RAPORT DE CONTABILIATE
description
Transcript of RAPORT DE CONTABILIATE
MINISTERUL EDUCAŢIEI ÎNVĂŢĂMÎNTULUI TINERETULUI ŞI SPORTULUI
DIN REPUBLICA MOLDOVA
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
FACULTATEA "FINANŢE"
SPECIALITATEA "FINANŢELE ŞI CONTABILITATEA FIRMEI"
RAPORT
pe practica de producţie efectuat la S.A.” Moldtelecom” filiala "Centru
Transmisiuni"
Conducătorul practicii:
de la academieŢurcanu N.;
de la întreprindere,
contabil–şef Alupi Igor;
Chişinău – 2005
Cuprins
Tema 1:Caracteristica generală a activităţii economico-
financiare a întreprinderii şi structura contabilităţii………….3
Tema 2: Contabilitate activelor materiale pe termen lung…….…7
Tema 3: Evidenţa materialelor şi obiectelor de mică valoare
şi scurtă durată..…………………………………………………13
Tema 4 : Contabilitatea mişcării mărfurilor în unităţile de
comerţ cu ridicata şi / sau cu amănuntul……….……………….18
Tema 5 : Contabilitatea creanţelor întreprinderii……………….21
Tema 6 : Contabilitatea datoriilor………………………………24
Tema 7: Contabilitatea decontărilor cu personalul
privind retribuirea muncii.………………………………………30
Tema 8 : Contabilitatea veniturilor……………………………..33
Tema 9 : Cotabilitatea cheltuielilor……………………………..36
Tema 10 : Conţinutul şi structura rapoartelor financiare,a
nexelor la ele şi notei explicative……………………………….39
Încheire…...………………………………………………….…41
2
Tema 1: Caracteristica generală a activităţii economico-financiare a
întreprinderii şi structura contabilităţii.
Societatea pe Acţiuni “Moldtelecom” a fost fondată la 5 ianuarie 1999 şi
înregistrată în Republica Moldova pe adresa: mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 10,
MD - 2001.
Filiala S.A. “Moldtelecom“ Centru Transmisiuni este o subunitate a S.A.
“Moldtelecom” , creată în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii Moldova
şi Statutului S.A. “Moldtelecom” şi îndeplineşte o parte din obiectivele de activitate
ale Societăţii pe Acţiuni “Moldtelecom”.
Centru Transmisiuni nu dispune de capacitate de persoană juridică,
funcţionează cu autonomie operativă şi decizională, în limitele stabilite de Consilliul
Societăţii, nu are relaţii directe cu bugetul administraţiei publice centrale şi îşi
desfăşoară activitatea în limitele şi în conformitate cu Legea Telecomunicaţiilor, alte
dispoziţii legale în vigoare reglementările Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii
(UIT), statutul S.A.”Moldtelecom”, Regulamentul filialei S.A.”Moldtelecom”
“Centru Transmisiuni”, deciziile Consiliului de Administrare, ordinile şi dispoziţiile
Directorului general şi a Directorului Centrului.
Centru Transmisiuni are ca obiect de activitate exploatarea şi dezvoltarea
instalaţiilor de transmisiuni interurbane, internaţionale, urbane în corespundere cu
tehnologiile moderne şi reglementările internaţionaleîn scopul satisfacerii
necesităţilor persoanelor fizice şi juridice cu servicii de telecomunicaţii, stabilite prin
Legea Telecomunicaţiilor.
Politica de contabilitate după care se conduce filiala S.A. “Moldtelecom”
“Centru Transmisiuni” este elaborată în baza:
Legii Contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995;
Standardelor naţionale de contabilitate, aprobate prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997;
Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare
a întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al republicii Moldova
nr.174 din 25 decembrie 1997;
3
Altor acte legislative şi normative, ţinîndu-se cont de
modificările şi completările ulterioare.
Contabilitatea patrimoniului, datoriilor şi operaţiunilor economice se
ţine în baza etaloanelor naturale în expresie bănească prin reflectarea completă,
continuă, documentară şi interdependentă a acestora.
Centru Transmisiuni are în structura sa organizatorică servicii, secţii, birouri,
laboratoare şi alte structuri specifice necesare realizării obiectului său de activitate.
Serviciul Contabilitate, Economie şi Finanţe (SCEF) prezintă o subdiviziune a
Centrului Transmisiuni, care se ocupă cu întrebările economico-financiare a
întreprinderii şi se subordonează directorului CT. SCEF în activitatea sa se conduce
de Standardele Naţionale de Contabilitate, politicade contabilitate a S.A.
„Moldtelecom”, contractul colectiv de muncă de ramură şi a RTII (Reţeaua
Telecomunicaţii Interurbane şi Internaţionale), legislaţia în vigoare a Republicii
Moldova, Hotărîrile Guvernului, deciziile, hotărîrile Ministerului Transporturilor şi a
Comunicaţiilor, S.A. „Moldtelecom”, instrucţiunile organelor fiscale, ministerului
Finanţelor şi a Regulamentului Serviciului Contabilitate, Economie şi Finanţe.
Printre funcţiile SCEF se numără:
organizarea, implementarea şi întreţinerea automatizată a evidenţei
contabile;
organizarea şi ţinerea evidenţei contabile şi financiare a
întreprinderii, a activelor nemateriale, activelor materiale pe termen lung, stocurilor
de mărfuri şi materiale, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, investiţiilor,
creanţelor, mijloacelor băneşti, cheltuielilor anticipate, capitalului propriu, datoriilor,
rezervelor pentru cheltuieli şi plăţi preliminare, cheltuielilor, impozitului pe venit;
aplicarea măsurilor de păstrare a întegrităţii proprietăţii
întreprinderii, ş.a.
Serviciul Contabilitate Economie şi Finanţe are următoarea componenţă :
1. Şeful serviciului – contabil şef
2. Specialist principal contabil
3. Specialist principal economist
4
4. Specialist coordonator contabil
5. Contabili ( 5 persoane).
În funcţiile lucrătorilor SCEF intră:
specialist principal contabil:
prelucrarea documentelor bancare;
întocmirea actelor decontări reciproce cu furnizorii pentru
serviciile prestate;
întocmirea avizelor ce ţin de decontările cu S.A.”Moldtelecom”
întocmirea calculelor impozitelor, ş.a.
specialist principal economist:
întocmirea planurilor de dezvoltare, reparaţie capitală şi curentă;
întocmirea şi analiza devizului de cheltuieli;
întocmirea formularelor statistice ş.a.
specialist coordonator contabil:
întocmirea declaraţiei TVA, îndeplinirea registrelor ce ţin de
TVA;
decontările şi evidenţa cu furnizorii aferente facturilor comerciale
ş.a.
contabil evidenţa bunurilor materiale serviciul linear:
primirea dărilor de seamă, prelucrarea documentelor primare a
gestionarilor;
întocmirea listei 14 venit-cheltuieli;
participarea şi pregătirea documentelor pentru inventarierea
bunurilor materiale;
prelucrarea dărilor de seamă a sectorului de transport (piese de
schimb) ş.a.
contabil evidenţa bunurilor materiale serviciul comutaţii:
îndeplineşte aceleaşi funcţii ca şi contabilul ocupat de evidenţa bunurilor
materiale serviciul linear şi plus la aceasta se ocupă de:
5
transferarea datelor evidenţei bunurilor materiale în programa 1-C
contabilitate;
prelucrarea avansurilor spre decontare ş.a.
contabil evidenţa fondurilor fixe:
întocmirea evidenţei contabile a operaţiunilor legate de circulaţia
fondurilor fixe;
evidenţa lucrărilor, reparaţie capitală şi curentă;
calcularea uzurii fondurilor fixe, activelor materiale;
întocmirea formularelor ce ţin de existenţa şi mişcarea fondurilor
fixe conform categoriilor de proprietate şi uzurii în scopul impozitării;
pregătirea actelor de primire-predare a fondurilor fixe, ş.a.
contabil pe decontări cu personalul privind salarizarea sectorului linear:
prelucrarea tabelelor de muncă, calcularea salariului;
calcularea şi pregătirea documentelor de transferare a plăţilor în
buget, cotelor de asigurare, cotizaţiilor sindicale, alte reţineri;
pregătirea datelor pentru îndeplinirea declaraţiei cu privire la
impozitul pe venit al persoanei fizice, ş.a.
contabil pe decontări cu personalul privind salarizarea sectorului comutaţii:
prelucrarea avansurilor spre decontare (deplasări);
întocmirea declaraţiei impozitului pe venit reţinut la sursa de plată;
întocmirea dării de seamă lunar şi trimestrial ce ţine de evidenţa
Fondului social, analiza contului 533 ş.a .
