MINISTERUL EDUCAŢIEI ÎNVĂŢĂMÎNTULUI TINERETULUI ŞI SPORTULUI

DIN REPUBLICA MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA "FINANŢE"

SPECIALITATEA "FINANŢELE ŞI CONTABILITATEA FIRMEI"

RAPORT

pe practica de producţie efectuat la S.A.” Moldtelecom” filiala "Centru

Transmisiuni"

Conducătorul practicii:

de la academieŢurcanu N.;

de la întreprindere,

contabil–şef Alupi Igor;

Chişinău – 2005

Cuprins

Tema 1:Caracteristica generală a activităţii economico-

financiare a întreprinderii şi structura contabilităţii………….3

Tema 2: Contabilitate activelor materiale pe termen lung…….…7

Tema 3: Evidenţa materialelor şi obiectelor de mică valoare

şi scurtă durată..…………………………………………………13

Tema 4 : Contabilitatea mişcării mărfurilor în unităţile de

comerţ cu ridicata şi / sau cu amănuntul……….……………….18

Tema 5 : Contabilitatea creanţelor întreprinderii……………….21

Tema 6 : Contabilitatea datoriilor………………………………24

Tema 7: Contabilitatea decontărilor cu personalul

privind retribuirea muncii.………………………………………30

Tema 8 : Contabilitatea veniturilor……………………………..33

Tema 9 : Cotabilitatea cheltuielilor……………………………..36

Tema 10 : Conţinutul şi structura rapoartelor financiare,a

nexelor la ele şi notei explicative……………………………….39

Încheire…...………………………………………………….…41

2

Tema 1: Caracteristica generală a activităţii economico-financiare a

întreprinderii şi structura contabilităţii.

Societatea pe Acţiuni “Moldtelecom” a fost fondată la 5 ianuarie 1999 şi

înregistrată în Republica Moldova pe adresa: mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 10,

MD - 2001.

Filiala S.A. “Moldtelecom“ Centru Transmisiuni este o subunitate a S.A.

“Moldtelecom” , creată în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii Moldova

şi Statutului S.A. “Moldtelecom” şi îndeplineşte o parte din obiectivele de activitate

ale Societăţii pe Acţiuni “Moldtelecom”.

Centru Transmisiuni nu dispune de capacitate de persoană juridică,

funcţionează cu autonomie operativă şi decizională, în limitele stabilite de Consilliul

Societăţii, nu are relaţii directe cu bugetul administraţiei publice centrale şi îşi

desfăşoară activitatea în limitele şi în conformitate cu Legea Telecomunicaţiilor, alte

dispoziţii legale în vigoare reglementările Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii

(UIT), statutul S.A.”Moldtelecom”, Regulamentul filialei S.A.”Moldtelecom”

“Centru Transmisiuni”, deciziile Consiliului de Administrare, ordinile şi dispoziţiile

Directorului general şi a Directorului Centrului.

Centru Transmisiuni are ca obiect de activitate exploatarea şi dezvoltarea

instalaţiilor de transmisiuni interurbane, internaţionale, urbane în corespundere cu

tehnologiile moderne şi reglementările internaţionaleîn scopul satisfacerii

necesităţilor persoanelor fizice şi juridice cu servicii de telecomunicaţii, stabilite prin

Legea Telecomunicaţiilor.

Politica de contabilitate după care se conduce filiala S.A. “Moldtelecom”

“Centru Transmisiuni” este elaborată în baza:

Legii Contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995;

Standardelor naţionale de contabilitate, aprobate prin ordinul

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997;

Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare

a întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al republicii Moldova

nr.174 din 25 decembrie 1997;

3

Altor acte legislative şi normative, ţinîndu-se cont de

modificările şi completările ulterioare.

Contabilitatea patrimoniului, datoriilor şi operaţiunilor economice se

ţine în baza etaloanelor naturale în expresie bănească prin reflectarea completă,

continuă, documentară şi interdependentă a acestora.

Centru Transmisiuni are în structura sa organizatorică servicii, secţii, birouri,

laboratoare şi alte structuri specifice necesare realizării obiectului său de activitate.

Serviciul Contabilitate, Economie şi Finanţe (SCEF) prezintă o subdiviziune a

Centrului Transmisiuni, care se ocupă cu întrebările economico-financiare a

întreprinderii şi se subordonează directorului CT. SCEF în activitatea sa se conduce

de Standardele Naţionale de Contabilitate, politicade contabilitate a S.A.

„Moldtelecom”, contractul colectiv de muncă de ramură şi a RTII (Reţeaua

Telecomunicaţii Interurbane şi Internaţionale), legislaţia în vigoare a Republicii

Moldova, Hotărîrile Guvernului, deciziile, hotărîrile Ministerului Transporturilor şi a

Comunicaţiilor, S.A. „Moldtelecom”, instrucţiunile organelor fiscale, ministerului

Finanţelor şi a Regulamentului Serviciului Contabilitate, Economie şi Finanţe.

Printre funcţiile SCEF se numără:

organizarea, implementarea şi întreţinerea automatizată a evidenţei

contabile;

organizarea şi ţinerea evidenţei contabile şi financiare a

întreprinderii, a activelor nemateriale, activelor materiale pe termen lung, stocurilor

de mărfuri şi materiale, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, investiţiilor,

creanţelor, mijloacelor băneşti, cheltuielilor anticipate, capitalului propriu, datoriilor,

rezervelor pentru cheltuieli şi plăţi preliminare, cheltuielilor, impozitului pe venit;

aplicarea măsurilor de păstrare a întegrităţii proprietăţii

întreprinderii, ş.a.

Serviciul Contabilitate Economie şi Finanţe are următoarea componenţă :

1. Şeful serviciului – contabil şef

2. Specialist principal contabil

3. Specialist principal economist

4

4. Specialist coordonator contabil

5. Contabili ( 5 persoane).

În funcţiile lucrătorilor SCEF intră:

specialist principal contabil:

prelucrarea documentelor bancare;

întocmirea actelor decontări reciproce cu furnizorii pentru

serviciile prestate;

întocmirea avizelor ce ţin de decontările cu S.A.”Moldtelecom”

întocmirea calculelor impozitelor, ş.a.

specialist principal economist:

întocmirea planurilor de dezvoltare, reparaţie capitală şi curentă;

întocmirea şi analiza devizului de cheltuieli;

întocmirea formularelor statistice ş.a.

specialist coordonator contabil:

întocmirea declaraţiei TVA, îndeplinirea registrelor ce ţin de

TVA;

decontările şi evidenţa cu furnizorii aferente facturilor comerciale

ş.a.

contabil evidenţa bunurilor materiale serviciul linear:

primirea dărilor de seamă, prelucrarea documentelor primare a

gestionarilor;

întocmirea listei 14 venit-cheltuieli;

participarea şi pregătirea documentelor pentru inventarierea

bunurilor materiale;

prelucrarea dărilor de seamă a sectorului de transport (piese de

schimb) ş.a.

contabil evidenţa bunurilor materiale serviciul comutaţii:

îndeplineşte aceleaşi funcţii ca şi contabilul ocupat de evidenţa bunurilor

materiale serviciul linear şi plus la aceasta se ocupă de:

5

transferarea datelor evidenţei bunurilor materiale în programa 1-C

contabilitate;

prelucrarea avansurilor spre decontare ş.a.

contabil evidenţa fondurilor fixe:

întocmirea evidenţei contabile a operaţiunilor legate de circulaţia

fondurilor fixe;

evidenţa lucrărilor, reparaţie capitală şi curentă;

calcularea uzurii fondurilor fixe, activelor materiale;

întocmirea formularelor ce ţin de existenţa şi mişcarea fondurilor

fixe conform categoriilor de proprietate şi uzurii în scopul impozitării;

pregătirea actelor de primire-predare a fondurilor fixe, ş.a.

contabil pe decontări cu personalul privind salarizarea sectorului linear:

prelucrarea tabelelor de muncă, calcularea salariului;

calcularea şi pregătirea documentelor de transferare a plăţilor în

buget, cotelor de asigurare, cotizaţiilor sindicale, alte reţineri;

pregătirea datelor pentru îndeplinirea declaraţiei cu privire la

impozitul pe venit al persoanei fizice, ş.a.

contabil pe decontări cu personalul privind salarizarea sectorului comutaţii:

prelucrarea avansurilor spre decontare (deplasări);

întocmirea declaraţiei impozitului pe venit reţinut la sursa de plată;

întocmirea dării de seamă lunar şi trimestrial ce ţine de evidenţa

Fondului social, analiza contului 533 ş.a .

