Raport lunar asupra calitatii factorilor de mediu in ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/starea...

Raport lunar asupra calitãţii factorilor de mediu –Regiunea Sud - Est

ianuarie 2010

1

Ianuarie 2010


ianuarie 2010

2

CUPRINS Capitolul 1. INTRODUCERE. DATE GENERALE Capitolul 2. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL 2.1A. Reţeaua automată. Staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Regiunea SE 2.2M Reţeaua manuală Punctele de prelevare pentru monitorizarea poluanţilor gazoşi în regiune

Reţeaua de urmărire a pulberilor în suspensie şi a pulberilor sedimentabile Reteaua de urmarire a precipitatiilor atmosferice

Capitolul 3. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A CALITATII APELOR

3.1 REŢEAUA DE URMĂRIRE A CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ

3.2 REŢEAUA DE URMĂRIRE A CALITATII APELOR UZATE IN CURSURI DE APA SI CANALIZARILE LOCALITATILOR

Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate de către agenţii economici Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate de catre Laboratorul A.P.M

Capitolul 4. REŢEAUA DE RADIOACTIVITATE Capitolul 5. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII SOLULUI Capitolul 6. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A ZGOMOTULUI URBAN Capitolul 7. PROTECTIA NATURII SI ARII PROTEJATE Capitolul 8. GESTIUNE DESEURI Capitolul 9. POLUARI ACCIDENTALE Capitolul 10. CHELTUIELI SI INVESTITII PENTRU MEDIU


ianuarie 2010

3

Capitolul 1. INTRODUCERE. DATE GENERALE Regiunea Sud-Est, constituită în baza Legii nr.151/1998, prin asocierea voluntară a judeţelor, fără personalitate juridică, are în componenţă 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, fiind a doua ca mărime din cele opt regiuni ale ţării. Regiunea Sud-Est are graniţă comună cu: Bulgaria la sud, Regiunea Sud-Muntenia la sud şi sud-vest; Regiunea Centru la vest; Regiunea Nord la nord; Republica Moldova şi Ucraina la nord-est şi are graniţă naturală cu Marea Neagră la est pe o lungime de 245 km. Regiunea Sud Est se încadrează perfect la interferenţa zonei muntoase a Carpaţilor cu Platforma Dobrogeană şi respectiv a Mării Negre. Clima Regiunii SE se înscrie în caracteristicile generale ale climatului temperat continental moderat de tranziţie, cu o serie de particularităţi locale, date de anumiţi factori (relief, Marea Neagră, Dunărea). Temperaturile medii anuale variază destul de mult, în special datorită reliefului.

Capitolul 2. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL Capitolul cuprinde informaţii legate de politica şi reglementările privind calitatea aerului, standardele de calitate a aerului ambiental naţional şi descrieri ale poluanţilor de referinţă. Prin Ordinul MAPM 592/2002 s-a aprobat Normativul privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. Calitatea aerului în Regiunea Sud Est este monitorizată atât prin intermediul analizelor efectuate cu ajutorul aparaturii din dotarea laboratoarelor de analize fizico-chimice din cadrul Agenţiilor judeţene pentru protecţia Mediului (reţeaua manuală) cât şi prin intermediul reţelei automate de monitorizare a calităţii aerului, constituită din staţii fixe de măsurare a concentraţiilor de poluanţi în aerul înconjurător . Din acest motiv, acest capitol va prezenta atât înregistrările din reţeaua automată (Cap. 2.1A) cât şi din reţeaua manuală (Cap.2.2M). Astfel, toţi indicatorii ce au fost monitorizaţi vor fi prezentaţi pentru ambele cazuri (A-automat, M-manual). 2.1A Reţeaua automată Poluanţii dioxid de sulf (SO2), dioxidul de azot (NO2), monoxidul de carbon (CO), benzen C6H6), pulberi în suspensie (PM10, PM2,5), plumb (Pb) şi ozon (O3) sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/2002, care transpune cerinţele prevăzute de reglementările europene iar amoniacul (NH3) la cele ale STAS-ului nr. 12574/87 - Aer din zonele protejate. Pragurile de calitate a aerului, ce includ valorile limită, valorile prag, marja de toleranţă, termenele limită de conformare, pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot, pulberi în suspensie, plumb, benzen, monoxid de carbon ozon şi amoniac, faţă de care se evaluează calitatea aerului ambiental sunt prezentate în tabelul 2.1A:

Praguri de calitate a aerului Tabel 2.1A

Perioada de mediere Valoarea limitǎ Marja de

toleranţǎ

Data pânǎ la care trebuie

atinsǎ valoarea limitǎ

Dioxid de sulf (SO2) Valoarea limitǎ orarǎ pentru

protecţia sǎnǎtǎţii umane

1 h 350 µg/m3 150 µg/m3

Valoarea limitǎ zilnicǎ pentru protecţia sǎnǎtǎţii umane 24 h 125 µg/m3 Nu -


ianuarie 2010

4

Valoarea limitǎ pentru protecţia ecosistemelor

An calendaristic şi

iarna 20 µg/m3 Nu

Dioxidul de azot (NO2) Valoarea limitǎ orarǎ pentru

protecţia sǎnǎtǎţii umane 1 h 200 µg/m3 NO2 10 µg/m3 1.01.2010

Valoarea limitǎ anualǎ pentru protecţia sǎnǎtǎţii umane An calendaristic

40 µg/m3 NO2

10 µg/m3 1.01.2010

Pulberi în suspensii (PM10) Valoarea limitǎ zilnicǎ pentru

protecţia sǎnǎtǎţii umane 24 h 50 µg/m3 25 µg/m3 -

Valoarea limitǎ anualǎ pentru protecţia sǎnǎtǎţii umane An calendaristic 40 µg/m3

PM10 20 µg/m3 -

Plumb (Pb)

Valoarea limitǎ anualǎ pentru protecţia sǎnǎtǎţii umane An calendaristic 0,5 µg/m3 0,5 µg/m3 -

Benzen Valoarea limitǎ pentru

protecţia sǎnǎtǎţii umane An calendaristic 5 µg/m3 2,5 µg/m3 1.01.2010

Monoxid de carbon (CO)

Valoarea limitǎ pentru protecţia sǎnǎtǎţii umane

Valoarea maximǎ zilnicǎ a mediilor pe 8

ore

10 mg/m3 6 mg/m3 -

Ozon

Valoarea ţintă pentru protecţia sǎnǎtǎţii umane

Valoarea maximǎ zilnicǎ a mediilor pe 8

ore

120 µg/m3 valoarea ţintǎ pentru 2010

Pragul de alertă Media pe 1 ora 240 µg/m3 Amoniac

Media de scurtă durată (30 min) 0,3 mg/m3

Concentraţia maximă admisibilă Media de lungă

durată( zilnică) 0,1 mg/m3

În Regiunea Sud Est reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului ambiental este formată din 22 de staţii automate, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului . Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului cuprinde următoarele tipuri de staţii: � staţii pentru evaluarea influenţei traficului asupra calităţii aerului (T); � staţii pentru evaluarea influenţei activităţilor industriale asupra calităţii aerului (I); � staţii pentru evaluarea influenţei “aşezărilor urbane” asupra calităţii aerului (fond urban, FU, fond

suburban FSB); � staţii de fond regional – staţie de referinţă - pentru evaluarea calităţii aerului, departe de orice tip de

sursă, naturală sau antropică, care ar putea contribui la deteriorarea calităţii aerului (FR). Staţiile de tip urban: - evaluează influenţa activităţii umane asupra calităţii aerului; - poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii); - raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km.


ianuarie 2010

5

Staţiile de tip suburban: - evaluează influenţa activităţii umane asupra calităţii aerului; - poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon

(O3), compuşi organici volatili( COV), pulberi în suspensie (PM10 şi PM 2,5) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii);

- raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km.

Staţiile de tip industrial: - evaluează influenţa activităţii industriale dezvoltate asupra calităţii aerului; - poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NOx, CO, PM10 şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatura, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii - raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km. Staţiile de trafic:

- Monitorizează impactul traficului auto asupra calităţii mediului - Poluanţii monitorizaţi sunt cei specifici activităţii de transport şi anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau 2,5 automat , Benzen, Toluen, O-xilen. Staţiile de fond regional - Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, COV (inclusiv benzen), PM10, corelaţi cu

datele meteorologice direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă. - sunt amplasate în zone cu densitatea populaţiei mică, departe de aria urbană şi de sursele locale de

emisie. Prin punerea în funcţiune a staţiilor de monitorizare a calităţii aerului se asigură implementarea prevederilor directivei cadru de aer - Directiva Consiliului nr. 96/62/EC privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi a directivelor fiice - Directiva Consiliului nr. 99/30/EC privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic; Directiva Consiliului nr. 2000/69/EC privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurător şi Directiva nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon. Staţiile sunt în funcţiune din 2008. La nivelul Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului se asigură validarea primară a datelor şi se transmit Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului din Bucureşti pentru certificare. Corelarea nivelului concentraţiei poluanţilor cu sursele de poluare, se face pe baza datelor meteorologice obţinute în staţiile prevăzute cu senzori meteorologici de direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, umiditate, precipitaţii şi intensitate a radiaţiei solare. Metodele de măsurare folosite pentru determinarea poluanţilor specifici sunt metodele de referinţă prevăzute în OM 592/2002, sau metode echivalente pentru care se determină factorul de echivalenţă. Calitatea aerului în fiecare staţie este reprezentată prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsuraţi. Se lucrează cu indici generali şi specifici de calitate. Prin indici specifici se interpretează (codifică) concentraţiile înregistrate pentru fiecare poluant în parte. Indicele general de calitate a aerului reprezintă un instrument de comunicare către public, ce permite descrierea stării globale a calităţii aerului în aria de reprezentativitate a fiecărei staţii de monitorizare a calităţii aerului. El reprezintă cel mai mare dintre indicii corespunzători poluanţilor monitorizaţi.

Indicii generali şi specifici sunt reprezentaţi prin numere întregi cuprinse între 1 şi 6, corespunzătoare calificativelor: excelent, foarte bun, bun, mediu, rău, foarte rău, calificative asociate de asemenea unui cod de culori. Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) cuprinde 38 de centre locale, care colectează şi transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de staţii, iar după validarea primară le transmit spre certificare Laboratorului Naţional de Referinţă din Bucureşti (LNR). Datele furnizate de cele 38 de centre locale de colectare a datelor sunt afişate pe site-ul www.calitateaer.ro, dedicat informării publicului în timp real, privind parametrii de calitate a aerului,


ianuarie 2010

6

monitorizaţi în cele peste 100 staţii de pe toata suprafaţa României care alcătuiesc Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Pentru a dispune de datele existente în cel mai scurt timp, site-ul afişează indicii de calitate şi valorile măsurate, actualizate orar, aflate în curs de validare şi certificare. Datele înregistrate într-o oră de măsurători sunt afişate pe panourile de informare a publicului. Staţiile automate de monitorizare sunt dotate cu analizoare pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2.5 ) benzen, (C6H6) , plumb (Pb). Amplasarea staţiilor de monitorizare continuă a calităţii aerului la nivelul Regiunii Sud Est este prezentată în tabelul următor:

Nr crt Judeţ

Nr Staţ

ii

Codificare/ Denumire Staţie/Adresă Parametri monitorizaţi

BR1 Staţie de tip trafic, Brăila 1, Localitatea Brăila, Calea Galaţi nr.53

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10

BR2 Staţie de tip fond urban, Localitatea Brăila, Piaţa Independenţei nr.1


parametri meteorologici

BR3 Staţie de tip fond suburban, Localitatea Cazasu, lângă Şcoala generala clasele I-VIII



BR4 Staţie de tip industrial 1, loc. Brăila, şoseaua

Baldovineşti nr.22 – Staţiei Nord Pompare Ape Uzate – APA RA



1. Brăila 5

BR5 Staţie de tip industrial 2, Brăila 5, Localitatea

Chişcani, DJ212 km 14 – în incinta SC Termoelectrica SA

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10, parametri meteorologici

2. Buzău 1 BZ1 Staţie de tip fond urban, Buzău, str. Democraţiei nr.11

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO PM10, parametri meteorologici

CT1 Staţii de tip trafic, B-dul 1 Decembrie 1918, zona Bl. L56 Constanţa Zona Casa de cultură