Graficul de lucru al lucrătorilor SCEF este cuprins între orele 8:00 – 17:00.
Informaţia este prelucrată in mod automat cu ajutorul tehnicii de calcul performante
de care dispune întreprinderea şi datorită programiştilor calificaţi care fac parte din
colectivul lucrător al filialei S.A.”Moldtelecom” – Centru Transmisiuni.
Tema 2: Contabilitate activelor materiale pe termen lung.
Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică
naturală, pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în activitatea economico –
6
financiară a întreprinderii în scopuri productive, neproductive, administrative sau pot
fi predate în chirie pentru a obţine un avantaj economic (profit), precum şi
elementele (articolele) ce se află în procesul de creare o perioadă mai mare decît cea
de gestiune şi nu sunt destinate vînzării.
Contul 123 „Mijloace fixe” este destinat generalizării informaţiei referitoare la
existenţa şi mişcarea obiectelor de mijloace fixe care aparţin întreprinderii cu drept de
proprietate, sau cele arendate pe termen lung sau prin leasing, valoarea cărora
depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (1000 lei), iar durata de exploatare utilă mai
mare de 1 an.
Modul de atribuire a activelor materiale la mijloace fixe, componenţa şi
evaluarea acestora este reglementată de către SNC 16 „ Contabilitatea activelor
materiale pe termen lung.”
Contul 123 este unul de activ.
În Debitul acestui cont se reflectă valoarea iniţială a mijloacelor fixe predate în
exploatare procurate sau construite, valoarea mijloacelor fixe corectată în baza
investiţiilor capitale viitoare, şi valoarea obţinută după reevaluare.
În Credit se reflectă valoarea mijloacelor fixe ieşite, casarea uzurei acumulate
în timpul perioadei de funcţionare utilă şi valoarea mărfurilor obţinute în urma
lichidării mijloacelor fixe.
Soldul contului respectiv este debitor şi reprezintă valoarea mijoacelor fixe la
sfîrşitul perioadei de gestiune.
La contul 123 „Mijloacele fixe „pot fi deschise următoarele conturi:
1231 „Clădiri”
1232 „Construcţii speciale”
1233 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie”
1234 „Mijloace de transport”
1235 „Animale de muncă şi de producţie”
1236 „Plantaţii perene”
1237 „Alte mijloace fixe”
1238 „Mijloace fixe arendate pe termen lung”
7
Pe lîngă respectivele subconturi cuprinse în planul de conturi Centru
Transmisiuni mai utilizează şi subcontul 123 10 „Fondul bibliotecar”
Se deosebesc următoarele căi de intrare a mijloacelor fixe :
în rezultatul construcţiei;
procurării contra plată de la alte persoane fizice şi juridice;
primirea cu titlu gratuit;
depuneri de către fondatori ca aport în capitalul statutar;
stabilirea plusurilor de mijloace fixe în urma inventarierii;
achiziţionarea prin schimb.
Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe este considerată data
punerii în funcţiune a obiectului. Documentul de bază, ce confirmă punerea în
funcţiune a obiectului, este Procesul – verbal de primire – predare a mijloacelor fixe.
(Anexa 1.1) De la această dată începe calcularea uzurei mijloacelor fixe.
La intrarea mijloacelor fixe ce nu necesită montaj se întocmesc următoarele
formule contabile:
1. se înregistrează primirea obiectelor de mijloace fixe
D 123 C 521,522,539
2. se înregistrează valoarea serviciilor de transport:
a)de la furnizori D 123 C 521,522,539
b)de la secţiile D 123 C 812
3. se reflectă TVA aferentă mijloacelor fixe procurate precum şi
pentru serviciile de transport: D 5342 C 521,522,539
4. s-a efectuat plata mijloacelor băneşti pentru mijloacele fixe
procurate:
D 521,522,539 C 241,242,243
Primirea mijloacelor fixe sub formă de aport al fondatorilor la capitalul
statutar, deosebim următoarele formule:
8
1. se reflectă uzura obiectelor de mijloace fixe care necesită montaj
în cazul necorespunderii momentului de punere în funcţiune cu momentul
procurării:
D 1212,1213 C 313
2. cheltuielile legate de punerea în funcţiune a obiectelor de mijloace
fixe se reflectă în felul următor: D 1212,1213 C 211,531,533
3. se reflectă trecerea activelor materiale în curs de execuţie în
componenţa mijloacelor fixe: D 123 C 1212,1213
4. dacă obiectele de mijloace fixe nu necesită montaj şi momentul de
punere în funcţiune coincide cu momentul depunerii sub formă de aport în
capitalul statutar: D 123 C 313
În cazul intrării mijloacelor fixe cu titlu gratuit valoarea de intrare a acestora se
determină la valoarea venală. Dacă preţul de piaţă a acestora nu este confirmat,
valoarea de intrare a mijloacelor fixeeste determinată de o expertiză independentă sau
conform actelor de primire-predare.
În cazul cînd obiectul de mijloace fixe primit cu titlu gratuit necesită cheltuieli
(reparaţie, montaj, instalare) aferente pregătirii acestuia pentru exploatare, în
componenţa valorii de intrare a unui atare obiect se includ şi cheltuielile apărute.
Obiectele primite cu titlu gratuit care nu necesită cheltuieli de montaj şi
instalare se contabilizează nemijlocit în contul mijloacelor fixe.
Întreprinderea care a primit obiectul de mijloace fixe cu titlu gratuit va întocmi
următoarea formulă: D 123 C 622
În cazul depistării plusurilor de mijloace fixe în urma inventarierii, acestea se
înregistrează la intrări, majorînd concomitent veniturile din activitatea de investiţii.
Valoarea venală se determină pentru fiecare obiect concret, ţinîndu-se cont de gradul
de uzură fizică şi morală a acestuia.
În cazul dat se întocmeşte următoarea formulă:
D 123 C 621
9
Evidenţa mijloacelor fixe se ţine în Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe ( Anexa
1.2) unde se înscrie informaţia referitoare la obiectul de mijloc fix, şi anume dacă a
fost reparat, dacă a fost casat, sau transferat etc.
Pentru evidenţa regulată a mijloacelor fixe pe lîngă fişa de evidenţă a
mijloacelor fixe, trimestrial este întocmit Registrul mijloacelor fixe (Anexa 1.4) ce
conţine informaţia generalizată referitoare la existenţa mijloacelor fixe pe secţii.
Pentru menţinerea mijloacelor fixe în stare de lucru acestea au nevoie să fie
supuse reparaţiei curente sau capitale. Lucrările de reparaţie sunt executate nemijlocit
pe locurile de utilizare a obiectelor.
În cazul reparaţiei curente spre exemplu a clădirii se întocmesc formulele:
D 713 C 211,531,533
Cheltuielile de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe ale subdiviziunilor
întreprinderii se reflectă întocmindu-se formula:
D 813 C 211,531,533.
La efectuarea reparaţieie capitale a mijloacelor fixe, evidenţa cheltuielilor supuse
capitalizării se ţine în prealabil în contul 812 „ Activităţi auxiliare” (dacă reparaţia se
efectuează în secţia de reparaţie) sau contul 121 „ Active materiale în curs de
execuţie” (cînd lucrările se efectuiază cu forţele proprii ale întreprinderii la locul de
exploatare a mijloacelor fixe), sau contul 123 „ Mijloace fixe” (cînd lucrările se
excută în antrepriză, dacădacă după reparaţie obiectul nu necesită cheltuieli
suplimentare de montaj) sau necesită montaj, dar periada de instalare nu depăşeşte un
trimestru.
Aceste conturi se debitează în contrapartidă cu conturile:
211 „Materiale” – la costul pieselor de schimb şi a materialelor de reparaţie
consumate.
