RAPORT - promolex.md · civice, 497 formulare ce prezintă activitatea operațională a acestora,...

RAPORT

Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova

RETROSPECTIVA ANULUI 2017

Promovarea democrației și a drepturilor omului

Redactor: Doina Dumbrăveanu-MunteanuDesign, machetare și tipar: „FOXTROT” SRL

Asociația Promo‑LEXbd. Ștefan cel Mare 127, Chișinău, Moldova tel./fax: (+373 22) 45 00 24, 44 96 26 [email protected]

SE DISTRIBUIE GRATUIT

Sursă imagini: imagine preluată de pe web, drepturi autor: UNIMEDIA; observatori Promo-LEX www.monitor.md; www.deschide.md; www.protv.md; www.edelweiss.md

Toate drepturile sunt protejate. Conținutul Raportului poate fi utilizat și reprodus în scopuri non–pro‑fit și fără acordul prealabil al Asociației Promo–LEX cu condiția indicării sursei de informație.

Raportul este realizat în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Opiniile exprimate în cadrul Raportului „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva 2017” aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.

– 3 –

CUPRINS

INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

METODOLOGIA DE MONITORIZARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

REZUMAT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

I. ASPECTE LEGALE PRIVIND FINANȚAREA PARTIDELOR POLITICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

1.1. Evoluția cadrului legal privind finanțarea partidelor politice în anul 2017 . . . . . . . . . . . . . . . .9

1.2. Implementarea recomandărilor Asociației Promo-LEX formulate până în 2017 cu referință la finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. . . . . . . . . . 15

1.3. Organul de supraveghere și control. Reglementări și sancțiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

II. RAPORTAREA FINANCIARĂ A PARTIDELOR POLITICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

2.1. Raportarea partidelor politice. Indici de conformitate și transparență . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252.1.1. Rapoartele semestriale (I) privind gestiunea financiară a partidelor pentru

anul 2017 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252.1.2. Rapoartele semestriale (II) privind gestiunea financiară a partidelor pentru

anul 2017 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282.1.3. Rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidelor pentru anul 2017 . . . . 29

2.2. Sursele de finanțare ale partidelor politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

2.3. Veniturile și cheltuielile partidelor politice reflectate în rapoarte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

III. MONITORIZAREA CIVICĂ A FINANȚĂRII PARTIDELOR POLITICE ȘI ESTIMAREA CHELTUIELILOR NERAPORTATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

3.1. Monitorizarea activității operaționale a partidelor politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 433.1.1. Aspecte generale ce țin de gestiunea financiară a partidelor politice . . . . . . . . . . . . . 433.1.2. Aspecte ce țin de monitorizarea abuzului de resurse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

3.2. Monitorizarea activității promoționale a partidelor politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

3.3. Cheltuielile partidelor politice constatate de monitorii Promo-LEX și nereflectate în raportul anual. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 603.3.1. Estimarea cheltuielilor operaționale ale partidelor politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 603.3.2. Estimarea cheltuielilor pentru evenimente și promovarea partidelor politice

constatate de monitorii Promo-LEX și nereflectate în rapoartele anuale . . . . . . . . . . 67

RECOMANDĂRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

LISTA DE ABREVIERI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

– 4 –

INTRODUCEREÎn perioada august 2016 – iulie 2019, Asociația Promo-LEX implementează programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate” finananțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). În cadrul acestui proiect, Asociația își propune, inclusiv, elaborarea unor rapoarte de monitorizare a finanțării semestriale și anuale a partidelor politice, în speță, prin pris-ma activităților desfășurate și a raportării acestora către organul mandatat – Comisia Electorală Centrală (CEC).

În vederea obținerii unei imagini de ansamblu cu privire la situația finanțelor partidelor politice din Republica Moldova pentru anul 2017, Asociația Promo-LEX a analizat 2510 formulare completate de monitori, ce prezintă activitățile desfășurate de 16 partide politice – subiecți ai monitorizării civice, 497 formulare ce prezintă activitatea operațională a acestora, 88 grile de interviu realizate la nivelul teritorial al organizațiilor de partid și 6 grile de interviu la nivelul central al organizațiilor de partid. De asemenea, au fost analizate 77 de rapoarte financiare, atât semestriale (semestrul I 2017) cât și anuale, depuse la CEC, care conțin atât date calitative, cât și cantitative cu privire la acest subiect. În consecință, din totalul de 45 de partide politice înregistrate, în Raport au fost vi-zate direct formațiunile care au depus rapoarte financiare și/sau a căror activitate a fost observată de către monitori.

Prin monitorizarea civică desfășurată pe întreg teritoriul țării, Asociația Promo-LEX a reconsti-tuit tabloul activităților a 16 partide politice din Republica Moldova desfășurate în perioada de referință. Tabloul reconstituit de monitorii Promo-LEX poate fi vizualizat în imagini foto și video pe www.monitor.md. Aceste activități au fost analizate împreună cu datele financiare indicate în rapoartele semestriale/anuale și cele de campanie depuse la CEC, pentru alegerile locale noi din mai 2017 și cele din noiembrie 2017, la fel și referendumul de revocare a primarului general Dorin Chirtoacă. De asemenea, în cazul altor 26 de partide politice au fost examinate doar rapoartele fi-nanciare semestriale și anuale puse la dispoziția CEC, în condițiile în care monitorii nu au constatat și raportat activități ale acestora în teritoriu.

Prin acest Raport, Asociația Promo-LEX urmărește monitorizarea calității raportării financiare a partidelor, a indicilor de transparență și conformitate cu norma legală, dar și a activității organului mandatat de supravegherea și controlul acestora. Scopul final al Raportului este de a îmbunătăți practicile existente în domeniu și de a preveni cazurile de încălcare a legislației, promovând bune-le practici în materie de raportare financiară de către partidele politice.

– 5 –

METODOLOGIA DE MONITORIZAREScopul monitorizării este reconstituirea tabloului general al cheltuielilor partidelor pentru perioa-da anului 2017 și evaluarea corespunderii activității de raportare, evidență și supraveghere cu nor-mele legale în vigoare. Monitorizarea s-a axat pe evenimentele pe care le-au desfășurat partidele politice, inclusiv prin organizațiile lor teritoriale. Conceptual, s-a ținut cont și de acele partide care nu au avut sedii în unitățile administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul II, precum și de cele care au desfășurat cel puțin o activitate în teritoriul menționat. În consecință, evaluarea finanțării activității partidelor politice din țară a fost efectuată prin metoda cercetării în teren, a utilizării datelor des-chise prin scanarea platformelor online ale subiecților monitorizați (rețelele de socializare – face-book și odnoklassniki ale organizațiilor teritoriale și centrale de partid, pagina web a partidului), în urma consultării surselor locale mass-media (arhiva, bibliotecile), a discuțiilor informale cu actorii din comunitate (Administrația Publică Locală (APL), agenți economici, cetățeni. Deși Asociația Pro-mo-LEX nu este un organ de anchetă, toate constatările sale din procesul de montorizare din teren au fost probate cu probe foto și video care au fost plasate pe platforma online www.monitor.md. În procesul de monitorizare au fost implicați 35 de monitori teritoriali (raportați la UAT de nivelul II), 5 coordonatori regionali și membrii Echipei Centrale a Promo-LEX. Toți monitorii au fost instruiți în ceea ce privește scopurile, metodologia și instrumentele de lucru din cadrul proiectului. Fiecare monitor a semnat codul de conduită al Observatorilorului Promo-LEX1. Echipa centrală a elaborat formulare tipizate pentru colectarea datelor cantitative și calitative privind activitatea partidelor politice. Datele colectate de către monitori în formularele tipizate au fost stocate pe platforma internă și securizată de raportare a Promo-LEX, analizate, validate și sintetizate de către echipa centrală. Analista financiară a comparat informațiile din rapoartele oficiale ale partidelor prezen-tate la CEC, a analizat informațiile prezentate de monitori, a estimat cheltuielile reale ale partidelor în baza informațiilor raportate din teritoriu. În cele din urmă, a raportat constatările obținute la cadrul legal actual și le-a evaluat conformitatea. Asociația Promo-LEX a solicitat informații clarifi-catoare de la Comisia Electorală Centrală privind rapoartele financiare anuale dar și date despre nr. de citații și contravenții inițiate, la fel de la Curtea de Conturi. Ceilalți subiecți ai solicitărilor au fost Agenția de Servicii Publice în privința numărului de automobile pe care partidele le-au avut în gestiune și Serviciul Fiscal de Stat în privința aparatelor de casă și control (MCC), lista partide-lor politice care utilizează MCC, numărul acestor aparate deținute de fiecare formațiune politică înregistrată la MJ, dar și despre evidența colectării donațiilor. Analiza datelor din documentele recepționate a fost, de asemenea, inclusă în raport. Valutele utilizate în acest raport sunt exprima-te în lei moldovenești (lei) la cursul 1 EUR = 20 MDL.

1 https://promolex.md/4689-codul-de-conduita-al-observatorilor-electorali-promo-lex/

– 6 –

REZUMATAsociația Promo-LEX a desfășurat monitorizarea civică a finanțelor partidelor politice pentru anul 2017. Raportul de față indică constatările privind finanțarea politică. Acestea au fost preluate din interviurile cu exponenții partidelor dar și observate de către rețeaua națională de monitori ai Promo-LEX, fiind conectate la datele din rapoartele financiare anuale depuse la CEC de către formațiunile politice. De asemenea, este reflectată analiza evoluției cadrului legal din perioada vizată, cu privire la finanțarea politică, dar și recomandările de îmbunătățire a legislației formulate în rezultatul monitorizării.

Atât legislația privind partidele politice cât și cea electorală în 2017, rămâne încă lacunară. Similar îngrijorărilor și solicitărilor regăsite în avizul Comisiei de la Veneția din 7 decembrie 2017, Pro-mo-LEX a identificat și anterior, și recent, aceleași deficiențe în privința interzicerii donațiilor din partea cetățenilor Republicii Moldova care muncesc în afara țării; nivelul în continuare ridicat al plafoanelor anuale pentru donațiile din partea persoanelor fizice și juridice către partidele politice; lipsa supravegherii și aplicării regulilor privind finanțarea partidelor politice; ineficiența regimului sancțiunilor disponibile pentru încălcarea regulilor de finanțare a partidelor, inclusiv prin nivelul scăzut al amenzilor contravenționale.

Promo-LEX reiterează și în acest raport faptul că interesul public privitor la datele de identificare ale donatorilor partidelor, în speță, locul de muncă al donatorilor suprapus cu suma donată, pre-valează în raport cu „Protecția datelor cu caracter personal”, iar în interesul transparenței finanțării partidelor politice, aceste date, merită a fi făcute publice. În opinia Promo-LEX, legea expres obligă CEC să publice în raportul anual domiciliul și locul de muncă al donatorului.

Asociația Promo-LEX constată un progres la capitolul raportării partidelor privind gestiunea lor financiară. Dacă pentru anul integral 2016 – 30 de partide din 45 au depus rapoarte anuale la CEC, pentru anul 2017, au raportat 42 de formațiuni politice din 45, astfel înregistrându-se o pondere de 93% de conformare față de norma de raportare, comparativ cu 62% în 2016. În continuare, nici unul din cele 42 de partide care au depus rapoartele la CEC nu a depășit plafonul maxim anual de 101 300 222 lei permis de legislație. Formațiunea politică apropiată de acesta este PDM, înre-gistrând o pondere de 66,29% din plafonul maxim permis, cu venituri declarate de 59 642 863 lei. Ținând cont de faptul că plafonul maxim de acumulare a veniturilor permis pentru partide este unul mai mult decât suficient, Asociația recomandă Legislativului modificarea art. 26 (alin. 3) al Le-gii 294 privind partidele politice prin introducerea în enunțul „provenite din cotizații de membru și donații” a sintagmei „și subvenții de la stat”, astfel asigurându-se că plafonul maxim permis de lege să vizeze și o a treia sursă de venit – subvențiile de la stat.

Analiza datelor din rapoartele financiare anuale relevă o echilibrare a surselor de finanțare ale par-tidelor în 2017, constatând ca și principale – donațiile, subvențiile de la stat și cotizațiile, făcând abstracție de cazul izolat al PCRM unde acesta a înregistrat venituri din contul activității econo-mice, urmare a activității de comercializare a sediilor sale. Astfel, principala sursă de finanțare au constitut-o donațiile persoanelor fizice, inclusiv ale membrilor de partid, urmată de subvențiile de la bugetul de stat – 31%, cotizațiile de membru – 14%, donațiile persoanelor juridice – 2% și alte 2% pentru o nouă sursă de finanțare – donațiile materiale și venituri din contul activității economice – 20%.

Potrivit rapoartelor depuse la CEC, din cele 42 de formațiuni politice vizate, 23 au indicat venituri în sumă de 129 811 493 lei și un total al soldului inițial de 41 308 249 lei, cu 74, 65% mai mult decât în anul 2016, când veniturile constituiau 96 905 367 lei. Cuantumul cheltuielilor raportate este de 89 858 016,97 lei cu un sold final care a fost transferat pe contul partidelor în 2018 de 81 261 726,3 lei. Celelalte 19 partide nu au indicat venituri și cheltuieli.

– 7 –

Rezultatele cercetării indică informații insuficiente privind practica „încasării donațiilor” în nume-rar de la persoanele fizice de către partidele politice. Mai grav, nu există deschidere nici din partea organelor de resort, în speță a SFS, atunci când sunt solicitați de a livra informații concludente pentru cercetarea respectivei practici de evidență și gestiune fiscală a partidelor politice din Re-publica Moldova. Mai mult, Promo-LEX a identificat mai multe plângeri în cadrul interviurilor cu partidele vizavi de această problemă și își reiterează recomandarea privind evidența donațiilor.

Imperfecțiunea modelului de raport financiar propus de către CEC obstrucționează accesul la ple-nitudinea informațiilor financiare. Lipsa categoriilor de cheltuieli precum „consultanță politică”, „recompense pentru voluntari și agitatori”, dar și lipsa în rapoarte a rubricilor precum „cheltuieli pentru panouri stradale”, „cheltuieli pentru publicitate electronică”, „cheltuieli pentru publicitate promoțională”, „presa scrisă”, le permit subiecților raportării să generalizeze datele, minimizând transparența cheltuielilor pe categoriile de cheltuieli menționate. Fapt confirmat și de partide în urma interviurilor. De asemenea, printre problemele enunțate de acestea se enumeră și di fi cul-tă țile de completare a raportului anual privind gestiunea financiară a partidului, lipsa clarității prevederilor ce țin de destinația cheltuielilor de la Bugetul de Stat, evidențiindu-se necesitatea delimitării cheltuielilor permise din alocațiile de la stat și cele de campanie.

În anul 2017, 42 partide politice au raportat la CEC un număr de 295 146 membri de partid, 17,72 mln. lei din cotizații, 37,85 mln lei din subvenții, 36,30 mln lei din donații, 669 filiale, 199 sedii în locațiune și 165 persoane încadrate. Rezultatele monitorizării civice a finanțelor a 16 partide politice (active) din partea rețelei de monitori Promo-LEX, arată un tablou diferit. Prin urmare, potrivit monitorizării 16 partide au avut în gestiune în 2017 cel puțin 210 sedii, 177 de persoane angajate și 38 unități de transport în folosință. Totodată aceste partide au au desfășurat cel puțin 2510 activități promoționale și evenimente de tipul: întruniri cu cetățenii, campanii politice, cam-panii sociale, manifestații publice (mitinguri, marșuri), activități statutare (ședințe organizatorice, conferințe), campanii sociale, activități de la ușă la ușă, festivaluri naționale etc. Pentru comparație, în anul 2016, partidele politice din Republica Moldova au desfășurat cel puțin 1054 evenimente, potrivit monitorizării Promo-LEX.

În rezultatul monitorizării civice, Promo-LEX a stabilit inexactitatea raportării cheltuielilor reale și a estimat cheltuieli nedeclarate: pentru locațiune și întreținerea sediilor – din partea a 7 formațiuni politice în cuantum de cel puțin 2 146 874 lei2, telecomunicații – din partea a 7 formațiuni în cuan-tum de 68 714 lei3, cheltuieli pentru retribuirea muncii – din partea a 6 formațiuni politice în cuan-tum de 2 188 433 lei4. În continuare, Promo-LEX a constatat o raportare lacunară și a cheltuielilor privind activitatea de promovare politică. Astfel, au fost estimate următoarele cheltuieli nerapor-tate pentru: manifestații publice – din partea a 4 partide politice5 în cuantum de 421 002 lei; presă și materiale promoționale – din partea a 2 partide politice6 în cuantum de 26 795 lei; deplasări în țară – 6 partide politice în cuantum de cel puțin 101 383 lei7 și 8 formațiuni8 în cuantum de cel puțin 39 525 472 lei pentru deplasări în afara țării.

2 PDM – cel puțin 1 087 932 lei; PCRM – 620 992 lei; PNL – 9 714 lei; PL – 289 479 lei, PUN – 57 497 lei; PPRM – 74 816 lei; PVE – 6 444 lei.

3 PAS – cel puțin 3 943 lei, PPPDA – 4 744 lei, PNL – 6 696 lei, PL – 42 362 lei, MPA – 4 464 lei, PUN – 4 960 lei, PVE – 1 545 lei.

4 PSRM – cel puțin 719 130 lei, PDM – cel puțin 938 405 lei, PN – cel puțin 49 753 lei, PPȘ – 281 225 lei, PUN – 57 120 lei, PPPDA – 142 800 lei.

5 PDM, PL, PAS, PPȘ.6 PL, PNL.7 PSRM, PN, PPEM, PL, PPDA, PPȘ.8 PDM, PSRM, PCRM, PAS, PPPDA, PPȘ, PUN, PN.

– 8 –

Cuantumul general al cheltuielilor neraportate estimate de Promo-LEX pentru activitatea operațională a partidelor și cea de promovare din anului 2017 este de cel puțin 42 748 397 lei, sau de 10,51 ori mai mare decât cheltuielile estimate ca și neraportate pentru anul 2016, care erau în cuantum de 4 493 442 lei.

Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că, în mod repetat constată un decalaj atât de mare din-tre ceea ce s-a raportat la CEC și ceea ce s-a estimat de către asociație. Totodată, Promo-LEX consi-deră că formațiunile politice vor raporta mai calitativ și transparent cheltuielile dacă formularul de raport privind gestiunea financiară a partidelor politice va fi modificat prin: separarea categoriei de cheltuieli deplasări în țară și peste hotare în două linii de buget distincte; separarea categoriei de cheltuieli „Întreținerea și/sau locațiunea sediilor” în două linii de buget distincte; introducerea subcategoriilor de cheltuieli la categoriile majore ale raportului financiar anual, similar raportului financiar pe care concurenții electorali îl prezintă în campaniile electorale. De exemplu: „Cheltuieli pentru recompensele voluntarilor/agitatorilor”, subcategoriile specifice publicității: TV, radio, mijloace de informare electronică, presa scrisă, panouri / publicitate stradală și mobilă etc.; includerea în struc‑tura raportului financiar a unei categorii noi de cheltuieli – „cheltuieli pentru consultanță”.

De asemenea, asociația consideră că doar reglementarea publicității politice în perioada dintre alegeri, astfel încât aceasta să conțină: sintagma „publicitate politică”, datele de identificare a per-soanei care a achitat pentru aceasta și data ordinului bancar de plată ar putea diminua încertitu-dinile vizavi de costurile reale ale acesteia.

Trezesc îngrijorări cazurile comunicate și numărul de confirmări privind fenomenul abuzului de resurse administrative, în special a celor coercitive. Astfel cel puțin 2 formațiuni politice (PDM, PSRM) au utilizat resurse administrative pe parcursul anului 2017. Cu regret, putem deduce că, în cazul existenței unor modele de utilizare abuzivă a resurselor administrative coercitive, cum ar fi amenințările cu pierderea locului de muncă, intentarea de dosare penale și contravenționale, intimidări fizice/psihice atât la nivel local, cât și central, toate acestea ne duc cu gândul la diluarea conceptului de echitate și echitabilitate între partide, afectând însăși ideea statului de drept.

Instrumentul transferului de imagine în activitățile promoționale, de la fundațiile caritabile ori SRL-uri care conțin în denumiri nume de politicieni sau sunt asociate cu anumiți politicieni – lideri de partide politice, la partidele politice, a fost utilizat în 2017 de către cel puțin 4 formațiuni (PN, PDM, PSRM, PPȘ) în beneficiul cărora au fost desfășurate cel puțin 131 acte de caritate.

– 9 –

I. ASPECTE LEGALE PRIVIND FINANȚAREA PARTIDELOR POLITICE

1.1. Evoluția cadrului legal privind finanțarea partidelor politice în anul 2017

Finanțarea partidelor politice din Republica Moldova este reglementată de Constituția Republicii Moldova, Codul electoral, Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, Legea bugetară anuală, Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control (MCC) pentru efectuarea decontărilor în numerar, Codul contravențional, Codul penal, Codul fiscal și o serie de regulamente și instrucțiuni elaborate de instituțiile mandatate.

Avizele Comisiei de la Veneția asupra sistemului de finanțare politică din Republica Moldova

Asociația Promo-LEX amintește că, în iunie 2017, în Avizul Comisiei de la Veneția asupra proiec-tului de modificare a sistemului electoral9, experții internaționali au atras atenția inclusiv asupra necesității stringente de reglementare a finanțării partidelor politice și a campaniilor electo-rale. Mai mult ca atât, în avizul Comisiei de la Veneția era menționată experiența României care renunțase la sistemul mixt, dar și cea a Ucrainei, unde „un număr de candidați independenți erau legați de oamenii de afaceri bogați, care susțin partidele politice din punct de vedere financiar”.

Dacă ne referim la gradul de implementare a recomandărilor Comisiei de la Veneția (care sunt similare recomandărilor Promo-LEX) în privința finanțării partidelor politice și a campaniilor elec-torale în cadrul sistemului mixt, atragem atenția asupra faptului că o parte dintre acestea au fost doar parțial implementate10 de către autorități, astfel lăsând loc pentru incertitudini: cerințe mai cuprinzătoare privind raportarea financiară a campaniilor și stipularea criteriilor pentru limitele de cheltuieli; timp suficient pentru supravegherea eficientă a rapoartelor financiare; influența oamenilor de afaceri sau a altor actori locali asupra candidaților:

• Recomandările ce țin de cerințe mai cuprinzătoare privind raportarea financiară a campaniilor electorale nu au fost implementate, prevederi de acest gen nefiind prezente nici în varianta anterioară a Codului, nici în actuala. În același timp, Asociația Promo-LEX reiterează faptul că, potrivit monitorizării finanțării campaniilor electorale, categoria de cheltuieli pentru publicita-te electorală este cea mai costisitoare (subcategoriile – publicitate stradală, TV), acesta fiind și motivul pentru care inclusiv și Promo‑LEX a venit cu recomandarea limitării acesteia pentru a fi create condiții echitabile de competiție electorală pentru toți actorii electorali.

• În varianta anterioară a Codului electoral termenul de raportare era de 2 săptămâni. În varianta actuală, art. 43 alin. (1) prevede reducerea perioadei de raportare de la 2 săptămâni la 1 săp-tămână (rapoartele intermediare). În același timp, obligația de depunere a raportului final cu

9 Opinia Comisiei de la Veneția nr. 884/2017 pentru Republica Moldova cu privire la proiectele de legi pentru mo-dificarea și completarea unor acte legislative, CDL-AD (2017)012 Strasbourg / Varșovia, 19 iunie 2017 https://pro-molex.md/wp-content/uploads/2017/06/RO-Opinia-Comisiei-de-la-Venetia-2017.pdf

10 Analiză Promo-LEX: Gradul de realizare a recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept și ale Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului pentru Republica Moldova cu privire la proiecte-le de legi pentru modificarea și completarea unor acte legislative (sistemul electoral pentru alegerea Parlamentu-lui) https://bit.ly/2sN8mzx

– 10 –

2 zile înainte de ziua alegerilor este o măsură limitativă pentru concurenții electorali, aceștia fiind puși în situația de a evita declararea cheltuielilor din ziua alegerilor și astfel de a încălca măsurile de transparență. Promo‑LEX a recomandat în nenumărate rânduri extinderea termenu‑lui de depunere a rapoartelor finale, astfel încât acestea sa fie prezentate peste 2–3 zile după ziua alegerilor.

• Cu referire la influența oamenilor de afaceri sau a altor actori locali asupra candidaților, reținem că dependența plafonului de cheltuieli în alegeri în raport cu numărul de alegă-tori din circumscripție este unul binevenit și exclude posibilitatea cheltuielilor excesive în circumscripțiile unde sunt mai puțini alegători.

La 7 decembrie 2017, un alt aviz al Comisiei de la Veneția a venit cu noi constatări și recoman-dări aduse autorităților pentru îmbunătățirea sistemului de finanțare politică11. Chiar dacă seria de amendamente introduse în Legea cu privire la partidele politice, Codul electoral și alte legi relevante pentru finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale în Republica Moldova în perioada 2015–2017 au adus îmbunătățiri la mai multe capitole, câteva recomandări din cadrul avizelor comune din 2013 și 2017 și din rapoartele anterioare de observare a alegerilor rămân încă neimplementate. Mai mult, diferitele amendamente au condus la unele inconsecvențe în ca-drul juridic și au introdus unele dispoziții care sunt dificil de aplicat în practică și, prin urmare, nu reușesc să fie eficiente. În ansamblu, principala preocupare expusă în Aviz pare a fi lipsa unei monitorizări cuprinzătoare și a unei aplicări insuficiente a regulilor. În acest sens, trebuie subliniat faptul că o reforma eficientă a finanțării politice în Republica Moldova nu este doar o chestiune de adoptare a legilor, ci una de implementare în practică a acestora, iar asta depinde de voința politică întru crearea unui sistem cu adevărat transparent și a unor condiții echitabile pentru toate partidele politice. Este esențial ca orice regulament nou să fie elaborat în așa fel încât să poată fi pus în aplicare în mod eficient.

