RAPORT DE EVALUARE A GRADULUI DE INFORMARE A...

RAPORT DE EVALUARE A GRADULUI DE INFORMARE A PUBLICULUI LA FINALUL DERULARII CAMPANIILOR

Decembrie 2016

Servicii pentru realizarea comunicarii, informarii si publicitatii proiectului “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta”

2

CUPRINS

1. Contextul si scopul studiului ................................................................................................................................. 4

2. Aspecte metodologice si de culegere a datelor ................................................................................................. 5

2.1 Esantionarea ........................................................................................................................................................ 5

2.2 Culegerea datelor ................................................................................................................................................ 5

2.3 Ponderarea datelor .............................................................................................................................................. 5

3. Concluziile studiului................................................................................................................................................ 6

4. Colectarea selectivă ............................................................................................................................................... 7

4.1 Notorietate ............................................................................................................................................................ 7

4.1.1 Grafic 1. Ponderea respondenţilor care au declarat ca au auzit/ cunosc termenii… ............................ 7

4.1.2 Grafic 2. Gradul de cunoastere a codului de culori containere ................................................................. 8

4.1.3 Grafic 3. Gradul de cunoastere culoare container recipiente din plastic de la bauturi (PET-uri) ........ 9

4.2 Cum se practică colectarea selectivă ............................................................................................................. 10

4.2.1 Grafic 4. Asocieri spontane pentru colectarea selectivă a deșeurilor .................................................... 10

4.2.2 Grafic 5. Separați deșeurile pe categorii, borcan de sticlă cu capac de metal ..................................... 11

4.2.2 Grafic 6. Obiceiuri de aruncare a deseurilor .............................................................................................. 12

4.2.3 Grafic 7. Ponderea persoanelor care au separat deseurile pe categorii .............................................. 12

4.2.4 Grafic 8. Motive pentru care nu au separate deseurile ............................................................................ 13

4.3 Atitudini și intenții față de colectarea selectivă .............................................................................................. 14

4.3.1 Grafic 9. Intentia de viitor privind aruncarea deseurilor pe categorii ...................................................... 14

4.3.2 Grafic 10. Intenția privind depozitarea deseurilor colectate separat la un punct in apropierea locuintei ...................................................................................................................................................................... 15

4.3.3 Grafic 11. Elemente de încurajare a colectării selective a deșeurilor .................................................... 15

5. Compostarea ......................................................................................................................................................... 16

5.1 Obiceiuri și atitudini față de compostare ........................................................................................................ 16

5.1.1 Grafic 12. Obiceiuri compostare deșeuri .................................................................................................... 16

5.1.2 Grafic 13. Deșeuri compostabile .................................................................................................................. 17

6. Protecția mediului ................................................................................................................................................. 18

6.1.1 Grafic 14. Participare la actiuni de separare a deseurilor pe categorii .................................................. 18

6.1.2 Grafic 15. Intentie participare actiune viitoare privind protejarea mediului ............................................ 18

6.1.3 Grafic 16. Aruncarea deseurilor in locuri nepermise in ultimul an ......................................................... 19


3

6.1.4 Grafic 17. Deseuri periculoase .................................................................................................................... 20

6.1.5 Grafic 18. Impactul colectarii selective a deseurilor................................................................................. 21

7. Proiect “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta” ............................................. 22

7.1 Notorietate proiect ............................................................................................................................................. 22

7.1.1 Grafic 19. Cunoastere proiect “Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Constanta” .................................................................................................................................................................................... 22

7.1.2 Grafic 20. Cunoastere institutie care implementeaza proiectul ............................................................... 22

7.2 Asteptari legate de proiect................................................................................................................................ 23

7.2.2 Grafic 21. Impactul bunei gestionari a deseurilor asupra imbunatatirii calitatii vietii ............................ 23

8. Profil respondenti.................................................................................................................................................. 24