531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la suma calculată a
salariului muncitorilor implicaţi în reparaţie.
533 „Datorii privind asigurările” – la suma contribuţiilor pentru asigurările
sociale şi medicale la salariile calculate.
812 „Activităţi auxiliare” – la costul serviciilor proprii.
10
521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – sau
522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” – la costul serviciilor
organizaţiilor terţe sau a reparaţiei capitale efectuate în antrepriză.
La întreprindere documentele ce atestă efectuarea reparaţiei capitale sunt
Registrul reparaţiei capitale ( Anexa 1.6) şi documentele însoţitoare (Anexa 1.6.1;
1.6.2)
În procesul utilizării mijloacelor fixe avantajul economic întruchipat în acestea
se reduce, de aceea valoarea de bilanţ se micşorează treptat pe măsura calculării şi
raportării uzurii la consumuri sau cheltuieli. Suma uzurii pe fiecare obiect de mijloace
fixe se determină, luînd ca bază de calcul valoarea de intrare a obiectului, valoarea
rămasă probabilă şi durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare
a mijloacelor fixe cuprinde: valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamale şi de
import, şi cheltuielile de aducere a obiectului achiziţionat în stare de lucru. Valoarea
probabilă rămasă se determină la data achiziţionării obiectului şi ulterior nu se
majorează ca urmare a modificării preţurilor. Durata de funcţionare utilă este
determinată de perioada în decursul căreia acesta poate fi util întreprinderii.
În conformitate cu cerinţele S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe
termen lung”, se recomandă următoarele metode de calculare a uzurii mijloacelor
fixe:
a) liniară;
b) în raport cu volumul produselor fabricate (metoda de producţie);
c) degresivă cu rată descrecătoare;
d) soldului degresiv.
La întreprinderea S.A. „Moldtelecom” Centru Transmisiuni la calcularea uzurei
mijloacelor fixe se utilizează metoda lineară de calcul a uzurei. Uzura se calculă lunar
dar anual rezultatele sunt reflectate în Registrul uzurii mjloacelor fixe ( Anexa 1.7)
Deasemenea anual este întocmit şi Registrul evidenţei mişcării mijloacelor fixe
conform categoriilor de proprietate şi uzurii în scopul impozitării ( Anexa 1.8)
conform căreia putem observa că toate mijloacele fixe sunt grupate în V grupe carora
le corespunde o anumită normă de uzură.
11
Uzura mijloacelor fie se ţine la contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”. Evidenţa
analitică a uzurii mijloacelor fixe constă în reflectare sumei uzurii lunare şi cumulate
de la începutul anului şi din momentul punerii în funcţiune pe fiecare obiect de
inventar în calculul uzurii mijloacelor fixe.
La lichidarea mijloacelor fixe se întocmeşte Procesul verbal de casare a
mijloacelor fixe (Anexa 1.9) ce trebuie să fie semnată de către directorul tehnic şi de
alţi funcţionari.
Tema 3: Evidenţa materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată.
12
Componenţa, caracteristica, modul de evaluare şi constatare a stocurilor de
mărfuri şi materiale sunt reglementate de prevederile S.N.C. 2 „Stocuri de mărfuri şi
materiale”.
Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoriile de bunuri economice
aflate la dispoziţia întreprinderii şi destinate:
- pentru a fi consumate la prima lor utilizare;
- pentru a fi înregistrate ca producţie în curs de esxecuţie;
- pentru fi vîndute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de
producţie.
Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate în întreprindere, stocurile
se caracterizează prin faptul că se consumă la prima lor utilizare în procesul de
producţie şi trebuie înlocuite cu exemplare noi.
Potrivit paragrafului 6 din S.N.C. 2, stocurile de mărfuri şi materiale sunt
reprezentate de:
materiale;
animale la creştere şi îngrăşat;
producţie în curs de execuţie;
produse;
mărfuri, inclusiv terenuri şi alte active materiale curente şi pe temen lung
achiziţionate şi destinate revînzării.
Materialele pot fi divizate în materii prime şi materiale consumabile.
-materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi
se regăsesc în produsul finit întegral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie
transformată.
-materialele consumabile sunt acele categorii de bunuri de natura activelor
curente (materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de schimb, materiale de
construcţie, seminţe, furajere, alte materiale consumabile) care participă direct la
procesul de producţie, fără a se regăsi, de regulă, în conţinutul material al produselor
fabricate.
13
Pentru evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime şi materiale
care participă direct la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi se regăsesc
integral sau parţial în produsul finit se utilizează contul 211 „Materiale”. În
Debitul contului respectiv este reflecttă valoarea de intrare a materialelor procurate,
în Credit – respectiv valoarea de ieşire a acestora (utilizate în procesul de prestare a
serviciilor).
Potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, mărfurile pot fi evaluate în
următoarele momente reprezentative ale perioadei de gestiune:
la intrarea în patrimoniu (în întreprindere);
la ieşirea (trecerea în consum) din patrimoniu;
la inventariere;
la data întocmirii rapoartelor financiare.
La intrarea materialelor la S.A.”Moldtelecom”, filiala "Centru Transmisiuni"
de la furnizori este întocmită factura fiscală, care este şi factura de expediţie şi unde
deasemenea este indicată şi suma TVA achitată care urmează a fi rambursată din
buget ( Anexa 2.1). În cazul cînd are loc intrarea materialelor de la alte filiale sau
chiar de la S.A.”Moldtelecom”, deasemenea se întocmeşte factura de expediţie însa
deacum TVA nu se achită ( Anexa 2.2). Cînd materialele ajung la depozit, în baza
documentelor respective depozitarul înregistrează intrările în Registru de primire-
predare a documentelor .
Mişcarea materialelor la întreprindere are loc în felul următor. Spre exemplu
delegatul Rotari Tudor reprezententul Serviciului Asistenţă a cerut să i se elibereze de
la depozit piese, materiale ş.a. în perioada 01.10.2005 – 31.10.2005 în baza Bonului
de consum ( Anexa 2.3). După ce cererea acestuia a fost aprobată, iar bonul de
consum prezentat a fost semnat de către director, contabil şef, cel care predă şi cel
care le primeşte materialele, obiectul solicitat este eliberat de la depozit împreună cu
multe alte materiale solicitate de Sectorul respectiv .
Atunci cînd are loc repartizarea materialelor primite la întreprindere pe diferite
secţii se întocmeşte Borderoul de mişcare a mărfurilr între secţii ( Anexa 2.4)
Intrările de materiale se reflectă în felul următor:
14
1. Pentru valoarea de cumpărare a materialelor achiziţionate, în dependenţă de
sursa de provenienţă: D 211 C 241,242,243,244521,227.
2. Pentru cheltuielile accesorii (cheltuieli de transport, taxe vamale, cheltuieli
privind asigurările): D 211 C 521,522,812,242,539,533
3. Pentru materialele achiziţionate prin schimb contra altor active:
D 211 C 221,223.
4. Pentru plusurile de materiale constatate cu ocazia inventarierii:
D 211 C 612
5. Pentru materialele şi deşeurile utilizabile obţinute din:
a. casarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
D 211 C 213, 612
b. lichidarea mijloacelor fixe:
D 211 C 123,621.
La lichidarea materialelor la întreprindere este întocmit un Act de îndeplinire a
lucrărilor de exploatare (Anexa 2.5) sau Act de îndeplinire a lucrărilor de
modernizare (Anexa 2.6).
Inventarierea se petrece o dată în an de către o comisie specială desemnată de
către directorul întreprinderii.
Pe lîngă materiale, pentru aşi desfăşura activitatea, întreprinderea mai are
nevoie de obiecte de mică valoare şi scurtă durată. Aceste obiecte, de regulă, nu se
consumă într-un singur ciclu de exploatare , ci îşi transferă valoarea lor în mai multe
cicluri, pe măsura întrebuinţării lor, în cheltuielile activităţilor sub formă de
uzurăcalculată în proporţie de 100% din valoarea acestora, diminuată cu valoarea
rămasă probabilă. Excepţie fac obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror
valoare unitară nu depăşeşte ½ (500 lei) din limita stabilită. În conformitate cu SNC
2. „Stocuri de mărfuri şi materiale”, acestea se trec la cheltuieli sau consumuri pe
măsura dării lor în folosinţă.
