Raport de evaluare a necesităților justiție penală al...

38
PROGRAMUL CONSILIULUI EUROPEI “PROMOVAREA UNUI SISTEM DE JUSTIȚIE PENALĂ BAZAT PE RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA” (Componenta 1) traducere neoficială 16 august 2018 Raport de evaluare a necesităților sistemului de justiție penală al Republicii Moldova prin prisma principiilor umanizării și justiției restaurative Elaborat de: dr Idlir Peci și dl Eric Svanidze

Transcript of Raport de evaluare a necesităților justiție penală al...

PROGRAMUL CONSILIULUI EUROPEI

ldquoPROMOVAREA UNUI SISTEM DE JUSTIȚIE PENALĂ BAZAT PE RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI IcircN REPUBLICA MOLDOVArdquo

(Componenta 1)

traducere neoficială

16 august 2018

Raport de evaluare a necesităților

sistemului de justiție penală al Republicii Moldova

prin prisma principiilor umanizării și justiției restaurative

Elaborat de

dr Idlir Peci și dl Eric Svanidze

2

Cuprins

I Introducere 4

II Metodologie 5

III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ 6

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 6

Constatări și recomandări 7

IV Măsurile preventive 11

11 Arestul preventiv și arestul la domiciliu 11

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului 11

Constatări și recomandări 14

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea 21

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 21

Constatări și recomandări 22

V Umanizarea Codului Penal 23

11 Asprimea sancțiunilor 24

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 24

Constatări și recomandări 25

12 Decriminalizarea 28

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 28

Constatări și recomandări 28

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative 28

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală 31

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 31

Constatări și recomandări 32

VIII Concluzii și recomandări 34

3

Lista abrevierilor

PA Planul de Acțiuni

CP Codul Penal

CE Consiliul Europei

CM Comitetul de Miniștri

CPP Codul de Procedură Penală

CPT Comitetul pentru Prevenirea Torturii

CEDO Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale

CtEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului

UE Uniunea Europeană

MC Marea Cameră

PG Procuratura Generală

SRSJ Strategia de reformă a sectorului justiţiei

PASRSJ Planul de acţiuni al Strategiei de reformă a sectorului justiţiei

MAI Ministerul Afacerilor Interne

MJ Ministerul Justiției

CBTM Cadrul bugetar pe termen mediu

INJ Institutul Național al Justiției

ONG Organizații neguvernamentale

INP Inspectoratul Național de Probațiune

OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

NU Națiunile Unite

PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

4

I Introducere

1 Consiliul Europei (icircn continuare rdquoCErdquo) implementează Proiectul bdquoPromovarea unui sistem de

justiţie penală bazat pe respectarea drepturilor omului icircn Republica Moldovardquo Scopul

Proiectului este asigurarea unui respect sporit al drepturilor omului și statului de drept prin

susținerea autorităților naționale icircn crearea unui sistem al justiției penale funcțional și eficient

icircn conformitate cu standardele europene privind drepturile omului și icircn baza principiilor

umanizării resocializării și justiției restaurative Acesta constă din 4 rezultate intermediare

grupate icircn două componente Componenta 1 se axează pe asigurarea unei politici coerente icircn

domeniul justitiei penale bazată pe principiile umanizării resocializării și justiției restaurative

și icircmbunătățirea capacităților actorilor din domeniul justiției penale Componenta 2 se axează pe

icircmbunătățirea administrării icircnchisorilor reabilitare și serviciile de icircngrijire medicală sistemul

de probațiune și alternativele la detenție

2 Acest raport este elaborat icircn contextul evaluării necesităților icircn cadrul Componentei 1 a

Proiectului Icircn același timp o evaluare paralelă a necesităților este efectuată icircn cadrul

Componentei 2 acoperind aspecte legate de probațiune Scopul evaluării necesităților icircn cadrul

Componentei 1 este 1) de a identifica deficiențele politicii cadrului legal și practicii judiciare a

Republicii Moldova din domeniul justiției penale prin prisma principiilor umanizării și justiției

restaurative 2) de a oferi o analiză a situației bdquocurenterdquo și 3) de a prezenta constatările și

recomandările cu privire la acțiunile necesare a fi icircntreprinse icircn vederea asigurării coerenței

politicii justiției penale și legislației icircn acest sens precum și de a icircmbunătăți practica judiciară icircn

funcție de prevederile standardelor Consiliului Europei și cele mai bune practici din domeniu

Astfel raportul cuprinde constatări și recomandări clare specifice care vor reprezenta un

bdquopunct de pornirerdquo pentru intervențiile Proiectului

3 Cercetarea efectuată de echipa de consultanți internaționali și naționali a relevat că există

deficiențe considerabile care necesită o atenție specială cu privire la umanizare resocializare și

justiția restaurativă Așadar evaluarea se axează pe următoarele patru domenii ale justiției

penale

- măsurile preventive

- umanizarea Codului penal (icircn continuare rdquoCPrdquo)1 cu privire la asprimea sancțiunilor și

decriminalizarea anumitor categorii de infracțiuni

- aplicarea sancțiunilor alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

4 După cum se va prezenta mai jos măsurile preventive reprezintă un motiv de icircngrijorare icircn

Republica Moldova Icircn special aplicarea frecventă a arestului preventiv este problematică din

punct de vedere al umanizării și resocializării Icircn același timp alte măsuri preventive care nu

prevăd privarea de libertate nu par să fie aplicate cu icircntregul potențial pe care icircl implică

5 CP pare să urmeze o tendință din ce icircn ce mai dură icircn ultimii ani icircn ceea ce privește politica de

condamnare Condamnările la icircnchisoare sunt icircn creștere și nu există o dovadă clară dacă o

abordare mai severă contribuie efectiv la scăderea ratei criminalității Icircn plus o evaluare a

necesităților cu privire la umanizare ar fi incompletă fără abordarea problemei decriminalizării

1Codul penal al Republicii Moldova nr 985 din 18 aprilie 2012

5

6 Aplicarea sancțiunilor alternative constituie esența obiectivelor de resocializare a justiției

penale Aceasta contribuie de asemenea la scăderea populației din icircnchisori care la racircndul

său duce la umanizarea sistemului penitenciar Codul penal al Republicii Moldova conține o

serie de sancțiuni alternative inclusiv suspendarea executării pedepsei și eliberarea condiționată

icircnainte de termen Cu toate acestea potențialul sancțiunilor alternative nu pare să fi fost

explorat icircn totalitate Acest aspect este stracircns legat de operaționalizarea completă a

Inspectoratului Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo) icircnsă după cum s-a menționat

deja acest raport nu se axează icircn principal pe probațiune Probațiunea va fi abordată icircn cadrul

Componentei 2 a Proiectului

7 Justiția restaurativă icircn materie penală se axează icircn principal pe icircmpăcarea victimă-făptuitor Icircn

pofida unui cadru legislativ progresiv icircn vigoare medierea se află icircncă icircntr-un stadiu embrionar

icircn ceea ce privește aplicarea icircn practică Avantajele medierii trebuie explorate icircn continuare de

autoritățile Republicii Moldova și de părțile procesului penal

8 Deși există deja cacircteva strategii sub-sectoriale lipsește o strategie a sectorului justiției trans-

sectorială Ultima Strategie de Reformă a Sectorului Justiţiei a expirat Icircn același timp legislația

se modifică frecvent Așadar pe lacircngă cele patru teme deja menționate raportul abordează pe

scurt de asemenea politica și cadrul legislativ al justiției penale din Republica Moldova

9 Această evaluare a necesităților a fost efectuată de doi experți internaționali și anume Dl Eric

Svanidze și Dr Idlir Peccedili cu asistența considerabilă a experților naționali Dr Vladimir Grosu

și Dna Lucia Popescu Opiniile exprimate icircn acest raport reprezintă responsabilitatea

autorului(lor) și nu reflectă icircn mod necesar politica oficială a Consiliului Europei

II Metodologie

10 Acest raport se bazează pe constatările cercetărilor documentare și interviurilor on-site (la fața

locului) Cercetările documentare s-au axat pe analiza cadrului legislativ al justiției penale

datelor oficiale parvenite de la mai multe instituții documentelor de politici și diverselor

rapoarte ale societății civile disponibile icircn luna iulie 2018 Cercetarea documentară a permis o

icircnțelegere profundă a status quo-ului privind umanizarea resocializarea și justiția restaurativă

din Republica Moldova

11 Echipa de experți a efectuat de asemenea o misiune de constatare a faptelor la Chișinău icircn

perioada 21 mai - 25 mai 2018 Echipa s-a icircntacirclnit cu reprezentanții următoarelor grupuri de

interese și instituții

- Administrația Națională a Penitenciarelor

- Reprezentanți ai mediului academic

- Avocați icircn exercițiu

- Inspectoratul Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo)

- Ministerul Afacerilor Interne (icircn continuare rdquoMAIrdquo)

- Ministerul Justiției (icircn continuare rdquoMJrdquo)

- Curtea Supremă de Justiție

- Consiliul Superior al Magistraturii

- Consiliul Superior al Procurorilor

6

- Procuratura Generală (icircn continuare rdquoPGrdquo)

- Parlamentul

- ONG-uri

- Donatori internaționali

- Judecători de instrucție

- Oficiul Avocatului Poporului

- Institutul Național al Justiției (icircn continuare rdquoINJrdquo)

- Consiliul Mediatorilor

12 Este necesar de menționat că misiunea de constatare a faptelor nu trebuie considerată ca o

cercetare empirică icircn sensul unei cercetări calitative sau cantitative Constatările au reprezentat

un indicator foarte bun al percepțiilor cu privire la aspectele esențiale din practică Acestea

constituie de asemenea o confirmare a cercetării documentare efectuate icircn acest sens

13 Proiectul inițial al Raportului a fost prezentat la 6 iulie 2018 icircn cadrul unei mese rotunde la care

au participat reprezentanți relevanți ai instituțiilor de stat și actori din domeniul juridic

Versiunea finală a acestui raport a fost elaborată icircn baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde și

comentariilor scrise transmise ulterior de către cicircțiva beneficiari naționali

14 Constatările privind situația din Republica Moldova au fost analizate icircn corespundere cu

standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale privind umanizarea

resocializarea și justiția restaurativă Icircn acest scop au fost consultate diverse documente

internaționale de politici Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (icircn continuare

rdquoCtEDOrdquo) a fost de asemenea consultată icircn calitate de sursă importantă

III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

15 Elaborarea și implementarea de politici evaluarea impactului normativ și alte instrumente

contemporane de elaborare și executare de politici sunt obligatorii pentru toate sectoarele

publice2 incluzacircnd justiția icircn general și justiția penală icircn special Pornind de la unul din

primele documente de standardizare ale Comitetului de Miniștri (icircn continuare rdquoCMrdquo) al

Consiliului Europei relevante justiției penale și anume Rezoluția (67) 5 cu privire la cercetările

asupra deținuților priviți din punct de vedere individual și cu privire la comunitatea

penitenciară sugerează recomandări relevante Alineatul d) al acestei Rezoluții subliniază

2A se vedea Glossary of Key Terms in Evaluation and Results Based Management OCDE 2002

httpwwwoecdorgdevelopmentpeer-reviews2754804pdf

The United Nations Rule of Law Indicators Implementation Guide and Project Tools NU 2011

httpwwwunorgeneventspeacekeepersday2011publicationsun_rule_of_law_indicatorspdf

De ce ce și cum să se măsoare A Userrsquos Guide to Measuring Rule of Law Justice and Security Programmes UNDPVera

Institute 2014

httpwwwundporgcontentdamundplibrarycrisis20preventionUNDP_CPR_ROLMEGuide_August2014pdf

Ghid privind evaluarea impactului 2009 httpeceuropaeugovernanceimpactdoc_enhtm

Ghid privind suportul Consiliului Europei acordat programelor sectoriale httpseceuropaeueuropeaidsitesdevcofilesec-

guidelines-support-to-sector-prog-2007-final-enpdf p 89

7

necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii

penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo

16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul

justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de

politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei

instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de

strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3

17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul

fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție

asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește

jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo

icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)

5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau

10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care

solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6

Constatări și recomandări

18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și

coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și

statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la

icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru

sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a

adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare

rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un

Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a

oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare

cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale

cadrului de politici7

19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și

monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul

pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici

Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o

coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ

20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru

soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară

Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a

drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea

3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin

Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf

8

politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate

pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru

aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a

cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor

21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost

următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea

eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate

elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii

obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul

instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea

urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului

medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu

privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și

reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal

de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei

monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau

liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate

22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de

PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI

care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul

penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern

de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților

icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa

presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc

23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au

fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ

pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar

activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv

evaluările au oferit recomandări valoroase10

Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța

asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul

probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn

aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul

specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor

implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune

(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar

Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă

natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind

probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea

ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar

de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar

corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-

8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004

9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10

A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195

9

produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii

pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării

intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de

modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu

standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință

necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților

organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o

icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a

umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o

discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză

inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea

procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice

instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot

reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa

metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare

24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și

măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul

Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11

acesta nu poate fi considerat o

alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul

obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la

standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului

preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn

domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute

precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al

intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală

de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar

și de probațiune

25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-

2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și

respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care

detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările

și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea

necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului

justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o

integrare și o legătură comună necesară

26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de

parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale

generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă

predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv

27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă

doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel

11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018

10

penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune

penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii

funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune

importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale

metodologice comune

28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de

politici icircn sectorul justiției12

autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod

semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn

afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713

Conceptul Micii Reforme a

Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter

limitat14

Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar

și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale

sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției

prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set

de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale

autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de

indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului

reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și

implementare a politicilor juridice

29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea

programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora

toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile

bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit

faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe

Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program

selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor

(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15

i-a fost alocată o linie de buget relevantă

pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de

probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel

autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru

măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile

orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor

instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora

30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova

are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și

drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o

problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a

legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală

(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16

cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la

12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13

Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a

reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003

11

intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după

cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate

Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional

completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației

penitenciare17

(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de

probațiune18

și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie

la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii

legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea

modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității

Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după

cum s-a menționat mai sus

31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale

sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova

barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi

recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19

și să se completeze setul de măsuri

propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică

IV Măsurile preventive

11 Arestul preventiv20

și arestul la domiciliu

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21

32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul

racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22

Legislația națională

trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23

Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de

asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă

precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24

O privare de

libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel

contrară Convenției25

De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna

eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există

temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26

Icircn acest sens măsuri

preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării

17

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18

Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19

A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-

justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni

precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată

de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a

Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența

CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22

Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58

12

detenției preventive27

Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes

public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății

individuale28

33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire

a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29

Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru

detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva

zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive

trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30

Motivele de

suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că

persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe

icircntreaga durată a detenției preventive31

Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că

autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn

timpul detenției icircnvinuitului32

De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn

cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi

judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care

justifică detenția33

Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă

Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească

sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea

servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34

34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru

temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt

(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat

să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să

reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35

Detenția preventivă nu poate fi

justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația

națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate

aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai

multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde

trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de

bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale

internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36

Icircn ceea

ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil

27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096

alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386

alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484

1126684 1138685 alin 29-30 53 33

Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399

4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

2

Cuprins

I Introducere 4

II Metodologie 5

III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ 6

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 6

Constatări și recomandări 7

IV Măsurile preventive 11

11 Arestul preventiv și arestul la domiciliu 11

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului 11

Constatări și recomandări 14

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea 21

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 21

Constatări și recomandări 22

V Umanizarea Codului Penal 23

11 Asprimea sancțiunilor 24

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 24

Constatări și recomandări 25

12 Decriminalizarea 28

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 28

Constatări și recomandări 28

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative 28

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală 31

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale 31

Constatări și recomandări 32

VIII Concluzii și recomandări 34

3

Lista abrevierilor

PA Planul de Acțiuni

CP Codul Penal

CE Consiliul Europei

CM Comitetul de Miniștri

CPP Codul de Procedură Penală

CPT Comitetul pentru Prevenirea Torturii

CEDO Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale

CtEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului

UE Uniunea Europeană

MC Marea Cameră

PG Procuratura Generală

SRSJ Strategia de reformă a sectorului justiţiei

PASRSJ Planul de acţiuni al Strategiei de reformă a sectorului justiţiei

MAI Ministerul Afacerilor Interne

MJ Ministerul Justiției

CBTM Cadrul bugetar pe termen mediu

INJ Institutul Național al Justiției

ONG Organizații neguvernamentale

INP Inspectoratul Național de Probațiune

OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

NU Națiunile Unite

PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

4

I Introducere

1 Consiliul Europei (icircn continuare rdquoCErdquo) implementează Proiectul bdquoPromovarea unui sistem de

justiţie penală bazat pe respectarea drepturilor omului icircn Republica Moldovardquo Scopul

Proiectului este asigurarea unui respect sporit al drepturilor omului și statului de drept prin

susținerea autorităților naționale icircn crearea unui sistem al justiției penale funcțional și eficient

icircn conformitate cu standardele europene privind drepturile omului și icircn baza principiilor

umanizării resocializării și justiției restaurative Acesta constă din 4 rezultate intermediare

grupate icircn două componente Componenta 1 se axează pe asigurarea unei politici coerente icircn

domeniul justitiei penale bazată pe principiile umanizării resocializării și justiției restaurative

și icircmbunătățirea capacităților actorilor din domeniul justiției penale Componenta 2 se axează pe

icircmbunătățirea administrării icircnchisorilor reabilitare și serviciile de icircngrijire medicală sistemul

de probațiune și alternativele la detenție

2 Acest raport este elaborat icircn contextul evaluării necesităților icircn cadrul Componentei 1 a

Proiectului Icircn același timp o evaluare paralelă a necesităților este efectuată icircn cadrul

Componentei 2 acoperind aspecte legate de probațiune Scopul evaluării necesităților icircn cadrul

Componentei 1 este 1) de a identifica deficiențele politicii cadrului legal și practicii judiciare a

Republicii Moldova din domeniul justiției penale prin prisma principiilor umanizării și justiției

restaurative 2) de a oferi o analiză a situației bdquocurenterdquo și 3) de a prezenta constatările și

recomandările cu privire la acțiunile necesare a fi icircntreprinse icircn vederea asigurării coerenței

politicii justiției penale și legislației icircn acest sens precum și de a icircmbunătăți practica judiciară icircn

funcție de prevederile standardelor Consiliului Europei și cele mai bune practici din domeniu

Astfel raportul cuprinde constatări și recomandări clare specifice care vor reprezenta un

bdquopunct de pornirerdquo pentru intervențiile Proiectului

3 Cercetarea efectuată de echipa de consultanți internaționali și naționali a relevat că există

deficiențe considerabile care necesită o atenție specială cu privire la umanizare resocializare și

justiția restaurativă Așadar evaluarea se axează pe următoarele patru domenii ale justiției

penale

- măsurile preventive

- umanizarea Codului penal (icircn continuare rdquoCPrdquo)1 cu privire la asprimea sancțiunilor și

decriminalizarea anumitor categorii de infracțiuni

- aplicarea sancțiunilor alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

4 După cum se va prezenta mai jos măsurile preventive reprezintă un motiv de icircngrijorare icircn

Republica Moldova Icircn special aplicarea frecventă a arestului preventiv este problematică din

punct de vedere al umanizării și resocializării Icircn același timp alte măsuri preventive care nu

prevăd privarea de libertate nu par să fie aplicate cu icircntregul potențial pe care icircl implică

5 CP pare să urmeze o tendință din ce icircn ce mai dură icircn ultimii ani icircn ceea ce privește politica de

condamnare Condamnările la icircnchisoare sunt icircn creștere și nu există o dovadă clară dacă o

abordare mai severă contribuie efectiv la scăderea ratei criminalității Icircn plus o evaluare a

necesităților cu privire la umanizare ar fi incompletă fără abordarea problemei decriminalizării

1Codul penal al Republicii Moldova nr 985 din 18 aprilie 2012

5

6 Aplicarea sancțiunilor alternative constituie esența obiectivelor de resocializare a justiției

penale Aceasta contribuie de asemenea la scăderea populației din icircnchisori care la racircndul

său duce la umanizarea sistemului penitenciar Codul penal al Republicii Moldova conține o

serie de sancțiuni alternative inclusiv suspendarea executării pedepsei și eliberarea condiționată

icircnainte de termen Cu toate acestea potențialul sancțiunilor alternative nu pare să fi fost

explorat icircn totalitate Acest aspect este stracircns legat de operaționalizarea completă a

Inspectoratului Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo) icircnsă după cum s-a menționat

deja acest raport nu se axează icircn principal pe probațiune Probațiunea va fi abordată icircn cadrul

Componentei 2 a Proiectului

7 Justiția restaurativă icircn materie penală se axează icircn principal pe icircmpăcarea victimă-făptuitor Icircn

pofida unui cadru legislativ progresiv icircn vigoare medierea se află icircncă icircntr-un stadiu embrionar

icircn ceea ce privește aplicarea icircn practică Avantajele medierii trebuie explorate icircn continuare de

autoritățile Republicii Moldova și de părțile procesului penal

8 Deși există deja cacircteva strategii sub-sectoriale lipsește o strategie a sectorului justiției trans-

sectorială Ultima Strategie de Reformă a Sectorului Justiţiei a expirat Icircn același timp legislația

se modifică frecvent Așadar pe lacircngă cele patru teme deja menționate raportul abordează pe

scurt de asemenea politica și cadrul legislativ al justiției penale din Republica Moldova

9 Această evaluare a necesităților a fost efectuată de doi experți internaționali și anume Dl Eric

Svanidze și Dr Idlir Peccedili cu asistența considerabilă a experților naționali Dr Vladimir Grosu

și Dna Lucia Popescu Opiniile exprimate icircn acest raport reprezintă responsabilitatea

autorului(lor) și nu reflectă icircn mod necesar politica oficială a Consiliului Europei

II Metodologie

10 Acest raport se bazează pe constatările cercetărilor documentare și interviurilor on-site (la fața

locului) Cercetările documentare s-au axat pe analiza cadrului legislativ al justiției penale

datelor oficiale parvenite de la mai multe instituții documentelor de politici și diverselor

rapoarte ale societății civile disponibile icircn luna iulie 2018 Cercetarea documentară a permis o

icircnțelegere profundă a status quo-ului privind umanizarea resocializarea și justiția restaurativă

din Republica Moldova

11 Echipa de experți a efectuat de asemenea o misiune de constatare a faptelor la Chișinău icircn

perioada 21 mai - 25 mai 2018 Echipa s-a icircntacirclnit cu reprezentanții următoarelor grupuri de

interese și instituții

- Administrația Națională a Penitenciarelor

- Reprezentanți ai mediului academic

- Avocați icircn exercițiu

- Inspectoratul Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo)

- Ministerul Afacerilor Interne (icircn continuare rdquoMAIrdquo)

- Ministerul Justiției (icircn continuare rdquoMJrdquo)

- Curtea Supremă de Justiție

- Consiliul Superior al Magistraturii

- Consiliul Superior al Procurorilor

6

- Procuratura Generală (icircn continuare rdquoPGrdquo)

- Parlamentul

- ONG-uri

- Donatori internaționali

- Judecători de instrucție

- Oficiul Avocatului Poporului

- Institutul Național al Justiției (icircn continuare rdquoINJrdquo)

- Consiliul Mediatorilor

12 Este necesar de menționat că misiunea de constatare a faptelor nu trebuie considerată ca o

cercetare empirică icircn sensul unei cercetări calitative sau cantitative Constatările au reprezentat

un indicator foarte bun al percepțiilor cu privire la aspectele esențiale din practică Acestea

constituie de asemenea o confirmare a cercetării documentare efectuate icircn acest sens

13 Proiectul inițial al Raportului a fost prezentat la 6 iulie 2018 icircn cadrul unei mese rotunde la care

au participat reprezentanți relevanți ai instituțiilor de stat și actori din domeniul juridic

Versiunea finală a acestui raport a fost elaborată icircn baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde și

comentariilor scrise transmise ulterior de către cicircțiva beneficiari naționali

14 Constatările privind situația din Republica Moldova au fost analizate icircn corespundere cu

standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale privind umanizarea

resocializarea și justiția restaurativă Icircn acest scop au fost consultate diverse documente

internaționale de politici Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (icircn continuare

rdquoCtEDOrdquo) a fost de asemenea consultată icircn calitate de sursă importantă

III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

15 Elaborarea și implementarea de politici evaluarea impactului normativ și alte instrumente

contemporane de elaborare și executare de politici sunt obligatorii pentru toate sectoarele

publice2 incluzacircnd justiția icircn general și justiția penală icircn special Pornind de la unul din

primele documente de standardizare ale Comitetului de Miniștri (icircn continuare rdquoCMrdquo) al

Consiliului Europei relevante justiției penale și anume Rezoluția (67) 5 cu privire la cercetările

asupra deținuților priviți din punct de vedere individual și cu privire la comunitatea

penitenciară sugerează recomandări relevante Alineatul d) al acestei Rezoluții subliniază

