Program vocational pentru minori: “Calea spre...

Program

vocaţional

pentru minori:

“Calea spre

succes”

1

Eşti aşa cum eşti pentru ca aşa vrei să fii.

Dacă realmente ai vrea să fii altfel, ai fi

deja în plin proces de schimbare.

- Fred Smith

Orientarea vocaţională eficientă pentru o persoană, din perspectiva ultimelor abordări

teoretice promovează utilizarea metodelor de conştientizare a propriei ,,poveşti de viaţă”, prin

descoperirea şi stimularea resurselor care contribuie la adaptarea în situaţia diferitelor

solicitări, prin stimularea dorinţei şi a efortului de autocunoaştere, precum şi prin formarea

deprinderii de a-şi defini scopuri clare, pe termen scurt, mediu şi lung. În societatea

industrială post-modernă, indecizia unei persoane contribuie la apariţia stresului, anxietăţii

care se poate accentua în situaţia planificării viitorului.

În rândul minorilor/adolescenţilor, intervenţia educaţională şi vocaţională trebuie

structurată astfel încât să crească adaptabilitatea la schimbare a tinerilor, să stimuleze

orientarea spre acţiuni şi decizii concrete, precum şi să îi determine să se angajeze în procesul

decizional specific alegerii carierei astfel încât ulterior, satisfacţia alegerii să favorizeze

obţinerea unor rezultate profesionale productive.

Activităţile care sunt propuse minorilor au ca scop creşterea încrederii în propriile

competenţe de a căuta, analiza, a interpreta şi de a valorifica informaţii, resurse, oportunităţi

de dezvoltare personală, precum şi a-şi forma competenţe pentru a depăşi obstacolele inerente

procesului decizional complex pe care îl implică alegerea carierei profesionale.

Programul a fost conceput sub forma unei intervenţii de grup, proiectată şi realizată

astfel încât să îndeplinească standardele de calitate (şi impact) sugerate în literatura de

specialitate, precum şi de către practicienii din domeniu şi să-şi atingă obiectivul major:

reducerea nivelului indeciziei în ceea ce priveşte alegerea carierei, corelată cu sporirea

sentimentului autoeficienţei în domeniul alegerii carierei, în rîndul adolescenţilor, precum şi a

nivelului de angajare în procesele specifice acestui domeniu de dezvoltare individual.

Mediul în care se dezvoltă minorii de azi le diminuează încrederea în sine şi uneori,

fără efort de susţinere din partea familiei, îi conduce către o atitudine blazată şi superficial.

Dacă nu le este creat un cadru de învăţare atractiv şi în coerenţă cu nevoile lor, minorii nu vor

avea motivaţia sau angajamentul pentru a ne demonstra de ce sunt în stare.

Programul vocaţional pentru minorii subiecţi ai probaţiunii are un caracter formativ şi

de dezvoltare personală cu scopul orientării vocaţionale în vederea integrării profesionale a

tinerilor.

BUGETUL PROGRAMULUI VOCAŢIONAL PENTRU minorii aflaţi în

conflict cu legea penală. Buget de timp:

elaborarea suportului de curs;

derularea proiectului în teritoriu;

Buget material necesar desfăşurării proiectului:

laptop;

videoproiector (pentru instruirea formatorilor);

http://www.despresuflet.ro/forum/C-f85/Caracter-t2625.html

2

multiplicarea suportului de curs;

cheltuieli de transport;

pauza de cafea;

consumabile /foi flip-chart, foi A 4 , A 3;

foi colorate;

carioca;

markere;

lipici;

scotch;

pixuri;

dosare; etc

Programul se adresează minorilor aflaţi în conflict cu legea penală, deoarece s-au

constatat dificultăţi în problematica orientării vocaţionale a minorilor. Programul constă în:

-informarea eficientă a consilierilor de probaţiune cu privire la tehnici şi instrrumente

de cunoaştere şi autcunoaştere a minorilor;

-familiarizarea consilierilor de probaţiune cu tehnici de lucru specifice consilierii şi

orientării vocaţionale.

Derularea programului se realizează cu sprijinul consilierilor de probaţiune din

birourile de probaţiune în evidenţa cărora se află minori ce necesită orientare profesională.

Obiectivele programului:

a) oferirea de informaţii şi consultanţă referitoare la formare profesională şi găsirea

unui loc de muncă;

b) sprijinirea grupului ţintă pentru a se înţelege şi a se aprecia pe sine, pentru a se

raporta la ceilalţi şi a se dezvolta ;

c) sprijinirea grupului ţintă pentru a exploata planuri de carieră alternative, pentru a

face faţă şi a se integra cu succes în societate şi piaţa muncii.

Grupul ţintă al programului: o grupă formată din 5-10 minori aflaţi în evidenţa

biroului de probaţiune.

Există la nivelul minorului o mare nevoie de a fi învăţat cum să-şi planifice şi să pună

în practică viitorul său profesional;

nevoia de autocunoaştere;

nevoia de a-i învăţa pe minori să i-a o decizie;

nevoia de a-i învăţa pe minori cum şi unde să caute informaţiile necesare.

Abilităţi obţinute în urma parcurgerii programei:

a) cristalizarea imaginii de sine pozitivă;

b) cristalizarea opţiunilor profesionale;

c) creşterea responsabilităţii personale faţă de sine şi de alţii;

d) păstrarea echilibrului în situaţii de succes şi eşec;

e) autoevaluarea realistă; formularea şi asumarea de obiective realiste şi realizabile;

f) autoanaliza erorilor, greşelilor, eşecurilor;

g) asumarea riscurilor, stăpânirea situaţiilor de incertitudine;

h) adoptarea unei atitudini active faţă de propriul viitor;

i) adoptarea unei atitudini pozitive faţă de mediul profesional.

Timp necesar: 8 sesiuni a cîte 90 min.

Aplicarea unor metode şi tehnici utilizate în consilierea şi orientarea carierei:

3

Activitatea se bazează pe învăţarea interactivă (conversaţia euristică, descoperirea

inductivă şi deductivă, expunerea); metode alternative/complementare: brainstormingul,

problematizarea, observaţia dirijată, studiul de caz, lucrul în grup, jocul de rol, explicaţia,

conversaţia, exerciţiul, rezolvarea de probleme individual/în grup – diadă, în echipă de lucru.

Structura programului: Prezentul program conţine ↔8 sesiuni cu aceaşi structură-

introducerea→desfăşurarea subiectului sesiunii→încheierea sesiunii.

Prezentarea programului: Consilierul de probaţiune care va desfăţura sesiunea

urmează să-şi ghideze activitatea sa în baza planului programului vocaţional pentru minorii

aflaţi în conflict cu legea penală.

Formatorul trebuie să tindă a crea în cadrul desfăşurării programului un mediu ce

inspiră încredere participanţilor pentru a-şi exprima gîndurile, ideile şi preocupările interioare,

să fie deschis şi să exprime interes faţă de participant şi dificultăţile în procesul orientării

profesionale cu care se confruntă minorul la momentul actual, empatic - demonstraţile că

sunteţi capabili de ai înţelege şi ai asculta, respectuos - dat fiind faptul că în mediul în care se

află şi se dezvoltă de cele mai multe ori foarte rar se bucură de susţinere şi întelegere din

partea celor din jur, la fel trebuie să fie un model pentru participanţii programului prin

conduita şi atitudinea sa.

Subiecţii probaţiunii foarte rar au primit în adresa lor cuvinte de apreciere şi încurajare

de aceea sunt predispuşi de a fi foarte sensibili la critica în adresa lor, de aceea mai întîi faceţi

o menţiune referitor la aspectul pozitiv a comportamentului său, chiar este binevenită şi lauda

pentru reuşite şi careva schimbări spre bine a fiecăruia pe care le observaţi pe parcurs şi apoi

treceţi la careva sugestii sau observări cu caracter critic, aceasta îl va ajuta pe subiectul

programului să audă de fapt mesajul dvs şi să accepte critica.

Vă sugerăm să faceţi cunoştinţă cu toate recomandările programului şi pe parcursul

desfăşurării programului luaţi o atitudine şi un comportament cît mai activ pentru a inspira şi

participanţii să vă susţină printr-un comportament şi atitudine activă.

Formatorul are rolul de a ghida discuţiile şi în cazul unor abateri de la tema pusă în

discuţie, este de sarcina sa într-un mod cît mai tacticos de a readuce participanţii la subiectul

discuţiei propus de prigram şi a motiva implicarea fiecărui participant în dialog.

La finele fiecărei sesiuni se va face evaluarea activismului fiecărui participant cu

acordarea unui punctaj de la 1 la 5 în dependenţă de activism, la finele programului se va face

totalul punctajului şi se va aprecia liderul grupului. Se vor face careva sugestii dacă va fi

necesar pentru următoarele sesiuni atît din partea formatorilor cît şi din partea participanţilor

în scopul eficienţizării lucrului în grup şi atingerea scopului propus pentru Programul

vocaţional pentru minori "Calea spre succes" despre aceasta participanţii vor fi informaţi la

prima sesiune de introducere.

5

Subiectul sesiunii I: Introducere

6

Subiectul sesiunii: Introducere

Tipul sesiunii: De informare şi familiarizare cu programul vocaţional pentru copiii aflaţi în

evidenţa biroului de probaţiune

Timp efectiv: 90 min

Obiectivele operaţionale:

- minorul să fie informat despre continutul programului;

- minorul să fie motivat de a se implica activ în realizarea activităţilor programului;

La sfîrşitul sesiunii minorul va fi capabil:

- să utilizeze în contexte adecvate termenii, program şi orientare vocaţională, muncă;

- să analizeze situaţiile de caz în baza textelor propuse;

- să formeze atitudini corespunzătoare subiectului discutat la sesiune;

- să dea dovadă de insistenţă în căutarea soluţiilor şi argumentelor;

- să stabilească nişte reguli de grup.

Tehnici de lucru:

- Conversaţia ghidată, Informare, Brainstormingul, Argumentarea, Studiul de caz, Prezentare,

Dialog.

Activităţi: individual şi în grup;

Materilale:

- flip-chart;

- marchere;

- texte pentru studiul de caz;

- fişe cu textele pentru studiul de caz;

- foi colorate galbene şi verzde;

- foi;

- creioane.

CARIERĂ - domeniu de activitate, perioadă de activitate a unei persoane într-un anumit

domeniu; profesiune, ocupaţie; situaţie bună, poziţie în ierarhia profesională şi socială.

MUNCA - activitate conștientă (specifică omului) îndreptată spre un anumit scop, în procesul

căreia omul efectuează, reglementează și controlează prin acţiunea sa schimbul de materii

dintre el și natură pentru satisfacerea trebuinţelor sale.

Munca e calea catre progresul societatii si catre inavutire

Munca este părintele gloriei şi al fericirii.

de Euripide

Munca este victorie.

de Ralph Waldo Emerson

Munca, după cum socoate

Lungul şir de învăţaţi,

E metoda care poate

Face oameni din rataţi.

de Ştefan Tropcea

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Euripide

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ralph+Waldo+Emerson

7

PROGRAM VOCAŢIONAL - reprezintă ansamblul de metode şi tehnici prin care se

asigură pregătirea necesară dobândirii competenţelor profesionale minime pentru obţinerea

unui loc de muncă sau dezvoltării de noi competenţe.

Etapele

sesiunii

Activitatea consilierului

de probaţiune

Activitatea

minorului

Timp

aproximativ

Tehnici de

lucru

Introducere

Cuvîntul de salut!

Le explică minorilor

motivul prezenţei şi

participării la program şi

care este scopul şi

tematica programului

vocaţional pentru copiii

aflaţi în detenţie.