În opinie au fost formulate 4 recomandări clare:

A. Permisivitatea donațiilor din veniturile obținute în afara țării din partea cetățenilor Republicii Moldova, în limite clar definite, sub rezerva unor cerințe adecvate privind transparența și suprave-gherea strânsă;

B. În lumina contextului actual, reducerea suplimentară a plafoanelor anuale pentru donațiile pri-vate către partidele politice și concurenții electorali;

C. Sporirea semnificativă a supravegherii și aplicării regulilor privind finanțarea partidelor și cam-paniilor. Comisia Electorală Centrală (CEC) sau alt organism desemnat ar trebui să primească sufici-ente resurse, inclusiv un număr corespunzător de personal specializat în auditul financiar, precum și un mandat cu o obligație clară de a audita rapoartele financiare ale partidelor politice și ale concurenților electorali, să verifice exactitatea informațiilor transmise, să inițieze investigații pri-vind eventuale nereguli și să utilizeze competențe sporite pentru coordonarea cu autoritățile de aplicare a legii și cu alte organismele relevante;

D. Înăsprirea regimului sancțiunilor disponibile pentru încălcarea regulilor de finanțare a parti-delor și a campaniilor și creșterea nivelului amenzilor administrative, inclusiv prin extinderea pri-vării partidelor politice de fonduri publice și în urma altor încălcări, nu doar în urma neexecutării citațiilor inițiate de CEC.

11 JOINT OPINION ON THE LEGAL FRAMEWORK OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA GOVERNING THE FUNDING OF PO-LITICAL PARTIES AND ELECTORAL CAMPAIGNS Adopted by the Council for Democratic Elections at its 60th mee-ting (Venice, 7 December 2017), CDL-AD(2017)027

– 11 –

Activitatea legislativă a Parlamentului Republicii Moldova

În primul semestru al anului 2017, Parlamentul Republicii Moldova nu soluționase carențele legis-lative invocate la adresa CCM în termenul stabilit de lege – până la 13 martie 2017, dar nici până la data de 30 iunie 2017. Au fost ignorate, de asemenea, îngrijorările specificate în avizul Comisiei de la Veneția, a observatorilor naționali și internaționali cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Totuși, în a doua parte a anului, legislativul a operat modificări de substanță la legislația electorală, care au afectat și aspectele de raportare financiară. Astfel, la 20 iulie 2017 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea nr. 154 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care în esență a fost modificat sistemul electoral prin trecerea de la sistemul proporțional de vot la unul mixt.

Printre modificările operate se numără și reglementări privind finanțarea concurenților electorali / partidelor și raportarea financiară. În ansamblu, acestea pot fi apreciate pozitiv. De exemplu:

• Micșorarea plafoanelor donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice în contul „Fond elec-toral” pentru o campanie electorală de la 200 și, respectiv, 400 de salarii medii lunare pe eco-nomie la 50, respectiv, 100. În acest sens, art. 41 litera e) are următorul conținut: „plafoanele donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice în contul «Fond electoral» pentru o cam-panie electorală constituie 50 și, respectiv, 100 de salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv”.

• Acceptarea donațiilor, inclusiv a mijloacelor financiare proprii, de către partidele politice în perioada electorală doar direct pe contul „Fond electoral”. Astfel art. 43, alin. (7) are următorul conținut: „În perioada electorală partidele politice au dreptul să accepte donații doar direct pe contul «Fond electoral», în conformitate cu regulile stabilite de prezentul cod. Partidul politic poate transfera mijloacele financiare proprii deținute pe contul său la data începerii perioadei electorale pe contul «Fond electoral», cu condiția prezentării raportului financiar la Comisia Electorală Centrală cu indicarea datelor prevăzute la alineatul (1)”.

• Totuși rămîne incertă situația cu donațiile din contul partidului în „Fond electoral” din perspec-tiva calificării acestuia drept persoană juridică. Or, norma legală nu este explicită în acest sens. Amintim că, potrivit art. 41 alin. (2) lit. e) din Codul electoral, plafoanele donațiilor din partea persoanelor juridice în contul „Fond electoral” pentru o campanie electorală constituie 100 de salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv. Simultan, art. 1 alin. (1) din Le-gea privind partidele politice statuează că partidele politice sunt asociații benevole, cu statut de persoană juridică. Prin urmare, partidul nu ar putea transfera mijloace financiare proprii pe contul „Fond electoral” peste suma de 100 de salarii medii lunare. Poziția CEC este, însă, diferită de logica expusă mai sus, considerându-se că partidul politic ar avea un statut special, motiv din care considerăm că legislativul ar trebui să se expună univoc pe marginea subiectului dat.

• Includerea în raportarea financiară a serviciilor gratuite prestate de persoane fizice și juridice și a tuturor acțiunilor de voluntariat. În acest sens, art. 43, alin. (10) stabilește următoarele: „Toate serviciile și acțiunile prevăzute la alin. (8) prestate gratuit de persoane fizice și juridice și toate acțiunile de voluntariat în perioada de colectare a semnăturilor și în perioada campaniei electorale în favoarea candidatului sau concurentului electoral se evaluează de către grupul de inițiativă și concurentul electoral și se indică obligatoriu în raportul financiar conform proce-durii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.”

– 12 –

De asemenea, Parlamentul a adoptat Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017, prin care au fost introduse mai multe măsuri de asigurare a integrității politice. Tot prin Legea nr. 82 Parlamen-tul a prevăzut și actele de corupție, inclusiv politică, pasibile de răspundere contravențională și penală.12

Suplimentar, Parlamentul a modificat și Legea privind partidele politice, dar aceste completări nu au vizat direct subiectul finanțării, referindu-se la termenii soluționării litigiilor electorale, schim-barea instanței de gestiune a contestațiilor, dar și reorganizarea și încetarea activității partidelor politice13.

Inițiative ale partidelor politice extraparlamentare de modificare a legislației privind finanțarea parti‑delor și a campaniilor electorale

Un partid extraparlamentar, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a venit cu recomandări vizavi de modificarea legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale14. La 20 aprilie 2017, acesta propunea ca finanțarea partidelor să se realizeze și în funcție de rezultatele alegerilor prezidențiale, iar firmele care au contracte cu statul să nu poată finanța partide. Mai mult, PAS propunea ca angajații din cadrul instituțiilor de stat să nu poată face donații în mărimi mai mari decât 10% din venitul lor anual și ca firmelor, care au deja sau care urmează să încheie contracte de achiziții publice cu statul, să le fie interzisă posibilitatea de a oferi finanțare partidelor. Totodată, PAS propunea modificarea legislației, astfel încât cetățenii moldoveni din diasporă să poată dona unui partid cel mult trei salarii medii pe economie, adică circa 15 900 de lei.”15

Activitatea observatorilor naționali și internaționali, a OSC de profil cu scopul îmbunătățirii cadrului legal privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale

Asociația Promo-LEX a inițiat două apeluri publice susținute și de alte organizații neguvernamen-tale (în data de 2 februarie 201716 și 6 aprilie 201717). Acestea vizau necesitatea creării unui Grup de lucru responsabil de elaborarea propunerilor de modificare a Codului electoral și a legislației conexe18, dar și de urgentare a procedurilor de modificare a legislației electorale, potrivit Adre-selor CCM, precum și a recomandărilor Misiunilor de Observare a Alegerilor (MOA) locale și internaționale. Grupul de lucru urma să fie constituit cu reprezentarea echilibrată a deputaților Parlamentului Republicii Moldova, reprezentanților Comisiei Electorale Centrale, ai partidelor

12 Articolul 44 din Legea nr. 82 a integrității. j) finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale; b) utilizarea fondurilor nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate pentru finanțarea partidelor politice; k) delapidarea patrimoniului public.

13 Legea nr. 254 din 01.12.2017 (LP254 din 01.12.17, MO1-6/05.01.18 art. 14) pentru modificarea și completarea unor acte legislative http://lex.justice.md/md/327053%2520/; http://lex.justice.md/md/373591/

14 Sistemul electoral actual trebuie îmbunătățit, nu schimbat. Comunicat de presă. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). / http://unpaspentru.md/2017-politicienii-corupti-trebuie-sa-plece/

15 Idem, nota 7, declarația reprezentanților PAS.16 Apel public adresat Președintelui Parlamentului Republicii Moldova; Președinților Fracțiunilor parlamentare;

deputaților Parlamentului Republicii Moldova, subsemnat de 18 organizații de profil. http://bit.ly/2kjXjcm17 La 6 aprilie 2017, Asociația Promo-LEX împreună cu alte șapte organizații neguvernamentale solicită Parla-

mentului să urgenteze procedurile de modificare a legislației electorale în strictă conformitate cu adresele Curții Constituționale și recomandările misiunilor locale și internaționale de observare a alegerilor. http://bit.ly/2vTWD5U

18 Conform art. 15 și 16 din Legea cu privire la actele legislative, Parlamentul este în drept de a forma Grupuri de lucru în vederea elaborării de proiecte de acte legislative, cu implicarea experților și specialiștilor în materie. De asemenea, art. 6 al Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova stabilește că fracțiunile parlamentare au dreptul să facă propuneri pentru formarea grupurilor de lucru și de experți pe diverse domenii de activitate.

– 13 –

politice extraparlamentare și ai organizațiilor societății civile. În opinia inițiatorilor Apelurilor, perfecționarea legislației electorale trebuia să se facă fără a opera modificări ale sistemului elec-toral propriu-zis. Cu regret, legislativul a avut o altă agendă de activitate, care a vizat, primordial, adoptarea unui nou sistem electoral de alegere a deputaților.

Amintim că MOA Promo-LEX a formulat 40 de recomandări adresate Parlamentului Republicii Moldova ce vizează modificarea Codului electoral și a legislației conexe, în contextul alegerilor prezidențiale din 30 octombrie 2016. Alte 43 de sugestii au fost adresate celorlalte părți impli-cate în procesul electoral (Comisia Electorală Centrală, concurenți electorali, organele de drept etc.). Concomitent, apelul făcea referire și la îngrijorările formulate de Misiunile Internaționale de Observare a Alegerilor, în special la OSCE/BIDDO și Rețeaua Europeană de Organizații de Moni-torizare a Alegerilor (ENEMO). În rapoartele lor, acestea au subliniat carențe semnificative legate de procesul electoral, inclusiv prevederi ambigue privind înregistrarea concurenților electorali, deficiențe ce țin de monitorizarea finanțării campaniei electorale și multe altele.

La 27 și 28 aprilie 2017, Asociația Promo-LEX, în paralel cu lansarea studiului „Calificarea și investi-garea infracțiunilor și contravențiilor cu specific electoral și de finanțare politică”19, a instruit ofițeri de securitate publică și ofițeri de urmărire penală pentru a facilita calificarea și investigarea fap-telor contravenționale și a infracțiunilor legate de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. În acest sens, au fost desfășurate două seminare de instruire cu privire la identifica-rea, calificarea și investigarea contravențiilor și, respectiv, a infracțiunilor cu specific electoral și de finanțare politică20. Subiectele discutate au cuprins informații despre temeiurile pentru dema-rarea investigațiilor pe cazurile de contravenții și infracțiuni cu specific electoral și de finanțare politică, materialul probator, subiecții pentru anchetă, dar și tactici și metode de investigare a contravențiilor și infracțiunilor cu specific electoral și de finanțare politică21.

La data de 28 septembrie 2017, Promo-LEX a prezentat Raportul de monitorizare a finanțării par‑tidelor politice pentru semestrul I 201722, unde a constatat că, în prima jumătate a anului 2017, cadrul legal privind finanțarea partidelor politice rămânea nemodificat, deși în adresările Curții Constituționale Legislativul a fost menționat în vederea perfectării normelor legale privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale. A fost menționată, de asemenea, imperfecțiunea modelului de raport financiar propus de către CEC, în condițiile în care acesta obstrucționa accesul la plenitudinea informațiilor financiare. Lipsa categoriilor de cheltuieli precum „consultanță politi-că”, „recompense pentru voluntari și agitatori”, dar și lipsa în rapoarte a rubricilor precum „cheltuieli pentru panouri stradale”, „cheltuieli pentru publicitate electronică”, „cheltuieli pentru publicitate

19 Studiul Promo-LEX „Calificarea și investigarea infracțiunilor și contravențiilor cu specific electoral și de finanțare politică” http://bit.ly/2w2kIYz

20 Seminarul „Calificarea și investigarea contravențiilor cu specific electoral și de finanțare politică” a avut loc în ca-drul proiectului Promo-LEX „Monitorizarea civică a finanțelor politice și suport pentru aplicarea uniformă a cadru-lui juridic relevant în Moldova” și a Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” finanțate de Am-basada Marii Britanii la Chișinău și, respectiv, de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

21 Datele statistice colectate de experții Promo-LEX arată că, în perioada celor 3 campaniil electorale (alegerile parla-mentare 2014, alegerile locale 2015 și alegerile prezidențiale 2016) din anii 2014–2016, poliția a avut 400 de cauze contravenționale cu aplicarea amenzilor pentru contravenții cu specific electoral și de finanțare politică. Cele mai multe – 286 de amenzi – au fost aplicate pentru existența afișajului electoral neautorizat, urmate de 95 de amenzi aplicate pentru împiedicarea activității organului electoral. Totodată, cifrele Inspectoratului General al Poliției ara-tă că, în perioada anilor 2014–2016, au fost 19 cauze contravenționale transmise în instanțele de judecată, dintre care 5 cauze – pentru împiedicarea activității organului electoral și 13 cauze – pentru afișajul electoral neautorizat.

22 Raportul „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Semestrul I al anului 2017” a fost realizat în cadrul proiectului „Monitorizarea civică a finanțelor partidelor politice și suport în aplicarea uniformă a cadrului juridic relevant în Moldova” și a Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” finanțate de Ambasada Marii Britanii la Chișinău și, respectiv, de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). https://bit.ly/2xEodCg

– 14 –

promoțională”, „presa scrisă”, le permiteau subiecților raportării să generalizeze datele, minimizând transparența cheltuielilor la categoriile de cheltuieli menționate. Rezultatele cercetării indicau informații insuficiente privind practica partidelor politice de „încasare a donațiilor” în numerar de la persoanele fizice. Mai grav, nu exista nici deschidere din partea organelor de resort, în speță a Serviciului Fiscal de Stat (SFS), atunci când li se solicita să furnizeze informații concludente pentru cercetarea respectivei practici de evidență și gestiune fiscală a donațiilor de către partidele politi-ce din Republica Moldova.

La 17 octombrie 2017, în cadrul unui studiu de caz cu referire la efectele sistemului mixt asu-pra echitabilității procesului electoral23, Promo-LEX a prezentat avantajele disproporționate ale candidatului din lista națională a partidului, care concomitent este și candidat independent în circumscripția uninominală.

Potrivit Promo-LEX, prevederea legală care permite candidaților incluși în lista națională a partide-lor politice să fie în același timp și candidați independenți pe circumscripții uninominale creează premise pentru finanțarea indirectă și camuflată a campaniilor electorale a acelor partide / blocuri electorale care vor admite astfel de situații. În acest fel, regulile de finanțare a concurenților electo-rali în condițiile sistemului mixt creează un context legal favorabil pentru evitarea raportării sume-lor de bani cheltuite în vederea promovării indirecte a partidului. Acest lucru devine posibil atunci când o persoană candidează pe lista unui partid în circumscripția națională, dar și în circumscripția uninominală ca și candidat independent. În această situație, banii cheltuiți pentru promovarea candidatului aparent independent indirect aduc și o plusvaloare partidului, pe a cărui listă per-soana candidează simultan și cu care poate fi asociat de alegători. Tot aici, apare și problematica dublei finanțări a campaniei electorale a concurentului electoral din circumscripția națională și a exponenților săi din circumscripțiile uninominale. Astfel, o persoană care candidează atât pe listă în circumscripția națională, cât și într-o circumscripție uninominală, contrar principiului asigurării egalității șanselor, ar putea beneficia de o finanțare dublă, adică de resurse financiare atât din fondul electoral al partidului, cât și de resurse financiare din fondul electoral al candidatului inde-pendent. Aceste resurse financiare pot reprezenta o sumă practic egală cu două plafoane pentru o circumscripție uninominală. Promo-LEX semnala acest fapt drept o inegalitate față de candidații independenți din circumscripțiile uninominale care nu se vor regăsi simultan și pe listele pentru circumscripția națională.

Modificarea cadrului legal referitor la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale a fost menționată în anul 2017 și în studiile, analizele, rapoartele Asociației pentru Democrație Parti-cipativă „ADEPT” (ADEPT), ale Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)24, Institutului pen-tru Politici și Reforme Europene (IPRE)25 și ale IDIS Viitorul. Astfel, în ianuarie 2017, directorul execu-tiv al ADEPT, Igor Boțan, specifica într-un policy brief că „Finanțarea de la bugetul de stat ar trebui să ofere recompensă pentru participarea partidelor și pentru rezultatele acestora nu doar pentru alegerile parlamentare și municipale, ci și pentru alegerile prezidențiale. Totodată, finanțarea de la bugetul de stat ar trebui să ofere recompensă nu doar pentru participarea partidelor și rezultatele acestora, ci și suport pentru capacitatea de a atrage donații mici de la mai mulți susținători”26.

23 Analiză: Efectele sistemului mixt – Situația candidatului din lista națională a partidului, care concomitent este și candidat independent în circumscripția uninominală https://bit.ly/2x0RA0H

24 Document de propuneri de modificare și completare a Proiectului Strategiei Naționale de Integritate și anticorupție (SNIA) pentru anii 2017–2020 http://bit.ly/2wWyQik

25 Raport IPRE elaborat în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării Acordului de Asociere RM-UE”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer. Opiniile reflectate în prezentul raport aparțin autorilor și nu reflectă opinia KAS. http://bit.ly/2vB0HW3

26 Policy brief, elaborat în cadrul proiectului regional „Monitoring implementation of select reform commitments under EU agreements in Georgia, Moldova, Ukraine” implementat cu suportul Fundației Soros-Moldova și a Pro-

– 15 –

La 21 noiembrie 2017, IDIS „Viitorul” a prezentat nota analitică intitulată „Probleme și provocări în finanțarea scrutinului parlamentar în contextul schimbării sistemului electoral”27 în care accentuau deficiențele în finanțarea campaniei electorale în cadrul sistemului mixt: 1. Creșterea costurilor de campanie prin dublarea cheltuielilor pe cap de alegător datorită introducerii circumscripțiilor uni-nominale, contribuind astfel la distorsionarea procesului electoral prin avantajarea concurenților electorali cu acces la resurse financiare; 2. Multiplicarea problemelor privind verificarea originii resurselor financiare, precum și îngreunarea monitorizării cheltuielilor electorale; 3. Influența disproporționată a resurselor financiare în procesul electoral, care generează concomitent noi provocări în implementarea cadrului legal.

Asociația Promo‑LEX constată o atenție deosebită din partea tuturor actorilor interesați de procesul de finanțare a partidelor politice din Republica Moldova asupra acestei problematici și concluzionează că, fiind unul din subiectele stringente cu care se confruntă sistemul politic și electoral din Republica Moldova, acesta necesită a fi reformat în continuare atât prin măsuri de transparență și control, cât și prin măsuri punitive. Prin urmare, ar trebui majorate și reglementate sancțiunile administrative sau pe‑nale ca să poată fi aplicate și față de persoanele juridice. În acest caz, legislatorii ar trebui să analizeze dacă pentru anumite încălcări ar urma să fie prevăzute sancțiuni punitive și pentru partidele politice în sine, nu doar pentru membrii individuali ai partidelor sau liderii acestora.

1.2. Implementarea recomandărilor Asociației Promo‑LEX formulate până în 2017 cu referință la finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale

În rezultatul monitorizării activității partidelor politice și a finanțelor acestora în perioadele elec-torale și inter-electorale, Asociația Promo-LEX a elaborat de fiecare dată recomandări pentru autoritățile statului în vederea îmbunătățirii continue a legislației în domeniu. În cele mai recente Rapoarte de monitorizare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30 oc‑tombrie (13 noiembrie) 2016, a alegerilor locale noi din 14 mai 2017, precum și a alegerilor locale noi / referendumului privind revocarea Primarului general al mun. Chișinău din 19 noiembrie 2017, Asociația Promo-LEX a atras atenția asupra unui șir de măsuri care necesită a fi adoptate de către autorități în vederea implementării recomandărilor respective.

Pe parcursul anului 2017 au fost implementate în Codul electoral o parte din aceste recomandări, și anume:

• Micșorarea plafoanelor donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice în contul „Fond elec-toral” pentru o campanie electorală de la 200 și, respectiv, 400 de salarii medii lunare pe eco-nomie la 50, respectiv, 100.

• Acceptarea donațiilor, inclusiv a mijloacelor financiare proprii, de către partidele politice în perioada electorală doar direct pe contul „Fond electoral”.

• Includerea în raportarea financiară a serviciilor gratuite prestate de persoane fizice și juridice și a tuturor acțiunilor de voluntariat.

gramului Eurasia al Open Society Foundations. Opiniile exprimate în această publicație aparțin autorilor și nu reprezintă opiniile Fundației Soros-Moldova sau ale Open Society Foundations. http://bit.ly/2uTUnXM

27 Nota analitică a IDIS Viitorul https://bit.ly/2LssDC3

– 16 –

• Reducerea perioadei de raportare de la 2 săptămâni la 1 săptămână (rapoartele intermediare) pentru concurenții electorali (exceptând candidații independenți la alegerile locale).

Pe de altă parte, Asociația Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că autoritățile încă necesită să adopte un șir de măsuri în vederea implementării recomandărilor restante reieșite în rezultatul monitorizării activității partidelor politice și a finanțelor acestora în perioadele electorale și inter-electorale28. Acestea sunt:

• amendarea LPP 294 prin excluderea prevederii care interzice finanțarea campaniilor electorale și a partidelor politice de către cetățenii Republicii Moldova aflați temporar în străinătate;

• prescrierea exactă în LPP 294 a termenelor de raportare financiară semestrială și anuală, după formula: raportarea financiară pentru semestrul I – până la 15 iulie a anului curent, raportarea financiară pentru semestrul II – până la 15 ianuarie a anului următor și raportarea anuală – până la 31 martie a anului următor;

• modificarea art. 26 (alin. 3) al LPP 294 privind partidele politice prin introducerea în enunțul „provenite din cotizații de membru și donații” a sintagmei „și subvenții de la bugetul de stat”.

• reducerea plafonului cotizațiilor de membru și al donațiilor colectate anual de la 0,3% din ve-niturile bugetului de stat la 0,2%;

• reducerea plafoanelor donațiilor pentru partidele politice din partea persoanelor fizice și juri-dice de la 200 și 400 salarii medii pe economie, la 50 și 100, respectiv, pentru a preveni influența nejustificată a sectorului privat asupra partidelor politice din Moldova;

• modificarea Legii privind partidele politice prin introducerea obligației de a plăti cotizații de membru, introducerea unor prevederi care să stabilească suma exactă a cotizației de membru, periodicitatea achitării cotizațiilor (lunar/semestrial/anual) și ponderea membrilor care e mi-nim necesară pentru achitarea acestora;

• modificarea Legii privind partidele politice, conform recomandărilor Grupului Statelor împo-triva Corupției (GRECO), prin introducerea cerinței de auditare anuală a partidelor politice, ale căror venituri sau cheltuieli anuale depășesc 1 milion lei;

• completarea legislației, în conformitate cu standardele GRECO, în vederea limitării, interzicerii sau reglementării stricte a donațiilor de la persoanele juridice care furnizează bunuri sau servi-cii pentru administrația publică ai cărei exponenți sunt membrii ai partidului;

• extinderea șirului de sancțiuni și penalități aplicabile partidelor politice pentru utilizarea ne-justificată a subvențiilor de la bugetul de stat, utilizarea resurselor administrative etc.

• modificarea art. 26 (alin. 3) al LPP nr. 294 privind partidele politice prin introducerea în enunțul „provenite din cotizații de membru și donații” a sintagmei „și subvenții de la bugetul de stat”.

• modificarea raportului privind finanțarea partidelor politice prin:

28 Asociația Promo-LEX a elaborat de fiecare dată recomandări pentru autoritățile statului în vederea îmbunătățirii continue a legislației în domeniu. Acestea au fost formulate în Rapoartele de monitorizare a alegerilor generale locale din 14 (28) iunie 2015 și a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie (13 noiembrie) 2016, în Studiul „Strategii, practici și instrumente de finanțare a partidelor politice în Republica Moldova” publicat la 30 martie 2016, precum și în Raportul „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2016” lansat la 3 mai 2017.

– 17 –

- includerea în structura raportului a unei categorii noi de cheltuieli – „cheltuieli pentru consultanță”;

- separarea categoriei de cheltuieli „Întreținerea și/sau locațiunea sediilor” în două linii distincte de buget;

- introducerea subcategoriilor de cheltuieli la categoriile majore ale raportului financiar anual, similar raportului financiar pe care îl prezintă concurenții electorali în campani-ile electorale. De exemplu: „Cheltuieli pentru recompensele voluntarilor/agitatorilor”, subcategoriile specifice publicității: TV, radio, mijloace de informare electronică, presa scrisă, panouri / publicitate stradală și mobilă etc.;

• modificarea Regulamentului CEC prin introducerea unui punct nou, similar pct. 20, cu urmă-torul conținut – „În cazul încasării sumelor donațiilor în numerar, persoana responsabilă de încasarea acestora va elibera bonul fiscal și va înregistra imediat operațiunea de încasare în Registrul donațiilor, conform unui nou model de anexă la raportul gestiunii financiare anuale a partidelor”;

Analizând evoluția legislației privind partidele politice și a celei electorale, Promo‑LEX constată că, în anul 2017, au fost aduse o serie de îmbunătățiri cadrului legal electoral, dar nu și celui politic. Similar îngrijorărilor și solicitărilor regăsite în avizul Comisiei de la Veneția din 7 decembrie 2017, Promo‑LEX a identificat și anterior, și recent, aceleași deficiențe în privința interzicerii donațiilor din partea cetățenilor Republicii Moldova care muncesc în afara țării; nivelul în continuare ridicat al plafoanelor anuale pen‑tru donațiile private către partidele politice; lipsa supravegherii și aplicării regulilor privind finanțarea partidelor și campaniilor; ineficiența regimului sancțiunilor disponibile pentru încălcarea regulilor de finanțare a partidelor și a campaniilor, inclusiv prin nivelul scăzut al amenzilor contravenționale.