2A se vedea Glossary of Key Terms in Evaluation and Results Based Management OCDE 2002

httpwwwoecdorgdevelopmentpeer-reviews2754804pdf

The United Nations Rule of Law Indicators Implementation Guide and Project Tools NU 2011

httpwwwunorgeneventspeacekeepersday2011publicationsun_rule_of_law_indicatorspdf

De ce ce și cum să se măsoare A Userrsquos Guide to Measuring Rule of Law Justice and Security Programmes UNDPVera

Institute 2014

httpwwwundporgcontentdamundplibrarycrisis20preventionUNDP_CPR_ROLMEGuide_August2014pdf

Ghid privind evaluarea impactului 2009 httpeceuropaeugovernanceimpactdoc_enhtm

Ghid privind suportul Consiliului Europei acordat programelor sectoriale httpseceuropaeueuropeaidsitesdevcofilesec-

guidelines-support-to-sector-prog-2007-final-enpdf p 89

7

necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii

penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo

16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul

justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de

politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei

instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de

strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3

17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul

fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție

asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește

jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo

icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)

5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau

10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care

solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6

Constatări și recomandări

18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și

coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și

statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la

icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru

sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a

adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare

rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un

Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a

oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare

cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale

cadrului de politici7

19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și

monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul

pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici

Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o

coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ

20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru

soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară

Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a

drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea

3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin

Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf

8

politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate

pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru

aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a

cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor

21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost

următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea

eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate

elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii

obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul

instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea

urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului

medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu

privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și

reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal

de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei

monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau

liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate

22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de

PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI

care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul

penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern

de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților

icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa

presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc

23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au

fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ

pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar

activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv

evaluările au oferit recomandări valoroase10

Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța

asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul

probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn

aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul

specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor

implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune

(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar

Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă

natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind

probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea

ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar

de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar

corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-

8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004

9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10

A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195

9

produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii

pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării

intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de

modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu

standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință

necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților

organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o

icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a

umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o

discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză

inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea

procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice

instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot

reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa

metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare

24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și

măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul

Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11

acesta nu poate fi considerat o

alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul

obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la

standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului

preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn

domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute

precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al

intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală

de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar

și de probațiune

25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-

2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și

respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care

detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările

și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea

necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului

justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o

integrare și o legătură comună necesară

26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de

parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale

generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă

predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv

27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă

doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel

11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018

10

penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune

penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii

funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune

importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale

metodologice comune

28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de

politici icircn sectorul justiției12

autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod

semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn

afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713

Conceptul Micii Reforme a

Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter

limitat14

Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar

și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale

sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției

prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set

de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale

autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de

indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului

reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și

implementare a politicilor juridice

29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea

programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora

toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile

bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit

faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe

Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program

selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor

(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15

i-a fost alocată o linie de buget relevantă

pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de

probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel

autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru

măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile

orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor

instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora

30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova

are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și

drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o

problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a

legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală

(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16

cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la

12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13

Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a

reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003

11

intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după

cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate

Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional

completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației

penitenciare17

(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de

probațiune18

și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie

la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii

legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea

modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității

Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după

cum s-a menționat mai sus

31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale

sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova

barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi

recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19

și să se completeze setul de măsuri

propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică

IV Măsurile preventive

11 Arestul preventiv20

și arestul la domiciliu

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21

32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul

racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22

Legislația națională

trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23

Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de

asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă

precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24

O privare de

libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel

contrară Convenției25

De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna

eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există

temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26

Icircn acest sens măsuri

preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării

17

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18

Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19

A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-

justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni

precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată

de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a

Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența

CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22

Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58

12

detenției preventive27

Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes

public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății

individuale28

33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire

a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29

Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru

detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva

zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive

trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30

Motivele de

suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că

persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe

icircntreaga durată a detenției preventive31

Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că

autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn

timpul detenției icircnvinuitului32

De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn

cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi

judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care

justifică detenția33

Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă

Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească

sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea

servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34

34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru

temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt

(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat

să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să

reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35

Detenția preventivă nu poate fi

justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația

națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate

aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai

multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde

trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de

bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale

internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36

Icircn ceea

ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil

27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096

alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386

alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484

1126684 1138685 alin 29-30 53 33

Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399

4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

3

Lista abrevierilor

PA Planul de Acțiuni

CP Codul Penal

CE Consiliul Europei

CM Comitetul de Miniștri

CPP Codul de Procedură Penală

CPT Comitetul pentru Prevenirea Torturii

CEDO Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale

CtEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului

UE Uniunea Europeană

MC Marea Cameră

PG Procuratura Generală

SRSJ Strategia de reformă a sectorului justiţiei

PASRSJ Planul de acţiuni al Strategiei de reformă a sectorului justiţiei

MAI Ministerul Afacerilor Interne

MJ Ministerul Justiției

CBTM Cadrul bugetar pe termen mediu

INJ Institutul Național al Justiției

ONG Organizații neguvernamentale

INP Inspectoratul Național de Probațiune

OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

NU Națiunile Unite

PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

4

I Introducere

1 Consiliul Europei (icircn continuare rdquoCErdquo) implementează Proiectul bdquoPromovarea unui sistem de

justiţie penală bazat pe respectarea drepturilor omului icircn Republica Moldovardquo Scopul

Proiectului este asigurarea unui respect sporit al drepturilor omului și statului de drept prin

susținerea autorităților naționale icircn crearea unui sistem al justiției penale funcțional și eficient

icircn conformitate cu standardele europene privind drepturile omului și icircn baza principiilor

umanizării resocializării și justiției restaurative Acesta constă din 4 rezultate intermediare

grupate icircn două componente Componenta 1 se axează pe asigurarea unei politici coerente icircn

domeniul justitiei penale bazată pe principiile umanizării resocializării și justiției restaurative

și icircmbunătățirea capacităților actorilor din domeniul justiției penale Componenta 2 se axează pe

icircmbunătățirea administrării icircnchisorilor reabilitare și serviciile de icircngrijire medicală sistemul

de probațiune și alternativele la detenție

2 Acest raport este elaborat icircn contextul evaluării necesităților icircn cadrul Componentei 1 a

Proiectului Icircn același timp o evaluare paralelă a necesităților este efectuată icircn cadrul

Componentei 2 acoperind aspecte legate de probațiune Scopul evaluării necesităților icircn cadrul

Componentei 1 este 1) de a identifica deficiențele politicii cadrului legal și practicii judiciare a

Republicii Moldova din domeniul justiției penale prin prisma principiilor umanizării și justiției

restaurative 2) de a oferi o analiză a situației bdquocurenterdquo și 3) de a prezenta constatările și

recomandările cu privire la acțiunile necesare a fi icircntreprinse icircn vederea asigurării coerenței

politicii justiției penale și legislației icircn acest sens precum și de a icircmbunătăți practica judiciară icircn

funcție de prevederile standardelor Consiliului Europei și cele mai bune practici din domeniu

Astfel raportul cuprinde constatări și recomandări clare specifice care vor reprezenta un

bdquopunct de pornirerdquo pentru intervențiile Proiectului

3 Cercetarea efectuată de echipa de consultanți internaționali și naționali a relevat că există

deficiențe considerabile care necesită o atenție specială cu privire la umanizare resocializare și

justiția restaurativă Așadar evaluarea se axează pe următoarele patru domenii ale justiției

penale

- măsurile preventive

- umanizarea Codului penal (icircn continuare rdquoCPrdquo)1 cu privire la asprimea sancțiunilor și

decriminalizarea anumitor categorii de infracțiuni

- aplicarea sancțiunilor alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

4 După cum se va prezenta mai jos măsurile preventive reprezintă un motiv de icircngrijorare icircn

Republica Moldova Icircn special aplicarea frecventă a arestului preventiv este problematică din

punct de vedere al umanizării și resocializării Icircn același timp alte măsuri preventive care nu

prevăd privarea de libertate nu par să fie aplicate cu icircntregul potențial pe care icircl implică

5 CP pare să urmeze o tendință din ce icircn ce mai dură icircn ultimii ani icircn ceea ce privește politica de

condamnare Condamnările la icircnchisoare sunt icircn creștere și nu există o dovadă clară dacă o

abordare mai severă contribuie efectiv la scăderea ratei criminalității Icircn plus o evaluare a

necesităților cu privire la umanizare ar fi incompletă fără abordarea problemei decriminalizării

1Codul penal al Republicii Moldova nr 985 din 18 aprilie 2012

5

6 Aplicarea sancțiunilor alternative constituie esența obiectivelor de resocializare a justiției

penale Aceasta contribuie de asemenea la scăderea populației din icircnchisori care la racircndul

său duce la umanizarea sistemului penitenciar Codul penal al Republicii Moldova conține o

serie de sancțiuni alternative inclusiv suspendarea executării pedepsei și eliberarea condiționată

icircnainte de termen Cu toate acestea potențialul sancțiunilor alternative nu pare să fi fost

explorat icircn totalitate Acest aspect este stracircns legat de operaționalizarea completă a

Inspectoratului Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo) icircnsă după cum s-a menționat

deja acest raport nu se axează icircn principal pe probațiune Probațiunea va fi abordată icircn cadrul

Componentei 2 a Proiectului

7 Justiția restaurativă icircn materie penală se axează icircn principal pe icircmpăcarea victimă-făptuitor Icircn

pofida unui cadru legislativ progresiv icircn vigoare medierea se află icircncă icircntr-un stadiu embrionar

icircn ceea ce privește aplicarea icircn practică Avantajele medierii trebuie explorate icircn continuare de

autoritățile Republicii Moldova și de părțile procesului penal

8 Deși există deja cacircteva strategii sub-sectoriale lipsește o strategie a sectorului justiției trans-

sectorială Ultima Strategie de Reformă a Sectorului Justiţiei a expirat Icircn același timp legislația

se modifică frecvent Așadar pe lacircngă cele patru teme deja menționate raportul abordează pe

scurt de asemenea politica și cadrul legislativ al justiției penale din Republica Moldova

9 Această evaluare a necesităților a fost efectuată de doi experți internaționali și anume Dl Eric

Svanidze și Dr Idlir Peccedili cu asistența considerabilă a experților naționali Dr Vladimir Grosu

și Dna Lucia Popescu Opiniile exprimate icircn acest raport reprezintă responsabilitatea

autorului(lor) și nu reflectă icircn mod necesar politica oficială a Consiliului Europei

II Metodologie

10 Acest raport se bazează pe constatările cercetărilor documentare și interviurilor on-site (la fața

locului) Cercetările documentare s-au axat pe analiza cadrului legislativ al justiției penale

datelor oficiale parvenite de la mai multe instituții documentelor de politici și diverselor

rapoarte ale societății civile disponibile icircn luna iulie 2018 Cercetarea documentară a permis o

icircnțelegere profundă a status quo-ului privind umanizarea resocializarea și justiția restaurativă

din Republica Moldova

11 Echipa de experți a efectuat de asemenea o misiune de constatare a faptelor la Chișinău icircn

perioada 21 mai - 25 mai 2018 Echipa s-a icircntacirclnit cu reprezentanții următoarelor grupuri de

interese și instituții

- Administrația Națională a Penitenciarelor

- Reprezentanți ai mediului academic

- Avocați icircn exercițiu

- Inspectoratul Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo)

- Ministerul Afacerilor Interne (icircn continuare rdquoMAIrdquo)

- Ministerul Justiției (icircn continuare rdquoMJrdquo)

- Curtea Supremă de Justiție

- Consiliul Superior al Magistraturii

- Consiliul Superior al Procurorilor

6

- Procuratura Generală (icircn continuare rdquoPGrdquo)

- Parlamentul

- ONG-uri

- Donatori internaționali

- Judecători de instrucție

- Oficiul Avocatului Poporului

- Institutul Național al Justiției (icircn continuare rdquoINJrdquo)

- Consiliul Mediatorilor

12 Este necesar de menționat că misiunea de constatare a faptelor nu trebuie considerată ca o

cercetare empirică icircn sensul unei cercetări calitative sau cantitative Constatările au reprezentat

un indicator foarte bun al percepțiilor cu privire la aspectele esențiale din practică Acestea

constituie de asemenea o confirmare a cercetării documentare efectuate icircn acest sens

13 Proiectul inițial al Raportului a fost prezentat la 6 iulie 2018 icircn cadrul unei mese rotunde la care

au participat reprezentanți relevanți ai instituțiilor de stat și actori din domeniul juridic

Versiunea finală a acestui raport a fost elaborată icircn baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde și

comentariilor scrise transmise ulterior de către cicircțiva beneficiari naționali

14 Constatările privind situația din Republica Moldova au fost analizate icircn corespundere cu

standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale privind umanizarea

resocializarea și justiția restaurativă Icircn acest scop au fost consultate diverse documente

internaționale de politici Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (icircn continuare

rdquoCtEDOrdquo) a fost de asemenea consultată icircn calitate de sursă importantă

III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

15 Elaborarea și implementarea de politici evaluarea impactului normativ și alte instrumente

contemporane de elaborare și executare de politici sunt obligatorii pentru toate sectoarele

publice2 incluzacircnd justiția icircn general și justiția penală icircn special Pornind de la unul din

primele documente de standardizare ale Comitetului de Miniștri (icircn continuare rdquoCMrdquo) al

Consiliului Europei relevante justiției penale și anume Rezoluția (67) 5 cu privire la cercetările

asupra deținuților priviți din punct de vedere individual și cu privire la comunitatea

penitenciară sugerează recomandări relevante Alineatul d) al acestei Rezoluții subliniază

2A se vedea Glossary of Key Terms in Evaluation and Results Based Management OCDE 2002

httpwwwoecdorgdevelopmentpeer-reviews2754804pdf

The United Nations Rule of Law Indicators Implementation Guide and Project Tools NU 2011

httpwwwunorgeneventspeacekeepersday2011publicationsun_rule_of_law_indicatorspdf

De ce ce și cum să se măsoare A Userrsquos Guide to Measuring Rule of Law Justice and Security Programmes UNDPVera

Institute 2014

httpwwwundporgcontentdamundplibrarycrisis20preventionUNDP_CPR_ROLMEGuide_August2014pdf

Ghid privind evaluarea impactului 2009 httpeceuropaeugovernanceimpactdoc_enhtm

Ghid privind suportul Consiliului Europei acordat programelor sectoriale httpseceuropaeueuropeaidsitesdevcofilesec-

guidelines-support-to-sector-prog-2007-final-enpdf p 89

7

necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii

penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo

16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul

justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de

politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei

instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de

strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3

17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul

fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție

asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește

jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo

icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)

5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau

10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care

solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6

Constatări și recomandări

18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și

coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și

statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la

icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru

sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a

adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare

rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un

Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a

oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare

cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale

cadrului de politici7

19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și

monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul

pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici

Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o

coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ

20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru

soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară

Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a

drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea

3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin

Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf

8

politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate

pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru

aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a

cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor

21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost

următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea

eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate

elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii

obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul

instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea

urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului

medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu

privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și

reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal

de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei

monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau

liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate

22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de

PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI

care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul

penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern

de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților

icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa

presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc

23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au

fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ

pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar

activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv

evaluările au oferit recomandări valoroase10

Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța

asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul

probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn

aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul

specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor

implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune

(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar

Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă

natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind

probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea

ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar

de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar

corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-

8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004

9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10

A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195

9

produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii

pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării

intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de

modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu

standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință

necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților

organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o

icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a

umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o

discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză

inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea

procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice

instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot

reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa

metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare

24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și

măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul

Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11

acesta nu poate fi considerat o

alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul

obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la

standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului

preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn

domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute

precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al

intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală

de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar

și de probațiune

25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-

2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și

respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care

detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările

și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea

necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului

justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o

integrare și o legătură comună necesară

26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de

parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale

generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă

predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv

27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă

doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel

11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018

10

penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune

penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii

funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune

importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale

metodologice comune

28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de

politici icircn sectorul justiției12

autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod

semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn

afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713

Conceptul Micii Reforme a

Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter

limitat14

Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar

și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale

sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției

prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set

de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale

autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de

indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului

reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și

implementare a politicilor juridice

29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea

programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora

toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile

bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit

faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe

Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program

selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor

(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15

i-a fost alocată o linie de buget relevantă

pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de

probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel

autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru

măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile

orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor

instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora

30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova

are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și

drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o

problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a

legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală

(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16

cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la

12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13

Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a

reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003

11

intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după

cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate

Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional

completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației

penitenciare17

(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de

probațiune18

și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie

la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii

legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea

modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității

Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după

cum s-a menționat mai sus

31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale

sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova

barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi

recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19

și să se completeze setul de măsuri

propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică

IV Măsurile preventive

11 Arestul preventiv20

și arestul la domiciliu

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21

32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul

racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22

Legislația națională

trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23

Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de

asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă

precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24

O privare de

libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel

contrară Convenției25

De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna

eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există

temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26

Icircn acest sens măsuri

preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării

17

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18

Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19

A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-

justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni

precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată

de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a

Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența

CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22

Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58

12

detenției preventive27

Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes

public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății

individuale28

33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire

a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29

Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru

detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva

zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive

trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30

Motivele de

suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că

persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe

icircntreaga durată a detenției preventive31

Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că

autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn

timpul detenției icircnvinuitului32

De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn

cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi

judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care

justifică detenția33

Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă

Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească

sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea

servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34

34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru

temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt

(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat

să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să

reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35

Detenția preventivă nu poate fi

justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația

națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate

aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai

multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde

trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de

bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale

internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36

Icircn ceea

ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil

27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096

alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386

alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484

1126684 1138685 alin 29-30 53 33

Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399

4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

4

I Introducere

1 Consiliul Europei (icircn continuare rdquoCErdquo) implementează Proiectul bdquoPromovarea unui sistem de

justiţie penală bazat pe respectarea drepturilor omului icircn Republica Moldovardquo Scopul

Proiectului este asigurarea unui respect sporit al drepturilor omului și statului de drept prin

susținerea autorităților naționale icircn crearea unui sistem al justiției penale funcțional și eficient

icircn conformitate cu standardele europene privind drepturile omului și icircn baza principiilor

umanizării resocializării și justiției restaurative Acesta constă din 4 rezultate intermediare

grupate icircn două componente Componenta 1 se axează pe asigurarea unei politici coerente icircn

domeniul justitiei penale bazată pe principiile umanizării resocializării și justiției restaurative

și icircmbunătățirea capacităților actorilor din domeniul justiției penale Componenta 2 se axează pe

icircmbunătățirea administrării icircnchisorilor reabilitare și serviciile de icircngrijire medicală sistemul

de probațiune și alternativele la detenție

2 Acest raport este elaborat icircn contextul evaluării necesităților icircn cadrul Componentei 1 a

Proiectului Icircn același timp o evaluare paralelă a necesităților este efectuată icircn cadrul

Componentei 2 acoperind aspecte legate de probațiune Scopul evaluării necesităților icircn cadrul

Componentei 1 este 1) de a identifica deficiențele politicii cadrului legal și practicii judiciare a

Republicii Moldova din domeniul justiției penale prin prisma principiilor umanizării și justiției

restaurative 2) de a oferi o analiză a situației bdquocurenterdquo și 3) de a prezenta constatările și

recomandările cu privire la acțiunile necesare a fi icircntreprinse icircn vederea asigurării coerenței

politicii justiției penale și legislației icircn acest sens precum și de a icircmbunătăți practica judiciară icircn

funcție de prevederile standardelor Consiliului Europei și cele mai bune practici din domeniu

Astfel raportul cuprinde constatări și recomandări clare specifice care vor reprezenta un

bdquopunct de pornirerdquo pentru intervențiile Proiectului

3 Cercetarea efectuată de echipa de consultanți internaționali și naționali a relevat că există

deficiențe considerabile care necesită o atenție specială cu privire la umanizare resocializare și

justiția restaurativă Așadar evaluarea se axează pe următoarele patru domenii ale justiției

penale

- măsurile preventive

- umanizarea Codului penal (icircn continuare rdquoCPrdquo)1 cu privire la asprimea sancțiunilor și

decriminalizarea anumitor categorii de infracțiuni

- aplicarea sancțiunilor alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

4 După cum se va prezenta mai jos măsurile preventive reprezintă un motiv de icircngrijorare icircn

Republica Moldova Icircn special aplicarea frecventă a arestului preventiv este problematică din

punct de vedere al umanizării și resocializării Icircn același timp alte măsuri preventive care nu

prevăd privarea de libertate nu par să fie aplicate cu icircntregul potențial pe care icircl implică

5 CP pare să urmeze o tendință din ce icircn ce mai dură icircn ultimii ani icircn ceea ce privește politica de

condamnare Condamnările la icircnchisoare sunt icircn creștere și nu există o dovadă clară dacă o

abordare mai severă contribuie efectiv la scăderea ratei criminalității Icircn plus o evaluare a

necesităților cu privire la umanizare ar fi incompletă fără abordarea problemei decriminalizării

1Codul penal al Republicii Moldova nr 985 din 18 aprilie 2012

5

6 Aplicarea sancțiunilor alternative constituie esența obiectivelor de resocializare a justiției

penale Aceasta contribuie de asemenea la scăderea populației din icircnchisori care la racircndul

său duce la umanizarea sistemului penitenciar Codul penal al Republicii Moldova conține o

serie de sancțiuni alternative inclusiv suspendarea executării pedepsei și eliberarea condiționată

icircnainte de termen Cu toate acestea potențialul sancțiunilor alternative nu pare să fi fost

explorat icircn totalitate Acest aspect este stracircns legat de operaționalizarea completă a

Inspectoratului Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo) icircnsă după cum s-a menționat

deja acest raport nu se axează icircn principal pe probațiune Probațiunea va fi abordată icircn cadrul

Componentei 2 a Proiectului

7 Justiția restaurativă icircn materie penală se axează icircn principal pe icircmpăcarea victimă-făptuitor Icircn

pofida unui cadru legislativ progresiv icircn vigoare medierea se află icircncă icircntr-un stadiu embrionar

icircn ceea ce privește aplicarea icircn practică Avantajele medierii trebuie explorate icircn continuare de

autoritățile Republicii Moldova și de părțile procesului penal

8 Deși există deja cacircteva strategii sub-sectoriale lipsește o strategie a sectorului justiției trans-

sectorială Ultima Strategie de Reformă a Sectorului Justiţiei a expirat Icircn același timp legislația

se modifică frecvent Așadar pe lacircngă cele patru teme deja menționate raportul abordează pe

scurt de asemenea politica și cadrul legislativ al justiției penale din Republica Moldova

9 Această evaluare a necesităților a fost efectuată de doi experți internaționali și anume Dl Eric

Svanidze și Dr Idlir Peccedili cu asistența considerabilă a experților naționali Dr Vladimir Grosu

și Dna Lucia Popescu Opiniile exprimate icircn acest raport reprezintă responsabilitatea

autorului(lor) și nu reflectă icircn mod necesar politica oficială a Consiliului Europei

II Metodologie

10 Acest raport se bazează pe constatările cercetărilor documentare și interviurilor on-site (la fața

locului) Cercetările documentare s-au axat pe analiza cadrului legislativ al justiției penale

datelor oficiale parvenite de la mai multe instituții documentelor de politici și diverselor

rapoarte ale societății civile disponibile icircn luna iulie 2018 Cercetarea documentară a permis o

icircnțelegere profundă a status quo-ului privind umanizarea resocializarea și justiția restaurativă

din Republica Moldova

11 Echipa de experți a efectuat de asemenea o misiune de constatare a faptelor la Chișinău icircn

perioada 21 mai - 25 mai 2018 Echipa s-a icircntacirclnit cu reprezentanții următoarelor grupuri de

interese și instituții

- Administrația Națională a Penitenciarelor

- Reprezentanți ai mediului academic

- Avocați icircn exercițiu

- Inspectoratul Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo)

- Ministerul Afacerilor Interne (icircn continuare rdquoMAIrdquo)

- Ministerul Justiției (icircn continuare rdquoMJrdquo)

- Curtea Supremă de Justiție

- Consiliul Superior al Magistraturii

- Consiliul Superior al Procurorilor

6

- Procuratura Generală (icircn continuare rdquoPGrdquo)

- Parlamentul

- ONG-uri

- Donatori internaționali

- Judecători de instrucție

- Oficiul Avocatului Poporului

- Institutul Național al Justiției (icircn continuare rdquoINJrdquo)

