RAPORT DE ACTIVITATE DOMENIUL „SANATATE IN RELATIE CU ... · • Evaluarea impactului asupra...

1

RAPORT DE ACTIVITATE “SANATATE IN RELATIE CU MEDIUL” – INSP 2011

RAPORT DE ACTIVITATE DOMENIUL

„SANATATE IN RELATIE CU MEDIUL”

- 2011 -

Prin Ordinul MS nr 261 din 12 aprilie 2010, publicat in M. Of. nr 228/2010, s-a aprobat organigrama si Regulamentul de organizare si functionare al Institutului National de Sanatate Publica. Conform acestuia activitatea de Sanatate in Relatie cu Mediul este desfasurata de compartimentele specifice care fac parte integranta din structura institutului si anume : Centrul National pentru Monitorizarea Riscului din Mediul Comunitar si cinci Sectii de Sanatate in Relatie cu Mediul din cadrul Centrelor Regionale de Sanatate Publica Bucuresti, Timisoara, Iasi, Cluj si Targu Mures.

2


1. Responsabilitati principale:

.1. Stabilirea metodologiilor, implementarea, coordonarea si realizarea activitatilor programului national PN II – Programul National de Monitorizare a Factorilor Determinanti din Mediul de Viata si Munca

.2. Participari la grupuri interministeriale si parteneriate la solicitarea MS

.3. Colaborare in programele internationale si raportari la CE in domeniile specifice

.4. Elaborare de proiecte de acte normative

2. Resurse umane:

Structurile de specialitate care participa la intocmirea , aplicarea ,coordonarea si interpretarea metodologiilor din cadrul PN II- Programul National de Monitorizare a Factorilor Determinanti din Mediul de Viata si Munca sunt reprezentate de personalul Centrului National de Monitorizare a Riscului din Mediul Comunitar si sectiilor de sanatate si mediu ale Centrelor Regionale de Sanatate Publica Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara si Tg Mures. Astfel activitatea acestor structuri a fost sustinuta de cadre superioare si medii din diferite specialitati : medici igienisti; medici medicina muncii; ingineri; chimisti; biologi; biochimisti; fizicieni; asistenti medicali; laboranti;etc. Personalul Centrului National de Monitorizare a Riscului din Mediul Comunitar (CNMRMC) a avut in anul 2011 un numar de 25 persoane din care 14 medici (din care 3 sunt incadrati cu ½ norma si 6 de specialitate medicina muncii) .Personalul in coordonare metodologica a fost: personalul Sectiilor de Sanatate in Relatie cu Mediul (SRM) din CRSP- uri.

3. Rezultate:

3.1 In cadrul Programului National II , pentru anul 2011, au fost cuprinse : - metodologii pentru monitorizarea , protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor

asociate factorilor de risc din mediul de viata; - metodologii pentru obiectivul privind protejarea si prevenirea imbolnavirilor asociate

radiatiilor ionizante; - metodologii privind protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate

factorilor de risc ocupationali; - metodologii privind protejarea sanatatii prin prevenirea imbolnavirilor asociate

factorilor de risc alimentar. • Din acestea un numar de 14 metodologii au ca si responsabil si au fost propuse si

coordonate de catre membrii ai CNMRMC iar restul au fost coordonate de specialisti ai sectiilor SRM din cadrul CRSP – urilor.

• In iunie 2011 s-a desfasurat prima Conferinta pentru Sanatate si Mediu, la sediul INSP din Bucuresti, la care au participat specialisti din cadrul INSP, a Ministerului Sanatatii si a Directiilor de Sanatate Publica teritoriale . Conferinta a fost structurata in trei parti : prezentari generale , sesiune de postere si mese rotunde. Toate cele trei parti au continut

3


tematici din toate domeniile specifice : igiena mediului, igiena alimentului, sanatate ocupationala.

• La sfarsitul anului 2011 s-au facut propuneri pentru doua metodologii noi care au fost preluate in cadrul PN II pentru anul 2012 si anume : program de monitorizare pentru parametrii apei potabile furnizate de distribuitori din retelele de apa potabila mici ( sub 1000 de locuitori) care nu pot suporta cheltuieli pentru anumiti parametrii care necesita costuri mari dar care pot avea implicatii asupra sanatatii populatiei ( cel mult 2/judet) si un studio pilot care prevede determinarea unor poluanti ai aerului interior , in unitati de prescolari si/sau scolari din clasele primare.

• Toate metodologiile din PN II se pot realiza numai prin sprijinul si colaborarea personalului de specialitate corespunzator din DSP-urile teritoriale si a Municipiului Bucuresti.

3.2 STADIUL REALIZARII ACTIVITATILOR DIN CADRUL SINTEZELOR NATIONALE ANGAJATE Toate sintezele angajate in cadrul PN II au fost derulate, prelucrate datele finale si au fost incheiate si predate conform calendarului Directiei de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii.

• Supravegherea calitatii apei potabile - coordonata de dr Anca Tudor -CNMRMC Institutul National de Sanatate Publica, prin CNMRMC, este coordonatorul raportului de tara privind indeplinirea obligatiilor definite de DIRECTIVA CONSILIULUI Europei din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (98/83/CE).Aceasta Directiva a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea nr. 458 (r1) din 08/07/2002 , Republicata in M.O., partea I nr. 875 din 12/12/2011, privind calitatea apei potabile. Hotarârea de Guvern nr. 974/2004 stabileste Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi Procedura de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile.Datele au fost furnizate de catre responsabilii desemnati de catre DSP-urile teritoriale pentru intocmirea Raportarii catre Comisia Europeana a informatiilor privind calitatea apei potabile distribuite in sistem centralizat la peste 5000 de locuitori sau cu un volum de distributie mai mare de 1000mc/zi. Informatiile care constituie Baza de date cuprind raportarile efectuate conform cerintelor legislative in vigoare privind Monitorizarea de control/ obligatia Operatorului de apa potabila si conform cerintelor Monitorizarii de audit/ obligatie ce intra in atributia Directiei de Sanatate Publica Judeteana si a Municipiului Bucuresti. La nivelul INSP-CNMRMC s-a realizat centralizarea datelor in Baza centrala de date si prelucrarea acestora conform Ghidului de Raportare versiunea octombrie 2011. Modalitatea de colectare şi prezentare a datelor privind calitatea apei potabile distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu apă, a utilizat pentru anii 2008, 2009 si 2010 o formă tabelară, conformă cu cerinţele Directivei 98/83/EC şi ale WISE – Water Information System of Europe/ Sistemul de Informaţii referitoare la Apă din Europa (detalii în capitolul Principii de Raportare). Metodologia prin care au fost furnizate datele necesare intocmirii acestui raport a fost intocmita pe baza Ghidului de raportare al CE din mai 2007. (ec.europa.eu/environment/water/water-drink/pdf/2007_05_09_guidance_doc_reporting.pdf) In luna octombrie 2011, CE a revizuit formatul de raportare, incluzand noi tabele si eliminand informatii specifice nationale. In acest sens, nu au mai fost incluse in noul format de raportare

4


datele referitoare la parametrii specifici, ce se regasesc doar in legislatia nationala (ex. Clor rezidual, duritate, sulfuri si H2S, zinc, substante tensioactive, indicatorii de radioactivitate: activitatea alfa si beta globala). Mentionam ca termenul de incarcare a raportului trianual a fost 29 februarie 2012, conform Ghidului de Raportare versiunea octombrie 2011.

• Evaluarea Calitatii apei de imbaiere – coordonata de dr Anca Tudor -CNMRMC Supravegherea, evaluarea şi inspecţia sanitară a zonei naturale amenajate şi utilizate în scop de îmbăiere se fac în conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare. Conform prevederilor Ministerului Sănătăţii din cadrul Metodologiei de monitorizare şi evaluare a zonelor de îmbăiere (M.O. Nr.199 din 22 martie 2011):

- Primele probe de monitorizare se iau cu 5-15 zile înainte de începerea sezonului de îmbăiere.

- În timpul sezonului de îmbăiere, probele de apă de îmbăiere se prelevează din fiecare punct de monitorizare la fiecare două săptămâni.

- În condiţiile în care calitatea apei de îmbăiere a fost corespunzătoare timp de 2 ani consecutiv, probele se pot preleva cu o frecvenţă mai redusă, adică o dată pe lună, prelevandu-se un număr total de minimum 4 probe/sezon.

Zona naturală amenajată pentru îmbăiere necesită autorizare sanitară conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1.030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populatiei, cu modificările ulterioare. Conform HG nr. 389/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 546/2008 privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere (M.O. Nr. 290 din 26 aprilie) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în colaborare cu administraţiile bazinale de apă, elaborează şi actualizează profilul apelor de îmbăiere. Consultarea potenţialilor utilizatori ai apelor de îmbăiere se efectuează de către Ministerul Sănătăţii şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti, înaintea luării deciziilor privind apele de îmbăiere, prin afişarea informaţiilor pe pagina web a instituţiilor menţionate şi organizarea de dezbateri publice, conferinţe, seminare, cu participarea şi consultarea publicului . In anul 2011 durata sezonului de imbaiere a fost 1 iunie – 15 septembrie 2011 DSP Constanta si DSP Tulcea au transmis in formatul solicitat de CE datele aferente calitatii apei de imbaiere din 49 de zone de imbaiere situate in zona costiera a Marii Negre. Mentionam ca acelasi numar de zone de imbaiere a fost raportat catre CE si in anul 2010. Frecventa de prelevare a probelor a fost respectata. Rezultatele monitorizarii calitatii apei au fost in concordanta cu prevederile valorilor din legislatia actuala. Raportului calitatii apei de imbaiere sezonul 2011, asa cum a fost postat pe site-ul eionet.europa.eu. a facut referire la datele colectate conform Ghidului de raportare a Comisiei Europene, România având obligaţia, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, de a raporta în format specific informaţiile legate de calitatea apei de îmbăiere, până în data de 31 decembrie 2011.

5


Colectarea datelor s-a efectuat în strânsă colaborare şi conlucrare cu specialiştii din cadrul DSP Constanţa şi Tulcea dat fiind că Raportul Naţional are drept obiect apele din zona costieră a României. Pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost postată Lista zonelor de îmbăiere pentru sezonul 2011.

• Methemoglobinemia acuta infantila ,generata de apa de fantana.-coordonata de

dr Oana Iacob , CRSP Iasi

În anul 2011, la nivelul întregii ţări (41 judeţe + Municipiul Bucureşti) s-au diagnosticat şi spitalizat 84 de cazuri în 21 judeţe (5 cazuri în mediul urban şi restul în mediul rural)

Distribuţia acestora pe trimestre a fost urmatoarea: Trimestru Număr cazuri Nr. cazuri

Modova Muntenia Transilvania România I 16 5 6 27 II 12 4 4 20 III 14 5 2 21 IV 8 6 2 16

Total 50 20 14 84

Dacă în perioada 1984-1995, se înregistrau, la nivel naţional, 2346 cazuri de methemoglobinemie la copii sub 1 an şi 80 de decese, precum şi sute de cazuri anual în judeţul Iaşi, în ultima decadă se constată o scădere a incidenţei în teritoriul Moldovei. Sunt indicii însă, că cifra este mult subestimată, atât din cauza dificultăţii diagnosticului, cât şi din cauza fluxului informaţional discontinuu de la nivelul ASP. Sursa este reprezentată de compoziţia solului, care în mod natural se caracterizează prin concentraţii crescute de nitraţi/nitriţi în teritoriu Moldovei (în special în nord), de contaminarea fecaloidă a apei, prin nerespectarea condiţiilor de amplasare a fântânilor şi a condiţiilor igienico-sanitare, dar şi de utilizarea pe scară largă a substanţelor fertilizante în agricultură. Nitriţii sunt incriminaţi şi ca factor de risc în apariţia cancerului gastric, prin intermediul nitrozaminelor pe care le formează în anumite condiţii ("toxicitatea terţiară a nitraţilor"). Atât ca număr absolut cât şi ca nivel al incidenţei, după o perioadă de creşteri anuale a cazurilor, continuă pentru ultimii ani tendinţa de scădere, mai lentă sau mai abruptă ca urmare a măsurilor intensive de comunicare a riscului şi conştientizare a populaţiei, prin conlucrarea medicilor de familie şi a celor din DSP judeţene pentru educarea populaţiei din zonele cu risc.

• Evaluarea impactului asupra sanatatii a poluantilor atmosferici iritanti si cancerigeni – coordonator dr Andra Neamtu CNMRMC

Principalul obiectiv il reprezinta o evaluare şi o monitorizare a efectelor posibilei poluari a aerului atmosferic precum si a schimbărilor climatice asupra stării de sănătate a populaţiei. Astfel se poate urmarii influenţa schimbărilor şi tendinţelor climatice asupra unor indicatori de sănătate.

6


Mentionam faptul ca aceasta metodologie este o metodologie de supraveghere si monitorizare, in vederea crearii unei baze de date complete si a interpretarii in timp a proceselor care au loc in evolutia starii de sanatate a populatiei. Doar in urma analizei acestor tendinte se vor putea identifica unele masuri tehnice, administrative si educative, in vederea adaptarii la schimbarile climatice in special pentru grupele de varsta critice (copii si persoane >65 ani) si pentru grupele populationale vulnerabile (boli cornice respiratorii; cardiovasculare etc) si prin cresterea nivelului de constientizare a autoritatilor si populatiei si prin modificarea comportamentului operatorilor economici si al populatiei. In Romania nivelele poluantilor in aer sunt monitorizate de catre Agentiile teritoriale de Protectia Mediului, in general prin sisteme automate de masurare. Din analiza acestor nivele ,se observa pentru anul 2011 o scadere a poluarii aerului in marea majoritate a judetelor, cu principalii poluanti monitorizati. In analiza unor indicatori de sanatate care au fost raportati de catre DSP teritoriale am preferat alegerea indicatorilor generali si specifici legati de mortalitate, datorita faptului ca la momentul actual sunt cei mai completi si datorita faptului ca ofera informatiile cele mai putin eronate. Mortalitatea generala este un indicator care nu este foarte specific dar care ne pote oferi informatii mai ales comparativ daca luam in considerare nivelul lui la nivel judetean si la nivelul orasului capitala de judet.Astfel se observa o valoare crescuta in majoritatea cazurilor la nivel judetean , probabil si printr-o accesibilitate mai scazuta in nivelul rural la serviciile de sanatate sau /si prin lipsa promovarii si educarii populatiei in rural in spirit preventiv. Mortalitatea prin afectiuni respiratorii continua sa ocupe un procent semnificativ din mortalitatea generala . Se observa ca in acest caz, pentru mediul urban reprezinta o pondere mai mare decat in cazul totalului pe judet (populatia din mediul rural este in general mai crescuta decat cea din mediul urban ). Explicabil prin faptul ca aerul din mediul urban este mult mai poluat, mai ales avand ca principala sursa traficul rutier, astfel incat si indicatorii de sanatate sunt influentati printr-un procent crescut. Mortalitatea prin afectiuni cardiovasculare reprezinta si in cazul judetelor si in cazul oraselor o pondere mai mare din totalul mortalitatii generale, reprezentand in continuare principala cauza de deces. Bolile cardiovasculare pot avea ca si factor favorizant polarea aerului atmosferic In cazul tumorilor maligne se observa in cazul unor orase , o distributie care trebuie analizata : Focsani; Zalau si Miercurea Ciuc. In aceste cauze ori s-a facut o greseala de redactare si/sau de calcul al ratei sau ar putea exista o cauza obiectiva si atunci va trebui analizata situatia punctual. In general tendinta indicatorilor specifici de mortalitate prin boli respiratorii si cardiovasculare in toate judetele din Romania , in ultimii cinci ani, nu a cunoscut variatii semnificative, lucru imbucurator. Exista diferente intre judete , astfel incat ar trebui in aceste cazuri, de ex: judetul Mures si Arad pentru bolile respiratorii si judetul Dolj pentru afectiuni C-V , identificate cauzele specifice ,cu ajutorul autoritatilor locale, in vederea luarii unor masuri punctuale.

• Evaluarea riscului asupra mediului si sanatatii in expunerea la soluri poluate chimic si microbiologic – coordonata de dr Anca Moldoveanu si dr Andra Neamtu

SCOPUL acestei metodologii a fost : 1. Inventariere ariilor cu risc potential pentru sănătatea umană ca urmare a contaminării

solului din punct de vedere: microbiologic, parazitar si chimic din orasele resedinta de judet.

2. Efectuarea unei corelari între indicatorii de sănătate specifici si poluarea solului.

7


Aceasta metodologie se deruleaza pe parcursul anilor 2011-2012. METODOLOGIA DE LUCRU a constat in:

a. Identificarea ariilor care au potential de a fi poluate microbiologic, parazitar si chimic; b. Analiza morbiditătii specifice în orasele resedintă de judet; c. Pentru anul 2011 s-a efectuat prelevarea de sol din două puncte diferite din unităti

scolare si prescolare. Fiecare prelevare a fost însotită de o fisă de analiză.Prelevarea s-a efectuat în perioada 15 septembrie -15 octombrie – perioada secetoasă, de catre DSP-ul teritorial și analiza microbiologica s-a efectuat la laboratoarele CRSP-urilor dupa o metodologie comuna;

d. Evaluarea impactului pe sănătate a solului contaminat microbiologic si parazitar s-a efectuat prin urmărirea indicatorilor de sănătate specifici.

In urma completarii anexelor din metodologie de catre specialistii DSP, au fost identificate astfel: Posibila contaminare microbiologică:

1. În 756 unităti de copii ( crese, grădinite, scoli), 2. În 280 parcuri si locuri de joacă pentru copii, 3. În 68 terenuri sportive si zone de agrement, 4. În 47 cartiere rezidentiale.

Posibila contaminarea chimică:

1. În 389 unităti de copii ( crese, grădinite, scoli), 2. În 54 parcuri si locuri de joacă pentru copii, 3. În 44 terenuri sportive si zone de agrement, 4. În 39 cartiere rezidentiale.

In laboratoarele CRSP -urilor au fost efectuate 74 de probe de sol din 37 de judete urmarindu-se urmatorii parametrii : bacterii aerobe mezofile; bacterii aerobe psihrofile; bacterii aerobe sporulate; bacterii aerobe termofile; bacterii coliforme; E.coli; enterococi; sulfito-reducatori; clostridium; geohelminti. Din analiza datelor obținute se poate concluziona ca nivelul de infestare bacteriologică in locatiile analizate, luate in totalitate, este mediu. Se poate spune, însă, că la aproximativ un sfert din locațiile cercetate, solul poate fi încadrat în categoria solurilor cu încărcătura bacteriană ridicată atât cu germeni mezofili cât și cu germeni termofili. Prezența germenilor ce arată potențiala contaminare de origine intestinală a solului dovedește faptul că ar trebui întărite măsurile de igienă în locațiile unde s-a evidențiat acest tip de contaminare a solului. De asemenea, evidențierea contaminării parazitare precum si apariția îmbolnăvirilor digestive arată faptul că măsurile de igienă, dintre care o măsură de bază este spălatul mâinilor, trebuie aplicată cu multă rigurozitate. Asigurarea unei bune sănătăți rezultă și din deprinderile igienice care vor urmări copilul toată viața și care se învață în unitățile de copii.

8


• Înregistrarea efectelor adverse asupra populaţiei datorate utilizării produselor cosmetice; monitorizarea ingredientelor, a contaminanţilor chimici şi microbiologici din produsele cosmetice; inspecţia şi controlul informaţiilor despre produsele cosmetice – coordonator biol Irina Tanase ,CNMRMC

Ministerul Sãnãtãţii (MS) prin Direcţia de Sãnãtate Publicã şi Control în Sãnãtate Publicã (DSPCS) împreunã cu Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã Bucureşti (INSP) a iniţiat un program de inspecţie şi control pentru a evalua expunerea populaţiei la substanţele conţinute in produsele cosmetice si riscul asociat acestei expuneri. Scopul acestei metodologii este protejarea sănătaţii publice faţã de riscul generat de utilizarea produselor cosmetice.

Obiective generale si specifice sunt : 1. Supravegherea produselor cosmetice plasate pe piata, in vederea evaluarii sigurantei

consumatorului in relatie cu expunerea la contaminantii si substantele care prezinta risc pentru sanatate din compozitia produselor cosmetice;

2. Indeplinirea obligaţiilor asumate de Romania in cadrul Programului National Sectorial de de supraveghere a pietei cosmeticelor si biocidelor (Sectoral NMSP) transmis la Comisia Europeana.

Obiectivele care pot fi masurate si evaluate sunt : 1. Crearea sistemului national de cosmetovigilenta in acord cu cerintele Regulamentului

(CE) nr.1223/2009 privind produsele cosmetice;

2. Verificarea conformitatii si a sigurantei produselor cosmetice plasate pe piata in acord cu recomandarile din Programul de Lucru pentru Platforma Europeana a Autoritatilor de Supraveghere a Pietei Cosmeticelor (PEMSAC).

Metodologia cuprinde actiuni de supraveghere, inspectie si control

Supravegherea a urmarit monitorizarea contaminanţilor chimici si microbiologici, precum si a substanţelor cu limita de concentraţie stabilita prin Ordinul MS nr. 1448/2005 cu amendamentele ulterioare. In relaţie cu expunerea si riscul generat de anumite substanţe sau microorganisme, au fost selectaţi urmatorii indicatori, in relaţie cu produsele inspectate:

- determinarea nitritilor din sampoanele destinate copiilor 0-3 ani;

- contaminanţii microbiologici din produsele destinate copiilor 0-3 ani, produsele de protectie solara si din cremele de ras (numar de bacterii aerobe mezofile, bacteriile patogene: Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, si fungii patogeni: Candida albicans);

- contaminanţii chimici din produsele de machiaj (plumb, cadmiu).

Cu ocazia inspecţiei, au fost raportate prelevate probe care au fost transmise la DSP judetene, si a Municipiului Bucuresti desemnate pentru determinari chimice in cadrul programului anual de monitorizare. Fisa de raportare a fost transmisa la MS-DSPCSP si la CNMRMC in forma electronica.

9


Monitorizarea nitritilor din produsele destinate copiilor In cadrul programului de monitorizare al nitritilor, au fost prelevate randomizat 44 de probe de şampon sau creme(dublu esantionate) in vederea determinarii acestui contaminant al apei din fluxul tehnologic.

Conform ordinului MS nr. 1448/2005 cu modificarile si comlpetarile ulterioare nitritii sunt interzisi in produsele cosmetice, cu exceptia nitritului de sodiu care este permis pana la o concentratie de 0,2%. Aceasta interzicere este motivata de faptul ca exista posibilitatea de formare a nitrozaminelor – clasa de compusi considerata cancerigena – prin reactie in situ cu alcanolaminele (ingrediente prezente frecvent in produsele de spalare precum sampoanele sau gelurile de dus).

Rezultatele determinarilor analitice calitative si cantitative nu au evidenţiat prezenta nitritilor peste limita de detectie a metodei.

Monitorizarea contaminanţilor (metale grele: plumb si cadmiu) din produsele de machiaj (ruj si fard) Determinarile cantitative si calitative de plumb si cadmiu din trusele de machiaj au fost efectuate prin metoda mineralizarii umede sulfonitrica urmata de determinare spectrofotometrica de absorbţie atomica in flacara.

Nu exista prevederi specifice pentru stabilirea unor limite de concentraţie ale plumbului si cadmiului. Prevederile incidente impun aplicarea principiilor de buna practica de fabricatie (GMP sau BPF), iar prezenţa neintenţionată a unei mici cantităţi a unei substanţe interzise, provenind din impurităţile componentelor naturale sau sintetice, din procesul de fabricare, depozitare, migrare din ambalare, care este tehnic inevitabilă în condiţii de bune practici de fabricaţie, este admisă numai în cazul în care această prezenţă este în conformitate cu cerintele de siguranţa ale produsului cosmetic, prevazute la art.5 de la Legea nr. 178/2000.