Potrivit SNC 2, obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt activele care:
15
au o valoare unitară numai mare decît limita stabilită de legislaţie (1000 lei),
indiferent de durata de exploatare;
au o durată de serviciu nu mai mare de 1 an, indiferent de valoarea unei
unităţi.
Pentru evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se folosesc
conturile:
213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” şi 214 „Uzura obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată”
Întrarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se înrergistrează în
contabilitate, în baza facturilor fiscale, facturilor de expediţie, actelor de achiziţie,
bonurilor de intrare.
I. Dacă întreprinderea procură obiecte de mică valoare şi scurtă durată:
a) de la furnizori:
D 213 C 521,241242,243,244.
b) prin intermediul titularilor de avans: D 213 C 227,532
c) de la persoane fizice: D 213 C 539
II. În cazul efectuării cheltuielilor suplimentare legate de de procurarea
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată pot fi întocmite următoarele formule
contabile: D 213 C 812,521,533,532, 227,532.
III. Obiectele primite cu titlu gratuit se înregistrează prin formula contabilă:
D 213 C 622
IV. La depistarea plusurilor în urma inventarierii se face următoare înscriere:
D 213 C 612
V. Ieşirea oiectelor de mică valoare şi scurtă durată se contabilizează în felul
următor: D 813,2132,714,211 C 213
16
La întreprindere lichidarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se
face în baza Actului pentru trecerea la pierderi a obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată ( Anexa 2.7).
Tema 4 : Contabilitatea mişcării mărfurilor în unităţile de comerţ cu
ridicata şi / sau cu amănuntul.
Pentru evaluarea curentă a stocurilor de mărfuri şi materiale pot fi utilizate
următoarele metode:
1 . M etoda costului normativ;
2. Metoda vînzărilor cu amănuntul.
17
- metoda costului normativ se utilizează pentru evaluarea curentă şi
controluloperativ al existenţei şi circulaţiei produselor finite şi producţiei
neterminate. Costul normativ se determină, luînd în consideraţie nivelul normativ al
cheltuielilor materiale directe, cheltuielilor directe privind retribuirea muncii şi al
cheltuielilor de producţie indirecte. Normele de cheltuieli trebuie să fie analizate
sistematic şi, în funcţie de necesităţi, să fie revizuite.
- metoda vînzărilor cu amănutul (procentului de profit global) se aplică,
de regulă în comerţ pentru evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri care au un profit
relativ egal în preţul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. În
contabilitatea curentă de circulaţie a mărfurilor evaluarea acestora se face la preţuri
de vînzare.Indiferent de varianta acceptată de evaluare a mărfurilor, acestea sunt
reflectate în evidenţa curentă în rapoartele financiare la cea mai mică sumă dintre
valoarea efectivă şi valoarea realizabilă netă.
Realizarea mărfurilor de consum către populaţie contra bani numerar sau pe
credit, constituie circulaţia mărfurilor cu amănuntul.
O condiţie necesară pentru dezvoltare circulaţiei cu amănuntul a mărfurilor o
constituie menţinerea sistematică a volumului şi structurii stocurilor de mărfuri la
fiecare unitate comercială.
Principalele elemente din care se compune preţul de vînzare cu amănuntul
sunt:
preţutl liber al producătorului - care constă din preţul de cost, beneficiul
întreprinderii, taxa pe valoarea adăugată, accizele la unele mărfuri stabilita de
Guvernul Republicii Moldova.
preţul liber al bazelor angro - ce se formează din preţul liber al
întreprinderii, taxa pe valoarea adăugată, adaosul comercial;
preţul liber de vînzare cu amănuntul se formează din preţul de
cumpărare de la unităţi cu ridicata sau întreprinderile industriale şi adaosul comercial
pentru unităţicu amănuntul.
Funcţia de bază a unităţilor de comerţ cu amănuntul constă în satisfacerea
cerinţelor consumatorilor.
18
Principalele forme de aprovizionare cu mărfuri în unităţile comerciale cu
amănuntul sunt.
1. direct de la furnizori – marfa în depozitul furnizorului este primită de
reprezentantul cumpărătorului, care se ocupă de verificarea corespunderii cantităţii şi
calităţii mărfii cu datele din documentele însoţitoare. Primirea mărfii se înregistrează
în documentele marfare de către persoane cu răspundere materială care au primit şi au
eliberat marfa
2. prin intermediul unităţilor comerciale cu ridicata - în acest caz primirea
mărfurilor se efectuiază la depozitul unităţilor comerciale cu amănuntul.
3. prin intermediul delegatului propriu – cînd se aplică această metodă de
aprovizionare, un reprezentant al unităţii comerciale cu amănuntul primeşte marfa de
la depozitul furnizorului şi poartă răspundere de integritatea partidei pînă la
depozitul magazinului.
1. La aprovizionarea cu mărfuri se dau formulele:
D 217 C 521
2. La valoarea TVA aferentă mărfurilor aprovizionate:
D 5342 C521
3. Reflectarea cheltuielilor de transport:
D 217 C 521,712.
Realizarea mărfurilor către populaţie se efectuiază în baza contractului de
vînzare cumpărare, ce reprezintă prin sine un acord comercial încheiat între vînzător
şi cumpărător în formă orală sau scrisă.
Realizarea mărfurilor cu amănuntul poate lua una din următoarele forme:
vînzarea cu plata integrală în numerar
vînzarea cu plata prin virament ( cu mică ridicată)
vînzări cu plată în rate
vînzări de mărfuri în consignaţie
Evidenţa sintetică a realizării mărfurilor se reflectă în felul următor:
19
1. Realizarea mărfurilor:
D 241,221 C 6112
2. Reflectarea adaosului comercial:
D 821 C 2172.
Din păcate la întreprinderea Centru Transmisiuni S.A. „ Moldtelecom” nu se
întîlneşte mişcarea mărfurilor nici cu amănuntul nici cu ridicata.
Tema 5 : Contabilitatea creanţelor întreprinderii.
Activitatea oricărei întreprinderi generează un sistem complex şi variat de
relaţii economice şi juridice cu cumpărătorii de produse şi mărfuri livrate, beneficiarii
de servicii prestate, personalul angajat, bugetul de stat privind plata impozitelor şi
taxelor, alte persoane juridice şi fizice.
Creanţele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi
la scadenţa stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente
20
o sumă de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice
numite debitori.
Componenţa, modul de constatare, de evaluare, de formare şi de stingere a
creanţelor sunt reglementate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi
prezentării rapoartelor financiare, SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor
întreprinderii” , SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, SNC 11 „Contractele
de construcţie” , SNC 17 „Contabilitatea arendei”, SNC 18 „Venitul”
Creanţele pot fi clasificate în raport cu următoarele criterii:
I. după conţinutul lor economic:
comerciale;
ale bugetului;
ale personalului;
privind veniturile calculate;
alte creanţe;
II. după termenul de scadenţă:
creanţe pe termen scurt (< 1 an);
creanţe pe termen lung (> 1 an);
III. după valuta în care este exprimată:
creanţe în valută naţională;
creanţe în valută străină;
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea
creanţelor cu o durată nu mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii şi
clienţii pentru produsele (mărfurile) livrate, serviciile prestate şi avansurile acordate
pot fi utilizate următoarele conturi sintetice din grupa 22 „Creanţe pe termen scurt”:
221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
222 „Corecţii la datorii dubioase”
223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
224 „Avansuri pe termen scurt acordate”.
21
Atunci cînd S.A. „Moldtelecom”, Centru Transmisiuni prestează servicii se
întocmeşte Factura fiscală care cuprinde în ea factura comercială şi factura privind
TVA.
Evidenţa sintetică a acestora se ţine în felul următor:
S-au prestat sericii cumpărătorilor:
D 221 C 611,534
De contările cu bugetul cuprind sumele:
impozitului pe venit plătit în plus, achitat în avans în decursul anului, reţinut
la sursa de plată, plătit în cursul anului în străinătate, reţinut în cazul plăţii anticipate
a dividendelor intermediare;
TVA pentru trecerea în cont, TVA de recuperat, TVA calculată de la
avansurile primite;
altor impozite şi taxe republicane şi locale achitate în avans sau plătite în
plus.
Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul aferente
impozitelor , taxelor şi sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv:
534„ Datorii privind decontările cu bugetul”
Întreprinderea achită lunar în buget impozitul pe venit conform prevederilor
Codului fiscal al Republicii Moldova, concomitent cu aceasta întocmindu-se Darea
de seamă .
La achitarea impozitului pe venit S.A. „Moldtelecom” Centru Transmisiuni
fiind o filială a S.A. „Moldtelecom” nu transferă de sinestătător suma impozitului pe
venit la stat, ci o transferă la S.A. „Moldtelecom” , după care suma respectivă
împreună cu sumele similare colectate de la celelalte filiale este transferată la bugetul
Republicii Moldova.
Atunci cînd are loc transferarea sumei impozitului pe venit de la Centru
Transmisiuni la Moldtelecom se dă formula:
D 5341 C 223
Creanţele personalului faţă de întreprindere apar în rezultatul operaţiilor legate de:
retribuirea muncii
22
avansurile de decontare
alte creanţe ale personalului ca: plata serviciilor comunale şi locale, plata
pensiilor alimentare.
Pentru a reflecta în contabilitate acest lucru se întocmesc formulele:
Se reflectă acordarea avansurilor lucrătorilor în contul remunerării muncii:
D 227 / 1 C 241
totodată se reflectă şi calcularea impozitului pe venit al persoanei fizice:
D 227 / 1 C 534 / 7
Pentru a putea vedea mai amănunţit operaţiunile care au fost efectuate prin
contul 227 „ Creanţe pe termen scurt ale personalului” e de ajuns să ridicăm
Registrul sintetic şi analitic al respectivului cont.
Pentru a studia mai atent toate avansurile pe termen scurt acordate în ţară
putem studia Registrul care conţine descifrarea contului 224.1, şi un registru
similar putem deschide şi la contul 229.5, dacă avem nevoie.
Toate aceste registre prezintă informaţia pe o lună de zile în schimb dacă avem
nevoie de o informaţie mai desfăşurată despre toate rulajele care s-au petrecut în
conturile respective apelăm la Extrase din Cartea mare la conturile date.
Tema 6 : Contabilitatea datoriilor
Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori
pentru bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind
retribuirea muncii, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte
persoane fizice şi juridice.
În contabilitate şi rapoartele financiare, datoriile se grupează după diverse
criterii:
I. după conţinutul economic:
a) datorii financiare;
b) datorii comerciale;
c) datorii calculate;
23
d) alte datorii.
II. după termenul de achitare a datoriilor:
a) datorii pe termen lung ( > 1 an);
b) datorii pe termen scurt (< 1 an);
Datoriile întreprinderii pot fi exprimate în valută naţională şi în valută străină.
În contabilitate şi în rapoartele financiare toate datoriile ca şi celelalte elemente
patrimoniale se reflectă în valută naţională. Datoriile exprimate în valută străină pot
genera pierderi sau venituri sub forma unor diferenţe de curs valutar în cadrul
apariţiei şi achitării datoriilor.
Pentru evidenţa datoriilor pe termen scurt şi lung faţă de diverse persoane
fizice şi juridice sunt destinate conturile clasei a IV – „Datorii pe termen scurt” şi
pentru evidenţa datoriilor pe termen lung, conturile clasei a V – „Datorii pe termen
lung”
În cadrul clasei a IV – a sunt incluse Datoriile financiare pe termen lung şi
Datoriile pe termen lung calculate. Iar în cadrul clasei a V – a sunt incluse Datoriile
financiare pe termen scurt , Datoriile comerciale pe termen scurt şi Datoriile pe
termen scurt calculate.
Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea
capitalului atras.
Capitalul atras este constituit din creditele bancare şi împrumuturile în valută
naţională şi străină primite de la alte persoane fizice şi juridice pe un termen stabilit şi
pentru o anumită plată.
Modul de creditare, de primire şi de rambursare a creditelor bancare este
reglementat de contractele de credit şi actele normative în vigoare.
Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sunt destinate
respectiv conturile :
511 „Credite bancare pe termen scurt”
512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”
411 „Credite bancare pe termen lung”
412 „Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”
24
Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate
conturile:
513 „Împrumuturile pe termen scurt”
413 „Împrumuturile pe termen lung”
Conturile respective sunt de pasiv , în creditul lor se refletă suma creditelor
bancare şi ale împrumuturilor pe termen scurt şi lung primite, iar în debitul lor se
reflectă suma creditelor şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung rambursate. Soldul
final este creditor şi ne reflectă datoriile întreprinderii aferente creditelor bancare şi
împrumuturilor pe termen lung şi scurt nerambursate pînă la sfîrşitul perioadei de
gestiune.
Contabilitatea sintetică a datoriilor financiare este următoarea:
1. Creditele bancare şi împrumuturile primite se reflectă în modul
următor: D241, 242, 243 C 511,512,513, 411,412,413
2. Achitarea datoriilor pe seama creditelor şi împrumuturilor:
D 521,522,534,539 C 511 512, 513,411, 412,413.
3. Trecerea creditelor pe termen lung în categoria creditelor pe termen
scurt: D 411,412,413 C 511,512,513
4. Reflectarea rambursării creditelor bancare şi împrumuturilor pe
termen lung şi scurt: D 411,412,413,511,512,513 C241,242,243.
Evidenţa analitică a creditelor bancare şi împrumuturilor se ţine pe feluri de
credite şi împrumuturi pe termenii de rambursare, pe creditori şi pe băncile care le-au
acordat.
Datoriile financiare pe termen lung pot fi:
convertibile – reprezintă datoriile privind creditele şi împrumuturile primite cu
condiţia că dacă întreprinderea nu le va stinge în termenele stabilite, creditorii devin
deţinători ai unui număr anumit de acţiuni sau cote de participaţie în capitalul
statutar.
neconvertibile – reprezintă datoriile aferente creditelor bancare şi
împrumuturilor primite fără stipularea condiţiei cedării acţiunilor sau cotelor de
25
participaţie în capitalul statutar în urma unei eventuale nerambursări a creditului sau a
împrumutului.
Datoriile comerciale reprezintă datoriile care apar în urma operaţiunilor
comerciale ale întreprinderii. Acestea includ: datoriile faţă de furnizori şi antreprenori
privind materiile prime, mărfurile, precum şi pentru prestări de servicii.
Decontarea datoriilor faţă de furnizori se poate face :
1) prin achitarea lor pe bază de facturi şi instrumente de plată
corespunzătoare formelor de decontare aplicate;
2) prin acordarea de către furnizor a unui credit comercial.
În prezent în Republica Moldova conform Regulamentului privind decontările
prin virament se utilizează ca forme de decontări prin virament:
dispoziţia de plată;
dispoziţia de plată acceptată;
cererea dispoziţiei de plată;
cecul;
acreditivul;
cambiile.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea :
datoriilor comerciale faţă de furnizori şi antreprenori este destinat
contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
datoriilor pe termen scurt privind operaţiunile efectuate cu părţile
legate, contul 522 „Datorii pe termen scurt ale părţilor legate”
Conturile 521, 522 sunt pasive. În creditul lor se reflectă înregistrarea
datoriilor , iar în debit este reflectată achitarea lor. Soldul final este creditor şi
reflectă suma datoriilor existente la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Contabilitatea sintetică a conturilor 521, 522 poate fi dusă în felul următor:
1. Acceptarea spre plată a facturilor de la furnizori şi antreprenori pentru:
26
valorile intrate (fără TVA): D 111,112,121,123,211,213,217 C 521,522
serviciile prestate (f/ TVA) D 112,211,213,712,713,721,811,813 C 521,522.