- Consiliul Mediatorilor

12 Este necesar de menționat că misiunea de constatare a faptelor nu trebuie considerată ca o

cercetare empirică icircn sensul unei cercetări calitative sau cantitative Constatările au reprezentat

un indicator foarte bun al percepțiilor cu privire la aspectele esențiale din practică Acestea

constituie de asemenea o confirmare a cercetării documentare efectuate icircn acest sens

13 Proiectul inițial al Raportului a fost prezentat la 6 iulie 2018 icircn cadrul unei mese rotunde la care

au participat reprezentanți relevanți ai instituțiilor de stat și actori din domeniul juridic

Versiunea finală a acestui raport a fost elaborată icircn baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde și

comentariilor scrise transmise ulterior de către cicircțiva beneficiari naționali

14 Constatările privind situația din Republica Moldova au fost analizate icircn corespundere cu

standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale privind umanizarea

resocializarea și justiția restaurativă Icircn acest scop au fost consultate diverse documente

internaționale de politici Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (icircn continuare

rdquoCtEDOrdquo) a fost de asemenea consultată icircn calitate de sursă importantă

III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

15 Elaborarea și implementarea de politici evaluarea impactului normativ și alte instrumente

contemporane de elaborare și executare de politici sunt obligatorii pentru toate sectoarele

publice2 incluzacircnd justiția icircn general și justiția penală icircn special Pornind de la unul din

primele documente de standardizare ale Comitetului de Miniștri (icircn continuare rdquoCMrdquo) al

Consiliului Europei relevante justiției penale și anume Rezoluția (67) 5 cu privire la cercetările

asupra deținuților priviți din punct de vedere individual și cu privire la comunitatea

penitenciară sugerează recomandări relevante Alineatul d) al acestei Rezoluții subliniază

2A se vedea Glossary of Key Terms in Evaluation and Results Based Management OCDE 2002

httpwwwoecdorgdevelopmentpeer-reviews2754804pdf

The United Nations Rule of Law Indicators Implementation Guide and Project Tools NU 2011

httpwwwunorgeneventspeacekeepersday2011publicationsun_rule_of_law_indicatorspdf

De ce ce și cum să se măsoare A Userrsquos Guide to Measuring Rule of Law Justice and Security Programmes UNDPVera

Institute 2014

httpwwwundporgcontentdamundplibrarycrisis20preventionUNDP_CPR_ROLMEGuide_August2014pdf

Ghid privind evaluarea impactului 2009 httpeceuropaeugovernanceimpactdoc_enhtm

Ghid privind suportul Consiliului Europei acordat programelor sectoriale httpseceuropaeueuropeaidsitesdevcofilesec-

guidelines-support-to-sector-prog-2007-final-enpdf p 89

7

necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii

penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo

16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul

justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de

politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei

instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de

strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3

17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul

fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție

asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește

jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo

icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)

5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau

10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care

solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6

Constatări și recomandări

18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și

coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și

statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la

icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru

sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a

adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare

rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un

Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a

oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare

cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale

cadrului de politici7

19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și

monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul

pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici

Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o

coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ

20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru

soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară

Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a

drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea

3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin

Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf

8

politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate

pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru

aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a

cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor

21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost

următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea

eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate

elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii

obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul

instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea

urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului

medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu

privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și

reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal

de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei

monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau

liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate

22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de

PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI

care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul

penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern

de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților

icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa

presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc

23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au

fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ

pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar

activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv

evaluările au oferit recomandări valoroase10

Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța

asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul

probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn

aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul

specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor

implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune

(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar

Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă

natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind

probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea

ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar

de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar

corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-

8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004

9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10

A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195

9

produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii

pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării

intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de

modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu

standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință

necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților

organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o

icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a

umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o

discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză

inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea

procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice

instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot

reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa

metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare

24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și

măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul

Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11

acesta nu poate fi considerat o

alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul

obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la

standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului

preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn

domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute

precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al

intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală

de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar

și de probațiune

25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-

2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și

respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care

detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările

și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea

necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului

justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o

integrare și o legătură comună necesară

26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de

parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale

generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă

predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv

27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă

doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel

11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018

10

penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune

penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii

funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune

importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale

metodologice comune

28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de

politici icircn sectorul justiției12

autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod

semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn

afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713

Conceptul Micii Reforme a

Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter

limitat14

Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar

și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale

sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției

prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set

de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale

autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de

indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului

reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și

implementare a politicilor juridice

29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea

programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora

toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile

bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit

faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe

Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program

selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor

(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15

i-a fost alocată o linie de buget relevantă

pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de

probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel

autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru

măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile

orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor

instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora

30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova

are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și

drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o

problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a

legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală

(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16

cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la

12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13

Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a

reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003

11

intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după

cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate

Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional

completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației

penitenciare17

(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de

probațiune18

și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie

la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii

legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea

modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității

Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după

cum s-a menționat mai sus

31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale

sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova

barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi

recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19

și să se completeze setul de măsuri

propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică

IV Măsurile preventive

11 Arestul preventiv20

și arestul la domiciliu

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21

32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul

racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22

Legislația națională

trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23

Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de

asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă

precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24

O privare de

libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel

contrară Convenției25

De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna

eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există

temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26

Icircn acest sens măsuri

preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării

17

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18

Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19

A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-

justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni

precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată

de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a

Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența

CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22

Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58

12

detenției preventive27

Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes

public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății

individuale28

33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire

a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29

Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru

detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva

zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive

trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30

Motivele de

suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că

persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe

icircntreaga durată a detenției preventive31

Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că

autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn

timpul detenției icircnvinuitului32

De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn

cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi

judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care

justifică detenția33

Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă

Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească

sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea

servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34

34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru

temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt

(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat

să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să

reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35

Detenția preventivă nu poate fi

justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația

națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate

aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai

multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde

trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de

bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale

internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36

Icircn ceea

ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil

27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096

alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386

alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484

1126684 1138685 alin 29-30 53 33

Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399

4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

5

6 Aplicarea sancțiunilor alternative constituie esența obiectivelor de resocializare a justiției

penale Aceasta contribuie de asemenea la scăderea populației din icircnchisori care la racircndul

său duce la umanizarea sistemului penitenciar Codul penal al Republicii Moldova conține o

serie de sancțiuni alternative inclusiv suspendarea executării pedepsei și eliberarea condiționată

icircnainte de termen Cu toate acestea potențialul sancțiunilor alternative nu pare să fi fost

explorat icircn totalitate Acest aspect este stracircns legat de operaționalizarea completă a

Inspectoratului Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo) icircnsă după cum s-a menționat

deja acest raport nu se axează icircn principal pe probațiune Probațiunea va fi abordată icircn cadrul

Componentei 2 a Proiectului

7 Justiția restaurativă icircn materie penală se axează icircn principal pe icircmpăcarea victimă-făptuitor Icircn

pofida unui cadru legislativ progresiv icircn vigoare medierea se află icircncă icircntr-un stadiu embrionar

icircn ceea ce privește aplicarea icircn practică Avantajele medierii trebuie explorate icircn continuare de

autoritățile Republicii Moldova și de părțile procesului penal

8 Deși există deja cacircteva strategii sub-sectoriale lipsește o strategie a sectorului justiției trans-

sectorială Ultima Strategie de Reformă a Sectorului Justiţiei a expirat Icircn același timp legislația

se modifică frecvent Așadar pe lacircngă cele patru teme deja menționate raportul abordează pe

scurt de asemenea politica și cadrul legislativ al justiției penale din Republica Moldova

9 Această evaluare a necesităților a fost efectuată de doi experți internaționali și anume Dl Eric

Svanidze și Dr Idlir Peccedili cu asistența considerabilă a experților naționali Dr Vladimir Grosu

și Dna Lucia Popescu Opiniile exprimate icircn acest raport reprezintă responsabilitatea

autorului(lor) și nu reflectă icircn mod necesar politica oficială a Consiliului Europei

II Metodologie

10 Acest raport se bazează pe constatările cercetărilor documentare și interviurilor on-site (la fața

locului) Cercetările documentare s-au axat pe analiza cadrului legislativ al justiției penale

datelor oficiale parvenite de la mai multe instituții documentelor de politici și diverselor

rapoarte ale societății civile disponibile icircn luna iulie 2018 Cercetarea documentară a permis o

icircnțelegere profundă a status quo-ului privind umanizarea resocializarea și justiția restaurativă

din Republica Moldova

11 Echipa de experți a efectuat de asemenea o misiune de constatare a faptelor la Chișinău icircn

perioada 21 mai - 25 mai 2018 Echipa s-a icircntacirclnit cu reprezentanții următoarelor grupuri de

interese și instituții

- Administrația Națională a Penitenciarelor

- Reprezentanți ai mediului academic

- Avocați icircn exercițiu

- Inspectoratul Național de Probațiune (icircn continuare rdquoINPrdquo)

- Ministerul Afacerilor Interne (icircn continuare rdquoMAIrdquo)

- Ministerul Justiției (icircn continuare rdquoMJrdquo)

- Curtea Supremă de Justiție

- Consiliul Superior al Magistraturii

- Consiliul Superior al Procurorilor

6

- Procuratura Generală (icircn continuare rdquoPGrdquo)

- Parlamentul

- ONG-uri

- Donatori internaționali

- Judecători de instrucție

- Oficiul Avocatului Poporului

- Institutul Național al Justiției (icircn continuare rdquoINJrdquo)

- Consiliul Mediatorilor

12 Este necesar de menționat că misiunea de constatare a faptelor nu trebuie considerată ca o

cercetare empirică icircn sensul unei cercetări calitative sau cantitative Constatările au reprezentat

un indicator foarte bun al percepțiilor cu privire la aspectele esențiale din practică Acestea

constituie de asemenea o confirmare a cercetării documentare efectuate icircn acest sens

13 Proiectul inițial al Raportului a fost prezentat la 6 iulie 2018 icircn cadrul unei mese rotunde la care

au participat reprezentanți relevanți ai instituțiilor de stat și actori din domeniul juridic

Versiunea finală a acestui raport a fost elaborată icircn baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde și

comentariilor scrise transmise ulterior de către cicircțiva beneficiari naționali

14 Constatările privind situația din Republica Moldova au fost analizate icircn corespundere cu

standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale privind umanizarea

resocializarea și justiția restaurativă Icircn acest scop au fost consultate diverse documente

internaționale de politici Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (icircn continuare

rdquoCtEDOrdquo) a fost de asemenea consultată icircn calitate de sursă importantă

III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

15 Elaborarea și implementarea de politici evaluarea impactului normativ și alte instrumente

contemporane de elaborare și executare de politici sunt obligatorii pentru toate sectoarele

publice2 incluzacircnd justiția icircn general și justiția penală icircn special Pornind de la unul din

primele documente de standardizare ale Comitetului de Miniștri (icircn continuare rdquoCMrdquo) al

Consiliului Europei relevante justiției penale și anume Rezoluția (67) 5 cu privire la cercetările

asupra deținuților priviți din punct de vedere individual și cu privire la comunitatea

penitenciară sugerează recomandări relevante Alineatul d) al acestei Rezoluții subliniază

2A se vedea Glossary of Key Terms in Evaluation and Results Based Management OCDE 2002

httpwwwoecdorgdevelopmentpeer-reviews2754804pdf

The United Nations Rule of Law Indicators Implementation Guide and Project Tools NU 2011

httpwwwunorgeneventspeacekeepersday2011publicationsun_rule_of_law_indicatorspdf

De ce ce și cum să se măsoare A Userrsquos Guide to Measuring Rule of Law Justice and Security Programmes UNDPVera

Institute 2014

httpwwwundporgcontentdamundplibrarycrisis20preventionUNDP_CPR_ROLMEGuide_August2014pdf

Ghid privind evaluarea impactului 2009 httpeceuropaeugovernanceimpactdoc_enhtm

Ghid privind suportul Consiliului Europei acordat programelor sectoriale httpseceuropaeueuropeaidsitesdevcofilesec-

guidelines-support-to-sector-prog-2007-final-enpdf p 89

7

necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii

penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo

16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul

justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de

politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei

instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de

strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3

17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul

fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție

asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește

jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo

icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)

5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau

10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care

solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6

Constatări și recomandări

18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și

coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și

statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la

icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru

sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a

adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare

rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un

Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a

oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare

cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale

cadrului de politici7

19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și

monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul

pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici

Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o

coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ

20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru

soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară

Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a

drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea

3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin

Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf

8

politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate

pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru

aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a

cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor

21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost

următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea

eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate

elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii

obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul

instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea

urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului

medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu

privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și

reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal

de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei

monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau

liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate

22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de

PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI

care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul

penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern

de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților

icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa

presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc

23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au

fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ

pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar

activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv

evaluările au oferit recomandări valoroase10

Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța

asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul

probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn

aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul

specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor

implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune

(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar

Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă

natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind

probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea

ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar

de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar

corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-

8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004

9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10

A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195

9

produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii

pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării

intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de

modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu

standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință

necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților

organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o

icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a

umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o

discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză

inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea

procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice

instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot

reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa

metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare

24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și

măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul

Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11

acesta nu poate fi considerat o

alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul

obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la

standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului

preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn

domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute

precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al

intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală

de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar

și de probațiune

25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-

2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și

respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care

detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările

și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea

necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului

justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o

integrare și o legătură comună necesară

26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de

parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale

generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă

predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv

27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă

doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel

11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018

10

penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune

penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii

funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune

importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale

metodologice comune

28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de

politici icircn sectorul justiției12

autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod

semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn

afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713

Conceptul Micii Reforme a

Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter

limitat14

Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar

și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale

sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției

prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set

de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale

autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de

indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului

reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și

implementare a politicilor juridice

29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea

programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora

toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile

bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit

faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe

Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program

selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor

(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15

i-a fost alocată o linie de buget relevantă

pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de

probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel

autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru

măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile

orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor

instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora

30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova

are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și

drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o

problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a

legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală

(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16

cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la

12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13

Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a

reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003

11

intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după

cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate

Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional

completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației

penitenciare17

(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de

probațiune18

și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie

la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii

legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea

modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității

Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după

cum s-a menționat mai sus

31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale

sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova

barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi

recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19

și să se completeze setul de măsuri

propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică

IV Măsurile preventive

11 Arestul preventiv20

și arestul la domiciliu

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21

32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul

racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22

Legislația națională

trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23

Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de

asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă

precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24

O privare de

libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel

contrară Convenției25

De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna

eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există

temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26

Icircn acest sens măsuri

preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării

17

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18

Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19

A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-

justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni

precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată

de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a

Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența

CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22

Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58

12

detenției preventive27

Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes

public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății

individuale28

33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire

a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29

Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru

detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva

zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive

trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30

Motivele de

suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că

persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe

icircntreaga durată a detenției preventive31

Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că

autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn

timpul detenției icircnvinuitului32

De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn

cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi

judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care

justifică detenția33

Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă

Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească

sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea

servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34

34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru

temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt

(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat

să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să

reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35

Detenția preventivă nu poate fi

justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația

națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate

aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai

multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde

trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de

bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale

internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36

Icircn ceea

ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil

27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096

alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386

alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484

1126684 1138685 alin 29-30 53 33

Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399

4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

6

- Procuratura Generală (icircn continuare rdquoPGrdquo)

- Parlamentul

- ONG-uri

- Donatori internaționali

- Judecători de instrucție

- Oficiul Avocatului Poporului

- Institutul Național al Justiției (icircn continuare rdquoINJrdquo)

- Consiliul Mediatorilor

12 Este necesar de menționat că misiunea de constatare a faptelor nu trebuie considerată ca o

cercetare empirică icircn sensul unei cercetări calitative sau cantitative Constatările au reprezentat

un indicator foarte bun al percepțiilor cu privire la aspectele esențiale din practică Acestea

constituie de asemenea o confirmare a cercetării documentare efectuate icircn acest sens

13 Proiectul inițial al Raportului a fost prezentat la 6 iulie 2018 icircn cadrul unei mese rotunde la care

au participat reprezentanți relevanți ai instituțiilor de stat și actori din domeniul juridic

Versiunea finală a acestui raport a fost elaborată icircn baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde și

comentariilor scrise transmise ulterior de către cicircțiva beneficiari naționali

14 Constatările privind situația din Republica Moldova au fost analizate icircn corespundere cu

standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale privind umanizarea

resocializarea și justiția restaurativă Icircn acest scop au fost consultate diverse documente

internaționale de politici Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (icircn continuare

rdquoCtEDOrdquo) a fost de asemenea consultată icircn calitate de sursă importantă

III Politica privind justiția penală și cadrul legislativ

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

15 Elaborarea și implementarea de politici evaluarea impactului normativ și alte instrumente

contemporane de elaborare și executare de politici sunt obligatorii pentru toate sectoarele

publice2 incluzacircnd justiția icircn general și justiția penală icircn special Pornind de la unul din

primele documente de standardizare ale Comitetului de Miniștri (icircn continuare rdquoCMrdquo) al

Consiliului Europei relevante justiției penale și anume Rezoluția (67) 5 cu privire la cercetările

asupra deținuților priviți din punct de vedere individual și cu privire la comunitatea

penitenciară sugerează recomandări relevante Alineatul d) al acestei Rezoluții subliniază

2A se vedea Glossary of Key Terms in Evaluation and Results Based Management OCDE 2002

httpwwwoecdorgdevelopmentpeer-reviews2754804pdf

The United Nations Rule of Law Indicators Implementation Guide and Project Tools NU 2011

httpwwwunorgeneventspeacekeepersday2011publicationsun_rule_of_law_indicatorspdf

De ce ce și cum să se măsoare A Userrsquos Guide to Measuring Rule of Law Justice and Security Programmes UNDPVera

Institute 2014

httpwwwundporgcontentdamundplibrarycrisis20preventionUNDP_CPR_ROLMEGuide_August2014pdf

Ghid privind evaluarea impactului 2009 httpeceuropaeugovernanceimpactdoc_enhtm

Ghid privind suportul Consiliului Europei acordat programelor sectoriale httpseceuropaeueuropeaidsitesdevcofilesec-

guidelines-support-to-sector-prog-2007-final-enpdf p 89

7

necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii

penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo

16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul

justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de

politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei

instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de

strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3

17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul

fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție

asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește

jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo

icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)

5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau

10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care

solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6

Constatări și recomandări

18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și

coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și

statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la

icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru

sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a

adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare

rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un

Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a

oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare

cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale

cadrului de politici7

19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și

monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul

pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici

Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o

coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ

20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru

soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară

Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a

drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea

3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin

Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf

8

politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate

pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru

aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a

cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor

21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost

următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea

eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate

elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii

obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul

instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea

urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului

medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu

privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și

reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal

de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei

monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau

liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate

22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de

PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI

care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul

penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern

de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților

icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa

presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc

23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au

fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ

pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar

activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv

evaluările au oferit recomandări valoroase10

Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța

asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul

probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn

aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul

specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor

implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune

(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar

Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă

natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind

probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea

ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar

de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar

corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-

8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004

9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10

A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195

9

produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii

pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării

intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de

modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu

standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință

necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților

organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o

icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a

umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o

discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză

inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea

procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice

instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot

reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa

metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare

24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și

măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul

Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11

acesta nu poate fi considerat o

alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul

obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la

standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului

preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn

domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute

precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al

intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală

de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar

și de probațiune

25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-

2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și

respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care

detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările

și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea

necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului

justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o

integrare și o legătură comună necesară

26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de

parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale

generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă

predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv

27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă

doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel

11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018

10

penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune

penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii

funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune

importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale

metodologice comune

28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de

politici icircn sectorul justiției12

autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod

semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn

afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713

Conceptul Micii Reforme a

Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter

limitat14

Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar

și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale

sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției

prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set

de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale

autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de

indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului

reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și

implementare a politicilor juridice

29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea

programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora

toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile

bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit

faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe

Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program

selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor

(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15

i-a fost alocată o linie de buget relevantă

pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de

probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel

autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru

măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile

orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor

instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora

30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova

are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și

drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o

problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a

legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală

(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16

cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la

12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13

Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a

reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003

11

intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după

cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate

Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional

completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației

penitenciare17

(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de

probațiune18

și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie

la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii

legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea

modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității

Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după

cum s-a menționat mai sus

31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale

sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova

barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi

recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19

și să se completeze setul de măsuri

propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică

IV Măsurile preventive

11 Arestul preventiv20

și arestul la domiciliu

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21

32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul

racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22

Legislația națională

trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23

Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de

asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă

precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24

O privare de

libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel

contrară Convenției25

De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna

eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există

temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26

Icircn acest sens măsuri

preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării

17

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18

Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19

A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-

justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni

precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată

de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a

Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența

CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22

Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58

12

detenției preventive27

Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes

public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății

individuale28

33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire

a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29

Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru

detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva

zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive

trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30

Motivele de

suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că

persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe

icircntreaga durată a detenției preventive31

Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că

autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn

timpul detenției icircnvinuitului32

De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn

cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi

judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care

justifică detenția33

Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă

Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească

sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea

servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34

34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru

temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt

(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat

să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să

reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35

Detenția preventivă nu poate fi

justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația

națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate

aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai

multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde

trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de

bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale

internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36

Icircn ceea

ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil

27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096

alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386

alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484

1126684 1138685 alin 29-30 53 33

Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399

4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

7

necesitatea rdquoefectuării unei cercetări pentru a evalua rezultatele noilor măsuri ale politicii

penale și icircn special de a efectua cercetări atunci cacircnd se fac sau se planifică modificărirsquo

16 Datorită caracterului complex și multidimensional reformele și progresul obținut icircn sectorul

justiției inclusiv icircn domeniul penal sunt de obicei gestionate prin intermediul cadrelor de

politici de mai multe nivele care cuprind instrumente interdependente corespunzătoare unei

instituții specifice unui sub-sector și sector Unele jurisdicții acționează icircn baza unui set de

strategii și de planuri de acțiuni sub-sectoriale inclusiv specifice justiției penale3

17 Icircn ceea ce privește cadrul legislativ principiul legalității este considerat drept elementul

fundamental a legislației penale Acest lucru icircnseamnă icircn primul racircnd că orice intervenție

asupra drepturilor și libertăților unei persoane trebuie să aibă o bază legală Icircn ceea ce privește

jurisprudența CtEDO această cerință este de obicei exprimată icircn termeni precum arest bdquolegalrdquo

icircn contextul art 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale4 (icircn continuare rdquoCEDOrdquo)

5 sau icircn conformitate cu legea din contextul art 8 sau

10 CEDO Principiul legalității presupune de asemenea principiul certitudinii legale care

solicită ca baza legală să fie clară din punct de vedere al accesibilității și predictabilității6

Constatări și recomandări

18 Declaracircnd drept obiectiv general crearea unui sistem de justiție independent eficient și

coordonat aliniat la standardele Europene și bunele practici privind administrarea justiției și

statului de drept precum și icircn scopul obținerii suportului internațional inclusiv financiar la

icircnceputul anilor 2010 Republica Moldova a optat pentru elaborarea cadrului de politici pentru

sectorul justiției Icircn octombrie 2011 Guvernul a aprobat și la 25 noiembrie 2011 Parlamentul a

adoptat Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (icircn continuare

rdquoSRSJrdquo) care a intrat icircn vigoare la data de 6 ianuarie 2012 Aceasta a fost completată de un

Plan de Acțiuni (icircn continuare rdquoPArdquo) relevant care a reflectat structura sa bazată pe piloni și a

oferit o divizare operațională mult mai detaliată a intervențiilor un calendar de implementare

cacircțiva indicatori de rezultat și de realizare (produse realizate) precum și alte elemente ale

cadrului de politici7

19 Pilonul VII al Strategiei a inclus prevederi relevante () pentru mecanismul de implementare și

monitorizare a SRSJ și PA Mecanismul a fost format din șapte grupuri de lucru cacircte unul

pentru fiecare pilon cel de-al șaptelea avacircnd rolul de coordonare a celor șase piloni tematici

Consiliul Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept pentru o

coordonare la nivel icircnalt icircntre principalele părți interesate la nivel de sector și Secretariatul MJ

20 Pilonul II privind Justiția penală al SRSJ și PA a inclus direcția strategică 25 pentru

soluționarea imediată a aspectelor privind umanizarea sistemului de justiție penală din țară