1.3. Organul de supraveghere și control. Reglementări și sancțiuni

Comisia Electorală Centrală, abilitată cu atribuții conform Codului electoral și prevederilor Legii 249, este organul independent ce asigură supravegherea și controlul finanțării partidelor politice din Republica Moldova29, ceea ce include atât controlul finanțării activității obișnuite a partidelor politice, cât și a campaniilor electorale. Pe lângă CEC, și Curtea de Conturi (CC), în corespundere cu prevederile ce reglementează activitatea acesteia, exercită controlul asupra utilizării alocațiilor primite de partidele politice de la bugetul de stat. Atât CEC, cât și CC trebuie să emită instrucțiuni și ghiduri detaliate privind virarea, recepționarea și evidența donațiilor, a contribuțiilor non-finan-ciare în beneficiul partidelor politice și privind utilizarea acestora potrivit destinațiilor stabilite de lege, precum și asupra altor aspecte ce vizează finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

CEC are mandatul de a verifica și analiza rapoartele financiare ale partidelor politice, având dreptul să solicite, în acest scop, mai multe informații de la partidele politice și instituțiile publice sau pri-vate. Rapoartele sunt publice, întrucât se publică pe site-ul CEC în decurs de 48 de ore după ce au fost primite și acceptate, precum și pe site-urile partidelor politice, dacă acestea există.

De asemenea, CEC stabilește și transferă cuantumuri lunare din veniturile bugetului de stat, par-tidelor politice eligibile. Potrivit art. 27 din Legea privind partidele politice, partidele politice au

29 Art. 30 al Legii 249 privind partidele politice stipulează mandatul organului de supraveghere și control asupra finanțării partidelor politice.

– 18 –

dreptul să primească anual finanțare de la bugetul de stat, în baza unui regulament aprobat de CEC.

Conform prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea privind partidele politice, CEC elaborează și aprobă formulare pentru rapoartele anuale privind gestiunea financiară, care trebuie să conțină informații cu privire la:

• bunurile și veniturile partidului politic, inclusiv gruparea acestor venituri pe tipuri;

• toate donațiile oferite partidului politic, inclusiv suma donată, identitatea donatorului (nume-le/prenumele deplin, denumirea și forma organizatorică), domiciliul/sediul și ocupația / locul de muncă sau genul de activitate;

• obligațiile și cheltuielile partidului politic, altele decât cele din campania electorală, grupate pe cheltuieli operaționale și cheltuieli de gestionare a bunurilor;

• informația contabilă, pentru perioada corespunzătoare, a persoanelor juridice fondate sau controlate în alt mod de partidul politic respectiv. Respectând formularele elaborate de CEC, concurenții electorali depun la organul electoral central rapoartele financiare, care la capitolul mijloacelor primite din donațiile persoanelor fizice conțin: numele/prenumele donatorului, ID-NP-ul, anul nașterii, domiciliul și locul de muncă.

Același articol 29, la alin. (3) stabilește că informația conținută în rapoartele anuale ale partide-lor politice privind veniturile acumulate și cheltuielile efectuate, inclusiv identitatea donatorilor și sumele donate, precum și informațiile concludente (concluziile) din rapoartele (opiniile) de audit independent sunt plasate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepționarea și acceptarea lor, precum și pe paginile web ale partidelor politice, în cazul existenței acestora.

Reiterând cele menționate în cadrul Rapoartelor de monitorizare a alegerilor, reținem că, în confor-mitate cu art. 3 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, date cu caracter personal reprezintă orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Respectiv, atât IDNP-ul și domiciliul, cât și anul nașterii, și locul de muncă ale persoanei pot fi calificate drept date cu caracter personal și, prin urmare, necesită a fi protejate.

Totuși, interesul publicului în ceea ce privește locul de muncă al donatorului suprapus cu suma donată prevalează, iar în interesul transparenței finanțării partidelor politice merită a fi făcute pu-blice. În opinia Promo-LEX, legea expres obligă CEC să publice în raportul anual domiciliul și locul de muncă al donatorului.

Promo-LEX amintește că la 31 ianuarie 2017, prin Hotărârea nr. 69830, CEC a stabilit cuantumul lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru anul 2017 destinate partidelor politice, conform performanțelor obținute la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 și alegerile locale gene-rale din 14 iunie 2015. În conformitate cu art. 2 alin. (10) din Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr. 279 din 16 decembrie 201631, CEC i-a fost alocată pentru finanțarea partidelor politice

30 Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 698 din 31 ianuarie 2017 http://www.cec.md/files/files/698anexe1si2lacuantumpartide_7315482.pdf

31 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 472–477, art. 943

– 19 –

suma de 40 000 000 lei. Potrivit art. 27 alin. (1) al Legii nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, cuantumul subvențiilor stabilite se distribuie în proporție de 50% – partidelor politice conform performanțelor obținute în alegerile parlamentare și 50% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale generale. Subvenția lunară pentru fie-care vot valabil exprimat la alegerile parlamentare din 2014 și locale din 2015, era de 1,1102592 lei32 și, respectiv, de 0,4700385 lei33.

Subvențiile alocate de la bugetul de stat au fost virate lunar în conturile bancare special destinate și deschise în acest sens de către partidele politice. A se vedea tabelul nr. 1, cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocului electoral de la bugetul de stat pentru anul 2017, con-form performanțelor obținute în alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Tabelul 1. Cuantumul subvențiilor lunare alocate de la bugetul de stat pentru anul 2017 partidelor politice și blocului electoral, conform performanțelor

obținute în alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014

Subvenții alocate din bugetul de stat, lei 20 000 000

Numărul de voturi valabil exprimate 1 598 518

Candidați independenți 18 651

Partidul Politic „Partidul Comunist Reformator” 78 716

Numărul de voturi pentru calcul 1 501 151

Nr. d/o Partidul Politic

Voturi valabil

exprimate

Cuantumul subvențiilor luna-

re per vot (lei)

Suma subvențiilor lunare (lei)

Suma subvențiilor anuale (lei)

1 Partidul Democrat din Moldova 252 489 1,1102592 280 328,23 3 363 938,74

2 Partidul Popular Creștin Democrat

11 782 1,1102592 13 081,07 156 972,88

3 Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”

11 665 1,1102592 12 251,17 155 414,08

4 Partidul Liberal Democrat din Moldova

322 201 1,1102592 357 726,62 4 292 719,39

5 Partidul Liberal Reformator 24 956 1,1102592 27 707,63 332 491,53

32 Sumă stabilită conform formulei de calcul: (20 000 000,00 lei: 1 501 151 de voturi valabil exprimate): 12 luni, unde 20 000 000,00 lei constituie 50% din suma alocației prevăzute pentru finanțarea partidelor politice, conform Legii nr. 279 din 16 decembrie 2016, iar 1 501 151 reprezintă numărul total de voturi valabil exprimate pentru partide-le politice și blocurile electorale, care au obținut performanțe la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, conform hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3103 din 5 decembrie 2014 „Cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor în Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014”, fiind exclus numărul de voturi valabil ex-primate obținut de către Partidul Politic „Partidul Comunist Reformator din Moldova” – 78 716 și cel obținut de candidații independenți – 18 651.

33 Sumă stabilită conform formulei de calcul: (20 000 000,00 lei: 3 545 809 de voturi valabil exprimate): 12 luni, unde 20 000 000,00 lei constituie 50% din suma alocației prevăzute pentru finanțarea partidelor politice, conform Legii nr. 279 din 16 decembrie 2016, iar 3 545 809 reprezintă numărul total de voturi valabil exprimate la alegerile loca-le generale din 14 iunie 2015 (alegerea consilierilor municipali, raionali, sătești (comunali), orășenești, primarilor în primul tur de scrutin) acordate partidelor politice și blocurilor electorale, respectiv candidaților desemnați de către aceștia, conform datelor extrase din procesele-verbale cu privire la totalizarea rezultatelor votării, întocmite de organele electorale ierarhic inferioare.

– 20 –


Voturi valabil

exprimate


re per vot (lei)



6 Partidul Politic Mișcarea Populară Antimafie

27 846 1,1102592 30 916,28 370 995,32

7 Partidul Național Liberal 6 858 1,1102592 7 614,16 91 369,89

8 Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

327 912 1,1102592 364 067,31 4 368 807,89

9 Blocul electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”

Partidul Social Democrat

327 912 1,1102592

61 16

3,07

30 581,53

733 9

56,81

366 978,41

Partidul Regiunilor din Moldova

55 089 1,1102592 30 581,53 366 978,41

10 Partidul Politic „Democrația Acasă”

2 449 1,1102592 2 719,02 32 628,30

11 Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova

12 110 1,1102592 13 445,24 161 342,86

A se vedea tabelul nr. 2, cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor elec-torale de la bugetul de stat pentru anul 2017, conform performanțelor obținute în alegerile locale generale din 14 iunie 2015.

Tabelul 2. Cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale din bugetul de stat pentru anul 2017

Subvenții alocate din bugetul de stat, lei 20 000 000

Numărul de voturi valabil exprimate pentru consilieri raionali și municipali, orășenești, comunali și sătești, primari în I tur de scrutin

3 776 831

Candidați independenți 231 022

Numărul de voturi pentru calcul 3 545 809


Voturi valabil

exprimate


re per vot (lei)



1 Partidul Liberal Democrat din Moldova

757 210 0,4700385 355 917,84 4 271 014,03

2 Partidul Democrat din Moldova 734 567 0,4700385 345 274,75 4 143 297,06

3 Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

558 028 0,4700385 262 294,63 3 147 535,58

4 Partidul Liberal 437 630 0,4700385 205 702,94 2 468 435,27

5 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova

364 345 0,4700385 171 256,17 2 055 074,03

– 21 –


Voturi valabil

exprimate


re per vot (lei)



6 Partidul Politic „Partidul Nostru”

349 717 0,4700385 164 380,45 1 972 565,36

7 Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă”

Partidul Acțiunea Democratică

246 735 0,4700385

115 9

74,94

57 987,47

1 391

699,3

3

695 849,7

Partidul Politic Partidul Liberal Reformator

57 987,47 695 849,7

8 Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova

21 084 0,4700385 9 910,29 118 923,50

9 Partidul Național Liberal 19 741 0,4700385 9 279,03 111 348,36

10 Partidul Politic „Șor” 14 918 0,4700385 7 012,03 84 144,41

Potrivit Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1677, șase formațiuni politice nu au beneficiat de alocații de la bugetul de stat. De menționat că acestea au rămas fără alocații din cauza nedes-chiderii conturilor bancare special destinate acestora (PP Renaștere, PPNT, PPM, PSM, PLD, PPSM). Acești bani au fost returnați în bugetul de stat, în cuantum de 134 154 lei (a se vedea tabelul nr. 3).

Tabelul 3. Lista partidelor politice care pentru anul 2017 nu au beneficiat de subvenții de la bugetul de stat pentru alegerile parlamentare din 2014 și alegerile locale din 2015

Nr. d/o Partidele Politice

Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014

Alegerile locale din 14 iunie 2015 Total

Suma anuală Suma anuală

1 Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”

55 397,49 15 877,90 71 275,39

2 Partidul Politic „PENTRU NEAM ȘI ȚARĂ”

22 609,32 − 22 609,32

3 Partidul „Patrioții Moldovei” 19 958,02 3 942,68 23 900,70

4 Partidul Socialist din Moldova − 8 330,96 8 330,96

5 Partidul Legii și Dreptății 7 298,76 7 298,76

6 Partidul Popular Socialist din Moldova

738,90 738,90

Art. 31 din Legea nr. 294 stabilește că partidele politice ale căror venituri sau cheltuieli anuale depășesc un milion de lei, trebuie să efectueze auditul intern cel puțin o dată la trei ani. Auditul trebuie efectuat de către un contabil extern, cu respectarea recomandărilor GRECO. În rezultatul auditului, raportul de audit trebuie depus la CEC odată cu raportul financiar anual. Dacă partidul a beneficiat de subvenții din bugetul de stat, raportul de audit trebuie să fie prezentat și Curții de Conturi. Potrivit rapoartelor anuale depuse la CEC pentru anii 2016 și 2017, 9 partide politice în 2019 vor avea obligația de a efectua audit intern (a se vedea tabelul nr. 4).

– 22 –

Cu toate acestea, observând periodicitatea cu care trebuie efectuate misiunile de audit, GRECO a suge‑rat autorităților să „examineze posibilitatea de a crește frecvența auditurilor periodice.” În același timp, Promo‑LEX în nenumărate rânduri a venit cu recomandarea de a obliga partidele politice să efectueze auditul intern o dată la un an. Adițional, în avizul său din 7 decembrie 2017, Comisia de la Veneția a revenit la recomandarea încă neimplementată ca auditorii să fie certificați în conformitate cu legislația în vigoarea pentru a asigura transparența și independența deplină a auditorilor. În plus, CEC ar tre‑bui „să aibă, de asemenea, competența de a solicita auditori externi, dacă este necesar, ca parte a funcțiilor sale de supraveghere”. De asemenea, Comisia de la Veneția a recomandat ca auditarea ra‑poartelor financiare să fie obligatorii pentru toate partidele politice care primesc finanțare publică și nu doar pentru cele care depășesc anual 1 milion de lei, iar aceste audituri să fie acoperite din fonduri publice pentru a preveni eventualele conflicte de interese.

Tabelul 4. Lista partidelor politice care au acumulat în anul 2016 și/sau 2017 venituri în lei, cu depășirea plafonului de un milion de lei

Nr. d/o Partid politic

2016 2017Total veni‑

turi, leiSold initi‑

al, leiTotal venituri,

lei Sold initial, lei

1. Partidul Liberal Reformator, PLR

1 034 745 0 33 600 473 193,19

2. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, PSRM

12 088 239 14 590 3 185 850 2 795 459,67

3. Partidul Politic Partidul Nostru, PN

4 449 845,2 3 510 765 1 995 207,87 22 420 085,69

4. Partidul Comunștilor din Republica Moldova, PCRM

6 813 380 48 015 27 581 052 4 268 018,45

5. Partidul Democrat din Moldova, PDM

53 817 398 8 983 52 135 627,09 7 504 754,43

6. Partidul Liberal Democrat din Moldova, PLDM

9 282 097 750 744 081,28 6 320 897,40

7. Partidul Politic Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS

1 900 819,1 0 551 060,42 156 384,94

8. Partidul Liberal, PL 4 993 917 8 3 877 122,82 11 455

9. Partidul Politic Șor, PPȘ 569 632 0 2 805 947 89 138,11

Schimbarea în 2016 a mandatului de recepționare a rapoartelor anuale a partidelor de la Ministe-rul Justiției la CEC a îmbunătățit rata de raportare a partidelor politice. Până în aprilie 2015, Minis-terul Justiției a fost organul care recepționa rapoartele financiare ale partidelor politice. Numărul rapoartelor financiare prezentate pentru anii 2011–201434 a fost net inferior celui prezentat în anii 2016 și 201735.

Conform mandatului, pentru neprezentarea rapoartelor semestriale și anuale de către partide-le politice înregistrate la Ministerul Justiției, CEC citează partidele care nu prezintă rapoartele în termen sau în formatul prevăzut de cadrul legal. Astfel, în ceea ce privește rapoartele partidelor

34 De exemplu, din cele 39 de partide politice înregistrate la Ministerul Justiției în a. 2013, doar 10 și-au prezentat rapoartele financiare, iar în anul 2014 – 18 din 43.

35 Din 45 de partide politice înregistrate, 30 au depus rapoarte la CEC pentru anul 2016, iar 42 – pentru anul 2017.

– 23 –

pentru semestrul I 2017, la 19 septembrie 2017, CEC a constatat neprezentarea rapoartelor pentru semestrul I din partea a 7 formațiuni politice36 și prezentarea acestora peste termenul stabilit din partea a 8 formațiuni37. Ulterior constatării acestor neconformități, CEC a citat 14 partide politice38 să se prezinte la 30 și 31 octombrie 2017 la sediul CEC în vederea întocmirii proceselor-verbale cu privire la contravenții. În final, la data de 30 și 31 octombrie 2017 au fost întocmite doar 2 procese-verbale din 8 care urmau a fi întocmite, pentru PPRM și PPP, întrucât doar acestea se prezentaseră în termenii stabiliți de CEC. Celelalte 6 partide nu s-au prezentat. La 31 octombrie 2017, urmau să se prezinte alte 5 partide care din diverse motive nu s–au prezentat. În continuare, la 9 noiembrie au fost trimise Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) 5 procese-verbale cu privire la contravenție încheiate în privința persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul partidelor: PPRM, PPP, PC, PRM, PPDM. La data de 2 ianuarie 2018, Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) au fost trimise alte 9 procese-verbale cu privire la contravenție încheiate în privința persoanelor cu funcție de răspun-dere din cadrul partidelor: PAM, PSM, FSM, MSPRRM, PPUM, PSP, PP NOI, PPM, PPSM.

În rezultatul examinării din partea instanței de fond, în curs de examinare se află 7 procese-verbale cu privire la contravenție; 7 procese-verbale au fost deja examinate, dintre care 4 au fost anula-te, iar în baza a 3 au fost adoptate hotărâri prin care conducătorii partidelor au fost recunoscuți vinovați de comiterea contravenției cu aplicarea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 180 unități convenționale (u.c.), echivalentul a 9 000 lei, după cum urmează: Livadaru Marin (PSP), Iaz Rodica (MSPRRM), Ciobu Emilian (PPP). Potrivit CEC, agentul constatator – președintele Comi-siei, a atacat cele patru hotărâri judecătorești contravenționale ale instanței de fond, prin care au fost anulate procesele-verbale cu privire la contravenție39. (A se vedea anexa 1 – Scrisoarea CEC 8/2225 din 24 aprilie 2018).

Potrivit competenței, CEC trebuie să ia act de neprezentarea rapoartelor financiare de către formațiunile politice restanțiere și să le atragă atenția asupra executării obligației legale de a depune rapoartele privind gestiunea financiară. În caz de neprezentare a rapoartelor, urmea-ză să li se aplice sancțiuni, conform legislației în vigoare. Astfel, în 2016 CEC a inițiat procedura contravențională în privința a 13 partide, iar în 2017 (semestrul I) – în privința a 1440 (a se vedea graficul nr. 2)

36 1. PP NOI, 2. PRM, 3. MSPRRM, 4. PPPR, 5. PPM, 6. PSP, 7. PPSM.37 1. PC, 2. FSM, 3. PPRM, 4. PAM, 5. PPP, 6. PPDM, 7. PSM, 8. PPUM.38 În privința PPR nu a fost întocmită citația, deși partidul se regăsește în lista celor care nu au prezentat rapoar-

tele la CEC, de vreme ce președintele partidului, Vadim Mișin, este decedat, iar în locul său nu a fost ales un alt președinte.

39 Conform prevederilor art. 468 alin (1) din Codul contravențional, agentul constatator poate ataca cu recurs hotă-rârea judecătorească contravențională.

40 Potrivit proiectului de Hotărâre a CEC din 6 iunie 2017, în privința următoarelor partide politice a fost inițiată pro-cedura contravențională: PAM, PSM, PLD, PPUM, PNOI, PRM, PE, PPDM, PMUEM, PPNT, MSPRRM, PPM, PFSM, PPR, MSPFN.

– 24 –

Graficul 1. Proceduri contravenționale inițiate de CEC

13

21

51

11

21

2016 2017

Proceduriinițiate

Atenționări

Date obținute în baza rapoartelor anuale și semestriale, publicate de către CEC

În privința rapoartelor anuale prezentate la 31 martie 2018 pentru anul 2017, în hotărârea sa nr. 167741 din 29 mai 2018, CEC a menționat partidele politice care nu au prezentat raportul privind gestiunea financiară pentru anul 2017 (PRM, PPM, PPRM) sau cele care au depășit termenul pentru depunerea acestuia (FSM, PSP, PPUM, PPRM) și a dispus întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție atât pentru cele care nu au depus rapoartele, cât și pentru cele care au întârziat să de-pună42. Asociația Promo‑LEX consideră că regimul sancțiunilor actuale pentru încălcări ale legislației partidelor și regulilor de finanțare a campaniilor nu este unul descurajator și eficient. În plus, nivelurile amenzilor disponibile în temeiul prevederilor Codului contravențional și penal menționate mai sus – în unități convenționale sunt prea mici, mai ales în comparație cu sumele care pot fi donate unui partid sau alocațiile de la bugetul de stat ce pot fi încasate de partidele politice. Prin urmare, Promo‑LEX con‑sideră oportună mărirea amenzilor peste nivelul actual.

Mai mult ca atât, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR recomandă să fie revizuit actualul regim al sancțiunilor pentru încălcări ale regulilor de finanțare a partidelor și a campaniilor, astfel încât să se garanteze sancțiuni disuasive și eficiente, inclusiv prin creșterea nivelului amenzilor administrative. În același timp, trebuie să se înțeleagă și conceptul de pedeapsă proporțională, să fie inclus explicit în toate dispozițiile relevante, în conformitate cu declarațiile anterioare în domeniu ale Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR.

41 Hotărârea CEC nr. 1677 cu privire la rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru anul 2017, publicată la 29 mai 2018, https://bit.ly/2JJW2KT

42 Potrivit proiectului de Hotărâre a CEC din 29 mai 2018, a fost inițiată procedura contravențională în privința urmă-toarelor partide politice: PRM, PPRM, PPM, FSM, PSP, PPUM, MSPFN.

– 25 –

II. RAPORTAREA FINANCIARĂ A PARTIDELOR POLITICE

2.1. Raportarea partidelor politice. Indici de conformitate și transparență

În concordanță cu art. 29 (1) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice și p. 65 din Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin hotărârea CEC nr. 4401 din 23 decembrie 2015, partidele politice au obligația de a prezenta semestrial și anual la CEC rapoarte privind gestiunea financiară.

Asociația Promo-LEX constată un progres la capitolul raportării partidelor privind gestiunea lor financiară. Dacă pentru anul integral 2016 – 30 de partide din 45 au depus rapoarte anuale la CEC, pentru anul 2017, au raportat 42 de formațiuni politice din 45, astfel înregistrându-se o pondere de 93% de conformare față de norma de raportare, comparativ cu 62% în 2016 (a se vedea Graficul 2).

Graficul 2. Respectarea de către partidele politice a cerinței de prezentare a rapoartelor financiare anuale

27 3141

65 62

93

0

20

40

60

80

100

2 0 1 2 2 0 1 3 2 0 1 4 2 0 1 5 2 0 1 6 2 0 1 7POND

EREA

CON

FORM

ITĂȚ

II, %

PERIOADA DE RAPORTARE, ANI

Date obținute în baza rapoartelor anuale și semestriale, publicate de către MJ și CEC

2.1.1. Rapoartele semestriale (I) privind gestiunea financiară a partidelor pentru anul 2017

Constatările Promo-LEX arată că până la data de 15 iulie 2017, 19 din 45 de formațiuni politice înregistrate la MJ au prezentat rapoarte semestriale autorității mandatate43. Odată cu depășirea termenului stabilit, în intervalul 17–20 iulie 2017, alte 15 formațiuni politice44 au prezentat rapoar-tele obligatorii. Suplimentar, un partid (PPP) nu a avut ștampila CEC cu numărul atribuit și data de intrare, astfel încât nu a putut fi depistată data depunerii la CEC. Celelalte 10 formațiuni poli-tice45 nu au prezentat rapoarte semestriale. Potrivit paginii oficiale a CEC, dintre acestea, 3 parti-

43 PLD, PE, MSPFN, PUN, PPCD, PSD, PSRM, PRegiunilor, PPNȚ, PDM, PUCM, PVE, PPEM, PLDM, PL, PLR, PRSM, PPPDA, PMAE.

44 PAM, PPRM, PC, PFSM, PPDA, PAS, PCRM, PCNM, PAD, MPA, PL, MPSN, PN, PPȘ, PMUEM.45 PSM, PPUM, PNOI, PE, PPDM, PPM, PSM, PReg, PSP, PRM.

– 26 –

de politice (PCRM, PLR, PFSM) nu au prezentat toate documentele financiare obligatorii odată cu Anexa 8 – Raportul privind gestiunea financiară46 și, potrivit legii, riscă amenzi contravenționale47.

Asociația Promo-LEX a constatat că din 35 de partide care au raportat la CEC, în 14 cazuri rapoarte-le nu conțineau adresa sediului central ori conțineau date incomplete vizavi de acest aspect. Toto-dată, rapoartele a 5 formațiuni politice nu au fost conforme cu normele de completare. Deficiența consta în necompletarea rubricilor raportului. Din 35 de partide, 4 sunt pasibile de răspundere contravențională, întrucât au raportat sedii în locațiune și în proprietate, fără a raporta cheltuieli legate de întreținerea acestora (PAM, PSD, PRegiunilor, PVE). Într-un caz, partidul (PRegiunilor) a indicat cheltuieli pentru locațiune, deși nu a indicat nici un sediu în locațiune. Totodată, 4 partide politice (MSPFN, PPP, PRSM, PPRM) au omis completarea în întregime a compartimentului I din raportul financiar.

Conform art. 25, alin. 3) al LPP 294, mărimea și modul de achitare a cotizațiilor de membru se sta-bilesc prin statutul partidului politic și, împreună cu suma totală a cotizațiilor acumulate anual de partid, se publică pe pagina web a acestuia și a Comisiei Electorale Centrale.

Potrivit monitorizării, 22 de formațiuni politice din 45 înregistrate la Ministerul Justiției au prezen-tat la CEC statutele partidelor, care prevăd modul și mărimea de achitare a cotizației de membru. Cu părere de rău, informațiile respective nu au fost publicate și pe paginile oficiale ale partidelor politice.

Punctul 27 din Regulament stipulează împuternicirea CEC de a înainta Serviciului Fiscal de Stat un demers privind verificarea provenienței donațiilor ce depășesc suma de 75 mii lei48. Suplimentar, în funcție de necesitate, CEC poate solicita Curții de Conturi efectuarea unui control al surselor de venituri, al corectitudinii evidenței conform destinației cheltuielilor efectuate de către partidele politice.

