza...........................................................13

2.

Preambul..............................................................................

..............................13

3. Sursa

litigiului...................................................................................................13

4. Scurt istoric al

litigiului................................................................................

.13

5.Obiectivele

expertizei..............................................................................

.......14

6. Procedurainvestigatiei..........................................................................

.......14

2



7. Constatarileexpertizei..............................................................................

....16

8.

Concluzii.............................................................................................................16

9.Bibliografie...........................................................................

.............................17

ANEXE...............................................................................

....................................18

Standarde si

normative.............................................................................

.......24

3



1. INTRODUCERE

Susanul (Sesamum indicum L) este, probabil, cea mai veche

planta cu seminţe oleaginoase cunoscută si folosită de oameni. Acestaa fost cultivat de secole, în special în Asia şi Africa, pentru conţinutulsău ridicat de ulei comestibil şi proteine. Acum regăsim culturi într-ogamă largă de medii, extinzându-se de la tropice semi-aride şisubtropicale pînă în regiunile temperate. În consecinţă, cultura are o

mare diversitate de soiuri. Deşiconsiderată a avea originea înAfrica centrală, cel mai probabilEtiopia, mulţi cred că existădovezi convingătoare care sădemonstreze că susanul îşi are

originea în India.

Susanul este cultivatpentru seminţele sale, careconţin 38-54% ulei de foartebună calitate şi 18-25% proteine.Marea diversitate de tipuri desusan, adaptarea lor de mediu înconjurător şi o gamaconsiderabilă a conţinutului deulei şi caracteristicilor

construiesc un „bazin” de geneexcepţionale. Acest bazintrebuie să fie valorificat pentruproduce soiuri mai bune, pentrua extinde gama de susan şiprofitabilitatea culturilor.

Obstacolele majore în calea expansiunii susanului sunt randamentelescăzute şi lipsa soiurilor rezistente la zdrobire potrivite pentrurecoltarea automatizată.

Utilizări alimentare

Producţia mondială de seminţe de susan este aproape în întregime utilizată în scopuri culinare. În India, aproximativ 78% dinproducţia de susan este folosită pentru extracţia petrolului şiaproximativ 20% este utilizată pentru uz casnic, cum ar fi pregătirea

4



de dulciuri şi produse de cofetărie şi aproximativ 2% este reţinutpentru următor semănat.

5



Seminţele decorticate sunt utilizate la pregătirea diferitelor tipuride produse alimentare precum halva, laddu şi chikki, produsetradiţionale în India. Deasemenea sunt utilizate in brutării şi patiseriipentru prepararea a diferite specialităţi, biscuiţi, torturi sau prăjituri. Sepot utiliza şi pentru prepararea unor multitudini de salate.

Uleiul de susan, produsul majoritar obţinut după procesareaseminţelor de susan, este utilizat intr+o proporţie de peste 75% înscopuri culinare datorită aromei specifice, speciale.este utilizat laprajirea, rumenirea, gătirea cărnii, peştelui şi legumelor. Datorităpreşului ridicat, uleiul de susan este adesea amestecat cu ulei dinarahide, rapiţă sau seminţe de bumbac. Acesta poate fi hidrogenatpentru a putea fi utilizat ca adaos în margarine sau sosuri.

Utilizări industriale

Uleiul de susan poate fi utilizat într-o anumită măsură în uneleindustrii pentru fabricarea de săpunuri, parfumuri, insecticide bazatepe piretrozine, etc. uleiul de susan este baya majorităţii uleiuriloraromatice datorită rezistenţei la râncezire şi aromei sale tolerabile. Înindustria parfumurilor uleiul este utilizat pentru fixarea aromelor.

6



2. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE

Seminţele de susan are o valoare alimentară ridicată datorităconţinutului ridicat de ulei şi proteine. Compoziţia este semnificativ

influenţată de factori genetici şi de mediu. Seminţele conţin umiditate6-7%, 17-32% proteine, 48-55% ulei, 14-16% zahăr, 6-8% fibre şi 5-7%cenuşă. Compoziţia aproximativă a seminţelor de susan esteprezentată în tabelul1.

Seminţele de susan conţin mai mult ulei decât multe alteoleaginoase. Conţinutul de ulei variază în funcţie de factori genetici şide mediu. O gamă largă a conţinutului de ulei, între 37 şi 63%, a fostraportată în seminţele de susan. Conţinutul de ulei în seminţe, deasemenea, variază considerabil între diferite soiuri şi în creştere, de

asemenea, funcţie de anotimp. Conţinutul de ulei este, de asemenealegat de culoarea şi mărimea seminţelor. Seminţele albe sau deculoare deschisă au de obicei mai mult ulei decât seminţele de culoare închisă, iar seminţele mai mici conţin mai mult ulei decât seminţelemai mari. Factorii agronomici influenţează, de asemenea, conţinutulde ulei din seminţe. Acesta creşte cu creşterea perioadei de expunerela soare şi cu plantarea cât mai timpurie. De asemenea, seminţele dinplante, cu o perioadă scurtă de creştere tind să aibă conţinut de uleimai mari decât cele din plante cu un mediu de ciclu de creştere petermen lung. Aplicarea de cantităţi mari de îngrăşăminte pe bază deazot duce la un conţinut redus de ulei în seminţe.

Lipidele din seminţele de susan sunt în mare parte compuse dintrigliceride neutre cu cantităţi mici de fosfatide (0.03 la 0.13).Fosfatidele conţin, de asemenea, aproximativ 7% dintr-o fracţiunesolubilă în alcool fierbinte, dar sunt insolubile la rece. Uleiul desusan, cu toate acestea, are un procent relativ ridicat (1,2%) desubstanţe nesaponificabile.

7



Gliceride sunt sunt de mai multe tipuri, în principal oleo-dilinoleo,linoleo-dioleo trigliceride şi trigliceride cu un radical de un acid grassaturat combinat cu unul radical al acizilor oleic şi linoleic. Gliceride deulei de susan, prin urmare, sunt în cea mai mare parte trinesaturate(58% mol) şi dinesaturate (36% mol), cu cantităţi mici (6% mol) din

gliceride monosaturate. Gliceridele trisaturate sunt aproape absente înuleiul de susan. Materia nesaponificabilă din uleiul de susan includesteroli, triterpene, pigmenţi, tocoferoli şi doi compuşi, care nu segăsesc în orice alt ulei, şi anume sesamin şi sesamolin. Printrepigmenţi identificaţi spectroscopic, feofitina A (λmax = 665-670 nm)predomină semnificativ feofitina b (λmax = 655 nm). Principiile aromeiplăcutei şi gustului sunt formate din aldehide cu catene de 5-9 atomide carbon şi acetilpirazine.

Uleiul de susan conţine aproximativ 80% acizi graşinesaturaţi. Majoritari sunt acizii oleic şi linoleic, aceştia găsindu-se

în cantităţi aproximativ egale. Acizi graşi saturaţi reprezintă mai puţinde 20% din totalul acizilor graşi. Acizii palmitic şi stearic sunt aciziigraşi saturaţi majoritari în uleiul de susan (tabelul 2). Acizii arahidic şilinolenic sunt prezenţi în cantităţi foarte mici.

Printre uleiuri vegetale utilizate în mod obişnuit, uleiul desusan este cunoscut a fi cel mai rezistent la râncezire. De asemenea,prezintă rezistenţă mai mare la autooxidare decât ar fi de aşteptat dela conţinutul său de tocoferoli (vitamina E). Această stabilitate mare la

oxidare este adesea atribuită prezenţei unei părţi mari de materienesaponificabilă. Mai mult decât atât, materia nesaponificabilă în sineinclude substanţe cum ar fi sesamol şi fitosterol care nu se găsesc înmod uzual în alte uleiuri. Sesamolinul la hidroliză conduce la sesamol.Uleiul de susan conţine 0.5-1.0% sesamin şi 0.3-0.5% sesamolin,găsindu-se doar urme de sesamol liber. Structurile antioxidanţilornaturali găsiţi în uleiul de susan sunt prezentate în figura 1.

