MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE

Oficiul Român pentru Imigrări

RAPORT ANUALprivind situaţia străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România

1. Introducere

Prezentul raport a fost elaborat în conformitate cu art. 19, alin. 3 din Hotărârea de Guvern nr. 1483 / 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, cu modificările şi completările ulterioare, ordonanţă aprobată prin Legea nr. 185/17 mai 2004. Grupul ţintă la care se referă raportul este format din străinii care au obţinut o formă de protecţie în România (refugiaţii recunoscuţi şi persoanele cu protecţie subsidiară1). Raportul acoperă perioada iulie 2006 – iulie 2007.

1.1. Obiectivele şi structura raportului

Obiectivele raportului sunt:- prezentarea situaţiei străinilor care au obţinut o formă de protecţie din punct de vedere

al integrării lor în societatea românească;- prezentarea modului în care autorităţile transpun în practică prevederile legale privind

facilitarea integrării străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România.Pentru realizarea celor două obiective de mai sus, raportul este structurat în două părţi (o parte referitoare la situaţia străinilor care au obţinut o formă de protecţie din punct de vedere al integrării lor în societatea românească şi alta privind măsurile şi programele realizate în vederea facilitării integrării), la care se adaugă o secţiune de concluzii şi propuneri.

1.2. Metodologia

Informaţiile necesare realizării primei părţi a raportului au fost obţinute prin continuarea cercetării începută în luna mai 2005 (anchetă pe bază de interviu structurat, având ca grup ţintă refugiaţii recunoscuţi sau străinii cu protecţie subsidiară care s-au prezentat pentru prelungirea valabilităţii documentului de identitate2), cercetare realizată de Oficiul Român pentru Imigrări (ORI), prin Direcţia de Azil şi Integrare (DAI). Pentru a doua parte, datele privind programul de integrare şi modul de implementare a legislaţiei în domeniu au fost preluate din analizele efectuate la nivelul ORI prin Direcţia de Azil şi Integrare sau analizele altor organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale cu atribuţii în domeniul integrării străinilor.

1 Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

2 Vezi Raportul anual din 2006

1

2. Situaţia străinilor care au obţinut o formă de protecţie din punct de vedere al integrării lor în societatea românească

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, cu modificările şi completările ulterioare, integrarea socială reprezintă procesul de participare activă a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti. Pentru a măsura gradul de participare activă a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti a fost elaborat un set de indicatori care să acopere cele trei dimensiuni conform definiţiei din lege (economică, socială şi culturală3). Astfel, pentru dimensiunea economică au fost aleşi indicatori care privesc accesul la locuinţe, loc de muncă, educaţie, sănătate şi servicii sociale, succesul în aceste domenii indicând gradul de autonomie economică. Pentru dimensiunea socială indicatorii aleşi acoperă relaţiile cu ceilalţi membri ai societăţii şi cu instituţiile statului şi se referă la existenţa cunoştinţelor, a căsătoriilor mixte şi opinia privind existenţa discriminării. Indicatorul principal pentru care s-a optat în ceea ce priveşte dimensiunea culturală a fost nivelul de cunoaştere al limbii române la care se adaugă timpul petrecut în România ca factor esenţial în înţelegerea şi asimilarea modului de viaţă specific românesc.

Din datele statistice şi datele obţinute din cercetarea realizată de Direcţia de Azil şi Integrare se desprind următoarele concluzii:

În România, din 1991 până în iulie 2007, 15965 de străini au solicitat azil, dintre care 2723 au primit o formă de protecţie. La sfârşitul lunii iulie 2007, erau înregistraţi 810 de străini care au obţinut o formă de protecţie în România, 549 de adulţi şi 261 copii. Din punct de vedere al ţării de origine, cei mai mulţi provin din Irak (43,2%), urmaţi de Iran (12%) şi Palestina (8%). Din Africa cei mai mulţi refugiaţi sunt din Congo (7,1%). În Anexă este prezentată o statistiscă detaliată a străinilor adulţi care au obţinut o formă de protecţie pe ţări de origine.

Alte date statistice de interes privind străinii adulţi care au o formă de protecţie: 72,5% au statutul de refugiat şi 27,5% au primit protecţie subsidiară; 77% dintre adulţi au până în 45 de ani şi doar 3,3% au peste 60 de ani; majoritatea este formată din bărbaţi (75,6 %);

În ceea ce priveşte dimensiunea economică:

3 La aceste dimensiuni ale conceptului de integrare se adaugă şi dimensiunea politică, dar care este exclusă în cazul străinilor (în momentul de faţă legislaţia nu prevedere drepturi politice pentru străini).