Pe parcursul semestrului I al anului 2017, au fost organizate alegeri locale noi la care au participat 7 formațiuni politice49. Din datele publicate pe pagina web a CEC, singurul partid care nu a prezentat rapoarte financiare de campanie a fost PPPDA. În continuare, doar 5 din 7 formațiuni politice au inclus în rapoartele semestriale (I) pentru 2017 cheltuieli de campanie în sumă de 28 326 lei. În același timp, PL nu a raportat cheltuieli de campanie în sumă de 7 000 lei50.

Din cele 35 de partide care au depus rapoarte semestriale la CEC, 15 partide51 nu au pagini oficiale, respectiv, acestea nu au publicat date privind gestiunea lor financiară semestrială. Din celelalte 20

46 PCRM nu a prezentat anexele 2, 3 și 6 (registrul donațiilor de la persoanele juridice (P.J.) și registul donațiilor de persoanele fizice (P.F.) registrul donațiilor sub f. de proprietăți); PLR nu a prezentat registrul donațiilor de la P.J. și registrul donațiilor sub f. de proprietăți; FSM nu a prezentat anexele la registrul donațiilor de la persoanele fizice.

47 Neprezentarea de către partidele politice a rapoartelor privind gestiunea lor financiară în termenul și formatul sta-bilite de către Comisia Electorală Centrală, inclusiv prezentarea unor date incomplete în raport, se sancționează cu amendă de la 180 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere.

48 În textul Codului fiscal, sintagmele „Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanțelor”, „In-spectoratul Fiscal Principal de Stat”, „inspectoratul fiscal de stat teritorial”, „inspectoratul fiscal de stat specializat”, „organul fiscal teritorial”, „organul fiscal”, la orice formă gramaticală, au fost substituie cu cuvintele „Serviciul Fiscal de Stat” la forma gramaticală corespunzătoare, cu excepția cazurilor în care codul prevede altfel, conform Legii nr. 281 din 16.12.2016, în vigoare la 01.04.2017.

49 PSRM – 6 candidați, PDM – 6 candidați, PCRM – 4 candidați, PN – 3 candidați, PL – 2 candidați, PPPDA – 2 candidați și PAS – 1 candidat. Cei mai mulți concurenți au fost înregiștrați pentru funcțiă de primar al s. Mereni (r. Anenii Noi) – 7 candidați și al s. Răcovăț (r. Sorocă) – 5 candidați. Niciun candidat nu și-a retras candidatura.

50 http://cec.md/index.php?pag=page&id=1963&l=ro51 PPDA, PAD, PPRM, PPP, MPSN, PPCD, PMUEM, PMAE, PLD, PE, PFSM, PAM, PPNT, PPUCM, MSPSN.

– 27 –

de formațiuni politice care au pagini web, doar 6 au publicat rapoartele semestriale52, dintre care 3 formațiuni politice (PLDM, PAS, PSD) publică informația respectivă nu doar semestrial, ci și în mod lunar, așa cum prevede art. 29, alin. 3 al LPP nr. 29453.

Pct. 32 din Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin hotărârea CEC nr. 4401 din 23 decembrie 2015 (în continuare – Regulament), stabilește că suma donației în numerar oferită unui partid de o persoană fizică în anul de gestiune nu poate depăși un salariu mediu lunar pe economie54, stabilit pentru anul respectiv55.

Asociația Promo-LEX amintește, în acest context, că în data de 2 mai 2017 Curtea de Apel Chișinău (CA Chișinău) a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 septembrie 2016 prin care a fost admisă contestarea actului administrativ și anulată sintagma „Suma donației în numerar oferită unui partid de o persoană în anul de gestiune nu poate depăși un salariu mediu lunar pe economie stabilit pentru anul respectiv” prevăzută în pct. 32 din Regulamentul CEC pri-vind finanțarea activității partidelor politice.

Conform art. 255 și 363 din Codul de Procedură Civilă, termenul de apel suspendă executarea ho-tărârii pronunțate în primă instanță, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. De asemenea, hotă-rârea judecătorească se execută, în modul stabilit de lege, după ce rămâne definitivă, cu excepția cazurilor de executare imediată după pronunțare. Pe de altă parte, Legea contenciosului admi-nistrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 la art. 31 stabilește că hotărârile judecătorești irevocabile, adoptate în condițiile legii citate, constituie titluri executorii. În acest sens, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a explicat și a concluzionat în Recomandarea sa nr. 82 din 21 octombrie 2015 că la executarea silită a hotărârilor de contencios vor fi aplicabile dispozițiile Codului de procedură civi-lă în redacția Legii nr. 155 din 5 iulie 2012, potrivit cărora hotărârea este executorie din momentul în care a devenit definitivă.

Potrivit dispozitivului deciziei menționate supra – aceasta este una definitivă și, prin urmare, exe-cutorie, ceea ce înseamnă că din data adoptării ei, 2 mai 2017, sintagma citată supra este una caducă.

Totodată, ținem să menționăm că, la 9 iunie 2017, CEC a declarat recurs împotriva deciziei CA Chișinău prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care cererile de chemare în judecată înaintate de intimați să fie restituite ca fiind depuse contrar competenței sau respingerea integrală a acțiunilor. Totodată, și Partidul Popular din Republica Moldova a depus recurs în partea în care acțiunea acestora a fost respinsă. La 6 septembrie 2017, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ a dispus ca recursurile declarate de CEC și PPRM să fie considerate inadmisibile. Încheierea este irevocabilă.

Reținem, în context, că prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 30 septembrie 2016, a fost anulată, de asemenea, sintagma „codului personal (IDNP)” prevăzută în pct. 19 și pct. 87 lit. (a) din Regulamentul privind finanțarea partidelor politice. Instanțele ierarhic superioare au

52 PAS, PSRM, PN, PLDM, PSD, PRegiunilor.53 Potrivit normei legale, informația conținută în rapoartele anuale/semestriale ale partidelor depuse la CEC se pu-

blică (…) și pe paginile web ale partidelor politice, în cazul existenței acestora.54 Până la 19 iulie 2017, salariul mediu lunar pe economie prognozat a fost stabilit în mărime de 5 300 lei.55 Partidele care nu au respectat prevederea în cauză, în speță acceptarea/raportarea donațiilor în numerar care

depășesc suma de 5 300 lei, riscau a fi sancționate și/sau obligate să verse în bugetul de stat sau să restituie sume-le primite peste plafoanele stabilite.

– 28 –

menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. Autori ai cererii de chemare în judecată au fost PNL, PPRM și PLR.

Promo-LEX amintește că, până la 2 mai 2017, 3 formațiuni politice au încasat donații în numerar peste plafonul stabilit de CEC, riscând a fi atrase la răspundere și sancționate, după caz. Aceste par-tide puteau fi obligate să verse în bugetul de stat sau să restituie donatorilor sumele neconforme primite peste plafoanele stabilite: PUN – 16 400 lei, PDM – 17 592 450 lei, PPDA – 58 240 lei.

Astfel, calculele Promo-LEX în privința donațiilor în numerar care depășesc plafonul de 5 300 lei au fost făcute până la data de 2 mai 2017 (A se vedea tabelul nr. 5).

Atragem atenția organului de supraveghere și control asupra termenelor de prescripție pentru aplica‑rea sancțiunilor corespunzătoare și, ulterior, asupra inițierii procedurilor de restituire a sumelor utiliza‑te de partidele politice contrar prevederilor normative în vigoare. (A se vedea datele tabelului nr. 5)56

Tabelul 5. Donațiile făcute în numerar partidelor, peste plafoanele stabilite de 5 300 lei57, donații încasate până la data de 2 mai 2017

Partid politic

Nr. donaţii (numerar)

Suma dona‑ţii, lei (nume‑

rar)

Plafonul per‑mis de norma

legală, lei

Cuantumul conform, lei

Cuantumul neconform,

lei

Versăminte la bugetul de

stat, lei

PPPDA 29 133 550 5 300 70 440 63 110 63 110

PDM 1 872 26 278 350 5 300 11 848 980 14 429 370 14 429 370

PUN 7 33 500 5 300 29 100 16 400 16 400

Total 14 508 880

Date obținute în baza analizei echipei centrale a Promo‑LEX

2.1.2. Rapoartele semestriale (II) privind gestiunea financiară a partidelor pentru anul 2017

Asociația Promo-LEX constată că nici pentru anul 2017, similar experienței de monitorizare pentru 2016, CEC nu a obligat partidele să raporteze veniturile și cheltuielile lor pentru al doilea semestru, aceștia vehiculând cu doar 2 perioade de raportare (semestrul I și anual). Astfel, amintim că la 7 ia-nuarie 2017, Promo-LEX a lansat un apel de atenționare cu privire la necesitatea prezentării și exa-minării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru semestrul II al anului.

Ma mult ca atât, Pomo-LEX a constatat depunerea raportului semestrial pentru semestrul II de către o formațiune politică, în mod voluntar, astfel încât avem percepția că acest lucru se dorește și nu le-ar servi drept impediment acestora, dacă ar fi obligate să le depună la CEC.

Codul Contravențional, prin art. 48, prevede aplicarea sancțiunilor pentru utilizarea de către par-tidele politice a unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate. Potrivit art. 30

56 Pentru calculele privind donațiile în numerar au fost luate doar acele donații efectuate în perioada 01.01.2017–02.05.2017, deoarece începând cu data de 02.05.2017, prevederea a devenit caducă, dacă CSJ nu va decide altfel.

57 Partidele care nu au respectat prevederea în cauză, în speță acceptarea/raportarea donațiilor în numerar care depășesc suma de 5 300 lei, riscă a fi sancționate și/sau obligate să verse în bugetul de stat sau să restituie sumele primite peste plafoanele stabilite.

– 29 –

din Codul Contravențional, termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an. Aceasta înseamnă că, ipotetic vorbind, despre utilizarea unui fond nedeclarat la 20 iu-lie a.c. organul abilitat CEC poate afla doar la începutul lunii aprilie a anului următor. În context, prin excluderea obligației partidelor politice de a prezenta rapoarte pentru al doilea semestru al anului, este scurtat de facto termenul în care poate fi sancționat partidul pentru anumite abateri contravenționale. Prin urmare, organele de poliție sesizate de CEC ar avea la dispoziție, în mod obiectiv, circa 3 luni de zile pentru cercetarea cazului și aplicarea sancțiunii. În cazul depășirii aces-tui termen, sancțiunile nu vor putea fi applicate din cauza expirării termenului de prescripție.

În același context, Asociația Promo‑LEX solicită CEC să revadă conținutul Regulamentului privind finanțarea activității partidelor politice. Cu referire la p. 65 din Regulamentul vizat, Promo‑LEX preci‑zează că indicarea datei pentru raportarea semestrială a fost făcută conform logicii expuse supra, însă a fost inclusă doar data de 15 iulie, fiind omisă data pentru a doua raportare semestrială. Prin urmare, în vederea reglementării raportării ambelor perioade semestriale, Regulamentul urmează a fi revizuit.

2.1.3. Rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidelor pentru anul 2017

Potrivit constatărilor Promo-LEX, până la data de 31 martie 2018, 42 din 45 de formațiuni politice înregistrate la MJ au prezentat autorității mandatate rapoarte anuale. Dintre acestea, cu depășirea termenului stabilit, în intervalul 31 martie – 7 aprilie 2018, 4 formațiuni politice au prezentat ra-poartele anuale obligatorii. Celelalte 3 formațiuni politice nu au prezentat rapoartele anuale (A se vedea tabelul nr. 6).

Tabelul 6. Conformarea partidelor politice la norma legală de raportare anuală a veniturilor și cheltuielilor

Au prezentat în termen (38) Cu depășirea termenului (4) Nu au prezentat deloc (3)

PPCD, PAM, PLD, MPSN, PPPDA, MSPR-RM, PPȘ, MAE, PPPNT, PV, MPA, PPP, PPCNM, PMUEM, PNL, PDM, PVE, PLR, PE, PPUCM, PPDA, PSD, PSM, PReg, PSRM, PRSM, PN, PAS, PCRM, PLDM, PPRM, PPNOI, PUN, PPDM, PPEM, PL, PPSM, PC

FSM, PSP, PPUM, MSPFN PRM, PPPR, PPM

Conform analizei Promo‑LEX, CEC a respectat termenii de publicare a rapoartelor financiare anuale recepționate în termen.

În condițiile unui indice înalt de raportare pentru perioada anului 2017, numărul membrilor de partid, al filialelor, al sediilor și al personalului angajat, al cuantumurile donațiilor și cotizațiilor au crescut semnificativ comparativ cu 2016 (a se vedea graficul nr. 3).

Asociația Promo-LEX a constatat că din 42 de partide care au raportat la CEC, 1358 formațiuni au omis completarea adecvată a compartimentului I din modelul raportului privind gestiunea finan-ciară. În speță, au omis reflectarea informațiilor referitoare la nr. membrilor de partid, nr. persona-lului încadrat, filialele de partid, organizații internaționale din care face parte partidul, nr. sediilor

58 PRSM, PPP, PMUEM, MSPRRM, PE, PSP, FSM, PAM, PSM, PPDM, PN, PPUCM, PLR.

– 30 –

proprii sau al celor luate în locațiune. Aceste partide fie au lăsat loc gol, fie au indicat „cratimă”, ceea ce nu servește drept informație cu caracter concludent.

Graficul 3. Date generale prezentate în rapoartele anuale pentru 2017

Din 42 de partide, 4 (PSD, PAM, PPNOI, PC) sunt pasibile de sancțiuni contravenționale, întrucât au raportat sedii în locațiune și în proprietate, fără a raporta cheltuieli inevitabil legate de locațiunea și întreținerea acestora (servicii comunale, apeduct și canalizare, electricitate). Din 42 de partide, 12 au indicat personal angajat și 13 au indicat cheltuieli. Astfel un partid politic a indicat cheltu-ieli de personal fără de a raporta persoanele încadrate. Partidul vizat este PAS și, în context, Pro-mo-LEX constată neglijența din partea PAS în privința reflectării corecte a tuturor cheltuielilor din această rubrică.

Promo-LEX constată lipsa informației pe pagina oficială a CEC privind lista donatorilor pentru anul 2017 din partea PLDM. În același timp, constată că la rubrica rapoarte financiare în raportul PLDM sunt indicate donații din partea persoanelor fizice (membri de partid) în sumă de 134 630 lei. Pro-mo-LEX atrage atenția asupra faptului că nici CEC nu s-a autosesizat în privința neconformării la cerințele legale.

Potrivit analizei Promo-LEX, 3 formațiuni politice riscă a fi sancționate și/sau obligate să verse în bugetul de stat sau să restituie sumele neconforme, primite peste plafoanele stabilite până la data de 2 mai 2017. Atragem atenția organului de supraveghere și control asupra termenelor de prescripție pentru aplicarea sancțiunilor corespunzătoare și, ulterior, asupra inițierii procedurilor de restituire a sumelor utilizate de partidele politice contrar prevederilor normative în vigoare (A se vedea datele tabelului nr. 5).

Pe parcursul semestrului II al anului 2017, a fost organizat referendumul privind revocarea prima-rului mun. Chișinău, la care au participat 2 formațiuni politice (PSRM și PL). Conform datelor pu-blicate pe pagina web a CEC, toți participanții au prezentat rapoarte privind susținerea financiară. Doar un participant la referendum a efectuat cheltuieli și a prezentat astfel de rapoarte privind veniturile acumulate și cheltuielile efectuate, PL neefectuând cheltuieli. Promo-LEX constată ra-portarea cheltuielilor pentru referendum în raportul financiar anual pentru 2017 al PSRM, care a inclus cheltuieli semnificative de campanie, în sumă de 13 497 652,67 lei.

– 31 –

Promo-LEX apreciază efortul CEC pentru luarea de atitudine în calitatea sa de organ de supra-veghere și control al finanțării partidelor politice în data de 29 mai 2018, atunci când a avertizat partidele pentru mai multe neconformități în completarea raportului privind gestiunea financiară a partidului politic pentru anul 2017. Printre cele indicate de CEC s-au regăsit:

- incongruența datelor de la rubrica conducătorul partidului (nume/prenume/semnătura) cu cele prezentate Ministerului Justiției din partea a 6 formațiuni: MAE, PPCNM, PMU-EM, PSM, PPEM, PPNOI;

- lipsa semnăturii trezorierilor partidelor pe rapoartele privind gestiunea financiară a partidului politic pentru anul 2017 din partea a 6 formațiuni: PAM, PPSM, PPDA, PSP, PPNOI, PPUM;

- lipsa reflectării informației privind modalitatea de plată a cotizațiilor din partea unui partid politic (nu a dat nume), 17 partide au acte interne ce reglementează cotizațiile, 12 partide au făcut publice informațiile privind modalitatea de plată a cotizațiilor59;

- neprezentarea sau prezentarea incompletă a registrelor cotizațiilor de membru din partea a 7 formațiuni: PSM, MSPFN, FSM, PReg, PSP, PCRM, PUN;

- neprezentarea registrelor donațiilor de către: PSM, MSPFN, FSM;

- neprezentarea registrului donațiilor sub formă de proprietăți, bunuri, servicii gratuite în condiții mai avantajoase decât valoarea comercială din partea a 2 partide: PSM, MSPFN;

- reflectarea incorectă a informațiilor cu conotație financiară din raport din partea a 5 formațiuni60 (sold inițial, sold final, totalul surselor de finanțare și totalul cheltuielilor, donații, etc.);

- neprezentarea informației lunare privind cheltuielile partidului din sursele bugetului de stat din partea unei formațiuni politice: PPDA.

2.2. Sursele de finanțare ale partidelor politice

Potrivit Legii nr. 294 privind partidele politice – art. 25, alin. (1) și Regulamentului CEC privind finanțarea partidelor politice – pct. 4, sursele de finanțare ale partidelor politice sunt a) cotizațiile; b) donațiile; c) subvențiile de la bugetul de stat; d) alte venituri legale obținute și prevăzute în mod expres în statutul partidului politic și care nu sunt interzise prin lege61. Totodată, legea prevede expres că partidele politice nu pot folosi alte surse de finanțare decât cele prevăzute la alin. (1). În corespundere cu alin. (5) al aceluiași articol, veniturile obținute din sursele legale de finanțare se scutesc de impozit sau se impozitează în conformitate cu prevederile Codului fiscal.

59 CEC a solicitat informații de la 18 formațiuni politice în privința reglementării cotizațiilor de membru.60 PPUCM, PUN, PPDA, PPPDM, PLDM.61 Prevederile legale stipulează că partidele politice pot obține venituri, inclusiv din activitatea editorială, activitatea

legată nemijlocit de administrarea proprietății, precum și din alte activități ce aduc venituri pentru nevoile parti-dului, conform art. 24 alin. (3) al LPP nr. 294.

– 32 –

De menționat că, potrivit legii, veniturile anuale ale unui partid politic provenite din cotizații de membru și donații nu pot depăși echivalentul a 0,3% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv. Astfel, pentru anul 2017, acest plafon s-a ridicat la 101 300 222 lei62.

Potrivit rapoartelor anuale, nici unul din cele 42 de partide care au depus rapoartele la CEC nu a depășit acest plafon. Partidul care este cel mai aproape de acesta este PDM, înregistrând o pon-dere de 66,29% din plafonul maxim permis, cu venituri declarate de 59 642 863 lei și o sumă de 7 504 764,43 lei rămasă pe cont din anul precedent (sold inițial), deci însumat – 67 147 627,32 lei.

Ținând cont de faptul că plafonul maxim de acumulare a veniturilor permis pentru partide este unul mai mult decât suficient, Asociația recomandă Legislativului modificarea art. 26 (alin. 3) al Legii 294 privind partidele politice prin introducerea în enunțul „provenite din cotizații de membru și donații” a sintagmei „și subvenții de la stat”, astfel asigurându‑se că plafonul maxim permis de lege să vizeze și o a treia sursă de venit – subvențiile de la stat.

Rapoartele anuale ale partidelor politice pentru anul 2017 denotă că principala sursă de finanțare a acestora au constituit-o donațiile persoanelor fizice, în sumă de 41 265 119 lei (32% din totalul veniturilor pentru 2017). Următoarea principală sursă de finanțare este formată de subvențiile de la bugetul de stat, în sumă de 39 921 922,87 lei (31%), a treia ca mărime, veniturile din activitatea economică – 26 071 422,59 lei (20%) și, în final, cotizațiile de membru, în sumă de 17 624 104 lei (14%). Donațiile din partea persoanelor juridice în sumă de 2 456 990 lei și alte venituri provenite din donații materiale / servicii prestate, în sumă de 2 471 934,38 lei, au constituit câte 2%.

Analiza datelor din rapoartele financiare anuale pentru 2016 și 2017 relevă faptul că principala sursă de finanțare o constituie donațiile, preponderent ale persoanelor fizice, inclusiv ale mem-brilor de partid. Utilizarea acestui tip de donații s-a diminuat – de la o pondere de 49 la sută în 2016 la 32% în 2017. Al doilea segment de finanțare îl constituie subvențiile de la bugetul de stat, înregistrând o pondere de 31% în 2017 de la un debut de 39% în 2016, atunci când au fost aplicate în premieră prevederile referitoare la finanțarea publică. Cotizațiile de membru, care au înregis-trat o scădere graduală, de la 34% în 201363 la 11% în 2016, constituie în 2017 o pondere de 14%. Comparativ cu anii precedenți64, observăm o ușoară creștere a ponderii donațiilor provenite din partea persoanelor juridice de la 1% în 2016 la 2% în 2017. Totodată, e de menționat că veniturile din contul activității economice au înregistrat o pondere de 20% în 2017, urmare a activității de comercializare a sediilor PCRM65, tot aici alte 2 partide – PDM și PAS – au înregistrat venituri din ac-tivitatea economică permisă de legislație. În continuare, în 2017 apare o nouă surse de finanțare – donațiile materiale, care au înregistrat o pondere de 2 la sută pentru 5 formațiuni politice66 (a se vedea graficul 4 – Sursele de finanțare ale partidelor politice).

62 Rezultatul a fost obținut în contextul în care veniturile din bugetul de stat pentru anul 2016 au constituit 33 766 740,7 mii de lei.

63 Raportul Promo-LEX, Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2016 (pag. 25) https://bit.ly/2rHfCxI

64 Idem.65 Promo-LEX atrage atenția că ponderea de 20% de venituri obținute din administrarea proprietății este rezultatul

unui caz izolat al PCRM, care a comercializat unele imoble pe care formațiunea le-a avut în proprietate.66 În 2017, 5 formațiuni politice au înregistrat donații materiale: PLDM – 524 391,28 lei, PAS – 38 731,85 lei, PPPDA –

37 204 lei, PN – 196 82,87 lei, PLR – 18 500 lei, PPȘ – 448 815 lei.

– 33 –

Graficul 4. Sursele de finanțare ale partidelor politice în dinamică, %

11

49

1

39

0 0

14

32

2

31

220

0102030405060708090

C O T I Z A Ţ I I D O N A Ţ I I P . F I Z I C E

D O N A Ţ I I P . J U R I D I C E

S U B V E N Ţ I I D O N A Ț I I M A T E R I A L E

V E N I T U R I D I N A C T I V I T A T E A

E C O N O M I C Ă

2016 2017

Promo-LEX constată o echilibrare a surselor de finanțare ale partidelor în 2017, constatând că prin-cipalele sunt donațiile, subvențiile de la stat și cotizațiile, făcând abstracție de cazul izolat al PCRM.

Subliniem că, potrivit OSCE/ODIHR67, legislația ar trebui să aibă rolul de a crea un echilibru între contribuțiile publice (alocațiile de la bugetul de stat) și cele private (donații, cotizații) ca surse de finanțare a partidelor politice. În nici un caz, alocarea fondurilor publice nu ar trebui să limiteze sau să interfereze cu independența unui partid politic.

Astfel, pentru anul 2017, co-raportul dintre finanțarea publică și cea privată este de 31% la 69%, ceea ce reprezintă un proces echitabil de utilizare a resurselor. Totodată, este important să obser-văm destinația utilizării fondurilor de la stat, astfel încât acestea să fie folosite în principal pentru activități de consolidare a partidelor și nu exclusiv pentru campanii electorale.

Un fapt care generează semne de întrebare este motivul ponderii scăzute a donațiilor din partea persoanelor juridice. În cadrul interviurilor cu partidele la nivel central, Promo-LEX a constatat o reticență din partea respondenților a 5 formațiuni privind colectarea donațiilor din partea persoa-nelor juridice, aceștia declarând alegații de presiune asupra donatorilor, după ce aceștia apar în rapoartele financiare. Acest fapt explică ponderea redusă a acestui tip de donații. Promo-LEX atra-ge atenția că astfel de cazuri de abuz din partea autorităților sunt contrare literei legii și necesită a fi stopate.

Sursele de finanțare ale partidelor sunt constituite din:

• cotizații din partea a 359 membri de partid pentru 16 formațiuni (PDM, PLDM, PSRM, PL, PCRM, PAS, PPPDA, PN, PLR, PUN, PPȘ, PNL, PPEM, PReg, PSM, PSD) în sumă totală de 17 624 104 lei;

• donații financiare a 3 941 persoane fizice în sumă de 41 265 119 lei pentru 12 formațiuni (PDM, PLDM, PSRM, PL, PCRM, PAS, PPPDA, PLR, PUN, PPCNM, PPRM, PPEM);

• donații din partea a 3 persoane juridice pentru 3 formațiuni în sumă de 2 456 990 lei (PPȘ, PPPDA, PPEM),

67 Extras din Liniile directorii ale OSCE/ODIHR privind Cadrul legal al partidelor politice, http://cesko.ge/res/docs/8600.pdf

– 34 –

• donații materiale în sumă totală de 1 087 325 lei pentru 6 formațiuni (PLDM, PAS, PPPDA, PN, PLR, PPȘ)

Conform analizei MO Promo-LEX, un partid politic (PDM) a înregistrat donații cu indicele – „mari” – de la 75 mii până la 1 mln lei, din partea a 19 donatori, persoane fizice. Aceștia cad sub incidența pct. 20 din Regulamentul CEC privind finanțarea campaniei electorale, în speță, sub necesita-tea verificării de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a provenienței contribuțiilor financiare virate concurenților electorali. La 25 mai 2018, prin Hotărârea sa, CEC a sesizat SFS în vederea începerii verificărilor de rigoare.