8



Importanţa nutriţională a uleiului de susan

Uleiul de susan este practic liber de componente toxice. Uleiul conţinemai mulţi de acizi graşi nesaturaţi decât multe alte uleiuri vegetale.Procentul ridicat de acizi graşi nesaturaţi face uleiul de susan o sursăimportantă de acizi graşi esenţiali în dieta. Acidul linoleic este necesarpentru structura membranei celulare, transportul colesterolului în

sânge şi pentru proprietăţile coagulante ale sângelui. Ulei de susaneste bogat în vitamina E, dar cu deficit de vitamina A. Elementeleconstitutive aflate în cantităţi mici în uleiul de susan, sesaminul şisesamolinul, protejează uleiul de râncezeala oxidativă.

Uleiul de susan datorează aroma sa caracteristică unui numărfoarte mare de compuşi care se formează numai în timpul proceduriide prăjire. Cele mai importante sunt 2-furylmethanthiol, care joacă deasemenea un rol important în aroma de cafea şi carne prăjită, guajacol(2-metoxifenol), phenylethanthiol şi furaneol (4-hidroxi-2,5-dimetil-3(2H) furanone); în plus, vinylguacol, 2,4-decadienal, 2-pentylpyridine şi

alte heterocicluri-O sau N-conţin sunt raportate (pyrroline 2-acetil,piridina 2-pentil, alchilate acylated pyrazines). Compus heterociclic 2-acetil+pirolina este considerat a fi compusul aromatic de impact.Cu toate acestea, alte surse susţin că pirazinele sunt compuşi cheie aiaromei din seminţele de susan. S-a constatat că pirazinele dominăaroma la prăjirea în condiţii mai blânde (160 ° C), în timp ce prăjirea latemperatură mai mare (200 ° C) duce la formarea de furani.

9



10



3. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A ULEIURILORVEGETALE

3.1. Extracţia uleiului

Cea mai populara metoda de extragere a uleiului din seminţe desusan în India este de ghani, care este de fapt un mare pistil şi mojar.În vremuri mai îndepartate, ghani a fost făcută din lemn şi antrenatăde boi. Ulterior, ghani cu motor de oţel a venit în uz. Extracţia uleiuluide ghani nu este completă şi randamentul de ulei este de aproximativ40-45%. În multe părţi din India, apă sau jaggery (zahar brun) seadaugă în seminţele de susan pentru a facilita extracţia uleiului. Înurma extracţie, uleiul este eliminat din ghani, lăsat să se stabilească,degresat şi, uneori „filtrat” printr-o cârpă înainte de vânzare. Uneori,masa reziduală este dublu-presată pentru a obţine mai mult ulei.

Procedeul burmez Hsi-zin este similar cu ghani indian, dar este acum înlocuit de mori cu motor. Randamentul de ulei din seminţe de susanobţinute prin procedeul Hsi-zin este de aproximativ 33%. În Africacentrală semintele de susan sunt fierte pentru a le înmuia, apoistrecurate într-un „cârnat” facut din fibre pentru extragerea uleiului.Unele dintre aceste metode sunt încă utilizate în multe ţări, uneori cumodificări minore.

Metodele moderne comerciale pentru extragerea uleiului dinseminţe de susan folosec una din cele trei modele de bază, prelucrareahidraulică în şarje, în care uleiul este stors prin presiunea hidraulică

dintr-o masă de materiale oleaginoase; prelucrare mecanică continuă în care materialul oleaginoase este stors printr-o piesă conică, uleiulfiind stors datorită de presiunii în creştere; şi extracţie cu solvent încare materialul oleginos este luată în soluţie cu un solvent, care esteapoi separat de reziduul insolubil şi uleiul este recuperat din soluţia desolvent. Seminţele de susan produse de agricultori nu sunt uniforme camărime, culoare sau maturitate,acestea aflându-se într-un amestec.Acestea sunt, de asemenea, contaminate cu particule de sol. Din cauzadimensiunilor mici ale seminţelor, curăţarea lor devine dificiăl.Calitatea uleiului este afectată în cazul în care seminţele nu suntcorect curăţate. În mod similar, depozitare prelungită în condiţiiimproprii duce la o pierdere a calităţii uleiului.

În Europa şi Asia, uleiul este extras de obicei în trei etape. Primapresare se face la rece. Uleiul obţinut este de foarte bună calitate. Elare o culoare deschisă şi un gust şi miros plăcut. Cea de a douapresare este realizată din reziduul încălzit, care este supus la opresiune mare. Uleiul obţinut este colorat şi este rafinat înainte de a fi

11



utilizat în scopuri comestibile. Reziduul este utilizat pentru a treiaextracţie în aceleaşi condiţii ca pentru a doua. Uleiul obţinut dinextracţia treia este de calitate inferioară, nu este adecvat pentruconsumul uman şi este, în general, utilizate pentru fabricarea desăpunuri.

3.2. Purificarea uleiului

Uleiul de susan brut, presat la rece este folosit direct în bucătărieoricând ar fi produs şi este adesea un ulei aromat. Uleiul de susan nuare nevoie de purificare extinsă sau rafinare. Uleiul „crud” conţine, deobicei, resturi de miez, care se îndepărtează de decantare, screening şifiltrare.

Uleiul brut filtrat din instalaţia de extracţie conţine impurităţi,

cum ar fi fosfatide, răşini, acizi graşi liberi şi substanţe colorante.Rafinarea alcalină îndepartează gumele, acizii graşi liberi şi o parte dinmateriile colorante. Uleiul este albit cu o cantitate relativ mică depământ decolorant,comparativ cu alte uleiuri vegetale. Albirea produceun ulei de culoare deschisă.

Dezodorizarea este necesară pentru a produce un ulei „blând”.Aceasta se face de obicei prin tratarea uleiului rafinat în vid cu abur la200-250 ° C. Pentru utilizarea ca baza de salata, uleiul trebuie să fiestabil la refrigerare. Pentru aceasta uleiul este supus la un tratamentde winterizare. Procedeul este realizat din răcirea uleiului pentru aelimina componentele cu puncte de topire ridicat care decantează la

temperaturi scăzute. Ulei de susan, cu toate acestea, necesităwinterizare scăzută sau deloc. Procesul de hidrogenare aduce ocreştere considerabilă a stabilităţii a uleiului.

3.3. Prăjirea

Seminţele de susan sunt deseori prăjite înainte de utilizarea lor.Prăjirea reduce conţinutul de umiditate, dezvoltă o aromă plăcută şiface seminţele sau făina mai acceptabile pentru consum. Reducereaconţinutului de umiditate în timpul prăjirii previne mucegăirea susan şi

reduce râncezeala. Sesamolul, un antioxidant, a fost detectată doar înuleiul de seminţe de susan prajite.Cu toate acestea, pirazinele sunt compuşi cheie ai aromei din

seminţele de susan. S-a constatat că pirazinele domină aroma laprăjirea în condiţii mai blânde (160 ° C), în timp ce prăjirea latemperatură mai mare (200 ° C) duce la formarea de furani.

12



5. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE

Aprecierea caracteristicilor materiei prime. Sucul detomate se obţine prin zdrobirea şi strecurarea tomatelor proaspete,fără adaugarea de coloranţi sau substanţe conservante. Prin excepţie ise poate pune sare şi zahăr.

Calitatea materiei prime reprezintă un factor important înasigurarea calităţii produsului finit.

