Raport de evaluare a necesităților justiție penală al...
Transcript of Raport de evaluare a necesităților justiție penală al...
PROGRAMUL CONSILIULUI EUROPEI
ldquoPROMOVAREA UNUI SISTEM DE JUSTIȚIE PENALĂ BAZAT PE RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI IcircN REPUBLICA MOLDOVArdquo
(Componenta 1)
traducere neoficială
16 august 2018
Raport de evaluare a necesităților
sistemului de justiție penală al Republicii Moldova
prin prisma principiilor umanizării și justiției restaurative
Elaborat de
dr Idlir Peci și dl Eric Svanidze
2
Cuprins
I Introducere 4
II Metodologie 5
III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ 6
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 6
Constatări și recomandări 7
IV Măsurile preventive 11
11 Arestul preventiv și arestul la domiciliu 11
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului 11
Constatări și recomandări 14
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea 21
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 21
Constatări și recomandări 22
V Umanizarea Codului Penal 23
11 Asprimea sancțiunilor 24
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 24
Constatări și recomandări 25
12 Decriminalizarea 28
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 28
Constatări și recomandări 28
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative 28
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală 31
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 31
Constatări și recomandări 32
VIII Concluzii și recomandări 34
3
Lista abrevierilor
PA Planul de Acțiuni
CP Codul Penal
CE Consiliul Europei
CM Comitetul de Miniștri
CPP Codul de Procedură Penală
CPT Comitetul pentru Prevenirea Torturii
CEDO Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale
CtEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului
UE Uniunea Europeană
MC Marea Cameră
PG Procuratura Generală
SRSJ Strategia de reformă a sectorului justiţiei
PASRSJ Planul de acţiuni al Strategiei de reformă a sectorului justiţiei
MAI Ministerul Afacerilor Interne
MJ Ministerul Justiției
CBTM Cadrul bugetar pe termen mediu
INJ Institutul Național al Justiției
ONG Organizații neguvernamentale
INP Inspectoratul Național de Probațiune
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
NU Națiunile Unite
PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
4
I Introducere
1 Consiliul Europei (icircn continuare rdquoCErdquo) implementează Proiectul bdquoPromovarea unui sistem de
justiţie penală bazat pe respectarea drepturilor omului icircn Republica Moldovardquo Scopul
Proiectului este asigurarea unui respect sporit al drepturilor omului și statului de drept prin
susținerea autorităților naționale icircn crearea unui sistem al justiției penale funcțional și eficient
icircn conformitate cu standardele europene privind drepturile omului și icircn baza principiilor
umanizării resocializării și justiției restaurative Acesta constă din 4 rezultate intermediare
grupate icircn două componente Componenta 1 se axează pe asigurarea unei politici coerente icircn
domeniul justitiei penale bazată pe principiile umanizării resocializării și justiției restaurative
și icircmbunătățirea capacităților actorilor din domeniul justiției penale Componenta 2 se axează pe
icircmbunătățirea administrării icircnchisorilor reabilitare și serviciile de icircngrijire medicală sistemul
de probațiune și alternativele la detenție
2 Acest raport este elaborat icircn contextul evaluării necesităților icircn cadrul Componentei 1 a
Proiectului Icircn același timp o evaluare paralelă a necesităților este efectuată icircn cadrul
Componentei 2 acoperind aspecte legate de probațiune Scopul evaluării necesităților icircn cadrul
Componentei 1 este 1) de a identifica deficiențele politicii cadrului legal și practicii judiciare a
Republicii Moldova din domeniul justiției penale prin prisma principiilor umanizării și justiției
restaurative 2) de a oferi o analiză a situației bdquocurenterdquo și 3) de a prezenta constatările și
recomandările cu privire la acțiunile necesare a fi icircntreprinse icircn vederea asigurării coerenței
politicii justiției penale și legislației icircn acest sens precum și de a icircmbunătăți practica judiciară icircn
funcție de prevederile standardelor Consiliului Europei și cele mai bune practici din domeniu
Astfel raportul cuprinde constatări și recomandări clare specifice care vor reprezenta un
bdquopunct de pornirerdquo pentru intervențiile Proiectului
3 Cercetarea efectuată de echipa de consultanți internaționali și naționali a relevat că există
deficiențe considerabile care necesită o atenție specială cu privire la umanizare resocializare și
justiția restaurativă Așadar evaluarea se axează pe următoarele patru domenii ale justiției
penale
- măsurile preventive
- umanizarea Codului penal (icircn continuare rdquoCPrdquo)1 cu privire la asprimea sancțiunilor și
decriminalizarea anumitor categorii de infracțiuni
- aplicarea sancțiunilor alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
4 După cum se va prezenta mai jos măsurile preventive reprezintă un motiv de icircngrijorare icircn
Republica Moldova Icircn special aplicarea frecventă a arestului preventiv este problematică din
punct de vedere al umanizării și resocializării Icircn același timp alte măsuri preventive care nu
prevăd privarea de libertate nu par să fie aplicate cu icircntregul potențial pe care icircl implică
5 CP pare să urmeze o tendință din ce icircn ce mai dură icircn ultimii ani icircn ceea ce privește politica de
condamnare Condamnările la icircnchisoare sunt icircn creștere și nu există o dovadă clară dacă o
abordare mai severă contribuie efectiv la scăderea ratei criminalității Icircn plus o evaluare a
necesităților cu privire la umanizare ar fi incompletă fără abordarea problemei decriminalizării
1Codul penal al Republicii Moldova nr 985 din 18 aprilie 2012
5
6 Aplicarea sancțiunilor alternative constituie esența obiectivelor de resocializare a justiției
penale Aceasta contribuie de asemenea la scăderea populației din icircnchisori care la racircndul
său duce la umanizarea sistemului penitenciar Codul penal al Republicii Moldova conține o
serie de sancțiuni alternative inclusiv suspendarea executării pedepsei și eliberarea condiționată
icircnainte de termen Cu toate acestea potențialul sancțiunilor alternative nu pare să fi fost
explorat icircn totalitate Acest aspect este stracircns legat de operaționalizarea completă a
Inspectoratului Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo) icircnsă după cum s-a menționat
deja acest raport nu se axează icircn principal pe probațiune Probațiunea va fi abordată icircn cadrul
Componentei 2 a Proiectului
7 Justiția restaurativă icircn materie penală se axează icircn principal pe icircmpăcarea victimă-făptuitor Icircn
pofida unui cadru legislativ progresiv icircn vigoare medierea se află icircncă icircntr-un stadiu embrionar
icircn ceea ce privește aplicarea icircn practică Avantajele medierii trebuie explorate icircn continuare de
autoritățile Republicii Moldova și de părțile procesului penal
8 Deși există deja cacircteva strategii sub-sectoriale lipsește o strategie a sectorului justiției trans-
sectorială Ultima Strategie de Reformă a Sectorului Justiţiei a expirat Icircn același timp legislația
se modifică frecvent Așadar pe lacircngă cele patru teme deja menționate raportul abordează pe
scurt de asemenea politica și cadrul legislativ al justiției penale din Republica Moldova
9 Această evaluare a necesităților a fost efectuată de doi experți internaționali și anume Dl Eric
Svanidze și Dr Idlir Peccedili cu asistența considerabilă a experților naționali Dr Vladimir Grosu
și Dna Lucia Popescu Opiniile exprimate icircn acest raport reprezintă responsabilitatea
autorului(lor) și nu reflectă icircn mod necesar politica oficială a Consiliului Europei
II Metodologie
10 Acest raport se bazează pe constatările cercetărilor documentare și interviurilor on-site (la fața
locului) Cercetările documentare s-au axat pe analiza cadrului legislativ al justiției penale
datelor oficiale parvenite de la mai multe instituții documentelor de politici și diverselor
rapoarte ale societății civile disponibile icircn luna iulie 2018 Cercetarea documentară a permis o
icircnțelegere profundă a status quo-ului privind umanizarea resocializarea și justiția restaurativă
din Republica Moldova
11 Echipa de experți a efectuat de asemenea o misiune de constatare a faptelor la Chișinău icircn
perioada 21 mai - 25 mai 2018 Echipa s-a icircntacirclnit cu reprezentanții următoarelor grupuri de
interese și instituții
- Administrația Națională a Penitenciarelor
- Reprezentanți ai mediului academic
- Avocați icircn exercițiu
- Inspectoratul Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo)
- Ministerul Afacerilor Interne (icircn continuare rdquoMAIrdquo)
- Ministerul Justiției (icircn continuare rdquoMJrdquo)
- Curtea Supremă de Justiție
- Consiliul Superior al Magistraturii
- Consiliul Superior al Procurorilor
6
- Procuratura Generală (icircn continuare rdquoPGrdquo)
- Parlamentul
- ONG-uri
- Donatori internaționali
- Judecători de instrucție
- Oficiul Avocatului Poporului
- Institutul Național al Justiției (icircn continuare rdquoINJrdquo)
- Consiliul Mediatorilor
12 Este necesar de menționat că misiunea de constatare a faptelor nu trebuie considerată ca o
cercetare empirică icircn sensul unei cercetări calitative sau cantitative Constatările au reprezentat
un indicator foarte bun al percepțiilor cu privire la aspectele esențiale din practică Acestea
constituie de asemenea o confirmare a cercetării documentare efectuate icircn acest sens
13 Proiectul inițial al Raportului a fost prezentat la 6 iulie 2018 icircn cadrul unei mese rotunde la care
au participat reprezentanți relevanți ai instituțiilor de stat și actori din domeniul juridic
Versiunea finală a acestui raport a fost elaborată icircn baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde și
comentariilor scrise transmise ulterior de către cicircțiva beneficiari naționali
14 Constatările privind situația din Republica Moldova au fost analizate icircn corespundere cu
standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale privind umanizarea
resocializarea și justiția restaurativă Icircn acest scop au fost consultate diverse documente
internaționale de politici Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (icircn continuare
rdquoCtEDOrdquo) a fost de asemenea consultată icircn calitate de sursă importantă
III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
15 Elaborarea și implementarea de politici evaluarea impactului normativ și alte instrumente
contemporane de elaborare și executare de politici sunt obligatorii pentru toate sectoarele
publice2 incluzacircnd justiția icircn general și justiția penală icircn special Pornind de la unul din
primele documente de standardizare ale Comitetului de Miniștri (icircn continuare rdquoCMrdquo) al
Consiliului Europei relevante justiției penale și anume Rezoluția (67) 5 cu privire la cercetările
asupra deținuților priviți din punct de vedere individual și cu privire la comunitatea
penitenciară sugerează recomandări relevante Alineatul d) al acestei Rezoluții subliniază
2A se vedea Glossary of Key Terms in Evaluation and Results Based Management OCDE 2002
httpwwwoecdorgdevelopmentpeer-reviews2754804pdf
The United Nations Rule of Law Indicators Implementation Guide and Project Tools NU 2011
httpwwwunorgeneventspeacekeepersday2011publicationsun_rule_of_law_indicatorspdf
De ce ce și cum să se măsoare A Userrsquos Guide to Measuring Rule of Law Justice and Security Programmes UNDPVera
Institute 2014
httpwwwundporgcontentdamundplibrarycrisis20preventionUNDP_CPR_ROLMEGuide_August2014pdf
Ghid privind evaluarea impactului 2009 httpeceuropaeugovernanceimpactdoc_enhtm
Ghid privind suportul Consiliului Europei acordat programelor sectoriale httpseceuropaeueuropeaidsitesdevcofilesec-
guidelines-support-to-sector-prog-2007-final-enpdf p 89
7
necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii
penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo
16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul
justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de
politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei
instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de
strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3
17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul
fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție
asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește
jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo
icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)
5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau
10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care
solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6
Constatări și recomandări
18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și
coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și
statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la
icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru
sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a
adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare
rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un
Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a
oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare
cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale
cadrului de politici7
19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și
monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul
pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici
Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o
coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ
20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru
soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară
Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a
drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea
3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin
Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf
8
politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate
pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru
aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a
cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor
21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost
următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea
eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate
elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii
obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul
instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea
urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului
medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu
privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și
reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal
de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei
monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau
liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate
22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de
PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI
care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul
penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern
de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților
icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa
presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc
23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au
fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ
pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar
activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv
evaluările au oferit recomandări valoroase10
Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța
asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul
probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn
aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul
specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor
implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune
(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar
Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă
natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind
probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea
ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar
de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar
corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-
8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004
9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10
A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195
9
produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii
pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării
intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de
modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu
standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință
necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților
organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o
icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a
umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o
discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză
inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea
procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice
instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot
reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa
metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare
24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și
măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11
acesta nu poate fi considerat o
alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul
obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la
standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului
preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn
domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute
precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al
intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală
de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar
și de probațiune
25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-
2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și
respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care
detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările
și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea
necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului
justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o
integrare și o legătură comună necesară
26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de
parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale
generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă
predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv
27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă
doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel
11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018
10
penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune
penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii
funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune
importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale
metodologice comune
28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de
politici icircn sectorul justiției12
autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod
semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn
afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713
Conceptul Micii Reforme a
Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter
limitat14
Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar
și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale
sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției
prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set
de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale
autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de
indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului
reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și
implementare a politicilor juridice
29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea
programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora
toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile
bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit
faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe
Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program
selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor
(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15
i-a fost alocată o linie de buget relevantă
pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de
probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel
autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru
măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile
orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor
instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora
30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova
are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și
drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o
problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a
legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală
(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16
cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la
12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13
Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a
reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003
11
intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după
cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate
Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional
completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare17
(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de
probațiune18
și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie
la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii
legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea
modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității
Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după
cum s-a menționat mai sus
31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale
sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova
barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi
recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19
și să se completeze setul de măsuri
propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică
IV Măsurile preventive
11 Arestul preventiv20
și arestul la domiciliu
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21
32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul
racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22
Legislația națională
trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23
Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de
asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă
precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24
O privare de
libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel
contrară Convenției25
De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna
eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există
temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26
Icircn acest sens măsuri
preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării
17
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18
Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19
A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-
justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni
precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată
de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a
Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența
CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22
Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58
12
detenției preventive27
Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes
public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății
individuale28
33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire
a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29
Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru
detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva
zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive
trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30
Motivele de
suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că
persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe
icircntreaga durată a detenției preventive31
Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că
autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn
timpul detenției icircnvinuitului32
De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn
cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi
judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care
justifică detenția33
Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă
Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească
sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea
servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34
34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru
temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt
(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat
să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să
reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35
Detenția preventivă nu poate fi
justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația
națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate
aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai
multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde
trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de
bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale
internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36
Icircn ceea
ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil
27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096
alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386
alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484
1126684 1138685 alin 29-30 53 33
Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399
4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
2
Cuprins
I Introducere 4
II Metodologie 5
III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ 6
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 6
Constatări și recomandări 7
IV Măsurile preventive 11
11 Arestul preventiv și arestul la domiciliu 11
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului 11
Constatări și recomandări 14
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea 21
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 21
Constatări și recomandări 22
V Umanizarea Codului Penal 23
11 Asprimea sancțiunilor 24
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 24
Constatări și recomandări 25
12 Decriminalizarea 28
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 28
Constatări și recomandări 28
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative 28
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală 31
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 31
Constatări și recomandări 32
VIII Concluzii și recomandări 34
3
Lista abrevierilor
PA Planul de Acțiuni
CP Codul Penal
CE Consiliul Europei
CM Comitetul de Miniștri
CPP Codul de Procedură Penală
CPT Comitetul pentru Prevenirea Torturii
CEDO Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale
CtEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului
UE Uniunea Europeană
MC Marea Cameră
PG Procuratura Generală
SRSJ Strategia de reformă a sectorului justiţiei
PASRSJ Planul de acţiuni al Strategiei de reformă a sectorului justiţiei
MAI Ministerul Afacerilor Interne
MJ Ministerul Justiției
CBTM Cadrul bugetar pe termen mediu
INJ Institutul Național al Justiției
ONG Organizații neguvernamentale
INP Inspectoratul Național de Probațiune
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
NU Națiunile Unite
PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
4
I Introducere
1 Consiliul Europei (icircn continuare rdquoCErdquo) implementează Proiectul bdquoPromovarea unui sistem de
justiţie penală bazat pe respectarea drepturilor omului icircn Republica Moldovardquo Scopul
Proiectului este asigurarea unui respect sporit al drepturilor omului și statului de drept prin
susținerea autorităților naționale icircn crearea unui sistem al justiției penale funcțional și eficient
icircn conformitate cu standardele europene privind drepturile omului și icircn baza principiilor
umanizării resocializării și justiției restaurative Acesta constă din 4 rezultate intermediare
grupate icircn două componente Componenta 1 se axează pe asigurarea unei politici coerente icircn
domeniul justitiei penale bazată pe principiile umanizării resocializării și justiției restaurative
și icircmbunătățirea capacităților actorilor din domeniul justiției penale Componenta 2 se axează pe
icircmbunătățirea administrării icircnchisorilor reabilitare și serviciile de icircngrijire medicală sistemul
de probațiune și alternativele la detenție
2 Acest raport este elaborat icircn contextul evaluării necesităților icircn cadrul Componentei 1 a
Proiectului Icircn același timp o evaluare paralelă a necesităților este efectuată icircn cadrul
Componentei 2 acoperind aspecte legate de probațiune Scopul evaluării necesităților icircn cadrul
Componentei 1 este 1) de a identifica deficiențele politicii cadrului legal și practicii judiciare a
Republicii Moldova din domeniul justiției penale prin prisma principiilor umanizării și justiției
restaurative 2) de a oferi o analiză a situației bdquocurenterdquo și 3) de a prezenta constatările și
recomandările cu privire la acțiunile necesare a fi icircntreprinse icircn vederea asigurării coerenței
politicii justiției penale și legislației icircn acest sens precum și de a icircmbunătăți practica judiciară icircn
funcție de prevederile standardelor Consiliului Europei și cele mai bune practici din domeniu
Astfel raportul cuprinde constatări și recomandări clare specifice care vor reprezenta un
bdquopunct de pornirerdquo pentru intervențiile Proiectului
3 Cercetarea efectuată de echipa de consultanți internaționali și naționali a relevat că există
deficiențe considerabile care necesită o atenție specială cu privire la umanizare resocializare și
justiția restaurativă Așadar evaluarea se axează pe următoarele patru domenii ale justiției
penale
- măsurile preventive
- umanizarea Codului penal (icircn continuare rdquoCPrdquo)1 cu privire la asprimea sancțiunilor și
decriminalizarea anumitor categorii de infracțiuni
- aplicarea sancțiunilor alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
4 După cum se va prezenta mai jos măsurile preventive reprezintă un motiv de icircngrijorare icircn
Republica Moldova Icircn special aplicarea frecventă a arestului preventiv este problematică din
punct de vedere al umanizării și resocializării Icircn același timp alte măsuri preventive care nu