Acesta a fost denumit bdquoUmanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de asigurare a

drepturilor victimelorrdquo și a inclus trei domenii specifice de intervenție 251 Liberalizarea

3A se vedea materialele din cadrul reformării sectorului justiției icircn Georgia httpwwwjusticegovgeMinistryIndex223 4Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 ratificată prin

Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1298 din 24 iulie 1997 5A se vedea mai jos analiza arestului preventiv și jurisprudența relevantă 6Ibid 7A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieisrsj_pa_srsjPA_SRSJ_adoptatenpdf

8

politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate

pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru

aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a

cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor

21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost

următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea

eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate

elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii

obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul

instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea

urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului

medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu

privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și

reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal

de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei

monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau

liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate

22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de

PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI

care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul

penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern

de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților

icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa

presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc

23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au

fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ

pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar

activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv

evaluările au oferit recomandări valoroase10

Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța

asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul

probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn

aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul

specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor

implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune

(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar

Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă

natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind

probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea

ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar

de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar

corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-

8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004

9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10

A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195

9

produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii

pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării

intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de

modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu

standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință

necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților

organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o

icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a

umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o

discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză

inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea

procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice

instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot

reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa

metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare

24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și

măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul

Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11

acesta nu poate fi considerat o

alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul

obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la

standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului

preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn

domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute

precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al

intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală

de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar

și de probațiune

25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-

2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și

respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care

detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările

și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea

necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului

justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o

integrare și o legătură comună necesară

26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de

parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale

generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă

predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv

27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă

doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel

11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018

10

penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune

penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii

funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune

importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale

metodologice comune

28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de

politici icircn sectorul justiției12

autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod

semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn

afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713

Conceptul Micii Reforme a

Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter

limitat14

Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar

și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale

sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției

prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set

de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale

autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de

indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului

reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și

implementare a politicilor juridice

29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea

programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora

toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile

bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit

faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe

Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program

selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor

(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15

i-a fost alocată o linie de buget relevantă

pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de

probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel

autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru

măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile

orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor

instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora

30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova

are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și

drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o

problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a

legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală

(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16

cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la

12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13

Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a

reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003

11

intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după

cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate

Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional

completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației

penitenciare17

(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de

probațiune18

și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie

la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii

legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea

modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității

Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după

cum s-a menționat mai sus

31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale

sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova

barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi

recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19

și să se completeze setul de măsuri

propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică

IV Măsurile preventive

11 Arestul preventiv20

și arestul la domiciliu

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21

32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul

racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22

Legislația națională

trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23

Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de

asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă

precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24

O privare de

libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel

contrară Convenției25

De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna

eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există

temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26

Icircn acest sens măsuri

preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării

17

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18

Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19

A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-

justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni

precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată

de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a

Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența

CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22

Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58

12

detenției preventive27

Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes

public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății

individuale28

33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire

a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29

Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru

detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva

zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive

trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30

Motivele de

suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că

persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe

icircntreaga durată a detenției preventive31

Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că

autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn

timpul detenției icircnvinuitului32

De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn

cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi

judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care

justifică detenția33

Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă

Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească

sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea

servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34

34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru

temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt

(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat

să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să

reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35

Detenția preventivă nu poate fi

justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația

națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate

aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai

multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde

trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de

bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale

internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36

Icircn ceea

ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil

27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096

alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386

alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484

1126684 1138685 alin 29-30 53 33

Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399

4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

8

politicilor penale prin utilizarea sancțiunilor și măsurilor preventive neprivative de libertate

pentru anumite categorii de persoane și anumite infracțiuni 252 Crearea condițiilor pentru

aplicarea mai largă a procedurilor simplificate inclusiv a metodelor de soluționare alternativă a

cauzelor 253 Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor

21 Activitățile relevante preconizate a fi implementate icircn cadrul acestor domenii au fost

următoarele evaluarea aplicabilității măsurilor preventive neprivative de libertate evaluarea

eficienței aplicării și executării pedepselor penale privative și neprivative de libertate

elaborarea unui proiect de modificare a legislației procesual penale icircn vedera stabilirii

obligativității de a aplica proceduri simplificate inclusiv deferirea cauzelor de pe rolul

instanțelor judecătorești mediatorilor icircn cazul icircn care icircmpăcarea are drept rezultat icircncetarea

urmăririi penale cu asigurarea respectării drepturilor victimelor modificarea mecanismului

medierii garantate de stat icircn vederea sporirii funcționalității acestuia efectuarea unui studiu

privind mecanismul existent de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor de protecție și

reabilitare a acestora PASRSJ a prevăzut introducerea de modificări relevante la Codul Penal

de Procedură Penală și de Executare8 și la alte acte normative care urmau a fi suspuse unei

monitorizări corespunzătoare a eficienței modificărilor icircn special a celor care prevedeau

liberalizarea procedurii penale și utilizarea de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate

22 Icircn principiu justiția penală și icircn special seria de intervenții privind umanizarea prevăzute de

PASRSJ au fost adecvate avacircnd icircn vedere faptul că acestea au fost completate de Pilonul VI

care a abordat respectarea drepturilor omului icircn sectorul justiției icircn special icircn sistemul

penitenciar și de probațiune Acestea au prevăzut inter alia introducerea unui concept modern

de probațiune care să contribuie la siguranța comunității prin reabilitarea efectivă a delicvenților

icircn societate asigurarea continuității procesului de probațiune individualizat icircncepacircnd cu etapa

presentențială și finisicircnd cu serviciile de asistență post-detenție etc

23 Mecanismul național de monitorizare și coordonare a raportat că majoritatea dintre acestea au

fost implementate9 Icircn special raportul final cu privire la implementarea Pilonului II al PASRSJ

pentru anul 2017 menționează că dintre toate acțiunile indicate icircn Direcția strategică 25 doar

activitatea de monitorizare a fost implementată parțial Unele materialerapoarte inclusiv

evaluările au oferit recomandări valoroase10

Icircn același timp avacircnd icircn vedere importanța

asigurării ca toți membrii sistemului judiciar inclusiv procurorii funcționarii de stat personalul

probațiunii și penitenciarelor juriștii și alți profesioniști relevanți să fie ghidați și stimulați icircn

aplicarea standardelor icircn cauză a fost regretabil faptul că măsurile stipulate icircn domeniul

specific de intervenție 243 care vizau modificarea indicatorilor de performanţă a organelor

implicate icircn icircnfăptuirea justiţiei penale precum și activitățile conexe sistemului de probațiune

(domeniul specific de intervenție 651) nu au fost extinse asupra sistemului penitenciar

Coerența generală a rezultatelor substanțiale ale reformelor legislative instituționale și de altă

natură starea actuală a lucrurilor sunt evaluate icircn acest raport precum și icircn raportul privind

probațiunea și penitenciarele elaborat icircn cadrul aceluiaș Proiect al Consiliului Europei Icircn ceea

ce privește instrumentele de politici și considerentele aferente unui cadru specific este necesar

de menționat că SRSJ și PA pentru anii 2011-2016 nu au cuprins un set de indicatori ce ar

corespunde tipologiei lanțului clasic de rezultate bdquoInput-Output-Outcome-Impactrdquo (contribuție-

8Codul de executare nr 443 din 24 decembrie 2004

9A se vedea httpjusticegovmdpublicfilesfilereforma_sectorul_justitieirapoarte2017Raport_Pilon_2_2017_FINALpdf 10

A se vedea rdquoStudiu privind eficiența executării sancțiunilor icircn comunitaterdquo elaborat icircn cadrul Activității 2512 din PASRSJ

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=195

9

produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii

pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării

intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de

modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu

standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință

necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților

organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o

icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a

umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o

discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză

inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea

procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice

instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot

reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa

metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare

24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și

măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul

Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11

acesta nu poate fi considerat o

alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul

obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la

standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului

preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn

domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute

precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al

intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală

de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar

și de probațiune

25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-

2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și

respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care

detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările

și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea

necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului

justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o

integrare și o legătură comună necesară

26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de

parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale

generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă

predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv

27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă

doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel

11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018

10

penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune

penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii

funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune

importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale

metodologice comune

28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de

politici icircn sectorul justiției12

autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod

semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn

afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713

Conceptul Micii Reforme a

Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter

limitat14

Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar

și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale

sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției

prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set

de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale

autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de

indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului

reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și

implementare a politicilor juridice

29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea

programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora

toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile

bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit

faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe

Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program

selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor

(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15

i-a fost alocată o linie de buget relevantă

pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de

probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel

autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru

măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile

orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor

instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora

30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova

are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și

drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o

problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a

legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală

(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16

cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la

12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13

Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a

reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003

11

intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după

cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate

Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional

completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației

penitenciare17

(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de

probațiune18

și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie

la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii

legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea

modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității

Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după

cum s-a menționat mai sus

31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale

sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova

barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi

recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19

și să se completeze setul de măsuri

propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică

IV Măsurile preventive

11 Arestul preventiv20

și arestul la domiciliu

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21

32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul

racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22

Legislația națională

trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23

Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de

asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă

precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24

O privare de

libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel

contrară Convenției25

De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna

eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există

temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26

Icircn acest sens măsuri

preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării

17

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18

Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19

A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-

justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni

precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată

de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a

Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența

CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22

Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58

12

detenției preventive27

Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes

public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății

individuale28

33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire

a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29

Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru

detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva

zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive

trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30

Motivele de

suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că

persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe

icircntreaga durată a detenției preventive31

Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că

autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn

timpul detenției icircnvinuitului32

De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn

cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi

judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care

justifică detenția33

Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă

Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească

sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea

servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34

34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru

temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt

(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat

să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să

reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35

Detenția preventivă nu poate fi

justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația

națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate

aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai

multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde

trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de

bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale

internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36

Icircn ceea

ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil

27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096

alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386

alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484

1126684 1138685 alin 29-30 53 33

Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399

4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

9

produs-rezultat-impact) Indicatorii orientați spre produs nu au oferit suficiente linii directorii

pentru o monitorizare și o evaluare eficientă icircn special cu privire la eficiența implementării

intervențiilor Aceștia s-au limitat icircn mare parte la o evaluare formală a studiilor realizări de

modificări legislative și alte produse fără a evalua coerența substanțială a acestora cu

standardele internaționale cele mai bune practici și alte obiective aferente Icircn consecință

necătacircnd la faptul că s-a raportat un nivel icircnalt de implementare oficială a activităților

organizate icircn cadrul intervențiilor analizate evaluarea curentă a arătat că acestea nu au dus la o

icircmbunătățire reală semnificativă și sistemică a justiției penale din punctul de vedere a

umanizării liberalizării procedurii penale și altor obiective conexe Icircn plus a existat o

discontinuitate efectivă icircn implementarea sistemică a instrumentelor de politici icircn cauză

inclusiv a monitorizării coerente bine orientate a modificărilor care au ca scop liberalizarea

procedurii penale și utilizării de măsuri și sancțiuni neprivative de libertate Evaluări specifice

instituțiilor evaluări fragmentate sau ad hoc efectuate de către părțile interesate nu pot

reprezenta o substituire adecvată a unei monitorizări și evaluări sistemice fără a mai menționa

metodologile contemporane de evaluare a impactului de reglementare

24 Deși lipsa instrumentelor de politici privind justiția penală icircn special umanizarea acesteia și

măsurile restaurative va fi parțial remediată de Planul Național de Acțiuni icircn Domeniul

Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 adoptat recent11

acesta nu poate fi considerat o

alternativă la un instrument de politici comprehensiv icircn acest sens Acesta prevede icircn cadrul

obiectivului II activități pentru abordarea gradului de conformitate a legislației naționale la

standardele internaționale privind perioada și modalitatea de aplicare a detenției arestului

preventiv eventuale modificări ale cadrului normativ implementarea unei politici de stat icircn

domeniul pedepselor și privării de libertate pentru reintegrarea socială a persoanelor deținute

precum și un scop specific privind sancțiunile alternative Icircnsă din punct de vedere al

intervențiilor relevante instituționale și de altă natură acesta este limitat la o activitate generală

de monitorizare a implementării politicilor de stat icircn domeniile aferente sistemului penitenciar

și de probațiune

25 Icircn ceea ce privește strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar și probațiune pentru 2016-

2020 acestea au fost adoptate prin Hotăracircrile de Guvern nr 1462 din 30 decembrie 2016 și

respectiv nr 1015 din 1 septembrie 2016 Acestea au fost completate cu planuri de acțiuni care

detaliază suplimentar implementarea lor Acestea nu au ca scop și nici nu abordează provocările

și problemele generale ale sistemului justiției penale și cele la nivel de sector Cu toate acestea

necătacircnd la interconexiunea funcțională icircn ceea ce privește elementele cheie ale sistemului

justiției penale precum și elaborarea și adoptarea aproape paralelă acestora le lipsește o

integrare și o legătură comună necesară

26 Documentele strategice referitoare la sistemul penitenciar prevăd doar icircncheierea de acorduri de

parteneriat cu INP și alte părți interesate Icircn ceea ce privește alte icircmbunătățiri substanțiale

generale ale sistemului penitenciar icircn conformitate cu principiul umanizării acestea se referă

predominant la Obiectivul general 4 cu privire la introducerea sistemului de detenție progresiv

27 Documentele strategice referitoare la probațiune icircnsă au incluse referințe mai extinse deși icircncă

doar conceptuale la compartimentul fazei premergătoare procesului de judecată și cel

11Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 89 din 24 mai 2018

10

penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune

penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii

funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune

importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale

metodologice comune

28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de

politici icircn sectorul justiției12

autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod

semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn

afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713

Conceptul Micii Reforme a

Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter

limitat14

Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar

și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale

sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției

prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set

de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale

autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de

indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului

reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și

implementare a politicilor juridice

29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea

programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora

toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile

bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit

faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe

Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program

selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor

(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15

i-a fost alocată o linie de buget relevantă

pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de

probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel

autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru

măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile

orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor

instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora

30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova

are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și

drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o

problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a

legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală

(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16

cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la

12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13

Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a

reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003

11

intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după

cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate

Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional

completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației

penitenciare17

(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de

probațiune18

și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie

la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii

legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea

modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității

Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după

cum s-a menționat mai sus

31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale

sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova

barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi

recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19

și să se completeze setul de măsuri

propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică

IV Măsurile preventive

11 Arestul preventiv20

și arestul la domiciliu

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21

32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul

racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22

Legislația națională

trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23

Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de

asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă

precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24

O privare de

libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel

contrară Convenției25

De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna

eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există

temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26

Icircn acest sens măsuri

preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării

17

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18

Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19

A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-

justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni

precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată

de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a

Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența

CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22

Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58

12

detenției preventive27

Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes

public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății

individuale28

33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire

a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29

Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru

detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva

zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive

trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30

Motivele de

suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că

persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe

icircntreaga durată a detenției preventive31

Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că

autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn

timpul detenției icircnvinuitului32

De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn

cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi

judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care

justifică detenția33

Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă

Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească

sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea

servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34

34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru

temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt

(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat

să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să

reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35

Detenția preventivă nu poate fi

justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația

națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate

aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai

multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde

trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de

bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale

internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36

Icircn ceea

ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil

27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096

alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386

alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484

1126684 1138685 alin 29-30 53 33

Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399

4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

10

penitenciar a sistemului justiției penale (prin definirea noțiunii de pre-sentință și probațiune

penitenciară) fără a mai menționa despre ultima icircn general Din punct de vedere al interacțiunii

funcționale și al afectării stării de lucruri la acest nivel aceasta prevede o interacțiune

importantă dar icircncă fragmentată icircn domeniul dezvoltării capacităților și elaborării de materiale

metodologice comune

28 Așadar este deosebit de icircngrijorător faptul că icircn ciuda icircncercării de a icircncepe următorul ciclu de

politici icircn sectorul justiției12

autoritățile din Moldova nu au reușit să icircnceapă icircn mod

semnificativ elaborarea și adoptarea unui set de instrumente de politici la nivel de sector icircn

afara unei extinderi formale a SRSJ 2011-2016 pentru anul 201713

Conceptul Micii Reforme a

Justiției elaborat de precedentul ministru al justiției și aprobat de actualul are un caracter

limitat14

Se referă icircn principal la unele aspecte instituționale ale funcționării sistemului judiciar

și omite să abordeze icircn mod special justiția penală și multe alte provocări și probleme ale

sectorului icircn general Pe lacircngă lansarea unui ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției

prin elaborarea și adoptarea fără icircntacircrziere a unui instrument de sector sau al unui set

de instrumente de politici specifice justiției penale și alte instrumente sub-sectoriale

autoritățile din Moldova sunt invitate să analizeze utilizarea tipologiei avansate de

indicatori orientați spre rezultate evaluarea abordăriielementelor impactului

reglementării și a altor tehnici și metodologii eficiente publice de elaborare și

implementare a politicilor juridice

29 Lipsa unor progrese suficiente icircn implementarea PASRSJ 2011-2016 și icircntreruperea

programului de suport bugetar al Uniunii Europene (icircn continuare rdquoUErdquo) ca rezultat al acestora

toate constracircngerile financiare și macroeconomice au redus icircn mod semnificativ fondurile

bugetare disponibile pentru avansarea și reformarea sistemului justiției penale Este binevenit

faptul că guvernul icircncearcă să urmeze bugetarea icircn bază de programe Cadrul Bugetar pe

Termen Mediu (icircn continuare rdquoCBTMrdquo) pentru acest sector Deși doar pentru un program

selectat raportat ca unul singur icircncepicircnd cu 2018 Administrației Naționale a Penitenciarelor

(anterior rdquoDepartamentul Instituțiilor Penitenciarerdquo)15

i-a fost alocată o linie de buget relevantă

pentru un program de reabilitare a deținuților Abordări similare au fost testate și icircn sistemul de

probațiune care totuși a rămas nedezvoltat din cauza constracircngerilor bugetare Astfel

autoritățile din Moldova trebuie icircncurajate să extindă CBTM bazat pe program pentru

măsurile de politici icircn domeniul justiției penale și să finanțeze efectiv intervențiile

orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea obișnuită a respectivelor

instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora

30 Analiza care urmează icircn următoarele capitole ale prezentului raport arată că Republica Moldova

are un cadru legislativ care corespunde icircn termeni generali cu standardele umanizării și

drepturilor omului Anumite aspecte ale legislației trebuie revizuite Cu toate acestea există o

problemă care trebuie menționată icircncă de la icircnceput Aceasta se referă la schimbarea frecventă a

legislației O ilustrare importantă a acestui lucru se regăsește atacirct icircn Codul de procedură penală

(icircn continuare rdquoCPPrdquo)16

cacirct și icircn CP care au fost modificare de peste 70 de ori fiecare de la

12 A se vedea informațiile disponibile pe pagina de internet a MJ httpjusticegovmdpviewphpl=roampid=31 13

Adoptat prin Hotăricircrea Parlamentului Republicii Moldova nr 259 din 08 decembrie 2016 14 A se vedea httpjusticegovmdpageviewphpl=roampidc=715amp 15

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 intrată icircn vigoare la 16 mai 2018 a

reorganizat Departamentul Instituțiilor Penitenciare icircntr-o nouă structură ndash Administrația Națională a Penitenciarelor 16Codul de procedură penală nr 122 din 14 martie 2003

11

intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după

cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate

Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional

completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației

penitenciare17

(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de

probațiune18

și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie

la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii

legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea

modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității

Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după

cum s-a menționat mai sus

31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale

sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova

barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi

recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19

și să se completeze setul de măsuri

propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică

IV Măsurile preventive

11 Arestul preventiv20

și arestul la domiciliu

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21

32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul

racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22

Legislația națională

trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23

Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de

asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă

precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24

O privare de

libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel

contrară Convenției25

De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna

eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există

temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26

Icircn acest sens măsuri

preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării

17

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18

Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19

A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-

justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni

precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată

de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a

Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența

CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22

Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58

12

detenției preventive27

Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes

public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății

individuale28

33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire

a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29

Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru

detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva

zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive

trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30

Motivele de

suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că

persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe

icircntreaga durată a detenției preventive31

Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că

autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn

timpul detenției icircnvinuitului32

De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn

cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi

judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care

justifică detenția33

Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă

Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească

sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea

servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34

34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru

temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt

(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat

să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să

reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35

Detenția preventivă nu poate fi

justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația

națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate

aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai

multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde

trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de

bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale

internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36

Icircn ceea

ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil

27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096

alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386

alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484

1126684 1138685 alin 29-30 53 33

Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399

4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

11

intrare lor icircn vigoare Această dinamică ar putea fi necesară icircn cursul reformelor totuși după

cum s-a discutat mai jos unele din acțiuni au părut a fi insuficiente sau chiar controversate

Modificările intense ale principalelor acte legislative au avut drept rezultat și au fost adițional

completate de amendamente la Codul de executare Legea cu privire la sistemul administrației

penitenciare17

(recent adoptată) Legea privind organizarea și funcționarea organelor de

probațiune18

și alte legi conexe Această modificare frecventă a legislației primare nu contribuie

la un cadru legal previzibil și durabil și poate constitui o icircncălcare a principiului certitudinii

legislative Icircn acest context este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea

modalității de avansare și consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilității

Acest lucru este stracircns legat de necesitatea de a elabora un document strategic detaliat după

cum s-a menționat mai sus

31 Adițional avacircnd icircn vedere caracterul dinamic multidisciplinar și alte aspecte specifice ale

sistemelor de justiție penală precum și fragmentarea sa specifică icircn Republica Moldova

barierele instituționale și funcționale considerabile evidențiate de mulți interlocutori ar fi

recomandabil să fie urmate cele mai bune practici19

și să se completeze setul de măsuri

propuse prin aranjamente instituționale pentru coordonarea sa sistematică

IV Măsurile preventive

11 Arestul preventiv20

și arestul la domiciliu

Standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului21

32 Art 5(1)(c) CEDO prevede ca arestarea sau detenția să fie legale Aceasta icircnseamnă icircn primul

racircnd că arestarea sau detenția au o bază legală icircn legislația națională22

Legislația națională

trebuie să corespundă CEDO inclusiv principiilor generale exprimate sau implicite acesteia23

Icircn acest scop legea care oferă temeiuri pentru arestul preventiv urmează să icircndeplinească de

asemenea cerințele bdquocalității legiirdquo ceea ce icircnseamnă că trebuie să fie suficient de accesibilă

precisă și previzibilă icircn aplicarea sa pentru a evita orice risc de arbitrarietate24

O privare de

libertate poate fi legală din punct de vedere al legislației naționale icircnsă poate fi arbitrară și astfel

contrară Convenției25

De regulă o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie icircntotdeauna

eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra că există

temeiuri relevante și suficiente pentru a justifica detenția continuă26

Icircn acest sens măsuri

preventive alternative trebuie să fie luate icircn considerare icircnainte de a decide asupra aplicării

17

Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr 300 din 21 decembrie 2017 18

Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune nr 827 din 10 septembrie 2010 19

A se vedea experiența Marii Britanii și funcționarea Colegiului său Penal httpswwwgovukgovernmentgroupscriminal-

justice-board 20CPP al Republicii Moldova utilizează termenul bdquoarest preventivrdquo Icircnsă acest raport utilizează alternativ și alți termeni

precum bdquodetenția premergătoare procesului bdquorămacircnere icircn custodierdquo și bdquodetenție preventivărsquo urmacircnd terminologia utilizată

de CtEDO sau de alte documente 21Standardele la care se face referire icircn acest capitol sunt cele stabilite de jurisprudența CtEDO Recomandarea Rec(2006)13 a

Comitetului de Miniștri este de asemenea relevantă pentru subiectele discutate Icircnsă Recomandarea urmează jurisprudența

CtEDO așadar aceasta este menționată aici doar pentru completare 22

Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 23Jecius v Lituania Hotăracircrea CtEDO din 31 iulie 2000 cererea nr 3457897 alin 56 24Boicenko v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 11 iulie 2006 cererea nr 4108805 alin 149 25Saadi v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 29 ianuarie 2008 cererea nr 1322903 alin 67 26Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399 4818399 alin 58