Aprecierea calităţii materiei prime folosite în fabricarea suculuide tomate se face ţinînd seama de condiţiile impuse prin procesultehnologic de prelucrare, calitatea tomatelor proaspete fiind definităde indicatorii generali si individuali ai speciei soiului.

Calitatea joasă a sucului din tomate şi în general a produselorobținute din tomate este strâns legată de procesul de cultivare atomatelor.

1. În majoritatea cazurilor cauza o constituie utilizarea ineficientă sauutilizarea redusă a îngrăşămintelor minerale. Influenţează negativ șiutilizarea materialului seminacer de import, care nu corespunde

cerinţelor locale.2. Soiurile industriale de tomate, care sunt utilizate la producerea

sucului de tomate deseori nu corespund parametrilor fiziologici,nutritivi și organoleptici. Nivelul scăzut de aciditate şi densitatea înaltăa tomatelor sunt alţi parametri importanţi de care trebuie să se ţinăcont.

3. Calitatea joasă a apei utilizate în procesul de producție și respectivprezența în concentratul de tomate a ionilor de metal catalizeazăreacțiile ce provoacă apariția nuanțelor cafenii în culoarea sucului detomate. Prevenirea acestor urmări negative poate avea loc numai încondițiile respectării riguroase a parametrilor tehnologici, răcirii rapidea sucului imediat după ce a fost produs și păstrarea lui la otemperatură mai joasă de +5 ̊ C.

4. Un alt factor care influențează calitatea sucului din tomate esteambalajul folosit de către întreprinderi. Sucul de tomate este ambalatde obicei în pachete tetra-pak, dar mai există întreprinderi care maiproduc sucuri ambalate în borcane de sticlă cu capacitatea de la 1 la 3litri capsate conform tehnologiilor anilor 60.

13



În cadrul aceluiaşi soi, proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice diferă şi ele în funcţie de factori ca:

Perioada de recoltare

Gradul de maturitate Conditiile de sol si clima Agrotehnica aplicata Etapele de recoltare Conditiile de transport si stocare temporara Starea igienico-sanitara Capacitatea de păstrare a tomatelor în stare proaspătă.

Proprietati organoleptice:

Aspectul recipientului:curat, ermetic închis, cu capaculnebombat, neruginit, cu eticheta curată, vizibil imprimată cutoate elementele de identificare.

Aspectul conţinutului:Lichid omogen cu miez mărunţit fin şirepartizat uniform,se admite o stratificare neînsemnată în timpulpăstrării;

Culoare:de la roşu până la roşu-portocaliu;

Gust şi miros:naturale, bine pronunţate, caracteristice

tomatelor din care este fabricat sucul,nu se admite gust şi mirosstrăin.

Proprietati fizico-chimice

Fractia masica de substante uscate solubile, minim 5% Fractia masica de acizi titrabili: 0,3-0,8% Fractia masica de miez: 10-25% pH maxim: 4,2 Impuritati: nu se admit

Corpuri straine: nu se admit.Compozitia chimica a sucului de tomate este urmatoarea:

Glucide 4,24%; Lipide 0,05%; Proteine 0,76%; Apă 93,9%.

14



Compoziţia sucului este foarte asemănătoare cu cea a tomatelorproaspete, deoarece substanţele nutritive din fruct trec în suc şianume: zăharurile, acizii organici, sărurile minerale, substanţelearomate, pectinele şi vitaminele.

In cadrul meniurilor obisnuite sau festive, sucul de tomate maipoate fi folosit si drept bautura apertitiv, cum ar fi: bautura de tomatecu lamaie, bautura de tomate cu oua, bautura de tomate cu lapte sioua, bautura de tomate vitaminizanta, bautura de tomate cu branza.

În microbiologie sucul de tomate este utilizat în prepararea unimediu ce conţine suc de roşii şi agar, folosit pentru determinarea unorbacterii din genul Lactobacillus.

15



CAPITOLUL II

CONŢINUTUL RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ

Preambul

Subsemnata, Alexandra Popescu, cu domiciliul in Bucuresti, strSplaiul Independentei nr. 290, in calitate de expert in produsealimentare cu carnet nr 88/343 eliberat de Ministerul Justitiei, numitaexpert in litigiul care formeaza obiectul dosarului cu nr. 134/2012 inbaza reclamatiei 134/2012 emisa de S.C. FRESH FOODS S.R..L.,consemnez in prezentul raport rezultatul sarcinii ce mi s-a incredintatde catre S.C. FRESH FOODS S.R..L

Sursa litigiului

Sursa litigiului este una cu acţiune asupra produsului şi anume:Există suspiciuni cu privire la calitatea sucului de tomate, din punctde vedere al acidităţii.

Scurt istoric al litigiului

1. Numele şi prenumele reclamant: Eugen Codrescu

Adresa: Str. Orhideelor, nr.15, Sector 6, Bucureşti, România2. Denumirea şi adresa agentului economic care a comercializat produsul sau a

prestat serviciul: S.C. FRESH FOODS S.R..L, cu sediul social în Bucureşti,Sector 6, Str. Orhideelor, nr. 15, România, tel: 021 288765.

- Reprezentant: Eugen Codrescu, în calitate de administrator

3. Domeniul de activitate: COD CAEN 472: Comert cu amanuntul al produselor

alimentare, bauturilor si al produselor din tutun, in magazine specializate

4. Denumirea şi adresa firmei producătoare: S.C. FL IMPEX S.R.L , cu

sediul social în Galaţi, str. Plopilor, nr. 32, judeţulGalaţi, tel. 267 227889,

România.

- Reprezentant: Vasile Marinescu în calitate de director general

5. Domeniul de activitate: COD CAEN 4631: Comert cu ridicata al fructelor si

legumelor .

Principalele aspecte ale litigiului:

16



a) S.C. FL IMPEX S.R.L. a ambalat si distribuit 200 L suc de tomate pe data de

15.10.2012,

b) În acceasi zi s-a emis factura nr.21 pentru cantitatea de 200 L catre S.C. FRESH

FOODS S.R.L.si procesul verbal de predare-primire catre aceasta.

c) Pe data de 15.10.2012 au fost livrate 200 L suc de tomate către S.C. FRESH

FOODS S.R.L. împreună cu actele necesare şi anume:

- Certificat de conformitate pentru calitatea extra;

- Proces verbal predare-primire

- Factură fiscală.

La primire celor 200 L de suc de tomate s-a verificat cantitativ si calitativ marfa si s-

a constatat o neconformitate asupra gradului de aciditate.

Obiectivele expertizei

1. Evaluarea documentelor care constituie fondul speţei 833/2011.

2. Determinarea stării calitative a produselor incriminate.

3. Verificarea condiţiilor în care s-a făcut transportul.

4. Verificarea condiţiilor de păstrare a mărfii la furnizor şi respectiv la beneficiar.

5. Verificarea procesului tehnologic la furnizor.

Procedura investigatiei

La data de 20.10.2012, expertul Alexandra Popescu, a fostdesemnat pentru evaluarea reclamatiei inregistrate in dosarul134/2012.

La data de 20.10.2012, expertul accepta implicarea in

solutionarea reclamatiei.La data de .23.10.2012 expertul consulta documentele care

fac referire la produs:

- SR EN ISO 4120:2007-Analiză senzorială. Metodologie. Testultriunghiului - determinare a existenţei unei diferenţe senzorialeperceptibile sau similitudine între eşantioanele a două produse;

17



- SR ISO 13302:2008 Analiză senzorială. Metode pentru evaluareamodificărilor aromei alimentelor, cauzate de ambalaje - evaluareamodificărilor însuşirilor senzoriale ale produselor alimentare sau alesimulanţilor lor, provocate de ambalaj;

- SR EN 1132:1996 Sucuri de fructe şi de legume. Măsurarea pH-ului;- SR EN 12147:1999/C1:2000- Sucuri de fructe şi de legume.Determinarea acidităţii titrabile;- Regulamentul CE nr. 852/2004 al Parlamentului European si alConsiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare;

Expertul preia probe de suc de rosii atat din depozitul firmeicomerciante cat si din depozitul firmei producatoare in cauza sidocumentele aferente rezultatelor de la analizele efectuate.