Studiile de supraveghere derulate in unele state membre pentru determinarea nivelelor de fond aferente conţinutului de metale grele in pastele de dinţi si alte produs cosmetice, au evidenţiat valorile listate mai jos care pot fi considerate inevitabile din punct de vedere tehnic (Bundesgesundheitsblatt (Federal Health Journal, Germany), 28, 1985, Nr. 7, 216.):

o Plumb:20 ppm o Arsen:5 ppm o Cadmiu:5 ppm o Mercur:1 ppm o Staniu:10 ppm

In plus, dupa un studiu de supraveghere al companiilor sale membre, Asociaţia Industriala din Germania pentru Produsele de Ingrijire Personala si Detergenti Inc. a confirmat un conţinut de metale grele in pastele de dinţi cu cel puţin o zecimala mai scazut decat la alte categorii de produse cosmetice. (Bundesgesundheitsblatt (Federal Health Journal, Germany), 28, 1985, Nr. 7, 216.). Astfel, Comisia pentru Produse Cosmetice a Ministrerului Federal al Sanataţii din Germania a concluzionat ca sunt acceptabile urmatoarele valori de concentraţie maxima pentru pastele de dinţi:

o Plumb:1 ppm o Arsen:0.5 ppm o Cadmiu:0.1 ppm

10


o Mercur:0.2 ppm o Stibiu:0.5 ppm

In Germania, se deruleaza un program in vederea obţinerii valorilor pentru urmele de metale grele in cosmetice (Personal communication from Dr. Renate Krätke, Bundesinstitut für Risikobewertung (Federal Health Department, Germany), August 20, 2008.).

Ţinand cont de cele prezentate anterior, s-au admis urmatoarele valori de concentraţie maxima pentru metalele grele:

o Plumb:20 ppm o Cadmiu:5 ppm

In cadrul programului de monitorizare a contaminanţilor chimici, au fost prelevate 46 probe cu ocazia inspecţiei, (dublu esantionate) din 32 de judeţe şi municipiul Bucureşti, pentru determinarile analitice de plumb si cadmiu din produsele de machiaj. Determinarile cantitative si calitative prin metoda mineralizarii umede sulfonitrica urmata de determinare spectrofotometrica de absorbţie atomica in flacara s-au desfasurat in laboratoarele acreditate sau aflate in curs de acreditare dupa SR ISO 17025 pentru laboratoare de incercari de la CRSPCluj si DSP Buzau. Limita de detecţie a metodei a fost de 1 ppb pentru Pb, respectiv de 0,1 ppb pentru Cd.

Rezultatele nu au evidenţiat contaminare cu Plumb si Cadmiu la produsele cosmetice analizate.

Monitorizarea contaminanţilor patogeni din produsele de igiena destinate copiilor 0-3 ani In cadrul programului de monitorizare a contaminanţilor patogeni din produsele de igiena destinate copiilor 0-3 ani, comercializate catre populatie, au fost prelevate randomizat 46 probe (dublu esantionate), din 39 de judeţe şi Municipiul Bucureşti. Nu exista prevederi legale pentru limitarea acestor indicatori, insa prin referire la prevederile de la Art.14(1) (c) si (d) a Legii nr. 178/2000 legate buna practica de fabricaţie a produselor cosmetice, coroborate cu Ghidul COLIPA de implementare care asista companiile producatoare de cosmetice in asigurarea calitatii microbiologice a produselor cosmetice de la formulare si pana la fabricare, testare, procesare, evaluarea riscului si auditare, producatorul trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

- Produsele controlate fac parte din prima categorie de produse in relaţie cu criteriile de puritate microbiologica , si anume: Produse de categoria 1, destinate: copiilor sub 3 ani, aplicarii pe piele, aplicarii perioculare si aplicarii pe mucoasa; - pentru care sunt acceptabile mai puţin de 10 -2 bacterii aerobe si fungi pe gram sau mililitru pentru materiile prime sau produs finit;

- Pentru toate categoriile de produse cosmetice s-a stabilit ca urmatoarele organisme patogene sa fie absente: Staphylococcus aureus, Pseudomonas species, Enterobacteriaceae, Candida albicans.

Rezultatele au evidenţiat urmatoarele :

- la toate produsele analizate numarul total de bacterii aerobe mezofile a fost <10 -2 ;

- la toate produsele analizate, contaminanţii patogeni (bacterii si levuri) au fost absenţi; Raportarea reactiilor adverse: au fost raportate doua reacţii adverse generate de produsele cosmetice, ambele inregistrate in Municipiul Bucuresti - dupa cum urmeaza:

11


- o reactie generata de un balsam pentru par, produs in Bulgaria si distribuit in Romania de SC Ipromo SA, manifestata prin existenta unor reziduuri pe firul de par, dupa clatire, degresarea si incalcirea firelor de par;

- o reactie generata de o vopsea pentru par, de provenienta necunoscuta, manifestata prin prurit la nivelul scalpului;

Ambele reactii au fost trenazitorii, pacientii fiind recuperati in totalitate, faca a fi necesara spitalizarea, tratamentul aplicat fiind simptomatic.

Inspecţia din anul 2011 a implicat activitãţi cu caracter tematic si randomizat, si a urmãrit verificarea cerinţelor legale de etichetare, condiţiile de comercializare si de utilizare pentru produsele de uz profesional ale urmãtoarelor categorii de produse:

1. Produse destinate copiilor 0-3 ani;

2. Produse de protectie solara (cu factor UV);

3. Creme de ras.

Inspecţia s-a derulat la punctul de distribuţie: magazine, supermarket-uri, farmacii, drogherii, magazine, etc. si la cabinetele de infrumuseţare pentru produsele de uz profesional.

Au raportat toate DSP judetene si a Municipiului Bucuresti. Fisa de raportare a fost transmisã la MS-DSPCSP si CNMRMC in formã scrisã prin postã sau in formã electronicã.

Control Cu ocazia inspecţiei, a fost controlat dosarul de produs notificat in Romania, in relaţie cu obligativitatea persoanei responsabile de plasarea pe piaţa a categoriilor de produse inspectate tematic, in special de execuţie a evaluarii specifice a siguranţei pentru populaţia vulnerabila careia ii sunt destinate (copii 0-3 ani). S-a verificat daca produsul corespunde cerinţelor prevazute la Art. 17(1)(i) de la Legea nr. 178/2000, cu modificarile si completarile ulterioare si la Ordinul MSP nr. 1448/2005 cu modificarile si completarile ulterioare referitoare la substanţele interzise si substanţele pentru care sunt stabilite condiţii si limite de admisibilitate. La toate cele 3 categorii de produse cosmetice inspectate nu au fost identificate substanţe interzise a fi folosite in compoziţia produselor cosmetice.

o Pentru acţiunea de control tematic au fost raportaţi urmatorii indicatori fizici, prin apreciere corespunzător / necorespunzător in relaţie cu respectarea cerinţelor legale de plasare pe piaţa. Macheta de control a corespuns celei agreate de Statele Membre in cadrul consultarilor PEMSAC.

1. In cadrul primei acţiuni de control tematic, au fost controlate randomizat dosare de sampoane destinate copiilor 0-3 ani notificate in Romania. Rezultatele arata ca desi dosarele au fost considerate ca fiind satisfacatoare, avand o compoziţie chimica declarata calitativa si cantitativa corespunzatoare, specificaţii si protocoale de control satisfacatoare, documente descriptive adecvate procesului de fabricare/ ambalare satisfacatoare, evaluare de siguranţă pentru sănătatea umană valabilă, realizată de persoane calificate, au existat situatii de incompletitudine a informatiilor constatandu-se urmatoarele neconformitati, precum absenţa înregistrării care să permită colectarea datelor (informarea publicului), Absenţa protocolului de determinare a duratei de valabilitate, ceea ce a condus la determinări nevalidate ale duratei de valabilitate, determinarea nevalidată pentru PAO, absenţa transmiterii de către companie a formulelor spre AC.

12


Pentru aceste dosare s-a dispus intreprinderea de masuri de remediere de catre persoana care a introdus pe piaţa Comunitaţii respectivul produs cosmetic.

2. In cadrul urmatoarei acţiuni de control tematic, au fost verificate randomizat 17 dosare tehnice ale produselor cosmetice de protecţie solară (Bucureşti - 3, Cluj – 18, Ilfov – 5, Mureş – 1). care au fost notificate in Romania, Rezultatele controlului arata ca toate cele dosarele au fost considerate ca fiind satisfacatoare, avand o compoziţie chimica declarata calitativa si cantitativa corespunzatoare, specificaţii si protocoale de control satisfacatoare, documente descriptive adecvate procesului de fabricare/ ambalare satisfacatoare, evaluare de siguranţă pentru sănătatea umană valabilă, realizată de persoane calificate, constatandu-se totusi neconformitati minore : absenţa înregistrării care să permită colectarea datelor, absenţa protocolului de determinare a duratei de valabilitate, ceea ce a condus la determinări nevalidate ale duratei de valabilitate, determinarea nevalidată pentru perioada dupa deschidere PAO si absenţa transmiterii de către companie a formulelor spre autoritatea competenta. Pentru aceste dosare s-a dispus intreprinderea de masuri de remediere de catre persoana care a introdus pe piata Comunitaţii respectivul produs cosmetic.

• Monitorizarea intoxicatiilor neprofesionale cu pesticide – coordonator

dr Mihaela Purcarea, CRSPB

Sinteza face o analiza a cazurile de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide înregistrate în anul 2011 în toate judeţele ţării. Din cele 42 judete, doua judeţe nu au făcut raportări pe nici un trimestru ( Giurgiu, Ilfov ). La nivelul DSP judeţene s-au înregistrat şi centralizat cazurile de intoxicaţii, pe formulare tipizate (Fişe de declarare a intoxicaţiilor acute cu pesticide OMS ) şi au fost raportate trimestrial la Institutul National de Sănătate Publică – Biroul RSI si Informare Toxicologica În cele 40 judeţe care au trimis raportarile s-au înregistrat 185 cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide şi 19 cazuri mortale. Din cele 185 cazuri de intoxicaţii înregistrate, majoritatea pacienţilor au fost adulţi 153, 23 copii şi 9 adolescenţi. Calea de pătrundere în organism a toxicului a fost preponderent orală, prin ingestie, în 157 cazuri, 16 cazuri prin inhalare, 4 cazuri pe cale dermală şi în 8 cazuri declarată necunoscută. Pentru tratarea cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide s-au cumulat 688 zile de spitalizare iar costurile de spitalizare raportate de 7 judeţe (Bacău, Bistrita, Braila, Ialomiţa, Prahova, Salaj, Vrancea) au fost de 34153,91 lei. După gravitatea cazurilor de intoxicaţii au fost înregistrate 66 cazuri de forme uşoare , 52 cazuri de forme medii, 33 cazuri de forme grave, 29 cazuri fără urmări, 5 cazuri necunoscute. În ceea ce priveşte domeniul de utilizare al produselor ce au determinat intoxicaţiile acute neprofesionale cu pesticide, ponderea o deţin insecticidele, prezente în 120 cazuri adică 64,86 % din totalul cazurilor, fiind urmate în ordine de erbicide în 18 cazuri, adică 9,72 % din numărul total de cazuri, rodenticide în 16 cazuri, reprezentând 8,64 % din numărul total de cazuri, 25 cazuri raportate ca necunoscute reprezentând 13,51 % din numărul total de intoxicaţii. Cele mai multe cazuri de intoxicaţii inregistrate au fost şi anul acesta tot cu carbofuran (19 cazuri) ca si in anii precedenti. Intoxicaţiile acute neprofesionale cu pesticide reprezintă în continuare o problemă de sănătate nesoluţionată în mod satisfăcător poate şi datorită unei abordări superficiale la nivelul DSP

13


judeţene, 2004 fiind singurul an în care s-au primit raportările din toate judeţele ţării. In 2011 si 2010 s-au primit raportari de la 40 de judete comparativ cu 34 in anul 2009 si 30 in 2008. Se impune un control mai riguros în privinţa respectării dispoziţiilor legale ce reglementează regimul pesticidelor de către organele responsabile ce ar trebui să elucideze modul în care unele produse au ajuns la îndemâna populaţiei. Este necesară o supraveghere atentă a copiilor în familie, în anul 2011 au fost raportate 23 cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide la copii, precum şi o mai bună informare şi educare a adulţilor ce folosesc produse pesticide în agricultură şi profilaxia sanitar-umană. Sinteza finantata prin Programului National de Monitorizare a Factorilor Determinanti din Mediul de Viata si de Munca a fost realizata in cadrul Biroului RSI si Informare Toxicologica al INSPB. Raportul final este trimis la CNMRMC din INSP, care instiinteaza Ministerul Sanatatii, datele urmand a fi transmise Comisiei Europene conform H.G.nr. 956/2005.

• Monitorizarea si inspectia sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala – coordonator ing Oana Curea ,CNMRMC

Metodologia se refera la crearea bazei de date realizata printr-un sistem de raportare trimestrială a datelor colectate de unităţile sanitare cu paturi, sub coordonarea directiilor de sănătate publică locale, pe baza metodologiei de colectare a datelor. Principalele obiective ale sintezei şi, implicit, ale bazei naţionale de date sunt: evaluarea periodică a sistemului de gestionare a deşeurilor, derulat în unităţile sanitare cu paturi, determinarea calitativă şi cantitativă a deşeurilor produse în unităţile sanitare cu paturi, identificarea riscurilor ce pot fi generate de această categorie de deşeuri, minimizarea cantităţii de deşeuri medicale generate de unităţile sanitare, precum şi propunerea unor măsuri ce vizează îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor produse în unităţile sanitare. Culegerea si raportarea datelor pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din activitatea medicala s-a realizat pe baza Metodologiei de culegere a datelor, reprezentata de Anexa 2 a Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 219/2002 cu modificarile si completarile ulterioare (reglementare in curs de revizuire), si a Metodologiei privind inspectia modului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala. Metodologia de culegere a datelor se aplica lunar, iar metodologia de inspectie, trimestrial, la nivelul unitatilor sanitare cu paturi. Aceasta activitate este coordonata la nivel local de Directia de Sanatate Publica, iar raportarea datelor culese pe baza ambelor metodologii se face trimestrial catre Institutul National de Sanatate Publica Bucuresti .Din analiza datelor prezentate, a rezultat faptul ca unităţile sanitare realizează o separare corectă a deşeurilor. Deficienţa legata de colectarea deşeurilor înţepătoare/tăietoare, în special în ceea ce priveşte lipsa ambalajulului specific modului de colectare a acestei categorii de deşeuri (recipient confecţionat din polipropilenă, prevăzut cu sistem de închidere temporară şi definitivă) este prezentata intr-un procent foarte mic. Acest lucru s-ar putea datora modului incorect de gestionare a deşeurilor periculoase înţepătoare/tăietoare, care poate prezenta riscuri majore de contaminare pentru personalul medical şi nu numai.

Referitor la transportul intern al deşeurilor, reiese că această activitate se realizează în mare parte (64%) manual. Se folosesc mijloace speciale de transport (cărucioare, lift, containere mobile), iar procentul unitatilor sanitare care utilizeaza un circuit separat al deseurilor periculoase, faţă de cel al pacienţilor şi vizitatorilor, a crescut fata de anii precedenti. In ceea ce priveşte depozitarea temporară a deşeurilor, există spaţii special amenajate în majoritatea unităţilor sanitare

14


investigate (96%), iar utilizarea containerelor mobile in aceste spatii a rezultat intr-un procent de 94%. In majoritatea cazurilor, curatenia/dezinfectia este preluată de către firma prestatoare de servicii de transport/tratare/eliminare finală a deşeurilor periculoase.

Eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se realizeaza prin incinerare sau depozitare in depozitul de deseuri pentru deseurile infectioase si intepatoare – taietoare care au fost in prealabil tratate prin sterilizare termica. O altă alternativă privind tratarea deseurilor este reprezentată de neutralizarea prin sterilizare termică a deşeurilor periculoase medicale la nivelul unităţii sanitare (echipamente proprii), deseurile tratate, fiind nepericuloase, sunt depozitate in depozitul de deseuri municipale din regiunea respectiva. Din datele prezentate in raport se poate observa faptul ca incinerarea este o optiune de eliminare finala a deseurilor, intr-un procent de 58% din unitatile sanitare cu paturi investigate la nivel national, iar tratarea prin sterilizare termica a deseurilor infectioase pentru un procent de 32% (firme ce presteaza servicii de tratare prin sterilizare termica, in sistem centralizat si echipament de tratare prin sterilizare termica, propriu unitatii sanitare). Din acest procent de 32%, 29% din unitatile sanitare, directioneaza deseurile periculoase medicale catre firmele de tratare, iar doar 3% detin echipament propriu de tratare prin sterilizare termica. Prin derularea proiectului PHARE in domeniul deseurilor rezultate din activitatea medicala, de catre Ministerul Sanatatii, in anul 2009, au fost achizitionate 28 de echipamente de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor periculoase medicale pentru spitalele din Romania, acest lucru contribuind la buna desfasurare a tratarii termice la temperaturi scazute a deseurile infectioase rezultate din activitatea medicala. În anul 2011, la nivelul tuturor unităţilor sanitare reprezentative din România, cantitatea generata de deşeuri rezultate din activitatea medicală a fost de 34.511 tone/an deşeuri, din care 25.663 tone/an deşeuri nepericuloase, asimilabile celor menajere, 7497 tone/an deşeuri infecţioase periculoase, iar 1351 tone/an deşeuri înţepătoare/tăietoare periculoase. In concluzie, cantitatea de deseuri periculoase rezultate din activitatea medicala generata, pentru anul 2011 este de 8848 tone/an. Comparativ cu anul 2010, se constată o scădere cu 17% a acestei cantităţi de deşeuri periculoase provenita din activitatea unităţile sanitare cu paturi. Pe parcursul anilor 2010 si 2011, in baza unor reglementari emise de Ministerul Sanatatii s-au desfiintat, comasat si transformat in camine de batrani, un anumit numar de spitale. Ca urmare, procentul de reducere a cantitatii de deseuri, in anul 2011, fata de anul 2010, s-ar putea datora si acestei situatii. Atat rezutatele procentuale ce reflecta modul de gestionare a deseurilor in unitatile sanitare, prezentate in document, cat si tipurile si cantitatile de deseuri ce se regasesc in anexele documentului, s-au conturat in urma prelucrarii statistice a datelor culese din unitatile sanitare cu paturi si raportate Institutului National de Sanatate Publica Bucuresti, de catre Directiile de Sanatate Publica judetene.

• Supravegherea starii de sanatate a populatiei in raport cu calitatea habitatului uman si sistemul de gestionare a deseurilor menajere – coordonator dr Doina Lupulescu, CNMRMC

Scopul acestei metodologii a constat din actiunea de supraveghere a principalelor riscuri pentru sanatatea publica, asociate managementului deseurilor menajere, vor identifica principalele puncte critice legate de modul de colectare, depozitare si neutralizare a deseurilor menajere in relatie cu sanatatea populatiei.

15


Obiectivele aplicarii metodologiei au fost : identificarea factorilor de risc asupra sanatatii datorita insalubrizarii mediului prin deseuri menajere;furnizarea de informatii unor grupuri populationale cu risc crescut; evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor la nivel national. In anul 2011 s-a efectuat un studiu de perceptie a riscurilor generate de deseuri, actiunile propuse desfasurandu-se dupa cum urmeaza: DSP-urile teritoriale au asigurat:

- culegerea datelor privind sistemul de gestionare al deseurilor la nivel local; - completarea chestionarelor de perceptie a riscurilor generate de deseuri, prin

autoadministrare; - prelucrarea datelor de morbiditate prin boli infectioase si parazitare au fost aplicate

chestionarele de simptome, pentru un numar reprezentativ de persoane , in localitatea stabilita de DSP.

Datele au fost centralizate si prelucrate statistic, de catre specialistii INSP, in programul Epi info 3.5.1. Au fost aplicate un numar de 1237 chestionare individuale. Au participat la interviu un numar de 711 femei (57.5%) si 526 ( 42.5%) barbati.

CONCLUZII • Nemultumiti, privind aprovizionarea cu apa rece prin robinet, in ultimul an au fost

aproximativ o treime din locatari. • Calitatea apei de robinet determina nemultumiri in randul populatiei privind (culoare,

miros de clor, gust neplacut, turbiditate) la aproape jumatate din persoanele chestionate. • Nemultumirile generate de sistemul de canalizare ca vechime, infiltratii in subsolul

cladirii (cca17%), la care se adauga un procent de 1,5% locuinte fara racord la sistemul de canalizare al localitatii.

• Aproape un sfert din persoanele care fierb sau filtreaza apa de la robinet au probleme si cu sistemul de canalizare.

• Colectarea selectiva a deseurilor apare in jumatate din esantion, • Cele mai mari procente de persoane care colecteaza selectiv gunoiul sunt din judetele

Iasi, Timis, Salaj

• Evaluarea populatiei expuse la zgomotul urban, supraveghereastarii de sanatate a populatiei cu expunere la zgomot – coordonator dr Mihaela Fulga, CNMRMC

In cadrul programului de monitorizare a zgomotului urban s-a efectuat incepand cu anul 2009 un studiu la nivel national in 9 orase resedinta de judet cu o populatie de >250.000 locuitori drumuri principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an, cai ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an si pentru aeroporturile mari, conform HG.321/2005, continund in etapa a –II- a si in celelalte localitati cu o populatie de >100.000 locuitori. Caracterizarea zgomotului urban şi estimarea riscului asupra sănătăţii, precum şi a disconfortului creat, s-a făcut pe baza unui chestionar de investigare a zgomotului, care a urmărit calcularea indicatorilor psihofiziologici: nivelul de zgomot echivalent (Lech) şi indicele de deranj (R).Fixarea punctelor unde s-a distribuit chestionarele pentru diferitele surse de zgomot. S-au ales:

- strazi cu trafic intens; - zone si dotari protejate (zone rezidentiale).

16


Studiul s-a desfasurat pe un esantion de locuinte tip apartament bloc si case individuale si pe locatari cu diferite grupe de varsta si anume: 0-14 ani, 15-59 ani si ≥ 60 ani. Metoda folosita este cea de autoadministrare prin completarea chestionarelor tipizate, prin bifarea raspunsului corect. In fiecare localitate s-a completa un numar de 25 chestionare, pentru locuinte cu orientare spre strada cu trafic intens si 25 chestionare pentru zona rezidentiala neexpusa zgomotului stradal (martor), cu exceptia Municipiului Bucuresti care a competat 200 de chestionare (100 chestionare pentru trafic intens si 100 chestionare pentru trafic redus – zona rezidentiala). Chestionarul a fost aplicat unui numar de 564 persoane, distribuite in 8 judete si mun Bucuresti Au raspuns un numar de 347 (61.5%) femei si 217 barbati. Varsta celor intervievati a variat intre 19 si 84 ani, fara diferente semnificative intre sexe. Concluziile studiului au aratat ca: 1. Zgomotul este un factor nociv prezent in mediul ambiant al omului, datorita caracterului

permanent si intensitatii mari a sunetelor provenite din surse multiple. 2. Datorita ritmului alert de desfasurrae a activitatilor zilnice, zgomotul devine unul dintre cei

mai influenti factori de stress, care conduce la cresterea abaterilor si perturbarii activitatii umane. Din acest motiv poate fi considerat ca unul dintre “efectele secundare” negative al civilizatiei moderne.