Vom face prezentările pe

rînd în sensul indicat de

consilierul de

probaţiune/formatorul şi

începînd cu persoana din

grup care doreşte să se

prezinte prima. Dacă nu

doreşte nimeni să se

prezinte nici un beneficiar

a programului, începe

coordonatorul de grup şi

se continuă spre dreapta

sau spre stînga. Fiecare

participant va fi rugat să se

prezinte anume aşa cum va

prefera să i se adreseze în

grup.

Activitatea de

brainstorming la noţiunea

de program de orientare

vocaţional

După care urmează

prezentarea programului

mai detaliat şi scopul

programului de către

consilierul de

probaţiune.Prezentarea

conţinutului 10 sesiuni,

titlul sesiunilor,forma de

desfaşurare a sesiunilor

(discuţii şi lucrul atît

Fiecare participant

la program se salută!

Minorii împreună cu

formatorii fac

cunoştinţă cu scopul

întîlnirii grupului,

face cunoştinţă cu

motivul participării

la program, scopul,

tematica

programului, ascultă

informaţia

prezentată de către

formator.

“Asalt de idei”,

minorii îşi exprimă

ideile despre ce ar

presupune în

viziunea lor un

program de

orientare

vocaţională.

Toţi participanţii

împreună cu

formatorii propun

regulile de lucru

care ar facilita

procesul de lucru,

fiecare regulă în

parte este discutată

acceptată de toţi

15 min

5 min

15min

Prezentarea

şi informarea

de către

formatorul

programului.

brainstorming

Prezentarea şi

informarea de

8

Desfăşurare

a

subiectului

sesiunii

individual cît şi în grup).

Pentru a afla care de fapt

sunt aşteptările şi

îngrijorările participanţilor

vizavi de program se

împart cîte două file

colorate (galbenă şi verde)

pe care vor fi rugaţi de

către formatori să scrie pe

foaia galbenă care sunt

aşteptările de la program şi

pe foaia verde care ar fi

îngrijorările dupa care sunt

lipite pe tablă şi

formatprul le dă citire în

glas şi sunt anaizate după

necesitate fiecare idee sau

întrebare pentru a se putea

continua lucrul în

continuare şi a elimina

careva neclarităţi vizavi de

program şi procesul de

lucru.

În continuare urmează a

familiariza minorii cu

modul de lucru în cadrul

programului, şi pentru a fi

eficientă munca unui grup

este nevoie de a stabili

nişte reguli pe care să le

respecte cu toţii. Iar pentru

aceasta este nevoie de a se

stabili ansamblul de reguli

de comun acord cu

participanţii la program şi

formatorii, regulile se

înregistreaza pe o filă de

plip-chard şi va fi prezentă

la toate sesiunile şi

întălnire din programul

vocaţional pentru copiii

aflaţi în detenţie, cu

sarcina de a fi revizuite la

începutul fiecărei sesiuni

şi în caz de necesitate se

poate de completat pe

parcurs.

Formatorul le propune

Studiu de caz, în baza

Lucrează individual

15 min

15-20 min

către

formatorul

programului

Discuţie

ghidată

9

Încheiere

fragmentelor din textele

Masa de după seceriş şi

Bărbatul cel harnic

Gr. I

În urma lecturii textului

“Bărbatul cel harnic”

răspundeţi la întrebările:

Ce decizie trebuia să ia

flăcăul? Poate era bine să

nu se însoare? Ce trebuia

să întreprindă acum flăcăul

pentru a schimba spre bine

situaţia în familia lui?

Gr. II

În urma lecturii textului

“ Masa de după seceriş”,

răspundeţi la întrebările:

De ce solii din străinătate

n-au fost hrăniţi? Cum ar

fi trebuit să procedeze

solii? Oferiţi soluţii de

rezolvare a situaţiei.

După care se discută în

grup răspunsurile şi

soluţiile oferite de fiecare

grup.

Pe parcursul lucrului în

grup cît grupurile

pregătesc răspunsurile

formatorii le ajută şi le

explică dacă ceva le este

neclar sau pe neînţele.

La finele activităţii în grup

formatorul face o

totalizare a celor discutate

la prima sesiune, se

evaluează activismul

fiecărui participant, pe

flip-chard se scrie numele

fiecărui participant şi se

acorda un punctaj în

depedenţă de activism de

la 1 la 5. Se face o

revizuire a informaţiei

despre program, scopul

prezentului program, lista

Minorii lucrează în

grup, realizînd

sarcinile: citesc cu

atenţie textele,

studiind situaţiile

propuse.

Participanţii la

program îşi expun

impresiile primei

sesiuni, dacă au

careva întrebări sau

sugestii.

30 min

10-15 min

Studiul de

caz

Fişe cu

textele

(Anexele 1,

2)

Flip-chard

10

regulilor de lucru în grup,

se discută careva momente

sau întrebări dacă sunt şi

se stabileşte ziua şi ora

umătoarei sesiuni.

11

Subiectul sesiunii II: Autocunoaşterea PARTEA I

12

Subiectul sesiunii: Autocunoaşterea PARTEA I

Tipul sesiunii: De autocunoaştere de sine, a individualităţii şi personalităţii proprii.



- Să reflecteze asupra caracteristicilor personale, recunoscându-şi puterile şi abilităţile lor;

- Să se vadă pe ei înşişi unici şi speciali;

- Să stimuleze autoaprecierea şi încrederea în propria persoană.


- să dezvolte abilităţi de autoanaliză şi autoapreciere;

- cunoaşterea de sine obiectivă.

Tehnici de lucru:

- Conversaţia ghidată, Brainstormingul, Argumentarea, Dialog, Prezentare.


Materilale:

- marchere;

- flip-chart;

- foi;

- creioane.

Etapele

sesiunii


de probaţiune

Activitatea

minorului

Timp

aproxi

mativ

Tehnici de

lucru

Introducere

Desfăşurare

a

Cuvîntul de salut!

Revizuirea regulilor

stabilite de comun acord

cu participanţii la

program ce vor fi

respectate pe parcursul

tuturor întîlnirilor din

cadrul programului de

orientare vocaţională.

Consilierul de probaţiune

prezintă tema ce va fi

pusă în discuţie la

întîlnirea de astăzi şi

anume:

„Autocunoaşterea”

Şi va fi prezentată în

citeva cuvinte de fapt ce

presupune procesul de

autocunoaştere şi care

Fiecare participant la

program se salută!


formatorii repetă şi

recitesc regulile

scrise pe flip-chard la

prima întîlnire

Minorii se exprimă şi

explică ce înţeleg ei

prin noţiunea de

autocunoaştere.

15 min

15 min

Discuţie

dirijată

Informare,

prezentare.

13

Lucrul cel mai important este să nu încetezi să pui întrebări. Curiozitatea are propria

raţiune de a exista.

- Albert Einstein

subiectului

sesiunii

Încheiere

este rolul său în

dezvoltarea personală. Se

face asaltul de idei ce

înţeleg minorii prin

cuvîntul autocunoaştere.

După prezentarea temei

formatorul propune prima

activitate ce are ca scop

determinarea fiecărui

participant către procesul

de autocunoaştere: Harta

inimii.

Ca continuare a

procesului de

autocunoaştere se

propune activitatea:

Fereastra Johari.

Şi ultima activitate de la

această întîlnire care este

ca o totalizare la cele

precedente se propune:

Fereastra Dori OŞP

La finele activităţii în

grup formatorul face o

totalizare a celor

discutate la sesiune, se



flip-chard continuare de

la precedenta sesiune şi

se acorda un punctaj în



revizuire informaţiei

acumulate, se discută

careva momente neclare



următoarei sesiuni.

Minorii completează

inimoara primită ca

model pe care

urmează să o

deseneze în modul în

care a fost explicat de

către formatori.


tabelul primit în

modul în care a fost

explicat de către

formatori.


tabelul primit în


explicat de către

formatori.

Participanţii la

program îşi expun

impresiile de la

această întîlnire, dacă

au careva întrebări

sau sugestii.

15 min

15 min

15 min

10-15

min

Brainstorming

Activitate

individulă

Activitate

individuală

Activitatea

individual şi în

grup.

Flip-chard

http://florinrosoga.ro/blog/intrebari-evitate/

14

Autocunoaşterea şi autoaprecierea corectă este una dintre cele mai complexe şi dificile

forme ale cunoaşterii umane. Aceasta pentru că ea se referă la realitatea psihică pe care, spre

deosebire de realitatea fizică, materială, este mai greu să o percepem, să o analizăm, să-i

precizăm limitele.

În al doilea rând, aşa cum o spune şi cuvântul, “autocunoaştere”, ea presupune că

obiectul analizei şi aprecierii este însuşi subiectul care face acest demers investigativ. Aşadar,

în autocunoaştere, subiectul şi obiectul sunt una şi aceeaşi persoană. Un alt motiv care

îngreunează autocunoaşterea este acela că nu există strategii elaborate şi standardizate care să

asigure precizia autocunoaşterii. Minorii se pot afla, deci, într-un mare impas în procesul

descoperirii de sine pe care o poate considera o muncă istovitoare, zadarnică. De aceea,

strategiile prezentate la începutul acestui program, au rolul de a-i ajuta pe minorii subiecţi ai

probaţiunii să se deschidă faţă de sine. Evident, întrebarea firească pe care ar trebui să o

formuleze minorii, la sfârşitul conturării unei imagini clare şi obiective despre ei înşişi, ar fi :

“Şi acum că am văzut cine suntem cu adevărat, ce e de făcut?”

Răspunsul constituie chiar tema acestei sesiuni, care precizează necesitatea adaptării

conduitei la scopuri şi interesele formulate de minori, în condiţiile unei cunoaşteri de sine

obiective.

Acestă adaptare comportamentală nu se sprijină pe sfaturi standardizate, soluţia fiind

una personalizată care, în funcţie de fiecare situaţie în parte, va căpăta un anume specific.

Activitatea 1 - Harta inimii

Scop:

Este un exerciţiu de autocunoaştere ai cărui itemi au rolul de a-l ajuta pe minor să

conştientizeze calităţile personale reprezentative şi trăsăturile negative pe care doreşte să le

schimbe le el.

Timp: nu există limită de timp dar, uzual, se aplică 10-15 minute.

Materiale: coli A4 sau orice coală de hârtie şi instrumente de scris.

Procedeu: minorii vor fi solicitaţi să completeze inima de mai jos cu cele 4

compartiment.

15

Activitatea 2 - Fereastra Johari

Scop:

Fereastra Johari este un exerciţiu de autocunoaştere, prin intermediul căruia minorii

vor descoperi informaţii despre ei, despre imaginea lor de sine şi de care nu sunt conştienţi.

1. ARENA

2. ZONA OARBĂ

2. FAŢADA

4. NECUNOSCUTUL

1. ARENA Ceea ce ştiu eu despre mine şi ştiu şi ceilalţi.

2. ZONA OARBĂ Ceea ce nu ştiu eu despre mine dar ştiu ceilalţi.

3. FAŢADA Ceea ce ştiu eu despre mine dar nu ştiu ceilalţi.

4. NECUNOSCUT Ceea ce nu ştiu eu despremine dar nu ştiu nici ceilalţi

1. ARENA conţine informaţii pe care le ştii atât tu cât şi ceilalţi şi serveşte ca bază în relaţiile

cu ceilalţi. Mărimea arenei arată calitatea relaţiilor, când se interacţionează liber şi se schimbă

informaţii. Comunicarea este facilitată, iar relaţiile interpersonale sunt mai puternice.

2. ZONA OARBĂ conţine informaţiile pe care alţii le au despre tine, dar tu nu le ştii. Sunt

acele informaţii care surprind imaginea / părerea pe care o au ceilalţi despre tine. Nu îţi sunt

cunoscute aceste informaţii pentru că cei ce le au nu ţi le aduc la cunoştinţă în mod deliberat.