Analize efectuate:- Inspectarea caracteristicilor organoleptice ale sucului de rosiiconform conditiilor tehnice specificate pentru produs in fisatehnica;

- Efectuarea analizelor fizico-chimice;

- Inspectarea etichetei produsului.

Expertul verifica de asemenea documentatia:- Certificat de atestare a dreptului de comercializare la solicitarea

producatorului

- Certificat de conformitate

- Aviz de insotire a marfii

- Buletin de analiza

- Factura

- Proces verbal de receptie.

Analizele cerute pentru produsul suc de tomate:

-Analiza senzoriala- SR ISO 13302:2008 ;

-Analize fizico-chimice: -pH - SR EN 1132:1996

- acizi titrabili SR EN 12147:1999/C1:2000;

18



- substanta uscata solubila;

- continutul de apa;

Studierea documentelor operative

1. Documente care reglementează relatia dintre părti

- Contract

2. Documente de livrare-primire:

- Factura fiscală;

- Proces verbal de receptie

3. Documente care atestă calitatea:

- Certificatul de conformitate

- Buletinul de analiză

Constatările expertizei

În urma deplasării pe teren la cele două unităţi, s-a încheiat Procesul verbal nr.

89/19.11.2012, prin care s-a consemnat activitatea efectuată în timpul diferitelor

investigaţii, inclusiv recoltarea probelor, cu care părţile au fost de acord.

Probele prelevate au fost aduse spre analiză către Laborex 2000 Laborator Control

Alimente, activitate consemnată prin cererea Nr. Reg. 65/5.12.2012.Rezultatele acestor analize au prezentat o aciditate exprimata ca pH=3, valoare ce

este peste limita maxim admisa.

Concluzii

Pe parcursul investigaţiei litigiului, s-a verificat procesul tehnologic a sucului de

tomatelor de la producător la distribuitor şi comerciant., precum şi analizele efectuate pe produs, ambalarea, transportul, depozitarea şi comercializarea acestuia.

În urma analizelor s-a constatat că sucul de tomate aparţinând lotului B-188

prezenta aciditate peste limita si anume ph=3.

Aşadar lotul trebuie retras integral din linia de distribuţie şi trebuie împiedicată

comercializarea acestuia.

19



Se va cere firmei producătoare S.C. FL IMPEX S.R.L să retragă de pe piaţă toate

produsele din lotul B-188 şi să sisteze activitatea de distribuţie până la analiza celorlalte

loturi si a rezolvarii cauzei ce a dus la aceasta problema.

Bibliografie

1. http://dli.ro/cultivarea-rosiilor.html2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ie3. www.legex.ro/Ordin-640-2001-27262.aspx4. http://www.dsclex.ro/legislatie/2002/martie2002/mo2002_173.htm5. http://www.bursaagricola.ro/Info-ORDIN_nr__1_din_3_ianuarie_2002_privind_conditiile_de_securitate_si_calitate_pentru_legume_si_fructe_proaspete_destinate_consumului_uman-38-23745-1.html6. STAS 1421-88 (Anexat)7. Banu C. (coord.), 1998, Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. II, Ed. Tehnică,Bucureşti, capitolul 7- Industria conservarii legumelor si fructelor;8. Munteanu, Teodora, Sucuri si bauturi din fructe si legume: preparare si valoare alimentara,

pag. 7-28;9.STAS 4098-80 si acte normative relevante

20



ANEXE

21



22



Către,

Ion Marinescu

ANPC

Adresa: Bulveradul Aviatorilor 72, sector 1, Bucureşti, România

E-mail: [email protected]

Web: www.anpc.ro

Tel. : +4-0372-131951

Fax: +4-0213143462

Nr. Reg. 134/22.10.2012

FIŞĂ DE SESIZARE-RECLAMAŢIE

1. Numele şi prenumele reclamant: Eugen Codrescu

Adresa: str. Orhideelor, nr.15, Sector 6, Bucureşti, România

2.Denumirea şi adresa agentului economic care a comercializat produsul sau a prestat serviciul: S.C.

FRESH FOODS S.R.L, cu sediul social în Bucureşti, Sector 6, str. Orhideelor, nr. 15, România, tel: 021

288765.

3.Denumirea şi adresa firmei producătoare: S.C. FL IMPEX S.R.L , cu sediul social în Galaţi, str.

Plopilor, nr. 32, judeţul Galaţi, tel. 267 227889, România.4. Produsul sau serviciul reclamat (elemente de identificare şi caracterizare): Suc de tomate, lot B-188.

5. Data achiziţionării produsului/serviciului: 15.10.2012

6. Detalii cu privire la deficien’ele reclamate: Există suspiciuni cu privire la gradul de aciditate a sucului

de tomate.

7. Pretenţiile reclamantului: Efectuarea unei expertize.

8. Produse predate pentru efectuarea cercetării şi starea calitativă a acestora: lotul B-188 de tomate.

SEMNĂTURA RECLAMANTULUI:

SEMNĂTURA REPREZENTANTULUI

ANPC CARE PREIA FIŞA,

23

mailto:[email protected]

http://www.anpc.ro/

mailto:[email protected]

http://www.anpc.ro/



ICNC-UPB

Strada Gheorghe Polizu 1-7, 011061 , BUCUREŞTI, ROMÂNIAWeb: www.chim.pub.ro

Telefon/fax: +4021-402 39 27 Număr de înregistrare 188/22.10.2012

CătreDna/Dnul expert Alexandra Popescu

Vă aducem la cunoştinţă că prin decizia 64/22.10.2012 a ICNC–UPB aţi fostdesemnat/ă în calitate de expert pentru evaluarea reclamaţiei nr. 134/2012, înaintată de

către S.C. FRESH FOODS S.R.L. şi înregistrată luni 22.10.2012 la sediul nostru, princare se solicită:

• testarea sucului de tomate furnizat de S.C. FL IMPEX S.R.L.

Conţinutul dosarului cauzei 134/2012, precum şi marfa cu dovezi probatoriiremise de reclamant vă vor fi puse la dispoziţie de către secretariatul nostru, prinintermediul Dnei ing. chim. Popescu Maria, persoana de contact desemnată de ICNC– UPB pentru dosarul nr. 134/2012.

În calitate de expert numit în investigarea acestei cauze, sunteţi împuternicit/ă, prin decizia nr. 64/22.10.2012 a ICNC–UPB, să contactaţi părţile şi oricare alte

organizaţii implicate în vicierea calităţii sucului de tomate, care fac obiectul litigiului,solicitând de la aceştia documentele pe care le consideraţi relevante, precum şi acces înlocaţiile şi la personalul pe care le identificaţi drept probatorii pentru speţa în cauză.

Pentru anagajarea de servicii din partea unor organizaţii de terţă parte, vă rugămsă obţineţi în prealabil permisiunea scrisă a reprezentatului desemnat de centrul nostru pentru speţa nr. 134/2012.

Vă rugăm să comunicaţi în scris persoanei de contact desemnate de centrul nostruICNC–UPB acceptul dumneavoastră pentru desfăşurarea lucrărilor de expertizare în speţanr. 134/2012.