Anexa 1 – Chestionarul Sondajului


4

1. Contextul si scopul studiului Obiectivul general al proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta”este acela de a asigura organizarea și realizarea comunicării, a informării și a publicității Proiectului SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL CONSTANȚA, precum și elaborarea și implementarea unei strategii adecvate de conștientizare publică. Prezentul contract are ca scop acordarea de către Prestator de asistență tehnică specifică în vederea informării locuitorilor din județul Constanța și asigurarea publicității Proiectului, cu respectarea regulilor de vizibilitate impuse de legislația europeană (Manualul de Identitate Vizuală pentru Instrumentele Structurale) și de legislația națională, astfel obiectivul general al acestui contract este de a realiza comunicarea si informarea locuitorilor din Judetul Constanta, asigurarea publicitatii proiectului cu respectarea cerintelor privind vizibilitatea proiectului impuse de legislatia europeana si legislatia nationala conform si celor de mai sus. Obiectivele specifice activitatii “Evaluarea modului in care populatia cunoaste si aplica masurile prevazute de SMID in judetul Constanta” acoperite in cadrul studiului sunt:

Identificarea gradului de cunoastere a terminologiei referitoare la managementuldeseurilor: colectare selectiva, deseu din ambalaje, deseu menajer, deseuri biodegradabile,compost, compostare, PET, punct de colectare selectiva, gunoi, reciclare, biodegradabil,ambalaje, natura, mediu, resursa naturala limitata, depozit de deseuri /neconform/conform,statie de sortare.

referitor la colectarea selective:Daca se practica si in ce proportie; cine utilizeaza mai des: tineri, maturi, batrani;

Daca se stiu culorile pentru hartie, carton (albastru), plastic, metale (galben), sticla (verde) Daca sunt dispusi sa faca activitatile pe care le presupune colectarea selectiva, adica separarea

acasa si deplasarea cu recipientele in punctele de colectare, in ce masura considera ca aceste actiuni sunt necesare

Practici referitoare la deseuri: Cum procedeaza in acest moment cu deseuri le; Daca au aruncat vreodata deseurile de hartie, plastic, sticla in locuri nepermise/publice sau in alta parte decat la spatiile special destinate; Daca au participat vreodata sau au intentia sa participle la o actiune de curatare a deseurilor din spatiile publice - locuri de agrement, parcuri, stadioane; fotbal etc- actiuni initiale de un ONG sau alta institutie

Protectia mediului: Cu ce se asociaza colectarea selectiva: curatenie, sanatate, mediu; Semnificatia notiunii de protectia mediului; Semnificatia impactului deseurilor asupra mediului (daca este perceput de oameni)

Notorietatea programului " Managementul integrat al deseurilor" si masura in care populatia tinta considera ca acest program le va imbunatati viata.


5

2. Aspecte metodologice si de culegere a datelor Cerinţele metodologice pentru acest studiu au prevazut realizarea unui sondaj de opinie publica la nivelul judetului Constanta pe un eşantion de: 386 de respondenți (ex-ante), respectiv de 385 de respondenți (ex-post), în ambele valuri vârstele respondenților fiind de 18 ani şi peste. 2.1 Esantionarea

Universul de eşantionare: populaţia adultă a judetului Constanta cu vârste de 18 ani şi peste; Volumul eşantionului: 386 persoane (ex-ante), respectiv 385 de respondenți (ex-post) cu vârstă

de 18 ani şi peste; Marja de eroare: maximum +/- 5% , nivel de încredere de 95%; Tipul eşantionului: probabilist, aleator, stratificat în funcţie de mărimea localităţii.

Esantionul este unul probabilist, cu stratificare in funcţie de marimea localitatii şi cu selecţie aleatoare a punctelor de eşantionare. Interviurile au fost realizate într-un eșantion de localități din județul Constanța, din care:

- Ex-ante: urban 68.9% și rural 31.1% - Ex-post: urban 69,9% și rural 30,1%.