3. Izolarea fonica asigurata de materialele de constructie are o importanta mare in realizarea starii de confort necesara organismului, atat pentru desfasurarea unor activitati zilnice cat si pe perioada odihnei si a somnului.

4. Izolarea fonica difera in functie de materialele de constructie, dar si de diatanta dintre cladire si reteaua stradala si a intensitatii traficului din zona.

5. Din anchetele sociale cea mai defavorabila situatie a disconfortului sonor, legate de proasta izolatie a locuintelor este relatata in ordine descrescatoare in localitati ca: Prahova (20%), Cluj (21%), Dolj (17%) . Dupa relatarile subiective ale locatarilor, cladirile cu cea mai buna izolatie fonica sunt in : Bucuresti (62%), Iasi (31%), Galati (27%), iar dintre cladiri cele tip casa au o izolatie fonica buna in procent de 77,5% in raport cu locuintele tip apartament bloc 66,2%.

6. Locatarii din aparatmente tip bloc acuza un disconfort sonor intr- un procent de 66,7% in zona de trafic intens, fata de 30,6% pentru persoanele care locuiesc la casa.

7. In zona rezidentiala cu trafic redus procentul cladirilor cu izolare fonica necorespunzatoare este cu mult mai mica - 9,2%.

8. Gradul de deranj produs de sursele de trafic rutier in timpul zilei este reclamat cu cea mai mare frecventa in: Bucuresti (51,8%), Cluj (60%), Prahova (56%), iar la polul opus cu cel mai redus nivel de zgomot este perceput in: Iasi (26%), Brasov( 8%), orase in care se impune luarea de masuri de organizare a traficului rutier si in special cel greu.

9. Pe perioada noptii, 71% din persoane sunt deranjate moderat si respectiv puternic 82% in trafic rutier intens . Minimul de deranj pe timp de noapte se inregistreaza la nivel mediu de trafic rutier (gr.1, 15%). Pe perioada noptii gradul de deranj este foarte putin redus comparativ cu ziua. Se mentine pe primul loc Pe perioada noptii gradul de deranj este redus nesemnificativ, comparativ cu ziua.

10. Grupele de varsta cele mai afectate sunt 51-65 ani si peste 65 ani, deoarece isi petrec cea mai mare perioada a timpului liber in locuinta.

11. Deranjul produs de traficul aerian respectiv cel feroviar este mai putin frecvent comparativ cu traficul rutier si este specific localitatilor dotate cu aeroporturi sau/si port naval.

17


12. Activitatile comerciale desfasurate la parterul blocurilor de locuinte sau stradal,deranjeza prin zgomotul produs pe perioada aprovizionarii si desfacerii de produse. Gradul de deranj este influentat de dezvoltarea economica diferentiata a localitatilor din esantion.

13. Din graficele anterioare s-au analizat unele aspecte privind disconfortul creat de zgomot in activitati ca; invatare, lectura, relaxarea,ect, frecventa cea mai mare fiind consemnata in: relaxare (15%), urmata de invatare si lectura.

14. Indiferent de intensitatea traficului, profilul morbiditatii cronice inregistrate la varsta adulta este reprezentat de bolile cardio-vasculare, nevroze si tulburarile de auz. Localitatile cu frecventa cea mai crescuta a afectiunilor intretinute si/sau agravate de zgomot se situeaza conform valorilor nivelului de zgomot, corelat pozitiv cu valoarea nivelului de zgomot echivalent continuu de pe harta de zgomot. Acuzele cu cele mai multe cazuri sunt in Dolj(52%) si cu cele mai reduse in Constanta (14%).

15. Analiza simptomelor inregistrate in raport cu varsta persoanelor intervievate releva pentru copii frecvente crescute ale tulburarilor de somn, dificultati de invatare si atentie. Pentru adulti se manifesta un profil diferit, concretizat in oboseala, irascibilitate, cefalee si tulburari de somn.

16. In acest scop se impune reducerea nivelului de zgomot prin luarea de masuri de organizare a traficului rutier si in special cel greu, care trebuie redirectionat pentru a evita tranzitarea oraselor.

17. Unul dintre elementele de importanta majora pentru derularea normala a activitatilor umane pe timp de zi, seara si noapte este confortul acustic, in acest sens autoritatile administrative locale trebuie sa gaseasca solutii tehnice si economice de reabilitare a cladirilor care sa vizeze consolidarea, termoizolarea si implicit reducerea nivelului de zgomot interior din cladiri.

18. Rezolvarea reducerii sau a diminuarii poluarii sonore reprezinta astazi, una dintre cele mai spinoase problemele chiar si pentru specialistii in domeniu, de aceea se impune o abordare pluridisciplinara in care trebuie antrenati specialisti din diferite domenii : urbanism si amenajarea teritoriului, protectia mediului, sanatate publica, politie, cercetarea mediului, informaticieni, mass-media, etc.

19. Calitatea factorilor de mediu influenteaza starea de sanatate a populatiei, de aceea monitorizarea factorilor de risc si evaluarea impactului zgomotului asupra sanatatii populatiei reprezinta o componenta esentiala a activitatilor profilactice.

In acest sens pentru aprecierea relatiei doza – raspuns biologic este necesara extinderea studiului pe o perioada mai mare de timp si in alte orase care nu au fost luate in studiu.

• „Monitorizarea calităţii apei balneare din staţiunile balneare şi centre de tratament de pe teritoriul ţării“– coordonator dr Ioan Domahidi , CRSP Tg Mures

Scopul metodologiei a fost monitorizarea apelor minerale balneare utilizate pentru cure balneare pe teritoriul ţării. Conform datelor din 25 de judeţe cu staţiuni şi centre balneare s-au ales 13 judeţe pentru anul 2011. Aceste judeţe sunt: Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa Năsăud, Covasna, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Timiş. Metodologia a cuprins doua etape :

A. Înregistrarea datelor obţinute prin chestionar a. Întocmirea unui chestionar la nivelul CRSP Mureş privind datele staţiunii balneare.

18


Chestionarul va cuprinde: adresa, date despre sursa apei balneare, modul de utilizare a apei balneare, date despre bazinele interioare, exterioare, modul de igienizare, parametrii determinaţi. b.Trimiterea chestionarului la DSP judeţene prin poşta electronică. c.Complectarea chestionarelor de către DSP şi retrimiterea chestionarului complectat la CRSP Mureş. d.Alcătuirea unei baze de date pentru centralizarea şi prelucrarea datelor obţinute. B. Recoltarea probelor de apă balneară utilizată pentru cure balneare S-a recoltat o singură probă pe anul 2011 din fiecare sursă de apă balneară, bazine exterioare, interioare şi vane (dacă într-un centru de tratament există mai multe vane de tratament şi aceste vane de tratament sunt alimentate de la o singură sursă ((izvor)) de apă balneară se recoltează de la nivelul unei singure vane, dacă sunt mai multe surse se recoltează de la câte o vană din fiecare sursă de apă balneară). Concluziile au fost urmatoarele : Din datele obtinute din aplicarea chestionarelor a rezultat ca : • nu toate bazele de tratament balneare sunt acoperite de medici, • mai mult de jumătate din numărul total al bazelor de tratament nu dispun de Plan de

urbanism. • un număr mic de baze de tratament:

o funcţionează fără Autorizaţie sanitară de funcţionare, o nu dispun de Autorizaţia de utilizare terapeutică a factorilor naturali şi de Autorizaţie de

funcţionare medico – balneară. • un număr mic de bazine (interioare şi exterioare) funcţionează în stare uzată, • igienizarea apei balneare din bazine (exterioare şi interioare) nu este unitară la toate bazele de

tratament, nu există o schemă de igienizare standardizată, • nu se determină cele trei parametrii (chimice, toxicologice, microbiologice) din fiecare probă

de apă recoltată din sursa de apă balneară, bazine, vane, • frecvenţa periodicităţii determinărilor parametrilor din sursa de apă balneară, bazine, vane

diferă mult de la o bază de tratament la alta, nu este unitară, • sunt indicate mai multe laboratoare la nivelul căreia se determină parametrii probelor de apă

recoltate din sursa de apă balneară, bazine şi vane. Din datele rezultate din efectuarea analielor privind parametrii apei balneare recoltate de catre DSP- urile judetene: Parametrii chimici (indicatorii de poluare a apei balneare cu substanţe organice) - se constată că probele de apă balneară recoltate din bazine sunt cele mai poluate, urmată de probele de apă recoltate din vane şi cele mai puţin poluate sunt probele de apă balneară recoltate din surse. Dintre indicatorii de poluare a apei cu substanţe organice cu frecvenţă cea mai mare apare NH4

+

urmată de CCOMn. Parametrii toxicologici - se constată că arsenul, cadmiul, cromul şi cuprul depăşesc CMA la câte o probă de apă recoltată din surse de apă, cromul şi cupru la câte o probă de apă recoltate din vane iar în bazine cromul la o probă de apă. Parametrii microbiologici - se constată că probele de apă balneară recoltate din bazine sunt cele mai poluate cu Coliformi, E.coli, Enterococi intestinali şi Pseudomonas aeruginosa, urmat de probele de apă recoltate din vane şi cele mai puţin poluate sunt probele de apă balneară recoltate din surse. Aceste rezultate nu corespund realităţii datorită faptului că nu există legislaţie privind valorile admise a parametrilor apei balneară din punct de vedere igienic (indicatorii de poluarea apei balneară cu substanţe organice, parametrii toxicologici şi microbiologici), motiv pentru care

19


rezultatele parametrilor probei de apă balneară s-a comparat cu valori admise a acestor parametrii aferent apei potabile (Legea 311). Totuşi indică faptul că procentajul poluării (chimice şi microbiologice) a probelor de apă balneară recoltat din bazine este mai mare faţă de probele de apă recoltate din vane, De asemenea procentajul poluării (chimice şi microbiologice) a probelor de apă balneară recoltat din vane este mai mare faţă de probele de apă recoltate din surse de apă balneară.

• Program de comparare interlaboratoare din domeniul calitatii apei potabile 2011-2012 - coordonator chim Dana Rusea

Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 764/2005 Institutul National de Sanatate Publica este responsabil de organizarea de programe de comparare intre laboratoare care efectueaza monitorizarea calitatii apei potabile. Controlul extern de intercomparare laboratoare este cunoscut si sub numele de Scheme de Testare a Competentei in Laboratoare. Astfel scopul acestei metodologii este monitorizarea calitatii analizelor efectuate de laboratoarele din CRSP- uri si DSP-uri, in domeniul de aplicare al schemei. Identificarea posibilelor discrepante in metodele de analiza si interpretare in domeniul de aplicare ( analiza apei potabile ). Obiectivul este cresterea calitatii analizelor efectuate si pregatirea laboratoarelor in vederea acreditarii RENAR si obtinerii certificatelor de calitate. In anul 2011 ,CNMRMC ( organizatorul schemei de testare) a desfasurat urmatoarele activitati:

• a identificat capacitatea tehnica si de personal din fiecare laborator al DSP urilor teritoriale ,in vederea stabilirii parametrilor care vor fi analizati in viitoarea schema de intercomparare.

Pe baza informatiilor primite de la specialistii din DSP-urile judetene s-a facut o situatie centralizatoare pe fiecare CRSP- Concluziile din aceste date primare vor fi folosite in stabilirea schemei PT.

• a realizat documentarea privitoare la realirea schemei conform SR EN ISO/CEI 17043 :2010 « Evaluarea conformitatii –Cerinte generale pentru incercarile de competentaproiecteaza si organizeaza schema de testare a competentei in conformitate. »

• a participat la o instruire organizata la Bucuresti de catre Institutul pentru Materiale si Masurari de Referinta din cadrul Centrului reunit de cercetare al Comisiei Europene(EC_JRC_IRMM) din Belgia cu tematica Control intern de caliate si Comparari interlaboratoare;

In anul 2012 va avea loc desfasurarea in sine a programului.

• Program de evaluare a calitatii apei si a riscului pentru sanatate a consumatorilor in cazul expunerii la apa potabila poluata natural cu ARSEN – coordonator dr Ioana Lupsa, CRSP Timisoara

In vederea aplicarii metodologiei au fost implicate CRSP din cadrul INSP si DSP teritoriale.Astfel in perioada mai-iunie si septembrie-octombrie 2011 s-au recoltat 10 probe de apă din forajele selectate.

20


Laboratorul CRSP Timisoara – în calitate de coordonator de program national, a primit de la fiecare DSP câte 1 probă (s-a recoltat la un singur foraj o probă dublă, din care una s-a trimis împreună cu celelalte 9 probe la CRSP arondat, iar dublura la CRSP Timisoara). Recoltarea probelor de apă s-a efectuat din foraje publice si/sau private cu adâncime de peste 100 m (în unele cazuri peste 50 m) din localităti din judetele din România pentru a evidentia concentratii crescute de As în apele de profunzime, de etiologie geologică. În vederea obtinerii unei baze de date comparabile – ca si o măsură specifică a unui program national – datele / probele / rezultatele raportate de către fiecare CRSP au fost supuse unui controlde calitate interlaboratoare prin analiza probei duble. Rezultatele obtinute au fost introduse intr-o bază de date. Aceste date au fost utilizate pentru calcularea dozei de expunere la As, a dozei zilnice ingerate de As si a riscului de cancer, utilizând metodologia ATSDR. Valorile crescute ale acestor date au fost utilizate pentru realizarea de hărti digitale cu distributia spatială a forajelor / localităti cu valori crescute de As în apa potabilă, a distributiei dozelor de expunere, a dozelor zilnice ingerate si a riscului de cancer. Prin efectuarea acestui proiect s-a realizat un studiu model care se poate extrapola pentru evaluarea altor contaminanti din apa potabilă în cadrul sistemelor publice de aprovizionare cu apă din diverse surse, cât si a celor private. Acest studiu face trecerea de la o monitorizare simplă a factorilor de mediu reprezentat de As în apa de foraj, la evaluarea si evidentierea riscurilor asupra sănătătii populatiei, si anume a cresterii numărului de îmbolnăviri de cancer calculat, odată cu cresterea duratei de ingestie si valoareaconcentratiei de As. Se demonstrează astfel existenta unei probleme majore de sănătate publică în judetele afectate ale României, cauzată de consumul de apă cu concentratii crescute de As (peste CMA), aceasta evidentiind necesitatea unor actiuni.

• Studiu de perceptie a populatiei privind radiatiile ultraviolete din mediul natural si artificial si campurile electromagnetice cu frecventele intre 0 - 300 GHZ- coordonatori : Violeta Calota, Cristina Bunghez, CNMRMC

SCOPUL SI OBIECTIVELE acestui studiu au constat in :

• cunoasterea nivelului de informare a populatiei cu privire la sursele de campuri electromagnetice, la expunerea generata de acestea si posibilele efecte asupra sanatatii

• scop educativ prin elaborarea unei metode pentru eficientizarea diseminarii informatiei catre populatie si pentru solutionarea unor posibile alte probleme semnalate de rezultatele studiului

• cunoasterea nivelului de informare a populatiei cu privire la efectele biologice si efectele asupra sanatatii, pe termen scurt (acut) si lung (cronic), ale expunerii la radiatii ultraviolete (UV)

• scop educativ prin informarea populatiei in ceea ce priveste protejarea fata de radiatiile UV naturale si artificiale, pastrarea starii de sanatate, prelungirea duratei de viata si a capacitatii de activitate profesionala

• adoptarea unor masuri de profilaxie si protectie fata de radiatia UV naturale si artificiale • elaborarea in urma concluziilor a unui ghid privind expunerea populatiei la radiatii UV

naturale si artificiale.

21


La studiu au participat 2061 de subiecti (60% femei) din toate cele 41 de judete si din Bucuresti, incadrandu-se in urmatoarele categorii de varsta:

Categorii de varsta (ani) Numar subiecti Procent (%)

15 – 24 205 10

25 – 34 394 19

35 – 44 698 34

45 – 54 559 27

55 – 87 205 10

Frecventa cea mai mare a fost pentru categoria de varsta intre 35 si 44 ani. Distributia intre mediul rural si cel urban a fost foarte apropiata (51 % din mediul rural). 99% dintre cei chestionati au completat nivelul studiilor, astfel ca a rezultat ca 11% au absolvit doar scoala generala, 46 % au terminat liceul si restul de 43% au absolvit facultatea Campuri electromagnetice 0 – 300 GHz Analiza rezultatelor a dus la concluzia ca nivelul de informare a populatiei referitor la sursele generatoare de campuri electromagnetice – echipamente/instalatii/aparate care fac parte din ce in ce mai mult din viata noastra de zi cu zi, este scazut, doar 31 % dintre persoanele chestionate au primit informatii in acest domeniu. Modalitatile prin care cetatenii doresc sa fie informati sunt, in ordinea preferintelor : televiziune, internet si prin intermediul ziarelor si revistelor. Urmatorul obiectiv este elaborarea unor strategii in vederea eficientizarii diseminarii informatiei catre populatie. Rezultatele studiului vor fi folosite pentru structurarea acestei informatii. Radiatii ultraviolete Analiza studiului reflecta un grad relativ mare de cunoastere a notiunilor elementare legate de radiatiile UV, in special cele naturale. Pentru cele emise artificial, de la solar, procentul populatiei interesate este mai mic (este interesat preponderent sexul feminin, mediul urban) iar cunoasterea modalitatilor de expunere si a contraindicatiilor legate de folosirea solarului este superficiala. Consideram ca este nevoie de o informare si educare a populatiei in ceea ce priveste efectele biologice si efectele pe termen scurt (acut) si lung (cronic) asupra sanatatii datorate expunerii la radiatiile UV, adoptarea unor masuri de profilaxie si protectie fata de radiatiile UV si elaborarea unui ghid privind expunerea populatiei la radiatii UV naturale si artificiale, mai ales in scop educativ.

• Supravegherea radioactivitatii apei potabile si alimentului conform cerintelor EURATOM – coordonatori Dr Bragea Mihaela; Dr Alexandra Cucu; fiz Tori Laszlo

Activitatea de monitorizare a radioactivitătii apei potabile si alimentelor, factori de mediu al căror continut radioactiv contribuie la expunerea la radiatii a populatiei, asigură mentinerea dozei efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme si face parte din responsabilitătile sistemului de sănătate publică.

22


Obiectivul principal îl constituie evaluarea expunerii populatiei României la radiatii ionizante prin ingestia alimentelor si apei potabile, precum si evitarea expunerilor suplimentare prin contaminări accidentale ale acestora.

Obiectivele specific constau in:

• Realizarea unei supravegheri la nivel national a continutului radioactiv natural al alimentelor si al apei potabile si depistarea eventualelor contaminări radioactive.

• Identificarea tipului de contaminare si cuantificarea nivelului de contaminare în vederea evaluarii dozelor implicate în iradierea populatiei si a instituirii unor măsuri de protectie radiologică.

Cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu prevăd obligativitatea si responsabilitatea retelei de sănătate publică de a asigura supravegherea radiologică a apei potabile si alimentului.

Pentru aplicarea metodologiei a fost necesara participarea laboratoarelor de igiena radiatiilor din DSP-urile teritoriale cu determinări ale radioactivitătii alimentului si apei potabile răspunzand obligativitătii si responsabilitătii retelei de sănătate publică de a asigura supravegherea radiologică a apei potabile si alimentului pe teritoriul României. 18 laboratoare au efectuat analize pentru 2870 probe din care: 1901 probe de apă potabilă, 241 probe de lapte, 630 aliment si 97 dietă mixtă, cu următoarele observatii: - numai 5 dintre laboratoare au avut structura (amenajare laborator, personal specializat si

posibilităti financiare) să execute determinări radiochimice specifice în identificarea si cuantificarea radionuclizilor. - alte 13 au efectuat numai determinări globale de screening.

Metodologia a inclus recomandările CE (EURATOM) si OMS (apa potabilă) în domeniu Estimarea dozelor prin ingestie pe baza rezultatelor determinărilor radioactivitătii alimentelor si apei potabile nu au indicat depăsiri ale valorilor limită pentru populatie Lipsa aparaturii specifice de determinare a radonului în apa, în marea majoritate a laboratoarelor nu permite aplicarea recomandarii CE pct.10. Din determinările efectuate în anul 2011, în apa potabilă sau aliment, pe teritoriul Romaniei nu a fost evidentiată nici o contaminare care să conducă la o crestere semnificativă a dozei prin ingestie.

• Supravegherea radioactivitatii apei potabile conform Legii 458/2002– coordonatori Dr Bragea Mihaela; Dr Alexandra Cucu; fiz Tori Laszlo

Supravegherea radioactvitătii apei potabile se face în functie de sursele de apă de consum pentru populatie, si anume:

1. Apa potabila din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa în sistem centralizat; 2. Apa din fântâni particulare si izvoare cu apa potabilă; 3. Apa îmbuteliată (minerală de izvor sau de masă);

România are un numar de 340 ZAP distribuite pe toată suprafata sa si care aprovizionează cu apa 67% din populatia tării. Distributia lor geografică poate fi asimilată foarte bine cu o retea deasă, fie ea si neuniformă. Pentru supravegherea radioactivitătii apei au fost recoltate în medie 4 probe de apa/ZAP, una in fiecare trimestru.

23


Nivelurile valorilor rezultate din determinarile alfa si beta global, considerate ca parametri de screening, pentru care există valori limite în legislatia natională, s-au situat în general sub valorile considerate a fi limite în evaluarea calitătii apei potabile, si în aceleasi ordine de mărime ca in anul 2010. Nu au fost evidentiate depăsiri ale parametrilor indicatori de calitate de bază: doza medie anuală de 0.1 mSv si concentratia de H-3 de 100 Bq/m3. Prin apa îmbuteliată destinată consumului alimentar se întelege orice apă îmbuteliată si comercializată (apa minerala, apa de izvor sau apa de masa1

In România sunt 44 de izvoare care pot fi exploatate ca sursă de apă minerală îmbuteliată. ).

Conform statisticilor nationale2

Mai mult, mai ales în zonele urbane, apa îmbuteliată este utilizată exclusiv de anumite categorii din populatie, înlocuind astfel consumul apei din reteaua de distributie.

, dat fiind tendinta crescătoare din ultimii ani a consumului de apă îmbuteliată, de la 26.3 l/cap de locuitor/an în 2000 la 46.5 l/cap de locuitor/an în 2011, apa îmbuteliată trebuie luată în considerare în cadrul programului de supraveghere a radioactivității apei destinată consumului uman.

O grupa aparte care trebuie urmarită din această perpectivă sunt sugarii hrăniti artificial, pentru care se utilizează apa îmbuteliată. In anul 2011 au fost prelevate si analizate un număr de 120 de probe de la 23 tipuri diferite de apă îmbuteliată (minerală sau de izvor).

• Supravegherea continutului radioactiv al apelor minerale si evaluarea efectului asupra starii de sanatate- CRSP Cluj

In anul 2011 au fost analizate 18 ape minerale naturale imbuleliate si 19 ape minerale naturale brute exploatate in scopul imbutelierii si respectiv comercializarii . Rezultatele obtinute pentru activitatea alfa si beta globala a apelor minerale imbuteliate analizate arata ca acestea prezinta activitati alfa globale sub 0,1 Bq/L, activitati beta globale sub 1 Bq/L, ceea ce asigura o doza efectiva totala anuala sub 0,1 mSv, astfel fiind indeplinite conditiile de potabilitate prevazute in legea 458/2002 privind calitatea apei potabile si HG 1020/2005 privind apele minerale imbuteliate. Rezultatele obtinute pentru activitatea alfa si beta globala a apelor minerale naturale brute analizate arata ca acestea prezinta activitati ce permit exploatarea acestor ape in scopul imbutelierii si comercializarii acestora in scopul consumului de catre populatie, asigurand o doza efectiva totala anuala sub 0,1 mSv, astfel fiind indeplinite conditiile de potabilitate prevazute in HG 1020/2005 privind apele minerale imbuteliate.