3. FAŢADA conţine informaţii cunoscute numai de către tine: planuri de viitor, idei,

adevărata stare emoţională, idealuri, talente etc. Din dorinţa de autoprotecţie nu facem

cunoscute aceste informaţii celorlaţi, avem o « faţadă » în spatele căreia ne ascudem.

4. NECUNOSCUTUL sentimente, abilităţi, talente încă nedescoperite. În anumite situaţii de

viaţă se pot descoperi calităţi şi dimensiuni nebănuite/ neştiute ale propriei persoane, atât ţie

cât şi celorlalţi.

Timp: nu există limită de timp.


Procedeu: minorii vor fi solicitaţi să completeze tabelul/ fereastra de mai sus. Mai întâi

secompletează ochiul 1. Arena, de către minor, apoi colegii sunt rugaţi să completeze ochiul

2.Zona oarbă, în final când foaia ajunge din nou la minor, acesta este rugat să completeze

ochiul3. Faţada. Ochiul 4. Necunoscutul rămâne necompletat.

16

Activitatea 3 - Fereastra Dori OŞP

Scop:

Fereastra Dori este un exerciţiu de autocunoaştere, autoanaliză, de modificare a

unor trăsături şi de proiectare a unui plan de acţiune; exerciţiu prin intermediul căruia minorii

vor descoperi informaţii despre ei, despre resursele de care dispun, de care nu sunt conştienţi,

fiindu-le oferite de către cei din jur chiar soluţii pentru planuri de acţiune, în vederea realizării

schimbărilor propuse.

1. Ceea ce vreau să schimb la mine pentru

a-mi asigura succesul în carieră şi

propuneri de schimbări ale celor din jur

2. Resursele (resurse psihice – calităţi, de

timp şi economice) de care cred ceilalţi că

dispun eu pentru a realiza schimbările

3. Resursele pe care mă bazez în vederea

realizării schimbărilor (resurse psihice –

calităţi, de timp şi economice)

4. Ce îmi propun ceilalţi să fac pentru

a realiza schimbarea pe care vreau să o fac

la mine.

1. Ceea ce vreau să schimb la mine pentru a-mi asigura succesul în carieră şi propuneri

de schimbări ale celor din jur

2. Resursele (resurse psihice – calităţi, de timp şi economice) de care cred ceilalţi că

dispun eu pentru a realiza schimbările

3. Resursele pe care mă bazez în vederea realizării schimbărilor (resurse psihice –

calităţi, de timp şi economice)

4. Ce îmi propun ceilalţi să fac pentru a realiza schimbarea pe care vreau să o fac la

mine. Plan de acţiune. Este recomandat să fie aplicat fereastra Dori după ce anterior a

fost aplicată şi Fereastra Johari.

Timp: nu există limită de timp.


Procedeu: minorii vor fi solicitaţi să completeze tabelul de mai sus. Mai întâi se

completează ochiul 1 şi 3, de către minori, apoi colegii sunt rugaţi să completeze ochiul 2., 4.

şi în 1., dacă este cazul.

17

Subiectul sesiunii III: Autocunoaşterea PARTEA II

18

Subiectul sesiunii: Autocunoaşterea PARTEA II




- Să reflecteze asupra caracteristicilor personale, recunoscându-şi puterile şi abilităţile lor;

- Să se vadă pe ei înşişi unici şi speciali;

- Să stimuleze autoaprecierea şi încrederea în propria persoană.


- Să se autoevalueze şi autoaprecieze;

- Să descopere informaţie despre sine şi resursele personale.

Tehnici de lucru:



Materilale: - marchere;

- flip-chart;

- foi;

- creioane;

- Chestionarul de evaluare şi autoevaluare a imaginii de sine;

Etapele

sesiunii


de probaţiune

Activitatea

minorului

Timp

aproximativ

Tehnici de

lucru

Introducere

Desfăşurare

a

Cuvîntul de salut!




program ce vor fi





După ce au fost repetate

regulile de conduită la

sesiuni consilierul de

probaţiune face o

recapitulare la precedenta

sesiune şi se reaminteşte

scopul şi rolul

autocunoaşterii şi anunţă

participanţii că sesiunea

de astăzi este o

continuare a procesului

de autocunoaşterea de la

precedenta sesiune şi la


program se salută!



recitesc regulile


prima întîlnire.

15 min

Discuţii în

grup

19

subiectului

sesiunii

Încheiere

fel vor fi aplicate 3

instrumente de

autocunoaştere ce vor

necesita o mai multă

atenţie şi concentrare din

partea participanţilor este

vorba despre:

Chestionarul de evaluare

şi autoevaluare a

imaginii de sine care este

compus din trei

instrumente - Scala

Stimei de Sine;

Autoaprecierea imaginii

de sine; Scala

Dezirabilităţii Sociale.

Se propune primul

instrument:

Scala Stimei de Sine

După care urmează al

doilea instrument:

Autoaprecierea imaginii

de sine

Şi la final cel de al treilea

instrument:

Scala Dezirabilităţii

Social.

La finele evaluării se

rezervă timp pentru a se

discuta care sunt emoţiile

şi senzaţiile fiecărui

participant, dacă au aflat

ceva nou, ş ice impact are

asupra sa rezultatele

autoevaluării, cum ar

putea ei să folosească

această experienţă.



totalizare a celor






instrumentul primit

în modul în care a

fost explicat de către

formatori

Discută şi îşi exprimă

trăirile individual.

Participanţii la

program îşi expun

impresiile sesiunii,

dacă au careva

întrebări sau sugestii.

15 min

15-20 min

20-25 min

15 min

10-15 min

Instrumentele

repartizate

minorilor de

către

formator

Discuţie în

grup

Flip-chard

20

Poate alergăm, mergem, ne împiedicăm sau zburăm. Dar să nu uităm niciodată scopul

călătoriei sau să pierdem vreo şansă de a vedea un curcubeu.

- Gloria Gaither

Activitatea 4 - Chestionare de evaluarea şi autoevaluare a imaginii de sine

Scop:

Prin intermediul scalelor de mai jos, se poate realiza autocunoaşterea minorilor, dar şi

conştientizarea consilierilor de probaţiune asupra rolului acestora în procesul autocunoaşterii.

Primele trei chestionare propuse sunt adresate minorilor, iar cel de-al patrulea consilierilor de

probaţiune. Sunt propuse următoarele instrumente: Scala Stimei de Sine; Autoaprecierea

imaginii de sine; Scala Dezirabilităţii Sociale.

1. Scala Stimei de Sine

Instructaj: “Citeşte cu atenţie enunţurile de mai jos şi răspunde făcând un- X – în

rubrica corespunzătoare ţie din foaia de răspuns.”

1. Cred că sunt un om de valoare sau cel puţin la fel ca alţii.

2. Cred că am câteva calităţi remarcabile.

3. În general încep să cred că nu sunt realizat.

4. Pot să fac lucruri pe care le fac majoritatea copiilor.

5. Cred că am prea multe defecte.

6. Am o atitudine pozitivă faţă de mine.

7. În general sunt mulţumit de mine.

8. Aş vrea să am mai mult respect faţă de mine.

9. Din când în când am impresia că sunt inutil.

10. Uneori cred că nu sunt bun de nimic.

Foaie de răspuns:

Nr.Itemului DA NU

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.











http://florinrosoga.ro/blog/ce-nu-pot-cumpara-banii/

21

8.

9.

10.

TOTAL

Interpretare:

Prelucrarea rezultatelor se realizează diferenţiat pe grupe de întrebări.

La întrebările 1, 2, 4, 6, 7 pentru răspunsul DA se acordă un punct.

La întrebările 3, 5, 8, 9, 10, pentru răspunsul NU se acordă câte un punct.

După adunarea numărului de puncte, dacă totalul este mai mic de 7, înseamnă că acea

persoană exprimă o atitudinea negativă faţă de sine, dacă totalul este între 7 şi 10 minorul are

o stimă de sine pozitivă.

2. Autoaprecierea imaginii de sine

Această scală reprezintă o listă de adjective ce trec în revistă o serie de caracteristici

positive şi negative ale Eu-lui. Lista nu conţine răspunsuri bune sau greşite, ci doar informaţii

despre felul în care se vede fiecare.

Instructaj:

Citiţi adjectivele de mai jos, apoi marcaţi cu X în coloana „Cum sunt în prezent”

fiecare cuvânt care, după părerea dumneavoastră, exprimă o trăsătura ce vă caracterizează.

Apoi, fară să priviţi semnele deja făcute, recitiţi lista. Acum notati cu O în coloana „Cum aş

dori să fiu”, fiecare cuvânt care exprimă însuşirea pe care aţi dori să o aveţi dacă aţi putea fi

o persoana ideală.”

Notare:

Pentru a afla scorul, se acordă un punct pentru fiecare adjectiv notat în ambele coloane,

cu X, respectiv O, ca şi pentru cele care în ambele coloane nu au primit nici un semn. Dacă un

adjectiv este notat doar în una din coloane, el nu primeşte nici un punct. Pentru obţinerea

notei totale se face suma punctelor.

Interpretare:

Existenţa unui acord de cel puţin 75% (un punctaj de cel puţin 24) sugerează un nivel

rezonabil al confortului psihic şi o discrepantă nesemnificativă între Eul actual şi Eul ideal.

Un punctaj sub 24 semnifică un disconfort psihic şi, implicit, o discrepanţă mare între Eul

actual şi Eul ideal.

3. Scala Dezirabilităţii Sociale

Furnizează o măsură a tendinţei de a da răspunsuri dezirabile pentru a produce o bună

impresie, scorurile ridicate, indicând o mare nevoie de aprobare sociala.

Instructaj:

Mai jos sunt prezentate un număr de 33 de enunţuri reprezentând atitudini şi trăsături

de personalitate. Citiţi cu atenţie fiecare enunţ şi decideţi dacă este adevărat (A) sau fals (F) în

cazul dumneavoastră. Încercaţi să nu pierdeţi mult timp cu răspunsul şi evaluaţi pe rând toate

enunţurile. În coloana alăturată marcaţi cu semnul X răspunsul ales.

Notare

Se acordă câte un punct la răspunsurile:

A – 1, 2, 4, 7, 8, 13, 16, 17, 18, 20, 21, 24, 25,26, 27, 29, 31, 33;

F – 3, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 19, 22, 23, 28, 30, 32.

22

Se calculează numărul de răspunsuri date care concoră cu acestea şi se obţine numărul

total de acorduri, care reprezintă scorul subiectului.

Interpretare:

Scoruri scăzute (0-8)

– subiectul a dat răspunsuri într-o direcţie dorită de către alţii, deci acceptate social; fie nu îl

deranjează când alţi oameni consideră că se comportă indezirabil social, fie doreşte să fie

privit ca o persoană răzvrătită social (dezirabilitate socială scăzută).

Scoruri medii (9-19)

– subiectul a răspuns ca două treimi dintre oamenii care completează testul; scorurile incluse

aici reprezintă o combinaţie de răspunsuri dezirabile şi nedezirabile social, combinaţie ce

exprimă un echilibru relativ în modul de comportament cotidian.

Scoruri mari (20-33)

– a fi privit ca acceptabil este un lucru foarte important pentru subiect; mărimeascorului

reflectă nevoia pe care o are de a fi aprobat de către alţii.

Chestionarul pentru Scala Dezirabilităţii Sociale

A F

1.Înainte de a vota pe cineva încerc să aflu date despre candidat.

2.Nu ezit să-mi las treburile deoparte ca să ajut pe cineva aflat la nevoie.

3.Îmi este câteodată greu să-mi continui munca dacă nu sunt încurajat.

4.Niciodată nu mi-a displăcut cineva foarte mult.

5.În diferite ocazii nu mă îndoiesc de abilitatea mea de a reuşi în viaţă.

6. Câteodată mă simt insuportabil când nu-mi iese bine ceea ce fac.

7.Totdeauna sunt atent la felul în care mă îmbrac.