Graficul de lucru al lucrătorilor SCEF este cuprins între orele 8:00 – 17:00.

Informaţia este prelucrată in mod automat cu ajutorul tehnicii de calcul performante

de care dispune întreprinderea şi datorită programiştilor calificaţi care fac parte din

colectivul lucrător al filialei S.A.”Moldtelecom” – Centru Transmisiuni.

Tema 2: Contabilitate activelor materiale pe termen lung.

Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică

naturală, pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în activitatea economico –

6

financiară a întreprinderii în scopuri productive, neproductive, administrative sau pot

fi predate în chirie pentru a obţine un avantaj economic (profit), precum şi

elementele (articolele) ce se află în procesul de creare o perioadă mai mare decît cea

de gestiune şi nu sunt destinate vînzării.

Contul 123 „Mijloace fixe” este destinat generalizării informaţiei referitoare la

existenţa şi mişcarea obiectelor de mijloace fixe care aparţin întreprinderii cu drept de

proprietate, sau cele arendate pe termen lung sau prin leasing, valoarea cărora

depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (1000 lei), iar durata de exploatare utilă mai

mare de 1 an.

Modul de atribuire a activelor materiale la mijloace fixe, componenţa şi

evaluarea acestora este reglementată de către SNC 16 „ Contabilitatea activelor

materiale pe termen lung.”

Contul 123 este unul de activ.

În Debitul acestui cont se reflectă valoarea iniţială a mijloacelor fixe predate în

exploatare procurate sau construite, valoarea mijloacelor fixe corectată în baza

investiţiilor capitale viitoare, şi valoarea obţinută după reevaluare.

În Credit se reflectă valoarea mijloacelor fixe ieşite, casarea uzurei acumulate

în timpul perioadei de funcţionare utilă şi valoarea mărfurilor obţinute în urma

lichidării mijloacelor fixe.

Soldul contului respectiv este debitor şi reprezintă valoarea mijoacelor fixe la

sfîrşitul perioadei de gestiune.

La contul 123 „Mijloacele fixe „pot fi deschise următoarele conturi:

1231 „Clădiri”

1232 „Construcţii speciale”

1233 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie”

1234 „Mijloace de transport”

1235 „Animale de muncă şi de producţie”

1236 „Plantaţii perene”

1237 „Alte mijloace fixe”

1238 „Mijloace fixe arendate pe termen lung”

7

Pe lîngă respectivele subconturi cuprinse în planul de conturi Centru

Transmisiuni mai utilizează şi subcontul 123 10 „Fondul bibliotecar”

Se deosebesc următoarele căi de intrare a mijloacelor fixe :

în rezultatul construcţiei;

procurării contra plată de la alte persoane fizice şi juridice;

primirea cu titlu gratuit;

depuneri de către fondatori ca aport în capitalul statutar;

stabilirea plusurilor de mijloace fixe în urma inventarierii;

achiziţionarea prin schimb.

Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe este considerată data

punerii în funcţiune a obiectului. Documentul de bază, ce confirmă punerea în

funcţiune a obiectului, este Procesul – verbal de primire – predare a mijloacelor fixe.

(Anexa 1.1) De la această dată începe calcularea uzurei mijloacelor fixe.

La intrarea mijloacelor fixe ce nu necesită montaj se întocmesc următoarele

formule contabile:

1. se înregistrează primirea obiectelor de mijloace fixe

D 123 C 521,522,539

2. se înregistrează valoarea serviciilor de transport:

a)de la furnizori D 123 C 521,522,539

b)de la secţiile D 123 C 812

3. se reflectă TVA aferentă mijloacelor fixe procurate precum şi

pentru serviciile de transport: D 5342 C 521,522,539

4. s-a efectuat plata mijloacelor băneşti pentru mijloacele fixe

procurate:

D 521,522,539 C 241,242,243

Primirea mijloacelor fixe sub formă de aport al fondatorilor la capitalul

statutar, deosebim următoarele formule:

8

1. se reflectă uzura obiectelor de mijloace fixe care necesită montaj

în cazul necorespunderii momentului de punere în funcţiune cu momentul

procurării:

D 1212,1213 C 313

2. cheltuielile legate de punerea în funcţiune a obiectelor de mijloace

fixe se reflectă în felul următor: D 1212,1213 C 211,531,533

3. se reflectă trecerea activelor materiale în curs de execuţie în

componenţa mijloacelor fixe: D 123 C 1212,1213

4. dacă obiectele de mijloace fixe nu necesită montaj şi momentul de

punere în funcţiune coincide cu momentul depunerii sub formă de aport în

capitalul statutar: D 123 C 313

În cazul intrării mijloacelor fixe cu titlu gratuit valoarea de intrare a acestora se

determină la valoarea venală. Dacă preţul de piaţă a acestora nu este confirmat,

valoarea de intrare a mijloacelor fixeeste determinată de o expertiză independentă sau

conform actelor de primire-predare.

În cazul cînd obiectul de mijloace fixe primit cu titlu gratuit necesită cheltuieli

(reparaţie, montaj, instalare) aferente pregătirii acestuia pentru exploatare, în

componenţa valorii de intrare a unui atare obiect se includ şi cheltuielile apărute.

Obiectele primite cu titlu gratuit care nu necesită cheltuieli de montaj şi

instalare se contabilizează nemijlocit în contul mijloacelor fixe.

Întreprinderea care a primit obiectul de mijloace fixe cu titlu gratuit va întocmi

următoarea formulă: D 123 C 622

În cazul depistării plusurilor de mijloace fixe în urma inventarierii, acestea se

înregistrează la intrări, majorînd concomitent veniturile din activitatea de investiţii.

Valoarea venală se determină pentru fiecare obiect concret, ţinîndu-se cont de gradul

de uzură fizică şi morală a acestuia.

În cazul dat se întocmeşte următoarea formulă:

D 123 C 621

9

Evidenţa mijloacelor fixe se ţine în Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe ( Anexa

1.2) unde se înscrie informaţia referitoare la obiectul de mijloc fix, şi anume dacă a

fost reparat, dacă a fost casat, sau transferat etc.

Pentru evidenţa regulată a mijloacelor fixe pe lîngă fişa de evidenţă a

mijloacelor fixe, trimestrial este întocmit Registrul mijloacelor fixe (Anexa 1.4) ce

conţine informaţia generalizată referitoare la existenţa mijloacelor fixe pe secţii.

Pentru menţinerea mijloacelor fixe în stare de lucru acestea au nevoie să fie

supuse reparaţiei curente sau capitale. Lucrările de reparaţie sunt executate nemijlocit

pe locurile de utilizare a obiectelor.

În cazul reparaţiei curente spre exemplu a clădirii se întocmesc formulele:

D 713 C 211,531,533

Cheltuielile de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe ale subdiviziunilor

întreprinderii se reflectă întocmindu-se formula:

D 813 C 211,531,533.

La efectuarea reparaţieie capitale a mijloacelor fixe, evidenţa cheltuielilor supuse

capitalizării se ţine în prealabil în contul 812 „ Activităţi auxiliare” (dacă reparaţia se

efectuează în secţia de reparaţie) sau contul 121 „ Active materiale în curs de

execuţie” (cînd lucrările se efectuiază cu forţele proprii ale întreprinderii la locul de

exploatare a mijloacelor fixe), sau contul 123 „ Mijloace fixe” (cînd lucrările se

excută în antrepriză, dacădacă după reparaţie obiectul nu necesită cheltuieli

suplimentare de montaj) sau necesită montaj, dar periada de instalare nu depăşeşte un

trimestru.

Aceste conturi se debitează în contrapartidă cu conturile:

211 „Materiale” – la costul pieselor de schimb şi a materialelor de reparaţie

consumate.

531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la suma calculată a

salariului muncitorilor implicaţi în reparaţie.