CT2 Staţii de tip urban, Str Mihai Viteazu (zona Parc Primărie) Constanţa

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, C6H6, PM10

CT3 Staţie tip fond suburban, DC-86, Tabăra Victoria Năvodari

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10 ,parametri

meteorologici

CT4 Statie de tip trafic, Şoseaua Constanţei, Mangalia Zonă Parc arheologic

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10, parametri

meteorologici

CT5 Staţie de tip industrial 2, Constanţa 5, Năvodari, Str. Prelungirea Liliacului

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, PM10

CT6 Staţie de tip industrial 1, Str Sănătăţii FN, Năvodari Zona Liceu L Edeleanu

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, C6H6, PM10

3. Constanţa 7

CT7 Staţie de tip industrial 2, Str Decebal nr. 35, Medgidia- zona Primărie

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, PM10

GL1 Staţie de tip trafic, Localitatea Galaţi, Str. Brăilei, nr.181, aferent blocului S2

SO2, NOx (NO/NO2), CO, COV PM10 şi PM2.5, Pb

GL2 Staţie de tip fond urban, Galaţi, Str. Domnească, nr.7, aferent blocului P5

SO2, NOx (NO/NO2), CO,COV,O3,PM10/

PM2.5,Pb,parametri meteo

GL3 Staţie de tip fond suburban, Localitatea Galaţi, Str. Traian, nr.431

SO2, NOx (NO/NO2), CO, COV PM10 şi PM2.5, Pb, parametri

meteorologici

GL4 Staţie de tip industrial 1, Galaţi 4, Galaţi, Bdul. Dunărea, nr.8

SO2, NOx (NO/NO2), CO, PM10 şi PM2.5, Pb,O3, parametri

meteo

4. Galaţi 5

GL5 Staţie de tip industrial 2, Localitatea Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918, nr.146

SO2, NOx (NO/NO2), CO, PM10 şi PM2.5, Pb, O3, parametri

meteorologici TL1 Staţie de tip trafic, Tulcea, str.Isaccei NOX, CO, PM10/PM2,5, C6H6

TL2 Staţie de tip industrial 1, Tulcea, str.Prelungirea Taberei nr.7.

NOX, SO2, CO, O3, PM 10, parametri meteo 5. Tulcea 3

TL3 Staţie de tip suburban/trafic, Tulcea, Calea Macin

FN Isaccea, amplasată pe DN 22 la ieşirea din oraşul Isaccea

SO2, NO, Nox, NO2, PM10, parametri meteo

6. Vrancea 1 VN1 Staţie de tip fond regional, drumul judeţean Focşani - Suraia NOX,SO2, O3, CO, PM10/PM2,5


ianuarie 2010

7

2.1.1A Dioxidul de sulf

Dioxidul de sulf (SO2) este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu miros pătrunzător care irită ochii şi căile respiratorii. Poate să provină din surse naturale (erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei) şi surse antropice (sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale – siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric, industria celulozei şi hârtiei – şi din emisiile provenite de la motoarele diesel în mai mică proporţie). Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca afecţiuni severe ale căilor respiratorii, în special persoanelor cu astm, copiilor, vârstnicilor şi persoanelor cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator. Dioxidul de sulf contribuie la acidifierea precipitaţiilor, având efecte toxice asupra solului şi vegetaţiei, în special asupra pinului, legumelor, ghindei roşii şi negre, frasinului alb, lucernei şi murei. Creşterea concentraţiei de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor şi erodarea monumentelor. În luna ianuarie, în Regiunea Sud Est, concentraţiile medii de dioxid de sulf în aerul ambiental înregistrate, arată că nu au fost depăşite valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane, de 125 µg/m3, valoarea limită orară de 350 µg/m3 la nici una din staţii. În luna ianuarie nu s-au făcut înregistrări pentru dioxidul de sulf la staţiile Brăila- BR4 şi Constanţa – CT2. Concentraţiile medii lunare înregistrate în luna ianuarie 2010 sunt prezentate în fig.2.1.1A.

Concentraţii medii lunare de SO2 la nivelul Regiunii Sud Est Fig.2.1.1A

0

5

10

15

20

25

BR1 BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7 GL1 GL2 GL3 GL4 GL5 TL1 TL2 TL3 VN1

T FU FSB I1 I2 FU T FU FSB T I2 I1 I1 T FU FSB I1 I2 T I1 T FR

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

medie lunara ianuarie

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2 T = trafic 2.1.2A Dioxidul de azot Dioxidul de azot (NO2), gaz de culoare brun - roşcat cu miros puternic înecăcios şi NOx. Oxizii de azot sunt gaze foarte reactive şi se formează la temperaturi înalte în procesele de ardere ale combustibililor. Gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot. Prin expunere la concentraţii reduse de oxizi de azot este afectat ţesutul pulmonar, iar la concentraţii ridicate expunerea este fatală. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă produce dificultăţi în respiraţie, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor şi emfizem pulmonar prin distrugerea ţesuturilor pulmonare. Copiii sunt cei mai afectaţi de expunerea la oxizi de azot. Expunerea vegetaţiei la oxizii de azot produce vătămarea plantelor, prin albirea sau moartea ţesuturilor vegetale şi reducerea ritmului de creştere a acestora.


ianuarie 2010

8

Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, acumularea nitraţilor la nivelul solului, intensificarea efectului de seră şi reducerea vizibilităţii în zonele urbane. De asemenea, provoacă deteriorarea ţesăturilor, erodarea monumentelor, corodarea metalelor şi decolorarea vopselelor. Acest indicator este posibil să fie măsurat de toate staţiile automate de monitorizare continuă de la nivelul Regiunii Sud Est. Concentraţiile medii de dioxid de azot în aerul ambiental pentru luna ianuarie nu arată depăşiri ale valorii de 200 ug/m3, limita orară pentru protectia sănătăţii umane. Nu s-au efectuat măsurători la staţiile BR2, BR5, CT3, CT4 şi GL4. Concentraţiile medii pentru dioxidul de azot sunt prezentate în fig. 2.1.2A

Concentraţii medii de NO2 la nivelul Regiunii Sud Est Fig.2.1.2A

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45


T FU FSU I1 I2 FU T FU FSU T I2 I1 I2 T FU FSB I1 I2 T I1 TSB FR

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea VN

val.medie ianuarie

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2, T = trafic, TSU=Trafic suburban 2.1.3A Pulberi în suspensie Pulberile în suspensie sunt poluanţi primari eliminaţi în atmosferă din surse naturale (erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului) sau surse antropice (activităţi industriale, procese de combustie, traficul rutier) şi poluanţi secundari formaţi în urma reacţiilor chimice din atmosferă în care sunt implicaţi alţi poluanţi primari ca SO2, NOx şi NH3. Pulberile în suspensie se clasifică după diametru astfel:

• > 10 µm, au stabilitate şi putere de difuzie mică în aer; • 10 µm – 0,1 µm se caracterizează printr-o stabilitate şi putere de difuzie mai mare în aer; • < 0,1 µm, stabilitatea şi capacitatea de difuzie în atmosferă este foarte mare;

Efectul PM10 asupra sănătăţii umane, în special asupra aparatului respirator, este influenţat de dimensiunea şi compoziţia chimică a particulelor. Particulele mari sunt oprite în nări, unde aderă la mucus sau în gât, provocând iritaţii ale căilor respiratorii, dar de unde pot fi eliminate. Particulele mai mici de 1 µm ajung în alveolele pulmonare unde se depun şi de unde pot trece în sânge, provocând inflamaţii şi intoxicaţii, în funcţie de compoziţia chimică. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Poluarea cu pulberi accentuează simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi în respiraţie. Pentru determinarea pulberilor se aplică 2 metode, respectiv metoda automată (nefelometric) şi metoda gravimetrică, ca metodă de referinţă. Observaţii � În luna ianuarie s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită de 50 µg/m3 la staţiile BR – 1 (6 depăşiri,

valoare maximă de 181 µg/m3), BR – 3 (5 depăşiri, valoarea maximă de 216 µg/m3) respectiv BR – 5 (8 depăşiri, valoare maximă 273 µg/m3). Aceste depăşiri ale PM 10 determinate gravimetric sunt cauzate de traficul intens precum şi de condiţiile meteo.


ianuarie 2010

9

Urmare notelor informative privind datele de monitorizare aer transmise în perioada 27-31.01.2010 către Comisariatul Judeţean Brăila al Gărzii Naţionale de Mediu şi după controalele efectuate în perioada de început a anului 2010 până la zi, a rezultat că activitatea industrială a fost redusă, prin urmare a fost puţin probabil ca aportul de poluare al atmosferei cu pulberi să provină dintr-o sursă industrială identificabilă. Se face observaţia, că din cauza condiţiilor meteorologice deosebite înregistrate în perioada menţionată (sfârşitul lunii ianuarie 2010) s-au utilizat cantităţi sporite de combustibili gazoşi, lichizi şi solizi, atât de către populaţie cât şi de către operatorii economici şi instituţiile publice. De asemenea, şi motoarele autovehiculelor au consumat în condiţiile meteorologice specifice iernii, cantităţi sporite de combustibili. Aceste aspecte, coroborate cu faptul că plafoanele joase de nori (asociate condiţiilor meteorologice deosebite) au îngreunat dispersia particulelor de pulberi în atmosferă, au condus la creşterea concentraţiei de pulberi în suspensie în apropierea solului. Fenomenul se poate repeta în condiţii similare şi ar putea afecta, în timp, starea de confort şi sănătate a populaţiei şi mediul. � În luna ianuarie s-au înregistrat 3 depăşiri ale valorii limită de 50 µg/m3 la staţia TL1 (în zilele de 26, 29

şi 30 ianuarie), cauzate de lucrările efectuate cu utilaje grele în zona statiei şi de traficul desfăşurat în condiţii de iarnă şi de calm atmosferic.

� La staţia VN -1, în luna ianuarie pentru pulberile în suspensie PM10, care constitue fracţia dimensională de interes toxicologic din aerosuspensia urbană, s-au înregistrat 5 valori care au depaşit valoarea limită pentru 24 ore ( 50 µg/m3 ) cu o maximă înregistrată pe 28.01.2010 = 80,6 µg/m3). Aceste depăşiri sunt cauzate de vremea rece care a dus la funcţionare în plin a resurselor de încălzire şi utlizarea altor combustibili decât gazul.

� Înregistrările de la staţiile BR2, BZ1, CT2 şi GL2 au fost făcute pentru fracţia PM2,5. - În luna ianuarie 2010 mediile zilnice înregistrate la staţia BR2 pentru PM2,5 au fost mai mari decât în luna decembrie 2009 şi s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită normale mai ales în a treia decadă a lunii (media lunară = 21 µg/m3, maximă înregistrată = 86 µg/m3). - Media lunară înregistrată la staţia BZ1 pentru PM2,5 a fost de 29 µg/m3, (maximă înregistrată = 89 µg/m3). - La staţia CT2 au fost înregistrate următoarele valori pentru media lunară: 17,55 µg/m3 prin metoda gravimetrică (maximă înregistrată = 38,335 µg/m3) şi 15,241µg/m3 prin metoda nefelometrică (maximă înregistrată = 23,49 µg/m3). - Pulberile în suspensie, fracţiunea PM 2,5 se monitorizează în staţia GL 2 – fond urban începând cu luna ianuarie 2009 cu scopul de a calcula ,,indicatorul de mediu de expunere” a populaţiei, în conformitate cu Directiva 50/2008/CE, media lunară a fost de 4,81 µg/m3. Concentraţiile medii înregistrate în luna ianuarie sunt prezentate în figura 2.1.3A

Concentraţii medii de pulberi în suspensie PM 10 şi PM 2.5 (µg/m3) fig.2.1.3A

0

10

20

30

40

50

60


T FU FSB I1 I2 FU T FU FSU T I2 I1 I2 T FU FSU I1 I2 T I1 TSU FR

Braila Buzau Galati Tulcea Vrancea

val.medie ianuarie

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2 ,T = trafic, TSU = trafic suburban

50 µg/m3

54 µg/m3


ianuarie 2010

10

2.1.4A Metale grele Plumbul şi alte metale toxice (cadmiu, arsen, mercur) provin din combustia cărbunilor, carburanţilor, deşeurilor menajere şi din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub forma de particule (cu excepţia mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism şi provoacă efecte toxice de scurtă şi/sau lungă durată. În cazul expunerii la concentraţii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcţiile renale, hepatice, respiratorii. În cursul lunii ianuarie 2010, în cadrul reţelei automate a fost monitorizat plumbul, din fracţia de pulberi în suspensie PM10, la staţiile din Constanţa şi în Tulcea TL1 şi TL2. Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane, stabilită prin Ordinului MAPM nr. 592/2002, pentru plumb, este de 0,5 µg/m3. Nu a fost înregistrată nici o depăşire a valorii limită anuale. Rezultatele medii ale măsurătorilor efectuate pentru metalele grele, determinate din PM10, sunt prezentate în tabelul 2.1.4