Selecţia punctelor de eșantionare a fost realizată astfel încât să reprezinte atât zonele de centru cât şi cele de periferie. Punctele de eșantionare au fost alese pentru a stabili punctul de pornire pentru procedura „drumului aleator” de selecţie a gospodăriilor. Selecţia gospodăriilor s-a realizat prin metoda “drumului aleator” pe baza unui pas statistic. Pentru acest studiu, am folosit un pas statistic de 8 gospodării. Selecţia subiecţilor de intervievat: În fiecare gospodărie a fost selectat un singur respondent, cu vârstă de peste 18 ani şi peste. 2.2 Culegerea datelor Chestionarul a fost aplicat “faţă în faţă” la domiciliul subiecţilor, respectând principiul “celor trei vizite” (adică, atunci când subiectul selectat conform regulilor de selecţie nu a fost în acel moment la domiciliu sau nu a putut răspunde în acel moment, s-a cerut permisiunea şi informaţii pentru o nouă revenire; un subiect a fost abandonat si s-a continuat cu selecţia altuia (conform instrucţiunilor standard de selecţie a gospodăriilor şi respondenţilor) după efectuarea celor trei vizite, finalizate cu necompletarea chestionarului sau în cazul unui refuz hotarat din partea celui selectat. Chestionarul a surprins elementele prezentate în oferta tehnică și a permis stabilirea indicatorilor care sa evalueze stadiul actual de informare și cunoaștere în special colectarea selectivă și compostarea. Perioada de culegere a datelor:

- Ex-ante: 30 Iunie- 7 Iulie 2015 - Ex-post: 29 Noiembrie – 7 decembrie 2016

2.3 Ponderarea datelor Pentru analiza, datele au fost ponderate dupa varsta si sex pentru a reflecta structura populatiei judetului Constanta. Metoda de ponderare se numeste Rim Weighting. Aceasta metodă ajustează iterativ profilul eșantionului, pe rând după fiecare demografică de ponderare, până când profilul ponderat al eșantionulul este suficient de apropiat de profilul universului investigat.


6

3. Concluziile studiului

Termenul de colectare selectivă a deșeurilor înregistrează un grad ridicat de cunoaștere (89%); Gradul de cunoaștere al codului de culori pentru containerele dedicate colectării selective este în

continuare scăzut. Totusi, se observa o crestere semnificativa a asocierii corecte intre culoarea containerelor si tipul de deseu.

Similar cu valul precedent, majoritatea subiecților intervievați în cadrul celui de-al doilea val (83%) asociază spontan colectarea selectivă a deșeurilor cu separarea acestora pe categorii;

Aproximativ 4 din 10 respondenți au declarat că obișnuiesc să arunce deșeurile separate pe categorii;

Majoritatea respondenților afirmă că nu separă deșeurile pentru că nu există puncte sau recipiente pentru colectarea selectivă a acestora. A crescut însă, comparativ cu ex-ante, procentul celor care se declară foarte dispuși să arunce deșeurile pe categorii;

Prezența containerelor pentru reciclare într-un număr suficient și în apropierea locuinței reprezintă, în ambele valuri, principalul element de motivație în procesul de colectare selectivă a deșeurilor;

Ca și în valul precedent, gradul de cunoaștere asistată a proiectului “Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Constanța” rămâne la un nivel de aproximativ 19%. Deși notorietatea proiectului rămâne similară, o tendință semnificativă de creștere fost înregistrată la nivelul asocierii corecte a acestui proiect cu instituția care se ocupă de etapele de implementare ale acestuia, “Consiliul Județean Constanța”.


7

4. Colectarea selectivă

4.1 Notorietate

Pe parcursul celor două valuri s-a observat o tendință ascendentă în ceea ce privește notorietatea pentru majoritatea termenilor selectați spre analiză. Termenul de “Colectarea selectivă a deșeurilor” este cunoscut în proporție de 89% de către respondenții din valul ex-post, comparativ cu 83,4 % din ex-ante. Creşteri semnificative în nivelul de notorietate au avut si concepte precum “Compostarea deşeurilor”, “Depozit de deşeuri conform”, “Punct de colectare selectivă a deşeurilor”, “Reciclarea deşeurilor” etc.

4.1.1 Grafic 1. Ponderea respondenţilor care au declarat ca au auzit/ cunosc termenii…

Q1: Vă rog să îmi spuneţi de care dintre următorii termeni aţi auzit până acum. (Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)


8

Gradul de cunoaștere al codului de culori pentru containerele dedicate colectării selective este în continuare scăzut.