• Supravegherea starii de sanatate a populatiei din jurul obiectivelor nucleare majore – coordonatori dr Cristina May si dr Alexandra Cucu, CRSPB

Datele corespunzatoare aplicarii acestei metodologii sunt in curs de prelucrare.

1 denumiri conform Hotararii nr.1.020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale 2 Societatea nationala a apelor minerale: http://www.snam.ro/RO/fila41.htm

http://www.snam.ro/RO/fila41.htm�

24


• Expunerea profesionala la radiatii ionizante – coordonator dr Felicia Popescu si dr Lavinia Calugareanu, CNMRMC

Expunerea profesionala la radiatii ionizante reprezinta toate expunerile lucrătorilor ce apar în cursul muncii lor, cu excepţia expunerilor excluse de Standardele de Bază de Securitate şi expunerile din practici sau surse exceptate de Standarde. Principalele grupe de persoane expuse profesional la radiaţii ionizante sunt: muncitorii din domeniul industriei nucleare, nu numai cei din centralele nucleare energetice ci şi cei implicaţi în activităţile legate de diferitele faze ale ciclului combustibilului nuclear; muncitorii din minele uranifere şi din uzinele de procesare a minereului, unde sunt prezente cantităţi semnificative de minereuri radioactive; profesiile medicale, care însumează aproximativ 75% din persoanele expuse profesional (medici, mai ales radiologi, specialişti în medicină nucleară, cardiologi, oftalmologi şi ortopezi, echipele asociate ale acestora şi alţii, implicaţi în tehnici radiologice speciale); personalul din centre de cercetare ce utilizează radiaţii sau materiale radioactive; utilizatorii de surse de radiaţii în scopuri industriale, scopuri militare. Enumerarea de mai sus demostreaza ca personalul expus profesional la radiatii ionizante constituie o categorie profesionala heterogena, cu personal din variate domenii de activitate, de la medicina pana la industria nucleara. Activitatea de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante, este una specifica, interdisciplinara, la interfenţa igienei radiaţiilor si a medicinii muncii. Scopul sintezei este de a culege date necesare pentru a avea o privire de ansamblu, la nivel national a urmatoarelor aspecte:

1. Evidenta personalului expus profesional la radiatii ionizante 2. Analiza starii de sanatate a personalului expus profesional la radiatii ionizante 3. Evidenta datelor de dozimetrie individuala, a situatiilor de supraexpunere, anchete si

raportari. Limitele de doză în expunerea profesională sunt: Limita dozei efective pentru personalul expus profesional este de 20 mSv pe an; Sunt valabile şi următoarele limite de doză echivalentă: 150 mSv pe an pentru cristalin; 500 mSv pe an pentru piele; limita se aplică pentru valoarea medie a dozei pe 1 cm2, pe cea mai puternic iradiată zona a pielii; 500 mSv pe an pentru extremităţile mâinilor şi picioarelor (conform Normelor fundamentale de securitate radiologica).

In aceasta sinteza sunt urmărite o serie de variabile: - structura populaţiei de expusi profesional la radiatii ionizante pe grupe de vârsta, profesii

(conform Codului Ocupatiilor din Romania), sexe si domeniul de activitate - clasificarea lor pe tipuri de practici radiologice (medical si nemedial);

- modalitatile de supraveghere a starii de sanatate a expusilor profesional la radiatii ionizante;

- distributia in tara a medicilor de medicina muncii abilitati in supravegherea starii de sanatate a expusului profesional la radiatii ionizante.

- datele dozimetrice inregistrate, - datele medicale inregistrate (prin medicii de medicina munci abilitaţi şi prin cabinetele

medicale abilitate în supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante),

- situaţiile de supraexpunere (depistarea, anchetarea, investigarea medicală şi raportarea lor).

In anul 2011 s-au raportat un numar total obiective in evidenta laboratoarelor de igiena radiatiilor: 3691, un numar total de expusi profesional la radiatii ionizante de 14853, din care

25


8135 femei si 6709 barbati. Pentru 4550 de expusi profesional la radiatii ionizante a fost evaluata si clasificarea pe domenii: 3674 domeniu medical (80,74%) si 876 domeniu nemedical (19,26%). La nivel mondial profesiile medicale reprezinta 75% din expunerile profesionale. Au fost intampinate greutati in culegerea datelor, mai ales din cauza personalului foarte redus numeric din cadrul Directiilor de Sănătate Publica judetene si a Municipiului Bucuresti. Exista insa si judete care au raportat complet datele solicitate, dovedind ca au o evidenta stricta atat in ceea ce priveste unitatile care utilizeaza surse de radiatii ionizante, cat si numarul si repartitia pe sexe si domenii de activitate a expusilor profesional la radiatii ionizante. Analiza completitudinii si relevantei datelor a evidentiat:

• necesitatea completarii informatiilor generale privind dimensiunile fenomenului, in acest sens metodologia de colecatre a datelor a fost reactualizata si reorientata astfel incat sa evite raportarile duplicative si sa furnizeze informatii specifice privind caracteristicile si efectele expunerii profesionale.

• necesitatea cresterii numarului de medici abilitati astfel incat sa se asigure acoperirea intregii populatii de expusi profesional, cu precadere in judetele in care nu se inregistreaza nici un medic abilitat.

Nu avem date complete cu privire la supravegherea starii de sanatate a expusilor profesional la radiatii ionizante. Din datele primite reiese ca in domeniul medical sunt cele mai multe fise de aptitudine neincheiate.

• Auditul clinic al activitatii medicale cu radiatii ionizante – coordonatori; Fiz. Loredana Bogdan, Dr.Burkhgardt Rita, CRSP Cluj

In anul 2011 s-au efectuat urmatoarele activitati : - Documentare - Selectarea / stabilirea standardelor de bun practică pe baza cerinţelor legale nationale şi internaţionale, a rezultatelor cercetării si recomandărilor societăţilor profesionale -Stabilirea criteriilor de audit clinic pe tipuri de practici radiologice - Elaborarea formei preliminare a procedurii de audit clinic (brosura) - Elaborarea chestionarelor de audit clinic pentru radiodiagnostic (brosura) - Discutarea cu DSP Cluj a metodologiei preliminare de audit si a modalitatii de aplicare in practica - Stabilirea impreuna cu specialistii DSP Cluj a unitatilor medicale in care se va efectua studiul pilot - Demararea studiului pilot in judetul Cluj prin transmiterea catre unitatile medicale a adresei informative si a formularului de aplicare pentru auditul clinic

• Protejarea starii de sanatate a populatiei impotriva expunerii la RADON -Coordonator: CRSP Iaşi-LIR: Dr. Irina-Anca Popescu

Etape propuse in aplicarea metodologiei: Elaborarea metodologiei Tranmiterea metodologiei în teritoriu Coordonare metodologică

26


Elaborarea şi transmiterea chestionarului, conform ghidurilor europene de bune practici, privind capacitatea tehnică şi organizatorică şi tipurile de măsurători necesare desfăşurării Sintezei Naţionale (SN)

Elaborarea şi transmiterea rapoartelor de etapă semestriale către CNMRMC-INSP Întocmire bază de date în urma evaluării Laboratoarelor de Igiena radiaţiilor Ionizante

(LIRI) din DSP judeţene Din cele 18 laboratoare de igiena radiaţiilor care asigură activitate specifică pe întreg teritoriul ţării, au răspuns chestionarului doar 10 dintre acestea (55,5%).

In urma analizarii informatiilor s-au concluzionat urmatoarele:

Analiza datelor privind capacitatea tehnică, de determinare a radionuclizilor solicitaţi şi organizatorică a LIRI la nivel naţional a evidenţiat:

- o lipsă acută a dotării cu aparatură specifică (doar 3 LIRI au dotare din cele 10 care au răspuns chestionarului);

- la nivelul LIRI din ISP BC, GL, IS există aparatură dar şi aceasta este uzată moral şi fizic astfel încat nu se pot efectua toate măsurătorile pentru tipurile de radionuclizi necesari a fi investigaţi, conform ghidurilor europene;

- absenţa personalului calificat din unele LIRI (ex. DSP SB nu are angajat fizician); În aceste condiţii etapele concrete de desfăşurare ale acestei SN nu se pot realiza la nivel

naţional, în mod unitar; Această SN si-a propus ca finalitate realizarea cartagrafierii zonelor cu expunere la

Radon, identificarea regiunilor susceptibile de existenţa concentraţiilor mari ale Rn, dimensionarea acestei surse naturale majore de expunere (campanii de prelevare de probe şi determinări ale concentraţiilor în sol şi interiorul locuinţelor), estimare a riscului asociat precum şi implementarea unor măsuri de protecţie radiologică specifice acestei expuneri.

Prin derularea acestei evaluări, pentru prima dată concepută a fi efectuată la nivel naţional, Romania s-a angajat în proiectul care se desfăşoară deja la nivel Comisiei Europene (Joint Research Centre) de transmitere a datelor şi hărţii corespunzătoare concentraţiilor medii anuale de Rn.

Pentru a continua această SN este imperios necesară achiziţionarea aparaturii nucleare specifice determinării Radonului (Rn) şi descendenţilor săi în probe de aer, apă şi sol, precum şi angajarea cu personal specializat în LIRI cu mari deficienţe, avand în vedere importanţa majoră a acestui radionuclid în protejarea stării de sănătate a populaţiei Romaniei.

• Monitorizarea incidentei bolilor profesionale si a absenteismului medical prin

boala profesionala – coordonator dr Adriana Todea,dr Popescu Felicia si dr Lavinia Calugareanu, CNMRMC

Sinteza are drept scop descrierea evoluţiei morbidităţii profesionale în România, aspecte legate de expunerea la factorii de risc ai mediului de muncă care determină această morbiditate, dinamica modificărilor în timp ale structurii "clasice", ca şi aspectele noi, legate de introducerea noilor tehnologii, cu riscuri noi de expunere la agenţi nocivi profesionali. Principalele evidenţe care reflectă aceste aspecte sunt reprezentate de:

• datele reale ale morbidităţii şi mortalităţii profesionale incluzând statistici asupra incidenţei bolilor profesionale la nivel naţional pe ramuri de activitate şi profesii;

27


• comparaţiile între datele înregistrate pe ramuri de producţie, profesii, agenţi nocivi existenţi la nivelul locului de muncă.

• datele privind absenteismul medical. • comparaţiile dintre datele statistice din România şi cele existente în alte ţări ale Europei.

Lucrarea cuprinde şi prezentarea problematicii legate de: • perspective de dezvoltare ale conceptului de sănătate şi securitate în muncă în România

în relaţie cu modul în care acest concept se dezvoltă în Comunitatea Europeană; • transpunerea legislaţiei CE în ţările europene aflate în perioada de tranziţie; • estimarea riscului profesional de expunere la agenţi chimici, azbest, radiaţii ionizante;

date utile programelor de sănătate şi securitate în muncă, instruirea şi comunicarea riscului profesional către patroni şi lucrători în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă. Sinteza de faţă ilustrează concluziile reieşite din datele cuprinse în fişele de declarare a cazurilor noi de boală profesională BP2 aşa cum au fost diagnosticate de către unităţile medicale din reţeaua de medicina muncii din întreaga ţară. Precizăm şi faptul că de neînscrierea în fişa BP2 şi neîncadrarea corectă a diagnosticului de boală profesională (conform Tabelului de boli profesionale cu declarare obligatorie din HG 1425/2006) este răspunzătoare Direcţia de sănătate publică (art. 163). Formularul BP2 este un document medico-legal, iar cel care îşi pune parafa şi semnătura pe acest formular, poartă întreaga responsabilitate privind legalitatea datelor înscrise şi drepturile legale ale bolnavului declarat. Actualul circuit al declarării bolilor profesionale trebuie respectat, fişele BP2 trebuie trimise în cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea. Potrivit HG 1425/2006 modificat cu HG 955/2010: ART. 165 (1) Bolile profesionale nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs declararea, de către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, la Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar - Compartimentul sănătate ocupaţională şi mediul de muncă din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, denumit în continuare Centrul naţional de monitorizare a riscurilor, precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilite conform legii. Studiul morbidităţii profesionale în România evidenţiază o serie de aspecte de ansamblu, dar şi specifice care ne conduc la următoarele concluzii: 1. Identificarea corectă a riscurilor profesionale şi supravegherea acestora la locul de muncă reprezintă domeniul de bază al activităţii medicilor de medicina muncii; în acest context se impune accesul la servicii de medicina muncii pentru toţi lucrătorii din România, indiferent de locul de muncă, pentru cuprinderea reală a acestor probleme. 2. Medicul de medicina muncii este consilier al angajatorului în problemele de management al riscului pentru sănătate, ca şi de promovare a sănătăţii la locul de muncă, participă ca membru al comitetului de sănătate şi securitate în muncă, având datoria de a semnala şi comunica riscurile profesionale, pentru luarea de către cei responsabili a unor măsuri precoce de profilaxie tehnico-organizatorică şi medicală. Din datele prelucrate la nivelul CNMRMC, se efectueaza raportul national specific domeniului care este postat pe site-ul INSP-CNMRMC.

28


• Noxe profesionale (chimice si pulberi) cu impact in expunerea profesionala din Romania – Metode de determinare in aerul zonelor de munca, indicatori biologici de expunere si/sau de efect - Coordonator Dr. Corneliu NEAGU- CRSPB

Metodologia urmareste cunoasterea expunerilor profesionale (noxe chimice si pulberi) la nivel national in vederea gasirii unor metode eficiente, sensibile, selective de determinare a acestora in aerul zonelor de munca precum si a celor mai specifici indicatori biologici de expunere/ efect.Pe baza datelor primite in aceasta faza a proiectului (2011) a fost efectuata documentarea pentru stabilirea listelor actualizate cuprinzind:

• evidenta noxelor la care exista expuneri; • numarul expusilor la noxe; • listarea tipurilor de determinari in mediu de munca; • listarea indicatorilor biologici utilizati.

Din totalul de 41 de judete si Municipiul Bucuresti au fost trimise date din 23 de judete, dintre acestea multe sunt incomplete. Din analiza datelor de mai sus se observa ca principala expunere profesionala este la pulberi (44.1%) . Majoritatea fiind reprezentata de pulberi textile si pulberi organice. Dupa expunerea la pulberi urmeaza expunerea la solventi organici (18.3%), cu preponderenta la acetona, toluen, xilen, acetati, hexan. Desi determinarile de noxe la locurile de munca se fac in toate laboratoarele din judetele care au transmis date, evaluarea expunerilor prin determinarea indicatorilor biotoxicologici se efectueaza doar in 45 % dintre acestea. In unele dintre aceste laboratoare efectuindu-se determinarea doar a unui indicator, ceea ce face evaluarea expunerii profesionale a muncitorilor sa fie de cele mai multe ori incompleta. Modul de efectuare a determinarilor de noxe difera foarte mult de la un judet la altul functie de dotarea laboratorului. Exista laboratoare cu dotare fosrte buna (cromatograf, spectrofotometru de absorbtie atomica, spectrofotometru UV-VIS) si alte laboratoare care isi desfasoara activitatea utilizind in principal tubusoare indicatoare tip Drager (determinarea cu acestea fiind semicantitativa). Prin aceasta lucrare se urmareste punerea la punct a unor metode sensibile si selective de determinare a unor noxe in aerul zonelor de munca sau a unor indicatori biologici de expunere care sa poata fi utilizate de cit mai multe laboratoare din cadrul DSP-urilor judetene . Pe baza datelor primite de la DSP-urile judetene si in urma conlucrarii cu CRSP-urile s-au conturat niste prioritati in ceea ce priveste metodele de determinare in aerul zonelor de munca si a unor indicatori biologici de expunere. Aceste prioritati sunt: - compusi organici volatili, gaze si vapori iritanti, nitro si aminoderivati, uleiuri minerale, metale grele, izocianati, pesticide, pulberi diverse ; - indicatorii biologi sunt :

ortocrezol in urina (indicator de expunere pentru toluen); hidroxipiren in urina (indicator de expunere pentru HPA-uri) 2,5 hexandiona in urina (indicator de expunere pentru n-hexan); toluendiamina in urina (indicator de expunre pentru toluilendiizocianat); acid glicolic in singe si acid oxalic in urina (indicatori de expunere pentru

glicoli); acid fenildioxalic in urina (indicator de expunere pentru stiren); carbamati (exprimati in carbofuran) in urina si ser (indicator de expunere pentru

29


carbamati); cipermetrin in ser si urina (indicator de expunere pentru piretroizi).; metale grele in material biologic.

Dintre aceste directii de studiu , incepind din anul curent va debuta activitatea de punere la punct a unor metode analitice sensibile si selective de catre laboratoarele de toxicologie din cadrul CRSP-urilor. Astfel s-au identificat urmatoarele prioritati:

1. Intocmirea unui ghid reactualizat cu metodologia de investigatie a noxelor profesionale si a indicatorilor biologici.

2. Suplinirea posibilitatilor locale (judetene) de a efectua anumite determinari sau analize (absolut necesare evaluarii conditiei de munca si starii de sanatate a expusilor) cu ajutorul laboratoarelor de profil din Centrele Regionale.

• Supravegherea expunerii la azbest si monitorizarea masurilor pentru protejarea sanatatii fata de acest risc – coordonator dr Dana Mates, CRSPB

In data de 21.02.2007, Comisia Comunitatii Europene a elaborat strategia pentru sanatate si securitate in munca pe perioada 2007-2013. La capitolul 5 se subliniaza importanta eficientei preventive a monitorizarii sanatatii. Prin art. 5.1, comisia incurajeaza statele membre sa puna in aplicare proceduri sistematice de colectare a datelor de monitorizare medicala si sa organizeze actiuni de sensibilizare a medicilor in privinta antecedentelor profesionale ale pacientilor.

Sinteza propusa se incadreaza in aceste linii strategice urmarind: - initierea colectarii sistematice de date medicale corelate cu date de expunere in cazul unei

noxe cu timp mare de latenta si efecte deosebit de grave asupra sanatatii – azbestul; - actiuni de informare a medicilor privind diagnosticul bolilor profesionale cauzate de azbest. In conformitate cu art. 7 (1) din HG nr 1875 din 22.12.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest, cu modificarile si completarile ulterioare au fost interzise activitatile de:

- extractie azbest; - fabricare si prelucrare produse din azbest - fabricare si prelucrare produse cu continut de azbest adaugate in mod deliberat.

Fac exceptie de la prevederile de mai sus activitatile de tratare si eliminare a produselor provenite din demolarea si indepartarea azbestului. In anul 2011, sinteza a avut urmatoarele obiective:

1. inspectia modului de supraveghere a sanatatii lucratorilor expusi la azbest, a modului de evaluare a riscurilor, a modului de notificare in activitatile care implica materiale cu continut de azbest (produse/deseuri)

2. initierea registrului national al expusilor la azbest pe baza colectarii datelor din registrele de expunere ale lucratorilor si a datelor din dosarele de medicina muncii

3. imbunatatirea diagnosticului bolilor maligne (cancer pulmonar si mezoteliom) cauzate de azbest (cercetarea etiologiei profesionale a cazurilor de mezoteliom incidente in anul 2009)

In anul 2011 au continuat actiunile de inspectie la agentii economici din judetele care nu au desfasurat aceste actiuni in anul 2008, 2009, 2010. Din cele 34 de judete aflate in evidenta pana in 2007 pentru risc de expunere la azbest in anul 2008-2011 au avut loc actiuni de inspectie in 23 judete, la 81 agenti economici .In anul 2011 au

30


trimis date doar 4 judete unde s-au facut controale la 11 agenti economici. De la implementarea sintezei (2008) nu s-a primit nici un raspuns de la 12 judete. Avand in vedere rata mica de raspuns a fost facut un instructaj pe metodologia sintezei in februarie 2012. Pe baza problemelor sesizate de reprezentantii din DSPuri responsabili cu aplicarea metodologiei si a sugestiilor acestora de imbunatatire a metodologiei pentru anul 2012 au fost facute modificari trimise spre aprobare la Ministerul Sanatatii.

• SUPRAVEGHEREA RESPECTARII CERINTELOR MINIME LEGISLATIVE PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA A LUCRATORILOR EXPUSI LA RISCURI GENERATE DE ZGOMOT coordonator dr Eugenia Herlea, CRSPB

Zgomotul reprezinta noxa fizica cea mai raspandita atat in mediul de munca, cat si in

mediul ambiental. El afecteaza nu numai lucratorii expusi professional la zgomot cat si alte milioane de angajati din sectorul educatie, muzica-divertisment, etc. Zgomotul poate sa fie un factor cauzator de accidente, de stres la locul de munca, ducand in cele din urma la degradarea starii de sanatate. Urmarirea starii de sanatate a personalului expus profesional la zgomot este deosebit de importanta deoarece se stie faptul ca aparitia primelor semene de afectare a auzului se produc dupa o expunere de cativa ani intr-un mediu cu zgomot peste limita maxima admisa. Exceptie o fac expunerile la zgomote de tip impulsiv (explozii, impuscaturi, etc.), care produc leziuni la nivelul urechii, ireversibile de cele mai multe ori.

In anul 2011 au fost luate in studiu 477 de obiective industriale. Acestea au urmatoarea distributie a locurilor de munca pe ramuri industriale: CON = constructii (constructii de masini, metalurgie, constructii propriu-zise si constructii metalice; L = industria lemnului; E = industria energetica ( extractiva-minerit si gaze naturale si centrale electrice);TR = transporturi; TE = telecomunicatii; AG = domeniul agro-alimentar (agricultura si industria alimentara); T = industria textila; I = industria icaltamintei; C = industria chimica; AD = alte domenii sau domenii diverse (fabricare de hartie si carton, distributia apei, fabricare produse din sticla si ceramice, mase plastice, domeniul sanitar, artistic si altele) 15,8%.

In conformitate cu prevederile legale din HG 493/ 2006 erau necesare a fi efectuate evaluari

de risc la toate locurile de munca din obiectivele industriale, atat la inceputul activitatii in acea unitate, cat si la orice modificare a procesului tehnologic. La cele 447 obiective industriale doar 93,7% au facut aceste evaluari in perioada 2005 – 2011.

Tipul zgomotului de la locurile de munca unde exista niveluri care depasesc limita maxima admisa de 87 dB(A) a fost predominant variabil, in 74,2% din cazuri si in 27,7% din obiective economice a fost constant. In 12,6% din obiectivele economice au fost comunicate valori cu

32%

27% 4% 1% 0%

3% 9%

6% 2%

16%

DISTRIBUTIA DOMENIILOR DE ACTIVITATE PE RAMURI INDUSTRIALE

CON L E TR TE AG T I C AD

31


componente de impuls si in 6,5% din obiectivele economice s-au gasit ambele tipuri, constant si variabil.

21,7% din totalul lucratorilor isi desfasoara activitatea in sectiile in care s-au gasit valori ale zgomotului intre 80-85 dB(A); 16,5% din totalul lucratorilor isi desfasoara activitatea in sectiile in care s-au gasit valori ale zgomotului intre 85-87 dB(A) ; 61,4% din totalul expusilor isi desfasoara activitatea in sectiile in care s-au gasit valori ale zgomotului cu niveluri > de 87 dB(A). Lucratorii expusi la niveluri de zgomot care depasesc 80 dB(A) au fost in numar de 46341.

Declansarea actiunii angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor in conformitate cu prevederile legale (HG 439/ 2006), incepand cu nivelul de 80 dB(A) a fost efectuata in 93,1% din obiectivele economice.