Tabel 2.1.4 Staţia CT1 CT3 CT4 CT5 CT7

0,0228 0,0182 0,0158 0,0258 0,0251 TL1 TL2

Pb µg/m3

Valoare limita anuala (µg/m3

) =0.5 0,00591 0,02129 CT1 CT3 CT4 CT5 CT7

0,7817 0,5051 0,4733 0,6383 0,7084 TL1 TL2

Cd ng/m3

Valoare limita anuala (ng/mc) = 5

0,34916 1,02022 CT1 CT3 CT4 CT5 CT7

0,2912

TL1 TL2

As ng/m3

Valoare limita anuala (ng/mc) = 6

1,35762 1,61261 CT1 CT3 CT4 CT5 CT7

3,0846 5,9072 4,0528 6,0559 4,0587 TL1 TL2

Ni ng/m3 Valoare limita anuala

(ng/mc) =20 1,263 1,59202

2.1.5A Monoxidul de carbon Monoxidul de carbon, la temperatura mediului ambiental, este un gaz incolor, inodor şi insipid, care provine din surse naturale (arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice) sau din surse antropice (arderea incompletă a combustibililor fosili, dar şi de la producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului şi din trafic). Se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim. Efectele asupra sănătăţii populaţiei depind de concentraţia CO în aerul ambiental şi de perioada de expunere. În concentraţii mari (de aproximativ 100 mg/m3) este un gaz toxic, fiind letal prin reducerea capacităţii de transport a oxigenului în sânge, cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiovascular. La concentraţii relativ scăzute afectează sistemul nervos central, slăbeşte pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică. Monoxidul de carbon rezultă în principal din arderile incomplete ale carburanţilor în motoarele cu combustie internă, arderea combustibililor fosili, procese industriale, incinerarea deşeurilor, incendii etc. Alături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluanţilor specifici rezultaţi din trafic. Înregistrările efectuate la staţiile automate din regiune în ianuarie 2009, pentru indicatorul monoxid de carbon, nu au evidenţiat depăşiri ale valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore de 10 mg/m3 stabilită prin Ordinul MAPM 592/2002. În luna ianuarie nu s-au făcut înregistrări pentru monoxidul de carbon la staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Brăila BR1, Constanţa CT5 şi Galaţi GL2, GL5.

Concentraţiile medii înregistrate în luna ianuarie pentru monoxidul de carbon sunt prezentate în figura 2.1.5A


ianuarie 2010

11

Concentraţii medii pentru monoxid de carbon (mg/mc) fig.2.1.5A

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

1

BR1 BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7 GL1 GL2 GL3 GL4 GL5 TL1 TL2 VN1

T FU FSB I1 I2 FU T FU FSB T I2 I1 I2 T FU FSB I1 I2 T I1 FR


val. medie ianuarie

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2, T = trafic 2.1.6A Benzenul Benzenul, emis în atmosfera atât prin evaporare a benzinei dar şi ca produs de ardere al acesteia, este primul poluant cancerigen care a fost reglementat prin directivele europene privind calitatea aerului (Directiva 2000/69/EC). Ţinta statelor membre este de a scade nivelul benzenului la 5 µg/m3 pana în anul 2010. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibililor la stocarea şi distribuţia acestora. Substanţa cancerigena, încadrata în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central. Ca şi poluant primar emis de trafic în aglomeraţiile urbane, benzenul reprezintă un reper pentru alţi poluanţi emişi de trafic, cum ar fi monoxidul de carbon, oxizii de azot şi compuşii organici volatili. Benzenul nu a fost monitorizat în cursul lunii ianuarie 2010 la staţia CT3 din Constanţa. Înregistrările efectuate nu au evidentiat depăşiri ale valorii limită de 5 µg/mc.

Concentraţii medii pentru benzen (µg/mc) Fig.2.1.6A

0

1

2

3

4

5

6

BR1 BR2 BR3 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT6 TL1 VN1

T FU FSU I2 FU T FU FSU T I1 T FR

Braila Buzau Constanta Tulcea Vrancea

val.medie ianuarie

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial1, T = trafic


ianuarie 2010

12

2.1.7A Amoniac Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apă. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, emisiile de amoniac având actiune locală şi/sau generală. Acţiunea locală se manifestă la nivelul mucoaselor respiratorii şi oculare prin lăcrimări intense, conjunctivite, cheratite, traheobronşite, bronhopneumonii şi reducerea schimbului gazos pulmonar. Acţiunea generală se manifestă prin interferarea sintezei hemoglobinei şi reducerea reacţiilor de oxido-reducere la nivel pulmonar. Concentraţia maxim admisă a amoniacului în aerul ambiental, stabilită conform STAS 12574/87 „Aer din zonele protejate” este de 0,1 mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice. În cadrul reţelei automate de monitorizare a calităţii aerului din Regiunea Sud Est, au fost făcute înregistrări pentru amoniac doar la staţia de fond industrial din Galaţi (GL4). Înregistrările efectuate în cadrul acestei staţii au evidenţiat o medie lunară de 6,01 µg/m3. 2.1.8A Ozonul Ozonul, gaz oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios este concentrat în stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. În urma unor reacţii fotochimice între oxizii de azot şi compuşii organici volatili se formează la nivelul solului ozonul troposferic. Alături de pulberile în suspensie este o componentă a "smogului fotochimic" în timpul verii. Efectele ozonului asupra sănătăţii umane sunt diferite în funcţie de concentraţia ozonului troposferic prezent în aerul ambiental. Concentraţiile mici de ozon la nivelul solului provoacă iritarea căilor respiratorii şi iritarea ochilor, iar concentraţiile mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii. Prin acţiunea agresivă exercitată asupra vegetaţiei, pădurilor şi recoltelor, care poate ajunge până la atrofierea unor specii, ozonul este poluantul responsabil pentru cele mai mari daune produse în sectorul agricol în Europa. Faţă de pragul de informare (180 µg/mc - medie orară), în luna ianuarie nu s-au înregistrat depăşiri la nivel regional. Nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii stabilite pentru pragul de alertă (240 µg/mc - medie orară).

Concentraţii medii de ozon (µg/mc) Fig.2.1.8A

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT2 CT3 CT5 CT6 CT7 GL2 GL3 GL4 GL5 TL2 VN1

FU FSU I1 I2 FU FU FSU I2 I1 I1 FU FSU I1 I2 I1 FR


val.medie ianuarie

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial1, T = trafic În luna ianuarie 2010, concentraţiile de ozon nu au depăşit obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2010 (120 µg/mc). La staţiile din judeţul Galaţi, faţă de valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore de 120 mg/m3, care reprezintă valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2010,

prevăzută în Directiva 50/2008/CE, s-au înregistrat urmatorele depăşiri :

� GL 2: 28.01.2010 - 135 mg/m3, 29.01.2010 -140 mg/m3, 29.01.2010-126 mg/m3; � GL 4: 29.01.2010 - 29,4 mg/m3; � GL 5: 28.01.2010 - 130 mg/m3, 29.01.2010-121 mg/m3.


ianuarie 2010

13

Cauza acestor depăşiri o constituie radiaţia solară ridicată care a favorizat reacţiile fotochimice de formare a ozonului în această perioadă. La staţiile din judeţul Constanţa, s-au înregistrat următoarele valori maxime: la CT3 – 105,51 mg/m3; la CT5 – 114,44 mg/m3; la CT7- 123 mg/m3. 2.2 M Reţeaua manuală La nivelul Regiunii S-E, în cadrul reţelei manuale de monitorizare constituită la nivelul fiecărui judeţ se realizează monitorizarea permanentă a următoarelor categorii de poluanţi: - pulberi în suspensie (PM10); - pulberi sedimentabile; şi precipitaţii atmosferice. O dată cu punerea în funcţiune a staţiilor automate de monitorizare a aerului, cu excepţia APM Vrancea, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului nu mai realizează prelevări manuale pentru determinarea poluanţilor gazoşi dioxid de azot, dioxid de sulf, amoniac, hidrogen sulfurat. Aceste măsurători se fac de către laboratoarele agenţiilor judeţene din punctele fixe stabilite doar la solicitarea agenţilor economici. APM Vrancea realizează încă monitorizarea poluanţilor gazoşi din puncte fixe de monitorizare prin prelevări manuale deoarece la nivelul judeţului Vrancea există doar o staţie automată de monitorizare a calităţii aerului, de fond regional, amplasată pe drumul judeţean Focşani – Suraia, departe de zona urbană şi de sursele locale de emisie. În luna ianuarie au fost prelevate probe în cadrul reţelei manuale de monitorizare din 4 puncte de prelevare pentru poluanţii gazoşi în judeţul Vrancea şi 62 puncte de prelevare pentru pulberi, din care 3 puncte pentru prelevarea pulberilor în suspensie (fracţia PM10), astfel:

Număr puncte prelevare Judeţ

poluanţi gazoşi pulberi în suspensie pulberi sedimentabile

Brăila - - 8

Buzău - 1 17

Constanţa - - 7

Galaţi - 1 15

Tulcea - - 6

Vrancea 4 1 6

Total Regiune 4 3 59

Amplasarea punctelor de prelevare pentru poluanţii gazoşi, la nivelul judeţului Vrancea, precum şi indicatorii care au fost analizati în fiecare punct de prelevare, în luna ianuarie 2010, sunt prezentate în tabelul 2.2M

Tabel 2.2M Poluanţi gazoşi

Judeţ Punct de prelevare Dioxid de sulf

SO2

Dioxid de azot

NO2

Amoniac NH3

APM Focşani x x x Focşani Sud x x x

COMAT Focşani x x x Vrancea

Mărăşeşti x x x Măsurătorile efectuate în luna ianuarie 2010 au încadrat concentraţiile medii pe 24 ore, mult sub valoarea limită zilnică (0,25 mg/m3 pentru SO2 , 0,1 mg/m3 pentru NO2 şi respectiv pentru NH3 ) conform STAS 12574/1987, în toate cele patru puncte în care s-au făcut măsurători.

Staţie mobilă


ianuarie 2010

14

2.2.1M Dioxidul de sulf În luna ianuarie 2010, toate valorile înregistrate nu au depăşit valoarea maximă admisibilă (250 µg/m3). Valorile înregistrate sunt prezentate comparativ în tabelul 2.2.1M şi fig. 2.2.2M. Concentraţii medii dioxid de sulf (µg/m3) Tabel 2.2.1M

Concentraţie medie(µg/m3) JUDEŢUL Punct de prelevare

Ianuarie

Sediul APM 7,829

Focşani Sud 6,329

Comat Focşani 8,04 Vrancea

Mărăşeşti 7,11

Concentraţii medii dioxid de sulf (µg/m3) Fig.2.2.1M

0123456789

Sediul APM Focsani Sud Comat Focsani

Marasesti

ianuarie

2.2.2M Dioxidul de azot Dioxidul de azot din aerul ambiental, monitorizat în cele 4 puncte de prelevare, a înregistrat valori medii care nu au depăşit concentraţia maximă admisibilă (100 µg/m3) impuse de STAS 12574/87. Evoluţia valorilor medii obţinute din prelucrarea datelor, pentru luna ianuarie 2010, este redată în tabelul 2.2.2M şi fig. 2.2.2M.

Concentraţii medii dioxid de azot (µg/m3) Tabel 2.2.2M Concentraţie medie (µg/m3)

JUDEŢUL Punct de prelevare Ianuarie

Sediul APM 17,44 Focşani Sud 11,29


Mărăşeşti 5,18 Valorile măsurate sunt mai mici faţă de concentraţia maximǎ admisǎ, nu s-au semnalat depăşiri în nici unul din punctele monitorizate, conform STAS 12574 – „Aer din zonele protejate”, concentraţiile acestui poluant încadrându-se sub limitele admise de reglementările în vigoare privind calitatea atmosferei.