Dacă am raporta sumele donațiilor acumulate de partidele politice din partea persoanelor fizice în anul 2017, la numărul donatorilor indicați în rapoartele depuse la CEC, simulând o situație ipoteti-că în care fiecare donator ar dona în mod egal, atunci ar ieși că donatorii PSRM au cel mai ridicat ni-vel al contribuțiilor: PSRM – 13 083 lei, PDM – 11 583 lei, PPCNM – 16 950 lei (1 donator), PL – 7 700 lei (1 donator), PPRM – 6 010 lei, PUN – 4 654 lei, PPEM – 3 973 lei, PPPDA – 3 542 lei, PAS – 1 164 lei, PLR – 605 lei, PCRM – 527 lei. În cazul PLDM, pentru anul 2017 reiterăm lipsa informației pe pagina oficială a CEC privind lista donatorilor, cu toate că în raport sunt indicate donații din partea persoanelor fizice (membri de partid) în sumă de 134 630 lei (a se vedea graficul 5).

Graficul 5. Distribuția donațiilor, lei

0500000010000000150000002000000025000000300000003500000040000000

38 062 550

134 6

30

2 145

630

7 700

3 690

384 0

44

308 1

65

12 10

0

60 50

0

16 95

0

6 010

123 1

50

3286 0 164 1 7 330 87 20 13 1 1 31

Donații persoane fizice, lei Nr. donatori

La capitolul cotizații, analiza Promo-LEX constată faptul că, deși 39 din 42 de partide au raportat membri, doar 16 formațiuni au indicat cotizațiile de membru, dintre acestea 12 fiind beneficiare de alocații de la bugetul de stat. Pe de altă parte, alte 8 formațiuni politice care beneficiază de alocații sunt restanțiere la acest capitol68. Ținem să atragem atenția că, deși prevederile din Regulamentul CEC69 care obligau partidele care primesc alocații de la bugetul de stat să colecteze cotizații de la cel puțin jumătate din membrii lor, au fost anulate în 2017 prin hotărâre judecătorească, unele dintre ele au respectat-o cu strictețe chiar și post‑factum. Acestea sunt Partidul Regiunilor, Partidul Politic Ș A, Partidul Unității Naționale, Partidul Democrat și Partidul Nostru (a se vedea graficul 6).

68 Partidele care au beneficiat în 2017 de subvenții de la bugetul de stat, dar care nu au colectat cotizații: PPDA, PVE, PPRM, PPCD, MPA, PPCNM, PAD.

69 Pct. 87, lit. a) din Regulamentul privind gestiunea finanțării partidelor politice stipulează că Comisia Electorală Centrală are dreptul să suspende virarea subvențiilor de stat în cazul neachitării de către mai mult de jumătate din membrii partidului politic a cotizațiilor de membru în mărimea stabilită, în baza informației anuale.

– 35 –

Conform proiectului Strategiei Naționale Anticorupție pentru anii 2017–202070, s-a stabilit obiec-tivul publicării în format deschis a datelor legate de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale de către CEC, prin crearea unui modul electronic actualizat periodic, termenul pentru elaborarea modulului fiind trimestrul IV al anului 2017. În acest context, CEC va fi autoritatea care va monitoriza continuu numărul de facto al membrilor de partid, retenția, dar și fluxul acestora, asigurându-se că din 2018 va fi respectată norma legală în privința plății cotizațiilor de membru.

Graficul 6. Plata cotizațiilor în interiorul partidelor, %

50.1510.21

27.460.590.00

7.751.65

49.240.72

59.37100.00

0.260.26

50.000.00

1.33

23.580.91

9.720.080.53

14.427.21

49.790.28

58.800.18

5.961.331.88

100.000.36

0.00 20.00 40.00 60.00 80.00 100.00 120.00

PDMPLDMPSRM

PL PCRM

PASPPPDA

PN PLRPUNPPȘPNL

PPEMPregPSM PSD

Ponderea cotizațiilor din totalul veniturilor Ponderea mebrilor care au cotizat din totalul membrilor

În continuare, potrivit rapoartelor financiare anuale prezentate la CEC de către 39 de partide po-litice care au raportat membri, reiese că numărul total al membrilor de partid pentru anul 2017 a fost de 295 146, iar conform informației prezentate la CEC de către partidele politice pentru 2016, acesta a fost de 228 627 persoane. Prin urmare, constatăm o diferență pozitivă, de 66 519 persoa-ne, în contextul în care în primul caz au depus rapoarte 42 de partide, iar în ultimul – doar 30 de formațiuni politice (a se vedea graficul nr. 7).

În baza Graficului nr. 6, se observă că pentru majoritatea partidelor ce au raportat membri și în 2016 și în 2017, numărul acestora nu a variat substanțial. Per ansamblu, însă, numărul de membri raportați s-a majorat în 2017 în baza partidelor ce nu au raportat în 2016.

70 Proiectul SNA 2017–2020 a fost aprobat și prezentat Parlamentului spre examinare la 24 martie 2017 prin Hotărâ-rea nr. 139 din 10.03.2017 – http://bit.ly/2o3o4qD. Întrucât Anexa la respectiva HG lipsește, a se vedea documen-tul pe pagina oficială a CNA – http://bit.ly/2oNBW5G

– 36 –

Graficul 7. Fluctuațiile membrilor de partid, 2016–2017

1400

074

5665

8655

000

1110

045

0048

46 7483

5625

4443 78

2550

5013

635

5028

665

3218

200

8218

4235

2077

851

3231

520 18

30 0 1

5123

4503

042

350 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1350

074

5665

3655

0047

0012

844

4500

4800 72

0856

4044

43 7825

5050

1312

449

608

6476

1520

082

08

20 77

852

0011

96 4 350

175 4 3

70

5 123 8 7

005 2

426 3

455 8

874 0

505

620

4 453

5 693

14 3

206 2

614 0

03

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000PP

PDA

PAS

PAD PC

M

PAPS

RM PVE

PPDA PN

PP

RM PPP

PPEM

PRSM

PCRM PD

MPL

DM PLR

PNL

MSP

RR PL PSD

PReg

PPSM

PPCN

MPP

UCM PM

MPF

NPP

CD PSP

PPDM PPȘ

PUN

PPNO

IPA

MPl

D PP

NT PSM

MPS

NM

AE FSM

PUM

Anul 2016 Anul 2017

Suplimentar, potrivit interviurilor Promo-LEX realizate la organizațiile centrale de partid, majo-ritatea partidelor intervievate în 2016 invocaseră migrarea membrilor sau abandonarea calității de membru drept problemă majoră cu care s-au confruntat în anul respectiv. Pe de altă parte, în 2017, din partidele intervievate, 5 au comunicat consolidarea organizațiilor de partid la capitolul membri în ajun de scrutin parlamentar în anul 2018.

2.3. Veniturile și cheltuielile partidelor politice reflectate în rapoarte

Conform rapoartelor anuale prezentate la CEC, din 42 de formațiuni politice vizate, 23 au indicat venituri în sumă de 129 811 493 lei și un total al soldului inițial de 41 308 249 lei, cu 74, 65% mai mult decât în anul 2016, când veniturile constituiau 96 905 367 lei. Cuantumul cheltuielilor rapor-tate este de 89 858 016,97 lei cu un sold final care a fost transferat pe contul partidelor în 2018 de 81 261 726,3 lei. Celelalte 19 partide nu au indicat venituri și cheltuieli.

Din partidele cu o singură sursă de venit fac parte 6 formațiuni politice: PAD, MPA, PPCD, PPDA, PVE – toți mizând în 2017 în exclusivitate pe finanțarea de la bugetul de stat și PSM – pe cotizații de membru. Cu surse ceva mai diversificate sunt 8 formațiuni: PReg, PSD, PL, PPȘ, PNL, PLR, PPEM, PPRM, acestea indicând sume simbolice fie la cotizații, fie donații cu contribuția principală de la bugetul de stat ori de la persoane juridice. Alte 9 formațiuni au indicat surse accentuat diversifica-te atât din donații (din partea pers. fizice/juridice, materiale), cât și cotizații, precum și subvenții, ori alte venituri: PLDM, PCRM, PDM, PAS, PN, PPPDA, PSRM, PPCNM, PUN (a se vedea graficul nr. 8).

Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că practica colectării veniturilor ar trebui să fie una echi-librată și diversă, astfel încât să nu existe mari decalaje între contribuțiile publice (alocațiile de la bugetul de stat) și cele private (donații, cotizații) (A se vedea graficul nr. 8).

– 37 –

Graficul 8. Surse de finanțare segregate pe partid politic, lei

1 975 5253 000

87 2005 242

1 380

7 17612 850

2 000

38 070 128659 021

2 145 6307 700

1 388 115422 776

425 46919 683

30 60060 500

2 800 70516 950

6 010

148 150

7 507 236 8 563 733 7 516 343 4 527 096 5 777 098

155 414 1 972 565 1 028 341

84 144 26 538

385 273 730 010 166 530 375 298 202 718 280 266 423 751 160 927

38 641

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

PDMPLDMPSRM

PL PCRM

PASPPPDA

PN PLR

PUNPPȘ

PPCNMPSDPAD

PPDAPregPNL

PPRMMPA

PPCDPPEM

PVE

Cotizații Donații Subvenții

Tradițional, cheltuielile pentru presă și materiale promoționale printre partide au înregistrat cea mai mare pondere (68%) – 61 224 265 lei din totalul cheltuielilor; categoriile de cheltuieli pentru sedii și întreținerea acestora și cele de personal fiind următoarele, câte (10%) fiecare – de 8 750 803 lei și 8 563 260 lei; urmate de cheltuielile pentru întruniri și manifestații publice (3%) – 3 005 475 lei, cheltuieli pentru deplasări interne și externe (2%); cheltuieli pentru telecomunicații (2%); chel-tuieli de campanie electorală (2%); plata cotizației de membru în organizațiile internaționale, chel-tuieli pentru comision bancar / birotică și alte cheltuieli (A se vedea graficul nr. 9).

– 38 –

Graficul 9. Ponderea cheltuielilor pe categorii de cheltuieli

8563260; 10%

8750803; 10%

61224265; 68%

1473615; 2%1672379;

2%

485154; 1%887584; 1%

458004; 0%3005475; 3% 1002250; 1%

2244575; 2%

Sedii Personal Presa& PromoDeplasări in & out Telecomunicatii Cotizatii IntInvestitii birotica, comision Evenimente publiceAlte Campanie

Dacă e să ne referim la utilizarea subvențiilor din bugetul de stat, atunci observăm, pe de o parte, folosirea subvențiilor rămase pe contul partidelor din anul 2016. Pe de altă parte, utilizarea lor în 2017 fie a fost restricționată pentru activitățile ordinare ale partidelor cu scopul ca acestea să rămână pe contul sold final, iar ulterior să fie transferate pentru anul următor – 2018, care este an electoral. Astfel, din 20 formațiuni beneficiare de alocații, 8 au acumulat în întregime la sold final alocațiile primite în 2017.

Dacă celelalte partide au utilizat subvențiile rămase din 2016, PDM este unicul partid care nu a utilizat deloc acești bani, acumulând cel mai mare sold final – 14 999 675 lei, bani din alocațiile de la bugetul de stat pentru 2 ani. Din tabelul nr. 7 se observă că în 2017 doar PDM nu a utilizat nici un ban public pentru activitățile statutare ale partidului (a se vedea tabelul nr. 7 – Ponderea chel‑tuielilor partidelor subvenționate în 2017 de la bugetul de stat și tabelul nr. 8 – Destinația cheltuielilor tuturor partidelor politice în 2017, lei).

Promo‑LEX constată o încălcare a întregii filosofii de finanțare publică a partidelor prin acumularea banilor publici pe cont timp de 4 ani și neutilizarea acestora. Scopul finanțătii de la bugetul de stat este, de fapt, consolidarea structurilor de partid, finanțarea activităților statutare și instruirea membrilor. Astfel batem alarma că cei ce abuzează de finanțarea publică, utilizând banii doar în campaniile elec‑torale, riscă să intre în zona concurenței politice și electorale inechitabile, creând situații de concurență neloială în raport cu celelalte formațiuni politice care utilizează banii publici în afara campaniilor electorale.

– 39 –

Tabe

lul 7

. Po

nder

ea c

heltu

ielil

or p

artid

elor

ben

efici

are

în 2

017,

din

con

tul s

ubve

nțiil

or

Nr.

Part

ide

polit

ice

S.I.

Chel

‑tu

ieli

într

e‑ţi

nere

se

dii

Chel

tu‑

ieli

de

pers

o‑na

l

Chel

‑tu

ieli

Pres

a &

M

at

Prom

o

Chel

tu‑

ieli

de

depl

a‑sa

re in

&

out

Chel

tu‑

ieli

pt

tele

co‑

mun

ica‑

ţii

Coti

‑za

ţii

Inte

r‑na

tio‑

nale

Inve

s‑ti

ţii î

n bu

nuri

m

obile

si

imob

ile

Chel

tu‑

ieli

de

biro

tică

, co

mis

ion

Even

i‑m

ente

, m

a ni‑

fes t

a ții

publ

ice

Aud

it

exte

rn/

oblig

a‑to

riu

Alt

e ch

el‑

tuie

li (t

otal

)

S.F.

sub‑

venţ

ii %

subv

en‑

ţii %

sub‑

venţ

ii %

subv

en‑

ţii %

subv

enţi

i %

subv

en‑

ţii %

sub‑

venţ

ii %

subv

en‑

ţii %

subv

en‑

ţii %

subv

enţi

i %

sub‑

venţ

ii %

sub‑

venţ

tii

%

sub‑

venţ

ii %

1.PS

RM99

,77

97,6

610

096

,47

098

,55

010

094

,75

00

097

,29

2.PV

E0

100

00

010

00

100

00

00

100

3.PP

PDA

28,8

334

,55

019

,18

030

,82

00

31,2

50

031

,13

11,7

44.

PN70

,77

100

017

,24

010

00

80,7

682

,06

82,8

910

00

58,7

35.

PPRM

100

100

010

010

010

00

100

100

100

00

100

6.PC

RM99

,15

96,9

691

,49

98,6

919

,44

100

100

100

76,3

128

,39

022

,11

18,0

77.

PDM

99,6

70

00

00

00

1,19

00

099

,96

8.PL

DM

99,6

710

010

012

,19

94,9

710

097

,16

100

00

00

100

9.PL

R98

,93

100

100

100

100

00

100

100

00

00

10.

PNL

100

100

100

00

00

010

00

00

100

11.

PPS

94,0

414

,64

02,

240

1,98

02,

3150

,79

00

062

,16

12.

PL99

,85

99,9

610

096

,91

100

100

100

091

,48

00

099

,94

13.

PSD

100

010

010

010

00

00

100

00

010

014

.M

PA0

100

100

00

00

100

100

00

010

015

.PC

NM

067

,25

010

00

79,3

00

069

,38

00

063

,60

16.

PPD

A10

010

010

010

010

010

010

00

100

00

100

100

17.

PPCD

010

00

00

00

010

00

00

100

18.

PReg

099

,65

100

072

,01

86,7

60

100

86,1

010

00

010

019

.PP

UCM

100

67,2

50

100

079

,30

069

,40

00

00

61,0

0

– 40 –

Tabe

lul 8

. D

estin

ația

che

ltuie

lilor

tutu

ror p

artid

elor

pol

itice

în 2

017,

lei

Part

id

polit

ic

Lo ca

ți u‑

nea

& în

‑tr

e ți n

e rea

se

dii lo

r

Pers

onal

Pres

ă și

m

ater

iale

pr

omo

Dep

lasă

ri

în ța

ră ș

i în

str

ăi‑

năta

te

Te le

co‑

mu n

i ca‑

ții

De l

e‑ga

ții

Co ti

za ți

i in

ter n

a‑ți

o na l

e

Inve

stiț

ii în

bun

uri

mob

ile ș

i im

obile

Biro

ti‑

că, c

o‑m

isio

n ba

ncar

Aud

it

Even

imen

‑te

, ma n

i‑fe

sta ț

ii pu

blic

e

Alt

e to

tal

Cam

pani

a el

ecto

rală

PDM

594

360

603

835

48 3

96 6

3175

4 63

987

5 70

60

223

732

097

969

038

8 12

215

9 07

453

884

PLD

M77

2 04

03

354

034

251

671

285

326

78 1

700

44 0

0373

316

38 4

850

167

314

524

391

0PS

RM2

098

308

994

470

5 94

6 41

70

345

282

00

135

317

68 2

770

1 54

1 30

29

154

2 15

0 23

6PL

633

573

202

116

381

362

103

395

15 6

700

165

553

07

760

024

200

00

PCRM

703

136

1 54

8 29

11

667

867

76 1

3153

172

15 2

7742

229

52 2

9092

021

010

1 76

327

692

3 69

0PA

S17

0 03

210

8 91

722

4 87

213

320

521

00

3 25

08

364

062

034

91 2

653

561

PPPD

A23

1 87

90

327

522

013

112

00

21 7

0922

998

02

732

1 22

90

PN1

427

831

121

607

2 22

4 58

10

163

661

00

36 9

0046

060

63 0

0059

0 89

476

202

27 7

88PL

R23

9 37

560

2 94

718

7 54

015

6 43

57

937

00

204

644

21 6

600

PUN

86 0

030

26 2

350

6 20

00

00

837

035

000

200

0PP

Ș83

4 42

828

9 97

599

3 30

00

42 9

450

029

6 57

813

340

12 7

4210

2 29

90

Preg

159

502

161

768

017

720

2 04

20

024

262

4 36

40

4 93

41

019

PSM

00

10 3

935

650

1 85

00

−−

2 35

0−

12 4

580

0PS

D0

337

941

268

056

36 3

000

00

011

091

00

00

PPD

A10

482

059

760

14 6

009

200

12 3

000

07

345

048

600

4 24

2PV

E11

556

00

068

70

9 63

774

50

00

00

PNL

28 2

3627

5 40

00

00

00

00

00

05

416

PPEM

136

528

078

00

7 10

00

00

2 01

90

PPCN

M47

680

016

519

03

584

00

01

430

00

00

MPA

88 3

2914

9 50

211

5 01

00

00

08

438

8 61

20

029

0PP

CD15

6 00

00

00

00

00

1 13

60

037

8PP

RM13

3 98

40

125

750

10 1

0045

540

00

30 1

351

696

013

380

00

PAD

00

00

00

00

00

00

100

– 41 –

Într-un exercițiu de simulare privitor la cheltuielile raportate pentru locațiunea sediilor și întreținerea acestora, reieșind din datele privind numărul de sedii publicate de CEC, Promo-LEX a divizat cuantumurile raportate la numărul de sedii în locațiune pe care le-au raportat partidele și la cele 12 luni calendaristice. În rezultat a ieșit în evidență PPRM, cu un cuantum lunar de 11 165 lei pentru sediul său, după care PCRM, PAS și PUN (a se vedea tabelul nr. 9 și graficul nr. 10).

Graficul 10. Cheltuieli anuale divizate la numărul de sedii, lei

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

15 16 45 27 8 2 4 34 7 1 24 1 3 1 1 2 2 1 1 1 1 1 1

594360772040

2098308

633573703136

170032231879

1427831

23937586003

834428

28236136528

88329156000

159502

0

13398447680

1155610482

Sedii în locațiune Cheltuieli raportate

Tabelul 9. Segregarea cheltuielilor pentru sedii per lună calendaristică și per an

Număr sedii în locațiune Cheltuieli anuale per sediu, lei Cheltuieli lunare per sediu, leiPDM 15 39 624 3 302PLDM 16 48 253 4 021PSRM 45 46 629 3 886PL 27 23 465 1 956PCRM 8 87 892 7 324PAS 2 85 016 7 085PPPDA 4 57 970 4 831PN 34 41 995 3 500PLR 7 34 196 2 850PUN 1 86 003 7 167PPȘ 24 34 768 2 897PNL 1 28 236 2 351PPEM 3 45 509 3 792MPA 1 88 329 7 361PPCD 1 156 000 13 000Preg 2 79 751 6 646PSD 2 0 0PPRM 1 133 984 11 165PPCNM 1 47 680 3 973PVE 1 11 556 963PPDA 1 10 482 874PAM 1 0 0PPNOI 1 0 0

– 42 –

Un exercițiu similar a fost făcut și în cazul cheltuielilor raportate pentru personalul angajat. Astfel, cel mai bine își achită staff-ul PLDM – 27 950 lei lunar, PCRM – 12 902 lei lunar și PSRM – 8 287 lei lunar. La coada clasamentului se situează PN cu 1 013 lei lunar (a se vedea graficul nr 11 și tabelul nr. 10).

Graficul 11. Cheiluieli anuale divizate la numărul de angajați, lei

0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000 3000000 3500000PDM

PLDMPSRM

PL PCRM

PASPN

PLRPPȘ

PregPSDPNLMPA

1030341123028336422

603 8353 354 034

994 470202 116

1 548 291108 917121 607

602 947289 975

161 768337 941

275 400149 502

Cheltuieli de personal, anual Personal încadrat

Tabelul 10. Segregarea cheltuielilor pentru personal, lunar și anual

Personal încadrat Cheltuieli de personal, anual Cheltuieli de personal, lunar

PDM 10 603 835 5 032

PLDM 30 3 354 034 27 950

PSRM 34 994 470 8 287

PL 11 202 116 1 684

PCRM 23 1 548 291 12 902

PAS 0 108 917 9 076

PN 2 121 607 1 013

PLR 8 602 947 5 025

PPȘ 33 289 975 2 416

Preg 6 161 768 1 348

PSD 4 337 941 2 816

PNL 2 275 400 2 295

MPA 2 149 502 1 246

– 43 –

III. MONITORIZAREA CIVICĂ A FINANȚĂRII PARTIDELOR POLITICE ȘI ESTIMAREA CHELTUIELILOR NERAPORTATE

3.1. Monitorizarea activității operaționale71 a partidelor politice

3.1.1. Aspecte generale ce țin de gestiunea financiară a partidelor politice

Monitorizarea activității operaționale a partidelor ține de observarea practicilor și mecanismelor interne de funcționare ale acestora, a proceselor specifice activității, dar și a resurselor pe care organizațiile respective le posedă și le gestionează.

Potrivit monitorizării efectuate de Promo-LEX la nivelul oficiilor centrale și teritoriale ale partidelor politice, în anul 2017, 16 partide politice au avut înregistrate 303 organizații la nivel teritorial, 210 sedii în gestiune, 177 persoane angajate și 38 unități de transport. Totodată, organizațiile terito-riale au implicat în activitățile lor ordinare voluntari, despre care partidele nu au raportat la CEC. Datele prezentate de Promo-LEX, în baza monitorizării, indică discrepanțe dintre acestea și cele prezentate autorității mandatate de verificarea rapoartelor (A se vedea tabelul nr. 11).

Pentru obținerea unor informații oficiale cu privire la unitățile de transport în proprietatea parti-delor politice din Republica Moldova în anul 2017, Promo-LEX a solicitat informații de la Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova, cu privire la toate partidele politice din Republica Moldova care au deținut mijloace de transport în proprietate în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2017 și datele de înmatriculare ale acestora. Răspunsul Agenției a fost unul în care a motivat neoferirea informațiilor de interes public prin faptul că relațiile dintre deținătorul Registrului transporturilor și consumatorii de informație se stabilesc pe bază contractuală, adică contra plată (a se vedea anexa 2).

În paralel cu monitorizarea activității partidelor, Promo-LEX a organizat discuții cu reprezentanții partidelor pe marginea finanțării anuale a acestora pentru anul 2017, probleme identificate, tendințe și preocupări atât la nivel raional, cât și central. Au avut loc 6 interviuri la nivel central (PN, PPȘ, PCRM, PLDM, PPPDA, PAS) și 82 la nivel raional. Astfel, pentru început vom enunța pro-blemele cu care aceștia s-au confruntat pe parcursul anului 2017. Promo-LEX a identificat câteva probleme de ordin operațional care se conturează preponderent la nivel raional, ca de ex. lipsa finanțelor, problemă raportată de organizațiile teritoriale (OT) a 5 formațiuni politice: PCRM, PL, PLDM, PDM și PPPDA; insuficiența unităților de transport din partea a 5 OT: PDM, PCRM, PL, PPȘ, PSRM; insuficiența membrilor din partea a 3 OT: PL, PCRM, PNL.

Promo-LEX amintește că majoritatea formațiunile politice care au identificat probleme de ordin financiar sunt finanțate de la bugetul de stat, iar pe contul bancar al acestora, la finele lui 2017, rămăseseră resurse care au fost transferate pentru 2018. Spre exemplu, pe contul PDM rămăseseră 14 999 675 lei, PLDM – 10 039 962 lei, PSRM – 208 890 lei, PL – 6 881 896 lei, PCRM – 33 213 716 lei. În același timp, problemele de ordin financiar, fiind semnalate doar de organizațiile teritoriale, ne

71 Termenul „operațional” provine de la sintagma „operație”, „procedură”, care se referă la operații și care permite efectuarea în condiții optime a unor proceduri specifice activității. Așadar, activitatea operațională a partidelor ține de funcționarea lor zilnică, de rutină, în condiții optime, prin utilizarea și controlul resurselor umane pe care le gestionează, a celor materiale, financiare, informaționale, într-un cuvânt – prin valorificarea activelor și pasivelor sale.

– 44 –

indică o problemă mai mult instituțională decât operațională, atâta timp cât gestiunea finanțelor se face în mare parte de la nivelul central al organizațiilor de partid72.

Am dori să evidențiem, în acest context, că potrivit practicii internaționale, modul în care partidele își gestionează finanțele, dă tonul măsurii în care cetățenii participă la viața politică. Totodată, sistemele mai puțin centralizate ar spori profesionalismul organizațiilor teritoriale ale partidelor și ar stimula o mai mare activitate a politicienilor locali, făcându‑i pe ei să ia legătura mai frecvent cu electoratul.