Data pentru depunerea reportului de expertiză, în format electronic şi tipărit pe hârtie

este 20.02.2013, orele 20:00, la Popescu Maria, persoană de contact desemnată de ICNC–

UPB pentru dosarul 134/2012.

22.10.2012 Semnătura şi ştampila

24

http://www.chim.pub.ro/




Către,

Dna ing. chim. Irina Dobre,

CENTRUL NAŢIONAL DE CONSULTANŢĂ PENTRU MEDIU–UPB

Strada Gheorghe Polizu 1-7, 011061 , BUCUREŞTI, ROMÂNIA

Web: www.chim.pub.roTelefon/fax: +4021-402 39 27

Subsemnata Alexandra Popescu,

Ca urmare a adresei Dvs. de numire a mea ca expert pentru evaluarea reclamaţiei134/2011, înregistrată luni 11.12.2011 de către S.C. FRESH FOODS S.R.L, prin care se

solicită verificarea calităţii improprii a lotului B-188 de suc de tomate, furnizat de S.C.

FL IMPEX S.R.L vă aduc la cunoştinţă că sunt de acord cu numirea şi responsabilităţile

care îmi revin prin aceasta.

Voi depune raportul de expertiză, în format electronic şi tipărit pe hârtie, la data

de 20.02.2013, orele 20:00, la Dna ing. chim. Maria Popescu, persoana de contact

desemnată de ICNC-UPB pentru dosarul 134/2012.

22.10.2012 Expert

Nume şi prenume în clar al expertului

Semnătura expertului

25





Către,Ing. Corina Lupu

Lab Control S.R.L.Laborator acreditat pentru controlul alimentelor

Str. Constantin Disescu, Nr. 27A, Sector 1, BucurestiTel/Fax: 021/222.66.30 ; 021 / 222.66.31E-mail: [email protected]

Web: www.labcontrol.ro

Având în vedere preocupările şi acreditarea laboratorului dumneavoastră ca

organizaţie etalon privind instruirea personalului, monitorizarea calităţii mediului şi

siguranţa alimentară, precum şi arbitraj pentru medierea conflictelor în domeniul vieţii

economice, vă rugăm să testaţi sucul de tomate furnizate de S.C. FL IMPEX S.R.L.La ultima livrare am primit 200 de L suc de tomate , lot B-188, conform

specificaţiei prezentate în anexă.

Pentru verificarea calităţii produsului finit, conform normei interne de producţie,

S.C. FRESH FOODS S.R.L a demarat executarea analizelor de tip. Ca mostră de testare

se utilizează lotul de tomate B-188.

Considerăm că este necesară implicarea unui organism independent, pentru a

aprecia corect calitatea materialelor utilizate în această etapă.

În acest scop am prelevat o mostră de suc de tomate pe care o depunem împreună

cu această întâmpinare scrisă, solicitând verificarea stării reale de calitate a lotului B-188

produs de S.C. FL IMPEX S.R.L.

6.11.2012 DIRECTOR GENERAL,

26



BULETIN DE ANALIZA SUC DE ROSII

Denumirea caracteristicii Rezultate

Substanta uscata solubila (exclusivadaosul de sare), %grade

refractometrice, la 20▫C, min

20

Acizi titrabili, % 0,75Impuritati minerale insolubile,

raportate la substanta uscata solubila,%

0,07

Indice de culoare, exprimat in gradeGardner

1,8

pH 3

Continut de apa, % 72,5%

27



28



29



30



CODEX STAN 57 Page 1 of 5 Formerly CAC/RS 57-1972. Revision 2007.

CODEX STANDARD FOR PROCESSED TOMATO CONCENTRATES

(CODEX STAN 57-1981)

1 SCOPE

This Standard applies to the product as defined in Section 2 below, and offered for directconsumption, including for catering purposes or for repacking if required. This Standard alsoapplies to the product when indicated as being intended for further processing. The Standard doesnot include products that contain seeds and skins such as “pizza toppings” and other “homestyle” products as well as products commonly known as tomato sauce, chilli sauce, and ketchup, or similar products which are highly seasoned products of varying concentrations containingcharacterising ingredients such as pepper, onions, vinegar, etc., in quantity that materially alter the flavour, aroma and taste of the tomato component.

2 DESCRIPTION

2.1 PRODUCT DEFINITION

Processed tomato concentrate is the product:

(a) prepared by concentrating the juice1 or pulp obtained from substantially sound, maturered tomatoes ( Lycopersicon/Lycopersicum esculentum P. Mill) strained or otherwise prepared to exclude the majority of skins, seeds and other coarse or hard substancesin the finished product; and

(b) preserved by physical means.

The tomato concentration shall be 7% or more of natural total soluble solids 2, but not dehydratedto a dry powder or flake form.

2.2 PRODUCT DESIGNATION

Tomato concentrate may be considered “Tomato Puree” or “Tomato Paste” when the concentrate

meets these requirements:2.2.1 “Tomato Puree” – Tomato concentrate that contains no less than 7% but less than 24% of natural total soluble solids.

2.2.2 “Tomato Paste” – Tomato concentrate that contains at least 24% of natural total solublesolids.

3 ESSENTIAL COMPOSITION AND QUALITY FACTORS

3.1 COMPOSITION

3.1.1 Basic Ingredients

Processed tomato concentrate as defined in Section 2.1.

3.1.2 Other Permitted Ingredients

(a) salt (sodium chloride) in accordance with the Codex Standard for Food Grade Salt(CODEX STAN 150-1985);

(b) spices and aromatic herbs (such as basil leaf, etc.) and their natural extracts;

(c) lemon juice (single strength or concentrated) used as an acidulant; and

(d) water.

31



1 In this Standard, “juice” must not be intended as the fruit juice (including tomato juice) as defined in theCodex General Standard for Fruit Juices and Nectars (CODEX STAN 247-2005).

2 The concentrations are measured on the product without added salt. CODEX STAN 57 Page 2 of 53 Sand, soil and any other impurities insoluble in hydrochloric acid.

3.2 QUALITY CRITERIA

Processed tomato concentrates shall have good flavour and odour, fairly good red colour, andshall possess a homogeneous (evenly divided) texture, characteristic of the product.

3.2.1 Definition of Defects

Processed tomato concentrates shall be prepared in accordance with good manufacturing practices (GMP), from such materials and under such practices that the product is substantiallyfree of extraneous plant materials, this including other objectionable material and shall be practically free of mineral impurities.

Consistent with its intended use, these conditions are fulfilled when:

(a) the product is practically free of objectionable tomato peel;

(b) the product is practically free of seeds or particles of seeds;

(c) the presence of any extraneous plant material other than seed and peel and other thanthose used as seasonings cannot be detected by the naked eye, and can only be seenunder microscope; and

(d) the product is practically free of dark specks or scale-like particles.

3.2.2 Defects and Allowances

3.2.2.1 Mineral impurities3

The mineral impurity content does not exceed 0.1% of the natural total soluble solids content.

3.2.2.2 Lactic Acid

The content of lactic acid (total) does not exceed 1% of the natural total soluble solids content.

3.2.2.3 Mould Count Mould count for processed tomato concentrates to be set according to the legislation of thecountry of retail sale.

3.2.2.4 pH

The pH must be below 4.6.

3.3 CLASSIFICATION OF “DEFECTIVES”

A container that fails to meet the natural total soluble solids requirements, as set out in Section2.2, and/or one or more of the applicable quality requirements, as set out in Section 3.2, should beconsidered as a “defective”.

3.4 LOT ACCEPTANCE

A lot should be considered as meeting the applicable quality requirements referred to in Section3.2 when:

(a) the number of “defectives”, as defined in Section 3.3, does not exceed the acceptancenumber (c) of the appropriate sampling plan with an AQL of 6.5; and

(b) the maximum allowance for mould count is not exceeded (see Section 3.2.2.3).