Concentraţii medii dioxid de azot (µg/m3) Fig. 2.2.2M

02468

101214161820

sediul APM Focsani Sud Comat Focsani Marasesti

ianuarie


ianuarie 2010

15

2.2.3 Amoniac În cadrul reţelei de monitorizare s-au făcut determinări pentru amoniac în 4 puncte de monitorizare, după cum am prezentat în tabelul 2.2.3M şi fig.2.2.3M

Concentraţii medii de amoniac (µg/m3) Tabel 2.2.3M Concentraţie medie

(µg/m3) JUDEŢUL Punct de prelevare Ianuarie

Sediul APM 10,43 Focşani Sud 17,89


Mărăşeşti 4,23

Concentraţii medii de amoniac (µg/m3) Fig. 2.2.3M

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

sediul APM Focsani Sud Comat Focsani Marasesti

ianuarie Concluzii: Măsurătorile efectuate în luna ianuarie 2010 au încadrat concentraţiile medii pe 24 ore sub valoarea limită zilnică (250 µg/m3 pentru SO2 , 100 µg/m3 pentru NO2 şi respectiv pentru NH3 ) conform STAS 12574/1987, în toate cele patru puncte în care s-au făcut măsurători, aşa cum se constată şi din graficele de mai sus. 2.2.4M Pulberi în suspensie Monitorizarea pulberilor în suspensie în luna ianuarie s-a realizat în 3 puncte astfel:

Concentraţii medii pulberi în suspensie (µg/mc) Tabel 2.2.4M

Punctul de prelevare din Buzău, este situat la limita dintre Cartierul Poştă şi S.C. Hoeganaes S.A. Buzău (agent economic care se ocupă cu producerea pulberilor feroase). S-au înregistrat depăşiri a valorilor limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane de 50 µg/mc conform ORD 592/2002, valoarea medie înregistrată în luna ianuarie 2010 a fost 79,7 µg/mc.

Concentraţii medii pulberi în suspensie (µg/mc) Fig.2.2.4M

0102030405060708090

Cartier Posta sediul APM sediul APM

ianuarie

Concentraţie medie lunară (µg/mc) Judeţ Amplasare puncte de prelevare

pulberi în suspensie ianuarie

Buzău Cartier Poşta 79,7 Galaţi Sediul APM 4,81 Vrancea Sediul APM 21,37


ianuarie 2010

16

Pulberi sedimentabile Sunt pulberi cu diametrul mai mare de 20 µm, care după ce sunt emise în atmosferă se depun. Monitorizarea pulberilor sedimentabile s-a realizat în luna ianuarie, în 59 de puncte. Pulberi sedimentabile Brăila, Buzău, Constanţa ( g/mp/lună) CMA 17 g/mp/lună

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

St.

Tra

nsf.

Sed

iu A

PM

Car

tier

Vid

inU

zina

ap ă

S

tr. F

abric

ilor

Staţia

Nor

d -

Her

cule

sT

erm

ocen

tral

aS

ediu

AP

MX

XL

Indu

stria

Fila

tiB

ET

A I

Buzău

BE

TA

II B

uzău

Sta

vila

r B

uzău

UR

SU

S B

uzău

Sta

tia m

eteo

Agr

ana

Duc

til B

uzău

Avi

cola

SA

Pec

oS

t.Pom

pare

Ber

caA

DP

Rm

Săr

atF

erm

it S

A R

mS

t.epu

rare

Rm

Poa

rta

6 P

ort –

Braşo

via*

Com

vex

ICR

AL

AP

MP

rimar

ieLa

farg

e –

Lafa

rge

– si

loz

Val

ea D

acilo

r*S

tatia

CO

MC

MU

M

Braila Buzau Constanta

val.medie ianuarie

Pulberi sedimentabile Galaţi, Tulcea, Vrancea ( g/mp/lună) CMA 17 g/mp/lună

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

16,00

18,00

20,00

G.C

oşbu

c

Oco

l Silv

ic

AP

M G

alat

i

Str

.Răc

hite

i

Ser

omga

l

Val

ea o

raşu

lui

Mic

ro 2

0

Gh.

Doj

a

Ione

l Fer

nic1

sat M

ovile

ni

Agr

omec

Sen

dren

i

sat S

endr

eni

St.e

pura

re T

ecuc

i

St.e

pura

reT

g.B

ujor

SC

Atla

s S

mar

dan

Sed

iu A

PM

SG

A

Uzi

na a

pa

Sta

tie m

eteo

Dan

a ac

osta

re

ST

X

AP

M V

ranc

ea

St m

eteo

Vin

con

Adj

ud m

eteo

Ilgo

Mar

ases

ti

Mai

cane

sti

Galati Tulcea Vrancea

val.medie ianuarie


ianuarie 2010

17

Măsurătorile efectuate în luna ianuarie 2010 pentru indicatorul pulberi sedimentabile s-au încadrat concentraţiile medii lunare, sub valoarea limită (17 g/m2/lună) conform STAS 12574/1987, majoritatea punctelor, aşa cum se constată şi din graficele de mai sus. La sediul APM Vrancea a fost înregistrată o medie de 16,9 g/mp. Din cauza timpului nefavorabil nu au fost colectate probe în cinci puncte din judeţul Constanţa. REŢEAUA DE URMĂRIRE A PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE Precipitaţii atmosferice “Ploi acide” indică o precipitaţie cu o variaţie de pH comparativă cu o ploaie nepoluantă (pH = 5,6) datorită prezenţei acidului carbonic apărut din dioxidul de carbon din atmosferă. În esenţă, orice precipitaţie care are valoarea pH-ului mai mică decât 5,6 este considerată ca fiind precipitaţie acidă. Judeţul Brăila În luna Ianuarie au fost recoltate precipitaţii din cinci puncte: Sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila, Staţia Brăila 1 (Calea Galaţi), Staţia Brăila 3 (Comuna Cazasu), Staţia Brăila 4 (Staţia Nord), Staţia Brăila 5 (CET Chiscani). Media lunară a cantităţii de precipitaţii a fost de 49,18 l/mp, maxima lunară fiind de 38,1 l/mp şi s-a înregistrat în punctul de prelevare Staţia Brăila 3, care este amplasată în comuna Cazasu. Apele din precipitaţii au înregistrat valori medii ale pH-ului care s-au situat în intervalul 7,14 - 7,51 unităţi de pH, valori ce indică faptul că în luna ianuarie nu s-au înregistrat precipitaţii acide. Judeţul Buzău Reţeaua este formată din 4 puncte de recoltare a probelor, amplasate asfel: Staţia Meteo Buzău; Staţia Meteo Rm Sărat; Cernăteşti; Măgura. Caractarizând precipitaţiile analizate în luna ianuarie 2010 după valoarea pH-ului rezultă ca toate probele analizate au fost „neutre”. Conţinutul ionic a fost în cursul lunii ianuarie la PH Cernăteşti între 98 µS/cm şi 130µS/cm, la PH Măgura între 96 µS/cm şi 133 µS/cm, la SM Buzău între 119 µS/cm şi 142 µS/cm, şi la SM Rm Sărat între 62 µS/cm şi 134 µS/cm. Judeţul Constanţa Reţeaua este formată din două puncte de recoltare a probelor amplasate la A.P.M. Constanţa şi la Staţia RA Cernavodă. Apele din precipitaţii au înregistrat o valoare a Ph-ului de 5,83. Mulţi indicatori nu au fost cuantificaţi din cauza cantităţii reduse de apă meteorică. Judeţul Galaţi Nu s-au semnalat ploi acide. Precipitaţiile au avut caracter neutru spre slab alcalin şi încărcări ionice medii în punctul de recoltare amplasat la sediul APM Galaţi. Judeţul Tulcea În luna ianuarie 2010, valorile inregistrate la sediul APM Tulcea pentru indicatorul pH nu indică existenţa ploilor acide. Judeţul Vrancea Această reţea este formată din patru puncte de recoltare a probelor, amplasate astfel: Staţia Meteo Focşani, staţia Meteo Adjud, staţia Meteo Tulnici, Post Hidro Nereju. Analizele de conductivitate, indică pentru precipitaţiile din judeţul Vrancea, un conţinut ionic total moderat, valorile înregistrate în luna ianuarie 2010 fiind cuprinse între o minimă de 109,0 µS/cm la postul pluviometric Tulnici şi o maximă de 165,0 µS/cm la St. Meteo Adjud. Nu s-au înregistrat precipitaţii cu caracter acid.

Capitolul 3. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE La nivelul regiunii, supravegherea calităţii apelor se realizează prin următoarele reţele: - reţeaua de urmărire a calităţii apelor de suprafaţă; - reţeaua de urmărire a evacuărilor de ape uzate în cursuri de apă şi canalizările localităţilor.

3.1. Reţeaua de urmărire a calităţii apelor de suprafaţă

Pentru a evalua calitatea apelor de suprafaţă, agenţiile pentru protecţia mediului primesc datele de la Administraţia Naţională Apele Române, respectiv de la Sistemele de Gospodărire a Apelor. În funcţie de tipurile de prelevări, în flux lent sau în flux rapid se face interpretarea datelor în conformitate cu O.M. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.


ianuarie 2010

18

Se stabilesc 5 stări ecologice pentru râuri şi lacuri naturale: - foarte bună (I) - bună (II) - moderată (III) - slabă (IV) - proastă (V). Încadrarea se face pe baza elementelor de calitate biologice, hidromorfologice, chimice şi fizico-chimice; pentru lacuri se ţine seama şi de gradul de trofie, celor 5 stări ecologice corespunzându-le 5 grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof, şi hipertrof. Pentru ecosistemele acvatice artificiale sau modificate ireversibil se stabilesc: potenţialul ecologic foarte bun (E), bun (B), sau moderat (M). Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale se realizează pe baza elementelor de calitate biologice, ţinând cont şi de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici şi de poluanţi specifici care influenţează indicatorii biologici. Evaluarea acestor elemente poate arăta prezenţa condiţiilor naturale, alterări minore ale acestora sau amploarea impactului antropic şi, respectiv, starea calităţii corpurilor de apă într-o anumită perioadă de timp. Indicatorii cuprinşi în Normativul de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă au fost împărţiţi în grupe principale (regimul de oxigen-RO, nutrienţi-N, gradul de mineralizare-GM, metale-M, micropoluanţi-TS):

• grupa “regim de oxigen” ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr;

• grupa “nutrienţi” ce cuprinde: amoniu (NH4+), azotiţi (NO2

-), azotaţi (NO3-), azot total (Nt), ortofosfaţi

(PO43-), fosfor total (Pt), clorofila A;

• grupa “ioni generali, salinitate” ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat (Rf), sodiu (Na+), calciu (Ca2+), magneziu (Mg2+), fier total (Fetotal), mangan total (Mntotal), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO4

2-); • grupa “metale” ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost încadrate la grupa de substanţe prioritare; • grupa “micropoluanţi organici şi anorganici cuprinde: fenoli, detergenţi, AOX, hidrocarburi petroliere. Alte substanţe precum PAH-uri, PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan şi altele au fost încadrate la grupa substanţelor prioritare. Pentru realizarea acestui capitol au fost utilizate date furnizate de SGA Brăila, Buzău şi Tulcea. SGA Galaţi, Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi SGA Vrancea furnizează date privind calitatea apelor în cadrul rapoartelor trimestriale. Fluviul Dunărea Pentru Fluviul Dunărea datele au fost transmise de către SGA Brăila şi SGA Tulcea. Concluzii: În secţiunea Dunăre - Gropeni, fluviul Dunărea se încadrează în clasa de calitate a IV-a, ţinând cont de clasa de calitate obţinută la poluanţi toxici de origine organică. - clasa de calitate globală a II-a la regimul de oxigen: Od – I;CBO5- II; CCOCr - II; - clasa de calitate globală a II -a la nutrienţi: N-NH4 -I; N-NO2 - II; N-NO3 - II; Nt – II; P-PO4 - I;Pt – I; - clasa de calitate globală a I-a la salinitate: Cl - II; SO4 - I; Rf – I; - clasa de calitate globală a IV -a la poluanţi toxici de origine organică: Fe tot – IV; Mntot –IV; - alţi indicatori : deterg - I, fen - I. In secţiunea Dunăre – Brăila 1, fluviul Dunărea se încadrează în clasa de calitate a III-a, ţinând cont de clasa de calitate obţinută la poluanţi toxici de origine organică: - clasa de calitate globală a II -a la regimul de oxigen: Od – I;CBO5- I; CCOCr - II; - clasa de calitate globală a II -a la nutrienţi: N-NH4 -I; N-NO2 - II; N-NO3 - II; Nt – II; P-PO4 - I; Pt –I; - clasa de calitate globală a I-a la salinitate: Cl -I; SO4 - I; Rf – I; - clasa de calitate globală a III -a la poluanţi toxici de origine organica: Fe tot – II; Mntot – III; - alţi indicatori : deterg - I, fen - I. În luna ianuarie 2010, Fluviul Dunărea a fost monitorizat de SGA Tulcea în secţiunile Tulcea Mm38+500, Tulcea Hm9942, Dunăre Măcin Hm8340, Dunăre Măcin–aval evacuare Aquaserv, Dunăre Dăeni km 225. Fluviul Dunărea se încadrează în clasa a II-a de calitate, în secţiunea de control Tulcea Mm38+500, Măcin Hm8340, Dăeni km 225, Smârdan Hm 8340 şi în clasa a III-a de calitate, în secţiunea de control Tulcea Hm9942, Măcin–aval evacuare Aquaserv conform Ordinului 161/2006 . În luna ianuarie, Laboratorul APM Tulcea a efectuat expertizări ale apelor fluviului Dunărea, principalul curs de apă ce traversează judeţul.