Pe de altă parte, problemele evidențiate de organizațiile de partid de la nivel central sunt urmă-toarele: dificultăți de completare a raportului anual privind gestiunea financiară a partidului (PCRM), dificultăți de colectare a donațiilor de pe platformele online sau chiar prin intermediul transferurilor bancare, de vreme ce băncile nu indică întotdeauna identitatea donatorului în documentele ban-care prevăzute de legislația în vigoare, donațiile prin mijloace electronice, cum ar fi Internet sau SMS nu sunt încă răspândite și nici nu beneficiază de cadru legal adecvat (PLDM, PAS73). O altă pro-blemă evidențiată la nivel central a fost invocată de PLDM privind lipsa clarității prevederilor ce țin de destinația cheltuielilor de la Bugetul de Stat, prevederi din LPP 294 privind partidele politice. PLDM vede necesitatea de a delimita cheltuielile permise din alocațiile de la stat și cele de cam-panie. La fel, acesta a indicat dificultatea colectării donațiilor prin intermediul utilizării mașinilor de casă și control (MCC) și a enunțat recomandarea de a modifica Legea în așa fel încât colectarea donațiilor să se facă fără utilizarea aparatului de casă.

Problemele cele mai mari exprimate atât de organizațiile centrale, cât și teritoriale (OT) au vizat corupția din societate (OT PL, OT MPA) abuzul de resurse administrative din partea autorităților, dar și partidelor de la guvernare (PLDM, PN, PPPDA, PAS, OT PLDM, OT PN, OT PPPDA, OT PCRM), pre‑siuni, amenințări, acțiuni de coerciție, fabricarea dosarelor la comandă (OT PL, OT PCRM, OT PLDM, OT PAS, OT PN).

În acest context, în anul 2017 Promo-LEX a monitorizat mai îndeaproape acest fenomen și a între-bat partidele atât la nivel central, cât și teritorial ce cred ele despre utilizarea resurselor adminis-trative, în speță, a abuzului de putere și impactul acestuia asupra activității lor ordinare (a se vedea sub-capitolul 3.1.2.).

72 Toți 6 respondenți (PCRM, PAS, PLDM, PN, PPPDA, PPȘ) au răspuns că toate subvențiile sunt gestionate de la Centru la întrebarea – Care este modalitatea de alocare a subvențiilor de la bugetul de stat către organizațiile teritoriale?

73 PAS este singurul partid politic care a creat o platformă online de colectare a donațiilor – octombrie 2017. Potrivit interviului cu organizația centrală de partid, după câteva luni de funcționare adecvată a acesteia, la 18 martie 2018, platforma a înregistrat un blocaj din cauza procedurilor interne ale MAIB.

– 45 –

Tabe

lul 1

1. P

asiv

ele

a 16

par

tide

polit

ice

în a

nul 2

01774

Nr.

Num

e pa

rtid

po

litic

Filia

leSe

dii î

n lo

cați

une

Pers

onal

inca

drat

Volu

ntar

iN

r. un

it.

de tr

ans‑

port

Dat

e ra

port

an

ual

Dat

e în

baz

a m

onit

oriz

ării

Dat

e ra

port

an

ual

Dat

e în

baz

a m

onit

oriz

ării

Dat

e ra

port

an

ual

Dat

e în

baz

a m

onit

oriz

ării

Dat

e ra

port

an

ual

Dat

e în

baz

a m

onit

oriz

ării

1PD

M41

5015

4110

54N

/AD

A18

2PL

DM

2122

1610

309

N/A

DA

5

3PS

RM44

4445

4134

60N

/AD

A4

4PL

3930

2726

111

N/A

DA

5

5PC

RM41

318

2123

16N

/AD

A1

6PA

S21

212

20

2N

/AD

A0

7PP

PDA

3621

48

05

N/A

DA

1

8PN

3334

3428

26

N/A

DA

4

9PL

R22

27

18

2N

/AD

A0

10PU

N1

91

50

2N

/AD

A0

11PP

Ș24

1924

1733

20N

/AD

A0

12PN

L29

51

32

0N

/AD

A0

13PP

EM21

143

30

0N

/AD

A0

14M

PA0

31

22

0N

/AD

A0

15PP

CD23

21

10

0N

/AD

A0

16PP

RM0

11

20

0N

/AD

A0

TOTA

L39

630

319

021

015

517

70

038

Dat

e ob

ținut

e în

baz

a m

onito

rizăr

ii Pr

omo‑

LEX

și d

ate

obțin

ute

în b

aza

rapo

arte

lor p

artid

elor

pol

itice

pre

zent

ate

la C

EC

74

În t

abel

sun

t in

clus

e pa

rtid

ele

polit

ice

care

, pot

rivit

date

lor

din

rapo

arte

le p

reze

ntat

e la

CEC

și/s

au în

baz

a m

onito

rizăr

ii ci

vice

Pro

mo-

LEX,

au

dețin

ut p

asiv

e pe

par

curs

ul

anul

ui 2

017.

– 46 –

Potrivit constatărilor Promo-LEX, toate cele 16 partide politice monitorizate la nivel teritorial/ra-ional și central au avut voluntari care, aparent, au realizat pro bono mai multe activități de partid, însă care nu au fost reflectate în raportul de gestiune financiară anuală. În același timp, Asociația constată lipsa respectivei categorii de cheltuieli în modelul de raport financiar semestrial, ceea ce explică absența cheltuielilor.

Astfel, Promo‑LEX își reiterează recomandarea privind uniformizarea formularelor de raportare finan‑ciară ale partidelor politice în timpul campaniilor electorale și în afara acestora, în speță prin introdu‑cerea categoriei de cheltuieli „Cheltuieli pentru recompensele voluntarilor/agitatorilor”, linie de buget similară celei din modelul de raport privind finanțarea campaniilor electorale.

3.1.2. Aspecte ce țin de monitorizarea abuzului de resurse administrative

Potrivit legislației Republicii Moldova, termenul Resurse administrative cuprinde toate bunurile publice, inclusiv favorizarea sau consimțirea la utilizarea ilegală a acestora (a bunurilor publice). Standardele internaționale75 definesc resursele administrative într-un mod mai vast, și anume – resursele de natură umană, financiară, materială, coercitivă și in natura. Resursele in natura includ beneficii din programele sociale, ex. bunurile și resursele instituționale precum plata salariului sub formă de facilități, utilizarea spațiilor publice, inclusiv a automobilelor de serviciu și a altor resurse imateriale la care au acces atât funcționarii publici, cât și candidații în alegeri care dețin controlul asupra personalului din sectorul public, al finanțelor și al alocațiilor, precum și asupra instituțiilor mass-media de stat, al accesului la facilitățile publice.

Monitorizarea abuzului de resurse administrative a fost făcută în baza unor grile de interviu des-tinate atât organizațiilor de la nivel central, cât și teritorial. Au avut loc 82 de interviuri la nivel teritorial și 6 la nivel central cu structurile de partid ale PPȘ, PCRM, PAS, PLDM, PN, PPPDA (nivel central și teritorial) și ale PDM, PL, PNL, MPA, PPEM, PSRM, PUN (doar la nivel teritorial). Din cele 82 de interviuri la nivel teritorial doar 66 reprezentanți ai organizațiilor teritoriale au oferit răspunsuri la întrebările legate de percepția abuzului de resurse administrative, ceilalți 16 respondenți s-au eschivat să ofere răspunsuri.

Aspectele reflectate în cadrul interviurilor au inclus: caracterul echitabil al tratamentului organizațiilor teritoriale ale partidelor în procesul de accesare a resurselor financiare; intimidarea fizică sau psihică, amenințarea sau alte forme de presiune asupra membrilor de partid sau celor din alte partide, cu sco‑pul de a le schimba decizia / votul / comportamentul / apartenența politică, de a‑i obliga să participe la evenimente publice/politice; oferirea de bunuri și servicii necuvenite, nemeritate, pentru ca membrii de partid să‑și schimbe decizia, votul, comportamentul, apartenența politică sau să participe la eveni‑mente politice. În calitate de instrument de lucru au fost folosite doar interviurile „față în față”.

În privința caracterului echitabil al tratamentului organizațiilor teritoriale ale partidelor în procesul de accesare a resurselor financiare în anul 2017, din cele 66 de organizații teritoriale intervievate (în continuare respondenți), 62% au vorbit despre un tratament echitabil din partea organizațiilor centrale de partid și 38% – despre unul inechitabil. Printre OT care au răspuns negativ se numără:

75 Liniile directorii comune ale Comisiei de la Veneția și ale OSCE/BIDDO adoptate de Consiliul pentru alegerile-democratice la cea de-a 54-a reuniune (la Veneția, 10 martie 2016) și de Comisia de la Veneția la cea de-a 106-a sesiune plenară (Veneția, 11–12 martie 2016) – „Prevenirea și combaterea abuzului de resurse administrative în timpul proceselor electorale”, pag. 5.

– 47 –

PCRM (1 caz)76, PDM (4)77, PL (4), PLDM (2), PNL (2), MPA (1), PAS (1), PN (4), PPEM (2), PSRM (1), PPPDA (1), PPȘ (2)78.

Referitor la nivelul percepției intimidării fizice sau psihice, amenințării sau altor forme de presiune asupra membrilor de partid sau celor din alte partide, cu scopul de a le schimba decizia / votul / com‑portamentul / apartenența politică, de a‑i obliga să participe la evenimente publice/politice, răspun-surile au fost împărțite. Marea majoritate a respondenților – 70% – au infirmat existența unor astfel de cazuri, totuși 30% dintre respondenți au confirmat astfel de abuzuri. Printre aceștia se numără o parte din organizațiile teritoriale ale PL, PLDM, PNL, MPA, PN, PPPDA, PCRM, PSRM, PDM. Autorii abuzului invocați de către respondenți au fost PDM în 14 cazuri, raportate de către PL79 (2), PLDM (1), PNL (1)80, MPA (1)81, PN (6)82, PPPDA (3)83; PSRM – 4 cazuri, raportate de către PCRM (1), PDM (1), PN (2)84; alții – 1 caz raportat de OT PSRM Edineț85.

La aceeași întrebare, dar vizând exclusiv interlocutorii, 82% dintre aceștia (66 OT) au infirmat o astfel de incidență, totuși 18% au confirmat și au indicat drept autori principali ai abuzului reprezentanți ai PDM – în 8 cazuri, raportate de către PL (1), PLDM (2), PNL (1), MPA (1), PN (3)86, PPPDA (1)87; PSRM în 4 cazuri, raportate de către PN (2)88, PCRM (1), PDM (1).

În privința oferirii de bunuri și servicii necuvenite, nemeritate, pentru ca membrii de partid să‑și schim‑be decizia, votul, comportamentul, apartenența politică sau să participe la evenimente politice, 84% din cei 66 de respondenți au infirmat că au fost martori la astfel de cazuri. Totuși, 16% dintre aceștia au confirmat existența unor astfel de situații. Autorii abuzului invocați de către respondenți au fost

76 La fiecare întrunire la oficiul central se vorbește despre distribuirea banilor la OT, dar nu se distribuie nimic.77 Într-un caz, OT PDM a raportat insuficiența mijloacelor financiare pentru cheltuielile de transport ca parte a pro-

cesului inechitabil de alocare a resurselor.78 Potrivit PPȘ, până în prezent nu sunt rezolvate problemele legate de transportul produselor pentru magazinul

social, urmează să se construiască o bază comună pentru Rezina și Șoldănești.79 Unui primar (fost membru PL) i s-a intentat dosar penal și a fost nevoit să adere la PDM și unui actual consilier

raional din partea PL i s-a intentat dosar penal și a fost nevoit să adere la PDM.80 Mai mulți membri de partid au relatat că au fost descurajați de către persoane terțe prin vorbe de genul: „ce vă

trebuie să fiți în acest partid? nu aveți nicio perspectivă” etc.81 Unui antreprenor reținut din UAT i s-a propus, prin intermediul comisarului inspectoratului de poliție, să adere la

PDM pentru a fi eliberat din detenția în care s-a aflat timp de 4 luni (septembrie-decembrie 2017).82 1) Membrii OT PDM din UAT au impus primarul din oraș, prin presiune, să semneze declarația tipicăde ponegri-

re a președintelui PPPN Renato Usatîi și a altor colegi. Astfel, acesta părăsește PN ca să fie lăsat în pace și să-și soluționeze dosarele penale intentate la comanda PDM.,2) Un bărbat a fost chemat de către primarul PDM și criticat pentru că face parte din PN, riscând să fie dat afară de la lucru sau să aiba probleme;3) În calitate de președinte al OT PN Florești, mulți membri de partid au fost intimidați că vor fi concediați din posturile pe care le dețin.

83 1) Iunie 2017, mai multe persoane care urmau să participe la manifestația de protest împotriva sistemului mixt au fost avertizate că li se vor intenta dosare penale.2) Din motive politice a fost demis un președintele de raion.

84 15 consilieri locali au părăsit formațiunea.85 Pe parcursul anul 2017, câțiva oameni de afaceri din raion au făcut presiuni mari asupra câtorvamembri OT PSRM

dinteritoriu. În rezultat, acești membri și-au încetat activitatea. Președintele OT m-a informat ca nu este sigur din ce partid fac parte acele persoane, de aceea nu dorește sa dea informație greșită.

86 1) Prin intermediari, reprezentantul OT a primit mesaje ca să-și schimbe apartenența politică. Rudele persoanei au fost intimidate psihologic de către aliații PDM ca să influențeze respectiva persoană să părăsească PN.2) Mai mulți reprezentanți ai PDM au făcut presiuni asupra persoanei, fiind intimidată, presată, speriată că va ră-mâne fără serviciu și că neapărat trebuie să-și schimbe apartenența politică.

87 O membră a PDM a scris în rețeaua Facebook și în ziarul Cuvântul cuvinte denigratoare la adresa lui Gligor V. (no-iembrie-decembrie 2017).

88 Președintele OT PN a fost amenințat de câțiva polițiști că în curând se va putea alege cu vreun dosar penal.

– 48 –

PDM în 5 cazuri, raportate de către PN (5)89, PPEM (1)90, PPPDA (1)91, PL (2); PSRM într-un caz rapor-tat de către PCRM92.

Referitor la același fenomen, doar că de această dată vizavi de respondenți, marea majoritate a acestora – 92% – au infirmat aceste lucruri, totuși 9% au confirmat astfel de situații. Printre OT care au răspuns afirmativ se numără PPEM, PCRM, PN. Autorii abuzului invocați de către respondenți au fost PN – într-un caz raportat de către PCRM, PDM – într-un caz raportat de PPEM93, PSRM într-un caz raportat de către PN94.

32% dintre cei 66 de respondenți au confirmat fenomenul presiunii asupra actorilor politici din UAT, pe criterii politice din partea autorităților, cu amenințarea pierderii locului de muncă și 68% au infirmat acest lucru. Nominal, respondenții au confirmat în 16% din cazuri și au infirmat în 84% dintre cazuri. Autorii abuzului invocați de către respondenți au fost PDM, în 14 cazuri raportate de către PCRM (1)95, PL (1), PLDM (3)96, PN (4), PPPDA (3)97; PL raportat de PL (tensiuni interne de partid); PLDM – într-un caz raportat de PPEM98, PSRM – în 4 cazuri raportate de către PCRM (2) și PN (2)99. Autorii abuzului asupra respondenților invocați de către înșiși respondenții au fost PDM, în 6 cazuri raportate de către PLDM (1), PN (2), PL (1)100, PPPDA (1), PN (1)101; PSRM – în 3 cazuri ra-portate de PDM, PCRM și PN (A se vedea graficul nr. 12).

Pentru înțelegerea nivelului de democrație la nivel local în anul 2017, am întrebat percepția respondenților privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului (ex. dreptul la libera ex-primare, dreptul la asociere și întrunire) în Republica Moldova. Din totalul de 66 OT respondente, marea majoritate – 62% – au spus că drepturi nu există și că nivelul democrației este foarte redus. Doar 35% au răspuns că drepturile se respectă. Printre OT care au răspuns negativ se numără PL

89 1) Cazul bine mediatizat din anul 2017 când PDM a organizat protestul în susținerea votului mixt, oferindu-le bani cetățenilor ca să se deplaseze la Chișinău.2) Un Președinte al organizației primare a PN a fost chemat de directorul întreprinderii cooperatiste raionale și i-a propus mita pentru a adera la PDM.3) Primarul unui raion l-a mituit pe un primar dintr-un sat al raionului pentru a adera în rândul membrilor PDM.

90 Unii au fost influențați să-și schimbe partidul ca să-și păstreze postul.91 O persoană în funcție de la CNAS, un jurnalist ODN nu au vrut să treacă la PDM.92 PSRM a influențat decizia unor membri de partid ai OT PCRM Rîșcani de a părăsi rândurile acestuia și a trece de

partea socialiștilor.93 S-a propus o funcție mai înaltă pentru vot de demitere a persoanei x și apoi – oportunitate de instruire.94 Președintelui OT raional i s-a propus o sumă de bani pentru a-și schimba decizia și a adera la PSRM.95 Mai multe persoane funcționari la primărie sau la consiliul raional au depus cereri de ieșire din PCRM, motivând în

„șoaptă” că se tem să nu-și piardă locul de muncă.96 Am fost informat despre cazul unei doamne care era angajată la direcția de învațământ raională că ar fi fost

amenințată. Un alt caz se referă la secretara OT PLDM care era angajată la bursa forței de muncă din raion și din motiv că era membră de partid s-a aflat sub presiune mare și s-a eliberat de la serviciu.

97 1)15 persoane membre ale OT PPPDA, inclusiv președintele organizației orășănești au fost amenințați prin mem-brii PDM că riscă să-și piardă locurile de muncă. 2) Am fost informat ca OT PPPDA are mulți susținători în satele din raion, dar din motiv că sunt angajați ai APL sau ai altor instituții de stat, sunt obligați să nu susțină OT PPPDA.

98 Două persoane și-au pierdut funcțiile, una s-a transferat la PDM și a rămas în funcție.99 În sat, Primarul localității, membru PSRM, a amenințat președintele organizației primare a PN din sat.100 Prin intermediul Poștei Moldovei a fost lichidată unitatea de comerț care aparținea respondentului, în urma par-

ticipării acestuia la proteste.101 1) Finantarea primăriilor, intentarea nemotivată a dosarelor penale persoanei intervievate, șoțului, unor colegi de

Partid;2) O doamnă ex vice-primar a fost demisă din funcție din motiv că nu a aderat la PDM.

– 49 –

(6)102, PN (11)103, PCRM (3)104, PLDM (5)105, PNL (1)106, MPA (1), PAS (3)107, PPEM (1), PSRM (3), PPPDA (5)108, PUN (1)109.

Graficul 12. Amenințările de la nivel raional privind pierderea funcției în cazul neaderării la un partid politic

16

1111

0 1 2 3 4 5 6 7

PSRMPN

PLDMPL

PDMPCRM

La nivelul organizațiilor centrale au fost raportate cazuri concrete de abuzuri asupra respondenților și colegilor de partid de către PPPDA, PN, PAS, PCRM, PLDM. În cazul PPPDA, avem raportate 33 de cazuri de presiuni pe parcursul anului 2017, dar și în 2016 (dosare penale și contravenționale – aresturi în rezultatul protestelor organizate pe parcursul anilor 2016 și 2017).

Concluzionând asupra celor constatate în urma monitorizării gradului de utilizare a resurselor admi‑nistrative la nivelul organizațiilor de partid, am dori să menționăm că trezesc îngrijorări cazurile comu‑nicate și numărul de confirmări privind fenomenul abuzului de resurse administrative. Cu regret, putem deduce că, în cazul existenței unor modele de utilizare abuzivă a resurselor administrative coercitive, cum ar fi amenințările cu pierderea locului de muncă, intentarea de dosare penale și contravenționale, intimidări fizice/psihice atât la nivel local, cât și central, toate acestea ne duc cu gândul la diluarea con‑ceptului echității și echitabilității între partide, afectând însăși ideea statului de drept.

3.2. Monitorizarea activității promoționale a partidelor politice

Potrivit constatărilor Promo-LEX, în anul 2017, 16 partide politice au desfășurat 2510 activități promoționale și evenimente de tipul: întruniri cu cetățenii, campanii politice, campanii sociale, manifestații publice (mitinguri, marșuri), activități statutare (ședințe organizatorice, conferințe), campanii sociale, activități de la ușă la ușă, festivaluri naționale etc. Pentru comparație, în anul 2016, partidele politice din Republica Moldova au desfășurat cel puțin 1 054 evenimente, potrivit monitorizării Promo-LEX (a se vedea tabelul 12).

102 Nu există stat de drept / ci există stat capturat / Avem în stat corupție totală, nu se respectă drepturile omului în R. Moldova.

103 Majoritatea persoanelor sunt intimidate cu scopul de a adera la partidele ce sunt la guvrnare, suntem un stat capturat.

104 Au loc numeroase abuzuri de putere. Partidele care au poziție puternică distrug alte partide, folosind instrumente mai puțin legitime. Pentru atragerea anumitor persoane, se folosesc amenințări cu privire la intentarea dosarelor penale: nominal sau către rudele acestora.

105 Trăim într-un stat captiv. Nu avem o viziune clară asupra viitorul Statului.106 Nu funcționează legile.107 Trăim într-un stat captiv.108 La mitingul din Chișinău au fost avertizați șoferii staționați la ieșirea din oraș, nu există dreptul la proteste.109 Încrederea cetățenilor în instituțiile de drept este sub zero.

– 50 –

Toate activitățile enumerate au fost constatate de monitorii Promo-LEX și probate prin dovezi foto și video care au fost plasate pe platforma online a www.monitor.md, de tip ushahidi și care este publică pentru fiecare cetățean interesat110.

Imagine preluată de pe web, drepturi autor: unimedia

Analiza activității de promovare a partidelor politice din prima parte a anului 2017 relevă pre-ponderent accentul pe conjunctura politică de dinainte de perioada electorală a anului 2018, dar și evenimentele ordinare organizate de partidele politice din Republica Moldova. Acestea s-au desfășurat, în mare parte, în contextul evenimentelor politice extraordinare (schimbarea sistemu-lui electoral), sărbătorilor naționale, dar și internaționale, sărbătorilor bisericești și evenimentelor sportive. Dacă campaniile politice au fost la ordinea zilei în semestrul I al anului 2017, în a doua parte a anului 2017, campaniile sociale în număr de cel puțin 174 cazuri au avut întâietate, pe de altă parte s-au întețit evenimentele culturale, și anume concertele dedicate hramurilor, sărbăto-rilor religioase, acestea însumând cel puțin 128 cazuri, oferirea cadourilor, ajutoarelor materiale, produselor alimentare persoanelor social vulnerabile a atins un plafon de cel puțin 61 cazuri. Și în a doua parte a anului activitățile din ușă în ușă au fost pe larg utilizate, acestea atingând un număr de cel puțin 110 cazuri în semestrul II al anului 2017111. Acestea au fost cele mai utilizate tipuri de activități de către PSRM în semestrul II. Astfel, PSRM a desfășurat cel puțin 66 de activități din ușă în ușă, unde a distribuit ziarele de partid și materialele poligrafice.

Cu privire la campaniile politice, am menționa activitatea PDM. De exemplu, acesta a desfășurat cel puțin 70 de campanii politice (cu implicarea agitatorilor, a colectorilor de semnături) din tota-lul de 434 de evenimente și activități constatate; PSRM – 27 din 380, PL – 12 din 108. Activitățile de partid, de asemenea, s-au desfășurat din plin, atingând un total de 359. În cadrul acestora,

110 Platfroma Promo-LEX, http://monitor.md/electorala/main111 Pentru comparație, a se vedea raportul Promo-LEX pentru semestrul I 2017, https://bit.ly/2xEodCg

– 51 –

formațiunile au desfășurat activități din ușă-n ușă: PDM – 27, PSRM – 81, PPDA – 5, PL – 6, PN – 30; întâlniri cu cetățenii: PSRM – 20, PDM – 60; PPDA – 9; PAS – 4; PL – 1, PPȘ – 1 (a se vedea tabelul nr. 13).

Amintim că evenimentele desfășurate de PDM în cadrul campaniei politice „Votul uninominal” și, ulterior, de promovare a votului mixt a fost efortul conjugat al PDM și încă a două companii de consultanță politică – „Podesta Group”112 și „Burson-Marsteller”113. În continuare, în scop de cerce-tare și determinare a percepției cetățenilor vizavi de modificarea sistemului electoral, IMAS a reali-zat un sondaj de opinie la comanda PDM114 pe un eșantion de 600 cetățeni de peste hotarele țării și un alt sondaj realizat în parteneriat cu compania americană Lake Reasearch Partners115. Cheltu-ielile pentru consultanță politică, servicii de sondare și măsurare a opiniei trebuiau să fie raportate la capitolul „Cheltuieli pentru presă și materiale promoționale”, deoarece o astfel de categorie de cheltuieli nu există în raportul anual.

Activitatea fundațiilor de caritate de pe lângă partidele politice sau politicienii din Republica Mol-dova a fost una proeminentă în semestrul II al anului 2017, astfel încât aceasta a atins un număr de cel puțin 131 cazuri: Fundația de binefacere „Din suflet”116 fondată de prima doamnă a Republicii Moldova, Galina Dodon, care poate fi considerată ca fiind afiliată PSRM, a realizat cel puțin 61 acte de caritate, Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”117 afiliată PDM – cel puțin 49; Fundația „Rena-to Usatîi”118 afiliată PN – cel puțin 14 și Asociația Pentru Orhei (fondatoare SRL Magazine Sociale)119 afiliată PPȘ – cel puțin 7. Activitățile acestora au constat preponderent în oferirea de ajutoare ma-teriale persoanelor nevoiașe și categoriilor sociale vulnerabile, sponsorizarea concertelor dedicate hramurilor orașelor sau sărbătorilor religioase, sărbătorilor naționale; consultații medicale gratui-te, amenajarea spațiilor de joacă pentru copii și dotarea acestora cu tobogane, bănci și infrastruc-tură necesară, donații financiare, oferirea burselor pentru elevi, salubrizări, activități pentru seni-ori, ajutoare caselor de bătrâni etc. (a se vedea tabelul nr. 14).

112 Acordul cu „Podesta Group” a intrat în vigoare la 22 iunie 2016 și expiră pe 21 iunie 2017. Conform contractului pu-blicat pe https://www.fara.gov/docs/5926-Exhibit-AB-20160701-82.pdf, serviciile „Podesta Group” au costat PDM 600 de mii de dolari. De asemenea, potrivit contractului, PDM își asumă toate cheltuielile pentru fiecare zbor al consultanților „Podesta Group” la clasa business, transferuri, cazare și hrană.