These acceptance criteria do not apply to non-retail containers. CODEX STAN 57 Page 3 of 5

32



4 The provisions in this Section do not apply to non-retail containers.

4 FOOD ADDITIVES

4.1 ACIDITY R EGULATORS INS No. Name of the FoodAdditive

Maximum Level

330 Citric Acid GMP

331(i) Sodium dihydrogen citrate

331(iii) Trisodium citrate

332(i) Potassium dihydrogencitrate

332(iii) Tripotassium citrate

333 Calcium citrates

33



CODEX STAN 49 Page 1 of 5CODEX STANDARD FOR TOMATO JUICEPRESERVED EXCLUSIVELY BY PHYSICAL MEANS 1CODEX STAN 49-1981(World-wide Standard)

1. DESCRIPTIONUnfermented but fermentable juice, intended for direct consumption,obtained by a mechanical process fromsound, ripe, red or reddish tomatoes (Lycopersicum esculentum L.)preserved exclusively by physical means, the juicebeing strained free from skins, seeds and other coarse parts of tomatoes, and from other hard substances andimpurities.2 The juice may have been concentrated and laterreconstituted with water suitable for the purpose of maintaining the essential composition and quality factors of the juice.2. ESSENTIAL COMPOSITION AND QUALITY FACTORS

2.1 Soluble Tomato Solids The soluble tomato solids content of tomato juice, exclusive of addedsalt, shall be not less than 4.5% m/m determined by refractometer at20 °C,uncorrected for acidity and read as °Brix on the International SucroseScales.2.2 Salt The addition of salt is permitted.2.3 Organoleptic Properties The product shall have the characteristic colour, aroma and flavour of tomato juice.

2.4 Use of Concentrates The addition of concentrate to juice is permitted. Only concentratefromtomato (Lycopersicum esculentum L.) may be used.1 Formerly CAC/RS 49-1971.2 For the purpose of this standard and at this time preservation byphysical means does not include ionizing radiation.CODEX STAN 49 Page 2 of 53. CONTAMINANTSMaximum level3.1 Arsenic (As) 0.2

mg/kg3.2 Lead (Pb) 0.3 mg/kg 13.3 Copper (Cu) 5 mg/kg3.4 Zinc (Zn) 5 mg/kg3.5 Iron (Fe) 15 mg/kg3.6 Tin (Sn) 250 mg/kg 23.7 Sum of copper, zinc and iron 20 mg/kg3.8 Sulphur dioxide 10 mg/kg

34



3.9 Mineral impurities insoluble in 10% hydrochloric acid shall notexceed25 mg/kg.4. HYGIENE4.1 It is recommended that the products covered by the provisions of

thisstandard be prepared in accordance with the RecommendedInternational Code of Hygienic Practice for Canned Fruits and Vegetable Products (Ref. No.CAC/RCP 2-1969) and the General Principles of Food Hygiene (Ref. No. CAC/RCP 1-1969, Rev.2-1985) recommended by the Codex Alimentarius Commission.4.2 When tested by appropriate methods of sampling and examination,theproduct:

(a) shall be free from microorganisms capable of development undernormal conditions of storage; and(b) shall not contain any substances originating from microorganismsinamounts which may represent a hazard to health.4.3 The product shall not contain mould filaments in a quantityindicative of unsuitable raw materials or unsanitary processing lines. A guide fordeterminingcompliance with these requirements would be a mould count, asdetermined by the

Howard Method (see AOAC (1970) 40.085 - Molds (25); Official FinalAction and1 These limits remain under review.2 These limits remain under review.CODEX STAN 49 Page 3 of 540.002 (m)), not in excess of 30% positive fields.5. WEIGHTS AND MEASURES5.1 Fill of Container5.1.1 Minimum Fill The tomato juice shall occupy not less than 90% v/v of the watercapacity

of the container. The water capacity of the container is the volume of distilledwater at 20 °C which the sealed container will hold when completelyfilled.6. MARKING OR LABELLING6.1 Containers Destined for the Final ConsumerIn addition to the requirements of the Codex General Standard for the

35



Labelling of Prepackaged Foods (CODEX STAN 1-1985, CodexAlimentarius, Volume1), the following specific provisions apply:6.1.1 The Name of the Food The name of the product shall be "tomato juice".

6.1.2 List of Ingredients6.1.2.1 A complete list of ingredients shall be declared on the label indescending order of proportion, except that water added forreconstitution of juice according to Section 1 need not be declared.6.1.2.2 In the case of tomato juice made from concentrate the fact of reconstitution shall be declared in the list of ingredients as follows:"tomato juice made from concentrate" or "reconstituted tomato juice" or"tomato juicemade from concentrated tomato juice". If there are no ingredients to

be listedin accordance with Section 6.1.2.1, the expression "tomato juice madefromconcentrate" or "reconstituted tomato juice" or "tomato juice madefromconcentrated tomato juice" shall appear on the label.6.1.3 Additional Requirements The following additional specific provisions shall apply:CODEX STAN 49 Page 4 of 56.1.3.1 No fruit or fruit juice may be represented pictorially on the labelexcept tomatoes or tomato juice.

6.1.3.2 Where tomato juice requires to be kept under conditions of refrigeration, there shall be information for keeping and, if necessary,thawingof the product.6.1.4 Date MarkingCODEX STAN 49 Page 5 of 5 The "date of minimum durability" shall be declared by the month andyear in uncoded numerical sequenceexcept that for products with a shelf-life of more than 18 months theyear will suffice.6.1.5 Storage Instructions

Where practicable, storage instructions should be in close proximity tothe date marking.6.2 Non-Retail ContainersIn the case of tomato juice in bulk, the information required by Section6.1 shall either be given on the container or in accompanyingdocuments exceptthat the name of the product and the name and address of themanufacturer or

36



packer should appear on the container. However, the name andaddress of themanufacturer or packer may be replaced by an identification mark,provided thatsuch a mark is clearly identifiable with the accompanying document.

7. METHODS OF ANALYSIS AND SAMPLINGSee Volume 13 of the Codex Alimentarius.

37



STANDARDS of QUALITY for drinkable tomato juice

(http://www.fenco.it/eng/tomato-juice-standards.asp )

PRODUCTNAME: Tomato Juice

CONTAINERS:

Glass bottles typically from 125 to 500 ml

Flexible brick type containers from 125 to 500 ml (like Tetrapak or similar)

Aluminium bulk storage bags from 5 to 20 L

Thermoformed cups typically from 100 to 250 ml

Cans from 125 to 500 mlCONTAINERS FEATURESExternalappearance

Free from dirty and extraneous matter, splitting of product out of thecontainer is not acceptable

Internalappearance

Cannot be structurally damaged, must be clean

Cover Twist off caps are normally used for tomato juice glass bottles;

Coding &Information

Each container to bring a label easy to read and exact, containingserial number, name of the product, date of production, net weight,gross weight, ingredients, health/nutritional information.

Weight of container According to buyer specifications

StorageThey shall be stored in dry environment, protected from sand anddust; should also not to be exposed to extreme temperature either hotor cold and to direct light.

Delivery /Shipment

Full bottles, cans and tetra-bricks might be packed into cardboard boxes or on trays wrapped around with nylon film; aluminium bagsshall be housed into appropriate cardboard boxes.