533 „Datorii privind asigurările” – la suma contribuţiilor pentru asigurările

sociale şi medicale la salariile calculate.

812 „Activităţi auxiliare” – la costul serviciilor proprii.

10

521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – sau

522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” – la costul serviciilor

organizaţiilor terţe sau a reparaţiei capitale efectuate în antrepriză.

La întreprindere documentele ce atestă efectuarea reparaţiei capitale sunt

Registrul reparaţiei capitale ( Anexa 1.6) şi documentele însoţitoare (Anexa 1.6.1;

1.6.2)

În procesul utilizării mijloacelor fixe avantajul economic întruchipat în acestea

se reduce, de aceea valoarea de bilanţ se micşorează treptat pe măsura calculării şi

raportării uzurii la consumuri sau cheltuieli. Suma uzurii pe fiecare obiect de mijloace

fixe se determină, luînd ca bază de calcul valoarea de intrare a obiectului, valoarea

rămasă probabilă şi durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare

a mijloacelor fixe cuprinde: valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamale şi de

import, şi cheltuielile de aducere a obiectului achiziţionat în stare de lucru. Valoarea

probabilă rămasă se determină la data achiziţionării obiectului şi ulterior nu se

majorează ca urmare a modificării preţurilor. Durata de funcţionare utilă este

determinată de perioada în decursul căreia acesta poate fi util întreprinderii.

În conformitate cu cerinţele S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe

termen lung”, se recomandă următoarele metode de calculare a uzurii mijloacelor

fixe:

a) liniară;

b) în raport cu volumul produselor fabricate (metoda de producţie);

c) degresivă cu rată descrecătoare;

d) soldului degresiv.

La întreprinderea S.A. „Moldtelecom” Centru Transmisiuni la calcularea uzurei

mijloacelor fixe se utilizează metoda lineară de calcul a uzurei. Uzura se calculă lunar

dar anual rezultatele sunt reflectate în Registrul uzurii mjloacelor fixe ( Anexa 1.7)

Deasemenea anual este întocmit şi Registrul evidenţei mişcării mijloacelor fixe

conform categoriilor de proprietate şi uzurii în scopul impozitării ( Anexa 1.8)

conform căreia putem observa că toate mijloacele fixe sunt grupate în V grupe carora

le corespunde o anumită normă de uzură.

11

Uzura mijloacelor fie se ţine la contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”. Evidenţa

analitică a uzurii mijloacelor fixe constă în reflectare sumei uzurii lunare şi cumulate

de la începutul anului şi din momentul punerii în funcţiune pe fiecare obiect de

inventar în calculul uzurii mijloacelor fixe.

La lichidarea mijloacelor fixe se întocmeşte Procesul verbal de casare a

mijloacelor fixe (Anexa 1.9) ce trebuie să fie semnată de către directorul tehnic şi de

alţi funcţionari.

Tema 3: Evidenţa materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă

durată.

12

Componenţa, caracteristica, modul de evaluare şi constatare a stocurilor de

mărfuri şi materiale sunt reglementate de prevederile S.N.C. 2 „Stocuri de mărfuri şi

materiale”.

Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoriile de bunuri economice

aflate la dispoziţia întreprinderii şi destinate:

- pentru a fi consumate la prima lor utilizare;

- pentru a fi înregistrate ca producţie în curs de esxecuţie;

- pentru fi vîndute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de

producţie.

Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate în întreprindere, stocurile

se caracterizează prin faptul că se consumă la prima lor utilizare în procesul de

producţie şi trebuie înlocuite cu exemplare noi.

Potrivit paragrafului 6 din S.N.C. 2, stocurile de mărfuri şi materiale sunt

reprezentate de:

materiale;

animale la creştere şi îngrăşat;

producţie în curs de execuţie;

produse;

mărfuri, inclusiv terenuri şi alte active materiale curente şi pe temen lung

achiziţionate şi destinate revînzării.

Materialele pot fi divizate în materii prime şi materiale consumabile.

-materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi

se regăsesc în produsul finit întegral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie

transformată.

-materialele consumabile sunt acele categorii de bunuri de natura activelor

curente (materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de schimb, materiale de

construcţie, seminţe, furajere, alte materiale consumabile) care participă direct la

procesul de producţie, fără a se regăsi, de regulă, în conţinutul material al produselor

fabricate.

13

Pentru evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime şi materiale

care participă direct la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi se regăsesc

integral sau parţial în produsul finit se utilizează contul 211 „Materiale”. În

Debitul contului respectiv este reflecttă valoarea de intrare a materialelor procurate,

în Credit – respectiv valoarea de ieşire a acestora (utilizate în procesul de prestare a

serviciilor).

Potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, mărfurile pot fi evaluate în

următoarele momente reprezentative ale perioadei de gestiune:

la intrarea în patrimoniu (în întreprindere);

la ieşirea (trecerea în consum) din patrimoniu;

la inventariere;

la data întocmirii rapoartelor financiare.

La intrarea materialelor la S.A.”Moldtelecom”, filiala "Centru Transmisiuni"

de la furnizori este întocmită factura fiscală, care este şi factura de expediţie şi unde

deasemenea este indicată şi suma TVA achitată care urmează a fi rambursată din

buget ( Anexa 2.1). În cazul cînd are loc intrarea materialelor de la alte filiale sau

chiar de la S.A.”Moldtelecom”, deasemenea se întocmeşte factura de expediţie însa

deacum TVA nu se achită ( Anexa 2.2). Cînd materialele ajung la depozit, în baza

documentelor respective depozitarul înregistrează intrările în Registru de primire-

predare a documentelor .

Mişcarea materialelor la întreprindere are loc în felul următor. Spre exemplu

delegatul Rotari Tudor reprezententul Serviciului Asistenţă a cerut să i se elibereze de

la depozit piese, materiale ş.a. în perioada 01.10.2005 – 31.10.2005 în baza Bonului

de consum ( Anexa 2.3). După ce cererea acestuia a fost aprobată, iar bonul de

consum prezentat a fost semnat de către director, contabil şef, cel care predă şi cel

care le primeşte materialele, obiectul solicitat este eliberat de la depozit împreună cu

multe alte materiale solicitate de Sectorul respectiv .

Atunci cînd are loc repartizarea materialelor primite la întreprindere pe diferite

secţii se întocmeşte Borderoul de mişcare a mărfurilr între secţii ( Anexa 2.4)

Intrările de materiale se reflectă în felul următor:

14

1. Pentru valoarea de cumpărare a materialelor achiziţionate, în dependenţă de

sursa de provenienţă: D 211 C 241,242,243,244521,227.

2. Pentru cheltuielile accesorii (cheltuieli de transport, taxe vamale, cheltuieli

privind asigurările): D 211 C 521,522,812,242,539,533

3. Pentru materialele achiziţionate prin schimb contra altor active:

D 211 C 221,223.

4. Pentru plusurile de materiale constatate cu ocazia inventarierii:

D 211 C 612

5. Pentru materialele şi deşeurile utilizabile obţinute din:

a. casarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:

D 211 C 213, 612

b. lichidarea mijloacelor fixe:

D 211 C 123,621.

La lichidarea materialelor la întreprindere este întocmit un Act de îndeplinire a

lucrărilor de exploatare (Anexa 2.5) sau Act de îndeplinire a lucrărilor de

modernizare (Anexa 2.6).

Inventarierea se petrece o dată în an de către o comisie specială desemnată de

către directorul întreprinderii.

Pe lîngă materiale, pentru aşi desfăşura activitatea, întreprinderea mai are

nevoie de obiecte de mică valoare şi scurtă durată. Aceste obiecte, de regulă, nu se

consumă într-un singur ciclu de exploatare , ci îşi transferă valoarea lor în mai multe

cicluri, pe măsura întrebuinţării lor, în cheltuielile activităţilor sub formă de

uzurăcalculată în proporţie de 100% din valoarea acestora, diminuată cu valoarea

rămasă probabilă. Excepţie fac obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror

valoare unitară nu depăşeşte ½ (500 lei) din limita stabilită. În conformitate cu SNC

2. „Stocuri de mărfuri şi materiale”, acestea se trec la cheltuieli sau consumuri pe

măsura dării lor în folosinţă.