8. Acasă mănânc la fel de frumos ca atunci când sunt la restaurant.

9. Daca aş putea merge la un film fără să plătesc şi aş fi sigur că nu mă vede nimeni, probabil

că aş face-o.

10. Rareori renunţ la ceva pentru că nu am încredere în abilitatea mea de a face acel lucru.

11. Îmi place uneori să bârfesc.

12. Mi s-a întâmplat să simt răzvrătire faţă de persoane cu autoritate chiar dacă am ştiut că au

dreptate.

13. Indiferent cu cine vorbesc sunt întotdeauna un bun ascultător.

14. Îmi pot reaminti când am făcut-o pe “bolnavul” ca să ies dintr-o situaţie.

15. Au fost ocazii când am profitat de altcineva.

16. Sunt întotdeauna gata să recunosc dacă am făcut o greşeală.

17. Totdeauna încerc să fac ceea ce propăvăduiesc.

18. Nu găsesc că este deosebit de greu să ai de-a face cu oameni care vorbesc tare sau care

sunt greoi.

19. Câteodată încerc să fiu mai degrabă chit cu cineva decât să iert şi să uit.

20. Când nu ştiu ceva nu-mi pasă dacă recunosc sau nu.

21. Mă port totdeauna frumos cu oameni dezagreabili.

22. Uneori am insistat să fac ceva cu propriile mele puteri.

23. Mi s-a întâmplat să simt ca am dus de râpă ceva.

23

24. Niciodată nu m-am gândit să las pe cineva să fie pedepsit în locul meu pentru ceea ce am

făcut eu rău.

25. Niciodată nu am detestat situaţia în care mi s-a cerut să întorc o favoare făcută mie.

26. N-am fost niciodată enervat când oamenii şi-au exprimat idei foarte diferite de ale mele.

27. Niciodată nu am făcut o lungă călătorie fără să controlez bine siguranţa ei.

28. Mi s-a întâmplat să fiu foarte invidios pentru norocul altuia.

29. Aproape niciodată nu am simţit îndemnul/nevoia de a supăra pe cineva.

30. Câteodată mă irită oamenii care-mi cer favoruri.

31. Niciodată nu am simţit că am fost pedepsit fără motiv.

32. Câteodată am gândit că oamenilor care au necazuri li se întâmplă astfel numai pentru că

primesc ceea ce merită.

33. Niciodată n-am spus ceva deliberat pentru a răni simţămintele oamenilor

24

Subiectul sesiunii IV: Procesul decizional

25

Subiectul sesiunii: Procesul decizional




- consolidarea motivaţiei de lucru în grup;

- cunoaşterea motivaţiei personale şi orientarea pozitivă a acesteia;

- formarea sentimentului succesului; conştientizarea scopurilor personale;

- dezvoltarea încrederii în sine.


- la finele sesiunii minorul urmează să fie capabil de a lua o decizie;

Tehnici de lucru:




- flip-chart;

- foi;

- creioane.

Etapele

sesiunii


de probaţiune

Activitatea

minorului

Timp

aproximativ

Tehnici de

lucru

Introducere

Desfăşurare

a

subiectului

sesiunii

Cuvîntul de salut!




program ce vor fi





După care formatorul

anunţă tema sesiunii de

astăzi: Procesul

decizional.

În cîteva cuvinte

vorbeşte despre ce este

un proces decizional şi

ce presupune acest

proces, la fel va invita şi

participanţii să explice şi

să vină cu ideile sale

înregistrînd pe un flip-


program se salută!



recitesc regulile scrise

pe flip-chard la prima

întîlnire.

Minorii se exprimă şi

explică ce înţeleg ei

prin noţiunea de

proces decizional.


instrumentul primit în


explicat de către

formatori.

15 min

15 min

Discuţie în

grup

Prezentare şi

informare

Brainstorming

26

Singura răspundere adevărată este faţă de propriul tău potenţial, faţă de propria ta

inteligenţă şi conştienţă, faţă de acţiunea conformă cu ele.

-Citate celebre despre viaţă Osho

Încheiere

chard termenii ca

împreună să ea o

definiţie procesului

decizional.

Se propune activitatea:

Analiza DOTS.

După care urmează

activitatea: Cei 7 paşi ai

deciziei.

La finele activităţii

formatorul menţionează

importanţa luării unei

decizii în orice activitate,

şi fiecare pas pe

parcursul activităţii se

discută împreună şi-l

susţine pe minor să

însuşească fiecare pas.



totalizare a celor
















consilierul de

probaţiune realizează

activitatea.

Participanţii la

program îşi expun

impresiile despre

sesiune, dacă au


sugestii.

15 min

30 min

10-15 min

Lucrul

individual

Dialog dirijat

Flip-chard

http://florinrosoga.ro/blog/osho-citate/

27

Activitatea 5. Analiza DOTS

Scop:

Acest exerciţiu are rolul de a-l pune pe minor să efectueze o analiză, care să-l ajute să

conştinetizeze asupra situaţiei reale, şansele, un eventual plan de acţiune în vederea luării

deciziei privind opţiunile şcolare.

Timp: nu există limită de timp dar, uzual, se aplică 10-15 minute.


Procedeu:

Te rog să dai un răspuns cât mai sincer:

,,Ce şanse am?’’ ,,Cum sunt?’’ ,,Ce voi face?’’ ,,Cum voi face faţă?’’

ŞANSE Răspunsul la întrebarea

,,Ce sanse am?’’ lund in considerare posibilitatile accesibile.

IDENTITATE Răspunsul la întrebarea

,,Cum sunt?’’ luând in considerare ce pot oferi şi ce urmăresc.

DECIZIA Răspunsul la întrebarea

,,Ce voi face?’’ identificand şi rezolvând dilemele personale.

TRANZIŢIE Răspunsul la întrebarea

,,Cum voi face faţă?’’ anticipând consecinţele şi găsind soluţiile.

Activitatea 6. Cei 7 paşi ai deciziei.

Decizia alegerii şcolii sau a carierei de urmat este un moment deosebit de important în

viaţa unui minor. Acesta trebuie îndrumat, informat şi învăţat să ia o decizie. Luarea unei

decizii, în vederea alegerii domeniului şcolar sau profesional în care să activeze individul, este

un proces complex datorită implicaţiilor ulterioare pe care le va avea în viaţa lui.Procesul

decizional cuprinde 7 paşi, ce trebuie parcurşi de minor:

1. Adunarea informaţiilor;

2. Analizarea informaţiilor;

3. Căutarea alternativelor;

4. Stabilirea costurilor (de timp, intelectuale, material-financiare);

5. Analizarea efectelor;

6. Alegerea soluţiei;

7. Punerea în practică a soluţiei alese.

Adunarea şi analiza informaţiilor.

Informaţii precise sunt esenţiale pentru luarea unei. Deşi există surse de date primare

şi secundare, informaţiile culese din sursele primare tind să fie mai precise.

Sursele primare de date. Cea mai bună sursă primară de date este observarea directă.

Această metodă nu poate fi aplicată în toate situaţiile, şi este orientată către culegerea de

informaţii directe despre evenimentele curente. Spre exemplu în cazul nostru minorul direct

poate să se adreseze la ANOFM unde să primească toată informaţia necesară cu privire la

cursuri de orientare profesională sau lista locurilor vacante înregistrate. Sau să observe pe

pizza muncii care la moment sunt cele mai solicitate specialităţi pentru a se determina în ce

domenii să se orienteze profesional.

Surse secundare de date. Acestea includ alte surse de date decât observarea directă sau

discuţia cu cei direct implicaţi, cum ar fi de exemplu, obţinerea de informaţii de la o persoană

28

neimplicată direct, dar care a discutat cu cineva direct implicat în problemă. Sursele secundare

de date sunt de obicei folosite din motive bine întemeiate, dar nu sunt întotdeauna precise.

Aceste informaţii deseori pot fi incomplete sau adaptate pentru a oglindi un anumit punct de

vedere.

Adunînd şi analizînd informaţiile obţinute ne ajută la stabilirea unui plan de acţiuni

bine structurate şi ne permit să alegem cea mai apropiată nouă ofertă.

Căutarea alternativelor

După ce am făcut primul pas şi am adunat şi analizat informaţia urmează să alegem

acea alternativă care să ne satisfacă necesităţile şi aşteptările prestabilite.

Pentru o mai eficientă alegere se va explora resursele personale ale minorului, corelată

cu posibilitatea de acţiona într-un fel anume pentru a schimba situţia acestuia şi a fi orientat

profesional şi ulterior să se angajeze în cîmpul muncii. Ştim că o soluţie de succes are la bază

o bună evaluare a soluţiilor alternative, iar experienţa ne-a arătat că fiecare minor este diferit

şi necesită o abordare distinctă. De aceea, analizăm toate soluţiile posibile şi recomandăm cea

mai potrivită alternativă.

Stabilirea costurilor ( de timp, intelectuale, financiar-materiale)

După ce minorul s-a hotărît în ce domeniu doreşte să se orienteze vocaţional, este

nevoie de a stabili de ce cursuri de instruire profesională este nevoie, cît timp durează

cursurile, dacă este posibilitatea să beneficieze de ele gratis şi care sunt condiţiile pentru

aceasta sau în caz contrar cît costă.

Analiza efectelor

La finalul oricărui proces sau activitate , evaluăm rezultatele obţinute şi verificăm

atingerea obiectivelor, în raport cu referinţa constituită de planul elaborat iniţial. Rămânem

alături de minor şi îl susţinem în atingerea rezultatelor pe care şi le-a propus. Minorul care în

viitor reuşeşte să fie înscris la cursuri de instruire profesională sau se angajează în cîmpul

muncii este rezultatul unei implementări de a soluţiei alternative.

Alegerea soluţiei şi punerea în practică a soluţiei alese

În baza analizei şi alegerii căii alternative adecvate are loc punerea în practică a

soluţiei alese, conform soluţiei proiectate şi controlăm riscurile. În final, soluţia obţinută este

implementată şi acceptată de minor. Această etapă presupune implementarea propriu zisă a

strategiilor de autorealizare, identificare. Odată ce minorul şi-a identificat şi construit o

imagine asupra unui viitor vocaţional, se trece la punerea în act şi urmărirea realizării concrete

a acţiunilor proiectate.

29

Subiectul sesiunii V: Planul de acţiuni

30

Subiectul sesiunii: Planul de acţiuni

Tipul sesiunii: De elaborare şi organizare a unui plan de acţiuni.




- dezvoltarea încrederii în sine;


- să elaboreze un plan de acţiuni;

- să gestioneze cu acţiunile stabilite în planul de acţiuni;

Tehnici de lucru:

- Conversaţia ghidată, Argumentarea, Dialog, Prezentare.


Materilale:

- marchere;

- flip-chart;

- foi;

- creioane.

Etapele

sesiunii


de probaţiune

Activitatea

minorului

Timp

aproximativ

Tehnici de

lucru

Introducere

Desfăşurare

a

subiectului

sesiunii

Cuvîntul de salut!



cu participanţii la program

ce vor fi respectate pe

parcursul tuturor

întîlnirilor din cadrul

programului de orientare

vocaţională.

Formatorul va prezenta

informaţia despre ce

presupune în esenţă un

plan de acţiune, care

modalitatea lui de a fi

elaborat, scopul şi rolul

unui plan de acţiuni. Vor

familiariza minorii despre

ce trebuie sa conţină un

plan de acţiune şi de la ce

se începe un plan de

acţiuni. (în continuare este

prezentată succint


program se salută!



recitesc regulile


prima întîlnire.

Minorii vor asculta şi

asimila informaţia

prezentată de

formatori, în cazul

unor neclarităţi vor

adresa întrebări

pentru explicarea

acestora.

15 min

20 min

Discuţie în

grup

Prezentare,

informare,

discuţie în

grup.