prevăd privarea de libertate nu par să fie aplicate cu icircntregul potențial pe care icircl implică
5 CP pare să urmeze o tendință din ce icircn ce mai dură icircn ultimii ani icircn ceea ce privește politica de
condamnare Condamnările la icircnchisoare sunt icircn creștere și nu există o dovadă clară dacă o
abordare mai severă contribuie efectiv la scăderea ratei criminalității Icircn plus o evaluare a
necesităților cu privire la umanizare ar fi incompletă fără abordarea problemei decriminalizării
1Codul penal al Republicii Moldova nr 985 din 18 aprilie 2012
5
6 Aplicarea sancțiunilor alternative constituie esența obiectivelor de resocializare a justiției
penale Aceasta contribuie de asemenea la scăderea populației din icircnchisori care la racircndul
său duce la umanizarea sistemului penitenciar Codul penal al Republicii Moldova conține o
serie de sancțiuni alternative inclusiv suspendarea executării pedepsei și eliberarea condiționată
icircnainte de termen Cu toate acestea potențialul sancțiunilor alternative nu pare să fi fost
explorat icircn totalitate Acest aspect este stracircns legat de operaționalizarea completă a
Inspectoratului Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo) icircnsă după cum s-a menționat
deja acest raport nu se axează icircn principal pe probațiune Probațiunea va fi abordată icircn cadrul
Componentei 2 a Proiectului
7 Justiția restaurativă icircn materie penală se axează icircn principal pe icircmpăcarea victimă-făptuitor Icircn
pofida unui cadru legislativ progresiv icircn vigoare medierea se află icircncă icircntr-un stadiu embrionar
icircn ceea ce privește aplicarea icircn practică Avantajele medierii trebuie explorate icircn continuare de
autoritățile Republicii Moldova și de părțile procesului penal
8 Deși există deja cacircteva strategii sub-sectoriale lipsește o strategie a sectorului justiției trans-
sectorială Ultima Strategie de Reformă a Sectorului Justiţiei a expirat Icircn același timp legislația
se modifică frecvent Așadar pe lacircngă cele patru teme deja menționate raportul abordează pe
scurt de asemenea politica și cadrul legislativ al justiției penale din Republica Moldova
9 Această evaluare a necesităților a fost efectuată de doi experți internaționali și anume Dl Eric
Svanidze și Dr Idlir Peccedili cu asistența considerabilă a experților naționali Dr Vladimir Grosu
și Dna Lucia Popescu Opiniile exprimate icircn acest raport reprezintă responsabilitatea
autorului(lor) și nu reflectă icircn mod necesar politica oficială a Consiliului Europei
II Metodologie
10 Acest raport se bazează pe constatările cercetărilor documentare și interviurilor on-site (la fața
locului) Cercetările documentare s-au axat pe analiza cadrului legislativ al justiției penale
datelor oficiale parvenite de la mai multe instituții documentelor de politici și diverselor
rapoarte ale societății civile disponibile icircn luna iulie 2018 Cercetarea documentară a permis o
icircnțelegere profundă a status quo-ului privind umanizarea resocializarea și justiția restaurativă
din Republica Moldova
11 Echipa de experți a efectuat de asemenea o misiune de constatare a faptelor la Chișinău icircn
perioada 21 mai - 25 mai 2018 Echipa s-a icircntacirclnit cu reprezentanții următoarelor grupuri de
interese și instituții
- Administrația Națională a Penitenciarelor
- Reprezentanți ai mediului academic
- Avocați icircn exercițiu
- Inspectoratul Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo)
- Ministerul Afacerilor Interne (icircn continuare rdquoMAIrdquo)
- Ministerul Justiției (icircn continuare rdquoMJrdquo)
- Curtea Supremă de Justiție
- Consiliul Superior al Magistraturii
- Consiliul Superior al Procurorilor
6
- Procuratura Generală (icircn continuare rdquoPGrdquo)
- Parlamentul
- ONG-uri
- Donatori internaționali
- Judecători de instrucție
- Oficiul Avocatului Poporului
- Institutul Național al Justiției (icircn continuare rdquoINJrdquo)
- Consiliul Mediatorilor
12 Este necesar de menționat că misiunea de constatare a faptelor nu trebuie considerată ca o
cercetare empirică icircn sensul unei cercetări calitative sau cantitative Constatările au reprezentat
un indicator foarte bun al percepțiilor cu privire la aspectele esențiale din practică Acestea
constituie de asemenea o confirmare a cercetării documentare efectuate icircn acest sens
13 Proiectul inițial al Raportului a fost prezentat la 6 iulie 2018 icircn cadrul unei mese rotunde la care
au participat reprezentanți relevanți ai instituțiilor de stat și actori din domeniul juridic
Versiunea finală a acestui raport a fost elaborată icircn baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde și
comentariilor scrise transmise ulterior de către cicircțiva beneficiari naționali
14 Constatările privind situația din Republica Moldova au fost analizate icircn corespundere cu
standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale privind umanizarea
resocializarea și justiția restaurativă Icircn acest scop au fost consultate diverse documente
internaționale de politici Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (icircn continuare
rdquoCtEDOrdquo) a fost de asemenea consultată icircn calitate de sursă importantă
III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
15 Elaborarea și implementarea de politici evaluarea impactului normativ și alte instrumente
contemporane de elaborare și executare de politici sunt obligatorii pentru toate sectoarele
publice2 incluzacircnd justiția icircn general și justiția penală icircn special Pornind de la unul din
primele documente de standardizare ale Comitetului de Miniștri (icircn continuare rdquoCMrdquo) al
Consiliului Europei relevante justiției penale și anume Rezoluția (67) 5 cu privire la cercetările
asupra deținuților priviți din punct de vedere individual și cu privire la comunitatea
penitenciară sugerează recomandări relevante Alineatul d) al acestei Rezoluții subliniază
2A se vedea Glossary of Key Terms in Evaluation and Results Based Management OCDE 2002
httpwwwoecdorgdevelopmentpeer-reviews2754804pdf
The United Nations Rule of Law Indicators Implementation Guide and Project Tools NU 2011
httpwwwunorgeneventspeacekeepersday2011publicationsun_rule_of_law_indicatorspdf
De ce ce și cum să se măsoare A Userrsquos Guide to Measuring Rule of Law Justice and Security Programmes UNDPVera
Institute 2014
httpwwwundporgcontentdamundplibrarycrisis20preventionUNDP_CPR_ROLMEGuide_August2014pdf
Ghid privind evaluarea impactului 2009 httpeceuropaeugovernanceimpactdoc_enhtm
Ghid privind suportul Consiliului Europei acordat programelor sectoriale httpseceuropaeueuropeaidsitesdevcofilesec-
guidelines-support-to-sector-prog-2007-final-enpdf p 89
7
necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii
penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo
16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul
justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de
politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei
instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de
strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3
17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul
fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție
asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește
jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo
icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)
5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau
10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care
solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6
Constatări și recomandări
18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și
coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și
statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la
icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru
sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a
adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare
rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un
Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a
oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare
cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale
cadrului de politici7
19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și
monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul
pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici
Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o
coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ
20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru
soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară
Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a
drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea
3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin
Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf
8
politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate
pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru
aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a
cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor
21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost
următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea
eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate
elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii
obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul
instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea
urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului
medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu
privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și
reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal
de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei
monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau
liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate
22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de
PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI
care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul
penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern
de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților
icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa
presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc
23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au
fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ
pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar
activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv
evaluările au oferit recomandări valoroase10
Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța
asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul
probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn
aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul
specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor
implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune
(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar
Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă
natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind
probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea
ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar
de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar
corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-
8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004
9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10
A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195
9
produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii
pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării
intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de
modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu
standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință
necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților
organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o
icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a
umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o
discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză
inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea
procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice
instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot
reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa
metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare
24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și
măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11
acesta nu poate fi considerat o
alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul
obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la
standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului
preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn
domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute
precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al
intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală
de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar
și de probațiune
25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-
2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și
respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care
detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările
și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea
necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului
justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o
integrare și o legătură comună necesară
26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de
parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale
generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă
predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv
27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă
doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel
11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018
10
penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune
penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii
funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune
importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale
metodologice comune
28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de
politici icircn sectorul justiției12
autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod
semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn
afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713
Conceptul Micii Reforme a
Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter
limitat14
Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar
și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale
sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției
prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set
de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale
autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de
indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului
reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și
implementare a politicilor juridice
29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea
programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora
toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile
bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit
faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe
Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program
selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor
(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15
i-a fost alocată o linie de buget relevantă
pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de
probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel
autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru
măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile
orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor
instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora
30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova
are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și
drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o
problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a
legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală
(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16
cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la
12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13
Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a
reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003
11
intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după
cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate
Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional
completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare17
(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de
probațiune18
și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie
la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii
legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea
modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității
Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după
cum s-a menționat mai sus
31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale
sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova
barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi
recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19
și să se completeze setul de măsuri
propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică
IV Măsurile preventive
11 Arestul preventiv20
și arestul la domiciliu
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21
32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul
racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22
Legislația națională
trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23
Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de
asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă
precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24
O privare de
libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel
contrară Convenției25
De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna
eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există
temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26
Icircn acest sens măsuri
preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării
17
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18
Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19
A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-
justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni
precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată
de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a
Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența
CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22
Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58
12
detenției preventive27
Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes
public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății
individuale28
33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire
a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29
Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru
detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva
zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive
trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30
Motivele de
suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că
persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe
icircntreaga durată a detenției preventive31
Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că
autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn
timpul detenției icircnvinuitului32
De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn
cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi
judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care
justifică detenția33
Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă
Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească
sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea
servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34
34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru
temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt
(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat
să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să
reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35
Detenția preventivă nu poate fi
justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația
națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate
aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai
multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde
trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de
bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale
internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36
Icircn ceea
ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil
27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096
alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386
alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484
1126684 1138685 alin 29-30 53 33
Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399
4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
3
Lista abrevierilor
PA Planul de Acțiuni
CP Codul Penal
CE Consiliul Europei
CM Comitetul de Miniștri
CPP Codul de Procedură Penală
CPT Comitetul pentru Prevenirea Torturii
CEDO Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale
CtEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului
UE Uniunea Europeană
MC Marea Cameră
PG Procuratura Generală
SRSJ Strategia de reformă a sectorului justiţiei
PASRSJ Planul de acţiuni al Strategiei de reformă a sectorului justiţiei
MAI Ministerul Afacerilor Interne
MJ Ministerul Justiției
CBTM Cadrul bugetar pe termen mediu
INJ Institutul Național al Justiției
ONG Organizații neguvernamentale
INP Inspectoratul Național de Probațiune
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
NU Națiunile Unite
PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
4
I Introducere
1 Consiliul Europei (icircn continuare rdquoCErdquo) implementează Proiectul bdquoPromovarea unui sistem de
justiţie penală bazat pe respectarea drepturilor omului icircn Republica Moldovardquo Scopul
Proiectului este asigurarea unui respect sporit al drepturilor omului și statului de drept prin
susținerea autorităților naționale icircn crearea unui sistem al justiției penale funcțional și eficient
icircn conformitate cu standardele europene privind drepturile omului și icircn baza principiilor
umanizării resocializării și justiției restaurative Acesta constă din 4 rezultate intermediare
grupate icircn două componente Componenta 1 se axează pe asigurarea unei politici coerente icircn
domeniul justitiei penale bazată pe principiile umanizării resocializării și justiției restaurative
și icircmbunătățirea capacităților actorilor din domeniul justiției penale Componenta 2 se axează pe
icircmbunătățirea administrării icircnchisorilor reabilitare și serviciile de icircngrijire medicală sistemul
de probațiune și alternativele la detenție
2 Acest raport este elaborat icircn contextul evaluării necesităților icircn cadrul Componentei 1 a
Proiectului Icircn același timp o evaluare paralelă a necesităților este efectuată icircn cadrul
Componentei 2 acoperind aspecte legate de probațiune Scopul evaluării necesităților icircn cadrul
Componentei 1 este 1) de a identifica deficiențele politicii cadrului legal și practicii judiciare a
Republicii Moldova din domeniul justiției penale prin prisma principiilor umanizării și justiției
restaurative 2) de a oferi o analiză a situației bdquocurenterdquo și 3) de a prezenta constatările și
recomandările cu privire la acțiunile necesare a fi icircntreprinse icircn vederea asigurării coerenței
politicii justiției penale și legislației icircn acest sens precum și de a icircmbunătăți practica judiciară icircn
funcție de prevederile standardelor Consiliului Europei și cele mai bune practici din domeniu
Astfel raportul cuprinde constatări și recomandări clare specifice care vor reprezenta un
bdquopunct de pornirerdquo pentru intervențiile Proiectului
3 Cercetarea efectuată de echipa de consultanți internaționali și naționali a relevat că există
deficiențe considerabile care necesită o atenție specială cu privire la umanizare resocializare și
justiția restaurativă Așadar evaluarea se axează pe următoarele patru domenii ale justiției
penale
- măsurile preventive
- umanizarea Codului penal (icircn continuare rdquoCPrdquo)1 cu privire la asprimea sancțiunilor și
decriminalizarea anumitor categorii de infracțiuni
- aplicarea sancțiunilor alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
4 După cum se va prezenta mai jos măsurile preventive reprezintă un motiv de icircngrijorare icircn
Republica Moldova Icircn special aplicarea frecventă a arestului preventiv este problematică din
punct de vedere al umanizării și resocializării Icircn același timp alte măsuri preventive care nu
prevăd privarea de libertate nu par să fie aplicate cu icircntregul potențial pe care icircl implică
5 CP pare să urmeze o tendință din ce icircn ce mai dură icircn ultimii ani icircn ceea ce privește politica de
condamnare Condamnările la icircnchisoare sunt icircn creștere și nu există o dovadă clară dacă o
abordare mai severă contribuie efectiv la scăderea ratei criminalității Icircn plus o evaluare a
necesităților cu privire la umanizare ar fi incompletă fără abordarea problemei decriminalizării
1Codul penal al Republicii Moldova nr 985 din 18 aprilie 2012
5
6 Aplicarea sancțiunilor alternative constituie esența obiectivelor de resocializare a justiției
penale Aceasta contribuie de asemenea la scăderea populației din icircnchisori care la racircndul
său duce la umanizarea sistemului penitenciar Codul penal al Republicii Moldova conține o
serie de sancțiuni alternative inclusiv suspendarea executării pedepsei și eliberarea condiționată
icircnainte de termen Cu toate acestea potențialul sancțiunilor alternative nu pare să fi fost
explorat icircn totalitate Acest aspect este stracircns legat de operaționalizarea completă a
Inspectoratului Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo) icircnsă după cum s-a menționat
deja acest raport nu se axează icircn principal pe probațiune Probațiunea va fi abordată icircn cadrul
Componentei 2 a Proiectului
7 Justiția restaurativă icircn materie penală se axează icircn principal pe icircmpăcarea victimă-făptuitor Icircn
pofida unui cadru legislativ progresiv icircn vigoare medierea se află icircncă icircntr-un stadiu embrionar
icircn ceea ce privește aplicarea icircn practică Avantajele medierii trebuie explorate icircn continuare de
autoritățile Republicii Moldova și de părțile procesului penal
8 Deși există deja cacircteva strategii sub-sectoriale lipsește o strategie a sectorului justiției trans-
sectorială Ultima Strategie de Reformă a Sectorului Justiţiei a expirat Icircn același timp legislația
se modifică frecvent Așadar pe lacircngă cele patru teme deja menționate raportul abordează pe
scurt de asemenea politica și cadrul legislativ al justiției penale din Republica Moldova
9 Această evaluare a necesităților a fost efectuată de doi experți internaționali și anume Dl Eric
Svanidze și Dr Idlir Peccedili cu asistența considerabilă a experților naționali Dr Vladimir Grosu
și Dna Lucia Popescu Opiniile exprimate icircn acest raport reprezintă responsabilitatea
autorului(lor) și nu reflectă icircn mod necesar politica oficială a Consiliului Europei
II Metodologie
10 Acest raport se bazează pe constatările cercetărilor documentare și interviurilor on-site (la fața
locului) Cercetările documentare s-au axat pe analiza cadrului legislativ al justiției penale
datelor oficiale parvenite de la mai multe instituții documentelor de politici și diverselor
rapoarte ale societății civile disponibile icircn luna iulie 2018 Cercetarea documentară a permis o
icircnțelegere profundă a status quo-ului privind umanizarea resocializarea și justiția restaurativă
din Republica Moldova
11 Echipa de experți a efectuat de asemenea o misiune de constatare a faptelor la Chișinău icircn
perioada 21 mai - 25 mai 2018 Echipa s-a icircntacirclnit cu reprezentanții următoarelor grupuri de
interese și instituții
- Administrația Națională a Penitenciarelor
- Reprezentanți ai mediului academic
- Avocați icircn exercițiu
- Inspectoratul Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo)
- Ministerul Afacerilor Interne (icircn continuare rdquoMAIrdquo)
- Ministerul Justiției (icircn continuare rdquoMJrdquo)
- Curtea Supremă de Justiție
- Consiliul Superior al Magistraturii
- Consiliul Superior al Procurorilor
6
- Procuratura Generală (icircn continuare rdquoPGrdquo)
- Parlamentul
- ONG-uri
- Donatori internaționali
- Judecători de instrucție
- Oficiul Avocatului Poporului
- Institutul Național al Justiției (icircn continuare rdquoINJrdquo)
- Consiliul Mediatorilor
12 Este necesar de menționat că misiunea de constatare a faptelor nu trebuie considerată ca o
cercetare empirică icircn sensul unei cercetări calitative sau cantitative Constatările au reprezentat
un indicator foarte bun al percepțiilor cu privire la aspectele esențiale din practică Acestea
constituie de asemenea o confirmare a cercetării documentare efectuate icircn acest sens
13 Proiectul inițial al Raportului a fost prezentat la 6 iulie 2018 icircn cadrul unei mese rotunde la care
au participat reprezentanți relevanți ai instituțiilor de stat și actori din domeniul juridic
Versiunea finală a acestui raport a fost elaborată icircn baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde și
comentariilor scrise transmise ulterior de către cicircțiva beneficiari naționali
14 Constatările privind situația din Republica Moldova au fost analizate icircn corespundere cu
standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale privind umanizarea
resocializarea și justiția restaurativă Icircn acest scop au fost consultate diverse documente
internaționale de politici Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (icircn continuare
rdquoCtEDOrdquo) a fost de asemenea consultată icircn calitate de sursă importantă
III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
15 Elaborarea și implementarea de politici evaluarea impactului normativ și alte instrumente
contemporane de elaborare și executare de politici sunt obligatorii pentru toate sectoarele
publice2 incluzacircnd justiția icircn general și justiția penală icircn special Pornind de la unul din
primele documente de standardizare ale Comitetului de Miniștri (icircn continuare rdquoCMrdquo) al
Consiliului Europei relevante justiției penale și anume Rezoluția (67) 5 cu privire la cercetările
asupra deținuților priviți din punct de vedere individual și cu privire la comunitatea
penitenciară sugerează recomandări relevante Alineatul d) al acestei Rezoluții subliniază
2A se vedea Glossary of Key Terms in Evaluation and Results Based Management OCDE 2002
httpwwwoecdorgdevelopmentpeer-reviews2754804pdf
The United Nations Rule of Law Indicators Implementation Guide and Project Tools NU 2011
httpwwwunorgeneventspeacekeepersday2011publicationsun_rule_of_law_indicatorspdf
De ce ce și cum să se măsoare A Userrsquos Guide to Measuring Rule of Law Justice and Security Programmes UNDPVera
Institute 2014
httpwwwundporgcontentdamundplibrarycrisis20preventionUNDP_CPR_ROLMEGuide_August2014pdf