12

detenției preventive27

Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes

public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății

individuale28

33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire

a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29

Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru

detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva

zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive

trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30

Motivele de

suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că

persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe

icircntreaga durată a detenției preventive31

Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că

autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn

timpul detenției icircnvinuitului32

De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn

cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi

judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care

justifică detenția33

Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă

Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească

sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea

servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34

34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru

temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt

(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat

să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să

reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35

Detenția preventivă nu poate fi

justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația

națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate

aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai

multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde

trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de

bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale

internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36

Icircn ceea

ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil

27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096

alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386

alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484

1126684 1138685 alin 29-30 53 33

Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399

4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

12

detenției preventive27

Detenția continuă poate fi justificată doar dacă există justificări de interes

public care icircn pofida prezumpției de nevinovăție depășesc regula privind respectarea libertății

individuale28

33 Pe lacircngă cerința de legalitate art 5(1)(c) CEDO prevede că o suspiciune rezonabilă de săvacircrșire

a unei infracțiuni reprezintă o condiție sine qua non pentru justificarea detenției preventive29

Jurisprudența CtEDO susține că existența unei suspiciuni rezonabile este suficientă pentru

detenția inițială Icircnsă după o anumită perioadă de timp care poate fi relativ scurtă de cacircteva

zile suspiciunea rezonabilă nu va fi suficientă pentru a justifica detenția continuă Alte motive

trebuie să fie prezentate de autorități pentru a continua să justifice detenția30

Motivele de

suspiciune rezonabilă includ informații sau fapte care ar convinge un observator obiectiv că

persoana icircn cauză ar fi comis infracțiunea Suspiciunea rezonabilă trebuie să fie prezentă pe

icircntreaga durată a detenției preventive31

Cerința unei suspiciuni rezonabile nu icircnseamnă că

autoritățile au obținut probe suficiente pentru a aduce acuzații fie icircn momentul arestării fie icircn

timpul detenției icircnvinuitului32

De asemenea nu este necesar ca persoanei reținute să-i fi fost icircn

cele din urmă icircnaintată icircnvinuirea sau adusă icircn fața unei instanțe judecătorești pentru a fi

judecată Scopul urmăririi penale este să confirme sau să icircnlăture suspiciunile rezonabile care

justifică detenția33

Faptul că o suspiciune este ținută cu bună-credință este insuficientă

Detenția unei persoane nu trebuie să fie niciodată impusă icircn scopul de a o face să mărturisească

sau să depună mărturie icircmpotriva altora sau să scoată la iveală fapte sau informații care ar putea

servi drept bază pentru o suspiciune rezonabilă icircmpotriva sa34

34 Pe lacircngă legalitatea și suspiciunea rezonabilă jurisprudența CtEDO a elaborat icircncă patru

temeiuri acceptabile de bază pentru justificarea detenției icircn arest preventiv Aceste motive sunt

(i) riscul ca icircnvinuitul să nu se prezinte la proces sau (ii) riscul ca icircnvinuitul dacă este eliberat

să comită alte infracțiuni sau (iii) riscul ca acesta să intervină icircn cursul justiției sau (iv) să

reprezinte o amenințare gravă pentru ordinea publică35

Detenția preventivă nu poate fi

justificată doar printr-o citare stereotipică a acestora chiar dacă sunt incluse icircn legislația

națională ca temeiuri procedurale pentru detenție Instanțele naționale ar trebui să justifice toate

aceste temeiuri și să utilizeze argumente concrete privind temeiul pentru care una (sau mai

multe) dintre ele este prezentă icircntr-un caz concret Pentru a stabili pericolul de a se ascunde

trebuie să se țină seama icircn special de caracterul persoanei implicate de moralitatea sa de

bunurile deținute de legăturile sale cu statul icircn care este urmărit și de contactele sale

internaționale Gravitatea infracțiunii nu este suficientă pentru a stabili riscul de fugă36

Icircn ceea

ce privește riscul comiterii altor infracțiuni este necesar ca acest risc să fie unul plauzibil

27Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 28A se vedea printre multe autorități Kudła v Polonia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 octombrie 2000 cererea nr 3021096

alin 110 et seq 29Ibid 30Buzadji v Moldova Hotăracircrea CtEDO [MC] din 05 iulie 2016 cererea nr 2375507 alin 87 et seq 31Fox Campbell și Hartley v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 30 august 1990 cererea nr 1224486 1224586 1238386

alin 32 32Brogan și alții v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 29 noiembrie 1988 cererea nr 1120984 1123484

1126684 1138685 alin 29-30 53 33

Murray v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 octombrie 1994 cererea nr 1431088 alin 27 55 34Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie 2007 cererea nr 3561506 alin 48 35A se vedea printre mai multe autorități Smirnova v Rusia Hotăracircrea CtEDO din 24 iulie 2003 cererea nr 4613399

4818399 alin 59 36W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 33

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

13

Gravitatea infracțiunii deja comise și pentru care există o suspiciune rezonabilă nu reprezintă un

risc plauzibil37

Riscul de coluziune este icircn sine unul temporar Autoritățile pot considera că

este necesar să rețină un suspect icircn icircnchisoare cel puțin la icircnceputul unei investigații pentru a

evita ca acesta să manipuleze dovezi sau să icircmpiedice investigația Riscul de coluziune se

diminuează odată cu trecerea timpului iar autoritățile nu pot reține persoana icircn cauză icircn detenție

pe baza riscului de coluziune odată ce investigațiile sunt icircncheiate declarațiile luate și

verificările efectuate38

Icircn ceea ce privește tulburarea ordinii publice CtEDO a afirmat că

anumite infracțiuni pot genera o astfel de agitație icircn racircndul publicului că detenția icircn arest

preventiv poate fi justificată Cu toate acestea riscul de tulburare publică ar trebui să fie iminent

și poate fi utilizat ca temei numai icircn cazuri foarte excepționale și pentru o perioadă limitată de

timp Autoritățile ar trebui să prezinte dovezi clare și concrete care să confirme că eliberarea

persoanei ar provoca o tulburare publică Persoana trebuie eliberată odată ce riscul de tulburări

sociale nu mai este actual39

35 Detenția preventivă nu poate depăși o perioadă rezonabilă chiar dacă temeiurile discutate mai

sus sunt prezente Icircn acest scop autoritățile trebuie să examineze toate faptele argumentacircnd

pentru sau icircmpotriva existenței interesului public menționat mai sus justificacircnd o excepție de la

regula cuprinsă icircn art 5 CEDO Dacă excepția de la regula de bază nu mai este justificată

instanțele naționale trebuie să stabilească faptele relevante icircn deciziile lor privind aplicarea

eliberării40

36 Prelungirea detenției ar trebui de asemenea să se bazeze pe motive temeinice și nu ar trebui să

fie automată De asemenea icircn cazurile icircn care autoritățile judiciare naționale prelungesc

detenția icircn arest preventiv fără a lua icircn considerare argumentele icircmpotriva acesteia este o

icircncălcare a art 5 CEDO41

Icircn art 5(3) o persoană acuzată de o infracțiune trebuie să fie

icircntotdeauna eliberată icircn așteptarea procesului cu excepția cazului icircn care statul poate demonstra

că există motive bdquorelevante și suficienterdquo pentru a justifica continuarea detenției sale42

37 Conform jurisprudenței CtEDO după cum recent a fost confirmat icircn mod repetat si dezvoltat de

către Marea Cameră (icircn continuare rdquoMCrdquo) icircn cauza Buzadji icircmpotriva Republicii Moldova43

arestul la domiciliu este considerat avacircnd icircn vedere gradul și intensitatea sa o pedeapsă

privativă de libertate icircn sensul art 5 din Convenție Toate cerințele și standardele icircn privința sa

se aplică icircn mod corespunzător Deși CtEDO consideră că caracterul restricțiilor icircn cadrul

arestului la domiciliu este unul semnificativ aceasta a afirmat că icircn majoritatea cazurilor

această măsură implică mai puține restricții și un grad mai mic de suferință sau inconveniențe

pentru deținut decicirct detenția ordinară icircn penitenciar44

Icircn consecință standardele derivate

inclusiv Recomandarea nr R (99) 22 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare

37Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din 12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 40 38W v Elveția Hotăracircrea CtEDO din 26 ianuarie 1993 cererea nr 1437988 alin 35 Clooth v Belgia Hotăracircrea CtEDO din

12 decembrie 1991 cererea nr 1271887 alin 43 39Tiron v Romacircnia Hotăracircrea CtEDO din 07 aprilie 2009 cererea nr 1768903 alin 40-41 40Bykov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 10 martie 2009 cererea nr 437802 alin 63 41Istratii v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 27 martie 2007 cererea nr 872105 870505 874205 alin 77 Holomiovv Modova Hotăracircrea CtEDO din 07 noiembrie 2006 cererea nr 3064905 alin 123-131 42Șarban v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 4 octombrie 2005 cererea nr 345605 alin 95 Castraveț v Moldova Hotăracircrea

CtEDO din 13 martie 2007 cererea nr 2339305 alin 34 43Cauza CtEDO Buzadji v Moldova din 5 iulie 2016 apl nr 2375507 alin 104 44Ibid alin 112

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

14

la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor o consideră o alternativă

actuală la icircnchisoare45

Constatări și recomandări

38 Inițiativele de politici46

și unele evoluții legislative formulate icircn privința măsurilor preventive

privative de libertate au fost concepute și desfășurate respectiv icircntr-o serie de hotăricircri

nefavorabile ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldovei care constată icircncălcări sistematice ale

art 5 CEDO inclusiv paragrafele sale 1 c) și 3 Principalul aspect al icircncălcărilor

corespunzătoare este abordat icircn cadrul executării ulterioare a acestora icircn grupul de cauze

Mușuc Guțu și Șarban Primele două s-au referit la arestarea ilegală și la detenția preventivă icircn

cadrul procedurilor penale care nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că cei reținuți icircn

custodie au săvacircrșit o infracțiune precum și alte icircncălcări relevante a CEDO47

Problemele

rămase icircn ceea ce privește măsurile generale necesare a fi icircntreprinse au fost cumulate icircn grupul

de cauze Șarban care abordează diferite icircncălcări ale art 5 inclusiv lipsa unor temeiuri

relevante și suficiente icircn icircncheierile judecătorești prin care se dispune sau se prelungește

detenția preventivă48

CM a luat act de amendamentele legislative care prevăd icircn mod specific

obligația organului de urmărire penală și a instanței de judecată să efectuieze un test de

proporționalitate atunci cacircnd solicită și decide asupra arestării preventive să verifice existența

unei suspiciuni rezonabile cerința ca instanțele să reflecte icircn icircncheierile lor asupra detenției (de

prelungire) temeiurile legale pentru aplicarea măsurii de arest preventiv făcicircnd referire la

faptele și circumstanțele specifice ale cauzei care motivează aplicarea acestei măsuri să explice

de ce alte măsuri preventive neprivative de libertate sunt insuficiente icircn cazul respectiv să

explice necesitatea de a reține persoana icircn condițiile și criteriile prevăzute de lege invocacircnd

argumentele părților inclusiv a apărării și explicacircnd de ce aceste argumente au fost admise sau

respinse de către instanță urmate de unele intervenții metodologice și de consolidare a

capacităților49

Cu toate acestea este important faptul că executarea acestui grup de hotăracircri este

menținută icircn continuare sub o supraveghere sporită inclusiv icircn ceea ce privește incertitudinea

privind asigurarea unei motivări relevante și suficiente care este icircn principal o chestiune de

practică judiciară Se pare că Curtea continuă să primească noi placircngeri similare CM a subliniat

că este esențial ca aplicarea strictă a noii legislații să fie asigurată și monitorizată icircn mod

corespunzător de către autorități și să fie completată prin formarea continuă a judecătorilor și

procurorilor Este indicat faptul ca autoritățile să fie invitate să furnizeze informații

suplimentare privind impactul măsurilor adoptate și dezvoltarea practicii judiciare50

39 Icircnainte de evaluarea oportunității setului și a gamei de măsuri preventive inclusiv a corelației

dintre măsurile preventive privative de libertate (arestul preventiv și arestul la domiciliu) și

alternativele la acestea trebuie remarcat faptul că icircn pofida succesiunii ascendente implicite de

includere a acestora icircn art 175 la detalierea acestora CPP icircn mod vădit modifică ordinea

articolelor Drept urmare arestarea preventivă este prevăzută nu doar icircnaintea cauțiunii și a

controlului judiciar care sunt interpretate conceptual ca o substituire temporară a acestuia dar

de asemenea este prioritizată implicit icircmpotriva arestului la domiciliu Nu este vorba doar icircn

45Parag 17 al Anexei acesteia 46

A se vedea capitolul anterior al Raportului 47A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6966 httphudocexeccoeintengi=004-6696 48A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712 49Analiza suplimentară a acestor prevederil legale este prezentată mai jos 50A se vedea httphudocexeccoeintengi=004-6712

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

15

formulare inclusiv alin 5 al art 175 CPC care specifică că liberarea provizorie sub control

judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sicircnt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi

aplicate numai faţă de persoana icircn privinţa căreia s-a icircnaintat demers pentru arestare sau faţă de

icircnvinuitul inculpatul care sicircnt deja arestaţi dar un raționament și o logică similară este implicită

și arestului la domiciliu51

Astfel ar fi recomandabil de revizuit CPP tehnicile și

raționamentele legislative și să se precizeze prioritatea măsurilor preventive neprivative

de libertate și să se stabilească o ierarhie clară icircn această privință

40 Detenția preventivă este reglementată de Capitolul II Titlul V din CPP Art 175 definește

măsurile preventive care pot fi aplicabile icircn Republica Moldova De asemenea stabilește scopul

măsurilor preventive și categoria de persoane asupra cărora pot fi aplicate măsurilor preventive

Art 176 stabilește temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive inclusiv a arestului

preventiv Icircn conformitate cu art 176(1) CPP măsurile preventive pot fi aplicate doar atunci

cacircnd există suficiente temeiuri rezonabile susținute prin probe de a presupune că

bănuitulicircnvinuitulinculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță ar putea exercita presiuni asupra martorilor ar putea să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să icircmpiedice icircntr-un alt mod stabilirea adevărului icircn procesul penal ar

putea comite alte infracțiuni sau eliberarea acestuia ar putea cauza dezordine publică52

Art

176(3) CPP prevede că atunci cacircnd se soluționează problema cu privire la necesitatea unei

măsuri preventive procurorul și instanța judecătorească evaluează și motivează icircn mod

obligatoriu dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei

penale Legea prevede o descriere detaliată a circumstanțelor individuale care trebuie luate icircn

considerare Natura rezonabilă a suspiciunii și gradul prejudiciabil al actului incriminator

evaluat icircn fiecare caz icircn parte fără a se decide vinovăția sunt de asemenea cerințe obligatorii

Icircn conformitate cu art 176 (2) CPP măsurile preventive privative de libertate pot fi aplicate

pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu icircnchisoarea pentru o perioadă care

depășește un an Această prevedere este icircn vigoare din iulie 2016 Icircnainte de această modificare

aceeași prevedere stabilea că arestul preventiv și măsurile alternative arestării pot fi aplicate

pentru o infracțiune gravă deosebit de gravă sau excepțional de gravă Intenția este deci ca

măsurile preventive inclusiv măsura arestului preventiv să fie mai accesibile și mai ușor de

aplicat de către judecători și procurori Ca urmare CPP nu face o diferențiere icircntre toate cele 11

măsuri preventive icircn acest sens Deși gravitatea infracțiunii incriminate nu este de o relevanță

absolută pentru selectarea unei măsuri preventive această intenție este foarte icircndoielnică icircn

perspectiva umanizării și liberalizării procedurii penale care pacircnă icircn prezent a fost recunoscută

oficial drept obiectiv al reformei sale icircn Republica Moldova53

Tendința opusă și cele mai bune

practici pot fi ilustrate de recentele modificări legislative din Italia Modificările introduse prin

Decretul 94 2013 la art 280 CPP Ca urmare a acestora nu se poate aplica o arestare

preventivă pentru infracțiunile care pot fi pedepsite cu o pedeapsă maximă mai mică de cinci

ani Anterior această limită era de 4 ani54

Icircn afară de prevederea unor circumstanțe și

infracțiuni specifice același nivel general de 5 ani este menținut icircn Romacircnia (art 223 CPP) Pe

lacircngă cauțiunea obligatorie55

cadrul juridic ucrainean a stabilit o clasificare și mai complexă a

diverselor temeiuri de reținere icircn custodie indicicircnd cea mai generală limită a infracțiunii

incriminate ca fiind aceea pentru care este prevăzută o pedeapsă de 5 ani icircnchisoare și mai mult

51

A se vedea parag 48 de mai jos 52Articolul 176(1) CPP stipulează că măsurile preventive pot fi aplicate și icircn scopul de a asigura executarea hotăracircrii 53A se vedea parag 20 de mai sus 54A se vedea httpswwwfairtrialsorgwp-contentuploadsThe-practice-of-pre-trial-detention-in-Italy1pdf 55A se vedea parag 57 de mai jos

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

16

(art 183 CPP) Prin urmare se recomandă studierea comparativă a diferitor țări membre ale

Consiliului Europei icircn ceea ce privește infracțiunile pentru care este permisă arestarea

preventivă și rezultatele efective ale modificării domeniului de aplicabilitate a acesteia

inclusiv icircn Republica Moldova pentru a adapta icircn mod corespunzător cadrul legislativ icircn

această privință

41 Reeșind din art 177 CPP atacirct procurorul cacirct și instanța urmează să pronunțe o ordonanță

motivată și respectiv o icircncheiere Icircn general atacirct icircncheierea instanței cacirct și ordonanța

procurorului ar trebui să fie motivate și să includă informații despre infracțiune motivele și

necesitatea aplicării măsurii concrete icircndeplinirea criteriilor prevăzute la art 176 etc Icircn ceea ce

privește arestarea preventivă art 185 CPP prevede că arestarea preventivă constituie o măsură

excepțională și se dispune doar atunci cacircnd se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente

pentru a icircnlătura riscurile care justifică aplicarea arestării Arestul preventiv se va aplica numai

pe baza unei hotăracircri care include motivele care justifică insuficiența altor măsuri preventive

pentru a elimina riscurile care au stat la baza arestării preventive Art 185 prevede alte trei

condiții icircn plus față de cele prevăzute la art 176 descris mai sus pentru aplicarea detenției icircn

arest preventiv Prin urmare arestarea preventivă poate fi aplicată icircn cazul icircn care icircnvinuitul

inculpatul nu are loc permanent de trai icircn Republica Moldova și dacă a refuzat să comunice

informații cu privire la locul său permanent de trai icircncalcă condițiile altor măsuri preventive

care i-au fost aplicate sau au icircncălcat ordonanța de protecție icircn caz de violență icircn familie există

suficiente probe că inculpatul icircn general reprezintă un risc iminent pentru securitatea și ordinea

publică

42 CPP prevede icircn art 186 ca arestul preventiv să nu depășească un termen rezonabil stabilit icircn

funcție de complexitatea investigațiilor necesare pentru descoperirea adevărului și luacircnd icircn

considerare obligația de celeritate icircn soluționarea cauzei penale icircn care icircnvinuitul sau inculpatul

este arestat Arestarea preventivă nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai dacă

condițiile inițiale de aplicare a arestării preventive și-au păstrat actualitatea Pe lacircngă aceasta

judecătorul trebuie să examineze dacă pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea

unei măsuri preventive de arestare este suficientă aplicarea altor măsuri neprivative de

libertatea sau dacă există motive relevante și suficiente pentru a prelungi măsura de arest

preventiv sau nu Detenția poate fi prelungită de fiecare dată pentru o perioadă nu mai mare de

30 de zile iar durata totală a arestării nu poate depăși 12 luni

43 Cadrul legislativ care reglementează arestul preventiv este icircn general icircn conformitate cu

cerințele art 5 CEDO așa cum sunt descrise mai sus Icircnsă cerința obligatorie exprimată icircn art

176(3) CPP că gradul prejudiciabil al faptei incriminate se apreciază icircn fiecare caz individual

fără a se pronunța asupra vinovăției poate fi problematică din perspectiva jurisprudenței

CtEDO așa cum este descris mai sus După cum s-a demonstrat mai sus56

detenția poate fi

justificată numai dacă există considerente de interes public care icircn pofida prezumției de

nevinovăție depășesc principiul respectării libertății individuale Chiar dacă art 176 CPP

impune ca vinovăția să nu fie determinată icircn timp ce se pronunță asupra arestului preventiv

formularea folosită este confuză și ar putea da naștere unei interpretări greșite care contravine

prezumției de nevinovăție și imparțialității judecătorului potrivit cărora nu trebuie să se aducă

atingere apărării Așadar se recomandă să se revizuiască formularea art 176(3) CPP astfel

56A se vedea par 33 de mai sus

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

17

icircncacirct prezumția de nevinovăție și imparțialitatea judecătorului să fie garantate pe deplin

pe toată durata procedurilor

44 Misiunea de constatare a faptelor și diverse rapoarte57

au arătat că deși elementele de bază ale

legislației ce țin de măsurile preventive privative de libertate au fost icircmbunătățite din punctul de

vedere al conformității acestora cu cerințele CEDO icircn afară de lărgirea sferei de aplicare a

acesteia și alte deficiențe legislative menționate icircn acest raport aplicarea acesteia este

icircngrijorătoare Aproape toate instituțiile și grupurile de interese cu care echipa s-a icircntacirclnit au

icircmpărtășit opinia că detenția icircn arest preventiv este folosită icircn exces sau cel puțin este necesar

de icircntreprins măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării acesteia icircn conformitate cu CEDO

și alte standarde internaționale58

Există date statistice diferite utilizacircnd diferite abordări și

metodologii instituționale specifice referitoare la folosirea arestului preventiv Potrivit

Consiliului Superior al Magistraturii instanțele judecătorești din Republica Moldova au

examinat icircn perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017 un număr total de 3666 de

demersuri de aplicare a măsurilor preventive Au existat 3470 de demersuri de aplicare a

arestului preventiv din care 3014 au fost admise59

PG la racircndul său prezintă date care se

limitează la domeniul sau de competență la etapa urmăririi penale Conform acesteia icircn 2017

procurorii au solicitat arestul preventiv pentru 2843 persoane (2674 icircn 2016) dintre care 2430

persoane au fost arestate (2238 icircn 2016)60

Conform datelor statistice publicate de Procuratura

Generală icircn cadrul unei campanii publice au fost trimise icircn judecată icircn stare de arest preventiv

1576 de persoane din care cu termenul de arestare de pacircnă la 3 luni ndash 1247 persoane cu

termenul de arestare de la 3 pacircnă la 6 luni ndash 311 persoane iar cu termenul de arestare mai mare

de 6 luni ndash 18 persoane61

45 Societatea civilă deține cifre provenite din studiile efectuate de MJ icircn 2016 conform cărora

3329 din 3954 demersuri de aplicare a arestului preventiv au fost admise de instanțe62

Alte

grupuri de interese cum ar fi avocații sau cadrele universitare vorbesc de peste 90 din

admiterea mandatelor de arest preventiv fără a se referi de fapt la date statistice Statisticile

disponibile conțin diferite metodologii de colectare a datelor și oferă o imagine diferită asupra

frecvenței utilizării detenției preventive Se recomandă așadar de a icircntocmi un inventar

cuprinzător al utilizării arestului preventiv icircn baza unei metodologii unificate de colectare

de date Icircn așteptarea introducerii unor statistici raționalizate și coerente nivelul aplicării

arestului preventiv poate fi urmărit icircn conformitate cu indicele recunoscut internațional al

numărului de deținuți care nu execută sentințele finale care icircn anul 2016 s-a ridicat la 366 și a

fost considerabil mai icircnalt decacirct indexul mediu pentru Europa care a constituit 22763

Icircn ceea ce

57A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 58PG nu icircmpărtășește aceeași opinie 59Decizia nr 28111 cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu ca măsuri preventive de către instanțele din Republica

Moldova Chișinău 25 aprilie 2018 60Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 pagina58 httpprocuraturamdfile2018-03-

12_Raportul20Procurorului20General202017pdf 61A se vedea httpprocuraturamdmdnewslst121117569 62

A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertate și

securitate a persoanelor din Republica MoldovaRetrospectiva anului 2016rsquo Chișinău 2017 pagina 15 63A se vedea statisiticile anuale icircn domeniul penal al Consiliului Europei SPACE I ndash Studiu privind populația icircn penitenciare

2016 p77 httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul operează cu un index

puțin modificat pentru care totuși (judecacircnd icircn baza datelor disponibile) Republica Moldova nu a oferit date relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

18

privește dinamica cronologică generală a nivelului de aplicabilitate a arestului preventiv

aceasta ar putea fi evaluată pe baza numărului aceleiași categorii de deținuți din unitățile

penitenciare Astfel conform datelor statistice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la

data de 01012018 au fost 6294 deținuți condamnați și 1341 deținuți arestați preventiv (tabelul

folosește termenul de preveniti) La data de 01012017 au fost 6377 deținuți condamnați și

1385 deținuți arestați preventiv Comparacircnd cu numărul din 2011 care era de 119064