113 Contractul dintre PDM și „Burson-Marsteller” a fost semnat în anul 2016, lucru confirmat pentru Newsmaker în oficiul de la Bruxelles al companiei. Reprezentanții firmei au menționat că colaborarea cu PDM a început în martie 2017, astfel încât este imposibilă prezentarea raportului financiar privind activitatea cu partidul de guvernământ din Moldova. Totodată, purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, Vitalie Gamurari, a declarat pentru Newsma-ker că firma „Burson-Marsteller” a fost angajată pentru realizarea unui sondaj de opinie, pe un eșantion de 12 mii de persoane de pe întreg teritoriul Moldovei. Serviciile companiei costă cel puțin 10 000 EUR lunar.

114 Barometrul Diasporei a fost realizat de IMAS, în perioada 17 februarie – 7 martie 2017. La sondaj au participat aproximativ 600 de cetățeni cu vârsta de peste 18 ani, aflați peste hotarele țării, iar intervievarea a fost făcută la telefon. Nu este cunoscut costul unui astfel de sondaj.

115 Sondajul de opinie „Percepția publică despre Guvernare, Partide Politice și Sistemul Electoral din Republica Mol-dova” a fost efectuat în perioada aprilie-mai 2017 în 382 de localități, cu excepția celor din regiunea din stânga Nistrului. Studiul a fost realizat de compania americană Lake Reasearch Partners, în comun cu IMAS, la cererea PDM. Informațiile privind costul respectivului sondaj nu au putut fi elucidate.

116 Fondată de către prima doamnă, Galina Dodon, soția fostului președinte al Partidului politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (2011–2016) și administrată de deputatul socialist Alla Dolință.

117 Vlad Plahotniuc este președintele Partidului Democrat din Moldova.118 Renato Usatîi este președintele Partidului politic Partidul Nostru.119 Fundația Șor este un SRL, prin intermediul căruia PPȘ își face publicitate politică.

– 52 –

Sursa: observator Promo‑LEX

Sursa: observator Promo‑LEX

– 53 –

Tabe

lul 1

2. T

ipul

eve

nim

ente

lor ș

i act

ivită

ților

org

aniz

ate

pe p

arcu

rsul

anu

lui 2

017

de c

ătre

par

tidel

e po

litic

e

Crăc

iun

7 ia

nu‑

arie

/ 25

dec

.Fe

stiv

alur

i na

țio n

a le

1 iu

‑ni

eH

r a‑

mur

i8

mar

‑ti

eSă

rbăt

ori

pasc

ale

Cam

pani

i so

cial

eCa

mpa

nii

polit

ice

Ziua

fa

mili

ei9 mai

Ac t

i vi t

ăți

stat

utar

eA

lte

ac ti

vi tă

ți

de p

arti

dTo

tal e

ve-

nim

ente

PDM

1933

837

179

189

7012

114

925

124

590

1PS

RM4

421

1312

313

527

122

124

252

195

691

PL3

11

02

51

1212

30

043

6913

7PC

RM0

01

10

05

00

638

1768

PN2

27

1214

2163

1612

40

1374

126

353

PPEM

00

00

01

00

00

20

3PP

Ș1

00

01

030

125

00

019

7412

5PL

DM

00

02

00

24

00

2611

45PL

R0

00

00

00

00

03

14

PAS

00

10

00

0412

60

024

2756

PNL

01

00

00

00

00

11

3PU

N0

00

00

00

00

019

423

PPPD

A0

01

02

02

8127

00

4434

91PV

E0

00

00

00

00

03

58

MPA

00

00

00

00

00

11

2PP

RM0

00

00

00

00

03

03

Tota

l28

4140

6544

3942

813

715

5280

180

9X

120

Cam

pani

a pe

ntru

mod

ifica

rea

sist

emul

ui e

lect

oral

„Vot

ul U

nino

min

al”.

121

Cam

pani

a de

dem

itere

a P

rimar

ului

de

Chiș

inău

, Dor

in C

hirt

oacă

.12

2 Ca

mpa

nia

de d

emite

re a

Pre

ședi

ntel

ui R

epub

licii

Mol

dova

, Igo

r Dod

on.

123

Prot

este

împo

triv

a sc

him

bării

sis

tem

ului

ele

ctor

al.

124

Lans

area

mag

azin

elor

soc

iale

mob

ile.

125

Prot

este

împo

triv

a sc

him

bării

sis

tem

ului

ele

ctor

al.

126

Prot

este

împo

triv

a sc

him

bării

sis

tem

ului

ele

ctor

al.

– 54 –

Tabe

lul 1

3. T

ipur

i de

activ

ități

desf

ășur

ate

de p

artid

ele

polit

ice

în c

adru

l eve

nim

ente

lor

Part

id p

olit

ic

Tipu

ri d

e ac

tivi

tăți

PSRM

PDM

PAS

PNPL

PPEM

PPD

APP

ȘPC

RMPL

DM

PLR

PVE

PNL

MPA

PPRM

Tota

l

Întâ

lniri

cu

cetă

țeni

i37

133

41

2−

942

1−

−−

−−

−22

9

Conc

erte

1773

−−

2−

−35

1−

−−

−−

−12

8

Din

ușă

în u

șă14

757

−33

9−

111

1−

−−

−−

−25

9

Part

icip

ări

la

prot

este

pr

o/co

ntra

235

1334

5−

32−

−7

−−

−−

−11

9

Mar

șuri

238

13

3−

−−

7−

−−

1−

−46

Dez

bate

ri−

6−

5−

−5

−5

1−

−−

−−

22

Com

petiț

ii sp

ortiv

e7

15−

61

−−

−−

−−

−−

−29

Salu

briz

ări

1810

−11

−−

1−

−−

−−

−−

40

Mes

e fe

stiv

e12

13−

21−

−−

24−

−−

−−

−−

8

Mar

ș au

tom

obili

stic

−−

−1

−−

−−

−−

−−

−−

−1

Conf

erin

țe d

e pr

esă

11

2−

−−

11

−1

−1

−−

−8

Cado

uri /

pac

hete

alim

enta

re24

29−

−1

−−

51

1−

−−

−−

61

Mag

azin

e so

cial

e−

−−

−−

−−

11−

−−

−−

−−

11

Inau

gură

ri de

mon

umen

te /

se

dii d

e pa

rtid

23

−−

3−

−2

1−

1−

−−

12

Dep

uner

i de

flori

93

−17

11−

−4

4−

−−

−−

−45

Sfinț

iri−

−−

1−

−−

−−

−−

−−

−−

1

Alte

381

554

3622

010

03

32−

4734

37

22

314

24

Tota

l69

190

156

353

137

391

125

2045

18

12

3X

– 55 –

Pe lângă cele 353 de activități statutare ale partidelor care au avut loc în semestrul I al anului 2017, în semestrul II acestea s-au intensificat, atingând un număr de 450 de cazuri și un total anual de 803 activități statutare.

Sursa: imagine preluată de pe web, deschide.md

Activitățile statutare ale partidelor politice au vizat ședințe organizatorice, instruiri interne, întâl-niri cu cetățenii în curțile blocurilor, dar și cu angajații întreprinderilor din Moldova, susținerea conferințelor / briefing-urilor de presă, organizarea protestelor pro sau împotriva anumitor pache-te legislative promovate de către organul legislativ etc.

Sursa: imagine preluată de pe web, În profunzime, protv.md

– 56 –

Suplimentar, pe fundalul acestor evenimente menționate, au fost desfășurate o serie de activități prin care partidele politice transmiteau cetățenilor mesajul lor, fie prin discuții, fie prin campanii de informare – cu ajutorul materialelor poligrafice, promoționale și panourilor stradale, prin pu-blicitate online, fie prin felicitări cu ocazia sărbătorilor, în care le ofereau cadouri sau donații sub formă de bunuri materiale sau monetare. Toate aceste activități nu au putut fi realizate fără anu-mite cheltuieli.

Cheltuielile pentru evenimentele menționate aparent au fost suportate de către formațiunile po-litice vizate sau de susținătorii acestora, cheltuieli care trebuiau să fie incluse într-un model tipizat de dare de seama semestrială. Acesta urma să fie depus până la 31 martie 2018 către organul man-datat – Comisia Electorală Centrală. Modelul de raport conține mai multe linii de buget specifice destinațiilor de plăți, însă cele ce se referă la cuantificarea evenimentelor și activităților descrise supra sunt următoarele:

• cheltuieli pentru organizarea de întruniri / manifestații publice,

• cheltuieli pentru presă și materiale promoționale,

• cheltuieli de deplasări în țară și peste hotare,

• cheltuieli pentru telecomunicații,

• cheltuieli de birotică.

Revenind la activitatea fundațiilor de caritate, amintim că Promo-LEX a calificat-o drept o practi-că a utilizării transferului de imagine prin activități promoționale desfășurate fie de organizațiile filantropice asociate politicienilor, fie de SRL-uri asociate partidelor. Fiind identificate trei fundații de acest gen: Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”, Fundația „Renato Usatîi”, Fundația de bine-facere „Din inimă” și un SRL, prin intermediul căruia PPȘ își face publicitate politică, însă nu suportă costuri aferente acesteia. Ținem să menționăm că SRL-ul amintit supra „Magazine Sociale” SRL a fost înregistrat la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), fondator fiind Asociația „Pentru Orhei”, iar până la 18 august 2017, aceasta era condusă de femeia de afaceri Ilona Ș, (a se vedea tabelul nr. 14).127

Totodată, reiterăm că, potrivit legislației, fundația este o organizație necomercială, apolitică, care nu acordă asistență politică/electorală niciunui concurent sau actor politic. Or, utilizând instrumentul transferului de imagine, prin activitățile sale, fundațiile care conțin în denumirea lor numele politici‑enilor sau sunt asociate cu anumiți politicieni (partide politice), se implică indirect în activități de pro‑movare politică.

127 Pentru vizualizarea activităților de caritate ale fundațiilor respective raportate de monitorii Promo-LEX pentru semestrul I al anului 2017, accesați pag 34 https://bit.ly/2xEodCg

– 57 –

Tabelul 14. Practica utilizării transferului de imagine de către organizațiile filantropice asociate politicienilor ori de SRL‑uri asociate partidelor

Localitatea Data do‑naţiei

Suma/cantitatea

donatăBeneficiarii donaţiei

SRL Magazi-ne Sociale / Asociația Pentru Orhei

or. Orhei 6 iulie – 31 de-cembrie 2017

n/a Lansarea magazinelor sociale mobile în 32 de localități ale r. Orhei, unde săptămânal, con-form unui program prestabilit, trei camionete livrează produse alimentare și de uz casnic bene-ficiarilor magazinelor sociale.


or. Cahul 1 Iulie – 31 de-cembrie 2017

n/a Sistematic, persoanelor care be-neficiază de produsele alimen-tare din magazinele comerciale MERIȘOR li se distribuie ziarele de partid


or. Orhei Cucuruzeni, Ocnița – Rezești, Mălăiești și Tîrzieni

21 august 2017

n/a La data de 21 august 2017, a avut loc lansarea celei de a 4-a camionete – magazin social mobil. 47 localități din r. Orhei sunt aprovizionate săptămânal de aceste camionete care livrea-ză produse la prețuri reduse în baza cardului de reduceri.


or. Orhei 2 no-iembrie 2017

n/a În cadrul ședinței organiza-trice au fost împărțite carduri de reducere pentru circa 450 persoane


or. Șol dă nești 27 no-iembrie 2017

n/a În cadrul ședinței organiza-trice au fost împărțite carduri de reducere pentru circa 400 persoane


or. Sîngerei 28 de-cembrie 2017

n/a Lansarea magazinelor sociale „MERIȘOR” pentru pensionari ș.a.

1000 pensionari au primit car-duri de reduceri

Fundația „Din suflet”

r-le Ci miș lia, Leova, Te le nești, Soroca, Basarabeasca, Orhei

27 au-gust – 1 sep-tembrie 2017

Estimat – 300 000 lei

Oferirea a cel puțin 1000 unit. de ghiozdan cu rechizite școlare


mun. Bălți 28 de-cembrie 2017


Oferirea a cel puțin 500 cutii cu bomboane copiilor din Gimna-ziiile nr. 9 și 4 și grădinițele nr. 20 și 34

– 58 –


Suma/cantitatea



mun. Bălți, r-le Criu-leni și Basarabeasca, s. Holercani

2 octom-brie – 27 decem-brie 2017


Oferirea a cel puțin 2 000 cado-uri (pachete cu dulciuri) pentru copiii din instituțiile pre-școlare și școlare

Fundația „Rena-to Usatîi

r. Glodeni, s. Ocnița

21 no-iembrie 2017

100 000 lei

Finanțarea organizării unui con-cert în cadrul hramului orașului Glodeni, s. Ocnița.


r. Fălești 29 august 2017

500 000 lei

Donație financiară de 500 000 lei pentru loc. Fălești, Struzovca, Glodeni, Chișmicioi, Nihoreni, Antonești


or. Don du șeni iulie 2017

192 000 lei

Donație de 192 mii lei pentru pavarea trotuarului cu suprafa-ţa de 200 m2 din parcul central al or. Dondușeni.


r. Edineț 22 sep-tembrie 2017

100 000 lei

Donație de 100 mii pentru constructia apeductului din localitate.


mun. Bălți 21 iulie 2017


Donații din resurse proprii, pentru procurarea a 8 bilete de avion tur-retur cu destinația R. Moldova – Nijnii Novgorod pentru minim 8 liceeni, care au plecat la tabăra de odihnă.


mun. Bălți 18 oc-tombrie 2017


Finanțarea cheltuielilor logisti-ce (bilete avion + cazare) pen-tru 50 de tineri activiști ai PPPN care au plecat la Soci, Rusia, la Festivalul Internațional al Tineri-lor și Studenților.


mun. Bălți 17 oc-tombrie 2017


Donații financiare câte 4000 lei pentru fiecare din cei 38 de ve-terani de război

Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”

or. Chi și nău r. Leova, s. Tgheci

8 august, 7 oc-tom brie 2017; 13 decem-brie 2017

135 000 lei

Amenajarea a 3 terenuri de joa-că pentru copii în sect. Botanica și Centru al mun. Chișinău și în r. Leova


s. Meșeni, r. Rezina 4 no-iembrie 2017

200 000 lei

Donație financiară pentru reparația izvorului din sat

– 59 –


Suma/cantitatea



r. Te le nești (satele Covurlui, Sarata Răzești, Tomai, Cupcui, Cazangic, s. Baiuș, Hă nă se nii Noi, Beș te mac, s. Boro-gani, Tigheci) r. Strășeni (s-le Căpriana, Negrești și Saca) r. Stră șeni (s. Dolna, or. Stră șeni)

14 iulie – 1 august 2017

26 oct. – 23 noi. 2017

n/a Fundația lui Vlad Plahotniuc Edelweiss a organizat campa-nia, cabinetul pediatric mobil, oferind servicii de con sul tan ță gratuită cetățenilor


r. Rîșcani mai–august 2017

400 000 lei

Suport financiar în sumă de 400 000 lei acordat centrului „Phoenix” destinat copiilor cu nevoi speciale, care are drept beneficiari 400 de copii.


r. Strășeni (toate lo-ca li tă țile din raion)

22 sep-tembrie 2017

n/a Campania „Respect pentru se-niori”, echipa mobilă a fundației oferă asistență medicală și în-grijire la domiciliu, servicii de menaj și pachete cu produse alimentare unui număr de 40 de beneficiari ai campaniei

Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS

toate lo ca li tă țile R.M.

27 iunie 2017

300 000 lei (6 luni de zile)

Oferirea unui cuantum de 100 burse lunare destinate elevilor de liceu, a câte 500 lei lunar.


or. Chișinău 26 de-cembrie 2017


sponsorizarea celei de a VIII-a ediţii a Festivalului de Crăciun „Colinde, Colinde”


or. Chișinău 11 sep-tembrie 2017


sponsorizarea Festivalului „Ma-ria Bieșu” la a XXV-a ediție


or. Chișinău 11 de-cembrie 2017


Lansarea campaniei sociale „Pa-renting pentru mămici”, unde 500 mămici au beneficiat de un seminar de instruire gratuit

1. Participarea medicului pedi-atru, Mihai Stratulat, împreună cu medicul ginecolog-oncolog Angela Stratulat

– 60 –

Sursa: imagine preluată de pe web, www.edelweiss.md

3.3. Cheltuielile partidelor politice constatate de monitorii Promo‑LEX și nereflectate în raportul anual

3.3.1. Estimarea cheltuielilor operaționale ale partidelor politice

a) Cheltuieli pentru întreținerea și/sau locațiunea sediilor

Potrivit constatărilor Promo-LEX, toate 35 de partide au raportat cheltuieli în rapoartele lor anuale, însă nu toate cheltuielile corespund estimărilor asociației. Pentru 210 sedii ale celor 16 partide, constatate de monitorii Promo–LEX, a fost estimat cuantumul minim în valoare de 8 055 613 lei, în același timp la CEC s-a raportat la un cuantum de 8 394 102 lei din partea partidelor monitorizate. Baza de calcul utilizată de Promo-LEX în vederea estimării cheltuielilor reale de locațiune con-stă în înmulțirea suprafeței sediului partidului, estimată de monitorii Promo-LEX, la prețul pentru 1 m2 de spațiu de la nivelul raional (a se vedea anexa nr. 3). Calculele privind cheltuielile aferente locațiunii sediilor au drept bază de calcul înmulțirea tarifului minim lunar de energie electrică per sediu – 110 lei, apă – 60 lei, gaz – 30 lei, la perioada de activitate – de 12 luni.

În rezultatul conectării datelor estimate cu cele raportate, per fiecare partid, am constatat că cel puțin 7 formațiuni politice au raportat mai puțin decât a estimat Promo-LEX, atingând cumula-tiv un cuantum nedeclarat de cel puțin 2 146 874 slei. Astfel, diferențele sunt la PDM – cel puțin 1 087 932 lei estimați neraportați, în situația în care aceștia au aportat doar 15 sedii, iar monitorii

– 61 –

au observat 41 sedii; PCRM – cel puțin 620 992 lei, în situația în care aceștia au raportat 8 sedii, iar monitorii au constatat 21 sedii; PNL – cel puțin 9 714 lei, în situația în care aceștia au raportat un sediu, iar monitorii – 3 sedii; PL – cel puțin 289 479 lei, în situația în care s-a raportat un număr egal de sedii cu cele observate, PUN128 – cel puțin 57 497 lei în situația în care acesta a raportat la CEC 1 sediu, iar monitorii au observat 5; PPRM – cel puțin 74 816 lei, în situația în care acesta a raportat 1 sediu, iar monitorii – 2; PVE – 6 444 lei, la un număr egal de sedii raportate și estimate (a se vedea graficul nr. 13).129

Graficul 13. Cheltuieli pentru locațiunea și/sau întreținerea sediilor, lei

PDM PAS PSRM PPPDA PN PPEM PCRM PLDM PLR PNL PPȘ PL MPA PUN PVE PPRM

15 2 45 4 34 3 8 16 7 1 24 27 1 1 1 1

5943

60

1700

32

2098

308

2318

79

1427

831

1365

28

7031

36

7720

40

2393

75

2823

6

8344

28

6335

73

8832

9

8600

3

1155

6

1339

84

41 2 41 8 28 3 21 10 1 3 17 27 2 5 1 2

1682

292

1306

52

1357

440

1044

60

1100

556

1321

20

1324

128

4729

92

1209

60

3795

0

7920

00

9230

52

5400

0

1435

00

1800

0

2088

00

Nr. sedii raportate Cheltuieli anuale raportate la CEC Nr. sedii obervate Cheltuieli estimate de Promo-LEX

b) Cheltuieli pentru telecomunicații

Conform metodologiei Promo-LEX de monitorizare a cheltuielilor partidelor, cheltuielile pentru telecomunicații constau din servicii de telefonie fixă și internet, estimarea cheltuielilor de telefo-nie mobilă nu poate fi efectuată. Pentru calcularea acestor cheltuieli a fost luat numărul de sedii al fiecărui partid politic, raportat de observatorii Promo-LEX, înmulțit la tarifele minime ale acestor servicii (telefonia fixă – tarif minim de 6 lei, internet per sediu – tarif de 180 lei), toate înmulțite la perioada de activitate – de 12 luni. Potrivit raportării la CEC, 18 formațiuni au indicat astfel de cheltuieli în rapoartele lor, potrivit monitorilor Promo-LEX, în perioada vizată, 16 partide au utilizat servicii de comunicații (telefonie fixă și internet).

În urma comparării datelor raportate la CEC cu cele estimate de Promo-LEX, rezultatele au indicat diferențe de 68 714 lei din partea a 7 formațiuni: PAS – cel puțin 3 943 lei, PPPDA – 4 744 lei, PNL – 6 696 lei, PL – 42 362 lei, MPA – 4 464 lei, PUN – 4 960 lei, PVE – 1 545 (a se vedea graficul nr. 14).

128 Calculele pentru PUN au fost făcute începând cu luna iunie 2017, atunci când s-au constituit ca și formațiune.129 În luna iunie 2017, Partidul Politic Dreapta (PPD) și-a schimbat denumirea în Partidul Unității Naționale (PUN). La

CEC a fost depus raport semestrial din partea PUN, nu și a PPD.

– 62 –

Graficul 14. Cheltuieli de telecomunicații, lei

875706521

345 28213112

163 6617100

5317278170

79370

4294515670

06200687

45 540

91 5124 464

91 51217 856

624966 696

46 87222 320

2 2326 696

37 94458 032

4 46411 160

2 2324 464

0 200000 400000 600000 800000 1000000

PDMPAS

PSRMPPPDA

PNPPEMPCRMPLDM

PLRPNLPPȘ

PLMPAPUNPVE

PPRM

Cheltuieli estimate de Promo-LEX Cheltuieli anuale raportate la CEC

c) Cheltuieli pentru retribuirea muncii

Asociația Promo-LEX a luat drept bază de calcul înmulțirea cuantumului minim garantat al sala-riului în sectorul real pentru anul 2017 – de 2 380 lei pe lună – la numărul de angajați raportați de monitorii Promo-LEX și la durata perioadei monitorizate – 12 luni. Conform constatărilor monitori-lor Promo-LEX, cel puțin 13 partide au angajat minim 177 de persoane în reprezentanțele centrale și teritoriale ale partidelor. Pentru retribuirea muncii lor, Promo-LEX a estimat un cuantum minim de cheltuieli totale, de cel puțin 5 055 120 lei pentru 177 persoane, în timp ce cuantumul cumu-lat, raportat la CEC de către 11 partide pentru 155 de persoane este de 8 825 561 lei. Diferențele dintre numărul de persoane încadrate se datorează numărului mai mare de personal raportat de către monitorii Promo-LEX. Chiar dacă suma raportată este mai mare decât cea total estimată de Promo-LEX, cheltuielile segregate per partid separat arată o situație antagonistă. Astfel, în urma comparațiilor de rigoare, cuantumul cheltuielilor neraportate de către formațiunile politice se ri-dică la 2 188 433 lei. Diferențele se observă la PSRM – cel puțin 719 130 lei, în situația în care ei au raportat 34 persoane încadrate, monitorii au observat 60 persoane încadrate, PDM – cel puțin 938 405 lei, în situația în care ei au raportat 10 persoane încadrate, iar monitorii au observat 54 persoane, PN – cel puțin 49 753 lei, în situația în care ei au raportat 2 persoane, iar monitorii au observat 6, PPȘ – 281 225 lei, în situația în care salariul declarat de PPȘ pentru 1 persoană pe lună este sub minimul salarial oficial, astfel ducându-ne la gândul că este pur simbolic inclus în raport (732 lei); PUN – 57 120 lei, în situația în care au raportat 0 personal încadrat, iar monitorii au obser-vat 2 persoane; PPPDA – 142 800 lei, în situația în care nu au raportat nici o persoană încadrată, iar monitorii – 5 persoane (a se vedea graficul nr. 15).

– 63 –

Graficul 15. Cheltuieli de personal, lei

PSRM PDM PLDM PN PL PPȘ PAS PLR PCRM MPA PNL PUN PPPDA

34 10 30 2 11 33 0 8 23 2 2 0 0

9944

70

6038

35

3354

034

1216

07

2021

16

2899

75

1089

17 6029

47

1548

291

1495

02

2754

00

060 54 9 6 1 20 2 2 16 0 0 2 5

1713

600

1542

240

2570

40

1713

60

2856

0 5712

00

5712

0

5712

0 4569

60

5712

0

1428

00

Personal încadrat, raportat la CEC Cheltuieli raportate la CECPersonal încadrat, observat Promo-LEX Cheltuieli estimate de Promo-LEX

f ) Cheltuieli pentru deplasări în țară și peste hotare

1) Deplasări peste hotare

Potrivit datelor livrate de către monitorii Promo-LEX, pentru cele 2510 de activități și evenimen-te desfășurate în anul 2017 de partidele politice din Republica Moldova, s-au parcurs cel puțin 167 056 km în interiorul țării și au fost efectuate cel puțin 45 deplasări peste hotarele țării, în inte-res de partid (a se vedea tabelul nr. 15 și graficul nr. 16).