Avand in vedere actiunea cumulativa, de potentare a efectelor negative , ale altor noxe asociate zgomotului, noxe capabile si sa induca independent hipoacuzia si surditatea profesionala ( noxe chimice:monoxid de carbon, plumb, mangan, sulfura de carbon, tetra clorura de carbon si noxe fizice) ne-au interesat informatii legate de existenta lor la locurile de munca. Astfel noxe fizice apar in 23,5% din obiectivele luate in studiu, noxe fizico-chimice in 44,9% si cele chimice apar in 31,2%. In ceea ce priveste accidentele de munca in perioada 2008 – 2010, s-au inregistrat la 53 obiective economice (11,1%) si boli profesionale induse de expunerea la zgomot, respectiv hipoacuzii si surditati de perceptie s-au inregistrat la 6,7 % din unitati. Acolo unde masurarea si evaluarea expunerii la zgomot este peste limita maxima admisa se recomanda aplicarea de masuri tehnico-organizatorice generale si individuale cum ar fi reducerea zgomotului la sursa, paravane acustice, antifonarea peretilor, utilizarea antifoanelor externe si/sau interne. Acestea au fost luate in 7,1% din societati. Lucratorii utilizeaza antifoane la locurile de munca unde nivelurile de zgomot depasesc 80 dB(A) in proportie de 89,1%.

Departamentul de evaluare al DSP-urilor judetene a completat chestionarului anexa A3 in 21 de judete, respectiv. Aceste aspecte au fost analizate din punct de vedere cantitativ: numar de boli profesionale declarate in perioada 2009 – 2011 si calitativ: in functie de ramura industriala din care provenea lucratorul cu boala profesionala declarata.

0

10

20

30

AR AG BH BT BR BZ CL CJ DB DJ HG HD IS MM MH MS PH SM SB TM VN

DISTRIBUTIA BOLILOR PROFESIONALE DECLARATE IN PERIOADA 2009 - 2011

2009 2010 2011

46

27

10 1 3 1 0 0

40

6 3 3 0 0 3 1

35

2 3 0 0 0 5 0

CON E L CE C AD ceramica Tr AG

DISTRIBUTIA BOLILOR PROFESIONALE DECLARATE IN PERIOADA 2009 - 2011 PE RAMURI INDUSTRIALE

2009 2010 2011

32


• Evaluarea factorilor de risc din materiale care vin in contact cu alimentele coordonator chim Gabriela Cilinca, CNMRMC

Scopul lucrarii este de a monitoriza contaminantii din alimente (contaminanti ce pot proveni de la materiale ce vin in contact cu produsele alimentare). Obiectivul general: raspunde cerintelor de implementare a prevederilor legislatiei nationale armonizate la Directivele EC in domeniu. Obiective specifice :

1. Evaluarea migrarii globale de componenti pentru obiectele din material plastic care vin în contact cu alimentele. – 10 probe/judet – Depasirea valorii migrarii globale de componenti se datoreaza transferului de substante nedorite din materialul plastic in aliment si reprezinta un factor de risc pentru sanatatea omului

2. Monitorizarea obiectelor din ceramica. Determinarile de plumb şi cadmiu în urma extracţiilor acide din obiectele de ceramică fabricată în ţară şi din import. – 1 proba/judet – Avand in vedere ca plumbul si cadmiul sunt metale grele cu potenţial toxic, depasirea limitelor de cedare reprezinta un risc pentru sanatatea omului.

3. Catagrafierea si controlul unităţilor producatoare/procesatoare/importatoare de obiecte si materiale destinate contactului direct cu produsele alimentare Astfel in urma aplicarii metodologiei au rezultat urmatoarele:

1. Materialele ce vin în contact direct cu preparatele din carne şi cu branzeturile, sunt stabile, valorile migrarilor globale de componenţi în simulanţii alimentari: apa şi soluţie acid acetic, respectă limitele impuse de legislaţia în vigoare. Testarea migrarii globale de componenti a fost efectuata la nivelul Directiilor de Sanatate Publica judetene.

2. Din totalul de 165 probe de materiale ce vin in contact cu preparatele din carne, 32.12% au venit in contact cu poliamida, 16.96% cu colagen, 16.5% cu polietilena, 7.87% cu membrana celulozica, 6.66% cu poliamida/polietilena, 3.6% cu polistiren, 3.03% cu polipropilena, 1.81% cu poliamida/EVOH 1.21% cu policlorura de vinil, 0.6% cu polietilentereftalat si 20% cu material a carui compozitie nu este cunoscuta.

3. Din totalul de 155 probe de materiale ce vin in contact cu branzeturile, 23.22% (36) din acestea vin în contact cu poliamida – material deosebit de stabil, 12.9% (20) cu poliamida/polietilena, 11.61% (18) cu polietilena, 11.61% (18) cu polipropilena, 5.16% (8) cu polistiren, 3.87% (6) cu policlorura de vinil, 1.29% (2) cu PE/Tie/PA/EVOH/PE si 30.32% (47) din material necunoscut (xxx).

4. Conţinutul de plumb cedat de obiectele din ceramică ce vin în contact cu alimentele. Plumbul cedat din obiectele de ceramică provenite din China (non UE) si UE are valori medii cuprinse intre 0,03 si 0,197 μg/l, dar cu mult sub limita admisă de legislaţie – 4,0 mg/l. În ceea ce priveşte plumbul cedat de obiectele din ceramică traditionala provenita din Romania, acesta este de 14.82 μg/l, cea mai mare valoare, dar care nu depaseste limita impusa prin legislatie.

5. Cadmiul cedat din obiectele de ceramică provenite din China (non UE) si UE are are valoarea cea mai mare pentru obiectele importate din China, si anume de 0.185 μg/l, dar cu mult sub limita admisă de legislaţie – 0,3 mg/l. În general, valoarea cadmiului cedat de obiectele din ceramică, este nesemnificativa, chiar sub limita de detectie.

6. In cursul anului 2011, ca si in anul 2010 catagrafierea unitatilor s-a realizat cu sprijinul inspectorilor din Directiile de Sanatate Publica judetene.

33


Rezultatele catagrafierii unităţilor producatoare/procesatoare/importatoare de obiecte si materiale destinate contactului direct cu produsele alimentare in cursul anilor 2010 si 2011, in 39 judete, sunt: - nr. producator masa plastica – 190

De mentionat ca majoritatea dintre acestia sunt procesatori. - nr. importator masa plastica – 34 - nr. producator hartie/carton – 11 - nr. producator/distribuitor obiecte din ceramica – 11 - nr. importator obiecte din ceramica – 4 - nr. importator sticla/AL/diverse – 7 - nr. producator din obiecte emailate – 2

• Monitorizarea nivelului de iod in sarea iodata pentru consumul uman – coordonator dr Nuta Daniela ; chim Ana Telniceanu, CRSPB

Rezultatele investigatiilor din anul 2011 privind controlul sarii iodate fac obiectul prezentei sinteze.Controlul sarii iodate s-a efectuat dupa o metodologie stabilita de Institutul National de Sanatate Publica Bucuresti si difuzata la toate Directiile de Sanatate Publica judetene si a Municipiului Bucuresti. Controlul sarii iodate recoltata, analizata si raportata s-a efectuat conform urmatorilor parametri din metodologie:

1. Locul recoltarii (salina, depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva).

2. Locul fabricatiei (salina/tara –pentru cea din import) 3. Data iodarii (fabricatiei). 4. Conditii de depozitare. 5. Tipul ambalajului. 6. Eticheta 7. Continutul de iodat de potasiu (determinat prin metoda directa). 8. Continutul de iod total (determinat prin metoda oxidativa).

Metodologia prevede ca probele de sare iodata se vor recolta trimestrial din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva, cate 5 probe din fiecare tip de unitate. Determinarea iodului total (prin metoda oxidativa) indiferent sub ce forma s-ar afla, ca iodat de potasiu sau ca iodura de potasiu reprezinta aportul real de iod suplimentar in hrana si este valoarea care se ia in considerare la aprecierea continutului de iod din sare (organismul utilizand iodul, independent de forma chimica in care se afla). Recomandarile pentru nivelul de iod in sare au fost facute tinand cont ca de la producator la consumator pierderile de iod din sarea iodata au fost intre 25 % si 50 % iar media ingestiei de sare este cuprinsa intre 5 si 10 g de persoana/ zi. Recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatiipentru aportul de iod zilnic sunt:

50 µg/ zi – pentru copii (in primele 12 luni de viata); 90 µg/ zi – pentru copii (intre 2 – 6 ani); 120 µg/ zi – pentru copii scolari (intre 7 – 12 ani); 150 µg/ zi – pentru adulti; 200 µg/ zi – pentru femeile insarcinate si in perioada de alaptare.

Pentru a ajunge la un aport 150 µg iod/ zi prin alimentatie, concentratia de iod in sare la punctul de productie ar trebui sa fie intre 20 – 40 mg de iod (34 – 66 mg iodat de potasiu) pe kg de sare.

34


In anul 2011 au raportat rezultatele controlului sarii iodate toate judetele din tara si Municipiul Bucuresti, cuprinzand un numar de 3182 de rezultate. Sarea iodata analizata si raportata in anul 2011 provine astfel: 28,5 % probe sare import Ucraina, Belarus si Grecia, Turcia, Austria, Italia, 22,8 % de la Salina Slanic Prahova, 17 % de la Salina Cacica , 19,7 % de la de la Salina Ocna Dej, 9,6 %.de la Salina Tg. Ocna, 2,2 % de la Salina Ocna Mures si 0,2 % fara a se mentiona salina. Recoltarea probelor s-a facut in procent de 93,2 % din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva si 6,8 % direct din saline. Directiile de Sanatate Publica din judetele Prahova, Alba, Bacau, Suceava si Cluj au controlat modul de iodare a sarii din salinele de pe teritoriul lor. Se constata ca procentul de probe de sare iodata corespunzatoare conform HGR nr. 1904/2006 este de 99,5 % pentru probele provenite direct din saline si de 72,4 % pentru probele de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva. Conform datelor furnizate de Centrul National de Statistica si Informatica în Sanatate Publica, cazurile noi de hipotiroidie prin carenta de iod declarate de medicul de familie au evoluat astfel in ultimii ani: 3405 in anul 2007, 4193 in anul 2008, 4108 in anul 2009 si 5576 in anul 2010. Prin urmare se impune in continuare monitorizarea nivelului de iod din sarea iodata pentru consumul uman, cu atat mai mult cu cat numarul probelor de sare iodata sub limitele normale a fost de 23,1% din totalul probelor analizate. Trebuie precizat, de asemenea ca aproape toate tarile europene practica iodarea universala a sarii in vederea eliminarilor tulburarilor prin deficit de iod si a distrofiei endemice tireopate.

• Rolul alimentului in izbucnirile de toxiinfectii alimentare din Romania – coordonator dr Rodica Ferezan, CRSPB

Metodologia urmareste efectuarea unui raport anual al datelor referitoare la focarele de toxiinfectii alimentare (TIA) izbucnite pe parcursul anului 2011 in Romania . Aceasta analiza a datelor raportate pana in prezent se efectueaza in cadrul sintezei “ Rolul alimentului in izbucnirile de toxiinfectii alimentare din Romania “, care se deruleaza pe perioada 2011-2013 la nivelul Institutului National de Sanatate Publica – Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti – Compartimentul de Igiena Alimentatiei si Nutritiei. Metodologia de lucru privind supravegherea TIA s-a modificat incepand cu anul 2011, ea fiind elaborata de colectivul din Compartimentul de Igiena Alimentatiei si Nutritiei in colaborare cu specialistii epidemiologi din cadrul Centrului National de Supraveghere si Control a Bolilor Transmisibile. Astfel actuala metodologie de lucru se conformeaza legislatiei europene , respectiv necesitatii de constituire a unei retele europene de supraveghere a bolilor transmisibile, inclusiv a toxiinfecţiilor alimentare. Scopul aceestei supravegheri este acela de a cunoaste incidenta si caracteristicilor focarelor de TIA din Romania , precum si de a recomanda masurile de prevenire si control in timp real. Astfel, germenii patogeni incriminati in aparitia focarelor TIA raportate in anul 2011 au fost izolati din alimentul contaminat, de la bolnav ( coprocultura ), sau de la personalul care manipuleaza alimentele . Simptomatologia in focarele TIA a constat in majoritatea cazurilor in : greata, varsaturi, colici abdominale si diaree, fiind in unele cazuri insotita de cefalee, febra sau manifestari neurologice si cardiovasculare.

35


Majoritatea bolnavilor cu TIA internati in spitalele de specialitate au prezentat forme usoare sau medii de boala . Nu a fost raportat nici un deces in anul 2011.

• Evaluarea coninutului de sare din alimente si a ingestiei de sare in Romania, in vederea reformulatii produselor si corectarii obiceiurilor alimentare - coordonator dr Corina Zugravu CNMRMC

Sinteza nationala « Evaluarea continutului de sare din alimente si a ingestiei de sare in Romania, in vederea reformulatii produselor si corectarii obiceiurilor alimentare »a avut drept tinte in anul 2011 sa evalueze continutul de sare din cateva categorii de produse omise in masuratorile anterioare si sa definitiveze analiza consumului de sare per capita din tara noastra, oferind celor interesati o baza clara de pornire in demersurile de reformulare sau de educatie sanitara. Astfel au fost analizate : Probe de produse de fast food- din analiza probelor, s-a putut trage concluzia ca nivelul de clorura de sodiu,a avut o medie de 1.36 g/100g de produs si este mai mare decat cea regasita in mancarea gatita in cadrul firmelor de catering sau acasa; Probe de sosuri - probe de ketchup, maioneza si o a treia grupa, denumita generic” alte sosuri”, in care au fost incluse produse comercializate sub denumirea de “sos”, nivelurile de clorura de sodiu variind pentru maioneza de min 0.7 : max 1.62g/100g de sos, pentru ketchup : 0.85 :2.44 g/100 g de sos, pentru alte sosuri : 0.3 :3.1g/100 g sos. Din pacate, nemaiexistand standarde de produs care sa oblige producatorii sa respecte anumite niveluri si in ceea ce priveste clorura de sodiu, ne confruntam cu situatii ca cele constatate in analiza de fata, deci cu variatii aleatorii ale sarii in sosurile de pe piata. ; Probe de mancare din unitati de alimentatie publica: Au fost analizate probe de supa/ciorba, fel principal si salate din diferite unitati de alimentatie publica: restaurante, bufeturi, unitati de catering. Unitatile de unde s-au recoltat probele nu au fost informate anterior in legatura cu ingredientul ce va constitui elementul de evaluare, pentru a nu se intorduce factori de distorsiune a rezultatelor finale. De regula, supele/ciorbele si felul principal au valori medii mai mici, pe cand salatele au un continut mai ridicat de sare. Din analiza documentelor primite, s-a constatat ca cel mai ades salatele servite erau salate de muraturi, indiferent de sezon, ceea ce explica nivelul de sare mai ridicat. Valoarea medie a sarii in felurile de mancare din unitatile de alimentatie publica a fost de 1.27 g/100 g.; Probe de mancare preparate si consumate la domiciliu: valorile obtinute au fost similare celor din unitatile de alimentatie publica, ceea ce ofera coerenta studiului si arata ca obiceiurile alimentare din tara noastra sunt unitare, indiferent de locul unde este pregatita mancarea. Valoarea medie a sarii a fost de 1.25 g /100g. Astfel in urma analizarii probelor si jurnalelor de consum s-au concluzionat urmatoarele:

1. Concentratiile de sare din produsele analizate au variat foarte mult, in functie de originea probei si de producator. In cazul sosurilor, de exemplu, variatiile au fost extrem de pronuntate.

2. Produsele de fast food sunt semnificativ mai sarate decat alimentele preparate la domiciliu sau in unitatile de alimentatie publica, de aceea producatorii din domeniu trebuie instruiti sa isi diminueze adaosurile de sare in pizza, shaorma sau burgeri

3. Produsele alimentare preparate acasa sau in unitati de alimentatie publica au un continut moderat de sare, valori mai mari constatnadu-se la produse specifice(muraturi), unde procesul de obtinere implica folosirea unei cantitati mai mari de sare.

4. Consumul mediu de sare pe cap de locuitor in pe tara 11.18 g, cu valori mai mari pentru barbati si mai mici pentru femei. Se poate insa observa ca diferenta de consum intre sexe nu este atat de importanta ca cea constatata in alte tari europene.

36


5. Consumul, raportat la obiectivul OMS de 5g/zi, este mare (dublu), desi calculul nostru nu a luat in seama eventuala cantitate de sare pe care indivizii o adauga in timpul consumului alimentar si nici probabilitatea ca jurnalele alimentare sa nu oglindeasca cu fidelitate alimentatia reala a indivizilor. Se poate presupune ca omisiunile din jurnale ca si sarea adaugata la masa pot ridica intr-o oarecare masura aportul de sare, insa nu intr-o masura semnificativa.

6. Cea mai mare parte din sarea consumata in Romania ramane cea provenita din mancaruri preparate in casa (supe/ciorbe/mancare gatita), urmate de carne pregatita in casa si paine. Spre deosebire de alte tari, in Romania baza alimentatiei zilnice este reprezentata de produse gatite la domiciliu, si nu de semipreparate sau de mancare consumata in unitati de alimentatie publica.

• Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari – coordonata de dr Orban Antonia , CRSP Tg Mures

Având în vedere misiunea Comisiei Europene desfăşurat în România în perioada 01-09.02.2009, respectiv Auditul Specific DG(SANCO)/2010/8573 în vederea evaluării sistemelor de control oficial pentru aditivii alimentari şi materialele în contact cu alimentele, cât şi raportul auditului, în care se recomandă continuarea implementării sistemului de monitorizare a consumului de aditivi alimentari conform prevederilor art. 27 Regulamentul CE nr. 1333/2008, în contextul legislativ mai sus amintit sinteza naţională din anul 2011 are următoarele obiective:

I. Analiza criteriilor de puritate (metale grele: As, Hg) ai celor mai frecvent utilizaţi aditivi din categoriile de produse evaluate în anul 2009, respectiv produse de carne, lactate şi băuturi răcoritoare;

II. Evaluarea capacităţii laboratoarelor DSP judeţene de a efectua analiza aditivilor alimentari din produsele alimentare în vederea evluării ingestiei;

III. Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari pe plan naţional, cu ajutorul unui jurnal alimentar.

In urma aplicarii metodologiei :

1. Au raportat 33 DSP-uri judeţene. 2. Din 23 judeţe s-a raportat că nu au identificat pe teritoriul judeţului unităţi importatoare

sau producătoare care comercializează aditivi alimentari din categoria celor menţionate în metodologie.

3. Au recoltat şi au trimis pentru analiză 70 probe de aditivi 10 DSP judeţene de la 13 unităţi comerciale.

4. Aditivii luaţi în studiu au fost cei 22 cel mai frecvent utilizaţi aditivi identificaţi în sinteza naţională din anul 2009, din categoriile de produse studiate, respectiv produse din carne, produse lactate şi băuturi răcoritoare. S-au recoltat probe din toţi aditivii specificaţi în metodologie.

5. Din punctul de vedere al datelor de contact al celor 13 unităţi importatoare/ producătoare: raportarea este corectă şi completă privind identificarea persoanei de contact, prezenţa adresei şi numărului de telefon.

6. Raportarea datelor privind firma producătoare a aditivilor este inexactă în 41,42% (29 aditivi) a cazurilor.

7. Datele referitoare la ţara de origine a aditivilor lipsesc în 37,14% (26 aditivi).

37


8. Origine total nespecificată (lipsa informaţiilor privind ţara de origine şi firma producătoare a aditivilor) apare în 37,14% (26 aditivi) a cazurilor.

9. Aditivii alimentari sunt importaţi din următoarele tări: din China în 30%, din Germania în 8,57%, din Thailanda în 4,28%, din Austria şi Slovacia în 2,85%, iar din Cehia, Corea, Elveţia, Franţa, Indonezia, Italia, Israel, Japonia, Olanda, SUA în total 14,28%.

10. S-au efectuat 140 analize din 70 probe de aditivi alimentari. 11. Nu s-a depistat depăşirea concentraţiei maxime admise de As şi Hg la nici una din

probele de aditivi alimentari recoltaţi. Conform misiunii Comisiei Europene desfăşurat în România în perioada 01-09.02.2009, respectiv Auditul Specific DG(SANCO)/2010/8573 în vederea evaluării sistemelor de control oficial pentru aditivii alimentari şi materialele în contact cu alimentele, cât şi raportul auditului, se recomandă continuarea implementării sistemului de monitorizare a consumului de aditivi alimentari conform prevederilor art. 27 Regulamentul CE nr. 1333/2008. În acest context, în anul 2012 se propune cotinuarea monitorizării prin analiza conţinutului de Pb şi Cd ai aditivilor alimentari, parametri de evaluat ai specificaţiilor criteriilor de puritate.

• Evaluarea starii de nutritie si alimentatie a populatiei – coordonator Dr Mariana Vlad, CRSP Cluj

Realizarea sintezei a fost posibilă cu sprijinul DSP-urilor judetene care ne-au furnizat datele, în număr de 16 (38%) : Argeş, Cluj, Bihor, Buzău, Calăraşi, Dâmboviţa, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Sibiu, Suceava, Vâlcea şi Vrancea la care se adaugă investigaţiile realizate de Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj. Anchetele alimentare s-au aplicat la un eşantion populaţional la nivel naţional de 1071 de subiecţi, din care 619 au fost femei (57,8 %) şi 452 bărbaţi (42,2%). Persoanele incluse în studiu au fost structurate pe categorii de vârstă ( 20-45 de ani , 45-62 de ani şi peste 62 de ani la bărbaţi şi 20-45 de ani, 45-60 de ani şi peste 60 de ani la femei ) şi de efort (uşor, mediu şi mare). Consumul de principii alimentare pe categorii de vârstă şi sex şi pe tipurile de efort, s-a prelucrat şi s-a reprezentat grafic în tabelele şi graficele de mai jos. De notat că se consideră aport insuficient sau excedentar dacă valorile depaşesc cu +/- 10 % normele recomandate. Pentru a nu influenţa rezultatele s-au exclus din studiu şi deci şi din calcul subiecţii cu un consum caloric mai mare de 6000 kcal/zi , respectiv mai mic de 700 kcal/zi. Analiza pe grupe de vârstă arată următoarea repartiţie: Vârsta medie a lotului a fost de 49,2 ± 16,5 ani. Din cele 619 de femei investigate 296 (reprezentând 47,8%), au fost cuprinse în grupa de vârstă 20-45 de ani , 154 femei (24,9 % ) în grupa de vârstă 45-60 ani şi 169 (27,3 %) în grupa peste 60 ani ; Din totalul de 452 subiecţi de sex masculin, 198 (43,8%) au fost incluşi în grupa de vârstă 20-45 de ani, 134 (29,6 %) în grupa 45-62 ani şi 120 (26,5 %) în grupa peste 62 de ani. In funcţie de zona de rezidenţă, din totalul populaţiei luate în studiu 533 de persoane au fost din mediul urban (49,7%), iar 538 au fost din mediul rural ( 50,3 % ). Structurarea populaţiei în funcţie de categoria de efort, arată că 304 (49,1 %), femei au fost încadrate la categoria efort mic, 287 ( 46,4 %) la efort mediu şi 28 (4,5 %) la efort mare. Lotul de bărbaţi în funcţie de categoria de efort se structurează astfel : 171 (37,8%) la efort mic, 207 (45.8%) la efort mediu şi 74 (16.4 %) la efort mare.

38


Lotul investigat a avut în componenţa sa 320 pensionari (30 %), 132 de femei casnice ( 12 %) şi un număr de 18 şomeri (2%).