2. Reflectarea sumelor TVA aferente documentelor prezentate de furnizor
din cauza nerespectării clauzelor contractuale:
D 534 / 2 C 521,522
3. Reflectarea sumelor aferente reclamaţiilor prezentate de furnizor din
cauza nerespectării clauzelor contractuale:
D 714 C 539
4. Achitarea documentelor de decontare şi plată ale furnizorilor şi
antreprenorilor:
din contul mijloacelor băneşti D 521,522 C 241,242,243
din contul creditelor bancare D 521,522 C 411,511
5. Trecerea în cont a sumelor datoriilor faţă de furnizori pe seama creanţelor
acestora la efectuarea decontărilor: D 521 C 221
cînd sunt utilizate creanţele faţă de părţile legate: D 522 C 223
2. Trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate în cazul decontărilor
pentru valorile materiale primite şi serviciile prestate:
D 521,522 C 136,224.
Datoriile calculate sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice, în
special, faţă de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de
asigurări, bugetul de stat, diverşi creditori.
Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de
salariaţi pentru munca prestată, privind recuperarea cheltuielilor şi plăţilor efectuate
de salariaţi în favoarea întreprinderii etc.
Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în
drepturile angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilsc prin negocieri colective
27
sau individuale între persoane fizice şi întrepridere şi sunt în raport direct cu cererea
şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, cantitatea şi calitatea muncii, rezultatele şi
condiţiile funcţionării întreprinderii.
În scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de
producţie, garantării unei continuităţi a activităţii economice, întreprinderile asigură
bunurile, personalul şi răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de
incertitudine excepţionale.
Conform legislaţiei în vigoare, asigurările pot fi obligatorii şi binevole, iar
asigurătorii – întreprinderile cu capital privat, companiile de asigurări şi organele de
stat
În conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr 489 –
XIV din 08.07.1999, asigurările sociale reprezintă un sistem de protecţie socială a
persoanelor asigurate, constînd în acordarea de îndemnizaţii, ajutoare, pensii, prestaţii
pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacizăţii de muncă şi alte prestaţii
prevăzute de legislaţie.S.A. „Moldtelecom” CT transferă la buget sumele primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală (Anexa 3.1)
Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele
de calculare, achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. Modul şi termenele de
achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, facilităţile acoradate, precum şi
subiecţii impunerii şi obiectele impunerii sunt reglementate de Codul fiscal, Legea
privind taxele locale nr.186-XIII din 19.07.1994, cu modificările şi
complectările ulterioare, legea bugetului de stat pe anul respectiv şi alte acte
normative.
Întreprinderea achită următoarele taxe şi impozite la stat ca : Taxa pentru
folosirea autostrăzilor ( Anexa 3.2), Taxa pentru amenajarea teritoriului ( Anexa 3.3),
Impozitul funciar ( Anexa 3.4), Darea de seama la taxa pentru folosirea apei (Anexa
3.5), Impozitul pentru bunurile imobiliare (Anexa 3.6) şi Declaraţia privind TVA
(Anexa 3.7).
28
Relaţiile întreprinderii cu fondatorii şi alţi participanţi în capitalul statutar pot
avea un caracter deferit, reprezentînd creanţe sau datorii. Datoriile faţă de fondatori
(acţionari) pot fi grupate în datorii privind:
dividendele, alte venituri şi plăţi calculate;
aporturile la capitalul statutar;
restituirea cotelor sau a unei părţi la lichidarea întreprinderii.
Datoriile faţă de fondatorii întreprinderiişi alţi participanţi se înregistrează în
contul de pasiv 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”
Tema 7: Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii.
Pentru a produce bunuri sau servicii este necesară îmbinarea mai multor factori
de producţie, cum sunt: munca, capitalul, natura ş.a. La acest capitol voi studia
factorul muncă.
Orice întrepride are nevoie de salariaţi pentru a activa şi nici Moldtelecomul
nu face excepţie. Acesta dispune de un număr foarte mare de salariaţi, peste 300 de
oameni, iar fluctuaţia cadrelor este normală.
La angajarea cadrelor la lucru este emis Ordinul cu privire la angajare (Anexa
4.1) şi în paralel Fişa de încadrare în muncă.
Munca acestora este retribuită pe unitate de timp, în acord sau conform altor
sisteme de retribuire. salarizarea angajaţilor din sfera bugetară se efectuiază în baza
Reţelei tarifare unice de salarizare.
Salariul reprezintă orice formă de recompensă sau venit calculat în
conformitate cu contractul individual de muncă, de patron sau de organul
29
împuternicit de acesta angajatului pentru munca prestată şi depinde de sistemul de
salarizare, sistemul de tarife, de sporuri şi alte elemente.
Organizarea şi retribuirea muncii în S.A. “Moldtelecom” este organizată după
2 sisteme:
a) sistemul tarifar de salarizare;
b) sistemul de salarizare fără tarife;
- sistemul tarifar de salarizare reglementează remunerarea muncii pentru
anumite grupe de funcţii şi profesii în dependenţă de nivelul de calificare al
salariaţilor,condiţiile de muncă, nivelul de responsabilitate şi intensitatea muncii.
- sistemul de salarizare fără tarife reglementează remunerarea muncii
angajaţilor cu grad înalt de calificare, cererea căreia este în dependenţă de oferta
forţei de muncă pe piaţă şi îndeplineşte funcţiile:
- de deservire a ehipamentului cu grad înalt de complexitate şi tehnologii
moderne;
- la majorarea eficienţei rezultatelor activităţii întreprinderii.
Organizarea şi remunerarea muncii în S.A. “Moldtelecom” este organizată
după următoarele forme:
a) pe unitate de timp – aceasta este forma de salarizare prin care plata forţei de
muncă se efectuiază în dependenţă de timpul lucrat ( oră, zi, lună ) şi calificarea
salariatului
b) în acord individual direct – este forma de salarizare prin care munca este
remunerată în dependenţă de calitatea şi cantitatea serviciilor prestate. Remunerarea
se face pentru fiecare unitate de serviciu conform tarifelor şi normelor aprobate în
modul stabilit. Organizarea şi evidenţa muncii se face pe fiecare angajat în parte.
c) în acord colectiv – forma respectivă de salarizare presupune că munca este
organizată în colectiv şi remunerată în dependenţă de calitatea şi cantitatea serviciilor
prestate. Organizarea şi retribuirea muncii în acord colectiv se efectuiază la sectoarele
care nu permit îndeplinirea lucrărilor de către un singur angajat.
d) prin contract individual cu condiţii speciale – este forma de salarizare prin
care munca se organizază şi se remunerează prin contract individual de muncă.
30
Salariul se stabileşte pentru unitate de timp (lună) şi nu este în concordanţă cu
reţeaua unică tarifară de salarizare.
La fiecare sfîrşit de lună şefii de secţie aduc în contabilitate Foaia colectivă de
prezenţă ( Anexa 3) , unde se indică zilele lucrate, concediile acordate, foile de boală,
absenţele nemotivate a lucrătorilor secţiei respective. În baza acestei foi contabilul pe
salariu calculează salariul. Calculul salariului este indicat în Fişa personală de calcul
(Anexa 4.3) care se tipăreşte în 2 exemplare. Un exemplar al fişei se inmînă
salariatului, iar al doilea exemplar se păstrează în arhiva contabilităţii timp de 75 de
ani. Salariul lucrătorii S.A.”Moldtelecom” îl încasează de la bancomate băncii ce
deserveşte întreprinderea, după ce aceasta din urmă transferă suma salariilor pe
contul său de decotare.
Plata salariilor se reflectă prin formula:
D 531 C 241,242
Fiecare lucrător are dreptul la scutire personală la impozitul pe venit reţinut din
salariu de 3600 lei pe an şi 240 lei pe an pentru persoana întreţinută adică copil. În
acest scop salariatul trebuie să prezinte la întreprindere Cererea lucrătorului privind
acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu ( Anexa 4.4).
Atunci cînd lucrătorul cere să i se acorde concediu contabilul pe salariu
întocmeşte Fişa de acordare a concediului ( Anexa 4.5) unde se indică secţia din care
face parte lucrătorul, postul pe care îl ocupă salariatul, termenul pe care acesta
intenţionează să plece în concediu, iar pe verso este arătat cum s-a făcut calculul
sumei concediale.
1. La calculul salariului se întocmeşte următoarea formulă:
D 711,713,812,714 C 531.1
2. La plata salariului se dă formula:
D 531.1 C 241,242,243.