Ghid privind evaluarea impactului 2009 httpeceuropaeugovernanceimpactdoc_enhtm
Ghid privind suportul Consiliului Europei acordat programelor sectoriale httpseceuropaeueuropeaidsitesdevcofilesec-
guidelines-support-to-sector-prog-2007-final-enpdf p 89
7
necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii
penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo
16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul
justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de
politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei
instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de
strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3
17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul
fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție
asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește
jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo
icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)
5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau
10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care
solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6
Constatări și recomandări
18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și
coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și
statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la
icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru
sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a
adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare
rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un
Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a
oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare
cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale
cadrului de politici7
19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și
monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul
pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici
Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o
coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ
20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru
soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară
Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a
drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea
3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin
Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf
8
politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate
pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru
aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a
cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor
21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost
următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea
eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate
elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii
obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul
instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea
urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului
medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu
privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și
reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal
de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei
monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau
liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate
22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de
PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI
care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul
penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern
de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților
icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa
presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc
23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au
fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ
pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar
activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv
evaluările au oferit recomandări valoroase10
Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța
asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul
probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn
aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul
specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor
implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune
(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar
Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă
natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind
probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea
ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar
de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar
corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-
8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004
9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10
A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195
9
produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii
pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării
intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de
modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu
standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință
necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților
organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o
icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a
umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o
discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză
inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea
procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice
instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot
reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa
metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare
24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și
măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11
acesta nu poate fi considerat o
alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul
obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la
standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului
preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn
domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute
precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al
intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală
de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar
și de probațiune
25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-
2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și
respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care
detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările
și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea
necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului
justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o
integrare și o legătură comună necesară
26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de
parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale
generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă
predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv
27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă
doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel
11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018
10
penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune
penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii
funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune
importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale
metodologice comune
28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de
politici icircn sectorul justiției12
autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod
semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn
afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713
Conceptul Micii Reforme a
Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter
limitat14
Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar
și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale
sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției
prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set
de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale
autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de
indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului
reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și
implementare a politicilor juridice
29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea
programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora
toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile
bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit
faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe
Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program
selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor
(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15
i-a fost alocată o linie de buget relevantă
pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de
probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel
autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru
măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile
orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor
instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora
30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova
are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și
drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o
problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a
legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală
(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16
cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la
12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13
Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a
reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003
11
intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după
cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate
Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional
completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare17
(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de
probațiune18
și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie
la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii
legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea
modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității
Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după
cum s-a menționat mai sus
31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale
sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova
barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi
recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19
și să se completeze setul de măsuri
propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică
IV Măsurile preventive
11 Arestul preventiv20
și arestul la domiciliu
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21
32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul
racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22
Legislația națională
trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23
Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de
asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă
precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24
O privare de
libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel
contrară Convenției25
De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna
eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există
temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26
Icircn acest sens măsuri
preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării
17
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18
Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19
A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-
justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni
precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată
de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a
Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența
CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22
Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58
12
detenției preventive27
Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes
public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății
individuale28
33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire
a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29
Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru
detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva
zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive
trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30
Motivele de
suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că
persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe
icircntreaga durată a detenției preventive31
Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că
autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn
timpul detenției icircnvinuitului32
De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn
cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi
judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care
justifică detenția33
Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă
Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească
sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea
servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34
34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru
temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt
(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat
să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să
reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35
Detenția preventivă nu poate fi
justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația
națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate
aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai
multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde
trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de
bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale
internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36
Icircn ceea
ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil
27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096
alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386
alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484
1126684 1138685 alin 29-30 53 33
Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399
4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
4
I Introducere
1 Consiliul Europei (icircn continuare rdquoCErdquo) implementează Proiectul bdquoPromovarea unui sistem de
justiţie penală bazat pe respectarea drepturilor omului icircn Republica Moldovardquo Scopul
Proiectului este asigurarea unui respect sporit al drepturilor omului și statului de drept prin
susținerea autorităților naționale icircn crearea unui sistem al justiției penale funcțional și eficient
icircn conformitate cu standardele europene privind drepturile omului și icircn baza principiilor
umanizării resocializării și justiției restaurative Acesta constă din 4 rezultate intermediare
grupate icircn două componente Componenta 1 se axează pe asigurarea unei politici coerente icircn
domeniul justitiei penale bazată pe principiile umanizării resocializării și justiției restaurative
și icircmbunătățirea capacităților actorilor din domeniul justiției penale Componenta 2 se axează pe
icircmbunătățirea administrării icircnchisorilor reabilitare și serviciile de icircngrijire medicală sistemul
de probațiune și alternativele la detenție
2 Acest raport este elaborat icircn contextul evaluării necesităților icircn cadrul Componentei 1 a
Proiectului Icircn același timp o evaluare paralelă a necesităților este efectuată icircn cadrul
Componentei 2 acoperind aspecte legate de probațiune Scopul evaluării necesităților icircn cadrul
Componentei 1 este 1) de a identifica deficiențele politicii cadrului legal și practicii judiciare a
Republicii Moldova din domeniul justiției penale prin prisma principiilor umanizării și justiției
restaurative 2) de a oferi o analiză a situației bdquocurenterdquo și 3) de a prezenta constatările și
recomandările cu privire la acțiunile necesare a fi icircntreprinse icircn vederea asigurării coerenței
politicii justiției penale și legislației icircn acest sens precum și de a icircmbunătăți practica judiciară icircn
funcție de prevederile standardelor Consiliului Europei și cele mai bune practici din domeniu
Astfel raportul cuprinde constatări și recomandări clare specifice care vor reprezenta un
bdquopunct de pornirerdquo pentru intervențiile Proiectului
3 Cercetarea efectuată de echipa de consultanți internaționali și naționali a relevat că există
deficiențe considerabile care necesită o atenție specială cu privire la umanizare resocializare și
justiția restaurativă Așadar evaluarea se axează pe următoarele patru domenii ale justiției
penale
- măsurile preventive
- umanizarea Codului penal (icircn continuare rdquoCPrdquo)1 cu privire la asprimea sancțiunilor și
decriminalizarea anumitor categorii de infracțiuni
- aplicarea sancțiunilor alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
4 După cum se va prezenta mai jos măsurile preventive reprezintă un motiv de icircngrijorare icircn
Republica Moldova Icircn special aplicarea frecventă a arestului preventiv este problematică din
punct de vedere al umanizării și resocializării Icircn același timp alte măsuri preventive care nu
prevăd privarea de libertate nu par să fie aplicate cu icircntregul potențial pe care icircl implică
5 CP pare să urmeze o tendință din ce icircn ce mai dură icircn ultimii ani icircn ceea ce privește politica de
condamnare Condamnările la icircnchisoare sunt icircn creștere și nu există o dovadă clară dacă o
abordare mai severă contribuie efectiv la scăderea ratei criminalității Icircn plus o evaluare a
necesităților cu privire la umanizare ar fi incompletă fără abordarea problemei decriminalizării
1Codul penal al Republicii Moldova nr 985 din 18 aprilie 2012
5
6 Aplicarea sancțiunilor alternative constituie esența obiectivelor de resocializare a justiției
penale Aceasta contribuie de asemenea la scăderea populației din icircnchisori care la racircndul
său duce la umanizarea sistemului penitenciar Codul penal al Republicii Moldova conține o
serie de sancțiuni alternative inclusiv suspendarea executării pedepsei și eliberarea condiționată
icircnainte de termen Cu toate acestea potențialul sancțiunilor alternative nu pare să fi fost
explorat icircn totalitate Acest aspect este stracircns legat de operaționalizarea completă a
Inspectoratului Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo) icircnsă după cum s-a menționat
deja acest raport nu se axează icircn principal pe probațiune Probațiunea va fi abordată icircn cadrul
Componentei 2 a Proiectului
7 Justiția restaurativă icircn materie penală se axează icircn principal pe icircmpăcarea victimă-făptuitor Icircn
pofida unui cadru legislativ progresiv icircn vigoare medierea se află icircncă icircntr-un stadiu embrionar
icircn ceea ce privește aplicarea icircn practică Avantajele medierii trebuie explorate icircn continuare de
autoritățile Republicii Moldova și de părțile procesului penal
8 Deși există deja cacircteva strategii sub-sectoriale lipsește o strategie a sectorului justiției trans-
sectorială Ultima Strategie de Reformă a Sectorului Justiţiei a expirat Icircn același timp legislația
se modifică frecvent Așadar pe lacircngă cele patru teme deja menționate raportul abordează pe
scurt de asemenea politica și cadrul legislativ al justiției penale din Republica Moldova
9 Această evaluare a necesităților a fost efectuată de doi experți internaționali și anume Dl Eric
Svanidze și Dr Idlir Peccedili cu asistența considerabilă a experților naționali Dr Vladimir Grosu
și Dna Lucia Popescu Opiniile exprimate icircn acest raport reprezintă responsabilitatea
autorului(lor) și nu reflectă icircn mod necesar politica oficială a Consiliului Europei
II Metodologie
10 Acest raport se bazează pe constatările cercetărilor documentare și interviurilor on-site (la fața
locului) Cercetările documentare s-au axat pe analiza cadrului legislativ al justiției penale
datelor oficiale parvenite de la mai multe instituții documentelor de politici și diverselor
rapoarte ale societății civile disponibile icircn luna iulie 2018 Cercetarea documentară a permis o
icircnțelegere profundă a status quo-ului privind umanizarea resocializarea și justiția restaurativă
din Republica Moldova
11 Echipa de experți a efectuat de asemenea o misiune de constatare a faptelor la Chișinău icircn
perioada 21 mai - 25 mai 2018 Echipa s-a icircntacirclnit cu reprezentanții următoarelor grupuri de
interese și instituții
- Administrația Națională a Penitenciarelor
- Reprezentanți ai mediului academic
- Avocați icircn exercițiu
- Inspectoratul Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo)
- Ministerul Afacerilor Interne (icircn continuare rdquoMAIrdquo)
- Ministerul Justiției (icircn continuare rdquoMJrdquo)
- Curtea Supremă de Justiție
- Consiliul Superior al Magistraturii
- Consiliul Superior al Procurorilor
6
- Procuratura Generală (icircn continuare rdquoPGrdquo)
- Parlamentul
- ONG-uri
- Donatori internaționali
- Judecători de instrucție
- Oficiul Avocatului Poporului
- Institutul Național al Justiției (icircn continuare rdquoINJrdquo)
- Consiliul Mediatorilor
12 Este necesar de menționat că misiunea de constatare a faptelor nu trebuie considerată ca o
cercetare empirică icircn sensul unei cercetări calitative sau cantitative Constatările au reprezentat
un indicator foarte bun al percepțiilor cu privire la aspectele esențiale din practică Acestea
constituie de asemenea o confirmare a cercetării documentare efectuate icircn acest sens
13 Proiectul inițial al Raportului a fost prezentat la 6 iulie 2018 icircn cadrul unei mese rotunde la care
au participat reprezentanți relevanți ai instituțiilor de stat și actori din domeniul juridic
Versiunea finală a acestui raport a fost elaborată icircn baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde și
comentariilor scrise transmise ulterior de către cicircțiva beneficiari naționali
14 Constatările privind situația din Republica Moldova au fost analizate icircn corespundere cu
standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale privind umanizarea
resocializarea și justiția restaurativă Icircn acest scop au fost consultate diverse documente
internaționale de politici Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (icircn continuare
rdquoCtEDOrdquo) a fost de asemenea consultată icircn calitate de sursă importantă
III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
15 Elaborarea și implementarea de politici evaluarea impactului normativ și alte instrumente
contemporane de elaborare și executare de politici sunt obligatorii pentru toate sectoarele
publice2 incluzacircnd justiția icircn general și justiția penală icircn special Pornind de la unul din
primele documente de standardizare ale Comitetului de Miniștri (icircn continuare rdquoCMrdquo) al
Consiliului Europei relevante justiției penale și anume Rezoluția (67) 5 cu privire la cercetările
asupra deținuților priviți din punct de vedere individual și cu privire la comunitatea
penitenciară sugerează recomandări relevante Alineatul d) al acestei Rezoluții subliniază
2A se vedea Glossary of Key Terms in Evaluation and Results Based Management OCDE 2002
httpwwwoecdorgdevelopmentpeer-reviews2754804pdf
The United Nations Rule of Law Indicators Implementation Guide and Project Tools NU 2011
httpwwwunorgeneventspeacekeepersday2011publicationsun_rule_of_law_indicatorspdf
De ce ce și cum să se măsoare A Userrsquos Guide to Measuring Rule of Law Justice and Security Programmes UNDPVera
Institute 2014
httpwwwundporgcontentdamundplibrarycrisis20preventionUNDP_CPR_ROLMEGuide_August2014pdf
Ghid privind evaluarea impactului 2009 httpeceuropaeugovernanceimpactdoc_enhtm
Ghid privind suportul Consiliului Europei acordat programelor sectoriale httpseceuropaeueuropeaidsitesdevcofilesec-
guidelines-support-to-sector-prog-2007-final-enpdf p 89
7
necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii
penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo
16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul
justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de
politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei
instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de
strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3
17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul
fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție
asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește
jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo
icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)
5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau
10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care
solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6
Constatări și recomandări
18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și
coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și
statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la
icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru
sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a
adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare
rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un
Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a
oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare
cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale
cadrului de politici7
19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și
monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul
pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici
Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o
coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ
20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru
soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară
Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a
drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea
3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin
Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf
8
politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate
pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru
aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a
cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor
21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost
următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea
eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate
elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii
obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul
instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea
urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului
medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu
privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și
reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal
de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei
monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau
liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate
22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de
PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI
care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul
penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern
de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților
icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa
presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc
23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au
fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ
pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar
activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv
evaluările au oferit recomandări valoroase10
Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța
asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul
probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn
aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul
specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor
implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune
(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar
Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă
natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind
probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea
ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar
de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar
corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-
8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004
9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10
A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195
9
produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii
pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării
intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de
modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu
standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință
necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților
organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o
icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a
umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o
discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză
inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea
procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice
instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot
reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa
metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare
24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și
măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11
acesta nu poate fi considerat o
alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul
obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la
standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului
preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn
domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute
precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al
intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală
de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar
și de probațiune
25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-
2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și
respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care
detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările
și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea
necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului
justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o
integrare și o legătură comună necesară
26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de
parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale
generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă
predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv
27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă
doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel
11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018
10
penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune
penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii
funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune
importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale
metodologice comune
28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de
politici icircn sectorul justiției12
autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod
semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn
afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713
Conceptul Micii Reforme a
Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter
limitat14
Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar
și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale
sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției
prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set
de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale
autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de
indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului
reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și
implementare a politicilor juridice
29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea
programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora
toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile
bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit
faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe
Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program
selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor
(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15
i-a fost alocată o linie de buget relevantă
pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de
probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel
autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru
măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile
orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor
instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora
30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova
are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și
drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o
problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a
legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală
(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16
cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la
12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13
Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a
reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003
11
intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după
cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate
Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional
completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare17
(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de
probațiune18
și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie
la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii
legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea
modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității
Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după
cum s-a menționat mai sus
31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale
sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova
barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi
recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19
și să se completeze setul de măsuri
propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică
IV Măsurile preventive
11 Arestul preventiv20
și arestul la domiciliu
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21
32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul
racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22
Legislația națională
trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23
Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de
asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă
precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24
O privare de
libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel
contrară Convenției25
De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna
eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există
temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26
Icircn acest sens măsuri
preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării
17
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18
Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19
A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-
justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni
precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată
de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a
Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența
CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22
Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58
12
detenției preventive27
Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes
public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății
individuale28
33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire
a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29
Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru
detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva
zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive
trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30
Motivele de
suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că
persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe
icircntreaga durată a detenției preventive31
Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că
autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn
timpul detenției icircnvinuitului32
De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn
cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi
judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care
justifică detenția33
Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă
Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească
sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea
servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34
34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru
temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt
(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat
să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să
reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35
Detenția preventivă nu poate fi
justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația
națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate
aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai
multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde
trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de
bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale
internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36
Icircn ceea
ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil
27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096
alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386
alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484
1126684 1138685 alin 29-30 53 33
Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399
4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
5
6 Aplicarea sancțiunilor alternative constituie esența obiectivelor de resocializare a justiției
penale Aceasta contribuie de asemenea la scăderea populației din icircnchisori care la racircndul
său duce la umanizarea sistemului penitenciar Codul penal al Republicii Moldova conține o
serie de sancțiuni alternative inclusiv suspendarea executării pedepsei și eliberarea condiționată
icircnainte de termen Cu toate acestea potențialul sancțiunilor alternative nu pare să fi fost
explorat icircn totalitate Acest aspect este stracircns legat de operaționalizarea completă a
Inspectoratului Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo) icircnsă după cum s-a menționat
deja acest raport nu se axează icircn principal pe probațiune Probațiunea va fi abordată icircn cadrul
Componentei 2 a Proiectului
7 Justiția restaurativă icircn materie penală se axează icircn principal pe icircmpăcarea victimă-făptuitor Icircn
pofida unui cadru legislativ progresiv icircn vigoare medierea se află icircncă icircntr-un stadiu embrionar
icircn ceea ce privește aplicarea icircn practică Avantajele medierii trebuie explorate icircn continuare de
autoritățile Republicii Moldova și de părțile procesului penal
8 Deși există deja cacircteva strategii sub-sectoriale lipsește o strategie a sectorului justiției trans-
sectorială Ultima Strategie de Reformă a Sectorului Justiţiei a expirat Icircn același timp legislația
se modifică frecvent Așadar pe lacircngă cele patru teme deja menționate raportul abordează pe
scurt de asemenea politica și cadrul legislativ al justiției penale din Republica Moldova
9 Această evaluare a necesităților a fost efectuată de doi experți internaționali și anume Dl Eric
Svanidze și Dr Idlir Peccedili cu asistența considerabilă a experților naționali Dr Vladimir Grosu
și Dna Lucia Popescu Opiniile exprimate icircn acest raport reprezintă responsabilitatea
autorului(lor) și nu reflectă icircn mod necesar politica oficială a Consiliului Europei
II Metodologie
10 Acest raport se bazează pe constatările cercetărilor documentare și interviurilor on-site (la fața
locului) Cercetările documentare s-au axat pe analiza cadrului legislativ al justiției penale
datelor oficiale parvenite de la mai multe instituții documentelor de politici și diverselor
rapoarte ale societății civile disponibile icircn luna iulie 2018 Cercetarea documentară a permis o
icircnțelegere profundă a status quo-ului privind umanizarea resocializarea și justiția restaurativă
din Republica Moldova
11 Echipa de experți a efectuat de asemenea o misiune de constatare a faptelor la Chișinău icircn
perioada 21 mai - 25 mai 2018 Echipa s-a icircntacirclnit cu reprezentanții următoarelor grupuri de
interese și instituții
- Administrația Națională a Penitenciarelor
- Reprezentanți ai mediului academic
- Avocați icircn exercițiu
- Inspectoratul Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo)
- Ministerul Afacerilor Interne (icircn continuare rdquoMAIrdquo)
- Ministerul Justiției (icircn continuare rdquoMJrdquo)
- Curtea Supremă de Justiție
- Consiliul Superior al Magistraturii
- Consiliul Superior al Procurorilor
6
- Procuratura Generală (icircn continuare rdquoPGrdquo)
- Parlamentul
- ONG-uri
- Donatori internaționali
- Judecători de instrucție
- Oficiul Avocatului Poporului
- Institutul Național al Justiției (icircn continuare rdquoINJrdquo)
- Consiliul Mediatorilor
12 Este necesar de menționat că misiunea de constatare a faptelor nu trebuie considerată ca o
cercetare empirică icircn sensul unei cercetări calitative sau cantitative Constatările au reprezentat
un indicator foarte bun al percepțiilor cu privire la aspectele esențiale din practică Acestea
constituie de asemenea o confirmare a cercetării documentare efectuate icircn acest sens
13 Proiectul inițial al Raportului a fost prezentat la 6 iulie 2018 icircn cadrul unei mese rotunde la care
au participat reprezentanți relevanți ai instituțiilor de stat și actori din domeniul juridic
Versiunea finală a acestui raport a fost elaborată icircn baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde și
comentariilor scrise transmise ulterior de către cicircțiva beneficiari naționali
14 Constatările privind situația din Republica Moldova au fost analizate icircn corespundere cu
standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale privind umanizarea
resocializarea și justiția restaurativă Icircn acest scop au fost consultate diverse documente
internaționale de politici Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (icircn continuare
rdquoCtEDOrdquo) a fost de asemenea consultată icircn calitate de sursă importantă
III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
15 Elaborarea și implementarea de politici evaluarea impactului normativ și alte instrumente
contemporane de elaborare și executare de politici sunt obligatorii pentru toate sectoarele
publice2 incluzacircnd justiția icircn general și justiția penală icircn special Pornind de la unul din
primele documente de standardizare ale Comitetului de Miniștri (icircn continuare rdquoCMrdquo) al
Consiliului Europei relevante justiției penale și anume Rezoluția (67) 5 cu privire la cercetările
asupra deținuților priviți din punct de vedere individual și cu privire la comunitatea
penitenciară sugerează recomandări relevante Alineatul d) al acestei Rezoluții subliniază
2A se vedea Glossary of Key Terms in Evaluation and Results Based Management OCDE 2002
httpwwwoecdorgdevelopmentpeer-reviews2754804pdf
The United Nations Rule of Law Indicators Implementation Guide and Project Tools NU 2011
httpwwwunorgeneventspeacekeepersday2011publicationsun_rule_of_law_indicatorspdf
De ce ce și cum să se măsoare A Userrsquos Guide to Measuring Rule of Law Justice and Security Programmes UNDPVera
Institute 2014
httpwwwundporgcontentdamundplibrarycrisis20preventionUNDP_CPR_ROLMEGuide_August2014pdf
Ghid privind evaluarea impactului 2009 httpeceuropaeugovernanceimpactdoc_enhtm
Ghid privind suportul Consiliului Europei acordat programelor sectoriale httpseceuropaeueuropeaidsitesdevcofilesec-
guidelines-support-to-sector-prog-2007-final-enpdf p 89
7
necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii
penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo
16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul
justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de
politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei
instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de
strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3
17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul
fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție
asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește
jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo
icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)
5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau
10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care
solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6
Constatări și recomandări
18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și
coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și
statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la
icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru
sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a
adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare
rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un
Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a
oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare
cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale
cadrului de politici7
19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și
monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul
pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici
Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o
coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ
20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru
soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară
Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a
drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea
3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin
Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf
8
politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate
pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru
aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a
cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor
21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost
următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea
eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate
elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii
obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul
instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea
urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului
medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu
privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și
reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal
de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei
monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau
liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate
22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de
PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI
care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul
penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern
de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților
icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa
presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc
23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au
fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ
pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar
activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv
evaluările au oferit recomandări valoroase10
Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța
asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul
probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn
aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul
specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor
implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune
(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar
Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă
natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind
probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea
ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar
de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar
corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-
8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004
9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10
A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195
9
produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii
pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării
intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de
modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu
standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință
necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților
organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o
icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a
umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o
discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză
inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea
procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice
instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot
reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa
metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare
24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și
măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11
acesta nu poate fi considerat o
alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul
obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la
standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului
preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn
domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute
precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al
intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală
de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar
și de probațiune
25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-
2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și
respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care
detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările
și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea
necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului
justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o
integrare și o legătură comună necesară
26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de
parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale
generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă
predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv
27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă
doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel
11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018
10
penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune
penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii
funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune
importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale
metodologice comune
28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de
politici icircn sectorul justiției12
autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod
semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn
afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713
Conceptul Micii Reforme a
Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter
limitat14
Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar
și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale
sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției
prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set
de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale
autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de
indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului
reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și
implementare a politicilor juridice
29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea
programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora
toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile
bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit
faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe
Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program
selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor
(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15
i-a fost alocată o linie de buget relevantă
pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de
probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel
autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru
măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile
orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor
instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora
30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova
are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și
drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o
problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a
legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală
(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16
cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la
12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13
Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a
reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003
11
intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după
cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate
Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional
completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare17
(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de
probațiune18
și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie
la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii
legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea
modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității
Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după
cum s-a menționat mai sus
31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale
sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova
barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi
recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19
și să se completeze setul de măsuri
propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică
IV Măsurile preventive
11 Arestul preventiv20
și arestul la domiciliu
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21
32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul
racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22
Legislația națională
trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23
Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de
asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă
precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24
O privare de
libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel
contrară Convenției25
De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna
eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există
temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26
Icircn acest sens măsuri
preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării
17
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18
Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19
A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-
justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni
precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată
de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a
Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența
CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22
Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58
12
detenției preventive27
Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes
public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății
individuale28
33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire
a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29
Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru
detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva
zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive
trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30
Motivele de
suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că
persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe
icircntreaga durată a detenției preventive31
Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că
autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn
timpul detenției icircnvinuitului32
De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn
cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi
judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care
justifică detenția33
Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă
Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească
sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea
servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34
34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru
temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt
(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat
să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să
reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35
Detenția preventivă nu poate fi
justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația
națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate
aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai
multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde
trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de
bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale
internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36
Icircn ceea
ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil
27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096
alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386
alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484
1126684 1138685 alin 29-30 53 33
Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399
4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
6
- Procuratura Generală (icircn continuare rdquoPGrdquo)
- Parlamentul
- ONG-uri
- Donatori internaționali
- Judecători de instrucție
- Oficiul Avocatului Poporului
- Institutul Național al Justiției (icircn continuare rdquoINJrdquo)
- Consiliul Mediatorilor
12 Este necesar de menționat că misiunea de constatare a faptelor nu trebuie considerată ca o
cercetare empirică icircn sensul unei cercetări calitative sau cantitative Constatările au reprezentat
un indicator foarte bun al percepțiilor cu privire la aspectele esențiale din practică Acestea
constituie de asemenea o confirmare a cercetării documentare efectuate icircn acest sens
13 Proiectul inițial al Raportului a fost prezentat la 6 iulie 2018 icircn cadrul unei mese rotunde la care
au participat reprezentanți relevanți ai instituțiilor de stat și actori din domeniul juridic
Versiunea finală a acestui raport a fost elaborată icircn baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde și
comentariilor scrise transmise ulterior de către cicircțiva beneficiari naționali
14 Constatările privind situația din Republica Moldova au fost analizate icircn corespundere cu
standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale privind umanizarea
resocializarea și justiția restaurativă Icircn acest scop au fost consultate diverse documente
internaționale de politici Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (icircn continuare
rdquoCtEDOrdquo) a fost de asemenea consultată icircn calitate de sursă importantă
III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
15 Elaborarea și implementarea de politici evaluarea impactului normativ și alte instrumente
contemporane de elaborare și executare de politici sunt obligatorii pentru toate sectoarele
publice2 incluzacircnd justiția icircn general și justiția penală icircn special Pornind de la unul din
primele documente de standardizare ale Comitetului de Miniștri (icircn continuare rdquoCMrdquo) al
Consiliului Europei relevante justiției penale și anume Rezoluția (67) 5 cu privire la cercetările
asupra deținuților priviți din punct de vedere individual și cu privire la comunitatea
penitenciară sugerează recomandări relevante Alineatul d) al acestei Rezoluții subliniază
2A se vedea Glossary of Key Terms in Evaluation and Results Based Management OCDE 2002
httpwwwoecdorgdevelopmentpeer-reviews2754804pdf
The United Nations Rule of Law Indicators Implementation Guide and Project Tools NU 2011
httpwwwunorgeneventspeacekeepersday2011publicationsun_rule_of_law_indicatorspdf
De ce ce și cum să se măsoare A Userrsquos Guide to Measuring Rule of Law Justice and Security Programmes UNDPVera
Institute 2014
httpwwwundporgcontentdamundplibrarycrisis20preventionUNDP_CPR_ROLMEGuide_August2014pdf
Ghid privind evaluarea impactului 2009 httpeceuropaeugovernanceimpactdoc_enhtm
Ghid privind suportul Consiliului Europei acordat programelor sectoriale httpseceuropaeueuropeaidsitesdevcofilesec-
guidelines-support-to-sector-prog-2007-final-enpdf p 89
7
necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii
penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo
16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul
justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de
politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei
instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de
strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3
17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul
fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție
asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește
jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo
icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)
5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau
10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care
solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6
Constatări și recomandări
18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și
coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și
statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la
icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru
sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a
adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare
rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un
Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a
oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare
cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale
cadrului de politici7
19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și
monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul
pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici
Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o
coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ
20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru
soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară
Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a
drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea
3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin
Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf
8
politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate
pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru
aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a
cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor
21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost
următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea
eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate
elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii
obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul
instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea
urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului
medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu
privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și
reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal
de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei
monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau
liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate
22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de
PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI
care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul
penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern
de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților
icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa
presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc
23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au
fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ
pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar
activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv
evaluările au oferit recomandări valoroase10
Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța
asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul
probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn
aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul
specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor
implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune
(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar
Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă
natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind
probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea
ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar
de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar
corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-
8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004
9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10
A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195
9
produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii
pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării
intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de
modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu
standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință
necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților
organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o
icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a
umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o
discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză
inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea
procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice
instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot
reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa
metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare
24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și
măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11
acesta nu poate fi considerat o
alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul
obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la
standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului
preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn
domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute
precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al
intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală
de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar
și de probațiune
25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-
2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și
respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care
detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările
și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea
necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului
justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o
integrare și o legătură comună necesară
26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de
parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale
generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă
predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv
27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă
doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel
11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018
10
penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune
penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii
funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune
importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale
metodologice comune
28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de
politici icircn sectorul justiției12
autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod
semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn
afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713
Conceptul Micii Reforme a
Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter
limitat14
Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar
și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale
sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției
prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set
de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale
autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de
indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului
reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și
implementare a politicilor juridice
29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea
programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora
toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile
bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit
faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe
Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program
selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor
(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15
i-a fost alocată o linie de buget relevantă
pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de
probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel
autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru
măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile
orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor
instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora
30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova
are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și
drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o
problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a
legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală
(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16
cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la
12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13
Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a
reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003
11
intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după
cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate
Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional
completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare17
(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de
probațiune18
și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie
la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii
legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea
modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității
Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după
cum s-a menționat mai sus
31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale
sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova
barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi
recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19
și să se completeze setul de măsuri
propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică
IV Măsurile preventive
11 Arestul preventiv20
și arestul la domiciliu
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21
32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul
racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22
Legislația națională
trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23
Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de
asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă
precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24
O privare de
libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel
contrară Convenției25
De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna
eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există
temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26
Icircn acest sens măsuri
preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării
17
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18
Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19
A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-
justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni
precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată
de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a
Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența
CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22
Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58
12
detenției preventive27
Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes
public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății
individuale28
33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire
a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29
Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru
detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva
zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive
trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30
Motivele de
suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că
persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe
icircntreaga durată a detenției preventive31
Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că
autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn
timpul detenției icircnvinuitului32
De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn
cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi
judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care
justifică detenția33
Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă
Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească
sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea
servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34
34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru
temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt
(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat
să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să
reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35
Detenția preventivă nu poate fi
justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația
națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate
aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai
multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde
trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de
bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale
internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36
Icircn ceea
ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil
27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096
alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386
alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484
1126684 1138685 alin 29-30 53 33
Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399
4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
7
necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii
penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo
16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul
justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de
politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei
instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de
strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3
17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul
fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție
asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește
jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo
icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)
5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau
10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care
solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6
Constatări și recomandări
18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și
coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și
statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la
icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru
sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a
adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare
rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un
Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a
oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare
cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale
cadrului de politici7
19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și
monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul
pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici
Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o
coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ
20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru
soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară
Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a
drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea
3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin
Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf
8
politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate
pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru
aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a
cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor
21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost
următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea
eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate
elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii
obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul
instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea
urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului
medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu
privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și
reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal
de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei
monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau
liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate
22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de
PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI
care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul
penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern
de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților
icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa
presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc
23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au
fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ
pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar
activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv
evaluările au oferit recomandări valoroase10
Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța
asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul
probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn
aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul
specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor
implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune
(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar
Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă
natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind
probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea
ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar
de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar
corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-
8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004
9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10
A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195
9
produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii
pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării
intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de
modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu
standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință
necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților
organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o
icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a
umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o
discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză
inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea
procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice
instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot
reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa
metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare
24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și
măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11
acesta nu poate fi considerat o
alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul
obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la
standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului
preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn
domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute
precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al
intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală
de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar
și de probațiune
25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-
2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și
respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care
detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările
și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea
necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului
justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o
integrare și o legătură comună necesară
26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de
parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale
generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă
predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv
27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă
doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel
11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018
10
penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune
penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii
funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune
importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale
metodologice comune
28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de
politici icircn sectorul justiției12
autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod
semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn
afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713
Conceptul Micii Reforme a
Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter
limitat14
Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar
și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale
sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției
prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set
de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale
autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de
indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului
reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și
implementare a politicilor juridice
29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea
programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora
toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile
bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit
faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe
Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program
selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor
(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15
i-a fost alocată o linie de buget relevantă
pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de
probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel
autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru
măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile
orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor
instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora
30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova
are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și
drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o
problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a
legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală
(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16
cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la
12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13
Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a
reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003
11
intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după
cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate
Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional
completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare17
(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de
probațiune18
și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie
la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii
legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea
modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității
Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după
cum s-a menționat mai sus
31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale
sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova
barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi
recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19
și să se completeze setul de măsuri
propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică
IV Măsurile preventive
11 Arestul preventiv20
și arestul la domiciliu
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21
32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul
racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22
Legislația națională
trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23
Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de
asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă
precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24
O privare de
libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel
contrară Convenției25
De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna
eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există
temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26
Icircn acest sens măsuri
preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării
17
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18
Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19
A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-
justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni
precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată
de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a
Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența
CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22
Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58
12
detenției preventive27
Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes
public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății
individuale28
33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire
a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29
Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru
detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva
zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive
trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30
Motivele de
suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că
persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe
icircntreaga durată a detenției preventive31
Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că
autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn
timpul detenției icircnvinuitului32
De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn
cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi
judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care
justifică detenția33
Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă
Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească
sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea
servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34
34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru
temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt
(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat
să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să
reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35
Detenția preventivă nu poate fi
justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația
națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate
aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai
multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde
trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de
bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale
internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36
Icircn ceea
ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil
27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096
alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386
alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484
1126684 1138685 alin 29-30 53 33
Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399
4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
8
politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate
pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru
aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a
cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor
21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost
următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea
eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate
elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii
obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul
instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea
urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului
medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu
privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și
reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal
de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei
monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau
liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate
22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de
PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI
care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul
penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern
de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților
icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa
presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc
23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au
fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ
pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar
activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv
evaluările au oferit recomandări valoroase10
Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța
asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul
probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn
aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul
specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor
implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune
(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar
Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă
natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind
probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea
ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar
de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar
corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-
8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004