ianuarie 2010

19

La punctul de recoltare Dunăre Mm 38+500, pentru calitatea apelor Dunării se constată conform O 161/2006 depăşiri faţă de clasa I de calitate, pentru indicatorii: substanţe organice, azot din azotiţi, azot din azotaţi, calciu, produse petroliere şi fracţiunile dizolvate ale metalelor cadmiu şi nichel. La puctul de recoltare Dunăre Mahmudia, pentru calitatea apelor Dunării se constată conform O 161/2006 depăşiri faţă de clasa I de calitate, pentru indicatorii: substanţe organice, azot din azotiţi, azot amoniacal, produse petroliere şi fracţiunea dizolvată a metalului nichel. Lacu Sărat, judeţul Brăila - gradul de eutrofizare - hipertrof: Pt – hipertrof. - din punct de vedere a nutrienţilor - lacul are clasa de calitate globală - II datorită: N-NH4 – II; N-NO2 – II; Nt – II; P-PO4 - I. Celelalte secţiuni de monitorizare pe râuri, precum şi lacurile din judeţul Brăila nu au putut fi analizate datorită timpului nefavorabil (viscol) şi prezentei gheţii la mal. Râul Buzău, judeţul Buzău este monitorizat de către DA BUZĂU – IALOMIŢA În luna ianuarie 2010 au fost efectuate analize pentru stabilirea stării de calitate a apei în 4 secţiuni de control situate pe cursul principal al râului Buzău. Starea calităţii apei a fost f. bună şi bună (clasa I-a şi a II-a de calitate ) în 3 secţiuni din zona superioara a râului şi satisfacatoare (clasa a IV-a de calitate) pe tronsonul inferior al râului Buzău. Râul Rîmnicu Sărat este monitorizat de SGA Vrancea se încadrează în clasa a V-a de calitate în secţiunile de control Tulburea şi Nicoleşti conform Ordinului 161/2006, această situţie datorându-se mineralizării naturale a râului, consecinţă a rocilor salifere pe care le străbate în drumul său. În judeţul Galaţi, în luna ianuarie 2009 s-au monitorizat următoarele cursuri de apă: Fluviul Dunărea, Pârâul Chineja, Pârâul Berheci, Râul Prut, Pârâul Geru, Pârâul Zeletin, Râul Bârlad, Pârâul Corozel. Încadrarea secţiunilor de monitorizare în clase de calitate conform Ord. nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, se realizează trimestrial de către AN Apele Române DA Prut Iaşi. Conform programului de monitorizare, SGA nu realizează analiza completă lunară a cursurilor de apă ci doar indicatorii reprezentativi pentru cursul de apă evaluat. Din aceste considerente, nu este posibilă încadrarea lunară a cursurilor de apă conform Ord. nr.161/2006. În judeţul Vrancea, principalele râuri monitorizate de către SGA Vrancea sunt: Siret, Putna, Rîmnicu Sărat, Milcov, Râmna şi Trotuş. În luna ianuarie 2010 calitatea apei a fost urmărită în 14 secţiuni de supraveghere, pe următoarele râuri: Râu Siret (secţiuni de control: Adjudu Vechi, Cosmeşti, Lungoci, Şendreni); Râul Putna (secţiuni de control: Tulnici, Colacu, Boţîrlău, Podu Zamfirii); Râul Rîmnicu Sărat (secţiuni de control: Nicoleşti, Tulburea, Măicăneşti); Râul Trotuş (secţiunea de control: Adjud); Râul Râmna (secţiuni de control: Răşcuţa, Jilişte). Calitatea apelor de suprafaţă – încadrarea în clase de calitate, este caracterizată în funcţie de rapoartele furnizate de programul WAT QUAL 2006, conform Ordinului 161/2006, pe o perioada de 3 luni – trimestrial. 3.2. Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate • de către agenţii economici prin reţeaua proprie de automonitorizare • în cadrul APM Rezultatele automonitorizării pentru luna ianuarie Brăila APM - Brăila a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pe luna ianuarie 2010 de la următorii agenţi economici: SC ”Marex” SA, SC ”Vegetal Trading“ SRL, SC ”Laminorul” SA, Compania de Utilităţi Publice, SC ”Complexul de Porci Brăila“SA – Baldovineşti, SC ”Complexul de Porci Brăila“ SA – Tichileşti, STX RO Offshore Brăila SA, SC ”Lukoil Romania” SRL, SC ”Melkart Com“ SRL, SC ”Tracon“ SRL, SC ”Promex“ SA, Direcţia Serviciilor Publice–Consiliul Local Ianca. Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente, au înregistrat depăşiri constatate din buletinele de analiză transmise ale indicatorilor monitorizaţi următorii agenţi economici:


ianuarie 2010

20

♦ SC ”Vegetal Trading“ SRL: materii în suspensii; ♦ SC ”Melkart Com“ SRL: materii în suspensii, CCOCr, azot amoniacal, azot total, sulfuri; ♦ Compania de Utilităţi Publice: CCOCr, azot amoniacal; ♦ SC ”Complexul de Porci Brăila“ SA – Baldovineşti: reziduu fix, substanţe extractibile cu solvenţi

organici , CCOCr, CBO5, azot amoniacal, azot total; ♦ SC ”Complexul de Porci Brăila“ SA – Tichileşti: reziduu fix, CCOCr, substanţe extractibile cu solvenţi organici, azot total; ♦ Direcţia Serviciilor Publice –Consiliul Local Ianca: materii în suspensii.

Buzău APM BUZĂU a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pe luna ianuarie 2010 de la următorii operatori economici: SC ROMCARBON SA Buzău (temperatură, pH, suspensii, reziduu fix, CBO5, produse petroliere), SC COMPANIA DE APĂ SA Buzău (pH, cloruri, CCO-Cr, CBO5, MTS, reziduu fix, azot amoniacal, azotaţi, azotiţi, sulfaţi, fenoli, substanţe extractibile, P total, detergenţi, Ca), SC CONTACTOARE SA Buzău (cianuri,Cr, pH), SC MARTELLI EUROPE SRL Buzău (pH, suspensii totale sulfaţi, sulfuri, azotiţi, azot amoniacal, CBO5, P total, Cl liber, detergenţi), SC COMPANIA DE APĂ SA Râmnicu Săra t(pH, CBO5, substanţe extractibile, suspensii), DEPOUL CFR MARFĂ Buzău (extractibile, suspensii, pH, Cr hexavalent ), SC GREENTECH SA BUZĂU (pH, suspensii totale, CCO-Cr, detergenţi, substanţe extractibile), SC CORD SA Buzău (pH, suspensii, Fe, reziduu fix, CCO-Cr, Ca, Zn, Cu, substanţe extractibile, P total). Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii monitorizaţi. Constanţa A.P.M. Constanţa a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pe luna ianuarie 2010 de la 52 agenţi economici din judeţ. În urma analizării buletinelor de analiză s-au constatat depăşiri ale limitelor admise la MTS, CCOCr, CBO5, SET, fosfor total (Ptot) . C.N. ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME S.A. CONSTANŢA monitorizează semestrial apa din acvatoriu şi apa pluvială, conform Protocolui nr. 11602/22.04.2008 încheiat cu Direcţia Apelor Dobrogea Litoral. S-au observat depăşiri ale limitelor admise pentru apa din canalele navigabile şi la apa deversată în canalele navigabile CDMN şi CPAMN, pe luna ianuarie 2010: - Pentru apa din canalele navigabile s-au observat valori ale indicatorilor: - Conductivitate: 1245,50 µS/cm în amonte Ecluza Năvodari, faţă de limita admisă de max. 1000 µS/cm; - Total substanţe dizolvate: 472,00 mg/l în amonte Ecluza Năvodari, faţă de limita admisă de max. 400 mg/l . - Cloruri: 207,68 mg/l în Amonte Ecluza Năvodari, faţă de limita admisă de max. 200 mg/l. - CCO-Cr: 20,838 mg O2/l la km 38 Aval Medgidia. - Pentru apa deversată în canalele navigabile CDMN şi CPAMN s-au observat valori ale indicatorilor: - Conductivitate: 1104 µS/cm la Km 39+850 mal drept CDMN canalizare pluvială;

1103 µS/cm la Km 39+000 mal drept CDMN canalizare pluvială; 1002 µS/cm la Km 38+800 mal drept CDMN canalizare pluvială; 1069 µS/cm la Km 37+980 deversare Staţia de Epurare Medgidia, faţă de limita

admisă de max. 1000 µS/cm. - Alcalinitate: 7,24 mval/l în apa uzată industrială evacuată de SC Sursal SA Saligny în SPA1, faţă de limita admisă de max. 7 mval/l. - Total substanţe dizolvate: 461 mg/l la km 39+850 mal stâng CDMN – canalizare pluvială

443 mg/l la km 39+850 mal drept CDMN – canalizare pluvială; 444 mg/l la km 39+000 mal drept CDMN – canalizare pluvială;

402 mg/l la km 38+800 mal drept CDMN – canalizare pluvială; 401 mg/l la km 38+400 mal drept CDMN – canalizare pluvială; 430 mg/l la km 37+980 deversare Staţia de Epurare Medgidia;

498 mg/l la km 28 deversare Staţia de Epurare Poarta Albă; 657 mg/l pentru SPA1 Saligny din cheson, faţă de limita admisă de max. 400 mg/l.

- Duritate: 20,27 gr.durit. în apa uzată industrială evacuată de SC Sursal SA Saligny în SPA1, faţă de limita admisă de max. 20 gr.durit.