La transferarea lucrătorilor dintr-o secţie în alta este întocmit Ordinul
(dispoziţie) cu privire la transferul la alt lucru ( Anexa 4.6) unde se indică secţia,
biroul de unde se transferă lucrătorul şi secţia unde se transferă acesta, funcţia,
salariul şi data.
31
Atunci cînd are loc concedierea cadrelor se întocmeşte Ordinul despre
rezilierea contractului de muncă ( Anexa 4.7)
Tema 8 : Contabilitatea veniturilor
Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de
întreprindereîn cursul perioadei de gestiune, sub formă de majorare a activelor sau
de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia
sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.
În componenţa veniturilor nu sunt incluse sumele colectate în numele terţilor,
de exemplu taxa pe valoarea adăugată, accizele încasările globale obţinute de
întreprindere în numele unor terţe părţi din comercializarea produselor sau mărfurilor
acestora, întrucît acestea nu reprezintă avantaje economice ale întreprinderii şi nu
afectează mărimea capitalului propriu al acesteia.
Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu reprezintă venituri ale întreprinderii,
întrucît acestea sunt colectate în numele organelor de stat şi vărsate la buget.
Sumele obţinute din efectuarea operaţiunilor de intermediere în numele
proprietarului produselor (mărfurilor) şi transmise lui de asemenea nu reprezintă
veniturile intermediarului (agentului). În aceste cazuri veniturile intermediarului
cuprind numai comisioanele. De exemplu, veniturile persoanei care organizează
licitaţii constau din comisioanele din deduse preţul de vînzare, încasate de la
32
cumpărător, şi alte comisioane, iar veniturile firmelor care organizează excursii
turistice cuprind numai comisioaneledin vînzarea biletelor, dar nu valoarea pe care o
achită.
În funcţie de natura activităţilor care le generează, veniturile pot fi clasificate
în două grupe:
1. Venituri din activitatea operaţională care cuprind sumele încasate sau de
încsat din activitatea de bază a întreprinderii.
2. Venituri din activitatea neoperaţională care include sumele primite sau de
primit din alte tipuri de activităţi ale întreprinderii.
Veniturile din activitatea operaţională constau din:
- venituri din vînzări care cuprind încasările din comercializarea
produselor , mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiunile de bază de barter,
contractele de construcţie;
- alte venituri operaţionale, din care fac parte sumele primite sau de primit
din ieşirea activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda
operaţională, precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri , recuperări de
daune materiale, rezultate din modificările metodelor de evaluare a activelor curente
etc.
Veniturile din activitatea operaţională se înregistrează în contabilitate în baza
următoarelor documente primare:
factura fiscală;
procesul – verbal de primire – predare a serviciilor prestate;
dispoziţia de plată;
bonul de încasări;
procesul – verbal de inventariere etc.
Pentru evidenţa sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv
611 “Venituri din vînzări” şi 612 “Alte venituri operaţionale”
Din venituri din activitatea operaţională la Moldtelecom sunt încasate alte
venituri operaţionale după cum putem vedea în Analiza contului 612 ( Anexa 5.1)
33
În cursul anului de gestiune aceste venituri se înregistrează prin următoarea
forma: D 241,242,243,211,422 C 612
Veniturile din activitatea neoperaţională:
- venituri din activitatea de investiţii, se reflectă în contabilitate în baza
aceloraşi documenteca şi veniturile din activitatea operaţională
- venituri din activitatea financiară, cuprind sumele rezultate din
transmiterea în arenda finanţată a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung,
valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, veniturile sub formă de diferenţe favorabile
de curs valutar, subvenţiile de stat, primele, premiile şi sumele sponsorizate, sumele
primite din contractele de de neangajare în activitatea de concurenţă.
- venituri excepţionale, care constau din sumele primite de la organele de
stat, companiile de asigurări, întreprinderile şi persoanele fizice sub formă de
recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice, accidente şi alte
evenimente excepţionale.
Întreprinderea dispune de venituri din activitatea de investiţii Acest lucru îl
putem observa dacă ridicăm cărticica contului 621 “Venituri din activitatea de
investiţii” ( Anexa 5.2). Aceste venituri se înregistrează în cursul anului de gestiune
prin formula contabilă: D 211.1,123.3,341,211.5 C 621
Contul 621 se închide la sfîrşitul anului prin formula contabilă:
D 621 C 351
Deasemenea întreprinderea dispune si de venituri din activitatea financiară dar
într-un volum redus. Pentru a vedea acest lucru putem studia Cărticica contului 622
“Venituri din activitatea financiară”.
Veniturile respective se contabilizează în felul următor:
D 241,422, etc. C 622
Se închide contul în felul următor:
D 622 C 351
Întreprinderea nu dispune de venituri excepţionale.
34
Clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi poartă un caracter convenţional
şi nu este identică pentru toate întreprinderile. Veniturile rezultate din una şi aceeaşi
tranzacţie pot fi constatate la o întreprindere.
Rezultatele financiare ( profit/pierdere) se calculează la finele fiecărei perioade
de gestiune ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate în contabilitate.
Tema 9 : Cotabilitatea cheltuielilor
Evidenţa cheltuielilor întreprinderii constituie unul dintre cele mai importante
şi dificile sectoare de contabilitate ale întreprinderii.
Componenţa consumurilor şi cheltuielilor, modul de evaluare şi de constatare a
acestora sunt determinate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi
prezentării rapoartelor financiare şi SNC 3 “ Componenţa consumurilor şi
cheltuielilor întreprinderii”.
Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în
procesul desfăşurării activităţii economico – financiare a întreprunderii.
Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor
fabricate ( serviciilor prestate), ci se reflectă în Raportul privind rezultatele
financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului ( pierderii) net al
perioadei de gestiune.
35
Cheltuielile se efectuiază la întreprinderile care desfăşoară toate tipurile de
activităţi. În funcţie de direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în trei grupe:
1. Cheltuielile ale activităţii operaţionale.
2. Cheltuielile ale activităţii neoperaţionale.
3. Cheltuielile privind impozitul pe venit.
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de
desfăşurarea activităţii de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:
costul vînzărilor;
cheltuielile comerciale;
cheltuielile generale şi administrative;
alte cheltuieli operaţionale.
Costul vînzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor,
mărfurilor vîndute şi serviciilor prestate. Acestea cuprind la întreprinderea
Moldtelecom consumurile privind retribuirea muncii, precum şi consumurile de
indirecte de producţie aferente serviciilor prestate. Pentru evidenţa costului vînzărilor
este destinat contul 711 „Costul vînzărilor”. În cursul perioadei de gestiune la
valoarea de bilanţ a serviciilor prestate, produselor vîndute, al mărfurilor, se
întocmeşte formula contabilă:
D 711 C 216,217, 811,812.
Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor,
mărfurilor şi prestărilor de servicii, şi anume : cheltuieli privind operaţiunile de
marketing; cheltuielile privind ambalajele şi ambalarea produselor şi mărfurilor ;
cheltuielile de transport privind desfacerea; cheltuielile de reclamă; cheltuielile
privind reparaţiile şi deservirea cu termen de garanţie a produselor şi mărfurilor
vîndute ş.a. Evidenţa acestor cheltuieli se ţine în contul 712 „Cheltuieli comerciale”
Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea
şi gestiunea întreprinderii în ansamblu: cheltuieli privind uzura, reparaţia şi
întreţinerea mijloacelor fixe, cheltuieli de întreţinere a personalului administrativ ş.a.
Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 713 „Cheltuieli generale şi
administrative”
36
Alte cheltuieli operaţionale cuprind cheltuielile privind vînzarea altor active
curente; cheltuieli privind arenda operaţională; cheltuielile sub formă de amenzi;
cheltuieli aferente dobînzilor pentru credite şi împrumuturi ş.a. Se ţin la contul 714
„ Alte cheltuieli operaţionale”
Cheltuielile activităţii neoperaţionale cuprind cheltuielile suportate de
întreprindere la desfăşurarea altor feluri de activităţi. Acestea cuprind:
cheltuielile activităţii de investiţii;
cheltuielile activităţii financiare;
pierderi excepţionale.