9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10
A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195
9
produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii
pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării
intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de
modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu
standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință
necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților
organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o
icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a
umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o
discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză
inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea
procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice
instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot
reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa
metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare
24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și
măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11
acesta nu poate fi considerat o
alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul
obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la
standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului
preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn
domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute
precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al
intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală
de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar
și de probațiune
25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-
2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și
respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care
detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările
și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea
necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului
justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o
integrare și o legătură comună necesară
26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de
parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale
generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă
predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv
27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă
doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel
11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018
10
penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune
penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii
funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune
importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale
metodologice comune
28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de
politici icircn sectorul justiției12
autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod
semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn
afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713
Conceptul Micii Reforme a
Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter
limitat14
Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar
și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale
sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției
prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set
de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale
autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de
indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului
reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și
implementare a politicilor juridice
29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea
programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora
toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile
bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit
faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe
Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program
selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor
(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15
i-a fost alocată o linie de buget relevantă
pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de
probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel
autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru
măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile
orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor
instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora
30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova
are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și
drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o
problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a
legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală
(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16
cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la
12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13
Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a
reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003
11
intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după
cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate
Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional
completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare17
(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de
probațiune18
și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie
la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii
legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea
modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității
Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după
cum s-a menționat mai sus
31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale
sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova
barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi
recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19
și să se completeze setul de măsuri
propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică
IV Măsurile preventive
11 Arestul preventiv20
și arestul la domiciliu
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21
32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul
racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22
Legislația națională
trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23
Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de
asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă
precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24
O privare de
libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel
contrară Convenției25
De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna
eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există
temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26
Icircn acest sens măsuri
preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării
17
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18
Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19
A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-
justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni
precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată
de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a
Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența
CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22
Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58
12
detenției preventive27
Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes
public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății
individuale28
33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire
a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29
Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru
detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva
zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive
trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30
Motivele de
suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că
persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe
icircntreaga durată a detenției preventive31
Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că
autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn
timpul detenției icircnvinuitului32
De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn
cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi
judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care
justifică detenția33
Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă
Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească
sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea
servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34
34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru
temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt
(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat
să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să
reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35
Detenția preventivă nu poate fi
justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația
națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate
aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai
multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde
trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de
bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale
internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36
Icircn ceea
ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil
27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096
alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386
alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484
1126684 1138685 alin 29-30 53 33
Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399
4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
9
produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii
pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării
intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de
modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu
standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință
necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților
organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o
icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a
umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o
discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză
inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea
procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice
instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot
reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa
metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare
24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și
măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11
acesta nu poate fi considerat o
alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul
obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la
standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului
preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn
domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute
precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al
intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală
de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar
și de probațiune
25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-
2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și
respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care
detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările
și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea
necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului
justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o
integrare și o legătură comună necesară
26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de
parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale
generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă
predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv
27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă
doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel
11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018
10
penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune
penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii
funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune
importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale
metodologice comune
28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de
politici icircn sectorul justiției12
autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod
semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn
afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713
Conceptul Micii Reforme a
Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter
limitat14
Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar
și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale
sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției
prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set
de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale
autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de
indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului
reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și
implementare a politicilor juridice
29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea
programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora
toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile
bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit
faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe
Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program
selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor
(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15
i-a fost alocată o linie de buget relevantă
pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de
probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel
autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru
măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile
orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor
instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora
30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova
are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și
drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o
problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a
legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală
(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16
cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la
12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13
Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a
reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003
11
intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după
cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate
Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional
completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare17
(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de
probațiune18
și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie
la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii
legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea
modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității
Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după
cum s-a menționat mai sus
31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale
sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova
barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi
recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19
și să se completeze setul de măsuri
propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică
IV Măsurile preventive
11 Arestul preventiv20
și arestul la domiciliu
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21
32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul
racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22
Legislația națională
trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23
Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de
asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă
precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24
O privare de
libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel
contrară Convenției25
De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna
eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există
temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26
Icircn acest sens măsuri
preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării
17
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18
Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19
A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-
justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni
precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată
de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a
Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența
CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22
Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58
12
detenției preventive27
Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes
public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății
individuale28
33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire
a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29
Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru
detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva
zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive
trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30
Motivele de
suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că
persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe
icircntreaga durată a detenției preventive31
Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că
autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn
timpul detenției icircnvinuitului32
De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn
cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi
judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care
justifică detenția33
Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă
Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească
sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea
servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34
34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru
temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt
(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat
să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să
reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35
Detenția preventivă nu poate fi
justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația
națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate
aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai
multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde
trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de
bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale
internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36
Icircn ceea
ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil
27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096
alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386
alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484
1126684 1138685 alin 29-30 53 33
Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399
4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
10
penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune
penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii
funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune
importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale
metodologice comune
28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de
politici icircn sectorul justiției12
autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod
semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn
afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713
Conceptul Micii Reforme a
Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter
limitat14
Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar
și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale
sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției
prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set
de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale
autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de
indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului
reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și
implementare a politicilor juridice
29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea
programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora
toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile
bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit
faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe
Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program
selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor
(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15
i-a fost alocată o linie de buget relevantă
pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de
probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel
autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru
măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile
orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor
instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora
30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova
are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și
drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o
problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a
legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală
(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16
cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la
12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13
Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a
reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003
11
intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după
cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate
Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional
completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare17
(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de
probațiune18
și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie
la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii
legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea
modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității
Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după
cum s-a menționat mai sus
31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale
sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova
barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi
recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19
și să se completeze setul de măsuri
propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică
IV Măsurile preventive
11 Arestul preventiv20
și arestul la domiciliu
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21
32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul
racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22
Legislația națională
trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23
Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de
asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă
precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24
O privare de
libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel
contrară Convenției25
De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna
eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există
temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26
Icircn acest sens măsuri
preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării
17
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18
Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19
A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-
justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni
precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată
de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a
Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența
CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22
Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58
12
detenției preventive27
Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes
public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății
individuale28
33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire
a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29
Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru
detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva
zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive
trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30
Motivele de
suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că
persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe
icircntreaga durată a detenției preventive31
Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că
autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn
timpul detenției icircnvinuitului32
De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn
cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi
judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care
justifică detenția33
Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă
Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească
sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea
servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34
34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru
temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt
(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat
să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să
reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35
Detenția preventivă nu poate fi
justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația
națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate
aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai
multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde
trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de
bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale
internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36
Icircn ceea
ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil
27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096
alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386
alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484
1126684 1138685 alin 29-30 53 33
Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399
4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
11
intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după
cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate
Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional
completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare17
(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de
probațiune18
și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie
la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii
legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea
modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității
Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după
cum s-a menționat mai sus
31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale
sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova
barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi
recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19
și să se completeze setul de măsuri
propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică
IV Măsurile preventive
11 Arestul preventiv20
și arestul la domiciliu
Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21
32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul
racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22
Legislația națională
trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23
Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de
asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă
precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24
O privare de
libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel
contrară Convenției25
De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna
eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există
temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26
Icircn acest sens măsuri
preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării
17
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18
Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19
A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-
justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni
precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată
de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a
Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența
CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22
Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58
12
detenției preventive27
Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes
public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății
individuale28
33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire
a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29
Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru
detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva
zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive
trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30
Motivele de
suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că
persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe
icircntreaga durată a detenției preventive31
Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că
autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn
timpul detenției icircnvinuitului32
De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn
cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi
judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care
justifică detenția33
Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă
Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească
sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea
servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34
34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru
temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt
(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat
să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să
reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35
Detenția preventivă nu poate fi
justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația
națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate
aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai
multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde
trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de
bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale
internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36
Icircn ceea
ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil
27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096
alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386
alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484
1126684 1138685 alin 29-30 53 33
Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399
4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
12
detenției preventive27
Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes
public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății
individuale28
33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire
a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29
Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru
detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva
zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive
trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30
Motivele de
suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că
persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe
icircntreaga durată a detenției preventive31
Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că
autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn
timpul detenției icircnvinuitului32
De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn
cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi
judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care
justifică detenția33
Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă
Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească
sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea
servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34
34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru
temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt
(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat
să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să
reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35
Detenția preventivă nu poate fi
justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația
națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate
aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai
multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde
trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de
bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale
internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36
Icircn ceea
ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil
27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096
alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386
alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484
1126684 1138685 alin 29-30 53 33
Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399
4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
13
Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un
risc plauzibil37
Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că
este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a
evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se
diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție
pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și
verificările efectuate38
Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că
anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest
preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent
și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de
timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea
persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări
sociale nu mai este actual39
35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai
sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd
pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la
regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată
instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea
eliberării40
36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să
fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc
detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o
icircncălcare a art 5 CEDO41
Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie
icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra
că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42
37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de
către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43
arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă
privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa
se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul
arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor
această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe
pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44
Icircn consecință standardele derivate
inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare
37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din
12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea
CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
14
la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă
actuală la icircnchisoare45
Constatări și recomandări
38 Inițiativele de politici46
și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive
privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri
nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale
art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor
corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze
Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn
cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn
custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47
Problemele
rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul
de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri
relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește
detenția preventivă48
CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific
obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de
proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența
unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de
prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la
faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice
de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să
explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd
argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau
respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a
capacităților49
Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este
menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea
privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de
practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat
că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod
corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și
procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații
suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50
39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației
dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și
alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de
includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea
articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a
controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar
de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn
45Parag 17 al Anexei acesteia 46
A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
15
formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control
judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi
aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de
icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită
și arestului la domiciliu51
Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și
raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative
de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință
40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește
măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul
măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive
Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului
preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci
cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că
bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar
putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52
Art
176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei
măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod
obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei
penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn
considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator
evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii
Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate
pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care
depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare
aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate
pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca
măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de
aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11
măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță
absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn
perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută
oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53
Tendința opusă și cele mai bune
practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin
Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare
preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci
ani Anterior această limită era de 4 ani54
Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și
infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe
lacircngă cauțiunea obligatorie55
cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a
diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii
incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult
51
A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
16
(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale
Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea
preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia
inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn
această privință
41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță
motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța
procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și
necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce
privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură
excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente
pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai
pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive
pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei
condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn
arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul
inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice
informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive
care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există
suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea
publică
42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn
funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn
considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul
este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă
condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta
judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea
unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de
libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest
preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de
30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni
43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu
cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art
176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual
fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței
CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56
detenția poate fi
justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de
nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP
impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv
formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine
prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă
atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel
56A se vedea par 33 de mai sus
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
17
icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin
pe toată durata procedurilor
44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57
au arătat că deși elementele de bază ale
legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de
vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a
acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este
icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au
icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar
de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO
și alte standarde internaționale58
Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și
metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit
Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au
examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de
demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a
arestului preventiv din care 3014 au fost admise59
PG la racircndul său prezintă date care se
limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017
procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430
persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60
Conform datelor statistice publicate de Procuratura
Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv
1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu
termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare
de 6 luni ndash 18 persoane61
45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora
3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62
Alte
grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din
admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile
disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra
frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar
cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare
de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării
arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al
numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a
fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763
Icircn ceea ce
57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica
Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-
12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62
A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și
securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare
2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index
puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
18
privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv
aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile
penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la
data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul
folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și
1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064
și
ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul
acestor ani65
aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a
icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv
icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o
raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu
recomandările specifice sugerate icircn acest raport
46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn
continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la
supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea
persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66
Aceasta exacerbează
insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri
ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art
3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat
faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra
bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel
național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri
Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP
articolele 4731-4
care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind
condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1
ianuarie 201967
47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai
comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii
o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor
indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta
demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește
răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau
hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru
respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a
respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată
nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este
icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele
internaționale este urgentă68
De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați
64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66
A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita
CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la
răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
19
pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului
preventiv
48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul
ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv
Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu
luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind
percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive
impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și
combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se
pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele
inverse ale aplicării arestării preventive
49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești
asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale
CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior
vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea
arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă
indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69
Absența motivării inclusiv existența unei
suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este
utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70
Un alt efect
secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn
plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte
măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71
Așa cum
am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova
este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de
aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM
menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a
asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o
revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al
motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și
fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe
stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație
Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate
acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul
preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile
de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ
50 După cum s-a discutat72
necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn
textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la
arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a
icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai
69Ibidem la parag 17-22 70
Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie
2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și
securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
20
mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate
inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul
2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu
este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte
circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că
există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu
are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd
de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar
trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod
corespunzător a arestului la domiciliu
51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței
arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv
interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii
trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu
anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare
mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de
control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de
urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a
restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73
Cu
toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică
care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că
acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017
arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774
de persoane cu doar o monitorizare electronică
ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic
se aflau icircn arest la domiciliu75
Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la
aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor
interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a
persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca
măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile
(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă
icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus
discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă
echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă
de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al
monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct
numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu
creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și
73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu
și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul
general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat
pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat
arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74
A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune
httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la
domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea
electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
21
procurorilor76
autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de
infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a
arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare
electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și
jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea
excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea
cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie
eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a
asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77
sect 140 Art 53 a fost interpretat ca
stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de
judecatărdquo78
53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care
temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea
unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită
icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care
furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca
perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces
să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul
de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul
trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie
luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru
cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de
mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze
capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie
evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite
circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79
54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn
cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează
această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele
membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al
acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate
suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi
aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza
acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să
76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din
prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
22
locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o
autoritate judiciară
Constatări și recomandări
55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și
prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția
de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a
autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere
transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea
provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice
măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și
supraveghere
56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante
umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea
numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de
alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze
penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de
PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate
persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire
penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de
persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane
inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive
(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție
personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu
au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea
provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80
57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient
datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului
judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu
Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn
plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin
bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor
limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă
cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al
Magistraturii81
Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii
arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt
(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea
preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din
țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe
cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul
judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul
(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul
80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
23
preventiv82
Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri
preventive neprivative de libertate independente83
58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de
părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea
domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare
interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să
icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de
exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea
ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de
dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84
Icircn
plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri
similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea
interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri
preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării
electronice85
trebuie implementate prin serviciul de probațiune
59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu
jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea
prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății
compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și
plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921
CPP) După cum s-a discutat
jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care
pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor
relevante86
Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu
valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)
60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități
convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii
cauțiunii87
practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate
limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe
sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la
forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru
creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele
formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică
V Umanizarea Codului Penal88
82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86
A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale
sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile
alternative
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
24
11 Asprimea sancțiunilor
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc
de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul
cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci
atrag răspunderea penală89
Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența
CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și
mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de
sancțiuni penale90
prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91
icircnchisorii pe viață
fără posibilitate de reducere92
și a pedepselor corporale93
Icircn același timp asprimea sancțiunilor
penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală
inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul
supravegherii CtEDO94
62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și
politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele
alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn
ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95
de cerința generală de reconciliere a intereselor și a
considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și
reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale
privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice96
Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al
Națiunilor Unite (1957)97
și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn
particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre
privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98
asprimea sancțiunilor
penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective
au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător
Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn
particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării
89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare
care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-
162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672
httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor
alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului
Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97
Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea
societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a
asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn
conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
25
sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea
măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99
Constatări și recomandări
63 CP100
corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de
pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn
conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți
pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați
condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această
ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe
viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu
icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare
comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la
icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război
omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte
teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total
de deținuți pe viață a fost de 123101
Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un
plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102
trebuie icircntreprinse
și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților
pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO103
64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa
cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104
includ
amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități
anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări
și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția
ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv
munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62
CP)
65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de
soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd
clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai
puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12
ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor
specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor
similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la
99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin
A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu
sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și
implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101
A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod
semnificativ la umanizarea sistemului
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
26
nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105
nu indică probleme speciale Icircn general
acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de
gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106
66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de
viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă
pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea
variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de
infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel
mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a
infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea
generală a infracțiunilor și alți factori relevanți
67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn
perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o
reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de
grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de
judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv
9957107
numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul
anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu
numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica
Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului
Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000
locuitori108
Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu
icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea
efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite
68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea
pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție
pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă
a acestor infracțiuni
69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut
icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general
există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de
dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general
trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn
stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și
105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor
httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51
httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn
Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
27
procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului
reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109
70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate
pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și
planurile de sancționare110
din punct de vedere al parametrilor de sancționare o
justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și
umanizare
71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile
disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu
specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111
sunt
suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi
conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn
sistemele justiției penale112
72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a
asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri
specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar
din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici
legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să
ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113
Prin stabilirea unei perioade
minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de
detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o
sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții
formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv
amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care
stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor
pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de
teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea
unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la
art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice
pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite
109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea
sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și
inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de
Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14
etc 110
Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor
secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
28
12 Decriminalizarea
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca
domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de
fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114
sugeracircnd modificări necesare icircn
practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți
care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115
și a celor mai bune
practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de
infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică
privarea de libertate116
Constatări și recomandări
74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate
modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au
vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost
impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166
1
Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării
precum și criminologice de ex art 24511
Violarea legislației privind activitatea fondurilor
nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate
75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin
eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere
sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn
trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)
117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente
din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de
vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului
privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său
118
Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției
penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte
categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior
să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa
intervenții legislative și de decriminalizare
VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119
114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor
alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu
regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de
decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De
asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
29
76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de
sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a
Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și
măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile
de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn
general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale
reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită
statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor
nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn
discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general
termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă
la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare
executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120
77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de
legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei
liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa
cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită
schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea
executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani
Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121
au fost suplimentate cu terminologia specifică
probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește
termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și
corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai
avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu
standardele menționate
78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare
icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără
aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de
supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli
venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea
pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune
muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor
noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a
icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea
recidivei și garantarea siguranței societății122
Setul de condiții corespunde standardelor
sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea
pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din
prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din
pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica
Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul
de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
30
internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea
condiționată
79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie
remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este
prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind
Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare
80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare
condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii
formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse
cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani
pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel
puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea
unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni
gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123
O abordare similară este menținută
icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă
mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru
infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă
81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de
modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă
la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82
din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele
stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a
respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative
menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme
controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul
formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai
departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate
de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine
printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și
aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor
amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și
completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de
respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai
blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la
34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave
sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată
condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art
92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative
punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care
prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat
eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea
detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
31
cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate
formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este
condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare
82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă
etc) de eligibilitate124
se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al
standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau
reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe
capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și
obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de
evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite
83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al
probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a
liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de
lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la
capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și
de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile
penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din
1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri
adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de
judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze
un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai
sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa
reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală
Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale
84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre
cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește
liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii
stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a
participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ
confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile
penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie
disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere
este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile
ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către
părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a
recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)
124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
32
85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn
procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz
penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din
domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de
timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor
informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe
ale medierii (art 10)
86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare
a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de
organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod
imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de
preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca
mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și
să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord
(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))
mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)
Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)
87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală
adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele
esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor
dincolo de procedura penală125
Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor
standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă
statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează
dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției
restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și
a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să
fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de
bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți
care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o
recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile
procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție
restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile
lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea
procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de
icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale
Constatări și recomandări
88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr
mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului
precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015
reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn
conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai
sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate
125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
33
acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn
materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este
destul de recentă
89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn
2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului
sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru
soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea
victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la
soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn
CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau
mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la
placircngerea victimei
90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica
medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că
procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei
necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)
acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu
ilustrativ dat de un mediator
bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a
mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are
obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo
Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere
despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri
periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele
procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt
interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este
adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că
avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea
nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare
importanță
91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue
Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială
icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este
necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire
permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale
92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu
toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație
Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat
care să garanteze medierea gratuită
93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și
după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126
Paragraful 6 citat din
126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
34
Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape
principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției
(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)
(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)
corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate
icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de
restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate
crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor
unui program de justiție restaurativă127
Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat
posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale
justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de
justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea
medierii icircn procedurile penale
94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind
suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și
este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul
infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice
privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă
domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze
condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului
VIII Concluzii și recomandări
95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din
perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru
aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume
- măsurile preventive
- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii
de infracțiuni
- aplicarea de sancțiuni alternative
- icircmpăcarea victimă-făptuitor
Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și
sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte
măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional
controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura
umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn
conformitate cu standardele internaționale și bunele practici
96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma
standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări
concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează
127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru
Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu
referințe suplimentare
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
35
planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și
creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor
97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului
justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor
instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai
bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru
coordonarea sa sistematică
Planificare strategică și suport bugetar
98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile
din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin
elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de
instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici
subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre
rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii
publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale
99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este
necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției
penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea
obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de
acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a
unei scheme de funcționare pentru medierea liberă
Intervenții legislative
100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp
ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de
reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare
101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a
nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și
necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este
necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de
arest preventiv
- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica
arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale
Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de
aplicabilitate icircn această privință)
- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri
infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente
(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de
monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
36
- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să
fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea
judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul
procesului
- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice
posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea
arestului preventiv
- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod
clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a
arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de
vedere
- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau
tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp
măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse
icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune
- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o
măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii
trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului
(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale
ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare
(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică
102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor
amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o
recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale
icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate
acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare
- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și
practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte
- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a
garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde
standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune
independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus
probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea
cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea
deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele
justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
37
riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe
dovedite
104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a
extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă
inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea
poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale
105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a
alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi
extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul
icircnvinuitului trebuie să fie specificate
Activitatea de cercetare
106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de
rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de
informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative
ulterioare
- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și
consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități
- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării
demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării
acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite
- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la
infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de
revizuire a CPP icircn acest sens
- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este
cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al
parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor
legate de reabilitare și umanizare
- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea
trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative
107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar
fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric
referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv
impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și
combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot
organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale
cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive
Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante
38
108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a
nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției
penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se
referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se
referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de
remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților
recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile
necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după
cum urmează
- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv
aplicarea icircn practică și motivarea acestuia
- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la
posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci
și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de
activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului
judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală
și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și
detenție)
- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că
sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum
solicită jurisprudența CtEDO
- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire
penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de
creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii
- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac
cerințele legii și standardelor internaționale
Colectarea datelor
109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare
jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica
Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de
dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul
preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere
detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional
cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea
sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate
această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și
dinamicii relevante