Date biochimice s-au obţinut doar la o parte din subiecţii participanţi la studiu (în general între 40-70% din subiecţi în funcţie de parametrul analizat) datorită dificultăţilor întâmpinate în teren, motiv pentru care analiza rezultatelor s-a făcut procentual faţă de totalul subiecţilor pentru care s-au raportat informaţii pentru fiecare parametru în parte. Hemoglobina a fost scazută sub nivelul valorilor de referinţă (femei < 11,5g/dl şi bărbaţi < 13g/dl) la 13 % dintre subiecţi, respectiv la 13,4 % dintre femei şi la 12,3 % dintre bărbaţi. Valoari ale glicemiei a jeun peste valorile de referinţă (120 mg/dl) s-au observat la 9% din populaţia generală investigată, la 6,8 % dintre femei şi la 12,4 % dintre bărbaţi.

Concluziile aplicarii metodologiei au aratat : • Aportul crescut de lipide saturate (+ 25 % la bărbaţi şi + 13% la femei) la lotul studiat

este dublat ca nocivitate de aportul scăzut de lipide de origine vegetală, de acizi graşi nesaturaţi ( -12,5% la bărbaţi şi – 2,5% la femei), cei care ar fi putut contrabalansa pericolul ingestei crescute de acizi graşi saturaţi. În plus şi aportul de colesterol, la eşantionul studiat, (atât la femei cât şi mai ales la bărbaţi) este mult crescut. În medie aportul de colesterol a fost de 210 % la bărbaţi şi de 163 % la femei faţă de maximum tolerabil, în uşoară scădere faţă de valoarea medie calculată pentru anul 2010 (+ 229% la barbati si +195 % ).

• Principalele tare ale alimentaţiei subiecţilor incluşi în investigaţie au fost : - aportul mare de grăsimi totale şi proteine totale, - raportul mult supraunitar dintre grăsimile animale şi cele vegetale, respectiv dintre proteinele animale şi cele vegetale - aportul insuficient de carbohidraţi şi de fibre alimentare (1/3 din necesar), - aportul insuficient de calciu, magneziu şi seleniu.

• Un neajuns major al dietei subiecţilor investigaşi cu repercursiuni pe starea de sanatate a fost consumul mare de clorura de sodiu (sare) care a avut o valoare aproape dublă faţă de cea recomandată.

• Studiind frecvenţele de consum am notat preferinţele subiectilor pentru anumite produse, pe care le consumă mai des şi anume: carnea şi preparatele de carne, ouăle şi produsele din lapte, pâinea şi zahărul, iar la polul opus pe cele pe care le consumă rar şi anume: peştele, leguminoasele, fructele oleaginoase şi sucurile naturale.

• 60% dintre subiecţii eşantionului investigat (62,4 % dintre bărbaţi şi 57 % dintre femei) au fost supraponderali şi obezi, având la bază o alimentaţie excesivă, nu hipercalorică ci predominant axată pe produse animaliere, bogate în grăsimi, la care s-a asociat o lipsă a activităţii fizice.

39


• Modificările în plus sau minus de aport, frecvenţe alimentare, şi unele obiceiuril alimentare şi-au pus amprenta asupra parametrilor care caracterizează starea de sănătate a populaţiei, atât antropometrici cât şi biochimici. Măsurarea tensiunii arteriale a pus în evidenţă un procent crescut de hipertensivi ( 17,8 % ).

• Consumul crescut zilnic de grăsimi şi proteine animale din raţie alimentara a avut efecte asupra valorilor parametrilor biochimici ai subiecţilor, parametrii metabolismului lipidic fiind la 25 % dintre subiecţi peste limitele normale. Trigliceridele la 29,3 %, colesterolul la 20,2 % şi lipide totale la 17,5 % dintre subiecţi s-au situat peste valorile considerate normale.

• Monitorizarea calitatii alimentelor cu destinatie nutritionala speciala, inclusiv a reziduurilor de pesticide – coordonator dr Mariana Vlad, CRSP Cluj

Obiectivul studiului a fost o mai bună informare privind respectarea prevederilor nationale si internationale în domeniul alimentelor cu destinaŃie nutritională special (ADNS) având ca suport monitorizarea oficială, eficientă a acestui grup de alimente care să definească conformitatea/neconformitatea produselor ( prevederile art.1 alin(2) si informatiile prevazute la art.5 alin.(3) lit. a) din Ord. MSF 387/2002 cu modificările si completările ulterioare). Scopul studiului se referă la protejarea populaŃiei împotriva efectelor datorate consumului inadecvat, depistarea precoce si înlăturarea sau limitarea factorilor de risc chimici si bacteriologici care ar putea modifica calitatea acestui tip de produse. S-a dorit de asemenea aducerea la cunostinŃa publicului si a decidentilor a situatiilor pe care le consideră inacceptabile fata de siguranta si securitatea consumatorilor. România ca stat membru al Uniunii Europene prin autoritatea competenta în domeniu-Ministerul Sănătătii- raportează date privind sistemul de notificare, control, prelevări de probe, producători, laboratoare acreditate privind controlul unor contaminanti,legislatie în domeniul ADNS. PENTRU ANUL 2011 S-AU LUAT ÎN STUDIU: 1. Preparatele pentru sugari si preparatele de continuare (infant formulae * and follow-on formulae ) 2. Produsele alimentare pe baza de cereale prelucrate si alimentele pentru sugari si copiii de varsta mica 3. Alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale Din cele 41+1 DSP judetene au trimis materiale privind Sinteza un număr de 37 DSP judetene (88%), unele date fiind incomplete sau nerespectând cerintele metodologiei. Un număr de 4 judete au trimis date pentru cele 2 semestre ale anului 2011. În ceea ce priveste analiza nitratilor si nitritilor din alimentele cu destinatie nutritională specială au trimis date 34 DSP-uri (15 DSP-uri din Muntenia cu un total de 117 produse analizate (117 probe nitraŃi si 114 probe nitriŃi), 12 DSP-uri din Transilvania - 85produse, 4 DSP-uri din Moldova - 32 produse (al 5-lea DSP –Botosani a recoltat produse care nu se încadrează în categoriile solicitate si datele nu au fost incluse in sinteză) si 3 DSP-uri din Banat - 32 produse). Din cele 266 probe de alimente cu destinatie nutritională specială s-au analizat si raportat concentratiile de nitrati si nitriti pentru un număr de 37 formule de început si de continuare (14%), 146 alimente pe bază de cereale prelucrate pentru sugari si copii de vârstă mică (55%), un număr de 77 alimente pentru sugari si copii de vârstă mică (29%) si 6 alimente pentru scopuri dietetice si medicale (2%). Toate cele 266 probe pentru nitrati au avut valori ale concentratiei nitratilor cu mult sub limita maximă admisă de 200mg/kg, având o valoare medie de 15 mg/ kg

40


În ce priveste analiza concentraŃiei de plumb si cadmiu din alimentele cu destinatie nutritională specială, au trimis date 33 DSP-uri (13 DSP-uri din Muntenia cu un total de 112 produse analizate din care 102 rezultate sunt interpretabile, 12 DSP-uri din Transilvania - 82 produse, 4 DSP-uri din Moldova - 32 produse si 3 DSP-uri din Banat - 32 produse), totalizând un număr de 258 probe. Din totalul de 258 probe de alimente cu destinatie nutritională specială s-au analizat si raportat concentratiile de plumb si cadmiu pentru un număr de 38 formule de început si de continuare (15%), 144 alimente pe bază de cereale prelucrate pentru sugari si copii de vârstă mică (56%) si un număr de 76 alimente pentru sugari si copii de vârstă mică (29%). Toate probele supuse analizei privind concentratia plumbului s-au situat sub limita maxima admisibila, ele fiind conforme. Toate probele supuse analizei privind concentratia cadmiului s-au situat sub limita maxima admisibila, ele fiind conforme. In cursul anului 2011, in cadrul sintezei nationale privind monitorizarea continutului de reziduuri de pesticide în alimente cu destinatie nutritională specială au fost analizate 203 probe. Toate categoriile de ADNS luate în studiu au fost conforme privind reziduurile de pesticide analizate. In cursul anului 2011, probele de ADNS au fost analizate pentru detectia unui numar de 80 pesticide (substante active) din care 25 pesticide organoclorurate si 55 pesticide organofosforice. Ambele grupe de pesticide au fost determinate din cele 203 probe de ADNS luate in studiu. In probele de alimente pe bază de cereale prelucrate, destinate sugarilor si copiilor de vârstă mică (baby food), analizate în cursul anului 2011, conform metodologiei elaborate, nu s-au detectat reziduuri de pesticide organoclorurate si organofosforice care să depăsească concentratiile maxime admise, conform legislatiei in vigoare. Actualizarea bazelor de date privind această categorie de produse pentru rezultatele obtinute in 2011 permite realizarea unei raportări unitare, către organismele competente de la nivel national si European (Ministerul Sanatatii, MS; European Food Safety Authority, EFSA).

• Monitorizarea alimentelor tratate cu radiatii – coordonator dr Cristina Campeanu, CRSP Iasi

În anul 2011 metodologia de lucru a constat în efectuarea de controale oficiale într-un număr semnificativ de unităţi importatoare/distribuitoare şi unităţi de desfacere a condimentelor, plantelor aromatice uscate, ingredientelor vegetale uscate, suplimentelor alimentare sub formă de pulbere. Aceste acţiuni au urmărit:

• verificarea etichetării produselor alimentare controlate precum şi a documentaţiei însoţitoare;

• evaluarea condiţiilor igienico-sanitare în unităţi; detecţia iradierii la unele probe din categoriile alimentare menţionate anterior, provenite din import (state ne-membre UE). În anul 2011, în urma controalelor de verificare a etichetării, specialiştii Departamentului de supraveghere în sănătate publică din DSP nu au evidenţiat prezenţa unei menţiuni privind tratamentul cu radiaţii ionizante pe etichetele produselor.

Cu toate acestea, specialiştii Serviciului de control în sănătate publică din judeţele Dolj, Sălaj şi Vaslui au recoltat (în vederea analizei detecţiei iradierii) probe de ceaiuri antiadipoase pe a căror etichetă exista menţiunea tratamentului cu radiaţii ionizante: “produs tratat cu radiaţii

41


ionizante”. În urma investigaţiilor efectuate, s-a constatat că loturile respective au fost iradiate la Centrul de Iradieri Tehnologice IRASM din cadrul IFIN-HH Măgurele, România, loturile respectând prevederile legale în vigoare. Datorită identificării în anul 2011, ca şi în anul 2010, a unor produse care menţionează pe etichetă şi în documentele însoţitoare tratamentul prin iradiere, se impune continuarea verificării etichetelor produselor alimentare pe piaţa de desfacere din România. Etichetarea produselor alimentare/ingredientelor alimentare privind tratamentul cu radiaţii ionizante, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, este necesară pentru o corectă informare a consumatorilor asupra calităţii şi siguranţei alimentului. În urma analizelor de detecţie a iradierii efectuate la cele 52 de probe, 4 probe (ceaiuri antiadipoase import China) au fost detectate ca fiind iradiate. Din cele 4 probe, 3 au fost probe conforme şi una neconformă (DSP Maramureş). Comparând rezultatele sintezei din anul 2010 cu cele din 2011, am constatat o reducere semnificativă a numărului de probe neconforme (în anul 2010 – din 50 de probe de ceaiuri antiadipoase, 11 au fost neconforme şi 5 neconcludente). Acest aspect sugerează faptul că în anul 2011, importatorii/distribuitorii s-au conformat prevederilor legale în vigoare. Cu toate acestea, este necesară continuarea efectuării analizei de detecţie a iradierii, impunându-se extinderea gamei de produse alimentare supuse acestei analize.

• Monitorizarea calitatii suplimentelor alimentare – coordonata de dr Gabriela Garban, CRSP Timisoara

Obiectivul principal al acestei metodologii consta in protejarea consumatorilor împotriva practicilor frauduloase de producere şi/sau de comercializare a unor produse care nu respectă prevederile legale referitoare la securitatea şi sănătatea lor prin efectuarea de analize microbiologice şi toxicologice; etichetare corespunzătoare; respectarea condiţiilor igienice în activitatea de procesare. Scopul aplicarii metodologiei este monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare şi a specificului ingredientelor nutriţionale din acestea comercializate în România în vederea asigurării unor produse sigure pentru consumatori. Concluziile aplicarii metodologiei au fost :

• Catalogarea suplimentelor alimentare s-a efectuat în 39 judeţe. Pe baza ingredientelor componente, au fost identificate 2016 tipuri de suplimente alimentare, din care 341 ceaiuri, restul se încadrează în prevederile Ordinelor 1069/2007 şi Ordin 1228/2005/244/63/2006.

• După provenienţă au fost identificate : o 849 tipuri de suplimente alimentare de producţie autohtonă, o 826 suplimente alimentare provenite din import

• Catalogarea suplimentelor alimentare a evidenţiat existenţa pe piaţă a unor suplimente alimentare ce conţin minerale nepermise în compoziţie.

• Raportări privind aditivii din suplimentele alimentare au fost primite de la 23 judeţe. Din totalul de 674 suplimente verificate, 547 au în compoziţie aditivi alimentari. Completarea acestor date reprezintă o dificultate pentru specialiştii din DSP-uri, deoarece majoritatea suplimentelor alimentare aflate pe piaţă au probleme de etichetare. Prezenţa aditivilor şi aromelor sunt doar enumerate, cerinţe din HG 106/2002, fără a fi necesară menţionarea cantităţii acestora.

42


• Rezultatele analizelor microbiologice de la DSP-uri, centralizate de la 34 judeţe pentru 140 probe, au relevat doar trei suplimente alimentare cu valori depăşite ale limitelor admisibile.

• Referitor la cantitatea de Pb şi Cd în produsele analizate, 143 probe de la 35 judeţe, se menţionează că 5 suplimente alimentare au relevat depăşiri ale limitelor admise pentru Pb şi unul pentru Cd.

• Monitorizarea apelor minerale naturale imbuteliate – coordinator Dr. JESZENSZKY Klara - CRSP Tg.-Mureş

In urma aplicarii metodologiei s-a constatat faptul ca neconformităţile constatate în cursul anului 2010 în mare parte au fost rezolvate. DSP-urile judeţene împreună cu producătorii au luat măsurile necesare în vederea remedierii neconformităţilor: - Neconformităţile constatate la parametrii de contaminare microbiologică au fost rezolvate

imediat, prin igienizarea instalaţiilor de îmbuteliere şi monitorizarea parametrului neconform prin controale periodice;

- Pentru parametrii cu provenienţă endogenă producătorii au efectuat studii hidrogeologice, care demonstrează originea endogenă a parametrului neconform;

- Un studiu pentru demonstrarea provenienţei endogene a componentelor este în curs de desfăşurare;

- Sursă cu rezultatele analizelor neconforme nu a fost exploatata în anul 2011; - Un DSP a raportat că producătorul a trimis probă de apă pentru repetarea analizei

parametrului cu valoare peste CMA la un alt laborator acreditat şi valoarea parametrului se încadrează în valorile limite stabilite de legislaţie;

În urma catagrafierii şi monitorizării calităţii apelor minerale naturale îmbuteliate s-au concluzionat urmatoarele: - În România pe baza OAP 12/2011 sunt recunoscute 60 de sortimente de apă minerală

naturală, îmbuteliate din 63 de surse, localizate în 17 judeţe; - DSP judeţene au raportat existenţa unui sortiment şi a 3 surse în plus faţă de Lista apelor

minerale naturale recunoscute în România; - În cursul anului 2011 au fost exploatate 50 de surse de apă minerală naturală, restul fiind

neexploatate sau în conservare; - În cadrul sintezei au fost monitorizate 49 de surse de AMN (98 % din totalul surselor

exploatate în 2011) şi 67 de sortimente (87 % din sortimentele îmbuteliate); - Conform Metodologiei de lucru s-a prevăzut efectuarea a 11 de parametri din cele 49 de

surse (în total 539 analize) şi 26 de parametri din cele 67 de sortimente îmbuteliate (1742 analize);

- Au fost efectuate 512 de analize din surse (94,99 %) şi 1608 de analize din sortimente (92,30 % din cele prevăzute în metodologia de lucru);

- Din sursele controlate 17 analize (3,32 %) din 512 au depăşit CMA, respectiv limitele admise, conform HG 1020/2005;

- Parametrii indicatori la care s-au constatat valori depăşite: amoniu (4), substanţe organice oxidabile (7), determinarea numărului total de germeni la 22°C (2), determinarea numărului total de germeni la 37°C (4);

- Din sortimentele de AMN examinate 13 analize (0,80 %) din 1608 au depăşit CMA, respectiv limitele admise, conform HG 1020/2005;

43


- Parametrii indicatori la care s-au constatat valori depăşite: nitrit (1), bariu (5), mangan (2), determinarea numărului total de germeni la 22°C (2), determinarea numărului total de germeni la 37°C (3);

- La parametrul amoniu, dacă se demonstrează prin studii hidrogeologice originea endogenă a acestuia, se acceptă valoarea de 5 mg/l;

- Bariul - din apele subterane provine de obicei din surse naturale. Se recomandă efectuarea unor studii hidro-geologice care să demonstreze originea endogenă a bariului din apele minerale naturale;

- Manganul – dacă depăşeşte concentraţia maximă admisă în apa minerală naturală îmbuteliată, producătorul trebuie să aplice un procedeu de separare a produşilor de mangan şi să notifice acest lucru la Ministerul Sănătăţii conform GH 1020/2005;

- Parametri de contaminare microbiologică (determinarea numărului total de germeni la la 22oC şi 37°C,) pot fi de origine exogenă, datorate nerespectării condiţiilor de igienă în timpul recoltării, transportului sau prelucrării în laborator a probei, de aceea se recomandă repetarea acestor parametri.

• Monitorizarea colorantilor sintetici din bauturi alcoolice si nealcoolice - Coordonator: MUNTEAN NICOLETA – CRSP Cluj

Prin acest studiu s-a urmarit crearea unei baze de date care sa asigure siguranta si securitatea bauturilor, in special a celor racoritoare care cu cat sunt mai colorate sunt preferate indeosebi de copii. Politica de viitor in domeniul sanatatii este de a ajunge sa imbatranim sanatosi si asta putem face prin imbunatatirea calitatii alimentelor.Insusirea metodei de identificare de către laboratoarele DSP-urilor a colorantilor alimentari prin metoda cromatografiei in strat subtire (TLC) este utilă pentru a depista neconformitătile de etichetare putand sa fie extinsa si la alte grupe de produse alimentare, iar acele probe gasite neconforme sa fie trimise la CRSP-uri (unde exista dotarea necesara) pentru a determina cantitativ continutul de coloranti si a raporta la concentratia maxima admisa de legislatia in vigoare. Din totalul de 37 judete care au raspuns acestei sinteze, un numar de 14 DSP-uri judetene nu au completat si expediat spre CRSPC anexa privind tipul de unitati/jud productie sau distributie, iar cei care au trimis nu au completat corect numarul de unitati autorizate (existente) pe teritoriul arondat. Faptul ca in metodologie nu a fost inclus colorantul caramel a dus la confuzii in sensul ca au fost expediate spre analiza bauturi cu continut exclusiv de caramel, probe care nu au fost incluse in sinteza. Etichetele produselor conform HG nr 106/2002 cu modificarile si completarile ulterioare trebuie sa contina informatii exacte legate de aditivii (colorantii) folositi. Au fost situatii in care eticheta nu continea toatre detaliile necesare informarii corecte a consumatorilor sau indica alti coloranti decat cei determinati prin testele de laborator S-au inregistrat neconformităti de etichetare la 30 probe de băuturi alcoolice din 190 probe luate in studiu in total si la 27 probe de bauturi racoritoare dintr-un total de 207 probe analizate. In băuturile alcoolice pentru aspectul organoleptic se preferă culoarea rosie, fapt sustinut de rezultatele sintezei. Pentru Azorubină ponderea a fost 42 % din totalul băuturilor analizate In băuturile răcoritoare analizate ponderea privind colorantul majoritar a fost apropiată pentru Tartrazină in procent de 19,86 % si Sunset yellow in procent de 17,39 %. Acestea duc la

44


concluzia ca preferinta consumatorilor in ceea ce priveste băuturile răcoritoare este pentru cele de culoare galbenă Colorantul Ponceau 4R nu a avut utilizare frecventă in probele de băuturi analizate. S-a observat asocierea a doi coloranti in 29,46 % din probele de băuturi racoritoare si 45,78 % din probele de băuturi alcoolice. In 4,83 % din probele de băuturi racoritoare si 1,578 % din probele de băuturi alcoolice sunt asociati trei coloranti. 3.3 EVALUAREA ACTIVITATII EXPERTILOR NOMINALIZATI PRIN ORDIN MS

A. Produse cosmetice

- In baza ordinului MS nr. 1173/2010, CNMRMC a desfasurat activitati curente pentru transmiterea la termen catre Comisia Europeana a punctelor de vedere cu caracter tehnic si intocmirea a 3 mandate de reprezentare pentru Comitetului de Poziţie si 3 mandate pentru Grupul de Lucru din cadrul DG SANCO – B2/GC - Cosmetics and Medical Devices.

- A fost asigurat suportul tehnic din punct de vedere al aplicarii legislatiei urmare a solicitarilor venite din partea autoritatilor implicate in: controlul produselor cosmetice pe piata (Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului), controlul produselor ’de granita’ (Directiile de Sanatate Publica) si notificare (Ministerul Sanatatii).

B. Calitatea apei

- La solicitarea Comisiei Europene, în contextul asigurării raportării către instituţii naţionale şi internaţionale de date referitoare la factorii de risc din mediu s-au primit şi verificat machetele de raportare a calităţii apei potabile distribuite de sistemele mici de aprovizionare cu apă din 40 de judeţe până în prezent) în vederea elaborării Raportului Naţional /2010. ( CRSP Cluj)

- La solicitarea Comisiei Europene, în contextul asigurării raportării către instituţii naţionale şi internaţionale de date referitoare la factorii de risc din mediu s-au primit şi verificat machetele de raportare a calităţii apei potabile distribuite de sistemele de aprovizionare cu apa peste 5000 de locuitori , in vederea elaborării Raportului Naţional trianual 2008-2010 , transmiterea lui la CE si crearii bazei de date ( CNMRMC).

- A fost postat pe site-ul CE raportul pt calitatea apei de imbaiere 2011 C. Sanatate Ocupationala

- Centralizarea şi raportarea bolilor profesionale declarate din judeţele arondate/CRSP; - Actualizarea bazei de date cu privire la raportul morbiditatii profesionale in Romania si

publicarea pe pag web a CNMRMC

D. Igiena alimentului - Participarea expertilor desemnati pe domenii de activitate ca si reprezentanti la Comisia

Europeana pentru domeniile : materiale in contact cu alimentul; alimente noi; aditivi alimentari; etichetare nutritionala, mentiuni nutritionale de sanatate

- Raportarea periodică a certificatelor de notificare eliberate de CRSP uri către Institutul Naţional de Bioresurse Alimentare Bucureşti conform Ord. MS nr. 244/2006;

- Misiune de audit DG Sanco – materiale in contact cu alimentul

45


- Misiune de audit DG Sanco – pesticide in alimente cu destinatie speciala; Actualizarea programului multianual privind Programul national de control al rezidurilor de pesticide pentru 2012-2014

- Raportare la DG Sanco - pesticide in alimente cu destinatie speciala - S-a acreditat Laboratorul de Chimia si Microbiologia Mediului si Alimentului din cadrul

CRSPB pentru materiale care vin in contact cu alimentul si a fost desemnat Laborator National de Referinta pentru acest domeniu.