și

ponderate icircn raport cu rata infracțiunilor icircnregistrate și divizarea lor generală pe parcursul

acestor ani65

aceste date sugerează o anumită deteriorare sau cel puțin că nu s-a

icircnregistrat o icircmbunătățire substanțială a nivelului de aplicabilitate al arestului preventiv

icircn Republica Moldova de-a lungul anilor ceea ce necesită o revizuire mai profundă și o

raționalizare consecventă a legislației și practicii inclusiv icircn conformitate cu

recomandările specifice sugerate icircn acest raport

46 Adițional concluziile mai vechi și mai recente ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (icircn

continuare rdquoCPTrdquo) sugerează că același nivel de aplicare a arestării preventive conduce la

supraaglomerarea Penitenciarului nr 13 și a altor instituții (sectoare) pentru deținerea

persoanelor icircn arest preventiv (icircn special adulții de sex masculin)66

Aceasta exacerbează

insuficiența condițiilor de detenție constatată a fi o problemă structurală icircntr-o serie de hotăracircri

ale CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova care au condus la icircncălcarea aproape automată a art

3 din CEDO pentru toate persoanele icircn arest preventiv și mulți condamnați Merită de subliniat

faptul că acest lucru va avea cu siguranță efecte adverse inclusiv implicații financiare asupra

bugetului de stat icircn cadrul noului remediu destinat soluționării acestor icircncălcări la nivel

național Icircn cadrul măsurilor generale introduse icircn procesul de executare a grupului de cazuri

Ciorap Paladi și Becciev autoritățile din Moldova au modificat art 473 și a introdus icircn CPP

articolele 4731-4

care fac referire la placircngerile icircmpotriva administrației penitenciarelor privind

condițiile de detenție care afectează grav drepturile deținuților care vor intra icircn vigoare la 1

ianuarie 201967

47 Sunt raportate mai multe motive pentru aplicarea frecventă a arestării preventive Cel mai

comun motiv declarat de aproape toate grupurile de interese este presiunea pe care judecătorii

o suportă icircn diferite moduri Societatea civilă și avocații susțin că există o teamă a judecătorilor

indusă de cacircteva cazuri icircn care judecătorii au fost sancționați ca urmare a reticenței de a accepta

demersurile procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv Art 307 CP stabilește

răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțare a unei sentințe decizii icircncheieri sau

hotăricircri contrare legii Această dispoziție a fost folosită pentru a urmări penal judecătorii pentru

respingerea aplicării sau prelungirii arestării preventive Cazul judecătorului de instrucție Dorin

Munteanu este ilustrativ icircn acest caz El a fost urmărit penal icircn baza art 307 CP după ce a

respins demersul procurorului pentru prelungirea arestării preventive deoarece nu a fost dată

nici o justificare a temeiurilor pentru aplicarea detenției Existența prevederii art 307 CP este

icircngrijorătoare și abrogarea sau revizuirea acesteia icircn corespundere cu standardele

internaționale este urgentă68

De asemenea procurorii ar trebui să nu fie sancționați

64A se vedea raportul privind vizita CPT icircn Republica Moldova icircn 2011 CPTInf (2012)3 par 55 65A se vedea par 67 de mai jos 66

A se vedea rapoartele privind vizita CPT icircn Republica Moldova din 2015 CPT Inf (2016) 16 parag 43-46 privind vizita

CPT icircn Republica Moldova din 2011 CPT Inf (2012) 3 parag 52-56 67CM Del Dec (2018) 1310 H46-11 httphudocexeccoeintengi=CMDelDec(2018)1310H46-11E 68A se vedea Opinia Amicus curiae a Comisiei de la Veneția pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la

răspunderea penală a judecătorilor httpwwwvenicecoeintwebformsdocumentspdf=CDL-AD(2017)002-e

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

19

pentru aplicarea măsurilor neprivative de libertate inclusiv pentru nesolicitarea arestului

preventiv

48 Misiunea de constatare a faptelor a demonstrat de asemenea că mass-media și prin intermediul

ei societatea de asemenea presează judecătorii cu privire la aplicarea arestului preventiv

Percepția generală este aceea că judecătorii care nu dispun arestul preventiv sunt corupți și nu

luptă icircmpotriva infracționalității Se recomandă efectuarea unui studiu empiric privind

percepția generală icircn mass-media și societate despre aplicarea arestării preventive

impactul asupra judecătorilor și legăturile icircntre aplicarea arestării preventive și

combaterea criminalității și a corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se

pot organiza campanii de informare icircn mass-media și grupurile sociale privind efectele

inverse ale aplicării arestării preventive

49 Motivarea demersurilor de aplicare a arestului preventiv precum și a icircncheierilor judecătorești

asupra acestui subiect nu satisface standardele prevăzute de legislația națională și cele ale

CtEDO Toate cazurile CtEDO icircmpotriva Republicii Moldova menționate icircn capitolul anterior

vizează printre altele lipsa sau insuficiența motivărilor privind aplicarea și prelungirea

arestului preventiv Misiunea de constatare a faptelor și rapoartele elaborate de societatea civilă

indică faptul că motivarea rămacircne o problemă69

Absența motivării inclusiv existența unei

suspiciuni rezonabile pot da naștere icircn mod legitim unor acuzații că arestul preventiv este

utilizat icircn alte scopuri decacirct cele prevăzute icircn legislație și icircn jurisprudența CtEDO70

Un alt efect

secundar al lipsei sau insuficienței motivării este prelungirea automată a arestului preventiv Icircn

plus nici judecătorii și nici procurorii nu acordă o atenție deosebită motivelor pentru care alte

măsuri preventive alternative care nu includ privarea de libertate nu sunt aplicabile71

Așa cum

am menționat anterior la icircnceputul acestui capitol legislația icircn vigoare icircn Republica Moldova

este conformă cu standardele CEDO icircn ceea ce privește solicitarea de motivare a icircncheierilor de

aplicare sau prelungire a arestului preventiv Este necesar de reamintit icircn această privință că CM

menține executarea hotăracircrilor relevante ale CtEDO sub supraveghere sporită inclusiv pentru a

asigura o raționalizare adecvată a deciziilor relevante Astfel ar fi necesar să se efectueze o

revizuire aprofundată a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul adecvat al

motivării demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și

fundamentarea acestora făcicircnd referire la circumstanțe reale precum și alte circumstanțe

stabilite Deficiențele identificate icircn practică reprezintă de asemenea o problemă de educație

Cursurile inițiale și continue de instruire ale INJ acordă atenție fazei urmăririi penale Cu toate

acestea sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul

preventiv aplicarea icircn practică și motivarea acestuia Icircn scopul sustenabilității cursurile

de instruire aferente acestui subiect trebuie incluse icircn curricula INJ

50 După cum s-a discutat72

necăticircnd la menționarea inițială a ierarhiei măsurilor preventive icircn

textul CPP dispozițiile referitoare la arestul la domiciliu sunt plasate după cele referitoare la

arestul preventiv Conform aliniatului 1 al art 188 arestul la domiciliu este o izolare a

icircnvinuitului inculpatului de societate icircn casa lui icircn care se stabilesc anumite restricții Mai

69Ibidem la parag 17-22 70

Pentru cacircteva exemple a se vedea ibid A se vedea de asemenea Cebotari v Moldova Hotăracircrea CtEDO din 13 noiembrie

2007 cererea nr 3561506 alin 48 71A se vedea de exemplu raportul elaborat de Promo-Lex și Fundația Națională pentru Democrație bdquoDreptul la libertatea și

securitatea persoanelor din Republica Moldova Retrospectiva anului 2016rdquo Chișinău 2017 paginile 19-20 72A se vedea paragraful 39 sus menționat

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

20

mult decicirct aticirct deși icircn mod corect este tratat de jurisprudența CtEDO ca privare de libertate

inclusiv prin referire la aceleași temeiuri necesare pentru aplicarea arestării preventive aliniatul

2 al art 188 CPP sugerează că arestul la domiciliu este aplicabil atunci cacircnd izolarea totală nu

este rațională din cauza vacircrstei sănătății situației familiale a acuzatului sau a oricăror alte

circumstanțe Astfel se presupune că arestul la domiciliu va fi folosit după stabilirea faptului că

există temeiuri pentru aplicarea arestării preventive Avacircnd icircn vedere că arestul la domiciliu nu

are ca rezultat icircnchisoarea icircncarcerarea efectivă a individului și reprezintă un regim mai blacircnd

de privare de libertate se sugerează consolidarea ierarhiei măsurilor preventive care ar

trebui să vizeze icircn egală măsură alinierea relevantă a arestului preventiv și icircn mod

corespunzător a arestului la domiciliu

51 Restricțiile și obligațiile suplimentare care ar putea fi utilizate pentru creșterea eficienței

arestului la domiciliu includ (icircn conformitate cu alin 3 și 4 ale art 188 CPP) respectiv

interdicția de a ieși din locuință limitarea convorbirilor telefonice recepţionării şi expedierii

trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare interzicerea comunicării cu

anumite persoane şi primirea pe cineva icircn locuinţa sa și de a menţine icircn stare de funcţionare

mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent de a răspunde la semnalele de

control sau de a emite semnale telefonice de control de a se prezenta personal la organul de

urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat Acest domeniu de aplicare a

restricțiilor și obligațiilor corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici73

Cu

toate acestea datele privind aplicarea sa icircn special icircn combinație cu monitorizarea electronică

care reprezintă instrumentul tehnic cel mai avansat pentru creșterea eficienței sale sugerează că

acesta nu este suficient de utilizat Astfel potrivit celor mai recente date statistice icircn 2017

arestul la domiciliu a fost aplicat la 45774

de persoane cu doar o monitorizare electronică

ocazională a icircnvinuițilorinculpaților La 30 iunie 2017 doar 2 persoane monitorizate electronic

se aflau icircn arest la domiciliu75

Mai mult ca aticirct există neconcordanțe legislative cu privire la

aplicarea acestuia Icircn special art 302 din Codul de Executare prevede că organele afacerilor

interne și nu probațiunea sunt responsabile pentru executarea monitorizării electronice a

persoanelor aflate icircn arest la domiciliu aceasta din urmă avacircnd competența de a o aplica ca

măsuriă preventivă icircn urma modificărilor introduse la alin 7 al art 2711 icircn special prevederile

(capitolul XXIV) privind executarea pedepsei suspendate și condiționate eliberarea relevantă

icircnainte de termen Astfel rolul său este redus pentru a acționa doar ca punct tehnic Icircn plus

discuțiile cu mai mulți interlocutori inclusiv cu reprezentanții INP sugerează că pe lacircngă

echipamentul necesar limitat (icircn cazul creșterii semnificative a utilizării acestuia) există o lipsă

de informare a judecătorilor și a procurorilor privind eficiența și potențialul efectiv al

monitorizării electronice care limitează aplicarea acesteia icircntr-o măsură mai mare decacirct

numărul necesar de echipamente Prin urmare se recomandă ca pe lacircngă și icircn paralel cu

creșterea nivelului de informare generală și consolidarea capacității judecătorilor și

73Practicile contemporane icircn ceea ce privește ponderea legislativă și practică asociată unei combinații icircntre arestul la domiciliu

și monitorizarea electronică pot fi bine ilustrate de evoluțiile recente din Italia icircn această privință Icircn plus față de principiul

general de a dovedi insuficiența altor măsuri preventive individuale sau combinate icircn 2015 articolul 275 a fost modificat

pentru a include icircn mod specific cerința că judecătorul trebuie să precizeze motivele specifice pentru care consideră inadecvat

arestul la domiciliu cu monitorizare electronică icircn acest caz 74

A se vedea statisticile privind utilizarea arestării preventive de mai jos 75Datele oficiale disponibile pe pagina web dedicată Inspectoratului Național de Probațiune

httpprobatiunegovmdgo=pageampp=212 accesate la data de 30 iunie 2018 Pe lacircngă monitorizarea electronică a arestării la

domiciliu probațiunea a folosit-o și icircn privința a 38 de condamnați Icircn prezent capacitatea INP privind monitorizarea

electronică este estimată la aproximativ 100 de persoane icircn total

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

21

procurorilor76

autoritățile ar trebui să icircntreprindă intervenții specifice legislative și de

infrastructură care să asigure aplicarea mai largă și eficientă (corespunzătoare) a

arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de monitorizare

electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

12 Folosirea altor măsuri preventive inclusiv cauțiunea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

52 Pe lacircngă recomandările clare discutate oferite de art 5 CEDO paragraful 3 al acestuia și

jurisprudența CtEDO relevantă icircn ceea ce privește reținerea de către poliție și utilizarea

excepțională a arestului preventiv oferă standarde specifice privind prezumția icircn favoarea

cauțiunii și a altor alternative Icircn particular atunci cacircnd se decide dacă o persoană trebuie

eliberată sau reținută autoritățile sunt obligate să aibă icircn vedere măsuri alternative pentru a

asigura prezentarea acesteia la procesul de judecată77

sect 140 Art 53 a fost interpretat ca

stabilind bdquoeliberarea poate fi condiționată de garanții pentru prezentarea la procesul de

judecatărdquo78

53 Icircn ceea ce privește cauțiunea CtEDO prevede că ea poate fi solicitată doar icircn măsura icircn care

temeiurile care justifică detenția prevalează Ea este concepută pentru a asigura nu compensarea

unei pierderi ci icircn particular prezența acuzatului la audiere Astfel valoarea sa trebuie stabilită

icircn principal prin referire la [acuzat] la bunurile sale și la relațiile sale cu persoanele care

furnizează această garanție cu alte cuvinte la nivelul de certitudine privind posibilitatea ca

perspectiva pierderii garanției sau a acțiunii icircmpotriva garanților icircn cazul neprezentării la proces

să reprezinte un stimulent suficient pentru a convinge acuzatul să nu se sustragă de la procesul

de judecată Dacă riscul de sustragere poate fi evitat prin cauțiune sau alte garanții acuzatul

trebuie eliberat reținacircnd că icircn cazurile icircn care se poate anticipa o sentință mai blacircndă trebuie

luat icircn calcul stimulentul redus pentru sustragerea acuzatului Icircn plus suma stabilită pentru

cauțiune trebuie justificată corespunzător icircn icircncheierea de stabilire și trebuie să țină cont de

mijloacele acuzatului Icircn acest scop instanțele de judecată naționale trebuie să evalueze

capacitatea persoanei icircnvinuită de a plăti suma cerută Icircn timp ce valoarea cauțiunii trebuie

evaluată icircn principal prin referire la acuzat și la proprietățile sale poate fi rezonabil icircn anumite

circumstanțe să se ia icircn calcul și valoarea pierderii imputate acestuia79

54 Icircn plus standarde derivate privind măsurile alternative la arestul preventiv sunt prezentate icircn

cacircteva Recomandări ale CM al Consiliului Europei inclusiv cea mai recentă care abordează

această problemă Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele

membre privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare Alineatul 2 al

acesteia prevede principiul de bază că legislația națională trebuie să stabilească o diversitate

suficientă de sancțiuni și măsuri comunitare și acestea trebuie să fie disponibile pentru a fi

aplicate icircn practică Icircn Textul explicativ se menționează că măsurile aplicate frecvent icircn baza

acestui principiu includ alternative la arestul preventiv ca de ex obligarea unui suspect să

76Recomandarea generală relevantă privind consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor eficiența actuală și potențială și cadrul general al alternativelor la pedeapsa cu icircnchisoare și detenție sunt sugerate mai jos la punctul 83 din

prezentul raport 77Idalov v Rusia Hotăracircrea CtEDO [MC] din 22 mai 2012 cererea nr582603 alin 140 78Leliegravevrev Belgia Hotăracircrea CtEDO din 8 noiembrie 2007 cererea nr 1128703 alin 97 79Mangouras v Spania Hotăracircrea CtEDO [MC] din 28 septembrie 2010 cererea nr 1205004 alin 79-81

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

22

locuiască la o anumită adresă sau să fie supravegheat și asistat de o agenție stabilită de o

autoritate judiciară

Constatări și recomandări

55 Măsurile preventive alternative la privarea de libertate prevăzute icircn CPP (la art 175 și

prevederile relevante specifice măsurilor) includ interdicția de părăsire a localității interdicția

de părăsire a țării o garanție personală garanția unei organizații o revocare temporară a

autorizației de conducere a mijloacelor de transport transmiterea unui militar sub supraveghere

transmiterea unui minor sub supraveghere liberarea provizorie sub control judiciar liberarea

provizorie pe cauțiune Icircn conformitate cu art 175 din Codul de Executare și articolele specifice

măsurilor măsurile sunt executate de poliție cu excepția celor legate de garanții și

supraveghere

56 Luacircnd icircn calcul natura dreptului la libertate și securitate standardele internaționale relevante

umanizarea precum și eficiența costurilor și alte aspecte cerințele relevante vizează reducerea

numărului de persoane private de libertate prin furnizarea unui număr cacirct mai mare posibil de

alternative eficiente Astfel proporția arestului preventiv comparativ cu numărul de cauze

penale gestionate este orientativă dar nu decisivă icircn acest sens Datele din 2017 prezentate de

PG icircn perioada pregătirii acestui raport sugerează că 19320 măsuri preventive au fost aplicate

persoanelor suspectate sau icircnvinuite inclusiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire

penală sau instanța icircn cauză a 6364 de persoane interdicția de a părăsi localitatea - 5375 de

persoane interdicția de a părăsi țara - 4445 de persoane arest preventiv - 2465 persoane

inclusiv cele care au fugit de organele de urmărire penală - 205 de cazuri alte măsuri preventive

(o revocare temporară a unei licențe de exploatare a mijloacelor de transport o garanție

personală garanția unei organizații transferul sub supraveghere) - 36 de persoane Indicativ nu

au existat date disponibile cu privire la aplicarea cauțiunii Icircn ceea ce privește eliberarea

provizorie sub control judiciar aceasta a fost aplicată icircn cazul a 177 de persoane 80

57 Icircn ceea ce privește setul de măsuri preventive neprivative de libertate acesta este insuficient

datorită aplicabilității limitate din punct de vedere conceptual a cauțiunii și a controlului

judiciar care sunt aplicabile doar prin procedurile de arest preventiv sau arest la domiciliu

Este relevant faptul că aceste măsuri sunt interpretate prin utilizarea termenului bdquoeliberarerdquo Icircn

plus versiunea rusă oficială a CPP utilizează termenul bdquoвременноеrdquo care se traduce prin

bdquotemporarrdquo Această formă a măsurilor reprezintă unul dintre motivele pentru aplicarea lor

limitată raportată icircn timpul misiunii de evaluare Acest lucru este confirmat de cea mai recentă

cercetare referitoare la aplicabilitatea arestului preventiv realizată de Consiliul Superior al

Magistraturii81

Icircn plus ele sunt folosite cu precădere icircn etape ulterioare icircn locul prelungirii

arestului preventiv și nu ca o alternativă la aplicarea inițială a arestului preventiv Acest fapt

(caracterul secundar al cauțiunii care se aplică numai icircn contextul și numai după arestarea

preventivă) reprezintă o abatere de la practicile predominante din alte jurisdicții inclusiv din

țările icircnvecinate Astfel articolele 216-217 a CPP al Romacircniei prevăd controlul judiciar pe

cauțiune ca măsură preventivă auto-suficientă CPP al Ucrainei prevede cauțiunea și controlul

judiciar drept măsuri preventive independente (articolele 176 178 182 194) Icircn plus ultimul

(icircn art 183) prevede stabilirea obligatorie a cauțiunii ca o alternativă automată la arestul

80A se vedea httpwwwprocuraturamdmdnewslst121117569 81 A se vedea capitolul precedent al raportului

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

23

preventiv82

Astfel este necesar să se introducă cauțiunea și controlul judiciar ca măsuri

preventive neprivative de libertate independente83

58 Scopul măsurilor de control (judiciar) care includ obligațiile (art 191(3) CPP interdicția de

părăsire a domiciliului cu excepția unor condiții specifice notificarea privind schimbarea

domiciliului interdicția de a merge icircn locuri anume stabilite prezentarea la orice solicitare

interdicția de contactare a unor anumite persoane interdicția de a săvicircrși acțiuni de natură să

icircmpiedice aflarea adevărului icircn procesul penal interdicția conducerii de autovehicule sau de

exercitare a profesiei de care s-a folosit la săvicircrșirea infracțiunii păstrarea pașaportului de către

judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată) este icircn general adecvat Cu toate acestea

ele pot fi completate cu obligația de participare la programe sau tratamente legate de

dependența de droguri alcool sau alte dependențe așa cum se practică icircn alte jurisdicții84

Icircn

plus luacircnd icircn calcul potențialul legat de probațiune și de aplicarea efectivă a unor măsuri

similare pentru persoanele condamnate precum și considerațiile legate de limitarea

interacțiunilor poliției cu acuzații (inculpații) controlul (judiciar) precum și alte măsuri

preventive neprivative de libertate așa cum s-a procedat icircn cazul monitorizării

electronice85

trebuie implementate prin serviciul de probațiune

59 Icircn ceea ce privește condițiile cauțiunii prevederile curente sunt deficitare și incompatibile cu

jurisprudența CtEDO datorită unei legături directe cu măsura care garantează recuperarea

prejudiciului provocat prin infracțiune și este avută icircn vedere pentru garantarea plății

compensațiilor financiare acordate pentru repararea prejudiciului provocat prin infracțiune și

plata amenzii (alin 1 din art 192 alin 3 din art 1921

CPP) După cum s-a discutat

jurisprudența CtEDO prevede contravaloarea indirectă a daunelor drept unul dintre factorii care

pot fi relevanți pentru evaluarea riscurilor luate icircn considerare la selectarea măsurilor

relevante86

Astfel condițiile cauțiunii trebuie interpretate fără o corelare directă cu

valoarea pierderii imputate acuzatului (inculpatului)

60 Icircn ceea ce privește valoarea cauțiunii CPP prevede limite icircntre 300 și 100000 unități

convenționale Deși anumite jurisdicții optează pentru limitarea și clasificarea valorii

cauțiunii87

practica sugerează că datorită diversității mijloacelor disponibile persoanelor vizate

limitarea lor formală restricționează aplicabilitatea și eficiența lor pentru persoanele nevoiașe

sau din contra Aceleași considerații susțin menținerea diversității sale fără a o limita doar la

forma financiară așa cum se raportează că e aplicată icircn mod predominant icircn practică Pentru

creșterea aplicabilității și eficienței cauțiunii se poate recomanda să se renunțe la limitele

formale ale valorii cauțiunii și să se mențină posibilitatea utilizării formei nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) icircn practică

V Umanizarea Codului Penal88

82 Excepțiile vizează infracțiunile violente (grave) infracțiunile cu pierderea vieții și icircncălcări precedente ale cauțiunii 83 A se vedea articolul 200 din CPP al Georgiei articolul 257 din CPP al Letoniei și altele 84 de ex Ucraina alin 5 din articolul 194 din CPP 85 A se vedea parag precedent a acestui raport 86

A se vedea alin 53 de mai sus 87De ex articolul 143 din CPP al Armeniei articolul 106 din CPP al Federației Ruse 88Acest capitol analizează icircn ansamblu caracterul adecvat al sancțiunilor penale raționamentul punitiv și alte aspecte ale

sancționării și pedeapsa cu icircnchisoarea icircn particular Alternativele sunt prezentate mai jos icircn capitolul privind sancțiunile

alternative

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

24

11 Asprimea sancțiunilor

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

61 Principiul general este acela că infracțiunile și sancțiunile relevante trebuie definite fără echivoc

de lege astfel icircncacirct o persoană să poată afla din textul prevederii relevante și dacă este cazul

cu asistența instanței de judecată să o poată interpreta care sunt acțiunile și omisiunile care icirci

atrag răspunderea penală89

Suplimentar cadrul legal internațional CEDO jurisprudența

CtEDO și standardele derivative ale Consiliului Europei care reprezintă cele mai avansate și

mai relevante standarde din punct de vedere al interzicerii formale a unor anumite categorii de

sancțiuni penale90

prevăd icircn mod explicit interdicția pedepsei cu moartea91

icircnchisorii pe viață

fără posibilitate de reducere92

și a pedepselor corporale93

Icircn același timp asprimea sancțiunilor

penale precum și icircn general opțiunea Statului pentru un sistem specific de justiție penală

inclusiv prevederile legate de revizuirea sentinței și eliberare nu au fost incluse icircn scopul

supravegherii CtEDO94

62 Icircn ceea ce privește gama tipurile sancțiunilor penale durata pedepsei cu icircnchisoarea și

politicile de justiție penală urmate din acest punct de vedere și icircn mod similar pedepsele

alternative precum și sistemul penitenciar punitiv și sistemul și politicile justiției penale icircn

ansamblu ele sunt dictate icircn primul racircnd95

de cerința generală de reconciliere a intereselor și a

considerentelor de pedeapsă prevenția generală și individuală protecția publicului și

reabilitarea aceasta din urmă fiind introdusă formal icircn centrul standardelor internaționale

privind drepturile omului icircn art 103 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice96

Pornind de la Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților al

Națiunilor Unite (1957)97

și pacircnă la cel mai recent set de standarde al Consiliului Europei icircn

particular Recomandarea CMRec (2017) 3 a Comitetului de Miniștri către statele membre

privind Regulile Europene privind sancțiunile și măsurile comunitare98

asprimea sancțiunilor

penale trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunilor pentru care persoanele respective

au fost condamnate și să ia icircn calcul circumstanțele lor individuale icircn mod corespunzător