ianuarie 2010

21

Galaţi Automonitorizarea calităţii apelor uzate în luna ianuarie 2009 a fost realizată de către următorii agenţi economici, cu potenţial impact asupra mediului: S.C. ELECTROCENTRALE S.A.; S.C. INTFOR S.A.; ARCELORMITTAL: Deversare iaz Catuşa (surse de poluare: UCC, UAF,UOR (OLD1 şi OLD3), UOR (TC1 şi TC3), UOR produse auxiliare, ULP (LTG1 şi LSF), UPS, UPDES şi Deversare Balta Mălina (surse de poluare: UAF, UOR (OLD1 şi OLD3), UOR (TC1 şi TC3), ULP, UPDES); S.C. APA CANAL S.A. Datele rezultate în urma automonitorizării agenţilor economici sunt transmise către APM Galaţi conform prevederilor incluse în autorizaţia de mediu. S-au semnalat depăşiri la S.C. ELECTROCENTRALE S.A., la indicatorii: substanţe extractibile (C13; C19; C3bO3), fier (C3.11; C44 si C28), CBO5 (C29; C19), CCOcr (C29; C19), faţă de valoarea limită admisă la evacuare, stabilită prin Autorizaţia integrată de mediu. Având în vedere că depăşirile înregistrate nu sunt caracteristice specificului de activitate, S.C. Electrocentrale S.A. va renegocia limitele poluanţilor din apele uzate cu S.C. ArcelorMittal Galaţi. Vrancea APM Vrancea a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pe luna ianuarie 2009 de la următorii operatori economici: S.C. VRANCART ADJUD (pH, suspensii, reziduu fix, CBO5, CCO-Cr, amoniu, fenoli, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile); S.C. ROMSEH Tools FOCŞANI (pH, suspensii, Cr3+, CN - , substanţe extractibile); S.C. ENET FOCŞANI ( pH, substanţe extractibile , temperatură, cloruri); S.C. VEF S.A. FOCŞANI (pH, suspensii, reziduu fix, Fe, substanţe extractibile). Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente nu s-au înregistrat depăşiri la nici unul din indicatorii urmăriti. Rezultatele monitorizării efectuate de Laboratoarele APM În luna ianuarie 2010, laboratorul A.P.M Brăila a efectuat analize fizico-chimice la o singură unitate care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă: SC Tazz SA Brăila Indicatorii determinaţi în apele deversate de acest agent economic, s-au încadrat în limitele stabilite prin actele de reglementare. Au fost planificaţi pentru a fi monitorizaţi şi 20 agenţi economici a căror ape rezultate din procesul tehnologic sunt deversate în canalizarea oraşului. Dintre aceştia, au fost monitorizaţi doar 15 agenţi economici, majoritatea spălătoriilor auto planificate, fiind închise temporar, datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile – ninsori abundente şi ger ( SC Giani Com SRL, SC Farex SA, SC Combutuc SRL, SC Gold & Platin Danubius SRL, SC Scorpion Com SRL). În urma determinărilor efectuate, s-a constatat că s-au înregistrat uşoare depăşiri ale conţinutului de substanţe extractibile la unele spălătorii auto (SC Novaagritera SRL, SC Eltisa Com SRL, SC Expres Orient Junior SRL), restul indicatorilor determinaţi încadrându-se în limitele maxime admise prevăzute în Normativele şi actele de reglementare existente. În luna ianuarie 2010, nu s-au efectuat analize fizico-chimice de laboratorul A.P.M Buzău la unităţi care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă. În luna ianuarie 2010 laboratorul APM Buzău a efectuat analize fizico-chimice, contracost, la următorii operatori economici: SC CHINA TOBACCO INTERNATIONAL EUROPE COMPANY SRL PÂRSCOV; SC INDUSTRIA FILATI BUZĂU SRL; SC IVCON SRL BUCUREŞTI – STAŢIA SCUTELNICI. Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii monitorizaţi. În luna ianuarie 2010, s-au efectuat analize fizico-chimice de laboratorul A.P.M. Constanţa la următoarele unităţi care prezintă un potenţial impact asupra apelor de suprafaţă: SC DACRIS PROD SRL CONSTANTA; SC MAGISTRA SRL CONSTANTA. Nu s-au înregistrat depăşiri, la indicatorii monitorizati. Deoarece aceste analize au fost efectuate la solicitarea agentilor economici, rezultatele înregistrate sunt proprietatea acestora, în conformitate cu procedurile din manualul calităţii, în curs de implementare în laboratorul A.P.M. Constanţa, în vederea acreditării în conformitate cu ISO 17025. Agenţii economici la care s-au înregistrat depăşiri au fost notificaţi conform prevederilor OUG 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea adoptării măsurilor tehnice necesare şi repetării, ulterior, a analizei în vederea verificării încadrării indicatorilor în HG 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare. În luna ianuarie 2010, laboratorul A.P.M. Galaţi a efectuat analize fizico-chimice ale calităţii apelor uzate la solicitarea agenţilor economici, precum şi conform programului de monitorizare stabilit la nivelul agenţiei. Au fost efectuate determinări la solicitarea agenţilor economici pentru respectarea obligaţiilor incluse în


ianuarie 2010

22

autorizaţia de mediu: SC Dorconing SRL, SC Super A Plus K SRL, SC Rolland SRL, SC Razboieni SRL. Periodic, agenţii economici transmit la APM Galaţi rezultatele automonitorizării conform programului de monitorizare: SCM Manager SA; SC ABC SRL şi SNTFM Revizia Vagoane Marfă Barboşi Triaj. În luna ianuarie 2010, s-au efectuat analize fizico-chimice de laboratorul A.P.M Tulcea la următoarele unităţi care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă: SC CAMPOFRIO SRL TULCEA; SC CARNIPROD SRL TULCEA, SC TABCO CAMPOFRIO TULCEA, SC TEXTILE &GEL CO SA TULCEA, SC DELTALACT SA TULCEA, SC MM PRODUCT, SC CONFECŢIA SA TULCEA, SPITALUL JUDETEAN TULCEA, SC AQUASERV SA TULCEA. Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente s-au inregistrat depăşiri la următorii indicatori monitorizaţi: CBO5 (SC Carniprod SRL Tulcea, SC Textile&Gel CO SA Tulcea, SC Deltalact SA Tulcea, SC Mm Product, SC Confecţia SA Tulcea, Spitalul Judeţean Tulcea); CCO-Cr (SC Textile&Gel CO SA Tulcea, SC Deltalact SA Tulcea, SC Mm Product, SC Confecţia SA Tulcea, Spitalul Judeţean Tulcea), N-Nh4 (SC Carniprod SRL Tulcea, SC Textile&Gelco SA Tulcea, SC Deltalact SA Tulcea, SC Mm Product, SC Confecţia SA Tulcea); suspensii totale (SC Carniprod SRL Tulcea, SC Deltalact SA Tulcea, SC Mm Product, SC Confecţia SA Tulcea, Spitalul Judeţean Tulcea);extractibile (SC Tabco Campofrio Tulcea, SC Mm Product, SC Confecţia SA Tulcea, Spitalul Judeţean Tulcea, SC Aquaserv SA Tulcea); pH (SC Deltalact SA Tulcea, SC Confecţia SA Tulcea, Spitalul Judeţean Tulcea); P tot (SC Confecţia SA Tulcea); detergenţi (Spitalul Judeţean Tulcea). APM Vrancea a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pe luna ianuarie 2010 de la următorii operatori economici: SC VRANCART SA ADJUD; CUP SA - sucursala ADJUD; CUP SA FOCŞANI; CL GUGEŞTI; SC ILGO MĂRĂŞEŞTI; CUP SA - sucursala ODOBEŞTI; CUP SA - sucursala PANCIU. Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori monitorizaţi : − suspensii, CCO-Cr, la : SC VRANCART SA ADJUD; − suspensii, CCO-Cr, NH4, detergenţi la : CUP SA – sucursala Odobeşti, CUP SA – sucursala Panciu; − suspensii, CCO-Cr, NH4, la : CL GUGEŞTI ; − NH4, detergenţi la : CUP SA – sucursala Mărăşeşti; − NH4, la : CUP SA – sucursala Adjud. Depăşirile se datorează în general funcţionării necoresponzătoare a staţiilor de epurare şi capacităţii depăşite de epurare a staţiilor. Capitolul 4. REŢEAUA DE RADIOACTIVITATE În Regiunea Sud-Est, în luna ianuarie 2010 verificarea nivelurilor de radioactivitate s-a realizat în reţeaua din judeţele Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Determinările s-au făcut pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape, vegetaţie şi sol. Brăila Valorile înregistrate, la staţia automată de monitorizare, pentru doza gama se încadrează în limitele fondului natural. Buzău Radioactivitatea factorilor de mediu analizaţi în luna ianuarie 2009 nu au depăşit limitele de atenţie pentru nici unul din factorii de mediu. Constanţa În luna ianuarie 2010, debitmetrul de doza gama TIEX a fost defect. La Staţilea R.A. Constanţa şi R.A. Cernavodă nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelelor de notificare operaţională. Galaţi Supravegherea nivelelor de radiaţii ale factorilor de mediu este realizată printr-o reţea formată din următoarele puncte: � pentru aerosoli atmosferici – platforma staţiei amplasată pe terasa A.P.M. Galaţi � pentru depuneri atmosferice – platforma staţiei; � pentru ape:

• din Dunăre – zona Port Călători; • pentru Prut – zona localităţii Giurgiuleşti; • pentru apă potabilă prelevarea se face din reţeaua locală (de apă potabilă) de la conductă;


ianuarie 2010

23

• pentru sol şi vegetaţie – parcul din vecinătatea sediului A.P.M.Galaţi. Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelelor de atenţionare la indicatorii monitorizaţi, fiind înregistrate valori medii lunare mai scăzute la aerosoli atmosferici, debit doză gamma în aer, depuneri atmosferice, respectiv valori medii lunare uşor mai ridicate la apa brută şi apa potabilă, comparativ cu valorile din luna decembrie 2009. Tulcea În luna ianuarie 2010, nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelelor de atenţionare la indicatorii monitorizaţi. Vrancea Radioactivitatea factorilor de mediu analizaţi s-au încadrat în limitele fondului natural. Capitolul 5. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII SOLULUI În luna ianuarie 2010 au fost efectuate prelevări şi analize de sol doar de către APM Galaţi în două puncte: Şantierul Naval şi Tirighina, celelalte cinci APM-uri nu au monitorizat calitatea solului din cauza condiţilor meteorologice. Reacţia solului a fost neutră spre ,,slab alcalină”. Conţinutul total de săruri solubile, determinate în extractul apos, încadrează solurile analizate în categoria celor “slab salinizate” cu tendinţă spre salinizare, “clorurică” în ambele puncte de monitorizare din judeţul Galaţi. Conform Planului de implementare a HG nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul identificării şi realizării listelor siturilor contaminate/potenţial contaminate, s-au realizat următoarele acţiuni: Brăila Reprezentanţii APM Brăila au analizat studiile evaluării de risc elaborate pentru Parcurile 6, 10, 11 Bordei Verde, Staţia de injecţie Bordei Verde şi Parcul 9 Însurăţei. Au fost introduse completări în baza de date „on-line”, existentă pe site-ul ANPM, secţiunea „Inventar Naţional, situri contaminate – faza pilot”, cu informaţii cuprinse in studiile de risc nominalizate sus; au fost introduse şi informaţii referitoare la coordonatele STEREO 70 ale amplasamentelor potenţialelor situri contaminate precum şi ale punctelor de prelevare ale probelor de sol şi apă freatică pentru amplasamentele aparţinând SC PETROM SA: depozit PECO Brăila Oraş, depozitul PECO Ianca şi depozitul PECO Făurei. Tulcea În domeniul protecţiei solului şi subsolului a fost finalizată acţiunea de centralizare a datelor pentru stabilirea despăgubirilor de mediu la amplasamentele aparţinând SC OMV PETROM SA pentru anul 2010. Capitolul 6. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A ZGOMOTULUI URBAN

În luna aprilie 2009, în regiune, supravegherea nivelului de zgomot urban, s-a făcut în 48 de puncte de măsurare, în conformitate cu STAS 10009/1988:

Judeţ Număr puncte de măsurare

Brăila -

Buzău 7

Constanţa 10

Galaţi 20

Vrancea 11

Total 48


ianuarie 2010

24

Brăila În luna ianuarie 2009 nu au fost efectuate determinări ale nivelului de zgomot exterior, conform programului de monitorizare. Buzău S-au înregistrat depăşiri în luna ianuarie 2010 ale LMA conform STAS-ului 10009/1988 în punctul: zona NORD Buzau cu 5,28 % faţă de LMA, Complex OMI EXPO cu 4,62 % faţă de LMA, zona EST Buzău cu 2,07 % faţă de LMA, Nehoiu cu 5,71 % faţă de LMA; Valoarea medie a măsurătorilor din luna ianuarie 2010 (70,29 dB) a fost în scădere faţă de valoarea medie a lunii decembrie 2009 (69,83 dB ). Aceste depăşiri sunt cauzate de traficul auto foarte intens din zonele respective. Problema va putea fi rezolvată după întocmirea hărţilor de zgomot prin redirijarea şi optimizarea traficului. Constanţa În cursul lunii ianuarie 2009 s-au efectuat măsuratori ale nivelului de zgomot urban, în 10 puncte de supraveghere stabilite conform “Reţelei de supraveghere fonică“ în judeţul Constanţa. Nu s-au constatat depasiri ale limitei maxime admisibile pentru zgomot. Galaţi Reţeaua de monitorizare a zgomotului ambiental este formată din 20 puncte de monitorizare reprezentând: artere rutiere (10 puncte), şcoli (2 puncte), parcuri (2 puncte), pieţe (2 puncte), parcaje auto (2 puncte), zone feroviare (2 puncte). În urma măsurătorilor efectuate s-au semnalat depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admisibil la 4 din cele 13 de puncte monitorizate (Gara Galaţi – 75 dB, Gara Barboşi – 73 dB, Strada Brăilei – Strada Regiment 11 Siret – 71 dB, Prelungirea Brăilei c/c Drumul de Centură – 75 dB. Tulcea APM Tulcea nu efectuează măsurători ale zgomotului urban. Vrancea În cursul lunii ianuarie 2009 s-au efectuat măsuratori ale nivelului de zgomot urban, în 11 puncte de supraveghere stabilite conform “Reţelei de supraveghere fonică “ în judeţul Vrancea. În urma măsurătorilor efectuate s-a constatat depăşirea nivelului echivalent de zgomot admisibil conform STAS 10009/1988, pe B-dul Bucureşti în zona UM 01270, str. Ştefan cel Mare în zona Şcolii generale nr.9, B-dul Gării în zona liceului Kogălniceanu. HARTI strategice de zgomot şi Planuri de acţiune pentru reducerea zgomotului În România, zgomotul devine o problemã importantã care afecteazã sãnãtatea umanã şi calitatea vieţii în proporţie de 25% din totalul poluãrii existente. Ea duce la creşterea stresului, modificã dinamica somnului şi creşte probabilitatea apariţiei afecţiunilor cardiace. În mare parte, problema este generatã de activitatea de transport şi de construcţii. Principalul obiectiv în domeniul zgomotului prevãzut în cadrul celui de-al VI-lea Program de acţiune pentru protecţia mediului constã în reducerea numãrului de persoane afectate în mod regulat şi pe termen lung de nivele ridicate ale zgomotului, de la un numãr de 100 milioane de persoane în anul 2000 cu 10% pâna în anul 2010 si cu 20% pâna în anul 2020. Pentru limitarea acţiunii surselor de zgomot este necesara adoptarea unei strategii adecvate, susţinutã de reglementãri legislative corespunzãtoare. Principalele mijloace de combatere a zgomotului pot fi clasificate în:

� reducerea nivelului de zgomot la sursã; � mãsuri urbanistice; � mãsuri de protecţie a construcţiilor şi clãdirilor; � protecţia directã a omului expus în mediu poluat fonic.