În cel de-al doilea val s-a înregistrat o creștere semnificativă la asocierea corectă a culorii albastru pentru containerul destinat colectării hârtiei și a cartonului, cât și în cazul asocierii corecte a culorii galben pentru containerul destinat reciclării de plastic și metal sau verde pentru containerul pentru sticlă.

În cazul containerelor pentru deşeuri reziduale sau biodegradabile, marea majoritate a respondenților nu pot asocia un cod de culoare, procentele acestora fiind totuşi în scădere comparativ cu primul val de culegere a datelor.

4.1.2 Grafic 2. Gradul de cunoastere a codului de culori containere

Q6. Care dintre urmatoarele culori este caracteristică pentru fiecare tip de deşeu? Aceasta culoare apare pe containerul dedicat unui anumit tip de deseu. (Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)


9

53,6% dintre persoanele intervievate în ex-post au recunoscut culoarea containerului în care trebuie depuse recipientele de plastic de tip PET, spre deosebire de valul ex-ante, când doar 16.1% dintre cei intervievați au asociat corect.

Creşteri ale asocierii corecte sunt înregistrate în toate segmentele socio-demografice investigate.

4.1.3 Grafic 3. Gradul de cunoastere culoare container recipiente din plastic de la bauturi (PET-uri)

Q8. În care container credeţi că trebuie să depuneţi recipientele din plastic de la băuturi (PET-uri)? (Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)


10

4.2 Cum se practică colectarea selectivă

Similar cu valul precedent, majoritatea subiecților intervievați în cadrul celui de-al doilea val (83.3%) asociază spontan colectarea selectivă a deșeurilor cu separarea acestora pe categorii.

La distanță, separarea deșeurilor din sticlă de cele din plastic și metal (4.4%) este următoarea asociere făcută.

4.2.1 Grafic 4. Asocieri spontane pentru colectarea selectivă a deșeurilor

Q3. Din punctul dumneavoastra de vedere, ce înseamnă să colectezi selectiv deşeurile? (Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)


11

În ex-post s-a înregistrat o creștere semnificativă privind principala modalitate de separare a borcanului de sticlă de capacul metalic.

Majoritatea participanților aleg să separe individual fiecare componentă în parte. Mai exact, recipientul de sticlă este depozitat în containerul destinat produselor de sticlă, în timp ce componenta metalică este plasată în containerul dedicat produselor metalice.

Aproximativ 2 din 10 respondenți afirmă că nu separă borcanul de capac, aruncându-le împreună.

4.2.2 Grafic 5. Separați deșeurile pe categorii, borcan de sticlă cu capac de metal

Q7. Când trebuie să separați deșeurile pe categorii, cum procedați/ cum ați proceda dacă aveți un borcan de sticlă cu capac de metal? (Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)


12

Aproximativ 4 din 10 respondenți au declarat că au separat pe categorii deşeurile înainte de a le arunca. Nu s-au înregistrat diferenţe faţă de valul ex-ante, la nivelul întregului eșantion.

4.2.2 Grafic 6. Obiceiuri de aruncare a deseurilor

Q2. În prezent, cum obisnuiti sa aruncaţi deşeurile? Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)

47.1% dintre respondenți afirmă, în valul ex-post, că au separat deșeurile pe tipuri înainte să le arunce, comparativ cu 35.8% în valul ex-ante. Diferența este semnificativ mai ridicată la un nivel de încredere de 95%. Analizând datele din perspectiva variabilelor socio-demografice observăm că ponderea celor care separă deșeurile este semnificativ mai ridicată în rândul persoanelor de vârstă medie și în cazul acelora care locuiesc în mediul urban.

4.2.3 Grafic 7. Ponderea persoanelor care au separat deseurile pe categorii

Q4. În ultimele trei luni, aţi separat deşeurile pe tipuri înainte să le aruncaţi? Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)


13

Majoritatea respondenților afirmă ca nu au separat deșeurile pentru că nu există puncte sau recipiente pentru colectarea selectivă a acestora, diferența fiind semnificativ mai ridicată în valul ex-post comparativ cu ex-ante, la nivelul eșantionului total.