31

Încheiere

informaţia despre

elaborarea, rolul şi scopul

planului de acţiuni, la fel

este binevenită şi iniţiativa

de a se prezenta informaţii

adăugător individual de

fiecare formator).

Formatorul propune

activitatea „Floarea”

După ce s-a prezentat

informaţia utilă şi s-a

explicat esenţa unui plan

de acţiuni consilierul de

probaţiune propune

minorilor să elaboreze un

plan de acţiuni individual

fiecare sau este posibil şi

în grup în scopul rezolvării

unei probleme, cum ar fi

spre exemplu:

Angajarea în

cîmpul muncii;

Înscrierea la

cursuri gratuite de

orientare

profesională;

După ce vor fi finisate

planurile de acţiuni se vor

prezenta în grupul de lucru

şi se vor discuta care au

fost obstacolele

întîmpinată pe parcursul

lucrului, momentele mai

dificile de realizat şi mai

puţin dificile.

Discuţia poate continua cu

expunerea fiecărui minor

vizavi de cum ar putea ei

folosi această activitate

realizată în grup în

activitatea lor de zi cu zi.

La finele activităţii în grup

formatorul face o

totalizare a celor discutate

la sesiune, se evaluează

activismul fiecărui

participant, pe flip-chard

Minorii vor elabora

un plan de acţiuni cu

scopul soluţionării

problemei propuse de

formator.

Minorii prezintă

planurile lor de

acţiuni, discută în

grup.

Participanţii la

program îşi expun

impresiile despre

sesiune, dacă au

10 - 15 min

20 min

20 min

10-15 min

Anexa 8

Lucrul

individual

Lucrul în

grup sau

individual

Foi A4

Discuţie în

grup

32

Posibilităţile sunt numeroase atunci când ne decidem să acţionăm şi nu să reacţionăm.

- George Bernard Shaw

Pentru a face mai uşoară definirea noţiunii de plan de acţiuni pornim prin a face menţiune

că planificarea se referă la analiză, strategia defineşte abordarea, iar planul propune acţiunile.

Dacă planul e realizat conform regulilor teoriei, el va fi un instrument important, deoarece

propune rezultate ce trebuie atinse, căile pentru a face acest lucru şi oferă motivaţii ce justifică

respectivele obiective.

El va propune acţiuni concrete ce trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor, printr-o

succesiune ordonată de operaţiuni efectuate pentru găsirea soluţiilor alternative, începe cu o

analiză şi continuă cu un studiu, o planificare, o fază de execuţie şi una de control.

Planul de acţiuni este o schemă logic construită, ce porneşte de la obiectivele propuse şi

defineşte activităţile şi etapele. Analizează resursele necesare atingerii scopului într-o

perioadă de timp determinate.

Planul de acţiuni cum am mai menţionat arată obiectivele avute în vedere, porneşte de la

starea de fapt, indică necesităţile, arată viitorul dorit, scoate în evidenţă punctele tari, este

realist în ceea ce priveşte punctele slabe şi propune soluţii pertinente pentru depăşirea

problemelor.

Cum se elaboreaza un plan de acţiuni:

• Se stabilesc obiectivele;

• Se stabileşte strategia;

• Se determină resursele necesare;

• Se analizează resursele existente;

• Se stabilesc activităţile;

• Se stabilesc metodele de realizare a planului.

Ca o susţinere în procesul de analiză a situaţiei dificilă şi pentru a putea stabili cît mai

eficient strategia, obiectivele metodele şi activităţile planului de acţiuni facem trimitere la

metoda de analiză SWOT care va facilita elaborarea planului.

continuare de la

precedenta sesiune şi se

acorda un punctaj în




acumulate şi se stabileşte

ziua şi ora următoarei

sesiuni


sugestii.

Flip-chard

33

Exemple de intrebari la care ar trebui sa raspunda Analiza SWOT:

S – Puncte tari W – Puncte slabe

La ce sunt cel mai bun?

Ce aptitudini specifice are forţa de

muncă?

Ce resurse unice deţin?

De ce resurse financiare dispun?

La ce sunt cel mai slab?

Ce fel de instruire îmi lipseşte?

Care e poziţia mea financiară?

O – Oportunităţi T – Ameninţări

Ce schimbări de situaţie o pot folosi?

La ce cursuri de instruire profesională

aş putea avea acces?

Ce oferte de muncă mi s-ar putea oferi?

Ce ar putea fi un obstacol pentru realizarea

cursurilor de instruire profesională?

Voi reuşi să-mi organizez timpul efficient pentru a

frecventa cursurile?

Chiar dacă unele obiective vi se vor părea pe parcurs imposibile, nu renunţaţi uşor, ci

reţineţi că realizarea lucrurilor importante cere timp şi muncă!

Un plan de acţiuni este un instrument de planificare pe parcursul unei perioade de timp

determinate (6 sau 12 luni) care identifică problemele de rezolvat şi modalităţi de a le rezolva,

el este scris pentru a planifica activităţile pe o perioadă de timp data.

Ce perioadă de timp ar trebui să acopere un plan de acţiuni?

Durata optimă pe care o poate acoperi un plan de acţiuni este fie de şase, fie de

doisprezece luni. Un plan de acţiuni pe trei luni este prea scurt, având în vedere durata de timp

şi efortul necesar pentru pregătirea planului. Un plan de acţiuni pe doisprezece luni ar putea fi

prea lung, fiindcă multe condiţii se schimbă în decursul unui an, iar la sfârşitul anului

obiectivele şi priorităţile s-ar putea schimba cu totul.

Aceasta nu este o lege scrisă în piatră. Este inutil de menţionat că ar putea exista

motive specifice pentru care un plan de acţiuni ar trebui să fie mai scurt de trei luni sau mai

lung de şase luni.

În alte ghiduri de pregătire puteţi întîlni afirmaţia că scopurile, obiectivele şi

rezultatele sunt lucruri diferite, dar legate între ele. Un scop este larg şi general, rezolvarea

problemei care a fost identificată. Un scop nu poate fi niciodată atins sau verificat ca atins,

pentru că nu este specific, finit, concret sau verificabil. Un scop poate indica un obiectiv, prin

contrast, pentru că un obiectiv este mai specific, este finit, are o dată de îndeplinire şi poate fi

verificat. Obiectivele sunt derivate sau generate din scopuri.

Planul de lucru ar trebui să aibă o progresie logică pornind de la introducere şi condiţii

generale spre scopuri şi obiective. Dacă în condiţiile generale se explică selecţia problemelor

de rezolvat, scopurile definesc soluţiile la aceste probleme, iar obiectivele sunt derivaţii mai

precise, finite şi verificabile ale scopurilor.

Obiectivele sunt derivate din fiecare scop. Ele ar trebui scrise aici. De asemenea ar

trebui să identificaţi o dată de îndeplinire a lor, ca timp specific în cadrul perioadei acoperite

de planul de acţiuni. Alegeţi doar acele obiective care sunt potrivite pentru perioada de timp

34

acoperită de planul de acţiuni şi justificate în secţiunea de condiţii generale (identificarea

problemelor) descrisă mai sus.

Obiectivele selectate în planul de acţiuni (sau rezultatele, dacă ele sunt mai specifice

decât obiectivele din care sunt derivate) sunt elementele centrale ale planului de acţiuni. Ele

oferă justificarea pentru acţiunile de întreprins. Ele reprezintă miezul planului. Ele indică

unde vreţi să ajungeţi la sfârşitul perioadei acoperite de planul de acţiuni.

Secţiunea de Strategie din planul dumneavoastră de acţiuni ar trebui să indice modul

în care intenţionaţi să transformaţi resursele, să depăşiţi obstacolele, folosind acele contribuţii

identificate (resurse) pentru a atinge obiectivele sau pentru a obţine rezultatele specificate în

capitolul precedent.

În cele mai bune planuri de acţiuni sunt enumerate câteva strategii alternative, apoi este aleasă

una şi sunt date motivele pentru alegerea făcută. S-ar putea ca planul dumneavoastră de

acţiuni să nu fie lung şi să nu conţină alternative. Hotărâţi dacă ar trebui să includeţi sau nu

strategii alternative.

Judecând la rece, Acţiunile ţin mai degrabă de contribuţii decât de rezultate. În primul

rând, acţiunile ţin de strategie pentru că ele sunt activităţile care transformă contribuţiile în

rezultate. În vreme ce scopurile şi obiectivele sunt printre ceea ce iese din plan, resursele sunt

printer ceea ce se aplică în plan.

Faceţi ca acţiunile să fie clar derivate din strategie. Fiecare acţiune enumerată în

această secţiune trebuie să fie legată de unul dintre obiective, scopuri şi trebuie să fie clar cum

va contribui acţiunea descrisă la atingerea obiectivului respectiv.

„Floarea”

Scopul:

Ridicarea autoaprecierii, dezvoltarea încrederii în sine. Fiecare participant

primeşte câte o fişă Floarea şi îşi scrie prenumele pe ea. În fiecare petală participanţii

notează câte un lucru despre sine. Cei care doresc îşi pot colora florile. După prezentări,

poate fi organizată o expoziţie de flori. Psihologul poate încuraja participanţii să deseneze

florile singuri.

35

Subiectul sesiunii VI: Scrisoare de intenţie/CV

36

Subiectul sesiunii: Scrisoare de intenţie/CV

Tipul sesiunii: De elaborare şi creare a unei scrisori de intenţie, curriculum vite.



- consolidarea motivaţiei de lucru în grup;

- conştientizarea scopurilor personale;


-să scrie o scrisoare de intenţie;

-să elaboreze un curriculum vite.

Tehnici de lucru:




- flip-chart;

- foi;

- creioane.

Etapele

sesiunii


de probaţiune

Activitatea

minorului

Timp

aproximativ

Tehnici de

lucru

Introducere

Desfăşurare

a

subiectului

sesiunii

Cuvîntul de

salut!Revizuirea regulilor



program ce vor fi







presupune în esenţă o

scrisoare de intenţie, care

este modalitatea de a

scrie o asemenea

scrisoare, scopul şi rolul

unei scrisori de intenţie şi

a curriculum vitae. Vor

familiariza minorii despre

ce trebuie să conţină

aceste instrumente. (în


program se salută!





întîlnire.


asimila informaţia

prezentată de



adresa întrebări pentru

explicarea acestora.

15 min

15 min

Discuţie în

grup

Prezentare,

informare,

discuţie în

grup.

37

Încheiere

continuare este prezentată

succint informaţia despre

elaborarea, rolul şi scopul

lor, la fel este binevenită

şi iniţiativa de a se

prezenta informaţii

adăugător individual de

fiecare formator).


informaţia utilă şi s-a

explicat cum se scrie o

scrisoare de intenţie, un

CV consilierul de

probaţiune propune

minorilor să scrie o

scrisoare de intenţie şi un

CV fiecare sau este

posibil şi în grup scopul

fiind de a-l învăţa pe

minor să scrie un CV,

scrisoare

După ce vor fi finisate

scrisorile şi CV se vor

prezenta în grupul de

lucru şi se vor discuta

care au fost obstacolele

întîmpinată pe parcursul

lucrului, momentele mai

dificile de realizat şi mai

puţin dificile.

Discuţia poate continua

cu expunerea fiecărui

minor vis-a-vis de cum ar

putea ei folosi această

activitate realizată în grup

în activitatea lor de zi cu

zi.



totalizare a celor











Minorii vor elabora

un CV în baza

modelului propus de

formatori şi vor scrie

fiecare o scrisoare de

intenţie.

Minorii adresează

întrebări, se expun la

noua experienţă

acumulată la întîlnirea

de astăzi.

Participanţii la

program îşi expun

impresiile despre

sesiune, dacă au


sugestii.