Elaborarea hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerări presupune cartarea separată, pentru indicatori ai nivelului de zgomot Lzsn şi Ln, a următoarelor surse de zgomot: traficul rutier, traficul feroviar, aeroporturi, zonele industriale în care se desfăşoară activităţi privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, inclusiv pentru porturi. Până la sfârşitul anului 2008 a fost finalizat procesul de elaborare al hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerările Galaţi şi Constanţa; drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an; căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an, Porturile Galaţi şi Constanţa. Până în acest moment, au fost finalizate planurile de acţiune pentru aglomerările Galaţi şi Constanţa. Primăriile Municipiilor Galaţi şi Constanţa sunt autorităţile responsabile pentru întocmirea hărţilor strategice de zgomot şi realizarea planurilor de acţiune pentru aglomerărilor Galaţi, respectiv Constanţa.


ianuarie 2010

25

Documentaţiile pot fi consultate pe site-urile oficiale ale Primăriilor Galaţi şi respectiv Constanţa: http://www.primaria.galati.ro/portal/index.php http://www.primaria-constanta.ro/PrimariaConstanta/Default.aspx Consiliul Local Municipal Constanţa a aprobat prin H.C.L.M. nr. 392/28.08.2009 „Planul de Acţiune privind reducerea zgomotului ambiental în municipiul Constanţa”. Planul de acţiune poate fi consultat pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Constanţa: http://www.primaria-constanta.ro/PrimariaConstanta/Default.aspx Planul de acţiune privind reducerea nivelului de zgomot ambiental în Municipiul Galaţi a fost aprobat de către Consiliul Local Galaţi prin Hotărârea nr. 491 din 29.10.2009. Documentul oficial este postat pe site-ul Primăriei Municipiului Galaţi la adresa: http://www.primaria.galati.ro/portal/hotarari/011009/HCL%20491.pdf - Ministerul Transporturilor – Compania Naţională de Căi Ferate „CFR”- SA a realizat hărţile de zgomot şi Planurile de acţiune pentru tronsonul de cale ferată Palas – Saligny, Constanţa. Documentaţia a fost transmisă la MM şi la ANPM şi este disponibilă la următoarea adresă: http://testcfr.infofer.ro/images/stories/file/zgomot/Anexa%203.3_Palas_Tren.pdf COMPANIA NAŢIONALÃ DE AUTOSTRÃZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA S.A. a realizat hărti de zgomot pentru 268.3 km pentru sectoarele de drumuri naţionale care în anul 2006 au avut un trafic de peste 6000000 de treceri de vehicule precum şi hărtile de conflict identificate cu depăşiri ale nivelelor admisibile pentru Lzsn şi Ln. La nivelul Regiunii Sud-Est au fost identificate depăşiri ale nivelurilor de zgomot pentru următoarele sectoare de drumuri naţionale din judeţul Constanţa:

- Sector DN2A km 197+397 – km 199+900 oraşul Ovidiu - Sector DN39 km 6+743 – km 7+707 localitatea Lazu; - Sector DN39 km 9+502 – km 10+582 localitatea Agigea.

Pentru aceste sectoare de drumuri naţionale a fost studiată ca măsură de reducere a zgomotului amplasarea de panouri antifonice, rezultând hărţile de diferenţă care evidenţiază efectele de reducere a zgomotului prin amplasarea de panouri antifonice. Capitolul 7. PROTECŢIA NATURII ŞI ARII PROTEJATE În luna ianuarie 2010, Ministerul Mediului şi Pădurilor a anunţat deschiderea sesiunii de depunere a dosarelor pentru preluarea în custodie, respectiv administrare a ariilor naturale protejate de interes national şi comunitar. Dosarele depuse până la data de 29.01.2010 au fost întocmite în conformitate cu prevederile OM nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea de structuri de administrare si a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri de administrare. Etapele procedurii de atribuire în administrare/custodie au fost urmatoarele:

a. afisarea la sediul autoritãtii responsabile si pe pagina proprie de internet a listei ariilor naturale protejate care fac obiectul prezentei metodologii si stabilirea termenului-limitã de depunere a dosarului de candidaturã;

b. depunerea dosarului de candidaturã la sediul autoritãtii responsabile si evaluarea acestuia; c. întocmirea raportului de evaluare de cãtre Comisia de evaluare; d. aprobarea raportului de evaluare de cãtre conducãtorul autoritãtii responsabile; e. semnarea contractului de administrare/custodie.

Dosarele pentru custodie au fost analizate în cadrul comisiilor regionale, constituite conform prevederilor legale. Dosarele care au fost transmise Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate pâna la momentul desfiintarii acesteia au fost preluate automat şi analizate în comisiile de încredintare în custodie.


ianuarie 2010

26

Lista siturilor Natura 2000 care necesitau structuri proprii de administrare, în conformitate cu Ordinul ministrului mediului şi pãdurilor nr. 55/20.01.2010 precum şi lista siturilor Natura 2000 care vor fi preluate în custodie au fost publicate pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor. Siturile au fost selectate pe baza criteriilor stabilite de comun acord între reprezentanţii MMP şi reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ai Regiei Naţionale a Pădurilor şi ai organizaţiilor neguvernamentale. În luna februarie 2010 vor fi publicate Rapoartele finale de evaluare ale Comisiei de evaluare privind atribuirea în administrare a ariilor naturale protejate şi respectiv, Situaţia centralizată privind atribuirea în custodie a ariilor naturale protejate. În cadrul proiectului LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea Ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior” implementat de ARPM Galaţi, în perioada ianuarie-februarie 2010, au fost efectuate următoarele acţiuni: - Actualizarea site-ului www.luncaprut.ro pentru diseminarea informaţiilor şi a rezultatelor acţiunilor din

proiect cu realizările din perioada iunie 2009 – ianuarie 2010. - Completarea bazei de date cu rezultatele studiilor realizate de partenerii din proiect, CCEMESI şi SOR, responsabili cu studiile de cercetare pe flora şi avifauna din Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, în vederea finalizării Planului de Management şi Monografiei Parcului; - Numirea unui nou responsabil la Centrul de Informare Oancea, punct de informare realizat în cadrul proiectului, cu sediul în Primăria comunei Oancea, predarea inventarului şi instruirea persoanei privind sarcinile şi responsabilităţile care îi revin în derularea activităţilor din proiect. - Celebrarea Zilei Mondiale a zonelor umede, (anul 2010 fiind declarat Anul Biodiversităţii, sloganul evenimentului fiind: Grija pentru zonele umede – Un răspuns la schimbările climatic ), s-a realizat prin următoarele acţiuni:

o în zilele de 27 şi 28 ianuarie a.c. au fost organizate lecţii deschise la Şcoala nr. 5 şi respectiv, Eco-Şcoala nr. 2 din Galaţi, ocazie cu care elevii au fost informaţi despre zonele umede din ţara noastră şi din Regiunea Sud-Est prin prezentări şi materiale tematice: afişe, broşuri, hărţi. La rândul lor, elevii au prezentat poezii, eseuri şi desene tematice, lecţiile încheindu-se cu discuţii interactive pe bază de chestionare.

o în data de 29 ianuarie, la Şcoala Gimnazială Oancea, s-a sărbătorit Ziua Mondială a Zonelor Umede. Elevii claselor V - VIII, eveniment la care elevii au urmărit o prezentare generală a zonelor umede cu o exemplificare detaliată referitoare la Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, urmată de discuţii libere. La finalul zilei au fost distribuite pachete cu materiale tematice şi de promovare elaborate în cadrul proiectului LIFE05NAT/RO/000155.

- Monitorizarea şi coordonarea activităţii lunare a rangerilor anagajaţi pentru funcţionarea şi paza Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.

- Deplasări în zonele Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, pentru monitorizarea stării investiţiilor realizate în cadrul proiectului (panouri publicitare, turnuri de observare a populaţiilor de păsări, lucrări de reabilitare lacuri Vlăşcuţa şi Pochina).

- Monitorizarea populaţiilor de păsări cu habitate în Parc, pe perioada iernii, pe baza fişelor întocmite de reprezentanţii Societăţii Ornitologice Române, parteneri în proiect.

Câteva din activităţiile desfăşurate în cadrul Compartimentelor de Protecţia Naturii, protecţia solului şi subsolului, de la nivelul agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, în cursul lunii ianuarie au fost următoarele: Brăila - A fost emisă o autorizaţie pentru o persoană fizică în scopul recoltării de plante medicinale sălbatice, în vederea comercializării pe piaţa internă, către populaţie. - Ca urmare a depunerii documentaţiei în vederea avizării planului urbanistic general al UAT Movila Miresii, aceasta a fost analizată şi au fost solicitate completări referitoare la ariile naturale protejate amplasate pe teritoriul comunei. - În scopul emiterii avizului de mediu pentru planul urbanistic zonal „Extindere şi modernizare exploataţie agricolă”, titular SC Dominator Land SRL, APM Brăila a participat la şedinţa grupului de lucru din data de 20.01.2010. Având în vedere că exploataţia va fi amplasată pe teritoriul UAT Vişani, în vecinătatea sitului de importanţă comunitară Balta Albă – Amara – Jirlău - Lacul Sărat Câineni, s-a propus ca raportul de mediu să descrie efectele planului asupra habitatelor şi speciilor ce constituie obiectul protecţiei în această arie naturală protejată.