4.2.4 Grafic 8. Motive pentru care nu au separate deseurile

Q5. Care sunt motivele pentru care nu aţi făcut acest lucru/ nu separati deseurile pe tipuri inainte de a le arunca? Baza: Ex-ante (N= 243) și Ex-post (N=203)


14

4.3 Atitudini și intenții față de colectarea selectivă

În valul ex-post a crescut semnificativ procentul celor care se declară foarte dispuși să arunce deșeurile pe categorii.

4.3.1 Grafic 9. Intentia de viitor privind aruncarea deseurilor pe categorii

Q9. În ce măsură sunteţi dispus să aruncaţi deşeurile pe categorii în viitor? Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)

În valul ex-post a crescut semnificativ procentul celor care se declară foarte dispuși să arunce deșeurile pe categorii în cazul în care ar exista un punct de colectare în apropierea locuinței.


15

4.3.2 Grafic 10. Intenția privind depozitarea deseurilor colectate separat la un punct in apropierea locuintei

Q10. În ce măsură sunteţi dispus sa duceţi deşeurile colectate separat la un punct din apropierea locuinţei dvs.? Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)

Prezența containerelor pentru reciclare într-un număr suficient și în apropierea locuinței reprezintă, în ambele valuri, principalul element de motivație în procesul de colectare selectivă a deșeurilor. Comparativ cu primul val de culegere a datelor au crescut semnificativ și importanța asociată promovării prin intermediul mass-media, respectiv a recompenselor pentru cei care colectează selectiv.

4.3.3 Grafic 11. Elemente de încurajare a colectării selective a deșeurilor

Q11. Ce anume v-ar incuraja sa colectati separat deseurile? (Baza: toti respondentii: Ex-ante Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)

ș


16

5. Compostarea

5.1 Obiceiuri și atitudini față de compostare

În ceea ce privește practicarea compostării deșeurilor, se observă că în cel de-al doilea val s-a înregistrat o creștere semnificativă față de cel anterior. Astfel, peste 13% din totalul celor intervievați în acest val aleg să composteze deșeurile prin depozitare pe platforma și folosirea lor în gradină sau la câmp. De asemenea, remarcăm că ponderea celor care afirmă ca nu știu ce este compostarea a scăzut semnificativ, de la aproximativ 24% din eșantion în cazul valului ex-ante, la 2% în ex-post.

Lipsa deșeurilor care pot fi compostate, lipsa spațiului sau a cunoștințelor privind compostarea constituie principalele motive pentru care nu se realizează procesul de compostare.

5.1.1 Grafic 12. Obiceiuri compostare deșeuri

Q12. În gospodăria dvs., practicaţi compostarea (transformarea deşeurilor în îngrăşământ natural)? Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)

Q13. Cum obisnuiti sa faceti compostarea deseurilor? (Baza: respondentii care obisnuiesc sa practice compostarea: Ex-ante (N=18) și Ex-post (N=52)

Q14. Care sunt motivele pentru care nu compostaţi deşeurile? (Baza: respondentii care nu obisnuiesc sa practice compostarea: Ex-ante (N=178) și Ex-post (N=149)


17

În ambele valuri, resturile de fructe si legume (78.9% val ex-ante și 96.2% val ex-post), precum și zațul de cafea (45.8% val ex-ante și 60.4% val ex-post) sunt în opinia celor mai mulți dintre intervievați deșeuri care pot fi compostate.

5.1.2 Grafic 13. Deșeuri compostabile

Q15. Din câte ştiţi dvs., care dintre următoarele deşeuri pot fi compostate (transformate în îngrăşământ natural)? Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)


18

6. Protecția mediului

În ambele valuri, 1 din 10 dintre persoanele intervievate au participat in trecut la actiuni de separare a deseurilor pe categorii. Nu exista diferente intre cele două studii.

6.1.1 Grafic 14. Participare la actiuni de separare a deseurilor pe categorii

Q16. Aţi participat până acum la o acţiune care a implicat separarea deşeurilor pe categorii? Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)

80.4% dintre respondenți afirmă că ar participa la o acțiune de protecție a mediului în valul ex-post, procentul acestora fiind semnificativ mai ridicat comparativ cu valul inițial.