PRODUCT FEATURESOR -Optical residue(°Brix)

Between 5 and 7 After 3 – 4 hours oven

Volatile acidity (%) 0.4 by weight of the dry residueless added saltAs acetic acid

Ph at 20°C < 4.5

Total sugarsAt least 42% by weight of the dryresidue less added salt

As invert sugar

Mineral impurities< 0.1% on the dry residue, lessadded salt

+/- 10%

38

http://www.fenco.it/eng/tomato-juice-standards.asp

http://www.fenco.it/eng/tomato-juice-standards.asp



Moulds

On a sample at7°Brix

Max 60% of positive fields (Italy)

Max 40% of positive fields(England and North America)

Guaranteed productlife 27 months Cans (if provided with internalcoating)

16 – 18 monthsTetra-bricks, aluminium bags,thermoformed cups.

Up to 2.5 years Glass bottles

SOME TYPICAL ITALIAN TOMATO JUICE Product (1) Product (2)

Tomato variety being mostlyused :

HP244 RED SETTER

RED STAR RIO FUEGO

R.O. Optical Residue (°Brix) total 5.0 / 5.5 5.2 / 5.5R.O. Optical Residue (°Brix) netfrom added salt

4.6 / 5.0 4.8 / 5.1

Sugar ratio 42 45Acidity ratio max. 8.5 8.0Howard moulds count ITALYmax

40 40

USA & UK max 30 30Added salt (%) max 0.6 / 0.7 0.3 / 0.5 pH average value 4.2 / 4.4 4.2 / 4.4Viscosity ( Ford cup method)seconds

20 / 30 20 / 30

Refiner screen meshes (mm) 0.4 0.4Black spots Absent AbsentSyneresis (serum separation from pulp)

Absent Absent

Smell Fresh/typical Fresh/typicalGardner colour (A/b) > 2.1 > 2.2Taste No bitter taste No bitter taste

Microbiological featuresProduct shall be stable after 14 days incubation at30°C and 7 days at 43°C

ORDIN nr.359/671/137 din 2002al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şial preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru

39



aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea,etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume

Textul actului publicat în M.Of. nr. 1/6 ian. 2003

Având în vedere prevederile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernuluinr.97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor,aprobată şi modificată prin Legea nr. 57/2002,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr.362/2002 privind organizarea şi funcţionareaMinisterului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu modificările şi completărileulterioare, al Hotărârii Guvernului nr.22/2001 privind organizarea şi funcţionareaMinisterului Sănătăţii şi Familiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi alHotărârii Guvernului nr.166/2001 privind organizarea şi funcţionarea AutorităţiiNaţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. 150.218 din 8 iulie 2002, întocmit de Direcţia deindustrie alimentară, standarde, mărci şi licenţe,

ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrul sănătăţii şi familiei şipreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor

emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea,ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume, prevăzute înanexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şiFamiliei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiilegenerale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiuluiBucureşti, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi,respectiv, prin oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor şi al municipiuluiBucureşti, vor controla modul de respectare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi vaintra în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării.

Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,Ilie Sârbu

Ministrul sănătăţii şi familiei,Daniela Bartoş

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor,Rovana Plumb,secretar de stat

40

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=41156
















ANEXĂ

NORMEcu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea,etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume

CAPITOLUL IDispoziţii generale

Art. 1. - Prezentele norme se referă la condiţiile privind natura, conţinutul,fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor delegume destinate comercializării pentru consum uman.

Art. 2. - Produsele menţionate la art. 1 se comercializează numai dacă respectădefiniţiile şi regulile stabilite în prezentele norme. Aceleaşi condiţii se aplică şi încazul produselor oferite cu titlu gratuit de către agenţii economici, asociaţii saufundaţii.

CAPITOLUL IIDefiniţii, conţinut, calitate

Art. 3. - (1) În sensul prezentelor norme, sucurile de legume, în care este inclus şisucul de tomate, sunt produse obţinute din legume proaspete, sănătoase şi coapte,nefermentate, prin zdrobire şi strecurare; acestea pot fi pasteurizate sau sterilizate şiambalate în recipiente închise ermetic.

(2) Sucurile de legume pot fi simple sau cu adaos de: sare, zahăr, miere, suc defructe, condimente, plante aromatice şi extracte naturale cu rol de aromatizare.

(3) Sucurile de legume pot fi fabricate dintr-o singură specie de legume sau din

amestecuri de legume.

(4) Sucul de tomate este produsul obţinut prin zdrobirea şi strecurarea tomatelorproaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare roşieintensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli.

(5) Aditivii alimentari utilizaţi la fabricarea sucurilor de legume sunt numai ceipermişi de legislaţia în vigoare.

Art. 4. - Ingredientele, respectiv materiile prime şi auxiliare utilizate la fabricareasucurilor de legume, trebuie să corespundă următoarelor definiţii şi descrieri:

1. Legumele sunt produse proaspete, sănătoase şi coapte, nefermentate, întregi,fără lovituri mecanice, neatacate de boli, curate, de culoare, mărime şi formăspecifice soiului, recoltate la stadiul de maturitate industrială, cu un conţinut ridicat

în substanţe nutritive.

2. Apa utilizată în scopuri tehnologice - spălare, pasteurizare, sterilizare - trebuie săcorespundă normelor sanitare şi condiţiilor tehnice de calitate impuse de normativele

în vigoare referitoare la apa potabilă.

41



3. Sarea folosită trebuie să fie de uz alimentar şi să cuprindă condiţiile de calitateimpuse de reglementările în vigoare.

4. Zahărul şi mierea utilizate trebuie să corespundă normativelor tehnice de calitate în vigoare pe produs.

5. Condimentele, plantele aromatice şi extractele naturale cu rol de aromatizareutilizate trebuie să corespundă normativelor tehnice de calitate în vigoare pe produs.

6. Sucul de fructe folosit trebuie să corespundă normativelor tehnice de calitate învigoare pe produs.

7. Aditivii alimentari folosiţi vor corespunde cerinţelor de puritate cerute dereglementările în vigoare.

Art. 5. - (1) La fabricarea sucurilor de legume nu este permisă adăugareacoloranţilor şi a substanţelor conservante.

(2) Nu este permisă fabricarea sucului de tomate prin diluarea pastei de tomate.

(3) La fabricarea sucurilor de legume nu sunt admise următoarele operaţii:

a) diluarea sucurilor de legume;

b) diluarea concentratelor de sucuri de legume, inclusiv de roşii, în vedereareconstituirii sucului din care provin; se exceptează cazurile în care diluarea estesolicitată şi se face în prezenţa consumatorului;

c) adaosul de alcool, în orice proporţie, sucului de legume.

Art. 6. - Este admisă adăugarea de sare şi/sau zahăr la sucul de tomate numai cuacordul beneficiarului.

Art. 7. - Proprietăţile organoleptice şi caracteristicile fizico-chimice pe care trebuie săle îndeplinească sucurile de legume sunt redate în anexele nr. 1 şi 2 care fac parteintegrantă din prezentele norme.

Art. 8. - Proprietăţile microbiologice, conţinutul de metale grele şi pesticide dinsucurile de legume trebuie să se încadreze în limitele stabilite de normele sanitare învigoare.

Art. 9. - Metodele de analiză utilizate pentru verificarea caracteristicilor prevăzute la

art. 8 trebuie să corespundă prevederilor următoarelor standarde:

1. proprietăţi microbiologice conform STAS 8924-86 - Conserve alimentare înrecipiente închise ermetic. Analiza microbiologică;

2. conţinutul de pesticide conform:

42



a) STAS 12497-86 - Produse de legume şi fructe; determinarea reziduurilor depesticide organoclorurate;

b) STAS 12905-90 - Produse de legume şi fructe; determinarea reziduurilor depesticide organofosforice;

3. conţinutul de metale grele, conform:

a) STAS 5954/1-86 - Produse de legume şi fructe; mineralizarea probelor în vedereadeterminării metalelor;

b) STAS 7118-79 - Determinarea arsenului;

c) STAS 5955-86 - Determinarea plumbului;

d) STAS 7852-80 - Determinarea cadmiului;

e) STAS 5954/2-77 - Determinarea cuprului;

f) STAS 7119-91 - Determinarea staniului.