30 min

20 min

10-15 min

Lucrul în

grup sau

individual

Foi A4

CV model

Discuţie de

grup

Flip-chard

38

Nu am muncit inutil şi nu m-am băgat în lucruri care nu mi-au făcut plăcere. Până la

urmă, mi-am făcut un drag din a merge la munca pe care o fac.

- Horaţiu Mălăele

Scrisoarea de intenţie, denumită şi scrisoare de motivare este documentul care alături

de CV vă poate recomanda pentru un anumit serviciu sau loc de muncă.

Conţinutul acesteia diferă în funcţie de situaţie însă indiferent de poziţia pentru care

aplicaţi în documentul respectiv trebuie să se găsească neapărat căteva elemente.

În majoritatea situaţiilor scrisoarea de intenţie reprezintă primul contact stabilit cu

angajatorul şi poate fi singura şansă prin care îi poţi stărni acestuia curiozitatea şi îl poţi

determina să-ţi citească CV-ul şi să te cheme la un interviu.

Pentru a-şi atinge scopul, orice scrisoare de intenţie trebuie să expirme în linii generale

motivul pentru care aplici la postul vacant respectiv, argumentele care te recomandă în a fi

potrivit pentru acea poziţie şi dorinţa de a fi contactat de angajator pentru a-ţi demonstra

potenţialul profesional.

Scrisoarea de intenţie trebuie să reflecte stilul personal, aspectele care te diferenţiază

de ceilalţi candidaţi să-ţi contureze unicitatea, capacitatea de argumentare, profesionalismul şi

abilitatea de persuasiune.

Pentru a realiza o scrisoare de intenţie care să-ţi mărească şansele de angajare, orice

candidat trebuie să ţină cont de existenţa în cuprinsul acesteia a unor elemente caracteristice:

1. IDENTIFICAREA: atât identificarea expeditorului cât şi cea a destinatarului

trebuie să fie cât se poate de complete.

În cazul în care scrisoarea este trimisă în format fizic, datele de identificare ale angajatului

sunt trecute în partea de sus (nume, prenume, adresă de domiciliu, adresă de mail, nr. de

telefon), iar în situaţia în care aceasta este trimisă în format electronic, aceste elemente sunt

trecute la finalul scrisorii, în semnatură.

Destinatarul trebuie specificat şi el la începutul scrisorii. Dacă numele firmei este cunoscut,

acesta trebuie trecut sub numele şi funcţia recrutorului (director Direcţia resurse umane sau

altă persoană însărcinată cu angajările), date care vor fi introduse în formula de adresare de la

începutul scrisorii.

2. INTRODUCEREA: este foarte important ca în partea de introducere a scrisorii să

te identifici, să expui motivul care te-a determinat să trimiţi această aplicaţie, să precizezi

foarte clar recrutorului postul vizat şi sursa prin care ai aflat de disponibilitatea postul vacant

respectiv.

3. CUPRINSUL: este partea cea mai importantă a unei scrisori de intenţie, în cel

mult două paragrafe trebuind să atragi atenţia angajatorului şi să-i stârneşti curiozitatea. În

cuprins trebuie să motivezi ce te-a determinat să aplici pentru această poziţie şi care sunt

competenţele şi experienţa ta care corespund profilului solicitat. Încearcă să fii cât mai succint

şi să nu exagerezi. Nu repeta informaţiile existentte deja în CV, formulează fraze concise şi

încearcă să foloseşti un limbaj profesional.





39

4. ÎNCHEIEREA: în ultimul paragraf formulează concluziile şi arată-ţi

disponibilitatea pentru o viitoare întrevedere. Nu uita să mulţumeşti destinatarului pentru

atenţia acordată şi încheie folosind o formulă profesională, neutră; „Cu consideraţie,” „Cu

stimă” „Cu respect”, etc.

Curriculum vitae este o expresie latină care se traduce prin "Istoricul vieţii", forma

abreviată "CV".

În general, Curriculum vitae are un format standard, care sintetizează informaţii cu

privire la: datele personale, postul vizat, experienţa profesională, educaţie şi formare

profesională (incepând cu ultima formă de invăţământ absolvită), informaţii ce ţin de

aptitudini native sau dobândite (în afară de cele profesionale).

Prin definiţie un CV reprezintă cartea de vizită sau oglinda unui individ. Claritatea

informaţiilor transmise, structura acestuia, precum şi cuvintele pe care le folosim reprezintă

elemente esenţiale care conduc spre succesul sau insuccesul unui curriculum vitae.

CURRICULUM VITAE

( model )

Date personale

Nume-prenume: POPESCU ION

Adresa: Chișinău, Str. N. Dimo 2/3, ap. 23

Telefon: 022-34-73-99

Locul şi data nasterii Cricova, 21.02.1995

Stare civila: necăsătorit

Studii

- 10 clase, colegiul “Anton Crihan” Chișinău

Aptitudini

- Excelente abilități comunicaționale, fire dinamică, sociabil, uşor adaptabil

- Posibilitatea de a lucra in week-end si peste program

- Ma adaptez usor la conditiile de munca

- Invat lucruri noi si imi formez usor noi deprinderi profesionale

Limbi străine

Rusă- mediu

Română- mediu

Hobby

- Muzica, sportul.

40

Subiectul sesiunii VII: Profesiile

41

Subiectul sesiunii: Profesiile




- dezvoltarea capacităţii de colaborare;

- spiritului de echipă;

- consolidarea atitudinii pozitive faţă de o profesie;


- minorul urmează să cunoască lista profesiilor înregistrate la AOFM

- minorul trebuie să cunoască lista cursurilor şi instruirilor de care poate beneficia

înregistrînduse la AOFM

Tehnici de lucru:




- flip-chart;

- foi;

- creioane.

Etapele

sesiunii


de probaţiune

Activitatea

minorului

Timp

aproximativ

Tehnici

de lucru

Introducere

Desfăşurare

a

subiectului

sesiunii

Cuvîntul de salut!




program ce vor fi







presupune în esenţă

profesiile, despre

informaţia ce poate fi

găsite accesînd saitul

AOFM despre instruirile

oferită şi organizate de

instituţie.


informaţia despre AOFM

şi serviciile pe care le


program se salută!





întîlnire.


asimila informaţia

prezentată de




explicarea acestora.

15 min

20 min

Discuţie în

grup

Prezentare,

informare,

discuţie în

grup

42

Eşti aşa cum eşti pentru ca aşa vrei să fii. Dacă realmente ai vrea să fii altfel, ai fi deja în

plin proces de schimbare.

- Fred Smith

Fiecare persoană, este capabilă de multe lucruri, dacă la timp se va uita la sine şi va vedea

acel punct care îi va da înălţări. Trebuie să ne învăţăm să luăm decizii, să facem fapte de sine

stătător şi să fim responsabili de ceea ce am facut. Faptele îl fac pe om. Fiecare persoană-

individualitate, personalitate. Gîndiţi-vă ce răsături sînt caracteristice doar pentru voi. Fiecare

persoană este interesant şi talentat.

Toţi participanţii se pun în cerc, se iau de mîini şi se salută unul cu altul numindu-se pe

nume.

Activitatea „Sunt o persoană specială” Se distribuie fişe de hârtie fiecărui participant. Timp de 5 minute ei vor scrie trei enunţuri

de ce se consideră persoane speciale („Sunt o persoană specială deoarece …”). După ce

fiecare membru al grupului a înregistrat calităţile specifice persoanei sale, fişele sunt adunate

într-un coşuleţ. Se împarte grupul în 3 echipe şi repartizaţi în mod egal fiecărei echipe fişele

completate. Se explică echipelor că au rolul de a examina aceste calităţi. Participanţii sunt

rugaţi să vorbească despre utilizarea lor atât în viaţa socială, cât şi în cea persoană folosind

următoarele întrebări:

Unde puteţi utiliza aceste comportamente, trăsături speciale?

Când puteţi utiliza aceste comportamente, trăsături speciale?

Încheiere

oferă, formatorul propune

şi explică modul de

desfăşurare a activităţii:

„Sunt o persoană

specială”

“Evaluarea”



totalizare a celor















Minorii cu susţinerea

şi explicaţiile oferite

de consilierul de


activitatea

Participanţii la

program îşi expun

impresiile despre

sesiune, dacă au


sugestii.

30-40 min

20 min

10-15 min

Lucrul

individual

şi în grup

Flip-chard

43

Pentru ce puteţi utiliza aceste comportamente, trăsături speciale?

Evaluare:

Cum v-aţi simţit pe parcursul activităţii?

A fost dificil/uşor să completaţi fişele? Argumentaţi.

Prin ce sunteţi speciali voi faţă de ceilalţi membri ai grupului?

Cum putem deveni speciali?

Cum credeţi, e necesar să fim speciali? Argumentaţi.

“Evaluarea”

Apreciaţi în ce măsură veţi putea utiliza cunoştinţele acumulate.

44

Subiectul sesiunii VIII: Mappingul

45

Subiectul sesiunii: Mappingul




- să atreneze modul de gîndire a minorului spre a deduce ideia cheie;



- să realizeze o hartă mentală sau cum mai este numită mappingul;

- să facă deducţie din cele analizate şi discutată la program;

Tehnici de lucru:



Materilale: - marcher

- flip-chart;

- foi;

- creioane.

Etapele

sesiunii


de probaţiune

Activitatea

minorului

Timp

aproximativ

Tehnici

de lucru

Introducere

Desfăşurare

a

subiectului

sesiunii

Cuvîntul de salut!




program ce vor fi





Consilierul de probaţiune

prezintă tema ce va fi

pusă în discuţie la

întîlnirea de astăzi şi

anume:Mappingul.Dat

fiind faptul că este ultima

întîlnire din acest

program sesiunea

respectivă urmează ca

scop să fie o totalizare a

tuturor abilităţilor noi şi

informaţii acumulate care

vor fi aplicate în cadrul


program se salută!





întîlnire.


asimila informaţia

prezentată de




explicarea acestora

10-15 min

15 min

Discuţii

în grup

Informare,

discuţie

dirijată

46

Încheiere

activităţii MAPPING.

După ce consilierul de

probaţiune prezintă şi

defineşte noţiunea de „

mapping”, pînă a ajunge

nemijlocit la realizarea

activităţii formatorul va

desfăşura o recapitulare a

etapelor unei bune

orientări vocaţionale,

activitatatea: Factorii şi

etapele unei orientări

şcolare şi profesionale

optime

După ce au fost discutaţi

factorii unei bune

orientări profesionale şi

şcolare, a fost adus la

cunoştinţâa minorilor ce

este o hartă a minţii sau

mappingul, formatorii

propun minorilor ca

fiecare individual să

creieze o hartă a sa

proprie, care va fi ca o

totalizare a tuturor celor

discutate în cadrul

programului, a acelor

decizii şi acţiunilor

planificate de minor cu

scopul obţinerii

rezultatului planificat şi

aşteptat de minorul

participant la

program.Formatorul pune

la dispoziţia minoruşlui

toate materialele şi

instrumentele necesare

pentru realizarea

mappingului pregătite în

prealabil.

Formatorul mulţumeşte

tuturor participanţilor

pentru participare, se

realizează o apreciere în

ce măsură participanţii

vor putea utiliza


consilierul de


activitatea, pun în

discuţie factorii şi

etapele unei orientări

profesionale optime.

Minorii vor elabora o

mapă a gîndirii

“mapping” de acţiuni

cu scopul soluţionării

problemei propuse de

formator şi obţinerii

rezultatului prestabilit

de fiecare minor

individual.

Minorii prezintă

mapele fiecărui,

discută în grup.

Participanţii la

program îşi expun

impresiile despre

derularea

programului, dacă au


15-20 min

40 min

10-15 min

Discuţii în

grup, flip-

chart

File A4,

Imagini

diverse,

reviste cu

poze,

carioca,

foi color

Flip-chard

47

Ai tot ceea ce ai nevoie ca să construieşti ceva mult mai mare decât tine însuţi.