Potrivit SNC 2, obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt activele care:

15

au o valoare unitară numai mare decît limita stabilită de legislaţie (1000 lei),

indiferent de durata de exploatare;

au o durată de serviciu nu mai mare de 1 an, indiferent de valoarea unei

unităţi.

Pentru evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se folosesc

conturile:

213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” şi 214 „Uzura obiectelor de mică

valoare şi scurtă durată”

Întrarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se înrergistrează în

contabilitate, în baza facturilor fiscale, facturilor de expediţie, actelor de achiziţie,

bonurilor de intrare.

I. Dacă întreprinderea procură obiecte de mică valoare şi scurtă durată:

a) de la furnizori:

D 213 C 521,241242,243,244.

b) prin intermediul titularilor de avans: D 213 C 227,532

c) de la persoane fizice: D 213 C 539

II. În cazul efectuării cheltuielilor suplimentare legate de de procurarea

obiectelor de mică valoare şi scurtă durată pot fi întocmite următoarele formule

contabile: D 213 C 812,521,533,532, 227,532.

III. Obiectele primite cu titlu gratuit se înregistrează prin formula contabilă:

D 213 C 622

IV. La depistarea plusurilor în urma inventarierii se face următoare înscriere:

D 213 C 612

V. Ieşirea oiectelor de mică valoare şi scurtă durată se contabilizează în felul

următor: D 813,2132,714,211 C 213

16

La întreprindere lichidarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se

face în baza Actului pentru trecerea la pierderi a obiectelor de mică valoare şi

scurtă durată ( Anexa 2.7).

Tema 4 : Contabilitatea mişcării mărfurilor în unităţile de comerţ cu

ridicata şi / sau cu amănuntul.

Pentru evaluarea curentă a stocurilor de mărfuri şi materiale pot fi utilizate

următoarele metode:

1 . M etoda costului normativ;

2. Metoda vînzărilor cu amănuntul.

17

- metoda costului normativ se utilizează pentru evaluarea curentă şi

controluloperativ al existenţei şi circulaţiei produselor finite şi producţiei

neterminate. Costul normativ se determină, luînd în consideraţie nivelul normativ al

cheltuielilor materiale directe, cheltuielilor directe privind retribuirea muncii şi al

cheltuielilor de producţie indirecte. Normele de cheltuieli trebuie să fie analizate

sistematic şi, în funcţie de necesităţi, să fie revizuite.

- metoda vînzărilor cu amănutul (procentului de profit global) se aplică,

de regulă în comerţ pentru evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri care au un profit

relativ egal în preţul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. În

contabilitatea curentă de circulaţie a mărfurilor evaluarea acestora se face la preţuri

de vînzare.Indiferent de varianta acceptată de evaluare a mărfurilor, acestea sunt

reflectate în evidenţa curentă în rapoartele financiare la cea mai mică sumă dintre

valoarea efectivă şi valoarea realizabilă netă.

Realizarea mărfurilor de consum către populaţie contra bani numerar sau pe

credit, constituie circulaţia mărfurilor cu amănuntul.

O condiţie necesară pentru dezvoltare circulaţiei cu amănuntul a mărfurilor o

constituie menţinerea sistematică a volumului şi structurii stocurilor de mărfuri la

fiecare unitate comercială.

Principalele elemente din care se compune preţul de vînzare cu amănuntul

sunt:

preţutl liber al producătorului - care constă din preţul de cost, beneficiul

întreprinderii, taxa pe valoarea adăugată, accizele la unele mărfuri stabilita de

Guvernul Republicii Moldova.

preţul liber al bazelor angro - ce se formează din preţul liber al

întreprinderii, taxa pe valoarea adăugată, adaosul comercial;

preţul liber de vînzare cu amănuntul se formează din preţul de

cumpărare de la unităţi cu ridicata sau întreprinderile industriale şi adaosul comercial

pentru unităţicu amănuntul.

Funcţia de bază a unităţilor de comerţ cu amănuntul constă în satisfacerea

cerinţelor consumatorilor.

18

Principalele forme de aprovizionare cu mărfuri în unităţile comerciale cu

amănuntul sunt.

1. direct de la furnizori – marfa în depozitul furnizorului este primită de

reprezentantul cumpărătorului, care se ocupă de verificarea corespunderii cantităţii şi

calităţii mărfii cu datele din documentele însoţitoare. Primirea mărfii se înregistrează

în documentele marfare de către persoane cu răspundere materială care au primit şi au

eliberat marfa

2. prin intermediul unităţilor comerciale cu ridicata - în acest caz primirea

mărfurilor se efectuiază la depozitul unităţilor comerciale cu amănuntul.

3. prin intermediul delegatului propriu – cînd se aplică această metodă de

aprovizionare, un reprezentant al unităţii comerciale cu amănuntul primeşte marfa de

la depozitul furnizorului şi poartă răspundere de integritatea partidei pînă la

depozitul magazinului.

1. La aprovizionarea cu mărfuri se dau formulele:

D 217 C 521

2. La valoarea TVA aferentă mărfurilor aprovizionate:

D 5342 C521

3. Reflectarea cheltuielilor de transport:

D 217 C 521,712.

Realizarea mărfurilor către populaţie se efectuiază în baza contractului de

vînzare cumpărare, ce reprezintă prin sine un acord comercial încheiat între vînzător

şi cumpărător în formă orală sau scrisă.

Realizarea mărfurilor cu amănuntul poate lua una din următoarele forme:

vînzarea cu plata integrală în numerar

vînzarea cu plata prin virament ( cu mică ridicată)

vînzări cu plată în rate

vînzări de mărfuri în consignaţie

Evidenţa sintetică a realizării mărfurilor se reflectă în felul următor:

19

1. Realizarea mărfurilor:

D 241,221 C 6112

2. Reflectarea adaosului comercial:

D 821 C 2172.

Din păcate la întreprinderea Centru Transmisiuni S.A. „ Moldtelecom” nu se

întîlneşte mişcarea mărfurilor nici cu amănuntul nici cu ridicata.

Tema 5 : Contabilitatea creanţelor întreprinderii.

Activitatea oricărei întreprinderi generează un sistem complex şi variat de

relaţii economice şi juridice cu cumpărătorii de produse şi mărfuri livrate, beneficiarii

de servicii prestate, personalul angajat, bugetul de stat privind plata impozitelor şi

taxelor, alte persoane juridice şi fizice.

Creanţele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi

la scadenţa stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente

20

o sumă de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice

numite debitori.

Componenţa, modul de constatare, de evaluare, de formare şi de stingere a

creanţelor sunt reglementate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi

prezentării rapoartelor financiare, SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor

întreprinderii” , SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, SNC 11 „Contractele

de construcţie” , SNC 17 „Contabilitatea arendei”, SNC 18 „Venitul”

Creanţele pot fi clasificate în raport cu următoarele criterii:

I. după conţinutul lor economic:

comerciale;

ale bugetului;

ale personalului;

privind veniturile calculate;

alte creanţe;

II. după termenul de scadenţă:

creanţe pe termen scurt (< 1 an);

creanţe pe termen lung (> 1 an);

III. după valuta în care este exprimată:

creanţe în valută naţională;

creanţe în valută străină;

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea

creanţelor cu o durată nu mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii şi

clienţii pentru produsele (mărfurile) livrate, serviciile prestate şi avansurile acordate

pot fi utilizate următoarele conturi sintetice din grupa 22 „Creanţe pe termen scurt”:

221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

222 „Corecţii la datorii dubioase”

223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

224 „Avansuri pe termen scurt acordate”.

21

Atunci cînd S.A. „Moldtelecom”, Centru Transmisiuni prestează servicii se

întocmeşte Factura fiscală care cuprinde în ea factura comercială şi factura privind

TVA.

Evidenţa sintetică a acestora se ţine în felul următor:

S-au prestat sericii cumpărătorilor:

D 221 C 611,534

De contările cu bugetul cuprind sumele:

impozitului pe venit plătit în plus, achitat în avans în decursul anului, reţinut

la sursa de plată, plătit în cursul anului în străinătate, reţinut în cazul plăţii anticipate

a dividendelor intermediare;

TVA pentru trecerea în cont, TVA de recuperat, TVA calculată de la

avansurile primite;

altor impozite şi taxe republicane şi locale achitate în avans sau plătite în

plus.

Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul aferente

impozitelor , taxelor şi sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv:

534„ Datorii privind decontările cu bugetul”

Întreprinderea achită lunar în buget impozitul pe venit conform prevederilor

Codului fiscal al Republicii Moldova, concomitent cu aceasta întocmindu-se Darea

de seamă .

La achitarea impozitului pe venit S.A. „Moldtelecom” Centru Transmisiuni

fiind o filială a S.A. „Moldtelecom” nu transferă de sinestătător suma impozitului pe

venit la stat, ci o transferă la S.A. „Moldtelecom” , după care suma respectivă

împreună cu sumele similare colectate de la celelalte filiale este transferată la bugetul

Republicii Moldova.

Atunci cînd are loc transferarea sumei impozitului pe venit de la Centru

Transmisiuni la Moldtelecom se dă formula:

D 5341 C 223

Creanţele personalului faţă de întreprindere apar în rezultatul operaţiilor legate de:

retribuirea muncii

22

avansurile de decontare

alte creanţe ale personalului ca: plata serviciilor comunale şi locale, plata

pensiilor alimentare.

Pentru a reflecta în contabilitate acest lucru se întocmesc formulele:

Se reflectă acordarea avansurilor lucrătorilor în contul remunerării muncii:

D 227 / 1 C 241

totodată se reflectă şi calcularea impozitului pe venit al persoanei fizice:

D 227 / 1 C 534 / 7

Pentru a putea vedea mai amănunţit operaţiunile care au fost efectuate prin

contul 227 „ Creanţe pe termen scurt ale personalului” e de ajuns să ridicăm

Registrul sintetic şi analitic al respectivului cont.

Pentru a studia mai atent toate avansurile pe termen scurt acordate în ţară

putem studia Registrul care conţine descifrarea contului 224.1, şi un registru

similar putem deschide şi la contul 229.5, dacă avem nevoie.

Toate aceste registre prezintă informaţia pe o lună de zile în schimb dacă avem

nevoie de o informaţie mai desfăşurată despre toate rulajele care s-au petrecut în

conturile respective apelăm la Extrase din Cartea mare la conturile date.

Tema 6 : Contabilitatea datoriilor

Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori

pentru bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind

retribuirea muncii, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte

persoane fizice şi juridice.

În contabilitate şi rapoartele financiare, datoriile se grupează după diverse

criterii:

I. după conţinutul economic:

a) datorii financiare;

b) datorii comerciale;

c) datorii calculate;

23

d) alte datorii.

II. după termenul de achitare a datoriilor:

a) datorii pe termen lung ( > 1 an);

b) datorii pe termen scurt (< 1 an);

Datoriile întreprinderii pot fi exprimate în valută naţională şi în valută străină.

În contabilitate şi în rapoartele financiare toate datoriile ca şi celelalte elemente

patrimoniale se reflectă în valută naţională. Datoriile exprimate în valută străină pot

genera pierderi sau venituri sub forma unor diferenţe de curs valutar în cadrul

apariţiei şi achitării datoriilor.

Pentru evidenţa datoriilor pe termen scurt şi lung faţă de diverse persoane

fizice şi juridice sunt destinate conturile clasei a IV – „Datorii pe termen scurt” şi

pentru evidenţa datoriilor pe termen lung, conturile clasei a V – „Datorii pe termen

lung”

În cadrul clasei a IV – a sunt incluse Datoriile financiare pe termen lung şi

Datoriile pe termen lung calculate. Iar în cadrul clasei a V – a sunt incluse Datoriile

financiare pe termen scurt , Datoriile comerciale pe termen scurt şi Datoriile pe

termen scurt calculate.

Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea

capitalului atras.

Capitalul atras este constituit din creditele bancare şi împrumuturile în valută

naţională şi străină primite de la alte persoane fizice şi juridice pe un termen stabilit şi

pentru o anumită plată.

Modul de creditare, de primire şi de rambursare a creditelor bancare este

reglementat de contractele de credit şi actele normative în vigoare.

Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sunt destinate

respectiv conturile :

511 „Credite bancare pe termen scurt”

512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”

411 „Credite bancare pe termen lung”

412 „Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”

24

Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate

conturile:

513 „Împrumuturile pe termen scurt”

413 „Împrumuturile pe termen lung”

Conturile respective sunt de pasiv , în creditul lor se refletă suma creditelor

bancare şi ale împrumuturilor pe termen scurt şi lung primite, iar în debitul lor se

reflectă suma creditelor şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung rambursate. Soldul

final este creditor şi ne reflectă datoriile întreprinderii aferente creditelor bancare şi

împrumuturilor pe termen lung şi scurt nerambursate pînă la sfîrşitul perioadei de

gestiune.

Contabilitatea sintetică a datoriilor financiare este următoarea:

1. Creditele bancare şi împrumuturile primite se reflectă în modul

următor: D241, 242, 243 C 511,512,513, 411,412,413

2. Achitarea datoriilor pe seama creditelor şi împrumuturilor:

D 521,522,534,539 C 511 512, 513,411, 412,413.

3. Trecerea creditelor pe termen lung în categoria creditelor pe termen

scurt: D 411,412,413 C 511,512,513

4. Reflectarea rambursării creditelor bancare şi împrumuturilor pe

termen lung şi scurt: D 411,412,413,511,512,513 C241,242,243.

Evidenţa analitică a creditelor bancare şi împrumuturilor se ţine pe feluri de

credite şi împrumuturi pe termenii de rambursare, pe creditori şi pe băncile care le-au

acordat.

Datoriile financiare pe termen lung pot fi:

convertibile – reprezintă datoriile privind creditele şi împrumuturile primite cu

condiţia că dacă întreprinderea nu le va stinge în termenele stabilite, creditorii devin

deţinători ai unui număr anumit de acţiuni sau cote de participaţie în capitalul

statutar.

neconvertibile – reprezintă datoriile aferente creditelor bancare şi

împrumuturilor primite fără stipularea condiţiei cedării acţiunilor sau cotelor de

25

participaţie în capitalul statutar în urma unei eventuale nerambursări a creditului sau a

împrumutului.

Datoriile comerciale reprezintă datoriile care apar în urma operaţiunilor

comerciale ale întreprinderii. Acestea includ: datoriile faţă de furnizori şi antreprenori

privind materiile prime, mărfurile, precum şi pentru prestări de servicii.

Decontarea datoriilor faţă de furnizori se poate face :

1) prin achitarea lor pe bază de facturi şi instrumente de plată

corespunzătoare formelor de decontare aplicate;

2) prin acordarea de către furnizor a unui credit comercial.

În prezent în Republica Moldova conform Regulamentului privind decontările

prin virament se utilizează ca forme de decontări prin virament:

dispoziţia de plată;

dispoziţia de plată acceptată;

cererea dispoziţiei de plată;

cecul;

acreditivul;

cambiile.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea :

datoriilor comerciale faţă de furnizori şi antreprenori este destinat

contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

datoriilor pe termen scurt privind operaţiunile efectuate cu părţile

legate, contul 522 „Datorii pe termen scurt ale părţilor legate”

Conturile 521, 522 sunt pasive. În creditul lor se reflectă înregistrarea

datoriilor , iar în debit este reflectată achitarea lor. Soldul final este creditor şi

reflectă suma datoriilor existente la sfîrşitul perioadei de gestiune.

Contabilitatea sintetică a conturilor 521, 522 poate fi dusă în felul următor:

1. Acceptarea spre plată a facturilor de la furnizori şi antreprenori pentru:

26

valorile intrate (fără TVA): D 111,112,121,123,211,213,217 C 521,522

serviciile prestate (f/ TVA) D 112,211,213,712,713,721,811,813 C 521,522.