ianuarie 2010

27

- Conform Ord. M.M.D.R. nr. 755/2007 privind aprobarea modelului fişei de evidenţă a fiecărei grădini zoologice şi fiecărui acvariu public, precum şi a Registrului naţional al grădinilor zoologice şi acvariilor publice, APM Brăila a colectat şi actualizat datele din fişa de evidenţă a Parcului Zoologic Brăila pentru perioada 01.10.2009-31.12.2009, pe care le-a transmis Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Galaţi. Faţă de perioada 01.07.-30.09.2009 colecţia deţine tot 48 de specii (din care 30 de specii de mamifere şi 18 specii de păsări), însă cu un număr total de 302 exemplare, mai mic cu 2 exemplare faţă de data de 30.09.2009, ca urmare a decesului unor exemplare. - Ca urmare a depunerii documentaţiei de către Primăria Brăila în scopul obţinerii acordului de mediu pentru proiectul “Modernizare şi reabilitare Parc Monument”, în luna ianuarie au fost analizate şi verificate în teren informaţiile puse la dispoziţie, a fost solicitată completarea acestora şi s-au stabilit condiţiile pentru realizarea lucrărilor propuse. De asemenea, a fost verificată documentaţia depusă de Primăria Brăila în vederea emiterii acordului de mediu pentru proiectul „Reabilitare pasaj pietonal Piaţa Independenţei” şi s-a constatat că lucrările nu presupun modificarea suprafeţei acoperite cu vegetaţie. Buzău S-au emis patru puncte de vedere privind planurile/proiectele/activităţile care sunt situate în cadrul ariilor naturale protejate sau în vecinătatea acestora, au fost efectuate verificări în teren pentru aprecierea potenţialului impact asupra biodiversităţii şi stabilirea procedurilor de emitere a actelor de reglementare şi s-au elaborat hărţi de poziţionare a perimetrelor în care agenţii economici doresc să desfăşoare activităţi în raport cu suprafeţele înscrise în siturile din Reţeaua Natura 2000. Constanţa S-au emis puncte de vedere privind încadrarea obiectivelor în raport cu ariile naturale protejate de importanţă naţională, comunitară sau internaţională. S-au emis puncte de vedere privind încadrarea obiectivelor faţă de ariile naturale protejate de interes naţional, comunitar şi internaţional. Galaţi Au fost redactate puncte de vedere pentru activităţi din interiorul/vecinătatea ariilor naturale protejate. Au fost efectuate verificări de amplasamente pentru activităţi din interiorul/vecinătatea ariilor naturale protejate, a fost emis un aviz pentru concesionarea de teren din cadrul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. Tulcea În vederea identificării amplasamentelor unor planuri/programe şi proiecte faţă de ariile naturale protejate care fac parte din Reţeaua ecologică Natura 2000, în baza accesării hărţilor GIS, au fost întocmite puncte de vedere pentru desfăşurarea procedurilor legale de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului. Au fost efectuate deplasări în judeţ pentru verificarea amplasamentelor unor investiţii faţă de ariile naturale protejate care aparţin reţelei ecologice Natura 2000 şi de asemenea pentru identificarea unor habitate şi specii protejate. Pentru aceste investiţii s-au analizat din punct de vedere al biodiversităţii rapoartele de mediu/studiile de impact asupra mediului în cadrul planurilor/proiectelor supuse procedurii SEA, respectiv EIA. In baza Ordinului nr.410/2008 s-a finalizat situaţia centralizată a tuturor autorizaţiilor de recoltare/capturare, achiziţie şi/sau comercializare flora şi faună sălbatică pentru anul 2009. Vrancea În luna ianuarie 2010, una dintre principalele activităţi din cadrul Compartimentului Protecţia Naturii Biodiversitate Protecţie Sol Subsol, s-a axat pe derularea acţiunilor de asigurare şi monitorizare a statutului de conservare a ariilor naturale protejate şi de supraveghere a stării factorilor de mediu din judeţul Vrancea. Din această perspectivă, au fost analizate documentaţiile de solicitare a emiterii autorizaţiilor de mediu pentru activităţi economice şi s-au realizat verificări în teren ale locaţiilor pentru amplasamente ale acestora, în mod special în cadrul SPA Lunca Siretului Inferior şi Parcului Natural Putna Vrancea. Analiza rapoartelor la studiile de evaluare a impactului asupra mediului, în vederea autorizării unor activităţi în cadrul ariilor naturale protejate unde sunt permise acestea, a reprezentat o altă preocupare a perioadei. S-au realizat verificări ale amplasamentelor pentru toate obiectivele economice din localităţi ale căror teritorii administrative se suprapun diferitelor categorii de arii naturale protejate. La jumătatea lunii ianuarie a debutat un nou proiect cu finanţare europeană al cărui beneficiar principal este Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea. Având în vedere aceasta, la 21 ianuarie, s-a desfăşurat la Târgu Secuiesc prima întâlnire a partenerilor. Proiectul, cu un buget total de 515.066 €, numit “Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central estică a Carpaţilor Orientali” se va derula pe perioada 15.01.2010 -20.12.2013 şi ca parteneri asociaţi alături de APM Vrancea, vor fi implicate: Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Agenţia


ianuarie 2010

28

pentru Protecţia Mediului Harghita, Asociaţia Pentru Conservarea Diversităţii Biologice – Vrancea, Asociaţia pentru Conservarea Valorilor Naturii – Harghita. Scopul proiectului este Conservarea celui mai reprezentativ eşantion al populaţiei de Ursus arctos din România, prin implementarea celor mai bune practici şi acţiuni demonstrative în zona central-estică a Carpaţilor Orientali şi are ca obiective:

• Menţinerea actualului statut de conservare al populaţiei carpatice de urs brun; • Prevenirea declinului populaţiei de urs brun, datorat braconajului, habituării şi mortalităţii

juvenile; • Prevenirea şi reducerea conflictelor dintre urs şi localnici; • Menţinerea actualului statut de conservare în cele 15 situri Natura 2000 suprapuse arealului

proiectului. Capitolul 8. GESTIUNE DEŞEURI � Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi continuă seria

campaniilor naţionale, respectiv regionale,de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de la populaţie, denumită „Marea Debarasare”. Această acţiune oferă fiecărui cetăţean din localităţile implicate să depună în faţa locuinţei deşeurile de electrice şi elecronice, care vor fi colectate în aceeaşi zi, uşurând sarcina cetăţenilor de a evacua aceste echipamente care nu le mai sunt necesare.

La campania de colectare echipamente electrice şi electronice din data 09 ianuarie 2010 la nivelul Regiunii Sud – Est au participat 13 primării (12 primării din mediul urban şi una din mediul rural – Lumina, judeţul Constanţa) şi s-au colectat 25.200 kg, după cum urmează: judeţul Brăila: 350 kg; judeţul Buzău: 350 kg; judeţul Constanţa (8 localităţi urbane şi 1 localitate rurală): 24.100 kg; judeţul Galaţi, Tecuci: 200 kg; judeţul Tulcea: 150 kg. Datorită numărului tot mai mic de DEEE-uri colectate în cadrul campaniilor lunare „Marea debarasare”, Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu celelalte entităţi implicate au decis modificarea periodicităţii campaniei, urmând ca aceasta să se desfăşoare trimestrial. De asemenea, pentru o mai bună eficienţă, debarasarea şi colectarea deşeurilor se va desfăşura pe parcursul a două zile pentru fiecare ediţie, în zilele de vineri şi sâmbătă. În această campanie vor fi implicate atât primăriile, cât şi producărorii, operatorii de salubritate, populaţia, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi agenţiile locale şi regionale pentru protecţia mediului. Campania va avea şi o componentă de colectare la nivel rural. Astfel, la fiecare ediţie, Campania se va desfăşura şi într-un număr limitat de judeţe, pe un traseu ales în funcţie de disponibilittaea organizaţiillor colective responsabile de colectare. În acest sens vineri 26 martie şi sâmbătă 27 martie se va derula prima campanie care se va desfăşura după noul format. � De la 1 ianuarie 2010 a intrat în vigoare Ordinul ministrului mediului nr. 1683 pentru aprobarea Ghidului

de finanţare a programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional, publicat în Monitorul Oficial nr. 921 din 29.12.2009.

Printre principalele prevederi pentru anul 2010 se numără: − instituirea primei de casare exprimată printr-un tichet valoric, cu o valoare nominală de 3.800 lei; − pentru achiziţionarea unui autovehicul nou se pot utiliza unul, două sau cel mult trei tichete valorice; − valoarea nominală a tichetului valoric/tichetelor valorice se scade de către producătorul validat din

preţul de comercializare al autovehiculului nou, diferenţa fiind asigurată de către proprietarul înscris din surse financiare proprii, inclusiv credite bancare sau prin finanţare în baza unui contract de leasing financiar;

Prin Dispoziţia preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 01 din 07 ianuarie 2010 a fost aprobată organizarea sesiunii de validare a producatorilor din cadrul Programului de stimulare a innoirii Parcului auto national pentru anul 2010, în perioada 15 - 28 ianuarie 2010, suma alocată fiind de 228.000.000 lei. Începând cu acest an a fost lansat Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi masini agricole autopropulsate. Obiectul programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă acordată din Fondul pentru mediu pentru achiziţionarea tractoarelor şi maşinilor agricole autopropulsate noi, mai puţin poluante, în schimbul predării spre casare a tractoarelor şi maşinilor agricole autopropulsate uzate. Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului şi creşterea productivităţii în agricultură, prin înnoirea Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate. Programul vizează atingerea următoarelor obiective de protecţie a mediului de interes general:


ianuarie 2010

29

− diminuarea efectelor poluării aerului asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, cauzate de emisiile de gaze de eşapament de la tractoarele şi maşinile agricole autopropulsate uzate;

− încadrarea emisiilor în valorile-limită admise la nivel european, pentru aerul ambiental; − diminuarea efectelor poluării solului şi apei cauzate de scurgerile de substanţe periculoase de la

tractoarele şi maşinile agricole autopropulsate uzate; − prevenirea formării deşeurilor ca urmare a abandonării tractoarelor şi maşinilor agricole autopropulsate

uzate şi atingerea ţintelor prevăzute de acquis-ul comunitar de mediu privind recuperarea şi reciclarea deşeurilor provenite din vehiculele uzate.

Prin Dispoziţia preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 138 din 08 februarie 2010 a fost aprobată organizarea sesiunii de validare a producătorilor din cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate pentru anul 2010, în perioada 18 februarie - 5 martie 2010, suma alocată pentru anul 2010 fiind de 100.000.000 lei. Informaţii suplimentare privind programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional 2010 pot fi găsite pe site-ul oficial al administraţiei fondului pentru mediu www.afm.ro.

Capitolul 9. POLUĂRI ACCIDENTALE În judeţele Buzău, Tulcea şi Vrancea nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra factorilor de mediu. Brăila

Nr. crt.

Data producerii

poluării accidentale

Factorul de mediu afectat

Localizarea zonei afectate de poluare

Poluanţi Acţiuni desfăşurate pentru remedierea efectelor poluării

Folosinţe afectate

1 12.01.2010 Sol-1mp SC. Conpet S.A. – Ploieşti – sectorul de operare Cireşu - conducta de ţiţei Φ6”+ 8” Oprişeneşti - Cireşu, zona Lacu Sărat (Batogu), la aprox. 6 km de rampa Cireşu

Ţiţei La sursă: S-a oprit pomparea şi s-a scurs conducta. De reducere şi eliminare a efectelor: - S-a decopertat conducta, remediat defectul, izolat conducta, efectuat proba de lucru. S-a decopertat şi îndepărtat solul infestat, s-a aplicat produs petroabsorbant. Zona a rămas sub observaţie.

1 mp zonă puieţi

Constanţa Nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra factorilor de mediu. În luna ianuarie 2010, la APM Constanţa a fost anunţat următorul incident: - în data de 01.01.2010, ora 17.00, scurgeri accidentale de ţiţei, pe conducta magistrală de 28 inch, borna 60, zona Cuza Vodă, la distanţa de cca. 150 m faţă de afluentul pârâului Agigabul Mare, aparţinând SC CONPET SA. A fost afectată o suprafaţă de sol de cca 100 mp, prin curgere pe brazde. S-a procedat la oprirea pompării de produs, avaria s-a remediat - por de coroziune – pierderi 200 l, iar suprafaţa afectată a fost ecologizată prin firma Envirotech. Galaţi În luna ianuarie 2010 s-a înregistrat o poluare accidentală a solului, prin spargerea conductei de transport ţiţei de la depozitul Lascăr Catargiu la Independenţa. S-a oprit pomparea ţiţeiului, s-a intervenit cu material absorbant, s-au luat măsuri de supraveghere permanentă şi de monitorizare a fenomenului. Capitolul 10. CHELTUIELI DE MEDIU Investiţiile în domeniul mediului făcute de autorităţi publice locale şi/sau agenţi economici sunt prezentate pentru luna anterioară (luna decembrie 2009).


ianuarie 2010

30

* 703,331 lei - Fonduri ISPA (reţea canalizare şi staţie epurare Brăila şi Măxineni)

** 53 mii lei - Finanţare SAPARD (staţie de epurare şi extindere canalizare comuna Pietroasa)

*** investiţii prevăzute în programele de conformare ale agenţilor economici.

Realizări (mii lei)

Judeţ

Total Surse proprii Buget local Buget stat Alte surse

Brăila 3.329,554

1.432,435

300,024

824,134

772,961*

Buzău 6236,349 1897,37 8,019 4277,96 53**

Galaţi 11484,66 11484,66*** - - -

Vrancea 124 124 - - -

TOTAL 21.174,56 14.938,47 308,04 5.102,09 825,96

Raport lunar asupra calitatii factorilor de mediu in ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/starea...

Documents

Transcript of Raport lunar asupra calitatii factorilor de mediu in ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/starea...