INTEGRARE

Dimensiunea economicăAcces la piaţa muncii, locuinţe, educaţie, îngrijirea sănătăţii şi

alte servicii sociale

Dimensiunea socialăExistenţa prietenilor,

căsătoriile mixte, discriminare

Dimensiunea culturală

Nivelul de cunoaştere al limbii române, timpul petrecut în

România

2

- 64,3% dintre adulţi aveau un loc de muncă;- 91,8% aveau o locuinţă închiriată sau proprietate personală, restul beneficiind de

cazare într-un centru administrat de ORI sau în centrul organizaţiei JRS din Bucureşti;- 25,3% dintre adulţi finalizaseră studiile în România;- 46,3% dintre adulţi aveau asigurare medicală, fapt ce le asigură accesul la serviciile de

sănătate lor şi membrilor de familie;- 15,7% dintre adulţi au terminat un curs de pregătire profesională în România şi 35,5%

au beneficiat de servicii sociale (cel mai solicitat serviciu social fiind ajutorul rambursabil – 29,5% dintre adulţi).

În ceea ce priveşte dimensiunea socială:

- 86,7% dintre adulţi au declarat că au prieteni români;- 26,5% sunt căsătoriţi cu cetăţeni români şi din aceste familii mixte au rezultat 165 de

copii (copii cu cetăţenie română); - 15,8% dintre cei intervievaţi au declarat că s-au simţit discriminaţi, situaţiile cel mai

des menţionate fiind remarcile cu conotaţii rasiste (6,9%) şi respingeri la angajare şi închirierea locuinţei (4,0%);

În ceea ce priveşte dimensiunea culturală:

- 47,7% dintre adulţi vorbesc foarte bine limba română şi 31,9% vorbesc bine;- 48,5% dintre adulţi locuiesc în România de mai bine de 10 ani, iar 31,9% între 4 şi 10

ani.

Pentru evidenţierea factorilor care favorizează integrarea străinilor care au obţinut o formă de protecţie în societatea românească, am ales să prezentăm comparativ situaţia bărbaţilor şi femeilor care au obţinut o formă de protecţie în România şi a celor care au un loc de muncă comparativ cu cei care nu muncesc, considerând că locul de muncă reprezintă condiţia esenţială pentru integrare. De asemenea, prezentăm şi un studiu de caz privind cetăţenii străini cu o formă de protecţie veniţi din Irak, care reprezintă 43,2% din totalul străinilor cu o formă de protecţie înregistraţi în România, fiind grupul cel mai numeros.

Studiu comparativ privind străinii care au obţinut o formă de protecţie în România, în funcţie de gen, după următorii indicatori:

- loc de muncă (76,4% dintre bărbaţi au un loc de muncă comparativ cu 31% dintre femei, restul de 69% dintre femei au declarat că sunt casnice şi nu au căutat loc de muncă),- nivelul de educaţie atins în ţara de origine (47,2% dintre bărbaţi au terminat liceul şi 34,7% o facultate comparativ cu 41,8% dintre femei care au terminat liceul şi 20% o facultate),- nivelul de educaţie atins în România (4,6% dintre bărbaţi au terminat liceul şi 20% o facultate comparativ cu 11,9% dintre femei care au terminat liceul şi 6,7% o facultate),- curs de pregătire profesională în România (16,6% dintre bărbaţi au urmat un curs de pregătire profesională comparativ cu 12,7% dintre femei),- concordanţa dintre calificare şi ocupaţie (27% în cazul bărbaţilor şi 9,7% în cazul femeilor),- cunoaşterea limbii române (55% dintre bărbaţi vorbesc foarte bine şi 33% bine comparativ cu 25,4% dintre femei care vorbesc foarte bine şi 27,6% bine limba română),- curs de limba română (33% dintre bărbaţi au urmat un curs de învăţare a limbii române comparativ cu 25,4%),

3

- prieteni în România (90% dintre bărbaţi au declarat că au prieteni în România comparativ cu 76% dintre femei),- percepţia discriminării (18,6% dintre bărbaţi au declarat că s-au simţit discriminaţi comparativ cu 7,5% dintre femei),- timp petrecut în România (52,8% dintre bărbaţi locuiesc în România de mai bine de 10 ani comparativ cu 35% dintre femei).