2. Reflectarea sumelor TVA aferente documentelor prezentate de furnizor

din cauza nerespectării clauzelor contractuale:

D 534 / 2 C 521,522

3. Reflectarea sumelor aferente reclamaţiilor prezentate de furnizor din

cauza nerespectării clauzelor contractuale:

D 714 C 539

4. Achitarea documentelor de decontare şi plată ale furnizorilor şi

antreprenorilor:

din contul mijloacelor băneşti D 521,522 C 241,242,243

din contul creditelor bancare D 521,522 C 411,511

5. Trecerea în cont a sumelor datoriilor faţă de furnizori pe seama creanţelor

acestora la efectuarea decontărilor: D 521 C 221

cînd sunt utilizate creanţele faţă de părţile legate: D 522 C 223

2. Trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate în cazul decontărilor

pentru valorile materiale primite şi serviciile prestate:

D 521,522 C 136,224.

Datoriile calculate sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice, în

special, faţă de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de

asigurări, bugetul de stat, diverşi creditori.

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de

salariaţi pentru munca prestată, privind recuperarea cheltuielilor şi plăţilor efectuate

de salariaţi în favoarea întreprinderii etc.

Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în

drepturile angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilsc prin negocieri colective

27

sau individuale între persoane fizice şi întrepridere şi sunt în raport direct cu cererea

şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, cantitatea şi calitatea muncii, rezultatele şi

condiţiile funcţionării întreprinderii.

În scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de

producţie, garantării unei continuităţi a activităţii economice, întreprinderile asigură

bunurile, personalul şi răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de

incertitudine excepţionale.

Conform legislaţiei în vigoare, asigurările pot fi obligatorii şi binevole, iar

asigurătorii – întreprinderile cu capital privat, companiile de asigurări şi organele de

stat

În conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr 489 –

XIV din 08.07.1999, asigurările sociale reprezintă un sistem de protecţie socială a

persoanelor asigurate, constînd în acordarea de îndemnizaţii, ajutoare, pensii, prestaţii

pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacizăţii de muncă şi alte prestaţii

prevăzute de legislaţie.S.A. „Moldtelecom” CT transferă la buget sumele primelor de

asigurare obligatorie de asistenţă medicală (Anexa 3.1)

Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele

de calculare, achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. Modul şi termenele de

achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, facilităţile acoradate, precum şi

subiecţii impunerii şi obiectele impunerii sunt reglementate de Codul fiscal, Legea

privind taxele locale nr.186-XIII din 19.07.1994, cu modificările şi

complectările ulterioare, legea bugetului de stat pe anul respectiv şi alte acte

normative.

Întreprinderea achită următoarele taxe şi impozite la stat ca : Taxa pentru

folosirea autostrăzilor ( Anexa 3.2), Taxa pentru amenajarea teritoriului ( Anexa 3.3),

Impozitul funciar ( Anexa 3.4), Darea de seama la taxa pentru folosirea apei (Anexa

3.5), Impozitul pentru bunurile imobiliare (Anexa 3.6) şi Declaraţia privind TVA

(Anexa 3.7).

28

Relaţiile întreprinderii cu fondatorii şi alţi participanţi în capitalul statutar pot

avea un caracter deferit, reprezentînd creanţe sau datorii. Datoriile faţă de fondatori

(acţionari) pot fi grupate în datorii privind:

dividendele, alte venituri şi plăţi calculate;

aporturile la capitalul statutar;

restituirea cotelor sau a unei părţi la lichidarea întreprinderii.

Datoriile faţă de fondatorii întreprinderiişi alţi participanţi se înregistrează în

contul de pasiv 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”

Tema 7: Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii.

Pentru a produce bunuri sau servicii este necesară îmbinarea mai multor factori

de producţie, cum sunt: munca, capitalul, natura ş.a. La acest capitol voi studia

factorul muncă.

Orice întrepride are nevoie de salariaţi pentru a activa şi nici Moldtelecomul

nu face excepţie. Acesta dispune de un număr foarte mare de salariaţi, peste 300 de

oameni, iar fluctuaţia cadrelor este normală.

La angajarea cadrelor la lucru este emis Ordinul cu privire la angajare (Anexa

4.1) şi în paralel Fişa de încadrare în muncă.

Munca acestora este retribuită pe unitate de timp, în acord sau conform altor

sisteme de retribuire. salarizarea angajaţilor din sfera bugetară se efectuiază în baza

Reţelei tarifare unice de salarizare.

Salariul reprezintă orice formă de recompensă sau venit calculat în

conformitate cu contractul individual de muncă, de patron sau de organul

29

împuternicit de acesta angajatului pentru munca prestată şi depinde de sistemul de

salarizare, sistemul de tarife, de sporuri şi alte elemente.

Organizarea şi retribuirea muncii în S.A. “Moldtelecom” este organizată după

2 sisteme:

a) sistemul tarifar de salarizare;

b) sistemul de salarizare fără tarife;

- sistemul tarifar de salarizare reglementează remunerarea muncii pentru

anumite grupe de funcţii şi profesii în dependenţă de nivelul de calificare al

salariaţilor,condiţiile de muncă, nivelul de responsabilitate şi intensitatea muncii.

- sistemul de salarizare fără tarife reglementează remunerarea muncii

angajaţilor cu grad înalt de calificare, cererea căreia este în dependenţă de oferta

forţei de muncă pe piaţă şi îndeplineşte funcţiile:

- de deservire a ehipamentului cu grad înalt de complexitate şi tehnologii

moderne;

- la majorarea eficienţei rezultatelor activităţii întreprinderii.

Organizarea şi remunerarea muncii în S.A. “Moldtelecom” este organizată

după următoarele forme:

a) pe unitate de timp – aceasta este forma de salarizare prin care plata forţei de

muncă se efectuiază în dependenţă de timpul lucrat ( oră, zi, lună ) şi calificarea

salariatului

b) în acord individual direct – este forma de salarizare prin care munca este

remunerată în dependenţă de calitatea şi cantitatea serviciilor prestate. Remunerarea

se face pentru fiecare unitate de serviciu conform tarifelor şi normelor aprobate în

modul stabilit. Organizarea şi evidenţa muncii se face pe fiecare angajat în parte.

c) în acord colectiv – forma respectivă de salarizare presupune că munca este

organizată în colectiv şi remunerată în dependenţă de calitatea şi cantitatea serviciilor

prestate. Organizarea şi retribuirea muncii în acord colectiv se efectuiază la sectoarele

care nu permit îndeplinirea lucrărilor de către un singur angajat.

d) prin contract individual cu condiţii speciale – este forma de salarizare prin

care munca se organizază şi se remunerează prin contract individual de muncă.

30

Salariul se stabileşte pentru unitate de timp (lună) şi nu este în concordanţă cu

reţeaua unică tarifară de salarizare.

La fiecare sfîrşit de lună şefii de secţie aduc în contabilitate Foaia colectivă de

prezenţă ( Anexa 3) , unde se indică zilele lucrate, concediile acordate, foile de boală,

absenţele nemotivate a lucrătorilor secţiei respective. În baza acestei foi contabilul pe

salariu calculează salariul. Calculul salariului este indicat în Fişa personală de calcul

(Anexa 4.3) care se tipăreşte în 2 exemplare. Un exemplar al fişei se inmînă

salariatului, iar al doilea exemplar se păstrează în arhiva contabilităţii timp de 75 de

ani. Salariul lucrătorii S.A.”Moldtelecom” îl încasează de la bancomate băncii ce

deserveşte întreprinderea, după ce aceasta din urmă transferă suma salariilor pe

contul său de decotare.

Plata salariilor se reflectă prin formula:

D 531 C 241,242

Fiecare lucrător are dreptul la scutire personală la impozitul pe venit reţinut din

salariu de 3600 lei pe an şi 240 lei pe an pentru persoana întreţinută adică copil. În

acest scop salariatul trebuie să prezinte la întreprindere Cererea lucrătorului privind

acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu ( Anexa 4.4).

Atunci cînd lucrătorul cere să i se acorde concediu contabilul pe salariu

întocmeşte Fişa de acordare a concediului ( Anexa 4.5) unde se indică secţia din care

face parte lucrătorul, postul pe care îl ocupă salariatul, termenul pe care acesta

intenţionează să plece în concediu, iar pe verso este arătat cum s-a făcut calculul

sumei concediale.

1. La calculul salariului se întocmeşte următoarea formulă:

D 711,713,812,714 C 531.1

2. La plata salariului se dă formula:

D 531.1 C 241,242,243.