Cheltuielile activităţii de investiţii rezultă din ieşirea activelor pe termen lung şi
cuprind cheltuielile şi pierderile aferente ieşirii activelor nemeteriale, activelor
materiale în curs de execuţie, terenurilor, mijloace fixe, resurselor naturale, activelor
financiare pe termen lung, sumele reducerii valorii activelor pe termen lung ieşite;
pierderile din participaţiile în alte întreprinderi şi operaţiunile cu părţile legate. Se
ţine la contul 721 „ Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Cheltuielile activităţii financiare rezultă din modificarea mărimii şi structurii
capitalului propriu, împrumuturilor şi creditelor întreprinderii.Evidenţa se ţine la
contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”
Pierderile excepţionale rezultă din evenimentele sau operaţiunile rare şi
netipice care nu sunt legate de activitatea economico-financiară (ordinară) a
întreprinderii. Acestea cuprind daunele provocate de calamităţile naturale, pierderile
din perturbările politice, modificarea legislaţiei ţării.Evidenţa pierderilor respective se
ţine la contul 723 „Pierderi excepţionale”
Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor
privindimpozitul pe venit luată în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al
perioadei de gestiune. Se ţine evidenţa la contul 731 „ Cheltuieli (economii) privind
impozitul pe venit”
37
Pentru a vedea componenţa cheltuielilor la întreprinderea S.A. „Moldtelecom”
efectuate pe luna decembrie 2003 este necesar de studiat documentul Analiza
cheltuielilor (Anexa 6.1) pe luna decembrie 2003.
La sfîrşitul fiecărui trimestru la întreprindere se întocmeşte Raportul statistic nr
5-C ( Anexa 5.2), unde sunt indicate toate cheltuielile şi consumurile suportate de
întreprindere pe trimestrul precedent.
Tema 10 : Conţinutul şi structura rapoartelor financiare, anexelor la ele şi
notei explicative.
Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori
financiari generalizatori care caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a
întreprinderii şi rezultatele activităţii economice a acesteia obţinute în
cursulperioadei de gestiune respective.
În funcţie de gradul şi caracterul interesului financiar, utilizatorii rapoartelor
financiare se divizează în două grupuri:
externi (investitori, creditori, furnizori, cumpărători, organe fiscale,
administrative, organizaţii obşteşti etc.) care se află în afara întreprinderii şi au
nevoie de informaţii pentru luarea deciziilor investiţionale şi altor decizii economice;
interni (fondatori, proprietari, personal, administraţia) care gestionează
întreprinderea la toate nivelurile şi utilizează informaţia contabilă la planificarea ,
38
controlul, evaluarea unor operaţiuni economice distincte şi a activităţii întreprinderii
în ansamblu.
Componenţa, modul de întocmire şi de prezentare a rapoartelor financiare de
către agenţii economici din Republica Moldova sunt determinate de: Legea
contabilităţii; Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare;
SNC 1 „Politica de contabilitate” , SNC5 „Prezentarea rapoartelor financiare”; şi
alte documente şi acte normative destinate reglamentării regulilor de întocmire a
rapoartelor financiare.
Componenţa, conţinutul şi modul de pregătire a rapoartelor financiare cu
destinaţie generală prezentate de agenţii economici utilizatorilor este deteminat de doi
factori:
a) perioada de gestiune pentru care se întocmesc
b) sistemul contabil aplicat.
Conform Legii contabilităţii, agenţii economici, inclusiv avocaţii şi notarii,
care utilizează pentru ţinerea contabilităţii sistemul simplificat sau complet al partidei
dubl, sunt obligaţi să întocmească rapoarte financiare trimestriale şi anuale.
Persoanele fizice, inclusiv avocaţii, notarii, întocmesc declaraţia privind
veniturilereale obţinute şi cheltuielile efectuate în anul acre a expirat.
Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale
fiecărui an, cu excepţia primului an de activitate, cînd acesta începe la data
înregistrării agentului economic. Data raportată se consideră ultima zi calendaristică a
perioadei de gestiune.
În componenţa raportului trimestrial agenţii economici includ:
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultetele financiare
Raportul privind fluxul mijlacelor băneşti.
Raportul financiar anual al agenţilor economici trebuie să conţină, în afară de
formularele enumerate mai sus:
Raportul privind fluxul capitalului propriu
39
Anexa la bilanţul contabil
Anexa la Raportul privind rezultatele financiare
Nota explicativă.
La întreprinderea Centru Transmisiuni S.A.”Moldtelecom” rapoartele
financiare se întocmesc în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
În Raportul financiar pe anul 2005 (Anexa 7.1) putem găsi toată informaţia cu
privire la rezultatele financiare a întreprinderii, fluxul capitalului propriu, fluxul
mijloacelor băneşti şi toate anexele corespunzătoare.
Încheiere
În cadrul acestei lucrări am încercat să reflect structura, modul de fuuncţionare,
cum are loc ducerea evidenţei contibele la Societatea pe Acţiuni "Moldtelecom"
filiala "Centru Transmisiuni". Eu am încercat să relatez aceasta bazîndu – mă pe
cunoştinţele teoretice învăţate şi experienţa practică pe care am acumulato în cursul
practicii de producţie efectuată la Secţia Contabilitate Economie şi Finanţe din cadrul
filialei "Centru Transmisiuni". În urma studiilor efectuate am ajuns la următoarele
concluzii:
Politica de contabilitate promovată de S.A. "Moldtelecom" inclusiv filiala
"Centru Transmisiuni" este în principiu o politică destul de bună, aş putea spune
că este destul de bine organizată, beneficiază de un personal numeros, calificat,
punctual, responsabil. Filiala este în stare să-şi acopere o bună parte din nevoile de
finanţare din fondurile proprii, ceea ce este bine, nefiind nevoită să depindă de
persoane terţe;
40
Faptul că recurge de multe pentru soluţionarea diferitor probleme la sediul central
al S.A. "Moldtelecom" este ceva normal, deoarece este o simplă filială şi conform
legislaţiei în vigoare nu are dreptul să activeze individual.
De asemenea faptul că nu înregistrează intrări de materiale şi obiecte de mică
valoare şi scurtă durată din toate sursele se datorează faptului că ele îi sunt
transmise direct de la centrul de distribuire a materialelor de la S.A.
"Moldtelecom" care decide de ce materiale, obiecte are nevoie, care va fi durata
lor de exploatare, valoarea de intrare, modul de utilizare, cum se va calcula uzura,
care va fi valoarea probabilă rămasă ş.a.
Din analiza Bilanţului Contabil observăm că mărimea capitalului propriu este
destul de mare, iar datorii la termen nu are contractate deloc ceea ce nu este chiar
bine deoarece costul capitalului propriu este de cele mai dese ori mult mai mare
costul capitalului împrumutat;
Diminuarea considerabilă a mărimii activelor este determinată de faptul că la
începutul anului curent a avut loc trecerea secţiei de fibre optice la balanţă altei
filiale, care nu era într – atît de mare dar dispunea de un potenţial financiar şi
tehnic foarte dezvoltat
S.A. "Moldtelecom" are şi nişte divergenţe în ţinerea evidenţei contabile,
deoarece anul 2004 a fost un an cu multe probleme: a avut loc liberalizarea pieţii
telecomunicaţiilor din ţară, au fost făcute o serie de tentative de a privatiza această
întreprindere dar toate fără succes. Oferta tender făcută pentru procesul de
privatizare al Operatorului Naţional de telefonie fixă au schimbat multe norme în
ţinerea evidenţei contabile, a fost modificată în proporţii destul de mari Politica de
contabilitate, contractul colectiv de muncă, modul de primire / predare, intrare /
ieşire a multor tipuri de materiale, mijloace fixe, tehnologii. Toate acestea într-o
măsură mai mare sau mai mică au frînat puţin cîte puţin activitatea de dezvoltare a
S.A. "Moldtelecom".
41
Oricum faptul că în cei doi ani prezentaţi în Bilanţul Contabil sa obţinut profit ne
arată că S.A. "Moldtelecom" şi mai ales filiala "Centru Transmisiuni" beneficiază
de o gestionare bună care încearcă pe an ce trece să se aloce mai multe fonduri
pentru modernizarea companiei, adaptarea ei la cele mai moderne şi sofisticate
tehnici de calcul, inovaţii de ultimă oră, cadre înalt calificate, profesioniste.
42