- Seth Godin

Activitatea 7 Factorii şi etapele unei orientări şcolare şi profesionale optime

1.Autocunoaşterea:

- identificarea propriilor calităţi, abilităţi, limite;

- conştientizarea nivelului real de cunoştinţe de care dispune;

- identificarea resurselor şi intereselor.

2.Cunoaşterea cerinţelor şcolii sau profesiunii de care este interesat minorul:

-abilităţi fizice şi psihologice solicitate;

-condiţiile cerute de şcoală sau profesie;

3.Cunoaşterea ofertei educaţionale şi profesionale la nivel local sau naţional :

- şcolile/ colegiile/ facultăţile care corespund aspiraţiilor şi aptitudinilor minorului;

- numărul de locuri disponibile la şcoala/ colegiul/ facultatea/ instituţia respectivă ;

- condiţii de admitere ;

- facilităţi oferite de şcoală- ultima medie la admitere din anul şcolar anterior;

- media minimă necesară la admitere;

4. Situaţia şcolară a minorului:

5. Factorii care îl influenţează pe minor în alegerea profesiunii sau şcolii:

-familie;

-şcoală;

-prieteni;

-mass-media.

De ce mind mapping–ul este o metodă mai bună decît

a lua notiţe

Deoarece este un instrument grafic, ceea ce înseamnă că este format din cuvinte,

imagini, numere, culori. Acest lucru determină ca sarcinile noastre să fie mai uşor de memorat

şi de recapitulat. Combinaţia de cuvinte este de şase ori mai folositoare în a reţine informaţiile

decît cuvintele singure.

• Mind mapping – ul crează asocieri fireşti între concepte. Acest lucru ne ajută să avem noi

idei, să intrăm mai profund în subiect, cît şi să descoperim cu o mai mare uşurinţă elementul

care lipseşte.

• O hartă mentală ne poate oferi o privire de ansamblu asupra unui subiect mai larg chiar dacă

deţinem foarte multe informaţii care ne-ar putea crea confuzie.

cunoştinţele acumulate.

Doreşte urări de bine

tuturor celorlalţi.Se

înmînează certificatul de

participare la Programul

vocaţional pentru minori

"Calea spre succes".

sugestii.

48

• Este o modalitate intuitivă de a ne organiza gîndurile, deoarece mind maping –ul “copiază”

modalitatea în care creierul procesează informaţia – trecînd de la o idee la alta în loc de a

gîndi liniar.

• Mind mapping – ul te ajută să ai idei noi într-un mod mult mai rapid deoarece sunt explorate

diferite resurse creative ale creierului nostru care în mod normal sunt ascunse.

Mai mult decît atît, mind mapping -ul este modalitatea care ne ajuta să devenim mai creativi,

aminintindu-ne mai multe detalii şi rezolvînd o problemă într-un mod eficient.

Mind mapping-ul are la bază o diagramă care conectează mai multe informaţii în jurul

aceluiaşi subiect. În centrul acesteia, se regăseşte ideea principală, iar braţele diagramei

reprezintă subpunctele acesteia.

Tehnica mind maping poate fi folosită în cazul oricărui tip de gîndire sau sarcină, de la a

studia un subiect (o limba straină) la plănuirea carierei noastre sau chiar dezvoltarea unor

obiceiuri mai bune în viaţa noastră.

Dar cum se realizează o hartă mentală?

Pentru că v-am prezentat beneficile mind mapping–ului, iată care sunt şi paşii care ne ajută să

realizăm o hartă mentală:

1. Este nevoie de o foaie albă de hîrtie şi încearcă să începi din centrul acesteia. De ce?

Deoarece îi vei oferi creierului o libertate mai mare de a se împartaşi în toate direcţiile şi de a

se exprima în mod natural.

2. Foloseşte o imagine pentru ideea principală. Deoarece o imagine valorează cît o mie de

cuvinte şi te ajută să-ţi foloseşti imaginaţia mai mult decît ar face-o un simplu cuvînt. O

imagine centrală este mult mai interesantă, ajutîndu-te să te concentrezi.

3. Foloseşte culori. De ce? Deoarece acestea îţi stimulează creierul la fel de mult precum

imaginile. Culorile aduc viaţă hărţii tale mentale, cît şi energia necesară pentru a gîndi creativ.

4. Crează o legatură între imaginea centrală şi ramurile principale ale subiectului tău. Apoi

conectează fiecare ramură principală cu alte ramuri secundare şi aşa mai departe. Deoarece

creierul tău funcţionează prin intermediul asocierilor. Daca vei realiza această conexiune, vei

înţelege şi îţi vei aminti totul mai uşor.

5. Încearcă să creezi ramurile curbate, nu drepte. De ce? Deoarece liniile drepte sunt

plictisitoare pentru creier.

6. Foloseşte un cuvînt cheie la fiecare ramura. De ce? Acest lucru va oferi mai multă putere şi

flexibilitate creierului tău.

7. Foloseşte imagini peste tot. Recurgînd la această metodă, creierul tău va avea o privire mult

mai amplă, dar simplă în acelaşi timp în legatură cu problema pe care o are de rezolvat.

Aşadar, mind mapping – ul reprezintă o modalitate creativă de a atrena atît emisfera dreaptă,

cît şi emisfera stangă a creierului nostru pentru a ne îndeplini sarcinile atît la slujbă, cît şi în

viaţa personală.

http://www.damaideparte.ro/index.php/care-este-legatura-dintre-creierul-uman-si-spiritualitate/11817/

http://www.damaideparte.ro/index.php/care-este-legatura-dintre-creierul-uman-si-spiritualitate/11817/

49

CRED CĂ POT!

Nu contează dacă tu crezi că poţi sau

nu poţi, ai dreptate întotdeauna.

de Henry Ford

Rocky Lyons, fiul lui Marty Lyons, fundaşul echipei New York Jets, avea cinci ani

când se plimba într-o zi prin Alabama împreună cu mama lui, Kelly. Dormea pe scaunul din

faţă al camionetei, cu picioarele în poala mamei lui.

Conducând cu atenţie pe drumul şerpuitor de ţară, Kelly a intrat pe un pod foarte

îngust. Imediat, maşina a nimerit într-o groapă, a derapat şi s-a înfipt cu roata din faţă,

dreapta, într-un şanţ. Fiindu-i teamă ca nu cumva camionul să se răstoarne, încercă să

redreseze maşina apăsând cu putere pe ambreiaj şi trăgând de volan în stânga. Dar piciorul lui

Rocky se prinse între piciorul ei şi volan aşa că pierdu controlul asupra maşinii.

Camioneta se rostogoli şi căzu într-o râpă adâncă de şase metri- Când maşina se opri

în fundul râpei, Rocky se trezi. „Mamă, ce s- a întâmplat?", întrebă el. „Maşina noastră este

cu roţile în sus“. Kelly era orbită de sângele de pe faţă. Schimbătorul de viteze o lovise chiar

în faţă, sfîşiindu-i de la gură până la frunte. Avea gingiile sfâşiate, obrajii tumefiaţi, iar umerii

zdrobiţi. Cu un os rupt, ieşindu-i în afară pe la subţioară, era ţintuită de uşa strivi „O să te scot

eu de-aici, marnă," spuse Rocky, care scăpase prin minune fără nici o zgârietură. Se strecură

încet de sub Kelly, trecu prin geamul de la uşă şi încercă să o tragă afară. Dar ea se mişcă.

„Lasă-mă să dorm", îl imploră Kelly, care nu mai ştia exact pe ce lume se află. „Nu, mamă",

însistă Rocky. „N-ai Voie să adormi".

Se strecură înapoi în maşină şi reuşi să o împingă pe Kelly până ieşi dintre fiare. Apoi

îi spuse că o să urce dealul până la şosea şi o să oprească pe cineva ca să-i ajute. Temându-se

că nimeni nu ar putea să-i vadă băieţelul în întuneric, Kelly refuză să-l lase singur, în schimb,

s-au târât încet până sus, Rocky, cu statura lui firavă de 20 de kilograme împingând cele 60 de

kilograme ale mamei lui. Se târau abia câţiva centimetri o dată. Durerea era atât de mare încât

Kelly a vrut să renunţe, dar Rocky nu îi dădea voie.

Pentru a-şi încuraja mama, Rocky i-a spus să se gândească la „Trenuleţul cel mic“, cel

din povestea clasică pentru copii Mica locomotivă care a putut, trenuleţul care a reuşit să urce

un munte abrupt. Pentru a-i reaminti, Rocky îi repeta întruna fraza care-1 inspirase cel mai

mult pe el: „Ştiu că poţi, ştiu că poţi“.

Când au ajuns în cele din urmă la şosea, Rocky văzu pentru prima dată cu claritate

chipul sfâşiat al mamei lui. Izbucni în lacrimi. Dând din mâini şi strigând, „Stop! Opriţi, vă

rog!“, băieţelul reuşi să oprească un camion. „Du-o pe mama la spital", îl implora el pe şofer.

A durat 8 ore şi a fost nevoie de 344 de copci pentru a repara faţa lui Kelly. Arată total

altfel astăzi - „Aveam un nas lung şi drept, buze subţiri şi pomeţi înalţi; acum am un nas turtit,

obraji Plaţi şi buze mult mai groase" - dar are foarte puţine cicatrici vizibile şi şi-a revenit de

pe urma accidentului.

Curajul lui Rocky a impresionat pe toată lumea. Dar puştiul curajos o ţinea într-una că

el nu a făcut nimic extraordinar. „Eu nu vreau să spun că n-aş fi vrut s-o fac", explică el. „Am

făcut ceea ce ar fi făcut oricine altcineva". Iar mama lui spunea, „Dacă n-ar fi fost Rocky, aş fi

sângerat până aş fi murit".

50

Înmînarea certificatului participanţilor de către formatorii ce au derulat

Programul vocaţional: Calea spre succes!

51

Bibliografie:

1. Ghidul: Formarea deprinderilor de viaţă pentru prevenirea traficului de fiinţe umane.

Chişinău: Trigraf-tipar, 2004. 228 p.

2. Beşleagă D., Mazilu L., Moraru E., ş.a. Psihoprofilaxia – direcţie de activitate a

psihologului şcolar din instituţiile de învăţământ preuniversitar. Chişinău: Sirius SRL.

2009, 128 p.

3. Psihologul şcolar, din 2008, aprilie. Nr.8, pag. 37-39

4. Psihologul şcolar, din 2007,iulie. Nr.13, pag. 36-43

5. http://psihologultau.net/tehnici_de_relaxare.html

6. http://www.aimee.ro/Wellness/Relaxare/tehnici-de-relaxare-psihica.html

7. http://soullrebel.blogspot.com/2010/11/tehnici-de-relaxare.html

8. http://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:_UA4vjt_tXsJ:www.cnrop.ise.ro/

9. http://www.inteligenta-emotionala.ro/cele-cinci-dimArta si Autocunoastere

10. http://psyartcenter.wordpress.com/2011/01/19/433/

11. 855 de Jocuri şi Activităţi: Ghidul Animatorului. Chişinău, 2005.

12. Ghidul animatorului. Educaţie pentru dezvoltare (2001). Chişinău: CIDDC

13. Prutianu,Şt., 2000,Manual de comunicare şi negociere în afaceri , Iaşi, Editura Polirom

14. Культурное разнообразие: Межкультурного воспитания и разрешения

конфликтов: Пособие для тренеров. – Ch.: „Art&L/COLOR” SRL, 2006

15. Georgescu, Matei. Introducere în psihologia comunicării. Bucureşti: Editura Fundaţiei

România de Mâine, 2007.