La transferarea lucrătorilor dintr-o secţie în alta este întocmit Ordinul

(dispoziţie) cu privire la transferul la alt lucru ( Anexa 4.6) unde se indică secţia,

biroul de unde se transferă lucrătorul şi secţia unde se transferă acesta, funcţia,

salariul şi data.

31

Atunci cînd are loc concedierea cadrelor se întocmeşte Ordinul despre

rezilierea contractului de muncă ( Anexa 4.7)

Tema 8 : Contabilitatea veniturilor

Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de

întreprindereîn cursul perioadei de gestiune, sub formă de majorare a activelor sau

de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia

sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.

În componenţa veniturilor nu sunt incluse sumele colectate în numele terţilor,

de exemplu taxa pe valoarea adăugată, accizele încasările globale obţinute de

întreprindere în numele unor terţe părţi din comercializarea produselor sau mărfurilor

acestora, întrucît acestea nu reprezintă avantaje economice ale întreprinderii şi nu

afectează mărimea capitalului propriu al acesteia.

Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu reprezintă venituri ale întreprinderii,

întrucît acestea sunt colectate în numele organelor de stat şi vărsate la buget.

Sumele obţinute din efectuarea operaţiunilor de intermediere în numele

proprietarului produselor (mărfurilor) şi transmise lui de asemenea nu reprezintă

veniturile intermediarului (agentului). În aceste cazuri veniturile intermediarului

cuprind numai comisioanele. De exemplu, veniturile persoanei care organizează

licitaţii constau din comisioanele din deduse preţul de vînzare, încasate de la

32

cumpărător, şi alte comisioane, iar veniturile firmelor care organizează excursii

turistice cuprind numai comisioaneledin vînzarea biletelor, dar nu valoarea pe care o

achită.

În funcţie de natura activităţilor care le generează, veniturile pot fi clasificate

în două grupe:

1. Venituri din activitatea operaţională care cuprind sumele încasate sau de

încsat din activitatea de bază a întreprinderii.

2. Venituri din activitatea neoperaţională care include sumele primite sau de

primit din alte tipuri de activităţi ale întreprinderii.

Veniturile din activitatea operaţională constau din:

- venituri din vînzări care cuprind încasările din comercializarea

produselor , mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiunile de bază de barter,

contractele de construcţie;

- alte venituri operaţionale, din care fac parte sumele primite sau de primit

din ieşirea activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda

operaţională, precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri , recuperări de

daune materiale, rezultate din modificările metodelor de evaluare a activelor curente

etc.

Veniturile din activitatea operaţională se înregistrează în contabilitate în baza

următoarelor documente primare:

factura fiscală;

procesul – verbal de primire – predare a serviciilor prestate;

dispoziţia de plată;

bonul de încasări;

procesul – verbal de inventariere etc.

Pentru evidenţa sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv

611 “Venituri din vînzări” şi 612 “Alte venituri operaţionale”

Din venituri din activitatea operaţională la Moldtelecom sunt încasate alte

venituri operaţionale după cum putem vedea în Analiza contului 612 ( Anexa 5.1)

33

În cursul anului de gestiune aceste venituri se înregistrează prin următoarea

forma: D 241,242,243,211,422 C 612

Veniturile din activitatea neoperaţională:

- venituri din activitatea de investiţii, se reflectă în contabilitate în baza

aceloraşi documenteca şi veniturile din activitatea operaţională

- venituri din activitatea financiară, cuprind sumele rezultate din

transmiterea în arenda finanţată a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung,

valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, veniturile sub formă de diferenţe favorabile

de curs valutar, subvenţiile de stat, primele, premiile şi sumele sponsorizate, sumele

primite din contractele de de neangajare în activitatea de concurenţă.

- venituri excepţionale, care constau din sumele primite de la organele de

stat, companiile de asigurări, întreprinderile şi persoanele fizice sub formă de

recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice, accidente şi alte

evenimente excepţionale.

Întreprinderea dispune de venituri din activitatea de investiţii Acest lucru îl

putem observa dacă ridicăm cărticica contului 621 “Venituri din activitatea de

investiţii” ( Anexa 5.2). Aceste venituri se înregistrează în cursul anului de gestiune

prin formula contabilă: D 211.1,123.3,341,211.5 C 621

Contul 621 se închide la sfîrşitul anului prin formula contabilă:

D 621 C 351

Deasemenea întreprinderea dispune si de venituri din activitatea financiară dar

într-un volum redus. Pentru a vedea acest lucru putem studia Cărticica contului 622

“Venituri din activitatea financiară”.

Veniturile respective se contabilizează în felul următor:

D 241,422, etc. C 622

Se închide contul în felul următor:

D 622 C 351

Întreprinderea nu dispune de venituri excepţionale.

34

Clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi poartă un caracter convenţional

şi nu este identică pentru toate întreprinderile. Veniturile rezultate din una şi aceeaşi

tranzacţie pot fi constatate la o întreprindere.

Rezultatele financiare ( profit/pierdere) se calculează la finele fiecărei perioade

de gestiune ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate în contabilitate.

Tema 9 : Cotabilitatea cheltuielilor

Evidenţa cheltuielilor întreprinderii constituie unul dintre cele mai importante

şi dificile sectoare de contabilitate ale întreprinderii.

Componenţa consumurilor şi cheltuielilor, modul de evaluare şi de constatare a

acestora sunt determinate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi

prezentării rapoartelor financiare şi SNC 3 “ Componenţa consumurilor şi

cheltuielilor întreprinderii”.

Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în

procesul desfăşurării activităţii economico – financiare a întreprunderii.

Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor

fabricate ( serviciilor prestate), ci se reflectă în Raportul privind rezultatele

financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului ( pierderii) net al

perioadei de gestiune.

35

Cheltuielile se efectuiază la întreprinderile care desfăşoară toate tipurile de

activităţi. În funcţie de direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în trei grupe:

1. Cheltuielile ale activităţii operaţionale.

2. Cheltuielile ale activităţii neoperaţionale.

3. Cheltuielile privind impozitul pe venit.

Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de

desfăşurarea activităţii de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:

costul vînzărilor;

cheltuielile comerciale;

cheltuielile generale şi administrative;

alte cheltuieli operaţionale.

Costul vînzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor,

mărfurilor vîndute şi serviciilor prestate. Acestea cuprind la întreprinderea

Moldtelecom consumurile privind retribuirea muncii, precum şi consumurile de

indirecte de producţie aferente serviciilor prestate. Pentru evidenţa costului vînzărilor

este destinat contul 711 „Costul vînzărilor”. În cursul perioadei de gestiune la

valoarea de bilanţ a serviciilor prestate, produselor vîndute, al mărfurilor, se

întocmeşte formula contabilă:

D 711 C 216,217, 811,812.

Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor,

mărfurilor şi prestărilor de servicii, şi anume : cheltuieli privind operaţiunile de

marketing; cheltuielile privind ambalajele şi ambalarea produselor şi mărfurilor ;

cheltuielile de transport privind desfacerea; cheltuielile de reclamă; cheltuielile

privind reparaţiile şi deservirea cu termen de garanţie a produselor şi mărfurilor

vîndute ş.a. Evidenţa acestor cheltuieli se ţine în contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea

şi gestiunea întreprinderii în ansamblu: cheltuieli privind uzura, reparaţia şi

întreţinerea mijloacelor fixe, cheltuieli de întreţinere a personalului administrativ ş.a.

Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 713 „Cheltuieli generale şi

administrative”

36

Alte cheltuieli operaţionale cuprind cheltuielile privind vînzarea altor active

curente; cheltuieli privind arenda operaţională; cheltuielile sub formă de amenzi;

cheltuieli aferente dobînzilor pentru credite şi împrumuturi ş.a. Se ţin la contul 714

„ Alte cheltuieli operaţionale”

Cheltuielile activităţii neoperaţionale cuprind cheltuielile suportate de

întreprindere la desfăşurarea altor feluri de activităţi. Acestea cuprind:

cheltuielile activităţii de investiţii;

cheltuielile activităţii financiare;

pierderi excepţionale.