Din datele de mai sus reiese tendinţa manifestată în rândul străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România, şi anume: bărbaţii participă mult mai activ la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti decât femeile. Considerăm că principala explicaţie pentru acest fapt are legătură cu rolul tradiţional al femeii în societate, acela de a îngriji de familie şi copii (69% dintre femei sunt casnice şi nu au încercat să identifice loc de muncă), dar şi cu felul în care calificările obţinute se potrivesc cu nevoile de piaţa forţei de muncă din România (doar în 9,7% dintre cazurile de femei care au un loc de muncă există concordanţă între calificare şi ocupaţie).

Studiu comparativ privind străinii cu o formă de protecţie care au un loc de muncă în România (64,3% dintre străinii adulţi cu o formă de protecţie înregistraţi în România dintre care 31% au propriile firme, dar într-o proporţie aproape egală alţi 31,5% lucrează la negru) şi cei care nu au un loc de muncă, după următorii indicatori::

- gen (90% dintre cei care au un loc de muncă sunt bărbaţi comparativ cu 50% dintre cei care nu muncesc);- nivelul de educaţie atins în ţara de origine (49% dintre dintre cei care au un loc de muncă au terminat liceul şi 35% o facultate în altă ţară comparativ cu 40% dintre cei care nu muncesc care au terminat liceul şi 24,5% o facultate);- nivelul de educaţie atins în România (20% dintre dintre cei care au un loc de muncă au terminat o facultate în România comparativ cu 11,4% dintre cei care nu muncesc); - curs de pregătire profesională în România (19,5% dintre cei care au un loc de muncă au beneficiat de un curs de pregătire profesională în România comparativ cu 8,7% dintre cei care nu muncesc);- modalitatea obţinerii locului de muncă (54,1% dintre cei care au un loc de muncă au obţinut de lucru sprijiniţi de cunoştinţe, 37% prin forţe proprii şi 13,3% au apelat la agenţiile de ocupare în timp ce aceia care nu au loc de muncă nici nu au căutat în proporţie de 70,4%);- cunoaşterea limbii române (55% dintre cei care au un loc de muncă vorbesc foarte bine limba română şi 34% bine comparativ cu 34,2% dintre cei care nu muncesc care vorbesc foarte bine şi 28,6% bine);- timp petrecut în România (55% dintre cei care au un loc de muncă sunt în România de mai bine de 10 ani comparativ cu 36,7% dintre cei care nu muncesc).

4

Se remarcă încă de la început faptul că factorul timp petrecut în România este unul foarte important şi determină atât nivelul de cunoaştere al limbii române cât şi posibilitatea de completare a educaţiei. Profilul refugiatului independent din punct de vedere economic (ţelul politicilor de integrare) ar fi următorul: este bărbat, cu studii cel puţin medii în ţara de origine, care a stat suficient de mult timp în România pentru a cunoaşte bine limba şi cultura română, eventual pentru a termina o facultate sau un curs de pregătire profesională, şi care se descurcă singur pentru a se întreţine pe sine şi membrii familiei, fără a solicita ajutorul autorităţilor.

Studiu de caz privind străinii din Irak cu o formă de protecţie în România

Irakienii cu o formă de protecţie reprezintă 43,2% din totalul străinilor cu o formă de protecţie înregistraţi în România. Comparativ cu tendinţele înregistrate pentru populaţia generală de străini care au obţinut o formă de protecţie în România, irakienii cu o formă de protecţie din România se caracterizează prin:- un număr mai mare de femei (deşi 69,2% sunt bărbaţi, grupul de irakieni reprezintă 39,5% din totalul bărbaţilor şi 54,5% din totalul femeilor); - 60% au un loc de muncă (comparativ 64,3% pentru populaţia generală), dar 22% lucrează la negru (comparativ cu 31,5%), 21% sunt patroni (comparativ cu 31%); - 84% consideră că au o situaţie financiară bună (comparativ cu 75,8%);- în 19,4% dintre cazuri există concordanţă între calificarea obţinută şi ocupaţia actuală (comparativ cu 23%);- 39,2% au terminta liceul (comparativ cu 45,9%) şi 37% o facultate în Irak (comparativ cu 31%), 6,5% au terminat o facultate în România (comparativ cu 17%) şi 8% au beneficiat de un curs de pregătire profesională în România (comparativ cu 15,7%);- 79,3% au menţionat că au prieteni în România (comparativ cu 86,7%) şi 91,6% nu se consideră discriminaţi în România (comparativ cu 84,2%); - 34,6% vorbesc foarte bine limba română (comparativ cu 47,7%) şi 36,7% bine (comparativ cu 31,9%); - 19% au urmat un curs de limba română (comparativ cu 31%);- 41,4% sunt în România de mai bine de 10 ani (comparativ cu 48,5%) şi 35% între 4 şi 10 ani (comparativ cu 32%).