6.1.2 Grafic 15. Intentie participare actiune viitoare privind protejarea mediului

Q17. Ati participa la o acţiune privind protejarea mediului, dacă va exista în judeţul dvs.? Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)


19

Ponderea celor care afirmă că s-a întâmplat, în ultimul an să arunce deșeuri în locuri nepermise a scăzut semnificativ, de la 13.1% în valul ex-ante la 5.1% în ex-post.

6.1.3 Grafic 16. Aruncarea deseurilor in locuri nepermise in ultimul an

Q18. În ultimul an, s-a întâmplat să aruncaţi deşeurile în locuri nepermise? ((Baza: toti respondentii: Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)


20

În ultimul val de culegere a datelor remarcăm creșteri semnificative a scorurilor aferente diferitelor deșeuri periculoase, cu valori semnificativ mai ridicate în cazul vopselelor și uleiurilor de motor, reziduurilor auto, electrocasnice, materialelor de construcții sau a PET-urilor.

6.1.4 Grafic 17. Deseuri periculoase

Q19. Care dintre următoarele deşeuri credeţi că sunt foarte periculoase?: Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)


21

Colectarea selectivă a deșeurilor are o imagine foarte bună în rândul participantilor la studiu. Astfel, pentru aproape toți respondenții, colectarea selectivă a deseurilor înseamnă curațenie, sănătate, oameni mai fericiți, o viață mai bună și protejarea mediului.

6.1.5 Grafic 18. Impactul colectarii selective a deseurilor

Q20. Am sa va citesc o lista de atribute pe care alte persoane le-au folosit pentru a descrie impactul colectarii selective a deseurilor. Pentru fiecare dintre aceste atribute, va rog sa-mi spuneti in ce masura sunteti sau nu de acord ca descrie efectul pe care il are colectarea selectiva a deseurilor asupra oamenilor si a mediului inconjurator. Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)


22

7. Proiect “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta”

7.1 Notorietate proiect

Ca și în valul precedent, gradul de cunoaștere asistată a proiectului “Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Constanța” rămâne la un nivel de aproximativ 19%.

7.1.1 Grafic 19. Cunoastere proiect “Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Constanta”

Q21. Aţi auzit de proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Constanta”? Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)

Deși notorietatea proiectului rămâne similară, o tendință semnificativă de creştere fost înregistrată la nivelul asocierii corecte a acestui proiect cu instituția care se ocupă de etapele de implementare ale acestuia. Astfel, dacă în primul val, “Consiliul Județean Constanța” a fost asociat corect de doar 1 din 3 participanți, în cel de-al doilea val, peste 50% dintre persoanele intervievate au identificat în mod corespunzător instituția care se ocupă de implementarea acestui proiect.

7.1.2 Grafic 20. Cunoastere institutie care implementeaza proiectul


23

Q22. Din câte ştiţi, cine implementază acest proiect? (Baza: respondentii care au auzit de proiectul “Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Constanta”: Baza: Ex-ante (N=72) și Ex-post (N=77)

7.2 Asteptari legate de proiect

Pe parcursul celor două valuri s-a înregistrat o tendință de creștere a percepției respondenților cu privire la faptul că o bună gestionare a deșeurilor va îmbunătăți calitatea vieții oamenilor din județul Constanța.

7.2.2 Grafic 21. Impactul bunei gestionari a deseurilor asupra imbunatatirii calitatii vietii

Q23. După părerea dvs., în ce măsură credeţi că o bună gestionare a deşeurilor va îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor din judeţ? Baza: Ex-ante (N=386) și Ex-post (N=385)


24

8. Profil respondenti

Pe parcursul celor două valuri, esantionul a respectat structura populatiei judetului Constanta din punct de vedere al principalelor date demografice. Astfel, 51.3% din respondentii intervievati sunt femei si 48.7% sunt barbati. Aproximativ 7 din 10 intervievati provin din mediul urban si aproape 5 din 10 nu lucreaza (pensionari/ casnica).

55.7% dintre respondenti fac parte din grupa de varsta 25-54 ani, pe cand grupa de varsta 18-24 ani este reprezentata de aproximativ 1 din 10 respondenti.

RAPORT DE EVALUARE A GRADULUI DE INFORMARE A...

Documents

Transcript of RAPORT DE EVALUARE A GRADULUI DE INFORMARE A...