Cheltuielile activităţii de investiţii rezultă din ieşirea activelor pe termen lung şi

cuprind cheltuielile şi pierderile aferente ieşirii activelor nemeteriale, activelor

materiale în curs de execuţie, terenurilor, mijloace fixe, resurselor naturale, activelor

financiare pe termen lung, sumele reducerii valorii activelor pe termen lung ieşite;

pierderile din participaţiile în alte întreprinderi şi operaţiunile cu părţile legate. Se

ţine la contul 721 „ Cheltuieli ale activităţii de investiţii”

Cheltuielile activităţii financiare rezultă din modificarea mărimii şi structurii

capitalului propriu, împrumuturilor şi creditelor întreprinderii.Evidenţa se ţine la

contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”

Pierderile excepţionale rezultă din evenimentele sau operaţiunile rare şi

netipice care nu sunt legate de activitatea economico-financiară (ordinară) a

întreprinderii. Acestea cuprind daunele provocate de calamităţile naturale, pierderile

din perturbările politice, modificarea legislaţiei ţării.Evidenţa pierderilor respective se

ţine la contul 723 „Pierderi excepţionale”

Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor

privindimpozitul pe venit luată în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al

perioadei de gestiune. Se ţine evidenţa la contul 731 „ Cheltuieli (economii) privind

impozitul pe venit”

37

Pentru a vedea componenţa cheltuielilor la întreprinderea S.A. „Moldtelecom”

efectuate pe luna decembrie 2003 este necesar de studiat documentul Analiza

cheltuielilor (Anexa 6.1) pe luna decembrie 2003.

La sfîrşitul fiecărui trimestru la întreprindere se întocmeşte Raportul statistic nr

5-C ( Anexa 5.2), unde sunt indicate toate cheltuielile şi consumurile suportate de

întreprindere pe trimestrul precedent.

Tema 10 : Conţinutul şi structura rapoartelor financiare, anexelor la ele şi

notei explicative.

Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori

financiari generalizatori care caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a

întreprinderii şi rezultatele activităţii economice a acesteia obţinute în

cursulperioadei de gestiune respective.

În funcţie de gradul şi caracterul interesului financiar, utilizatorii rapoartelor

financiare se divizează în două grupuri:

externi (investitori, creditori, furnizori, cumpărători, organe fiscale,

administrative, organizaţii obşteşti etc.) care se află în afara întreprinderii şi au

nevoie de informaţii pentru luarea deciziilor investiţionale şi altor decizii economice;

interni (fondatori, proprietari, personal, administraţia) care gestionează

întreprinderea la toate nivelurile şi utilizează informaţia contabilă la planificarea ,

38

controlul, evaluarea unor operaţiuni economice distincte şi a activităţii întreprinderii

în ansamblu.

Componenţa, modul de întocmire şi de prezentare a rapoartelor financiare de

către agenţii economici din Republica Moldova sunt determinate de: Legea

contabilităţii; Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare;

SNC 1 „Politica de contabilitate” , SNC5 „Prezentarea rapoartelor financiare”; şi

alte documente şi acte normative destinate reglamentării regulilor de întocmire a

rapoartelor financiare.

Componenţa, conţinutul şi modul de pregătire a rapoartelor financiare cu

destinaţie generală prezentate de agenţii economici utilizatorilor este deteminat de doi

factori:

a) perioada de gestiune pentru care se întocmesc

b) sistemul contabil aplicat.

Conform Legii contabilităţii, agenţii economici, inclusiv avocaţii şi notarii,

care utilizează pentru ţinerea contabilităţii sistemul simplificat sau complet al partidei

dubl, sunt obligaţi să întocmească rapoarte financiare trimestriale şi anuale.

Persoanele fizice, inclusiv avocaţii, notarii, întocmesc declaraţia privind

veniturilereale obţinute şi cheltuielile efectuate în anul acre a expirat.

Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale

fiecărui an, cu excepţia primului an de activitate, cînd acesta începe la data

înregistrării agentului economic. Data raportată se consideră ultima zi calendaristică a

perioadei de gestiune.

În componenţa raportului trimestrial agenţii economici includ:

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultetele financiare

Raportul privind fluxul mijlacelor băneşti.

Raportul financiar anual al agenţilor economici trebuie să conţină, în afară de

formularele enumerate mai sus:

Raportul privind fluxul capitalului propriu

39

Anexa la bilanţul contabil

Anexa la Raportul privind rezultatele financiare

Nota explicativă.

La întreprinderea Centru Transmisiuni S.A.”Moldtelecom” rapoartele

financiare se întocmesc în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

În Raportul financiar pe anul 2005 (Anexa 7.1) putem găsi toată informaţia cu

privire la rezultatele financiare a întreprinderii, fluxul capitalului propriu, fluxul

mijloacelor băneşti şi toate anexele corespunzătoare.

Încheiere

În cadrul acestei lucrări am încercat să reflect structura, modul de fuuncţionare,

cum are loc ducerea evidenţei contibele la Societatea pe Acţiuni "Moldtelecom"

filiala "Centru Transmisiuni". Eu am încercat să relatez aceasta bazîndu – mă pe

cunoştinţele teoretice învăţate şi experienţa practică pe care am acumulato în cursul

practicii de producţie efectuată la Secţia Contabilitate Economie şi Finanţe din cadrul

filialei "Centru Transmisiuni". În urma studiilor efectuate am ajuns la următoarele

concluzii:

Politica de contabilitate promovată de S.A. "Moldtelecom" inclusiv filiala

"Centru Transmisiuni" este în principiu o politică destul de bună, aş putea spune

că este destul de bine organizată, beneficiază de un personal numeros, calificat,

punctual, responsabil. Filiala este în stare să-şi acopere o bună parte din nevoile de

finanţare din fondurile proprii, ceea ce este bine, nefiind nevoită să depindă de

persoane terţe;

40

Faptul că recurge de multe pentru soluţionarea diferitor probleme la sediul central

al S.A. "Moldtelecom" este ceva normal, deoarece este o simplă filială şi conform

legislaţiei în vigoare nu are dreptul să activeze individual.

De asemenea faptul că nu înregistrează intrări de materiale şi obiecte de mică

valoare şi scurtă durată din toate sursele se datorează faptului că ele îi sunt

transmise direct de la centrul de distribuire a materialelor de la S.A.

"Moldtelecom" care decide de ce materiale, obiecte are nevoie, care va fi durata

lor de exploatare, valoarea de intrare, modul de utilizare, cum se va calcula uzura,

care va fi valoarea probabilă rămasă ş.a.

Din analiza Bilanţului Contabil observăm că mărimea capitalului propriu este

destul de mare, iar datorii la termen nu are contractate deloc ceea ce nu este chiar

bine deoarece costul capitalului propriu este de cele mai dese ori mult mai mare

costul capitalului împrumutat;

Diminuarea considerabilă a mărimii activelor este determinată de faptul că la

începutul anului curent a avut loc trecerea secţiei de fibre optice la balanţă altei

filiale, care nu era într – atît de mare dar dispunea de un potenţial financiar şi

tehnic foarte dezvoltat

S.A. "Moldtelecom" are şi nişte divergenţe în ţinerea evidenţei contabile,

deoarece anul 2004 a fost un an cu multe probleme: a avut loc liberalizarea pieţii

telecomunicaţiilor din ţară, au fost făcute o serie de tentative de a privatiza această

întreprindere dar toate fără succes. Oferta tender făcută pentru procesul de

privatizare al Operatorului Naţional de telefonie fixă au schimbat multe norme în

ţinerea evidenţei contabile, a fost modificată în proporţii destul de mari Politica de

contabilitate, contractul colectiv de muncă, modul de primire / predare, intrare /

ieşire a multor tipuri de materiale, mijloace fixe, tehnologii. Toate acestea într-o

măsură mai mare sau mai mică au frînat puţin cîte puţin activitatea de dezvoltare a

S.A. "Moldtelecom".

41

Oricum faptul că în cei doi ani prezentaţi în Bilanţul Contabil sa obţinut profit ne

arată că S.A. "Moldtelecom" şi mai ales filiala "Centru Transmisiuni" beneficiază

de o gestionare bună care încearcă pe an ce trece să se aloce mai multe fonduri

pentru modernizarea companiei, adaptarea ei la cele mai moderne şi sofisticate

tehnici de calcul, inovaţii de ultimă oră, cadre înalt calificate, profesioniste.

42