16. Войскунский, Александр. Я говорю, мы говорим..., Издательство: Астрель, АСТ. 2004 .

http://psihologultau.net/tehnici_de_relaxare.html

http://www.aimee.ro/Wellness/Relaxare/tehnici-de-relaxare-psihica.html

http://soullrebel.blogspot.com/2010/11/tehnici-de-relaxare.html

http://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:_UA4vjt_tXsJ:www.cnrop.ise.ro/

http://psyartcenter.wordpress.com/2011/01/19/433/

http://www.ozon.ru/context/detail/id/1705319/#tab_person

http://www.ozon.ru/context/detail/id/3165260/

http://www.ozon.ru/context/detail/id/855962/

52

Anexa 1

Studiu de caz

Sarcina: Citiţi cu atenţie textul şi meditaţi pentru a răspunde la următoarele întrebări:

Care e legătura dintre mesajul operei şi tema lecţiei “Rolul muncii în alegerea

carierei?”___________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Cum poţi ajunge la “înălţimi”, adică la o carieră de

succes?_____________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Bambusul chinezesc

După ce se plantează sămînţa bambusului chinezesc, nu se vede nimic aproape cinci

ani cu excepţia unui muguraş. Toată creştere e subterană; o structură complicată a rădăcinii

care se întinde vertical şi orizontal sub pămînt. Şi după cinci ani, bambusul chinezesc creşte

exploziv, atingînd 25 metri.

Multe lucruri din viaţa personală şi profesională sunt la fel ca bambusul

chinezesc. Munceşti, investeşti timp, efort, faci tot posibilul să-ţi hrăneşti creşterea şi,

uneori, nu vezi nimic săptămîni întregi, luni sau ani. Dar, dacă ai răbdare să-ţi continui

munca, insistînd şi hrănind-o bine, va sosi şi cel de-al cincelea an al tău; cu el vor veni

schimbări cum nici n-ai visat.

Aminteşte-ţi că este nevoie de o mare îndrăzneală pentru a ajunge la înălţimi, dar, în

acelaşi timp, de o mare profunzime pentru a te înfipge în pămînt.

*Bambus chinezesc- plantă exotică, arborescentă, cu tulpina dreaptă, cilindrică, goală în

interior, folosită la fabricarea mobilei, undiţelor etc.

53

Anexa 2

Studiu de caz

Sarcina: Citiţi cu atenţie parabola şi meditaţi pentru a răspunde la următoarele

întrebări:

De ce solii din străinătate n-au fost hrăniţi?

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Cum trebuiau să procedeze solii?

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Oferiţi soluţii de rezolvare a situaţiei.

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Masa de după seceriş de A. Silvestru

Leneşii adoră munca…..altora….

Odată, în miez de vară, la Suceava- vechea capitală a Moldovei- sosiră nişte soli

străini. Măria sa Alexandru cel Bun, îmbrăcat simplu, secera un lan de grîu, din plăcerea de a

munci împreună cu ţăranii.

Observînd cu cîtă stimă îi salută trecătorii, unul dintre oaspeţi se interesează:

-Cine e acest bărbat distins?

-Alexandru-Vodă, domnitorul nostru, zise cineva.

Solii se apropiară, fără să descalece.

-Spor la lucru, Măria Ta! i se adresară ei cu plecăciune.

-Mulţumesc! Poftim! le răspunse voievodul, continuînd să adune snopi.

Solii îi luară invitaţia drept glumă şi nu îndrăzniră să i se alăture.

Lucrul încetă abia după amiază. Şi cum se obişnuieşte după fiecare clacă, ţăranii întinseră o

masă lungă pentru toţi secerătorii.

La un colţ de masă, se găsi loc şi pentru solii din străinătate. Ei se aşezară, bucuroşi să-şi

potolească foamea după atîta aşteptare, dar, spre marea lor dezamăgire, nimeni nu veni să-i

servească.

Citindu-le nedumerirea din priviri, Alexandru-Vodă le explică:

-În ţara noastră, cine nu munceşte nu mănîncă.

54

Anexa 3

Chestionarul pentru autoaprecierea imaginii de sine

Nume si prenume: ____________________________

Cuvintele de mai jos exprimă însuşiri variate pe care oamenii le pot avea în diferite

grade. Citeşte cu atenţie fiecare cuvânt şi pune câte un ,,X” în coloana intitulată ,,Cum sunt în

prezent ”, în dreptul fiecărui cuvânt care, după părerea ta, exprimă o însuşire care te

caracterizează. Apoi, fără a privi semnele pe care le-ai făcut înainte, reciteşte lista şi pune, de

această dată, câte un ,,O” în coloana intitulată ,,Cum aş dori să fiu” în dreptul fiecărui cuvânt

care exprimă, după părerea ta, însuşirea pe care ai dori să o ai. Lucrează cu atenţie şi cât de

repede poţi.

Cum sunt în prezent (X) Cum aş dori să fiu(O)

Emotiv (ă)

Impresionabil (ă)

Glumeţ (eaţă)

Independent (ă)

Prietenos (oasă)

Ambiţios (oasă)

Interesant (ă)

Cinstit (ă)

Atrăgător (oare)

Rezervat (ă)

Entuziast (ă)

Obişnuit (ă)

Sensibil (ă)

Demn (ă) de încredere

Inteligent (ă)

Comod (ă)

Vesel (ă)

Invidios (oasă)

Energic (ă)

Politicos (oasă)

Liniştit (ă)

Iscusit (ă)

Sigur (ă) pe sine

Flexibil (ă)

Gânditor (oare)

Fragil (ă)

Sincer (ă)

Relaxat (ă)

Puternic (ă)

Neascultător (oare)

Impulsiv (ă)

Apatic (ă)

55

Anexa 4

Chestionarul pentru Scala Dezirabilităţii Sociale

A F

1.Înainte de a vota pe cineva încerc să aflu date despre candidat.

2.Nu ezit să-mi las treburile deoparte ca să ajut pe cineva aflat la nevoie.

3.Îmi este câteodată greu să-mi continui munca dacă nu sunt încurajat.

4.Niciodată nu mi-a displăcut cineva foarte mult.

5.În diferite ocazii nu mă îndoiesc de abilitatea mea de a reuşi în viaţă.

6. Câteodată mă simt insuportabil când nu-mi iese bine ceea ce fac.

7.Totdeauna sunt atent la felul în care mă îmbrac.

8. Acasă mănânc la fel de frumos ca atunci când sunt la restaurant.

9. Daca aş putea merge la un film fără să plătesc şi aş fi sigur că nu mă vede nimeni, probabil

că aş face-o.

10. Rareori renunţ la ceva pentru că nu am încredere în abilitatea mea de a face acel lucru.

11. Îmi place uneori să bârfesc.

12. Mi s-a întâmplat să simt răzvrătire faţă de persoane cu autoritate chiar dacă am ştiut că au

dreptate.

13. Indiferent cu cine vorbesc sunt întotdeauna un bun ascultător.

14. Îmi pot reaminti când am făcut-o pe “bolnavul” ca să ies dintr-o situaţie.

15. Au fost ocazii când am profitat de altcineva.

16. Sunt întotdeauna gata să recunosc dacă am făcut o greşeală.

17. Totdeauna încerc să fac ceea ce propăvăduiesc.

18. Nu găsesc că este deosebit de greu să ai de-a face cu oameni care vorbesc tare sau care

sunt greoi.

19. Câteodată încerc să fiu mai degrabă chit cu cineva decât să iert şi să uit.

20. Când nu ştiu ceva nu-mi pasă dacă recunosc sau nu.

21. Mă port totdeauna frumos cu oameni dezagreabili.

22. Uneori am insistat să fac ceva cu propriile mele puteri.

23. Mi s-a întâmplat să simt ca am dus de râpă ceva.

24. Niciodată nu m-am gândit să las pe cineva să fie pedepsit în locul meu pentru ceea ce am

făcut eu rău.

25. Niciodată nu am detestat situaţia în care mi s-a cerut să întorc o favoare făcută mie.

26. N-am fost niciodată enervat când oamenii şi-au exprimat idei foarte diferite de ale mele.

27. Niciodată nu am făcut o lungă călătorie fără să controlez bine siguranţa ei.

28. Mi s-a întâmplat să fiu foarte invidios pentru norocul altuia.

29. Aproape niciodată nu am simţit îndemnul/nevoia de a supăra pe cineva.

30. Câteodată mă irită oamenii care-mi cer favoruri.

31. Niciodată nu am simţit că am fost pedepsit fără motiv.

32. Câteodată am gândit că oamenilor care au necazuri li se întâmplă astfel numai pentru că

primesc ceea ce merită.

33. Niciodată n-am spus ceva deliberat pentru a răni simţămintele oamenilor.

56

Anexa 5

Scrisoare de intenţie - model Prenume Nume

Adresă

Mail

Telefon

În atentia Domnului-Doamnei Prenume, Nume, funcţia

SC NUMELE COMPANIEI SRL

Sediul social companie

Stimate Domn,

Numele meu este ....... şi vă adresez această scrisoare de intenţie ca răspuns la anunţul

dumneavoastră pentru postul vacant de........publicat în.............

Fiind absolvent al Facultăţii de.........am acumulat în timpul anilor de studiu multe

cunoştiinţe în domeniile................................................................... pe care aştept cu nerăbdare

să le pot pune în practică.

Sunt o persoană comunicativă, dinamică, hotărâtă, cu mare putere de concentrare,

sociabilă, care poate face faţă oricărei provocări, interesat de o continuă dezvoltare

profesională, caracteristici personale pe care îmi doresc să vi le arăt. Şansa de a lucra alături

de dumneavoastra mi-ar da ocazia să-mi pun în evidenţă capacităţile intelectuale şi experienţa

acumulată (conform CV anexat) pentru a îndeplini sarcinile şi scopurile companiei cât şi

pentru dezvoltarea carierei mele.

În speranta că am câştigat încrederea dumneavoastră, vă mulţumesc pentru atenţia

acordată şi sper să vă pot oferi mai multe detalii în cadrul unui interviu.

Cu respect ,

Prenume, Nume

57

Anexa 6

CURRICULUM VITAE

( model )

Date personale

Nume-prenume: POPESCU ION

Adresa: Chișinău, Str. N. Dimo 2/3, ap. 23

Telefon: 022-34-73-99

Locul şi data nasterii: Cricova, 21.02.1995

Stare civila: necăsătorit

Studii

- 10 clase, colegiul “Anton Crihan” Chișinău

Aptitudini

- Excelente abilităţi comunicaţionale, fire dinamică, sociabil, ușor adaptabil

- Posibilitatea de a lucra în week-end şi peste program

- Mă adaptez uşor la condiţiile de muncă

- Învăţ lucruri noi şi îmi formez uşor noi deprinderi profesionale

Limbi străine

Rusă- mediu

Română- mediu

Hobby

- Muzica, sportul.

58

Anexa 7

CURRICULUM VITAE

( model )

Date personale

Nume-prenume:

Adresa:

Telefon:

Locul şi data nasterii:

Stare civila:

Studii

-

-

Aptitudini

-

-

-

-

Limbi străine

Hobby

59

Anexa 8

Planul meu de acţiuni

Gândește-te, ce este important pentru tine. Alege ce ţi-ar plăcea să faci în primul rând. Nu îţi

pune

obiective nerealiste – concentrează-te pe ceea ce vei putea realiza. Nu uita să sărbătorești

succesul tău!

Ce doresc să realizez?

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cum pot face acest lucru?

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ce fel de ajutor mi-ar folosi, în exercitarea obiectivului respectiv?

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cum voi înţelege, dacă am reușit să realizez obiectivul scontat, sau nu?

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ce ar putea să mă împiedice?

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cum voi sărbători succesul meu?

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Numele meu ------------------------------------------- Data --------/---------/------

Program vocational pentru minori: “Calea spre...

Documents

Transcript of Program vocational pentru minori: “Calea spre...