Tabelul 15. Deplasările partidelor politice din Republica Moldova peste hotarele țării, în anul 2017

Data deplasării Partid Politic

Destinația deplasării

Nr. de le‑gați

Cost cazare,

lei

Cost bilete / tur‑retur,

lei

Peri‑oada

șe de riiNr. bilete

Semestru I131

PSRM

Chișinău–Moscova

2 pers. 4 200 10 878 2 zile 2

Semestru I Chișinău–Bei-jing

6 pers. 25 200 87 570 4 zile 6

Semestru I Chișinău–Moscova

2 pers. 4 200 10 878 2 zile 2

Semestru I Chișinău–Baku

3 pers 6 300 28 728 2 zile 3

Semestru I Chișinău–Moscova

1 pers. 2 100 5 439 2 zile 1

130 Perioada de referință a se vedea în raportul Promo-LEX pentru sesmtrul I 2017 https://bit.ly/2rHfCxI

– 64 –



Nr. de le‑gați

Cost cazare,

lei


lei

Peri‑oada


6–12 iulie 2017

PSRM

Chișinău–Moscova

7 pers. 36 750 38 073 5 zile 7

12.10.2017 Chișinău–Moscova

3 pers. 6 300 16 317 2 zile 2

13.10.2017 Chișinău–Soci 2 pers. 4 200 10 368 2 zile 2

25.10.2017 Chișinău–Soci 5 pers. 5 250 25 920 2 zile 2


2 pers. 4 200 10 368 2 zile 2


12 pers. 12 600 65 268 1 zi 1

3–4.12.2017 Chișinău–Bruxelles

1 pers. 1 050 3 775 1 zi 1

01–03.12.2017 PL Chișinău–Amsterdam

3 pers. 6 300 13 275 3 zile 3

19.10.2017 PN Chișinău–Moscova

2 pers. 2 100 10 878 1 zi 2

18.05.2017

PDM

Chișinău–Wa-shington DC

3 pers. 6 300 18 144 000 2 zile charter închiriat132

21.06.2017 Chișinău–Bruxelles

3 pers. 6 300 3 360 000 1 zi charter închiriat

11.07.2017 Chișinău – New York

2 pers. 4 200 18 144 000 2 zile charter închiriat

28.09.2017 Chișinău–Is-tanbul

2 pers. 4 200 3 360 000 1 zi charter închiriat

21.12.2017 Chișinău–Roma

7 pers. 14 700 24 402 1 zi 8

Semestru I

PLDM

Chișinău–Malta

5 pers. 10 500 54 075 2 zile 5

Semestru I Chișinău–Berlin

1 pers. 2 100 8 295 2 zile 1

Semestru I

PPDA

Chișinău–Berlin

1 pers. 1 050 8 295 1 zi 1

Semestru I Chișinău–Bruxelles

1 pers. 1 050 6 720 1 zi 1

131 Potrivit http://www.aircharterguide.com/Operator_Info/PRIVAJET+LTD/98462/MALTA+(VALETTA)/68149, costul de închiriere a unui charter este de 12 000 Eur per 1 h. Calculele pentru cheltuielile de locațiune a charterului pentru zborul Chișinău–Washington DC au fost efectuate pentru o perioadă de 72 de ore.

– 65 –



Nr. de le‑gați

Cost cazare,

lei


lei

Peri‑oada


Semestru I

PPDA

Chișinău–Bruxelles

1 pers. 1 050 6 720 1 zi 1

Semestru I Chișinău–Iași 1 pers. 1 050 1 167,5 1 zi Automo-bil133

Semestru I Chișinău–Malta

1 pers. 1 050 10 815 1 zi 1

03.07.2017 Chișinău–Strasbourg

1 pers. 1 050 7 781 1 zi 1


2 pers. 2 100 13 440 1 zi 2


1 pers. 1 050 6 720 1 zi 1

Semestru I

PCRM

Chișinău–Bei-jing

13 pers. 13 650 175 539 1 0 zile

13

Semestru I Chișinău–Soci 7 pers. 7 350 36 288 7 zile 7

Semestru I Chișinău–Berlin

1 pers. 1 050 8 295 1 zile 1


1 pers. 1 050 6 720 1 zi 1

Semestru I

PAS

Chișinău–Berlin

1 pers. 6 300 8 295 6 zile 1


1 pers. 1 050 6 720 1 zi 1


1 pers. 1 050 6 720 1 zi 1


1 pers. 1 050 6 720 1 zi 1

Semestru I Chișinău–Malta

1 pers. 1 050 10 815 1 zi 1

30.09.2017 Chișinău-București

1 pers. 1 050 2 104 1 zi 1

Semestru I PLR Chișinău–București

3 pers. 9 450 4 750,5 3 zile Automo-bil134

132 Cheltuielile sunt constituite din combustibil, cartea verde – 40 euro și rovinieta – 3,5 euro.133 Cheltuielile sunt constituite din combustibil, cartea verde – 40 euro și rovinieta – 3,5 euro.

– 66 –



Nr. de le‑gați

Cost cazare,

lei


lei

Peri‑oada


07.07.2017

PPȘ

Chișinău–Strasbourg

1 pers. 2 100 7 781 1 zi 1

04.10.2017 Chișinău–Strasbourg

1 pers. 2 100 7 781 1 zi 1


1 pers. 1 050 6 720 1 zi 1

12.07.2017

PUN

Chișinău–Lu-xemburg

1 pers. 1 050 10 197 1 zi 1

24.11.2017 Chișinău–Karlstand

1 pers. 1 050 29 700 1 zi 1

Pentru estimarea cheltuielilor de deplasare în afara țării a fost luat costul biletelor de avion și costul minim protocolar pentru cazare per delegat. Deplasările au variat de la caz la caz, PSRM a avut cele mai multe deplasări în Federația Rusă, PDM în SUA și UE, PCRM în China, UE și Federația Rusă etc.

Graficul 16. Cheltuieli pentru deplasări peste hotare, lei

754

639

0 76 13

1

13 32

0

285 3

26

156 4

35

0 103 3

95

0 0 0

39 65

5 144

426 2

32

222 3

27

56 76

1

74 97

0

4 750

.5

65 85

8.5

15 37

5

17 17

8

41 99

7

27 73

2

PDM PSRM PCRM PAS PLDM PLR PPPDA PL PN PUN PPȘ

Cheltuieli raportate la CEC CheltuieliestimatedePromo-LEX

2) Deplasări în țară

Formula de calcul utilizată pentru estimarea cheltuielilor pentru deplasări în țară reflectă înmulțirea unui mediu de consum de 9 l / 100 km (automobil), 10 l / 100 km (microbuz), 35 l / 100 km (autocar) la distanța parcursă și la prețul de combustibil de 16,6 lei. Asociația Promo-LEX a estimat cheltuie-lile pentru deplasări în țară în baza distanțelor parcurse raportate de către monitori, astfel PLDM a parcurs cel puțin 7247 km, PN – 36 346 km, PCRM – 4 536 km, PSRM – 8 711 km, PL – 14 461 km, PAS – 4 300 km, PPEM – 404 km, PPDA – 8 961 km, PPȘ – 15 984 km, PLR – 3 812 km.

Potrivit observatorilor Promo-LEX, cel puțin 11 partide politice au efectuat cheltuieli de deplasări în vederea organizării diferitor activități promoționale ori statutare, inclusiv a celor raportate su-pra. Dacă e să ne referim la deplasările efectuate strict în Republica Moldova, atunci doar 6 partide au indicat cheltuieli aparent reale în rapoartele depuse la CEC (PDM, PL, PCRM, PLDM, PAS și PLR). Celelalte 5 partide (PSRM, PN, PPEM, PPȘ, PPPDA) au raportat la această categorie cheltuieli 0, în condițiile în care estimările Promo-LEX demonstrează contrariul (a se vedea graficul nr. 17).

– 67 –

În concuzie, potrivit estimărilor Promo-LEX, cel puțin 6 partide politice (PSRM, PN, PPEM, PL, PPDA, PPȘ) nu au raportat un cuantum de 101 383 lei pentru deplasări în țară și 8 formațiuni (PDM, PSRM, PCRM, PAS, PPPDA, PPȘ, PUN, PN) nu au raportat un cuantum de cel puțin 39 525 472 lei pentru deplasări în afara țării.

Graficul 17. Cheltuieli pentru deplasări în țară, lei

754

639

0 0 0

103 3

95

0

76 13

1

0 13 32

0

285 3

26

156 4

35

71 48

3

12 54

4

52 33

8

582

20 82

3

12 90

3

6 532

23 01

6

6 192

10 43

5

5 489

0100000200000300000400000500000600000700000800000

PDM PSRM PN PPEM PL PPPDA PCRM PPȘ PAS PLDM PLRCheltuieli raportate la CEC CheltuieliestimatedePromo-LEX

Promo‑LEX își reiterează recomandarea privind separarea categoriei de cheltuieli pentru deplasări în țară și peste hotare în două linii de buget (destinații de cheltuieli) distincte cu scopul de a aduce cla‑ritate asupra acestor tipuri diferite de cheltuieli, diferite ca și cost, dar și ca implicații aferente (cazare, diurnă etc.)

3.3.2. Estimarea cheltuielilor pentru evenimente și promovarea partidelor politice constatate de monitorii Promo‑LEX și nereflectate în rapoartele anuale

a) Cheltuieli pentru evenimente publice

Cheltuielile pentru această linie de buget constau din onorariile persoanelor implicate în organiza-re și desfășurare (spre ex., artiști, animatori, moderatori, traineri – onorariul fiecărui artist (tariful de piață înmulțit la timpul de facto utilizat per eveniment), costurile de închiriere a spațiului, scenă, sonorizare, mediatizarea pe www.privesc.eu, cât și în mass-media locală și regională a evenimen-telor, materiale poligrafice, promoționale, panouri stradale și mobile, cheltuieli de transport etc.

Potrivit monitorilor Promo-LEX, cel puțin 5 partide politice au efectuat cheltuieli pentru organiza-rea a 53 concerte cu ocazia hramurilor orașelor și satelor sau în cadrul anumitor campanii sociale etc. Potrivit estimărilor, 4 partide politice (PDM, PL, PAS, PPȘ), despre care au fost operate date, au omis raportarea cheltuielilor în cuantum cumulat de cel puțin 451 002 lei cu referire la organizarea evenimentelor (plata chiriei sălii, onorarii ori mediatizarea evenimentului) (a se vedea graficul nr. 18).

PDM a organizat cel puțin 34 concerte. Pentru PDM au cântat: Dj Mohombi, Mariana Sura, Victoria Lungu (2), Moldovan National Youth Orcestra, Ansamblul Ștefan Vodă, Ioana Căpraru, Ion Paladi (2), Adriana Ochișanu, surorile Osoianu, Anastasia Lazariuc, Olga Ciolacu (2), Igor Cuciuc (2), Ma-

– 68 –

riana Mihăilă și formația Bucuria, Doredos, Dj Vandex, cel puțin 5 animatori. PL a organizat un con-cert. Pentru PL a cântat cel puțin o orchestră.

PSRM a organizat cel puțin 8 concerte. Pentru PSRM au cântat „Ian Rainburg (2), Vitalie Dani (2), corul de bărbați de la Mănăstirea Curchi, trupa „MOT” din România, Randi, „A-Studio”, Elena Temni-kova, DJ MEG, „SunStroke Project”, „Градусы” (Gradusî), Orchestra Prezidențială, corul Arhieresc de la Mănăstirea Curchi, Grigori Leps, Corina Țepeș, Costi Burlacu, Ioana Căpraru.

PPȘ a organizat cel puțin 10 concerte pentru persoanele în etate. Pentru PPȘ au cântat Costi Bur-lacu & Corina Țepeș, Frații Irina și Anatol Bivol, Ansamblul de Țigani „Șatrița” și Igor Cuciuc, Ian Raiburg.

PPPDA a organizat un concert cu cheltuieli de recuzită.

Graficul 18. Cheltuieli pentru manifestații publice, lei

590 8

94

1 541

302

388 1

22

101 7

63

24 20

0

31 19

3

12 30

7

2 73217

9 592 72

6 240

758 3

18

28 54

4

52 39

1

32 03

4

34 08

0

2 000

0

500000

1000000

1500000

2000000

PN PSRM PDM PCRM PL PAS PPȘ PPPDA

Cheltuieli anuale raportate la CEC Cheltuieli estimate de Promo-LEX

În Graficul supra, Promo-LEX a avut posibilitatea de a contabiliza doar cheltuielile efectuate pentru concerte și mediatizarea acestora, precum și pentru mediatizarea manifestațiilor publice (marșuri, proteste, congrese ale partidelor, conferințe de presă) prin intermediul platformei www.privesc.eu. În tabelele de mai jos aceste categorii de cheltuieli sunt prezentate separat (a se vedea tabelele 16 și 17).

Tabelul 16. Cheltuieli pentru concerte și mediatizarea acestora

Onorarii, artiști Scena mobilă Mediatizarea concertelor www. Privesc.eu Total

PDM 658 318 65 308 34 692 744 878

PSRM 106 968 21 000 − 142 968

PL 29 963 n/a n/a 29 963

PCRM 12000 n/a n/a 12 000

PPȘ 25299 6509 0 31844

– 69 –

Tabelul 17. Cheltuieli pentru mediatizarea altor manifestații publice, inclusiv briefing‑uri de presă

PN PSRM PL PAS PDM PCRM PPȘ

www. Privesc.eu127 179 592 36 624 22 428 32 034 13 440 16 544 2 272

c) Cheltuieli pentru presă și materiale promoționale

În vederea estimării cheltuielilor pentru materiale promoționale și poligrafice, drept bază de cal-cul a fost luată înmulțirea fiecărui tip de material promoțional raportat de monitorii Promo-LEX la prețurile minime identificate pe piață. Conform verificărilor, prețul minim lunar estimativ al unei unit. de poster format A3, hârtie lucioasă constituie 2,5 lei pentru un tiraj de 5 000; 1 unit. de ca-lendar format A3, hârtie lucioasă color – de 2,5 lei; a unei unit. de poster A4, hârtie mată – de 0,5 lei pentru un tiraj de 15 000, costul unei broșuri/carte de 110 pagini – 49,9 lei, costul unei unit. de ziar A3 – de 0,48 lei pentru un tiraj de 100 000 ex., costul unei unit. de pliant 21 × 20 cm2 – 2 lei; 1 unit. de flyer pentru mâner, tir. 200000 ex., hârtie lucioasă – de 2,5 lei; 1 unit. de pliant 15 × 20 cm2 la un tir. 300 000 ex. – de 0,5 lei; 1 unit. de pliant 10 × 12 cm2 la un tir. 50 000 ex. – 1 leu, 1 balon imprimat cu mesaj și logo – 2,5 lei, 1 magnet cu mesaj și logo – 3,5 lei, 1 flyer A5 – 0,5 lei, 1 abțibild 9 × 11,5 cm2 – 3 lei.

Potrivit monitorilor Promo-LEX, cel puțin 11 partide politice au efectuat cheltuieli pentru presă și materiale promoționale. În 10 cazuri Promo-LEX a constatat și estimat cheltuieli mai mici decât cele pe care le-au raportat partidele, ceea ce este un lucru pozitiv și doar în cazul unui partid (PL) estimările sunt mai mari decât cheltuielile (a se vedea graficul 19).

Graficul 19. Cheltuieli pentru presă și materiale promoționale, lei

4839

6631

5946

417

2224

581

3813

62

9933

00

1667

867

2248

72

5976

0

2516

71

2623

5

02238

170

2480

776

5078

99

6350

07

3318

00

7824

3

2030

0

3213

3

2482

0

1700

990

0100000002000000030000000400000005000000060000000

Cheltuieli raportate la CEC Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Asociația Promo-LEX atrage atenția repetat asupra necesității de modificare urgentă a anexei 8 a Regulamentului CEC privind gestiunea financiară a partidelor politice prin desfășurarea compar-timentului III al raportului vizat. Astfel, se recomandă delimitarea categoriilor de cheltuieli „presa” și „materiale promoționale”, unde categoria „presa” să însemne „publicitate” și să includă subca-tegoriile specifice publicității: TV, radio, mijloace de informare electronică, presa scrisă, panouri / publicitate stradală și mobilă. Am identificat în această situație o breșă ce le-ar permite partidelor să camufleze destinațiile plăților după bunul lor plac. Menționăm că formularul de raport utilizat

134 Conform declarațiilor verbale ale administrației www.privesc.eu, mediatizarea și transmisiunea în direct a eveni-mentelor partidelor politice este realizată contra cost.

– 70 –

în perioada electorală este unul mai detaliat comparativ cu acesta, iar liniile de buget se referă strict la câte o categorie, și nu la 3 ori 4 la un loc. Totodată, Promo-LEX consideră esențială nece-sitatea reglementării publicității politice în perioada dintre alegeri, astfel încât, ca și în campania electorală, aceasta să conțină sintagma „publicitate politică”, datele de identificare ale entității care a achitat pentru aceasta și data ordinului bancar de plată.

Așadar, Promo‑LEX recomandă introducerea subcategoriilor de cheltuieli la cheltuielile majore, similar raportului financiar pe care concurenții electorali îl prezintă în campaniile electorale.

În final, constatăm neraportarea cheltuielilor din partea a 13 partide politice în cuantum total de 42 748 397 lei (a se vedea graficul nr. 20). Totodată, Asociația reiterează faptul că acest cuantum nu este unul complet, întrucât categoria de cheltuieli „pentru presă și materiale promoționale” nu permite elucidarea a alte 3 tipuri de cheltuieli efectuate de partide în scopul promovării politice și care sunt semnificative. Din aceste considerente, Promo-LEX constată lipsa de transparență în raportarea de facto a cheltuielilor partidelor la capitolul publicitate și faptul că actualul model de raport financiar contribuie la obscurizarea anumitor tipuri de cheltuieli ale partidelor politice din Republica Moldova.

Graficul 20. Total cheltuieli neraportate constatate de către Promo‑LEX, lei

39 87

5 931

119 2

69

719 1

28

360 0

31

767 1

88

226 3

06

61 54

5

353 7

46

7 989

16 41

0

161 5

74

74 81

6

4 464

050000001000000015000000200000002500000030000000350000004000000045000000

– 71 –

RECOMANDĂRIParlamentului Republicii Moldova:

• Completarea art. 29 alin. (3) și (4) din Legea privind partidele politice cu prevederi exprese ce ar obliga CEC să publice datele privind suma donată, identitatea donatorului (numele/prenu-mele deplin, denumirea și forma organizatorică), domiciliul/sediul și ocupația / locul de muncă sau genul de activitate, atât din rapoartele financiare anuale, cât și din cele semestriale, inclu-siv din Anexele acestora.

• Reglementarea publicității politice în perioada dintre alegeri, astfel încât publicitatea să fie însoțită de următoarele însemne: sintagma „publicitate politică”, datele de identificare ale per-soanei care a achitat pentru aceasta și data ordinului bancar de plată.

• Modificarea LPP 294 prin micșorarea plafoanelor donațiilor efectuate de către persoanele fizi-ce și juridice pentru partidele politice, corespunzător nivelului mediu de trai.

• Ținând cont de faptul că nivelurile amenzilor disponibile în temeiul prevederilor Codului contravențional și penal în unități convenționale sunt prea mici, mai ales în comparație cu sumele care pot fi donate unui partid, Promo-LEX recomandă mărirea amenzilor peste nivelul actual.

• Extinderea șirului de sancțiuni și penalități aplicabile partidelor politice pentru utilizarea resur-selor administrative, astfel încât acestea să fie aplicate și în afara campaniilor electorale.

• Prescrierea exactă în LPP 294 a termenelor de raportare financiară semestrială și anuală, după formula: raportarea financiară pentru semestrul I – până la 15 iulie a anului curent, raportarea financiară pentru semestrul II – până la 15 ianuarie a anului următor și raportarea anuală – până la 31 martie a anului următor.

• Modificarea art. 26 (alin. 3) al LPP 294 privind partidele politice, prin introducerea în enunțul „provenite din cotizații de membru și donații” a sintagmei „și subvenții de la bugetul de stat”.

Comisiei Electorale Centrale:

• Publicarea și asigurarea transparenței reale a donațiilor privind suma donată, identitatea do-natorului (numele/prenumele deplin, denumirea și forma organizatorică), domiciliul/sediul și ocupația / locul de muncă sau genul de activitate.

• Uniformizarea formatului Rapoartelor privind gestiunea finanțelor partidelor cu cel al Rapoar-telor privind finanțarea campaniilor electorale.

• Calificarea Anexelor drept parte componentă a Rapoartelor privind gestiunea finanțelor publi-ce și asigurarea publicității acestora.

• Modificarea formularului de raport financiar prin:

- separarea categoriei de cheltuieli de deplasări în țară și peste hotare în două linii de buget distincte;

- separarea categoriei de cheltuieli „Întreținerea și/sau locațiunea sediilor” în două linii de buget distincte;

– 72 –

- introducerea subcategoriilor de cheltuieli la categoriile majore ale raportului financiar anual, similar raportului financiar pe care concurenții electorali îl prezintă în campani-ile electorale. De exemplu: „Cheltuieli pentru recompensele voluntarilor/agitatorilor”, subcategoriile specifice publicității: TV, radio, mijloace de informare electronică, presa scrisă, panouri / publicitate stradală și mobilă etc.;

- includerea în structura raportului financiar a unei categorii noi de cheltuieli – „cheltuieli pentru consultanță”;

• Modificarea pct. 20 al Regulamentului CEC prin introducerea următorului conținut – „În cazul încasării sumelor cotizațiilor de membru și a donațiilor, ambele în numerar, persoana respon-sabilă de încasarea cotizațiilor de membru și a donațiilor va elibera bonul de încasare și va înre-gistra imediat operațiunile de încasare în Registrul cotizațiilor de membru, conform modelului din Anexa nr. 1 la prezentul Regulament”;

• Verificarea aspectelor ce țin de transferurile bancare și de existența conturilor bancare deținute de către donatorii partidelor;

Partidelor politice:

• Respectarea obligației de modificare a statutelor partidelor prin stabilirea mărimii și modului de achitare a cotizațiilor de membru. Totodată, trimiterea informației respective, împreună cu suma totală a cotizațiilor acumulate anual de partid, Comisiei Electorale Centrale;

• Respectarea cadrului legal referitor la plasarea contului bancar special pe pagina web a par-tidului, a rapoartelor semestriale și anuale, a informației privind mărimea cotizației și modul achitării;

• Crearea paginilor oficiale (web) din partea partidelor politice care beneficiază de alocații de la bugetul de stat și furnizarea informațiilor despre acestea Comisiei Electorale Centrale;

• Încasarea donațiilor în numerar, prin utilizarea Mașinilor de Casă și Control (cel puțin până la modificarea obligației respective);

• Asigurarea transparenței în acumularea veniturilor și utilizarea mijloacelor financiare cheltuite în perioada inter-electorală;

• Neadmiterea utilizării resurselor administrative în perioadele inter-electorale cât și electorale.

Organelor de Drept:

• Cercetarea, în conformitate cu prevederile legislației contravenționale sau penale, a cazurilor menționate în investigațiile jurnalistice și, eventual, a acestui raport, care ridică semne de în-trebare privind admiterea unor abateri de la prevederile legislației în vigoare;

• Aplicarea sancțiunilor privitor la depășirea plafoanelor donațiilor în numerar, în conformitate cu termenele de prescripție și, ulterior, inițierea procedurilor de vărsare a sumelor utilizate de partidele politice contrar prevederilor normative valabile până la 2 mai 2017.

Serviciului Fiscal de Stat:

• Verificarea formațiunilor politice în ceea ce privește evidența donațiilor prin prisma utilizării mașinilor de casă și control ori modificarea Regulamentului, astfel încât colectarea donațiilor similar colectării cotizațiilor să fie făcută prin eliberarea bonurilor de plată.

– 73 –

LISTA DE ABREVIERIAPL – Administrația Publică Locală

art. – articolul

CC – Curtea de Conturi

CEC – Comisia Electorală Centrală

CICDE – Centrul de Instruire Continuă și Cercetare în Domeniul Electoral

ENEMO – Rețeaua Europeană de Organizații de Monitorizare a Alegerilor

GRECO – Grupul de State împotriva Corupției

LPP – Legea privind partidele politice

MCC – Mașini de casă și control

MJ – Ministerul Justiției al R. Moldova

MOA – Misiunea de Observare a Alegerilor

MPA – Partidul politic Mișcarea Populară Antimafie

MPSN – Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда”

MSPFN – Mișcarea social-politică „Forța Nouă”

MSPRRM – Mișcarea Social-Politică a Romilor din Republica Moldova

OSC – Organizații ale Societății Civile

OT – Organizații teritoriale

PAD – Partidul Acțiunea Democratică

PAM – Partidul Politic Partidul Agrar din Moldova

PAS – Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”

PC – Partidul Conservator

PCNM – Partidul politic „Casa Noastră – Moldova”

PCRM – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova

PPDA – Partidul Politic „Democrația Acasă”

PDM – Partidul Democrat din Moldova

PE – Partidul European

PFSM – Partidul Politic „Frontul Salvării Moldovei”

PL – Partidul Liberal

PLD – Partidul Legii și Dreptății

PLDM – Partidul Liberal Democrat din Moldova

PLR – Partidul Politic „Partidul Liberal Reformator”

PMAE – Partidul Mișcarea „Acțiunea Europeană”

– 74 –

PMUEM – Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова”

PN – Partidul politic Partidul Nostru

PNAIAA – Planul Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere RM-UE

PNL – Partidul Național Liberal

PNOI – Partidul Politic Noua Opțiune Istorică

PPCD – Partidul Popular Creștin Democrat

PPPDA – Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”

PPDM – Partidul Politic „Partidul Popular Democrat din Moldova”

PPEM – Partidul Politic „Partidul Popular European din Moldova”

PPM – Partidul „Patrioții Moldovei”

PPNT – Partidul Politic „Pentru Neam și Țară”

PPP – Partidul Politic „PATRIA”

PPRM – Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova

PPSM – Partidul Popular Socialist din Moldova

PPȘ – Partidul Politic Șor

PR – Partid Politic Partidul „RENAȘTERE”

PRegiunilor – Partidul Regiunilor din Moldova

PRM – Partidul Republican din Moldova

PRSM – Partidul Politic „Partidul Ruso-Slavean din Moldova”

PSD – Partidul Social Democrat

PSM – Partidul Socialist din Moldova

PSP – Partidul Politic „Partidul Societății Progresiste”

PSRM – Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

PUCM – Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova

PUM – Partidul Politic pentru Unirea Moldovei

PUN – Partidul Unității Naționale

PVE – Partidul Politic Partidul Verde Ecologist

SFS – Serviciul Fiscal de Stat

SNIA – Strategia Națională de Integritate și Anticorupție

UAT – unitatea administrativ-teritorială

– 75 –

ANEXE

Anexa 1

– 76 –

– 77 –

Anexa 2

RAPORT - promolex.md · civice, 497 formulare ce prezintă activitatea operațională a acestora,...

Documents

Transcript of RAPORT - promolex.md · civice, 497 formulare ce prezintă activitatea operațională a acestora,...