Art. 10. - Determinarea conţinutului de substanţă uscată solubilă la sucul de tomatecu sare sau cu sare şi zahăr se face conform calculului prezentat în anexa nr. 3 careface parte integrantă din prezentele norme.

CAPITOLUL IIIAmbalare, marcare, depozitare, transport

Art. 11. - (1) Sucurile de legume se ambalează în recipiente de diferite capacităţi, cuposibilităţi de închidere ermetică, confecţionate din materiale pentru produsealimentare, avizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

(2) Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produselor, să fie curate,uscate şi în stare bună. Ambalajele folosite sunt: lăzi din lemn, carton, folietermocontractibilă sau alte ambalaje stabilite prin contract.

Art. 12. - (1) Marcarea şi etichetarea sucurilor de legume trebuie să se facă curespectarea reglementărilor în vigoare privind etichetarea alimentelor, înscriereatuturor informaţiilor necesare, astfel încât consumatorul să fie informat corect lamomentul cumpărării produsului.

(2) Elementele suplimentare de etichetare a sucurilor de legume sunt următoarele:

a) denumirea "suc" trebuie să fie urmată de indicarea speciei de legume din careprovine; în cazul amestecului de sucuri provenite de la legume de specii diferite,denumirea sub care se vinde produsul se înscrie cu caractere identice şi va conţineenumerarea legumelor acestora în ordinea descrescătoare a ponderii în amestec;

43



b) în cazul amestecurilor de sucuri de legume denumirea sub care se vinde produsulpoate fi înlocuită de expresia "cocteil de suc de legume", care va fi urmată deenumerarea legumelor în ordinea descrescătoare a ponderii acestora în amestec;

c) în ceea ce priveşte denumirea "suc de roşii cocteil", aceasta nu poate fi utilizatădecât pentru produsul suc de roşii la care s-au adăugat condimente şi extracte

aromatizante;

d) denumirea sub care se vinde produsul poate fi însoţită de unul dintre calificativele"proaspăt", "pur", "sărat", înscrise cu caractere identice, astfel:

- "proaspăt", dacă sucul nu a suferit nici un tratament fizic sau de stabilizare, înspecial filtrare, limpezire, pasteurizare, sterilizare;

- "pur", dacă sucul nu a suferit adaosul nici unui produs, chiar dacă acesta esteautorizat;

- "sărat", dacă sucului de legume i s-a adăugat sare, cu condiţia ca acest calificativ

să fie urmat de indicarea cantităţii de sare adăugate, exprimată în grame/litru, atuncicând această cantitate este mai mare de 1 gram/litru;

e) în cazul în care sucul de legume sau amestecul de sucuri de legume conţineingredientele menţionate la art. 3 alin. (2), denumirea sub care se vinde produsul secompletează cu numele ingredientului utilizat.

Art. 13. - Adaosul de sare şi/sau zahăr, după caz, va fi înscris vizibil, în acelaşi câmpvizual cu denumirea produsului.

Art. 14. - Depozitarea sucurilor de legume se face în încăperi curate, uscate, feritede razele solare sau de îngheţ, la o temperatură de 4-20oC şi o umiditate relativă a

aerului de maximum 75%.

Art. 15. - Transportul trebuie să se facă cu vehicule curate, acoperite, în condiţiicare să asigure integritatea ambalajelor şi menţinerea calităţii produselor, precum şiprotecţia contra razelor solare sau îngheţului.

Art. 16. - Fiecare transport trebuie să fie însoţit de documente care să atesteprovenienţa produselor.

CAPITOLUL IVDispoziţii finale

Art. 17. - Data durabilităţii minimale este stabilită de producător.

ANEXA Nr. 1la norme

PROPRIETĂŢI ORGANOLEPTICEale sucurilor de legume

44



-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Aspectul recipientului:

- exterior - curat, ermetic închis, cu capacul nebombat, neruginit, cu eticheta curată, vizibilimprimată

cu toate elementele de identificare, lipită simetric în plan pe recipient;

la cutia metalică se admit uşoare deformări la corp, dar nu la falţ;

- interior - curat; capacul şi cutia metalică fără pete de rugină sau exfolieri ale peliculei protectoare

Aspectul conţinutului - lichid omogen cu particule fine de pulpă în suspensie, cu o uşoară tendinţă deseparare

prin sedimentare; nu este admisă prezenţa seminţelor, fragmentelor de seminţe,fragmentelor

de coji, a părţilor verzi, a particulelor negre

Consistenţa - fluidă, normală, de lichid în amestec cu pulpă

Culoarea - specifică componentelor utilizate; la sucul de tomate culoarea este roşie sau

roşie-portocalie, caracteristica soiului de tomate

Gustul şi mirosul - plăcut, bine exprimat, caracteristic componentelor; nu sunt admise gustul şi mirosulstrăine,

de fermentare, mucegai etc.

Corpuri străine - nu se admit

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Examenul organoleptic se efectuează în conformitate cu prevederile SR 1754-94.

ANEXA Nr. 2la norme

CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICEale sucurilor de legume

45



-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Condiţii de Metoda

Caracteristici admisibilitate analizei

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Substanţă uscată solubilă (exclusiv adaosul de sare sau de zahăr), 6,0 STAS5956/71

% grade refractometrice, la 20oC, minim

- pentru suc cu adaos de suc de fructe, % minim 8,0

Aciditate totală, exprimată în acid malic, raportată la substanţa uscată solubilă, % maxim 10,0STAS 5952/79

Aciditate volatilă, exprimată în acid acetic, raportată la substanţa uscată solubilă, % maxim 0,6 STAS5952/79

Clorură de sodiu, % maxim 1,0 STAS 5953/85

Impurităţi minerale insolubile, raportate la substanţa uscată solubilă, % maxim 0,015 STAS5959/70

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ANEXA Nr. 3la norme

A. Determinarea conţinutului de substanţă uscată solubilă la sucul detomate cu adaos de sare:

Substanţa uscată solubilă = S1 - 1,2 (C-1), în care:

S1 - conţinutul de substanţă uscată solubilă, în procente, corespunzător gradelorcitite la refractometru, cu corecţia de temperatură pentru 20oC;

C - conţinutul total de clorură de sodiu, în procente, determinat conform STAS

5953/85;

1 - conţinutul mediu de clorură de sodiu din tomate, în procente;

1,2 - grade refractometrice corespunzătoare unui procent de clorură de sodiu.

B. Determinarea conţinutului de substanţă uscată solubilă la sucul detomate cu adaos de sare şi zahăr:

46



Substanţa uscată solubilă = S1 - 1,2 (C - 1) - (Z - 2), în care:

S1, C, 1 şi 1,2 au aceeaşi semnificaţie ca la lit. A;

Z - conţinutul total de zahăr, în procente;

2 - conţinutul mediu de zahăr din tomate, în procente.

Conţinutul total de zahăr se determină conform SR 3063-94.

C. Raportarea la substanţa uscată solubilă a rezultatelor determinărilorpentru aciditatea totală volatilă şi impurităţile minerale se face dupăurmătoarea formulă:

100

R = R1 -----,

S

în care:

R - rezultatul determinărilor raportat la substanţa uscată solubilă, în procente;

R1 - rezultatul determinării raportat la produsul ca atare, în procente;

S - conţinutul de substanţă uscată solubilă (exclusiv adaosul de sare şi/sau zahăr), înprocente.

47

Raport de Expertiza _ Antonia Lomer

Documents

Transcript of Raport de Expertiza _ Antonia Lomer