Deşi străinii din Irak care au obţinut o formă de protecţie în România înregistrează scoruri mai slabe pentru majoritatea indicatorilor, ei reprezintă grupul cel mai numeros de străini care au obţinut o formă de protecţie în România şi care au ales să rămână şi să locuiască în România. Considerăm că acest fapt se datorează în primul rând existenţei propriei comunităţi care îndeplineşte un rol foarte important în sprijinirea noilor veniţi. De asemenea, nu trebuie uitat motivul pentru care aceşti străini se află în România, şi anume nevoia de protecţie în raport cu situaţia din ţara de origine.

5

3. Programul de integrare şi alte măsuri în vederea facilitării integrării

În România, fiecare actor instituţional (MIRA, MECT, MMFES, MS etc.) este responsabil privind integrarea străinilor în domeniul său de activitate, coordonarea şi monitorizarea politicii revenind Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, prin intermediul Oficiului Român pentru Imigrări, care are şi atribuţia de a oferi, prin structurile sale regionale, servicii specifice în vederea facilitării integrării în societatea românească diferitelor categorii de străini. Coordonarea la nivel instituţional se realizează, în principal, prin intermediul întâlnirilor cu factorii de decizie (organizate pe Strategia privind Migraţia) şi a întâlnirilor la nivel de experţi (organizate periodic de ORI prin DAI). Măsurile prevăzute de lege pentru realizarea integrării se referă pe de o parte la facilitarea accesului la o serie de drepturi economice şi sociale, cum ar fi dreptul la un loc de muncă, la o locuinţă, dreptul la educaţie, dreptul la asistenţă medicală şi asistenţă socială, iar pe de altă parte derularea de programe de integrare (activităţi specifice de orientare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române).

3.1. Programul de integrare

Programul de integrare urmăreşte susţinerea străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România în procesul de dobândire a abilităţilor şi cunoştinţelor necesare adaptării la societatea românească (cunoştinţe de limba română şi cunoştinţe referitoare la societate în general). În perioada iulie 2006 – iulie 2007, 167 străini au primit o formă de protecţie (pe primele trei locuri din punct de vedere al ţării de origine se situează Irak – 90, urmaţi de Somalia – 20, Iran, Siria şi Liban – câte 6), dintre care 47 au fost incluşi în programul de integrare, cei mai mulţi fiind din Irak – 22 şi Somalia - 15 (28% dintre noii recunoscuţi în perioada avută în vedere au ales să beneficieze de programul de integrare, participarea nefiind obligatorie). Acestora li se adaugă alţi 40 de străini cu o formă de protecţie, recunoscuţi în anii din urmă, care au continuat programul de integrare fiind consideraţi cazuri speciale (persoane cu handicap, persoane în vârstă, minori neînsoţiţi, familii monoparentale şi victime ale torturii).

Străinii înscrişi în programele de integrare participă la sesiuni de acomodare culturală şi consiliere socială şi psihologică, după un plan individual de integrare întocmit pentru fiecare persoană adultă, sesiuni organizate şi derulate de personalul Oficiului Român pentru Imigrări. În paralel cu activităţile menţionate mai sus care au avut loc în centrele de cazare pentru solicitanţi de azil şi refugiaţi (Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare), centre în care străinii pot locui pe durata programului de integrare, participanţii au beneficiat şi de un curs gratuit de învăţare a limbii române, curs organizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin intermediul Inspectoratelor şcolare, în colaborare cu Oficiul Român pentru Imigrări. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a elaborat programele de învăţare a limbii române pentru copii şi adulţi şi manualele necesare desfăşurării cursului.