- S-au transmis la Comisia Europeana dosarele depuse de catre producatori/importatori de produse din tutun, dosare ce contin date cu privire la ingredientele utilizate la fabricare

- Participare la intalnirile grupurilor de lucru care au avut loc la Bruxelles, si elaborarea punctelor de vedere legate de modificarile Regulamentului CE nr 258/2007 privind alimentele si ingredientele alimentare noi, regulament care a fost propus de catre Comisia Europeana spre modificare inca din anul 2008.

- Armonizarea cu legislatia europeana in domeniul aditivilor alimentari a mentiunilor nutritionale si de sanatate asociate alimentelor (expert MS chimist Ana Telniceanu si Corina Zugravu).

3.4 PROIECTE DE ACTE NORMATIVE ELABORATE/PARTICIPARE LA

GRUPURI DE LUCRU Numarul total de acte normatice/modificari/completari la care au participat specialistii CNMRMC a fost de 32 .Dintre acestea mentionam : A .PRODUSE COSMETICE SI BIOCIDE Ordin nr. 1376/2011 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii

nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice şi listele cuprinzând substanţele ce pot fi utilizate în compoziţia produselor cosmetice

In cadrul obligatiilor asumate pentru cooperare administrativa cu celelalte autoritati comunitare au fost transmise catre MS puncte de vedere tehnice de aplicare a Directivei cosmeticelor in Romania in cadrul Platformei Europeane a Autoritatilor de Supraveghere a Pietei Cosmeticelor (PEMSAC), urmare a interpelarilor statelor membre cu privire la : efecte adverse grave cauzate prin aspirarea pudrelor de talc destinate bebelusilor, interpretarea cerintelor directivei cosmeticelor pentru servetelele umede de curatare, alegatii cu privire la ingredientele de parfumare din cosmetice, punct de vedere tehnic pentru proiecte de reglementare din alte state membre ale UE, care implica libera circulatie a marfurilor (Buna Practica de Laborator pentru produsele de tatuaj in Franta, interzicerea PPD (p-fenilendiamina) sau PPT (p-fenilenintriamina) in produsele pentru vopsirea parului in Danemarca, stabilirea termenilor şi condiţiilor privind restricţionarea producerii, introducerii pe piaţă şi utilizării anumitor substanţe periculoase, preparate şi articole enumerate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 197/2006 (REACH) – in Bulgaria).

In baza ordinului MS nr. 1173/2010, CNMRMC a desfasurat activitati curente pentru transmiterea la termen catre Comisia Europeana a punctelor de vedere cu caracter tehnic si intocmirea a 3 mandate de reprezentare pentru Comitetului de Poziţie si 3 mandate pentru Grupul de Lucru din cadrul DG SANCO – B2/GC - Cosmetics and Medical Devices.

46


B. IGIENA MEDIULUI SI APA POTABILA Participarea la grupul de lucru privind analiza Master Planului privind Protectia si

Reabilitarea Zonei Costiere Romanesti la MMP in 24.08.2011 Implementarea Ordinului pentru aprobarea procedurii de reglementare sanitară a

produselor, materialelor, substanţelor chimice şi echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, efectuarea procedurii interne nationale ( pt INSP ) de aplicare

Participare la elaborarea Ordinului pentru aprobarea procedurii de reglementare sanitară a produselor, materialelor, substanţelor chimice şi echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă

Participare la elaborarea Ordinului pentru gestionarea deseurilor medicale Participare la elaborarea modificarilor legislative in domeniul apei de imbaiere Observatii referitoare la proiectul de reglementare tehnica "Normativ privind acustica in

constructii si zone urbane" Intalniri ale grupului de lucru la sediul Transelectrica Observatii si punct de vedere referitor la "Raportul privind cele mai bune practici de

gestionare a namolurilor si Ghidul privind utilizarea alternativelor de eliminare si utilizare a namolurilor"

Participare la sedinta de lucru a Planului National de Amenajare a Bazinelor Hidrografice la MMSP in data de 13.09.2011

Punct de vedere privind Regulamentul si Planul de management al ariei naturale protejate ROSPA0046 Gruia-Garla Mare"

Grupul de lucru pentru realizarea raportului de mediu Linia electrica aeriana de 400kV Portile de Fier – Anina

Punct de vedere ref. la Strategia de Interconectare a Sistemului Nat. de Transport Gaze naturale din tarile vecine

A fost elaborat punct de vedere cu privire la CMA pentru argint in legislaţia naţională a calităţii apei potabile, solicitat de grupul ENDWARE;

Puncte de vedere privind cu procedura de reglementare sanitară pentru punerea pe piaţă a produselor, materialelor, substanţelor chimice/amestecurilor şi echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă;

Participare la grupuri de lucru interministeriale pentru : • Proiectul „Strategia energetica a Romaniei 2007-2020; • POS Mediu privind Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de

epurare Participare la reuniunile POS mediu : martie si noiembrie 2011 Participare la selectia proiectelor pe domenii specifice in vederea acordarii punctajului

necesar obtinerii fondurilor de mediu Alte grupuri de lucru interministeriale pe domenii specifice ca si reprezentanti ai MS

C. SANATATE OCUPATIONALA Propuneri de standarde pentru protecţia sănătăţii faţă de expunerea la câmp

electromagnetic; Contribuţii la calcularea de noi limite de expunere ocupaţională la câmp magnetic static

şi de joasă frecvenţă, în contextul dezvoltării de noi tehnologii generatoare de astfel de câmpuri;

Ord 1378/2287/2011 privind aprobarea procedurii de investigare si diagnosticare a bolilor profesionale precum sia alistei prestatiilor medicale aferente legii 258/2008

47


Ord 1297/2096/2011 privin Constituirea Comisiei de securitate si sanatate in munca privind agentii chimici periculosi

Ord privind stabilirea componentei Comisiei de securitate si sanatate in munca privind agentii chimici periculosi

Proiect HG pt procedura de reevaluare a locurilor de munca incadrate in conditii speciale HG 1169/dec 2011 pt modificarea si completarea HG 355/2007

D. IGIENA ALIMENTATIEI Ordin MS pentru aprobarea normelor metodologice privind plasarea pe piaţă a

alimentelor la care s-au adăugat vitamine, minerale şi alte substanţe ; Proiect de ordonanta privindconditiile generale pentru reglementarea producţiei,

comercializării şi controlului suplimentelor alimentare; Hotărâre de guvern privind stabilirea fructelor distribuite, a perioadei şi frecvenţei

distribuţiei şi de actualizare a limitei valorii zilnice/elev şi privind stabilirea măsurilor adiacente distribuţiei de fructe, a bugetului aferent acestora, precum şi a modalităţii de implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei publice, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli în anul şcolar 2010-2011;

Elaborarea proiectului de Ghid pentru controlul obiectelor din ceramică care vin în contact cu produsele alimentare

Elaborarea proiectului de ordin de modificare ORDIN -ul Nr. 763/455 din 15 iunie 2004 pentru aprobarea Listei substanţelor permise a fi utilizate în fabricarea produselor din tutun, cu completarile si modificarile ulterioare

Analiza si consolidarea listei de mentiuni de sanatate asociate alimentelor, expert-specialist.

E. PRODUSE PENTRU PROTECTIA PLANTELOR SI PRODUSE BIOCIDE Puncte de vedere fata de urmatoarele proiecte de acte normative initiate de alte autoritati: HG privind stabilirea cadrului institutional de actiune in scopul utilizarii durabile a

pesticidelor pe teritoriul Romaniei Ordonanţa Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a

plantelor, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar

ORDIN pentru completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii şi ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 116/153/358/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor

Propuneri privind proiectele “Masuri tranzitorii” si “Autorizarea/ omologarea produselor de protectie a plantelor conform Regulamentului 1107/2009”

Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României

Procedura privind recunoasterea reciproca a autorizatiilor produselor de protectie a plantelor in Romania

S-au redactat si intocmit propuneri de modificare a Ordinului nr. 261 din 6 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare

48


F. IGIENA RADIATIILOR Participare la elaborarea punctului de vedere al Romaniei pentru proiectul unei noi

Directivei CE pentru protecţia sănătăţii populaţiei cu referire la substanţele radioactive din apa potabilă ; propuneri pentru Directiva privind substantele radioactive in apa potabila

Participare la elaborarea punctului de vedere al Romaniei pentru proiectul unei noi Directivei CE privind Standarde de Securitate de bază (Basic Safety Standards-BSS) pentru protecţia împotriva pericolelor apărute prin expunearea la radiaţii ionzante (chestionar emis de preşedinţia CE)

Participare la elaborarea fisei 102 Radiatii ionizante din HG 1169 din dec 2011 Elaborare propunere de modificare si completare a ord MS 944/2002 si 1032/2003

3.5 PARTICIPARI LA COMISII DE EXPERTI

In Calitate de experti, membrii din componenta CNMRMC si a SRM din CRSP uri au participat la: 1. Intâlnirile Comisiei de experţi de medicina muncii înfiinţată legal potrivit Ordinului MS nr.

1256/2008 pentru aprobarea componenţei şi atribuţiilor Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Sănătăţii şi de Ministerul Muncii

2. Elaborarea Protocolului intre MS si ANSVSA 3. Intalnirile Comisiei Nationale pentru produse biocide a carei secretariat este gestionat de

INSP si in componenta comisiei INSP participa cu : presedintele si doi membrii 4. Intalnirile Comisiei Nationale pentru produse de protectie a plantelor – la care INSP participa

cu un vicepresedinte si doi membrii 5. Infiintarea Comisiei interministeriale pentru mentiuni de sanatate inscrise pe produsele

alimentare , trei membrii si infiintarea si asigurarea secretariatului 6. Comisia pentru securitate si sanatate in munca privind agentii chimici periculosi (cf.Ordinul

1297/2011) –INSP participa cu 5 membrii si asigura secretariatul tehnic 7. Participare la puncte de vedere si reuniuni ale grupurilor de lucru ale CE – membrii din

comisiile de specialitate infiintate prin Ord MS nr 1173/201

3.6 PARTICIPARI LA GRUPURI DE LUCRU INTERMINISTERIALE

1. Participare la grupuri de lucru interministeriale pentru obiectivele : TRANSGAZ, HIDROELECTRICA, TRANSELECTRICA, ETC.

2. Participarea la Reuniunile POS Mediu 2007 – 2013, 3. Participare la evaluarea strategica de mediu a Strategiei Nationale de Gestionare a

Deseurilor 4. Participare la grupul de lucru interinstitutional „Schimbări climatice” 5. Participare la elaborarea Protocolului intre MS si ANSVSA

49


6. Observatii si punct de vedere referitor la "Raportul privind cele mai bune practici de gestionare a namolurilor si Ghidul privind utilizarea alternativelor de eliminare si utilizare a namolurilor"

7. Participare la sedinta de lucru a Planului National de Amenajare a Bazinelor Hidrografice la MMSP in data de 13.09.2011

8. Punct de vedere privind Regulamentul si Planul de management al ariei naturale protejate ROSPA0046 Gruia-Garla Mare"

9. Grupul de lucru pentru realizarea raportului de mediu Linia electrica aeriana de 400kV Portile de Fier – Anina

10. Punct de vedere ref. la Strategia de Interconectare a Sistemului Nat. de Transport Gaze naturale din tarile vecine 11. A fost elaborat punct de vedere cu privire la CMA pentru argint in legislaţia naţională a

calităţii apei potabile, solicitat de grupul ENDWARE; 12. Puncte de vedere privind cu procedura de reglementare sanitară pentru punerea pe piaţă a

produselor, materialelor, substanţelor chimice/amestecurilor şi echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă;

13. Participare la grupuri de lucru interministeriale pentru : • Proiectul „Strategia energetica a Romaniei 2007-2020 • POS Mediu privind Elaborarea politicii nationale de gestionare a

namolurilor de epurare 14. Participare la reuniunile POS mediu : martie si noiembrie 2011 15. Participare la selectia proiectelor pe domenii specifice in vederea acordarii punctajului

necesar obtinerii fondurilor de mediu

3.7 INSTRUIRI ORGANIZATE

o Au avut loc 2 instruiri ale specialistilor din DSP teritoriale de catre LNRSCA cu

tematica : Microbiologia apei - 1. Modulul II pentru analiza microbiologica a apei potabile; 2. Metode de prelevare, transport, conservare si prelucrare probe.

o Au avut loc 2 instruiri adresate evaluatorilor de produse pentru protectia plantelor o La Conferinta pentru Sanatate si Mediu a INSP au avut loc trei mese rotunde in care

specialistii INSP au discutat cu specialistii DSP aplicarea metodologiilor in domeniile specific

o Instruirea personalului din DSP în domeniul toxicologiei industriale şi sănătăţii ocupaţionale la cererea specialistilor

o Informarea si instruirea angajatilor cu expunere la agenti biologici, precum si a celor cu expunere la agenti chimici, desinfectante, care lucreaza in unitati sanitare, la cererea tertilor si/sau DSP judetene ,asupra riscurilor acestor expuneri si necesitatea utilizarii echipamentului de protectie adecvat activitatii, a tehnicilor si procedurilor corecte de manipulare a produselor biologice

o Instruire auditori interni ai MS pentru aplicarea Reg. 882/2004 privind controlul oficial al alimentelor

50


3.8 Activităţi suport în vederea realizariii componentei de evaluare de risc pentru sănătate în relaţie cu produsele de protecţie a plantelor

A fost asigurata reprezentarea Ministerului Sanatatii in cadrul reuniunilor Comisiei Nationale de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor, in relatie cu responsabilitatile de omologare si implementare a legislatiei in domeniu.

Au fost elaborate Proceduri Interne ale INSP, in vederea aplicarii prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare si a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului european si al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului. Au fost transmise catre MS propunerile de modificare a Protocolului interinstitutional pentru aplicareai prevederilor legale stipulate în Hotararea Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României. Experţii în domeniu au evaluat dosare in vederea omologarii/reomologarii produselor pentru protecţia plantelor. Au fost finalizate si transmise rapoarte conform competentei in vederea omologarii/reomologarii produselor pentru protecţia plantelor. S-au efectuat doua instruiri adresate evaluatorilor din cadrul INSP ,privind evaluarea dosarelor de omologare a produselor de protecţia plantelor.

3.9 Activităţi suport în vederea realizăriii componentei de evaluare de risc pentru sănătate în relaţie cu produsele biocide

Activitatea in acest domeniu se desfasoara prin intermediul secretariatului Comisiei de avizare a produselor biocide , cu sediul la INSP si prin activitatea evaluatorilor de produse biocide din cadrul SRM ale CRSP urilor.Astfel activitatea a cuprins urmatoarele: - s-a administrat si completat periodic Registrul Naţional al produselor biocide (5 publicari). S-a transmis Registrul pentru p[ublicarea pe website-ul www.ms.ro ; - s-a actualizat periodic site-ul web INSP dedicat Secretariatului Tehnic pentru Produse Biocide (5 actualizari), www.insp.gov.ro ; - s-au elaborat CRITERIILE DE ACCEPTARE a produsului biocid şi de emitere a avizului de plasare pe piaţă , document aprobat si care ce se afla postat pe web site-ul http://www.insp.gov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=8&Itemid=17 -s-au primit de la solicitanţi cererile si dosarele tehnice (format hartie si format electronic) aferente pentru emiterea actelor administrative care permit plasarea pe piaţă a produselor biocide (557 dosare); - s-au întocmit şi transmis Invitaţiile si Agenda (plus Agenda suplimentara) catre persoanele componente ale Comisiei Nationale pentru produse Biocide nominalizate prin Ordinul comun al celor 3 autoritati – MS, ANPM si ANSVSA, pentru întâlnirile Comisiei (8 sedinte); - s-a înaintat Comisiei Referatele de Evaluare întocmite de către experţi, asigurand desfasurarea in bune conditii a sedintelor in plen ale acesteia;

http://www.ms.ro/�

http://www.insp.gov.ro/�

http://www.insp.gov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=8&Itemid=17�

51


- s-a organizat şi a asigurat arhivarea tuturor documentelor privind produsele biocide; - s-a gestionat registrul cu Procesele Verbale de la întâlnirile Comisiei; - s-au redactat Avizele pentru produse biocide (446 avize); - s-au redactat Avize de Extindere si Rescrieri Avize - s-au inregistrat cererile de Recunoastere Mutuala a Autorizatiilor produselor biocide existente, plasate pe paiata, in urma includerii substantelor active din produsele biocide in Anexele I, IA a Directivei 98/8/CE (conformare cu procedura Europeana); - s-a pus la dispoziţia solicitanţilor formatul standardizat bilingv al cererii şi lista documentelor necesare a fi depuse în dosarul tehnic al produselor biocide; - in urma examinarii dosarelor tehnice mai sus mentionate, s-a solicitat, dupa caz, clarificări şi completări firmelor producătoare/distribuitoare/importatoare; - la solicitarea firmelor producătoare/importatoare şi a instituţiilor s-a acordat asistenţă de specialitate privind produsele biocide (intalniri in biroul ST, in scris si telefonic); -s- a repartizat spre analiză şi evaluare dosarele tehnice către experţii din INSP-CRSP, ICBMV, ANPM; - s-au inaintat CD-urile produselor biocide catre ANPM (pentru intocmirea Referatului de Evaluare a riscului de mediu si conformitate a Fisei Tehnice cu Date de Securitate a produselor Biocide) si ICBMV (469 CD-uri); - s-a intocmit si a gestionat baza de date electronica pentru produsele biocide noi aflate in lucru; - s-a asigurat administrarea in format electronic a registrelor de intrări – ieşiri adrese, documente in ST; - s-a asigurat corespondenţa scrisă între Comisie şi ministere, ANPM, ICBMV, respectiv firme; - s-au redactat si intocmit propuneri de modificare a Ordinului nr. 261 din 6 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare -s-a organizat o sesiune de instruire a expertilor din centrele regionale de sanatate publica din Cluj si Timisoara pentru evaluarea produselor biocide conform procedurii nationale. - expertii desemnati domeniului specific au desfasurat activitatea de intocmire a rapoartelor si evaluarilor/produs, in timpul legal atribuit

3.10 ALTE ACTIVITATI DESFASURATE • Intocmirea si gestionarea bazei nationale de date privind deseurile rezultate din

activitatea medicala. • Crearea si gestionarea registrului laboratoarelor de toxicologie abilitate din

Romania • Raspunsuri profesionale ale specialistilor CNMRMC pentru : interpelari

parlamentare ; petitii, sesizari ,reclamatii ; solicitari profesionale ale organelor legislative

• Participare la comunicarea cu mass media

52


4. Activitati desfasurate la cererea tertilor de catre specialistii CNMRMC si sectiilor SRM din cadrul CRSP- urilor pentru :

• Suplimente alimentare predozate de origine animal şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi

(Cf. Ordinul comun MAPDR /MS/ANSVSA/ Nr. 1.228/2005 / 244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine 52rofes şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi (M. Of. Partea I nr. 253/21.03.2006)); • Alimentele la care s-au adăugat vitamine, minerale şi alte substanţe (Cf. Ordin MS Nr. 369/61/291 din 22 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind introducerea pe piaţă a alimentelor la care s-au adăugat vitamine, minerale şi alte substanţe (M. Of. NR. 531 din 29 iulie 2010) • Ape potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale 52rofess sau decât apele de izvor,

comercializate sub denumirea de apă de masă (Cf. Ordin MSP nr. 341 din 20/02/2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale 52rofess sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă- Procedură de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale 52rofess sau decât apele de izvor (din 20/02/2007) (M.Of. Partea I nr. 149/01.03.2007)) • Ape minerale 52rofess îmbuteliate, din care se separă compuşii de fier, mangan, sulf, arsen şi

constituenţii indezirabili (Cf. Ordinul MSP nr. 871 din 17/07/2006 privind aprobarea Procedurii de notificare a apelor minerale 52rofess îmbuteliate, din care se separă compuşii de fier, mangan, sulf, arsen şi constituenţii indezirabili ;Procedură de notificare a apelor minerale 52rofess îmbuteliate, din care se separă compuşii de fier, mangan, sulf, arsen şi constituenţii indezirabili (din 17/07/2006) (M.Of. Partea I nr. 632/21.07.2006)) • Înregistarea laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile (Cf. Ordin MS Nr. 764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătăţii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul controlului 52rofessi al apei potabile (modificat si completat cu Ordin MS Nr. 1276/2005).) • Derogări pentru parametrii chimici din apa potabilă (Cf. Ordin MS Nr. 299/638 din 8 aprilie 2010 privind aprobarea Metodologiei de acordare a derogărilor pentru parametrii chimici, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (M. Of. Partea I nr. 290 din 04/05/2010) • Produsele, materialele, substantele chimice/amestecurile si echipamentele utilizate in contact

cu apa potabila (Cf. Ordinul MS Nr. 520 din 17 mai 2011 privind aprobarea Procedurii de reglementare sanitara pentru punerea pe piata a produselor, materialelor, substantelor chimice/amestecurilor si echipamentelor utilizate in contact cu apa potabila (M. Of. Nr. L 359 din 23 mai 2011 (M. Of. 359/2011) • Materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele destinate exportului în state care nu

sunt membre ale Uniunii Europene (Cf. Ordin nr. 1126 din 13/09/2006 privind aprobarea Procedurilor de emitere a certificatelor de sănătate pentru materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele destinate exportului în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, a modelelor declaraţiei de conformitate şi

53


certificatului de sănătate pentru materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele destinate exportului în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene (M.Of. Partea I nr. 789/19.09.2006 • Autovehiculele utilizate pentru transportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea

medicala (Cf. Ordin nr. 613 din 15/05/2009 (Ordin 613/2009) privind aprobarea Metodologiei de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala (M.Of. nr.343/22.05.2009) • Avizarea furnizorilor de instruire în domeniul noţinulor fundamentale de igienă (Cf. Ordinul comun MS/MECT nr. 1225/5031din 24/12/2003 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea şi certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă (M. Of., Partea I Nr. 49 din 20/01/2004 ) • Produse biocide (Cf. HG 956/ 2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide – Art. 6 alin.(1) lit. A) coroborat cu alin.(2) şi alin.(3) din Ord. 10/ 368/ 11/ 2010 al Ministrului Sănătăţii, al Ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor privind aprobarea procedurilor de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piaţă pe teritoriul României. – Art. 4 Ord. MS, Ministerul Mediului, ANSV nr. 10/368/11/2010 (M.Of. Nr. 852 bis/21.09.2005) • Omologarea produselor de protecţia plantelor (Cf. HG 1559/2004 modificată şi completată cu HG 628/2006, HG 894/2005, HG 1606/2009 Regulamentul CE 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţǎ a produselor de protecţia plantelor) • Impactul asupra sanatatii populatiei a obiectivelor economice de investitii si obiectivelor

economice si social-culturale (Cf. ORD. MS nr 536/1995 ) • Abilitare laboratoare 53rofession (Cf. Ordin MS Nr. 1093 din 6 septembrie 2004 privind abilitarea laboratoarelor de 53rofession pentru efectuarea determinarilor de noxe profesionale (revizuit şi completat cu Ord. 1045/2010) • Evaluarea factorilor de risc profesional: Factori chimici şi indicatori biotoxicologici Factori fizici: -Zgomot; -Câmpuri electromagnetice –Vibraţii Factori fizico-chimici:- Pulberi;- Azbest

(Cf. HG.1218/2006; HG 493/2006; HG 1136/2006; HG 1875/2005; HG 1093/2006; HG 1875/2005) • Evaluarea factorilor de risc ambiental: Zgomot Câmp electromagnetic