Raționamentul sentinței trebuie să fie icircn conformitate cu politicile penale moderne și umane icircn

particular icircn ceea ce privește reducerea utilizării pedepsei cu icircnchisoarea extinderea utilizării

89Achourv Franța Hotăracircrea CtEDO [CM] din 29 martie 2006 cererea 6733501 alin 41 90Icircn scopul evaluării sancțiunilor penale tipurile acestora se deosebesc de anumite metode elemente condiții de executare

care ar putea constitui icircncălcări ale interzicerii relelor tratamente altor drepturi ale omului și standardelor internaționale A se vedea capitolul de mai sus privind metodologia 91Protocoalele 6 și 13 din CEDO sunt ratificate de Republica Moldova icircn mod corespunzător 92Murray vOlanda Hotăracircrea CtEDO [MC] din 26 aprilie 2016 cererea 1051110 httphudocechrcoeintengi=001-

162614 93A se vedea Tyrer v Regatul Unit Hotăracircrea CtEDO din 25 aprilie 1078 cererea 585672

httphudocechrcoeintengi=001-57587 94Kafkaris vCipru Hotăracircrea CtEDO [CM] din 12 februarie 2008 cererea 2190604 alin 99 95Evaluarea nu prezintă argumente legate de eficiența costurilor și alte elemente pragmatice precum și de eficiență a măsurilor

alternative la sancțiuni mai aspre pentru abordarea obiectivelor preventive de protecție și de reabilitare 96

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembri 1966 ratificat prin Hotăricircrea Parlamentului

Republicii Moldova nr 217-XII din 28 iulie 1990 97

Scopul și justificarea unei pedepse cu icircnchisoarea sau a unei măsuri similare privative de libertate constă icircn protejarea

societății icircmpotriva comiterii infracțiunilor Acest scop poate fi atins doar dacă perioada de detenție este folosită pentru a

asigura icircn măsura posibilă că la revenirea icircn societate infractorul este nu doar dispus ci și capabil să icircși asigure o existență icircn

conformitate cu legea și să se susțină singur 98Alin 3 din Recomandare

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

25

sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărirea strategiilor de decriminalizare folosirea

măsurilor alternative precum medierea și asigurarea compensațiilor pentru victime99

Constatări și recomandări

63 CP100

corespunde standardelor internaționale menționate care interzic diverse tipuri de

pedeapsă inclusiv icircnchisoarea pe viață fără o perspectivă semnificativă de reducere Icircn

conformitate cu articolele 71 și respectiv 91 (alin 5) aceasta este aplicabilă bărbaților adulți

pentru comiterea unor infracțiuni excepțional de grave acești condamnați pot fi liberați

condiționat icircnainte de termen după executarea a cel puțin 30 de ani de icircnchisoare Această

ultimă prevedere nu a fost aplicată icircn practică deoarece nici unul dintre deținuții condamnați pe

viață nu au satisfăcut cerința respectivă Analiza generală sugerează că CP prevede pedeapsa cu

icircnchisoarea pe viață pentru un număr excesiv de infracțiuni sau infracțiuni necorespunzătoare

comparativ cu alte jurisdicții Icircn total această pedeapsă este prevăzută ca o alternativă la

icircnchisoare pe perioadă determinată pentru crime icircmpotriva păcii umanității crime de război

omor deosebit de grav viol cu circumstanțe agravante trafic de ființe umane (copii) acte

teroriste și alte infracțiuni corespunzătoare pentru 18 corpus delicti La 1012018 numărul total

de deținuți pe viață a fost de 123101

Icircn plus față de creșterea oportunității de a beneficia de un

plan progresiv de detenție și de integrare icircn populația generală a icircnchisorii102

trebuie icircntreprinse

și alte măsuri normative și administrative precum și de consolidare a capacităților

pentru a se asigura că aceste sentințe pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO103

64 Icircn timp ce mai jos se analizează caracterul adecvat al setului de măsuri alternative la pedeapsa

cu icircnchisoare trebuie de menționat că setul de sancțiuni aplicabile persoanelor fizice104

includ

amenzi privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a practica anumite activități

anularea unor grade militare (icircn calitate de pedeapsă complementară) titluri speciale calificări

și distincții de stat muncă icircn folosul comunității icircnchisoare și icircnchisoare pe viață Cu excepția

ultimelor două sancțiuni celelalte pot fi aplicate suplimentar sau icircn anumite combinații inclusiv

munca icircn folosul comunității ca o obligație pentru perioada de eliberare condiționată (art 62

CP)

65 Sistemul justiției penale din Republica Moldova Codul Penal urmează abordarea inițială de

soluționare a sancționării a considerațiilor de prevenție individuală și generală prevăzacircnd

clasificarea infracțiunilor icircn funcție de natura și gradul prejudiciabil icircn infracțiuni ușoare mai

puțin grave grave deosebit de grave și excepțional de grave care sunt sancționabile cu 2 5 12

ani inclusiv peste 12 ani și respectiv detențiune pe viață (art 16 CP) Datorită caracteristicilor

specifice ale jurisdicțiilor naționale tradițiilor juridice generale relativității clasificărilor

similare factorilor criminologici și de altă natură nu există un plan de clasificare acceptat la

99Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor alin

A6 100Evaluarea nu face referire la Codul Contravențional care acoperă infracțiunile minore cu caracter penal deoarece acestea nu

sunt esențiale pentru umanizarea sistemului justiției penale Cu toate acestea trebuie de menționat că acest Cod și

implementarea sa au beneficiat de reducerea aplicării pedepsei administrative cu icircnchisoarea (arest) 101

A se vedea httpsdrivegooglecomfiled1zHSjvjzrRHTOlNdt9cYRqxnWDAuli2Hfview 102A se vedea Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 47 84-90 103Supra nota 6 alin 103 104CP prevede răspunderea penală a persoanelor juridice și setul relevant de sancțiuni care icircnsă nu se referă icircn mod

semnificativ la umanizarea sistemului

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

26

nivel internațional Astfel acest sistem de clasificare105

nu indică probleme speciale Icircn general

acesta corespunde cu prevederile relevante de clasificare a infracțiunilor după nivelul de

gravitate și alte cerințe esențiale ale Recomandării R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către

Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor106

66 Pedeapsa cu icircnchisoare care implică scoaterea forțată a persoanei din mediul său normal de

viață și izolarea icircntr-un penitenciar pentru o anumită perioadă de timp (art 70 CP) reprezintă

pedeapsa cel mai des icircntacirclnită aplicată icircn 615 de sancțiuni acoperite de corpus delicti a CP Ea

variază de la 3 luni la 20 de ani și 25 de ani ca pedeapsă finală icircn cazul unui cumul de

infracțiuni Pedeapsa maximă cu icircnchisoare (20 de ani) este prevăzută icircn 34 de sancțiuni cel

mai frecvent nivel inferior fiind cel de 12 ani corespunzător clasificării generale a

infracțiunilor cu pornire ocazională de la 10 15 și 16 ani depinzacircnd probabil de gravitatea

generală a infracțiunilor și alți factori relevanți

67 Statistica generală recentă sugerează că icircmpreună cu numărul total de infracțiuni icircnregistrate icircn

perioada 2011- 2017 icircn valori anuale 35124 36615 38157 41786 39782 41921 35581 (cu o

reducere anuală recentă de 15) tendințele comparative legate de infracțiuni grave deosebit de

grave și excepțional de grave numărul de persoane condamnate (prin sentința instanței de

judecată de primul nivel) icircn perioada 2014-2017 icircnsemnacircnd 9505 11070 9560 și respectiv

9957107

numărul de persoane condamnate care execută pedepse cu icircnchisoarea la icircnceputul

anului 2016 2017 și 2018 a rămas icircn general neschimbat 6157 6377 6294 Icircmpreună cu

numărul de deținuți necondamnați (icircn arest preventiv) se ajunge la situația icircn care Republica

Moldova prezintă cel mai mare indice de icircncarcerare din statele membre ale Consiliului

Europei De mulți ani acești indici se situează icircn jurul valorii de 220 deținuți la 100000

locuitori108

Acești indicatori sugerează că printre alți factori asprimea pedepselor cu

icircnchisoarea și a sancțiunilor penale icircn general durata lor tipul aplicarea condamnarea

efectivă la icircnchisoare trebuie revizuite

68 Una dintre cele mai evidente icircnăspriri ale sancțiunilor penale au fost introduse prin Legea

pentru modificarea Codului penal nr 119 din 23052013 privind creșterea duratei de detenție

pentru omor premeditat răpire și alte infracțiuni violente dictate probabil de dinamica negativă

a acestor infracțiuni

69 Nu s-a realizat o revizuire substanțială a caracterului adecvat al tipurilor de sancțiuni prevăzut

icircn CP și eficienței aplicării lor pentru asigurarea factorilor de prevenție și securitate Icircn general

există o necesitate de icircmbunătățire a eforturilor analitice perioadei si nivelului de

dezagregare a datelor statistice privind sancționarea și sistemul justiției penale icircn general

trebuie realizate cercetări periodice pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn

stabilirea sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și

105Datorită scopului evaluării aceasta nu a efectuat o analiză comparativă a infracțiunilor specifice 106Alin B2 din Recomandare 107A se vedea rdquoRaportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2016 httpwwwprocuraturamdmdd2004 note informative ale Administrației Naționale a Penitenciarelor

httppenitenciargovmdrostatistica 108Statisticile penale anuale realizate de Consiliul Europei SPACE I ndash Studiu privind populația penitenciară 2016 p51

httpwpunilchspacefiles201803SPACE-I-2016-Final-Report-180315pdf Raportul privind vizita CPT din 2015 icircn

Republica Moldova CPTInf (2016) 16 alin 45

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

27

procedurile urmate această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului

reformelor privind sancționarea și dinamicii relevante109

70 Icircn conformitate cu standardele relevante rezultatele cercetărilor detaliate trebuie utilizate

pentru a propune amendamente legislative unde este cazul și a modifica manualele și

planurile de sancționare110

din punct de vedere al parametrilor de sancționare o

justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor legate de reabilitare și

umanizare

71 Clasificarea infracțiunilor icircn funcție de gravitate stabilirea duratelor pentru sancțiunile

disponibile pentru o infracțiune și setul standard de temeiuri pentru scutire de pedeapsă cu

specificații pentru complici și alte reguli de bază pentru responsabilitate penală111

sunt

suplimentate de instrumente de individualizare și alte instrumente de clasificare și prevederi

conform cerințelor standardelor și a raționamentelor generale de sancționare icircncorporate icircn

sistemele justiției penale112

72 Icircn timp ce deliberările precedente pot fi considerate ca sugeracircnd remedii auxiliare pentru a

asigura o sentință adecvată și pentru a evita icircnăsprirea nejustificată a sancțiunilor icircn cazuri

specifice setul existent de instrumente de individualizare prevăzut de CP este foarte deficitar

din punct de vedere al compatibilității cu standardele internaționale și cele mai bune practici

legate de delimitarea sentințelor minime Icircn conformitate cu Recomandarea R (92) 17 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

ele trebuie să asigure că pedepsele minime atunci cacircnd sunt aplicabile nu icircmpiedică instanța să

ia icircn calcul circumstanțele particulare icircn cazuri individuale113

Prin stabilirea unei perioade

minime de detenție de 3 luni CP exclude posibilitatea de utilizare a unor perioade mai scurte de

detenție pentru cazurile icircn care o perioadă de doar cacircteva săptămacircni poate fi adecvată dacă o

sancțiune neprivativă de libertate nu poate fi avută icircn vedere Icircn plus CP a introdus restricții

formale pentru aplicarea circumstanțelor atenuante icircn cadrul unor sancțiuni specifice inclusiv

amenzi icircnchisoare pacircnă la 10 ani icircnchisoare pe viață (art 78) Icircn coroborare cu art 79 CP care

stabilește criterii specifice rigide considerate circumstanțe excepționale pentru aplicarea unor

pedepse mai ușoare decacirct sancțiunile prevăzute pentru infracțiunea respectivă și atmosfera de

teamă generată de procurori și alte acțiuni icircntreprinse icircmpotriva judecătorilor pentru aplicarea

unor măsuri mai blacircnde sau pentru adoptarea altor decizii nelegale (infracțiunea prevăzută la

art 307 CP) prevederile icircn discuție conduc la introducerea unor obstacole legale și practice

pentru aplicarea unor sancțiuni mai blacircnde și trebuie revizuite

109A se vedea Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statelor Membre privind consecvența icircn pronunțarea

sentințelor alin I1 și 2 J1-5 Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și

inflația populației icircnchisorilor și practicile din alte jurisdicții alin 545 Recomandarea CMRec(2017)1 a Comitetului de

Miniștri către Statele Membre privind Regulile Consiliului Europei asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare alin 98-14

etc 110

Sistemul judiciar din Republica Moldova a fost asigurat cu o metodologie de sancționare elaborată cu ajutorul ABAROLI 111Capitolele III-VI din CP 112Recomandarea R (92) 17 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind consecvența icircn pronunțarea sentințelor

secțiunile B C D 113Alin B1 și 2 din Recomandare

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

28

12 Decriminalizarea

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

73 Icircnsăși natura politicilor publice legislației inclusiv icircn sfera justiției penale solicită ca

domeniile relevante de reglementare inclusiv factorii criminologici și de altă natură starea de

fapt să se afle sub monitorizare permanentă cercetările114

sugeracircnd modificări necesare icircn

practică și dacă este cazul amendamente legislative Icircn plus umanizarea și factorii aferenți

care stau la baza raționamentului standardelor internaționale evidențiate115

și a celor mai bune

practici solicită ca statele să aibă icircn vedere posibilitatea de decriminalizare a unor tipuri de

infracțiuni sau de reclasificare a acestora astfel icircncacirct să nu mai atragă pedepse care implică

privarea de libertate116

Constatări și recomandări

74 Au existat 71 de amendamente la CP de la republicarea sa icircn anul 2009 care au consolidat toate

modificările anterioare introduse după adoptarea sa icircn anul 2002 Multe dintre amendamente au

vizat introducerea unor corpus delicti noi sau modificate (peste 50) unele dintre care au fost

impuse de angajamente internaționale de ex art 1351 Crime icircmpotriva umanității 166

1

Tortură tratament inuman și degradant de alte evoluări economice publice sau specifice țării

precum și criminologice de ex art 24511

Violarea legislației privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii etc art 1641 Răpirea minorului de către rudele apropiate

75 Icircn ceea ce privește decriminalizarea din 2009 au existat cacircteva evoluări nesemnificative prin

eliminarea unor corpus delicti specifice legate de depunerea declarațiilor pe venit și de avere

sau declararea intenționată de informații false inclusiv de către icircnalți funcționari publici (icircn

trecut părțile 1 și 2 din art 3301 CP)

117 Cea mai evidentă eliminare a unor anumite elemente

din corpus delicti rămase care se pare că a afectat statisticile relevante inclusiv din punct de

vedere al numărului de investigații și condamnări penale a fost legată de modificarea cadrului

privind violența domestică care inter alia a eliminat elementul verbal din scopul său

118

Astfel pentru a asigura utilizarea adecvată a potențialului de umanizare a sistemului justiției

penale inclusiv icircn ceea ce privește infracțiunile cu contravențiile corespunzătoare și alte

categorii posibile desau infracțiuni specifice și corpus delicti trebuie să se efectueze (și ulterior

să se repete periodic) cercetări detaliate pentru a propune și ulterior pentru a implementa

intervenții legislative și de decriminalizare

VI Sancțiuni neprivative de libertate și alte pedepse alternative119

114A se vedea parag 62 de mai sus cu referințe la standardele internaționale 115A se vedea capitolul despre metodologie și alin 46-47 de mai sus 116Recomandarea Consiliului Europei Rec(99)22 cu privire la supraaglomerarea icircnchisorilor și inflația populației icircnchisorilor

alin 4 (accentuare) 117Au avut loc alte eliminări ale anumitor articole din Partea Specială a CP (de ex 143 3091 389-393 și așa mai departe) cu

regruparea și introducerea corpus delicti corespunzătoare icircn alte articole respectiv fără a le elimina icircn mod substanțial din sfera responsabilității penale Evaluarea nu a acoperit discuțiile și propunerile curente posibil controversate legate de

decriminalizarea infracțiunilor economice icircn Republica Moldova 118Raportul privind activitatea Procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 119Această evaluare și raportul icircn cauză vizează evaluarea conceptuală și structurală a sistemului justiției penale din țară De

asemenea icircn cadrul proiectului au avut loc intervenții pentru a efectua evaluări paralele care vizează serviciul de probațiune și

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

29

76 Standardele internaționale privind umanizarea și reabilitarea resocializarea legate de

sancțiunile neprivative de libertate au fost reafirmate icircn Recomandarea CMRec (2017) 3 a

Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind Regulile Europene legate de sancțiunile și

măsurile comunitare consolidate anterior icircn Recomandările CMRec (2010) 1 privind Regulile

de probațiune ale Consiliului Europei și CMRec (2003) 22 privind eliberarea condiționată Icircn

general ele urmează raționamentul umanizării și al creșterii eficienței politicilor justiției penale

reconcilierea considerentelor preventive de securitate și de altă natură implicate și solicită

statelor să asigure o utilizare adecvată a măsurilor alternative la icircnchisoare Datorită scopurilor

nuanțate și parțial suprapuse ale acestor standarde internaționale și a altor seturi de standarde icircn

discuție și noțiunile operate de acestea icircn scopul prezentului capitol și al raportului icircn general

termenii de bdquosancțiuni neprivative de libertaterdquo și bdquoalternative la icircnchisoarerdquo cuprind și se referă

la pedepse penale nelegate de privarea de libertate precum și alternativele corespunzătoare

executării detenției ca sancțiune integral sau parțial icircn condiții individualizate post-eliberare120

77 Suplimentar la sancțiunile neprivative de libertate setul de măsuri alternative prevăzut de

legislația Moldovei includ condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

liberarea condiționată de pedeapsă icircnainte de termen icircnlocuirea părții neexecutate din pedeapsa

cu o pedeapsă mai blacircndă scutirea de pedeapsă a minorilor scutirea de pedeapsă datorită

schimbării situației scutirea de executare a pedepsei pentru persoanele grav bolnave amacircnarea

executării pedepsei pentru femeile icircnsărcinate și femeile care au copii cu vacircrsta de picircnă la 8 ani

Din decembrie 2015 CP și legislația aferentă121

au fost suplimentate cu terminologia specifică

probațiunii Icircn particular icircn loc de bdquocondiționatrdquo pentru condamnații civili se folosește

termenul de bdquoperioadă de probațiunerdquo și așa mai departe Astfel el corelează icircn mod specific și

corespunzător aplicarea metodelor alternative icircn discuție cu icircnțelegea contemporană mai

avansată a cadrului și serviciului corespunzător Această dezvoltare generală corespunde cu

standardele menționate

78 Setul de condiții aplicate icircn cazul suspendării executării pedepsei cu icircnchisoare și eliberare

icircnainte de termen care a inclus interdicțiile de părăsire a domiciliului sau a reședinței fără

aprobarea unui organ competent interdicția de a se deplasa icircn anumite locuri obligația de

supunere la un tratament pentru dependența de alcool droguri substanțe toxice sau pentru boli

venerice obligația de asigurare a unui suport financiar pentru familia victimei despăgubirea

pentru daune a fost completat icircn mod corespunzător cu participarea la programe de probațiune

muncă icircn folosul comunității (neremunerată) și monitorizare electronică Introducerea acestor

noi condiții sporește potențialul sistemului justiției penale și icircn special al probațiunii de a

icircndeplini obiectivul dual de reabilitare resocializare a infractorilor icircmpreună cu prevenirea

recidivei și garantarea siguranței societății122

Setul de condiții corespunde standardelor

sistemul penitenciar Pentru executarea efectivă instituțională operativă și practică a condamnărilor penale aplicarea

pedepselor cu icircnchisoarea sancțiuni neprivative de libertate și eliberare condiționată a se vedea rapoartele relevante 120Alternativele la urmărirea penală răspunderea penală icircn Republica Moldova sunt analizate icircn capitolul următor din

prezentul raport Icircn ceea ce privește acordul de recunoaștere a vinovăției deși el prevede o reducere a sentinței cu 13 din

pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea respectivă (articolul 80 din CP) el nu este considerat o măsură destinată icircn primul racircnd să abordeze efectele preconizate ale sancțiunilor neprivative de libertate Pentru utilizarea sa sporită icircn Republica

Moldova a se vedea Raportul privind activitatea procuraturii pentru anul 2017 httpwwwprocuraturamdmdd2004 121Legea nr 138 din 03122015 122Pachetul de amendamente legislative se referea la Legea privind organizarea și funcționarea organelor de probațiune Codul

de executare CPP și prevederile extinse semnificativ și icircn materie de resocializare asistență și consultanță asistență după

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

30

internaționale susmenționate inclusiv alin 8 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberarea

condiționată

79 Neajunsurile imediate din setul existent de sancțiuni neprivative de libertate care trebuie

remediate sunt reprezentate de absența probațiuniieliberarea condiționată ca o sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de pedeapsă cu icircnchisoarea așa cum este

prevăzută de standardele internaționale icircn special Recomandarea CMRec (2017) 3 privind

Regulile Europene asupra sancțiunilor și măsurilor comunitare

80 Adițional formatul curent al probațiuniieliberării condiționate respectiv sentința cu suspendare

condiționată și eliberare condiționată icircnainte de termen sunt permise icircn baza unor criterii

formale care implică măsuri punitive Prima dintre ele poate fi aplicată icircn cazul unor pedepse

cu icircnchisoare de pacircnă la 5 ani pentru infracțiuni comise icircn mod intenționat și pacircnă la 7 ani

pentru infracțiuni comise din neglijență (art 90) iar ultima dintre ele - după executarea a cel

puțin jumătate din perioada de detenție dar nu mai puțin de 90 zile icircnchisoare pentru comiterea

unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave două treimi - pentru comiterea unei infracțiuni

gravedeosebit de grave și excepțional de grave (art 91)123

O abordare similară este menținută

icircn ceea ce privește icircnlocuirea perioadei neexecutate din pedeapsa cu icircnchisoarea cu o pedeapsă

mai blacircndă icircn care problema restricțiilor formale este reprezentată de aplicabilitatea pentru

infracțiunile de gravitate medie și ușoară și după executarea a 13 din pedeapsă

81 Controversa și graba evoluțiilor legislative și de politici ar putea fi bine ilustrată prin seria de

modificări recente ale criteriilor de eligibilitate pentru eliberarea condiționată de pedeapsă pacircnă

la expirarea acesteia Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr 82

din 29052014 cerințele formale stricte legate de infracțiune au fost suplimentate de cerințele

stringente tot formale care nu sunt neapărat legate de incapacitatea legată de personalitate de a

respecta condițiile probațiunii și obiectivele justiției penale Amendamentele legislative

menționate care au introdus aceste cerințe au fost extinse și avansate și mai mult prin norme

controversate de excludere legate de auto-mutilare tentative de sinucidere precum și accentul

formal asupra icircncălcării regimului de detenție sau pedepse disciplinare efective și așa mai

departe Modificările legislative icircn discuție au fost dictate icircn mod evident de considerente legate

de disciplina penitenciarelor și alte considerente aferente aceste interese sunt asigurate mai bine

printr-o icircncredere sporită icircn administrația penitenciarelor creșterea profesionalismului și

aplicarea metodelor pe baza gacircndirii și abordărilor penale moderne Critica acestor

amendamente a dus la unele modificări contrare introduse de Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr 163 din 20072017 care inter alia le-au condiționat de

respectarea programului individual de executare a sentințelor extinderea cerințelor formale mai

blacircnde icircn raport cu persoanele care au comis infracțiunea la vacircrsta de 21 de ani reducacircnd de la

34 la 23 termenul care urmează a fi ispășit pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave

sau excepțional de grave și a pedepsei aplicate unei persoane care a fost anterior liberată

condiționat de pedeapsă icircnainte de termen Au fost introduse unele modificări similare la art

92 care prevăd icircnlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu una mai blicircndă și alte alternative

punitive Icircn special gama lor a fost extinsă printr-o condamnare la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendare condiționată parțială a executării pedepsei privative de libertate care

prevede icircmpărțirea imediată a termenului icircntr-un termen efectiv de icircnchisoare care va fi acordat

eliberare programe de probațiune și alte instrumente avansate și măsuri de probațiune Așa cum s-a discutat evaluarea

detaliată a aplicării acestora se realizează printr-un exercițiu paralel și raport relevant 123Condițiile aplicabile deținuților condamnați pe viață sunt discutate mai sus (icircn alin 48)

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

31

cu suspendarea automată a perioadei rămase Cu toate acestea norma are o aplicabilitate

formală limitată (poate fi folosită icircn cazul condamnării pentru infracțiuni grave) și nu este

condiționată de cerințele care trebuie respectate icircn timpul executării pedepsei cu icircnchisoare

82 Deși textele internaționale prevăd cacircteva criterii formale (tipul infracțiunii pedeapsa minimă

etc) de eligibilitate124

se poate recomanda să se urmeze raționamentul de ansamblu al

standardelor menționate cele mai bune practici și să se ia icircn calcul continuarea eliminării sau

reducerea cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe

capacitatea deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și

obiectivele justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de

evaluare a riscului unor supraveghetori experimentați și a unui set de programe dovedite