(Cf. Ord. MS 536/1997; Ord. MS 1193/2006) • Evaluarea stării de sănătate a angajaţilor în relaţie cu mediul de muncă (Cf. HG 355/2006) • Produse Cosmetice (Cf. Lege produse cosmetice 178/2011 (republicata)HG 956/2005 OAP 1321/2007 ; Ord.MSF/MAAP nr. 438/295/2002; Ord.MSP nr. 1069/2007 si Ord. MSF/MAAP nr. 387/251/200; Ord. MS 10/2010; Ord. MS 940/2005; OUG nr. 43/2007

54


5. Educatie continua , instruirea si formarea profesionala in domeniul sanatatii in relatie cu mediul

• WORKSHOP ON SAFE DRINKING WATER AND SANITATION IN ROMANIA care s-

a desfasurat in data de 12 September 2011 la Facultatea Ecologica din Bucuresti – sustinerea unei prezentari din partea institutului de catre CNMRMC; moderator – reprezentant CNMRMC ; participanti din fiecare CRSP si CNMRMC

• Congresul de Microbiologie, Iasi, 10-12 noiembrie 2011 (3 participanţi); • Seminar DG Sanco/Autoritatea Nat. Pt Protectia Consumatorului: Sistemul RAPEX – 1

participant , CNMRMC • Seminar organizat de Societatea Nationala de Protectie a Plantelor privind folosirea

pesticidelor durabile • Participarea experţilor desemnaţi la Seminarul de instruire privind evaluarea dosarelor

produselor de protectia plantelor la sediul INSP Bucureşti, noiembrie 2011 (9 participanţi);

• Participare la a XLI a Reuniune Nationala de istoria Medicinei – oct 2011 • Participare la primul Congres International „Sanatate, Nutritie, Bunastare” , oct 2011 • Conferinta anuala pentru Sanatate si mediu – INSP – lucrare generala, postere, masa

rotunda • Cursul de fizica radiologiei de diagnostic şi intervenţională”, domeniul nuclear RDG

specialitatea RTG, avizat CNCAN, Iaşi (1 participant) • -„A doua conferinţă naţională a fizicienilor medicali din Romania”, Iaşi (1 participant) • - Conf Nat „Conceptul „Cultura de radioprotectie” si rolul sau in protectia populatiei si

mediului – oct 2011 • - Conferinta nationala – Conceptul “Cultura de radioprotectie” si rolul in protectia

populatiei si mediului • - Cursul de pregatire in domeniul urgentelor radiologice – organizat de CNCAN • Cursul „Hibridizare in situ şi PCR în diagnosticul molecular histopatologic, organizat de

UMF Iaşi in cadrul proiectului european TDM- Sistem de formare profesională a personalului medical în domeniul noilor tehnologii din sistemul de sănătate nov-dec. 2011 (2 medici);

• Conferinţele Pediatru.ro, organizate la Iaşi, în 24.11.2011 (2medici) • Conferinţa “IEEE International Conference on e-Health and Bioengineering, EHB 2011

”, 24-26 noiembrie 2011, Iaşi (1 fizician) • Simpozionul NEPSI „Protejarea lucratorilor impotriva silicei cristaline respirabile” – 10-

2011 • Conferinta inter-regionala de comunicare si informare „Dezvoltarea resurselor umane in

comunitati rurale” • Conferinta Nationala de Medicina Muncii cu Participare Internationala de la Sibiu din

http://www.srmedicina-muncii.ro/manifestari_stiintifice_Arad_2010.html21-24.09.2011 • - Al XXI-lea Congres Anual al Societăţii Europene de Boli Respiratorii Amsterdam 24-

28.09.2011 • „Conferinţa naţională de fitoterapie în cadrul aniversării a 50 de ani de Învăţământ

Universitar Farmaceutic la Iaşi”, organizată la Iaşi, 6-8 octombrie 2011 (1 participant);

http://www.srmedicina-muncii.ro/manifestari_stiintifice_Sibiu_2011.html�

http://www.srmedicina-muncii.ro/manifestari_stiintifice_Arad_2010.html�

55


• „Cursul de iniţiere în tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor pentru farmacişti” organizat la Iaşi de UMF „Carol Davila” Bucureşti, 28-30 noiembrie 2011, (1 participant);

• Cursul “Asigurarea calităţii în laboratoarele medicale conform standardului ISO 15189“ organizat de Catedra de Microbiologie, UMF Iaşi , octombrie-noiembrie 2011 (1 participant);

• Seminarul “Aspecte privind debutul cancerului la copil“, organizat de revista Pediatru.ro şi Colegiul Medicilor Iaşi (3 participanţi);

• Conf. Proiectului Cresterea acccessului la servicii de preventie medicala pt copii si adolescentii din Romania. Alimentatia sanatoasa si activitatea fizica in randul copiilor si adolescentilor din Romania

• Primul Congres International “Sanatate ,Nutritie, Bunastare”- Brasov oct.2011 • Euro-aliment 2011, -oct 2011, Galati, Romania • International Symposium “Prospects For The 3rd Millenium Agriculture” Cluj, Romania • Proiectul “ Cresterea accesului la servicii de prevenire medicala primara pt copii”- Sinaia,

Romania

6. Publicatii

1. actualizarea si modernizarea site-ului CNMRMC Postare de rapoarte :

• Raport Morbiditatea profesională în România pt anul 2010 • Raport PN II cu activitatile desfasurate in anul 2009 • Registrul laboratoarelor de toxicologie abilitate • Raport cu privire la calitatea apei de imbaiere sezonul 2011

Postare de informatii : • Lista medicilor de medicina muncii abilitati in supravegherea medicala a expusilor

profesionali la radiatii ionizante • Material informativ cu privire la sanatatea in relatie cu radiatiile ionizante • Diagnosticul si tratamentul afectiunilor rezultate in urma expunerii la radiatii ionizante • Planificarea raspunsului medical in accidente radiologice • Supravegherea personalului medical expus la radiatii ionizante • Radiatiile ultraviolete • Expunerea la campuri electromagnetice • Aditivii alimentari

Afisarea si actualizarea pe site-ul INSP a bazei de date cu privire la avizele si notificarile eliberate de Comisiile de materiale in contact cu apa

2. pregatirea si realizarea Conferintei pentru Sanatate si Mediu a INSP – iunie 2011

A cuprins 8 prezentari generale; expunere de 40 postere ; trei mese rotunde. Participanti : reprezentanti MS; angajatii INSP; reprezentantii DSP teritoriale. Loc de desfasurare - sediul INSP - Dr Leonte nr.1-3, Bucuresti. S-a publicat volum de lucrari. Lucrari prezentate:

1. Cadrul institutional si organizatoric al derularii activitatilor de sanatate si mediu in cadrul PN II Andra Neamtu1; Anca Tudor1; Alexandra Cucu2 ; Camelia Parvan1; Adriana Todea1

56


1-CNMRMC/ 2-CRSP Bucuresti 2. Rezultatele monitorizarii calitatii alimentelor cu destinatie nutritional speciala, pentru caracteristicile microbiologice, 2010 Daniela Moga1; Mariana Vlad1; Cristina Viman11-CRSP Cluj 3. Nivelurile de calciu SI magneziu, alimentatia si statusul nutritional la un grup de adulti cu boli cardio-vasculare Victoria Papadopol1, Nicoleta Florescu1, Cristina Cîmpeanu1, Gabriela Albu1, Otilia Damian1 / 1- CRSP Iaşi 4. Screening-ul biologic al populatiei in expunerea la plumb Anca Maria Moldoveanu1, Daniela Rusea1, Andra Neamtu1; LarisaPrioteasa2; Nicoleta Lemne2; Mariana Vlad3, Sima Carmen4, Paul Ionescu5 1 –CNMRMC/2 – CRSP Bucuresti/ 3 -CRSP Cluj/ 4-DSP Maramures/ 5-DSP Bucuresti 5. Factori de risc asociati urbanizarii si locuirii - Doina Lupulescu (CNMRMC) 6. Capacitati de raspuns in urgenta radiologica a retelei LIR Alexandra Cucu (CRSP Bucuresti) 7.Aspecte actuale privind morbiditatea prin boli profesionale la nivel national Adriana Todea (CNMRMC) 8. Evaluarea comportamentului alimentar la elevii din Romania Ileana Maria Mirestean1, Sorina Irimie1, Cosmina Samoila1, Ioana Beldean-Galea1, Anamaria Decanovici 1 /1– CRSP Cluj 9. Calitatea apelor minerale naturale in Romania - Klara Jeszenszky1 ; Csiszer Attila11 – CRSP Targu-Mures 10. Medicina muncii – mentinerea capacitatii de a produce - Stefania Rosca (CRSP Timisoara) 11. Ingestia de sare in Romania - Corina-Aurelia Zugravu1, Gabriela Cilinca1 /1 –CNMRMC Sesiune de postere 1. Evaluarea calitatii apei potabile furnizate populatiei din localitatile Turda si Campia-Turzii in perioada 2007- 2009 Autori: Marta Bajureanu1, Edit Vartic1, Mariana Vlad1, Carmen Tulbure1, Nicoleta Muntean1, Călina Creţa1, Călina Horga1, Dana Păuşan1, Raluca Motioc1 /1 – CRSP Cluj 2. Diferentieri privind starea de sanatate a personalului ce isi desfasoara activitatea in instalatiile de distributie a energiei electrice Corneliu Neagu1, Mihaela Negru1, Maria Voicu1, Simona Dragoiu1, Mihaela Pribu1, Mihaela Tacu1, Daniela Balgradean1, Carmen Sava1 / 1 – CRSP Bucuresti

3. Metoda de determinare a carbofuranului in material biologic (singe, urina). Mihaela Negru1 , Daniela Balgradean1, Carmen Sava1 / 1 – CRSP Bucuresti

4. Interactiunea mediu de munca – tip de activitate – stare de sanatate la personalul unui laborator medical Eugenia Herlea1, Tania – Corina Ferastraeru1 / 1 – CRSP Bucuresti 5. Caracteristici fizico-chimice si microbiologice ale apei furnizate in comunitati rurale din judetul Iasi. Chirila Ioan1, Minea Luminita1, Pancu Manuela1 / 1- CRSP Iasi

6. Aspecte privind riscurile profesionale in spitale si impactul lor in starea de sanatate a angajatilor Dănulescu Eugenia1, Gradinariu Felicia1, Cazuc Viorel1, Goiceanu Cristian1, Bălăceanu Gheorghe1, Dănulescu Răzvan1, Mărgineanu Micaela1, Ipate Mădălina1 / 1 – CRSP Iaşi

7. Tuberculoza – boala profesionala in sectorul sanitar Carmen Croitoru1, Eugenia Dănulescu1, Micaela Mărgineanu1, Carmen Cozmei1, Răsvan Dănulescu1, Mădălina Ipate1, Felicia Grădinariu1 / 1 – CRSP Iaşi

8. Aspecte privind starea de sanatate a personalului didactic din invatamantul gimnazial, primar si prescolar Mărgineanu Micaela1, Ipate Madalina1, Grădinariu Felicia1, Dănulescu Răzvan1, Croitoru Carmen1, Hăvârneanu Doina1 / 1 – CRSP IASI

57


9. 20 de ani de activitate in domeniul protectiei fata de expunerea ocupationalt la campuri electromagnetice in cadrul INSP – CRSP Iasi Răzvan Dănulescu1, Cristian Goiceanu 1 / 1 – CRSP Iaşi 10. Testul micronucleilor in celulele epiteliale bucale – potential biomarker in monitorizarea expunerii ocupationale la factori genotoxici Havârneanu Doina1, Alexandrescu Irina1 / 1 – CRSP Iaşi 11. 10 Nivele de expunere ocupationala la zgomot in diverse domenii de activitate din teritoriul Moldovei Cazuc Viorel1, Goiceanu Cristian1, Dănulescu Răzvan1, Dănulescu Eugenia1 / 1 – CRSP Iaşi 12. Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari Antonia Orban1 / 1 – CRSP Targu-Mures 13. Caracteristici ale compozitiei suplimentelor alimentare comercializate in Romania Gabriela Garban1, Ioana Lupsa1 / 1 – CRSP Timisoara

14. Aspecte importante in promovarea securitatii si sanatatii in munca - Liliana Sirb1, Felicia Toarta1 1 – CRSP Timisoara 15. Studiul cedarii plumbului - metal cu potential toxic de catre vase din ceramica Gabriela Cilincă1, Oana Copoiu1, Corina Zugravu1, Florentina Batalu1 / 1 - CNMRMC

16. Consideratii legislative privind campurile electromagnetice generate de echipamentele de rezonanta magnetica nucleara - Violeta Calota1 / 1 - CNMRMC 17. Studiu de perceptie a populatiei privind radiatiile UV din mediul natural si artificial si campurile electromagnetice cu frecvente intre 0 -300 GHz - Aspecte preliminare - Cristina Bunghez1, Violeta Calota1 / 1- CNMRMC 18. Monitorizarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala - anul 2010 Oana Curea1 , Ana-Maria Bratu1 / 1 – CNMRMC

19. Expunerea medicala la radiatii ionizante - Alexandra Cucu1/ 1 – CRSP Bucuresti 20. Supravegherea in jurul obiecivelor nucleare majore - Alexandra Cucu1 / 1 – CRSP Bucuresti 21. Impactul zgomotului produs de traficul rutier asupra starii de sanatate a populatiei Mihaela Fulga1, Doina Lupulescu1, Monica Iancu1, Felicia Stroe2 DSP-uri teritoriale 1 –CNMRMC; 2 - CNSCBT, 22. Inregistrarea efectelor adverse asupra populatiei datorate utilizarii produselor cosmetice; monitorizarea ingredientelor, a contaminantilor chimici si microbiologici din produsele cosmetice; inspectia si controlul informatiilor despre produsele cosmetice Simona Pârvu1 , Irina Tănase2, Mariana Vlad3, Cristina Viman3, Doina Bumb4, Mihaela Coman5

1 -MS; 2 –CNMRMC; 3-CRSP Cluj; 4-CRSP Tg. Mures; 5-CRSP Iasi 23. Calitatea apei potabile in anul 2007 - Primul exercitiu de raportare catre Comisia Europeana Anca Tudor1, Cătălin Staicu1, Angelica Voinoiu1 / 1- CNMRMC 24.Calitatea apei de imbaiere din zona costiera in anul 2010 - Anca Tudor1, Cătălin Staicu1, Angelica Voinoiu1 /1CNMRMC 25.Managementul surplusului ponderal prin utilizarea alimentelor cu destinatie nutritionala speciala - studiu retro-prospectiv - Chirila Ioan1, Florescu Nicoleta1 / 1 - CRSP Iasi 26. Alimente cu potential epidemiogen in Moldova (1997-2007) Luminiţa Manuela Minea1, Mariana Dumbravă1, Lămâiţa Puiu Berizinţiu2, Felicia Beleca3, Liliana Moise4, Cecilia Gafencu5, Daniela Cojocaru6, Chiroşcă Adrian7, Cornelia Drăgună 8 1 -C.R.S.P. Iaşi; 2 -D.S.P. Bacău; 3 -D.S.P.Botoşani; 4-D.S.P. Galaţi; 5-D.S.P. Neamţ; 6- D.S.P. Suceava; 7 -D.S.P. Vaslui, 8 -D.S.P.Vrancea 27. Monitorizarea si inspectia alimentelor tratate cu radiatii - Cristina Cimpeanu1 / 1 - CRSP Iaşi 28. Estimarea dozei pacient in roentgendiagnostic in lipsa informatiilor provenite din masurari directe L. Toro1, M. Noditi1, M. Bragea1, L. Podariu1, D Posa2 / 1 – CRSP Timisoara; 2 – DSP Timis

29. Aspecte medicale speciale privind supravegherea expusului profesional la radiatii ionizante din domeniul medical - Felicia Steliana Popescu1, Lavinia Delia Calugareanu1 /1- CNMRMC ;

58


30. Consideratii privind expunerea profesionala la nichel - Chim Daniela Rusea1, Liliana Munteanu, Mihai Ionica / 1- CNMRMC

Mese rotunde

denumire: „Medicina muncii o specialitate preventiva! − actualitati si perspective in sinteze si programe-2011”

moderator: Dr. Adriana Todea raportor: F i z . C o r i n a F e r a s t r a e r u denumire: „Supravegherea la Nivel National a Sanatatii in Relatie cu Alimentul” moderator: Dr. Camelia Parvan raportor: D r . M a r i a n a V l a d denumire: „Suprevegherea sanatatii in relatie cu radiatiile ionizante - actualitati si

perspective ” moderator: Dr. Alexandra Cucu raportor: F i z . A l i n a D u m i t r e s c u 3. Alte articole publicate :

- „Evaluarea riscului contaminarii unor surse de apa destinate consumului uman cu Aeromonas spp.”- Minea Manuela Luminita, Chirila Ioan, Luminita Smaranda Iancu - Lucrarea va fi publicata in luna ianuarie 2012 în Analele Ştiinţifice ale Univ. L. I. Cuza- Genetica şi Biologie Moleculară; - Conferinţa de Microbiologie, Iasi, 10-14 noiembrie 2011-“Evaluarea riscului contaminarii unor surse de apa destinate consumului uman cu Aeromonas spp.”- Minea Manuela Luminiţa, Chirila Ioan, Luminiţa Smaranda Iancu; - prezentare din partea institutului de catre CNMRMC la WORKSHOP ON SAFE DRINKING WATER AND SANITATION IN ROMANIA care s-a desfasurat in data de 12 September 2011; - „Targetted and non-targetted responses to occupational exposure of medical personnel from radio therapy”-Irina-Anca Popescu si colab. (rezumat) trimis la Congresul IRPA - Principiile de radioprotectie in gandirea medicala - Conferinta nationala – Conceptul “Cultura de radioprotectie” si rolul in protectia populatiei si mediului; - Nevoie A , Pascariu M, Constantinescu D, Jitaru D, Ivanov I, Carasevici E, Luchian T. – “X-ray irradiation of culture medium with or without cells” - DJNB. 2011;6(2):761-768. - Nevoie A , Pascariu M, Jitaru D, Ivanov I, Constantinescu D, Carasevici E, Luchian T. - “Investigation of apoptosis in normal and leukemic cells induced by X-ray irradiation”- DJNB. 2011;6(1):261-266. - D. Nemescu, Daniela Constantinescu, Violeta Martiniuc, M. Onofriescu, E. Carasevici – “Detecţia eritroblastelor fetale în circulaţia maternă, prin sortare magnetică şi hibridizare fluorescent ă in situ”- Gineco.ro. 2011; 7(23):15-18; - Incidenta bolilor profesionale si absenteismul medical prin boala profesionala – revista de MM; - Lucrari publicate volum rezumate Congres ISEE 2011, Barcelona (CRSP CLUJ); - Aspecte specifice ale morbiditatii prin boala profesionala – revista de MM;

59


- Actualizarea bazei de date cu privire la raportul morbiditatii profesionale in Romania si publicarea pe pag web a CNMRMC; - Actualizarea bazei de date cu privire la registrul laboratoarelor inregistrate de toxicologie si publicarea pe pag web a CNMRMC; - „Magnesium and calcium levels, nutrition and nutritional status in a group of adults (40-65 years) with cardiovascular diseases”- Victoria Papadopol, Nicoleta Florescu, Cristina Cîmpeanu, Gabriela Albu, Otilia Damian, lucrare redactată în vederea publicării în Revista de Igienă şi sănătate publică;

4. S-a administrat si completat periodic Registrul Naţional al produselor biocide (5 publicari). S-a transmis Registrul pentru p[ublicarea pe website-ul www.ms.ro ; 5. S-a actualizat periodic site-ul web INSP dedicat Secretariatului Tehnic pentru Produse Biocide, www.insp.gov.ro ;

7. Asigurarea calitatii:acreditare, auditare, autorizar, metrologizare

• s-a facut transferul acreditarii de la ISP la INSP pentru toate laboratoarele acreditate RENAR • s-au stabilit Responsabilii pentru Managementul calitatii pentru activitatea laboratoarelor din

fiecare CRSP, in vederea acreditarii/extinderii acreditarii • s-a evaluat necesitatile de metrologizare si etalonare a aparaturii din laboratoarele SRM in

vederea demararii procedurilor pentru acreditarea laboratoarelor • s-au indeplinit procedurile de extindere a acreditarii pentru 2 metode relizate in Laboratorul

Chimia si Microbiologia Mediului si Alimentului - CRSPB • s-au demarat procedurile de acreditare pentru 5 metode de microbiologie a apei si 3 metode

de chimie a apei realizate la Laboratorul Pentru Supravegherea Calitatii Apei - CRSPB • Laboratorul Igiena Radiatiilor (CRSPB), Laboratorul Chimia si Microbiologia Mediului si

Alimentului (CRSPB), Laboratorul pentru supravegherea calitatii apei (CRSPB), Laboratorul de incercari (CRSPM) – se pregatesc pentru vizita de supravghere /acreditare/extindere acreditare RENAR (feb 2011)

• Laboratoarele de Igiena Radiatiilor din cadrul CRSP- urilor au demarat procedurile de reactualizare a autorizatiilor CNCAN , dupa noua reorganizare.

http://www.ms.ro/�

http://www.insp.gov.ro/�

60


8. Prioritati propuse pentru 2011 • Identificarea si organizarea optima a prioritatilor si domeniilor de acreditare pentru

laboratoarele din CRSP uri – SRM; • Stabilirea unei mai bune comunicari intre toti angajatii din domeniu prin implicarea lor

in egala masura in activitatile specifice; • Actualizarea prioritatilor de actiune ale programului national pentru sanatate si mediu ,

in accord cu prioritatile de interventie ale Declaratiei de la Parma adoptata la cea de a cincea Conferinta Ministeriala de la Parma din 2010, in vederea reducerii riscului impactului potentialilor factori de mediu asupra sanatatii populatiei;

• Protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc din mediu de viata si munca ( aer, apa, sol, zgomot, habitat, radiatii )prin monitorizarea acestora si evaluarea riscului pentru sanatate;

• Supravegherea si monitorizarea calitatii apei potabile furnizata prin sistem centralizat , prin cresterea numarului de parametrii monitorizati conform legii 458/2002 in vederea asigurarii si imbunatatirii accesului la apa potabila sigura si sanitatie;

• Propunerea de actiuni in vederea evaluarii calitatii aerului interior , in vederea crearii bazei unor politici inersectoriale si a cadrului legislativ pentru reducerea poluarii interioare;

• Evaluarea si monitorizarea potentialului impact asupra sanatatii populatiei dat de poluarea aerului ambiental si schimbari climatice;

• Reducerea continuă, durabilă şi omogenă a bolilor profesionale la nivel naţional prin masuri preventive privind sănătatea în muncă;

• Depistarea precoce a cazurilor de boli profesionale prin examene medicale profilactice pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate, pentru prevenirea îmbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă;

• Implicarea in siguranta alimentara prin monitorizarea factorilor de risc din aliment ce pot proveni din: materiale ce vin in contact cu alimentul, adaos neadecvat de aditivi alimentari, diversi contaminanti chimici (pesticide, metale, etc) si factori de risc microbiologici, minimalizandu-se sau evitandu-se astfel consecintele asupra sanatatii consumatorilor;

• Armonizarea tuturor normativelor in vigoare, in domeniul de competenta , cu cele ale UE.

Coordonator CNMRMC Dr. Andra Neamtu

RAPORT DE ACTIVITATE DOMENIUL „SANATATE IN RELATIE CU ... · • Evaluarea impactului asupra...

Documents

Transcript of RAPORT DE ACTIVITATE DOMENIUL „SANATATE IN RELATIE CU ... · • Evaluarea impactului asupra...