83 Misiunea de evaluare inclusiv interacțiunile cu experți din domeniul penitenciar și al

probațiunii a sugerat că icircn afară de obstacolele și limitările legale indicate utilizarea eficientă a

liberării condiționate și a sancțiunilor neprivative de libertate icircn general este determinată de

lipsa de cunoștințe a judecătorilor precum și a procurorilor și a altor juriști cu privire la

capacitățile actuale ale probațiunii eficiența mijloacelor disponibile a instrumentelor juridice și

de altă natură Cele mai recente date statistice sugerează că nivelul deciziilor luate de comisiile

penitenciarelor pentru susținerea eliberării condiționate (icircn baza art 91 CP) și icircnlocuirii părții

neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blacircndă (icircn baza art 92 CP) reprezintă 46 (din

1286 cazuri analizate 589 au fost susținute icircn 5 luni din 2018) Dintre cele 170 de demersuri

adresate direct instanțelor ca alternativă (imediată) judiciară doar 69 din ele au fost acordate de

judecători și sau 53 au avut ca rezultat eliberarea efectivă Astfel este necesar să se realizeze

un set de activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai

sistemului judiciar procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa

reală și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

VII Icircmpăcarea victimă-făptuitor Medierea icircn materie penală și alte alternative la urmărirea penală

Standardele Consiliului Europei și alte standarde internaționale

84 Consiliul Europei Recomandarea nr R (99) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre

cu privire la medierea icircn materie penală promovează medierea icircn materie penală și stabilește

liniile directorii (ca o anexă) pentru procesul de mediere victimă-făptuitor Liniile directorii

stabilesc principiile medierii cel mai important fiind consimțămacircntul liber al părților de a

participa la mediere (art 1) Alte principii care direcționează procesul de mediere includ

confidențialitatea procedurilor de mediere și autonomia generală a medierii față de procedurile

penale (articolele 2 5) Posibilitatea de a icircnainta cazul către un mediator trebuie să fie

disponibilă icircn toate etapele procedurilor penale (art 4) Icircn toate cazurile procesul de mediere

este asigurat prin garanțiile procedurale fundamentale aplicabile procedurilor penale echitabile

ca de ex asistență din partea unui avocat sau a unui interpret sau asistarea minorilor de către

părinți (art 8) Icircn niciun caz participarea la mediere nu poate fi considerată drept dovadă a

recunoașterii vinovăției icircn cadrul procedurilor penale (art 14)

124Alin 5 6 din Recomandarea Rec(2003)22 privind eliberare condiționată

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

32

85 Liniile directorii definesc de asemenea rolul autorităților din domeniul justiției penale icircn

procesul de mediere Icircn mod corespunzător autoritățile au dreptul să decidă să icircnainteze un caz

penal pentru mediere precum și să aibă acces la rezultatul medierii (art 9) Autoritățile din

domeniul justiției penale trebuie informate icircn legătură cu procesul de mediere icircntr-un interval de

timp rezonabil (art 16) Icircnainte de icircnaintarea cazului spre mediere autoritățile judiciare vor

informa părțile cu privire la drepturile lor natura procesului de mediere și posibilele consecințe

ale medierii (art 10)

86 Un alt scop al Recomandărilor este stabilirea unor standarde generale privind modul de operare

a serviciilor de mediere inclusiv autonomia organelor de mediere care pot fi monitorizate de

organele competente (articolele 20 21) Mediatorii vor derula procesul de mediere icircn mod

imparțial se vor baza pe faptele cazului și vor urmări interesele părților (art 26) Icircnainte de

preluarea sarcinilor de mediere mediatorii vor fi supuși unei instruiri inițiale care va asigura ca

mediatorii de serviciu să dețină toate aptitudinile necesare pentru a lucra cu victimele precum și

să aibă cunoștințe esențiale despre sistemul justiției penale (art 24) La obținerea unui acord

(care nu poate fi obținut decacirct icircn mod voluntar cu consimțămacircntul ambelor părți (art 31))

mediatorul va raporta autorităților de mediere măsurile icircntreprinse și rezultatul obținut (art 32)

Cu toate acestea conținutul procesului de mediere va rămacircne confidențial (art 32)

87 Principiile de bază pentru utilizarea programelor de justiție restaurativă icircn materie penală

adoptate de Consiliul Economic și Social (ECOSOC) reprezintă unul dintre documentele

esențiale adoptate icircn cadrul Națiunilor Unite icircn scopul reglementării relației victimă-făptuitor

dincolo de procedura penală125

Principiile de bază urmăresc icircn special formularea unor

standarde globale icircn domeniul medierii și al justiției restaurative Paragraful 20 recomandă

statelor membre să analizeze formularea strategiilor și politicilor naționale care vizează

dezvoltarea justiției restaurative și promovarea unei culturi favorabile utilizării justiției

restaurative icircn racircndul autorităților de aplicare a legii autorităților judiciare și sociale precum și

a comunităților locale Paragraful 6 prevede că programele de justiție restaurativă ar trebui să

fie icircn general disponibile icircn toate etapele procesului de justiție penală Și aici standardul de

bază al programelor de justiție restaurativă presupune consimțămacircntul liber al ambelor părți

care participă icircntr-un astfel de program Această participare nu trebuie utilizată ca o

recunoaștere a vinovăției sau ca o altă probă icircn cadrul procedurilor penale Garanțiile

procedurale fundamentale reprezintă o parte inerentă și inalienabilă a programului de justiție

restaurativă inclusiv dreptul de a consulta un avocat și de a fi informat cu privire la drepturile

lor la natura procesului și la consecințele procesului Alte principii includ confidențialitatea

procedurilor și supravegherea judiciară a procesului atunci cacircnd rezultatele procedurii de

icircmpăcare poate fi icircncorporat icircn sentințele rezultate din procedurile penale

Constatări și recomandări

88 CPP prevede posibilitatea de a folosi medierea și icircmpăcarea icircn cazurile penale printr-un număr

mare de articole icircncepacircnd cu cele care stabilesc drepturile părților obligațiile procurorului

precum și icircn diverse stadii ale procedurii Legea cu privire la mediere nr 137 din 3 iulie 2015

reglementează profesia de mediator și organizarea acesteia Cadrul legislativ este icircn

conformitate cu standardele Consiliului Europei și standardele internaționale menționate mai

sus Toate standardele și principiile susmenționate sunt reflectate icircn cadrul legal Cu toate

125Rez 200014 UN Doc E2000INF2Add2 at 35 (2000)

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

33

acestea misiunea de constatare a faptelor a arătat că deși un cadru legislativ există medierea icircn

materie penală icircn Republica Moldova este aproape inexistentă Legea privind medierea este

destul de recentă

89 Același lucru se poate spune și despre cadrul legal necesar din CPP care a fost introdus icircn

2016 Picircnă atunci CPP a prevăzut (icircn articolele 52 57 219 276) numai obligația procurorului

sau a ofițerului de urmărire penală de a informa acuzatul despre posibilitatea de mediere pentru

soluționarea cererilor civile icircn cadrul procedurii penale și a urmăririi penale inițiate la placircngerea

victimei Legea nr 211 din 29072016 a introdus art 3441 și prevederile conexe referitoare la

soluționarea pe cale judiciară a unui caz de mediere sau a procedurii de icircmpăcare a părților icircn

CPP Acestea repetă art 109 CP și prevăd că sunt aplicabile icircn cazul unei infracțiuni ușoare sau

mai puțin grave iar icircn cazul minorilor - și o infracțiune gravă precum și icircn cazurile inițiate la

placircngerea victimei

90 Necătacircnd la modificări legislative considerabile au existat doar icircncercări sporadice de a aplica

medierea icircn procedurile penale Cu toate că CPP (pct 241 alin 1 al articolul 52) a stipulat că

procurorul are obligația de a oferi la cererea mediatorului informațiile din dosarul cauzei

necesare pentru desfășurarea procesului de mediere (fără să dăuneze investigației penale)

acesta nu are obligația de a furniza părților lista mediatorilor Următorul caz este un exemplu

ilustrativ dat de un mediator

bdquoO femeie inculpată icircnaintează procurorului o cerere de informare solicitacircnd o listă a

mediatorilor Procurorul informează că există posibilitatea medierii icircnsă că procurorul nu are

obligația să ofere informații sau să se implice icircn procedurărdquo

Percepția tuturor grupurilor interesate este că se cunosc foarte puține lucruri despre mediere

despre beneficiile și procedurile sale Din acest motiv este necesar să se organizeze instruiri

periodice pentru judecători procurori și ofițeri de urmărire penală cu privire la aspectele

procedurale și beneficiile medierii De asemenea există percepția că avocații nu sunt

interesați de mediere datorită eventualei concurențe Cu toate acestea acest lucru nu este

adevărat deoarece medierea prevede reprezentarea legală adecvată ceea ce icircnseamnă că

avocații trec cu vederea un sector care poate fi explorat de către ei De asemenea creșterea

nivelului de informare și consolidarea capacităților icircn racircndul avocaților prezintă o mare

importanță

91 Legea cu privire la mediere prevede ca mediatorii să fie supuși unor instruiri inițiale și continue

Există cacircteva organizații certificate ca de ex Universitatea de Stat care oferă instruire inițială

icircnsă icircn prezent nu se oferă instruire continuă necăticircnd la interesul sporit Icircn acest scop este

necesară asistență pentru icircnființarea unor mecanisme sustenabile de instruire

permanentă care să icircndeplinească cerințele legii și ale standardelor internaționale

92 Medierea este oferită de către Stat icircn mod gratuit dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Cu

toate acestea nu există niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație

Consiliul Mediatorilor icircmpreună cu MJ pot fi ajutați să icircnființeze un mecanism adecvat

care să garanteze medierea gratuită

93 Icircn prezent medierea și icircmpăcarea sunt posibile numai icircn contextul descris al infracțiunilor și

după cum s-a subliniat numai la etapa procesului de judecată126

Paragraful 6 citat din

126A se vedea articolul 109 CP și articolul 3441 CPP

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

34

Principiile de bază sugerează că icircn cadrul unui sistem de justiție penală există patru etape

principale icircn care procesul de justiție restaurativă poate fi inițiat cu succes (a) la etapa poliției

(icircn prealabil) (b) la etapa urmărirei penale (post-acuzare dar de regulă icircnaintea unui proces)

(c) la etapa instanței (fie la etapa detenției preventive fie la etapele condamnării) și (d)

corecției (ca alternativă a icircncarcerării ca parte asau adițional pedepsei neprivative de libertate

icircn timpul detenției sau icircn momentul eliberării din icircnchisoare Icircn unele țări intervențiile de

restaurare sunt posibile icircn paralel cu urmărirea penală Icircn oricare dintre aceste etape se poate

crea o oportunitate pentru oficialități să utilizeze puterile discreționare și să supună un infractor

unui program de justiție restaurativă127

Din acest motiv ar putea fi necesar de analizat

posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe ale

justiției restaurative inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de

justiție penală De asemenea poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea

medierii icircn procedurile penale

94 Un alt aspect se referă la prevederile art 59 CP și alte prevederi conexe ale CPP privind

suspendarea condiționată a urmăririi penale Este una dintre alternativele la urmărirea penală și

este un instrument util remediu orientat spre infractor care totuși icircn prezent se aplică icircn cazul

infracțiunilor de gravitate medie Mai mult decacirct atacirct norma nu dispune de dispoziții specifice

privind condițiile care ar putea fi impuse icircnvinuitului Este recomandabil să se extindă

domeniul de aplicare al art 59 CP pentru a include și alte infracțiuni și să se precizeze

condițiile care ar putea fi introduse cu acordul icircnvinuitului

VIII Concluzii și recomandări

95 Acest raport a evaluat necesitățile sistemului de justiție penală din Republica Moldova din

perspectiva umanizării resocializării și a justiției restaurative Evaluarea s-a axat pe patru

aspecte ale justiției penale care au demonstrat de-a lungul anilor că există deficiențe și anume

- măsurile preventive

- umanizarea CP cu privire la asprimea sancțiunilor și decriminalizarea anumitor categorii

de infracțiuni

- aplicarea de sancțiuni alternative

- icircmpăcarea victimă-făptuitor

Evaluarea abordează cadrul legislativ și politicile justiției penale din Republica Moldova și

sugerează că inițiativele legislative prezentate evoluțiile practicii judiciare și conexe alte

măsuri și intervenții au rămas fragmentate uneori insuficiente și ocazional

controversate necesită reforme considerabile și mai amănunțite pentru a asigura

umanizarea justiției penale dezvoltarea dimensiunilor resocializării și restaurării sale icircn

conformitate cu standardele internaționale și bunele practici

96 Fiecare capitol relevant al raportului face o analiză atentă a situației actuale prin prisma

standardelor internaționale și ale Consiliului Europei fiind incluse concluzii și recomandări

concrete Recomandările pot fi grupate icircn cinci categorii principale după cum urmează

127A se vedea Manualul privind programele de justiție restaurativă Manualele de justiție penală Biroului ONU pentru

Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (ODCCP) Organizaţia Naţiunilor Unite New York 2006 pag 13 cu

referințe suplimentare

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

35

planificare strategică și bugetară intervenții legislative cercetare consolidare a capacităților și

creștere a nivelului de informare prelucrare a datelor

97 Icircn vederea abordării caracterului dinamic multidisciplinar și a altor particularități ale sistemului

justiției penale precum și necesității de depășire a fragmentării acestuia a barierelor

instituționale și funcționale rămase icircn Republica Moldova se recomandă să se respecte cele mai

bune practici și să se completeze setul de măsuri propuse prin aranjamente instituționale pentru

coordonarea sa sistematică

Planificare strategică și suport bugetar

98 Evaluarea a relevat că SRSJ dar și prelungirea acesteia au expirat Icircn consecință autoritățile

din Moldova trebuie să lanseze un ciclu semnificativ de politici icircn sectorul justiției prin

elaborarea și adoptarea imediată a unor instrumente la nivel de sector sau a unui set de

instrumente specifice dacă este posibil justiției penale și a altor instrumente de politici

subsectoriale Icircn acest scop trebuie de utilizat o tipologie avansată a indicatorilor orientați spre

rezultat abordărielemente de evaluare a impactului normativ și alte tehnologii și metodologii

publice eficiente de elaborare și implementare a politicii legale

99 Considerentele de politici sunt icircnsoțite de planificarea bugetară Aceasta icircnseamnă că este

necesar de extins utilizarea CBTM pentru măsurile de politici relevante domeniului justiției

penale și finanțat intervențiile orientate spre efectuarea reformelor suplimentar la finanțarea

obișnuită a respectivelor instituții și menținerea funcționării de rutină a acestora Trebuie de

acordat o atenție deosebită finanțării monitorizării electronice și stabilirii unui mecanism și a

unei scheme de funcționare pentru medierea liberă

Intervenții legislative

100 Intervențiile legislative sunt necesare icircn toate domeniile analizate icircn acest raport Icircn timp

ce majoritatea dintre acestea vizează legislația principală măsuri administrative sau de

reglementare sub forma unor măsuri fără caracter obligatoriu sunt de asemenea necesare

101 Avacircnd icircn vedere o anumită deteriorare sau cel puțin lipsa unei icircmbunătățiri substanțiale a

nivelului de aplicare a arestării preventive icircn Republica Moldova de-a lungul anilor și

necesitatea unei revizuiri mai profunde și raționalizării consecvente a legislației și practicii este

necesar de icircntreprins următoarele intervenții legislative și conexe referitoare la măsurile de

arest preventiv

- Ajustarea domeniului de aplicare al infracțiunilor incriminate pentru care se poate aplica

arestul preventiv (pe baza unui studiu comparativ icircntre diferite țări membre ale

Consiliului Europei și evaluarea atentă a rezultatelor modificării domeniului de

aplicabilitate icircn această privință)

- Modificări legislative la CPP Codul de executare și alte acte legislative precum și măsuri

infrastructurale trebuie intreprinse pentru asigurarea unei utilizări mai largi și eficiente

(adecvate) a arestului la domiciliu icircn special icircn combinație cu dispozitivele de

monitorizare electronică un rol substanțial (și nu doar tehnic) fiind atribuit probațiunii

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

36

- Formularea art 176(3) CPP care solicită ca gradul prejudiciabil al actului de icircnvinuire să

fie evaluat icircn fiecare caz icircn parte trebuie revizuită astfel icircncacirct imparțialitatea

judecătorului și prezumția de nevinovăție să fie garantate icircn totalitate pe tot parcursul

procesului

- Art 307 CP trebuie abrogat sau cel puțin revizuit urgent astfel icircncacirct să se excludă orice

posibilitate de a folosi procedurile penale icircmpotriva judecătorilor pentru neaplicarea

arestului preventiv

- Se recomandă de revizuit CPP raționamentele și tehnicile legislative de prevăzut icircn mod

clar prioritatea măsurilor neprivative de libertate precum și alinierea corespunzătoare a

arestului preventiv și la domiciliu precum și de stabilit o ierarhie clară din acest punct de

vedere

- Măsurile de control judiciar trebuie completate cu obligația de participare la programe sau

tratamente pentru dependența de droguri alcool sau alte dependențe Icircn același timp

măsurile de control judiciar și alte măsuri preventive neprivative de libertate trebuie puse

icircn practicăsupravegheate de serviciul de probațiune

- Cauțiunea și controlul judiciar trebuie reglementate astfel icircncacirct să poată fi folosite ca o

măsură preventivă neprivativă de libertate independentă Icircn plus condițiile cauțiunii

trebuie interpretate fără o corelare directă cu valoarea pierderii imputate acuzatului

(inculpatului) Pentru aplicarea cacirct mai eficientă și pe o scară mai largă limitele formale

ale valorii cauțiunii trebuie eliminate și posibilitatea utilizării formei sale nefinanciare

(proprietate imobiliară și alte bunuri nefinanciare) trebuie aplicată icircn practică

102 Regimul juridic din Republica Moldova ar putea fi mai uman prin introducerea mai multor

amendamente care pot contribui la reducerea asprimii sancțiunilor penale Icircn acest scop o

recomandare generală ar fi revizuirea asprimii pedepselor cu icircnchisoarea și a sancțiunilor penale

icircn general a naturii tipurilor aplicării acestora și condamnarea efectivă la icircnchisoare Cu toate

acestea următoarele intervenții mai specifice sunt de asemenea necesare

- Trebuie de revizuit prevederile care reglementează introducerea obstacolelor juridice și

practice pentru aplicarea sancțiunilor mai puțin stricte

- Trebuie puse icircn aplicare măsuri administrative și de reglementare eficiente pentru a

garanta că icircnchisoarea pe viață poate fi redusă atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

103 Cadrul legal cu privire la sancțiunile alternative ar putea fi revizuit pentru a corespunde

standardelor internaționale Probațiuneaeliberarea condiționată trebuie introdusă ca sancțiune

independentă fără pronunțarea sentinței de condamnare la icircnchisoare Icircn plus

probațiuneaeliberarea condiționată ar putea fi mai eficientă prin eliminarea sau reducerea

cerințelor formale legate de infracțiune și personalitate punacircndu-se accent pe capacitatea

deținutului de a se abține de la recidivă de a respecta condițiile probațiunii și obiectivele

justiției penale contemporane icircn general prin utilizarea unor metode fiabile de evaluare a

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

37

riscului unor supraveghetori experimentați asupra făptuitorilor și a unui set de programe

dovedite

104 Referitor la icircmpăcarea victimă-făptuitor se recomandă să se analizeze posibilitatea de a

extinde sfera de aplicare a medierii și altor instrumente și programe de justiție restaurativă

inclusiv icircn ceea ce privește introducerea acestora icircn sistemul de justiție penală De asemenea

poate fi revizuit suplimentar rolul judecătorului la aplicarea medierii icircn procedurile penale

105 Adițional aceste măsuri trebuie să fie completate prin extinderea domeniului de aplicare a

alternativelor la urmărirea penală icircn special suspendarea condiționată a acesteia care ar putea fi

extinsă asupra infracțiunilor mai grave și condițiile care ar putea fi introduse cu acordul

icircnvinuitului trebuie să fie specificate

Activitatea de cercetare

106 Activitatea de cercetare este necesară din mai multe puncte de vedere Icircn funcție de

rezultatul său ar putea fi propuse alte măsuri legislative sau campanii de creștere a nivelului de

informare Cele de mai jos reprezintă activități de cercetare care pot duce la inițiative legislative

ulterioare

- Este necesar de efectuat un studiu detaliat pentru stabilirea modalității de avansare și

consolidare a legislației icircn scopul asigurării sustenabilități

- O revizuire profundă a practicii judiciare icircn ceea ce privește caracterul potrivit al motivării

demersurilor de aplicare a arestului preventiv (prelungirea acestuia) și a argumentării

acestora cu referire la circumstanțele de fapt și alte circumstanțe stabilite

- Un studiu comparativ al diferitor țări membre ale Consiliului Europei cu privire la

infracțiunile pentru care este permis arestul preventiv ar putea evidenția necesitatea de

revizuire a CPP icircn acest sens

- Cercetări detaliate trebuie utilizate pentru a propune amendamente legislative unde este

cazul și pentru a modifica manualele și planurile de sancționare din punct de vedere al

parametrilor de sancționare o justificare și un accent deosebit fiind atribuit considerațiilor

legate de reabilitare și umanizare

- Cercetări detaliate sunt necesare pentru a sugera intervenții de decriminalizare Acestea

trebuie icircnsoțite de asemenea de implementarea ulterioară a intervențiilor legislative

107 Cercetarea ar putea duce la necesitatea de creștere a nivelului de informare Un exemplu ar

fi aplicarea arestului preventiv Icircn acest sens se recomandă realizarea unui studiu empiric

referitor la percepția generală icircn mass meda și societe despre aplicarea arestului preventiv

impactul acestuia asupra judecătorilor și legăturile dintre folosirea arestului preventiv și

combaterea criminalității și corupției Icircn funcție de rezultatul unui astfel de studiu se pot

organiza campanii de creștere a nivelului de informare pentru mass-media și grupurile sociale

cu privire la efectele inverse ale aplicării arestării preventive

Consolidarea capacităților și creșterea nivelului de informare

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante

38

108 Pe lacircngă intervențiile legislative activitățile de consolidare a capacităților și creștere a

nivelului de informare pot fi mijloace eficiente pentru umanizarea și liberalizarea justiției

penale icircn Republica Moldova Adițional icircn anumite domenii problemele identificate nu se

referă la legislație care corespunde cu standardele internaționale Aspectele identificate se

referă adesea la lipsa educației adecvate și diseminări adecvate a informației Trebuie de

remarcat faptul că pentru asigurarea sustenabilității necesitățile de consolidare a capacităților

recomandate icircn acest raport ar putea fi icircncorporate icircn curricula relevantă a INJ Activitățile

necesare de consolidare a capacităților și creștere a nivelului de informare pot fi rezumate după

cum urmează

- Sunt necesare instruiri specializate pe standardele CEDO privind arestul preventiv

aplicarea icircn practică și motivarea acestuia

- Este necesar de consolidat capacitățile judecătorilor și procurorilor cu privire la

posibilitățile oferite de monitorizarea electronică nu numai pentru arestul la domiciliu ci

și pentru alte măsuri preventive alternative Aceasta se poate de combinat cu un set de

activități specifice de consolidare a capacităților membrilor relevanți ai sistemului

judecătoresc procurorilor și altor juriști icircn aspecte ce țin de probațiune eficiența sa reală

și potențială și cadrul general al măsurilor alternative la pedeapsa cu icircnchisoarea (și

detenție)

- Este necesar de icircntreprins măsuri de consolidare a capacităților pentru a asigura că

sentințele cu privire la detenția pe viață pot fi reduse atacirct de jure cacirct și de facto după cum

solicită jurisprudența CtEDO

- Trebuie de organizat instruiri periodice pentru judecători procurori ofițeri de urmărire

penală și avocați cu privire la aspectele procedurale ale medierii precum și campanii de

creștere a nivelului de informare cu privire la beneficiile medierii

- Este necesară asistență pentru crearea unor mecanisme de instruire continuă care satisfac

cerințele legii și standardelor internaționale

Colectarea datelor

109 Colectarea și prelucrarea datelor icircn scopuri statistice sunt foarte importante icircn fiecare

jurisdicție Există multe date statistice disponibile icircn sistemul justiției penale din Republica

Moldova Icircn consecință este necesar de icircmbunătățit eforturile analitice perioada si nivelul de

dezagregare a datelor statistice privind sistemul justiției penale icircn general și sancționarea și arestul

preventiv icircn special Icircn ceea ce privește arestul preventiv este necesar de efectuat o inventariere

detaliată a folosirii acestuia icircn baza unei metodologii unificate de colectare a datelor Adițional

cercetări periodice trebuie realizate pentru a determina cu precizie nivelul variațiilor icircn stabilirea

sancțiunilor icircn funcție de infracțiunile pedepsite persoanele sancționate și procedurile urmate

această cercetare trebuie să acorde o atenție specială efectului reformelor privind sancționarea și

dinamicii relevante