3.2. Măsuri în vederea facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă

Din punct de vedere legislativ, străinii care au dobândit o formă de protecţie beneficiază de acces pe piaţa forţei de muncă, acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile pentru prevenirea şomajului şi stimularea forţei de muncă, în aceleaşi condiţii cu cele ale cetăţenilor români. Mai mult, prevederile legislative4 menţionează un sistem de asistenţă a străinilor cu o formă de protecţie în vederea ocupării şi adaptarea serviciilor oferite de agenţiile de ocupare

4 OG nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor cu o formă de protecţie în România, cu modificările şi completările ulterioare

6

la situaţia şi nevoile specifice ale acestora. Adulţii participanţi la programul de integrare au fost înscrişi la agenţiile de ocupare a forţei de muncă în termen de 30 de zile de la includerea în program, dar datorită numărului mic de persoane şi a cunoştinţelor reduse de limba română pentru mulţi dintre ei, participarea lor nu s-a finalizat cu obţinerea unui loc de muncă sau participarea la cursuri de pregătire profesională.

3.3. Măsuri în vederea facilitării accesului la educaţie

Străinii care au obţinut o formă de protecţie în România au acces la toate formele de învăţământ în aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru cetăţenii români. În vederea înscrierii în anul de studiu corespunzător cunoştinţelor deţinute, minorii pot participa la un curs gratuit de iniţiere în limba română. Cursul are loc la cerere şi este organizat de inspectoratele şcolare. Principalul obstacol în ceea ce priveşte accesul la educaţie al străinilor care au obţinut o formă de protecţie a fost semnalat în raportul anterior şi s-a referit la modalitatea de recunoaştere a diplomelor pentru refugiaţii care au astfel de acte şi atestarea studiilor pentru cei care nu posedă documente. Acest fapt a fost remediat prin OG nr. 41/2006 care modifică şi completează OG nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România, act normativ care prevede elaborarea unei metodologii speciale de recunoaştere a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o formă de protecţie în România, metodologie care se află în curs de elaborare.

3.4. Măsuri în vederea facilitării accesului la asistenţă medicală

Străinii care au obţinut o formă de protecţie în România au dreptul la asistenţă medicală în aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru cetăţenii români. În practică, au fost identificate probleme cauzate de interpretări diferite privind achitarea contribuţiilor la asigurările de sănătate, în special din partea Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, fapt semnalat şi în raportul anterior. Astfel de situaţii au fost identificate şi în perioada acoperită de raportul actual, înainte şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în sistemul sanitar şi, de asemenea, continuă problemele cauzate de nerecunoaşterea de către instituţiile care fac parte din sistemul medical a Codului Numeric Personal pentru cetăţenii străini.

3.5. Măsuri în vederea facilitării accesului la sistemul de asistenţă socială

Accesul la sistemul de asistenţă socială se realizează în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români. Străinii care au obţinut o formă de protecţie în România pot beneficia de un ajutor rambursabil din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, care poate fi obţinut pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru alte 3 luni. Ajutorul rambursabil se ridică la valoarea salariului minim pe economie, pentru fiecare membru al familiei şi se acordă în urma unei anchete sociale. Practica a demonstrat că refugiaţii au acces la acest ajutor. În perioada de referinţă (iulie 2006 – iulie 2007), Oficiul Român pentru Imigrări a înaintat Direcţiilor pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială dosarele a 85 de străini care au obţinut o formă de protecţie în România, posibili beneficiari ai ajutorului rambursabil. Persoanele considerate cazuri speciale (persoane cu handicap, persoane în vârstă, minori neînsoţiţi, familii monoparentale şi victime ale torturii) pot beneficia de cazare şi asistenţă din partea ORI şi după terminarea programului de integrare. O practică pozitivă o reprezintă cazurile vulnerabile, participante la programul de integrare şi cazate în centrul ORI din Bucureşti, care au beneficiat de serviciile de asistenţă socială puse la dispoziţie de

7

Primăria sectorului 2 (ajutor social, alocaţii complementare sau alocaţii pentru familiile monoparentale, asistenţă oferită persoanelor cu handicap).

3.6. Măsuri în vederea facilitării accesului la locuinţe

Dreptul străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România la locuinţe, în aceleaşi condiţii cu românii, este prevăzut la art. 6 din OG nr.44/2004, iar în situaţia în care persoanele, care au parcurs programul de integrare, nu pot primi o locuinţă socială din partea autorităţilor locale pot închiria o locuinţă iar Oficiul Român pentru Imigrării le poate subvenţiona chiria cu până la 50% pentru maxim 1 an. În perioada avută în vedere două familii au beneficiat de această subvenţie din partea ORI. Procedura de obţinere a unei locuinţe sociale este greu de îndeplinit de către străinii care au obţinut o formă de protecţie în România (sunt situaţii în care hotărâri ale consiliilor locale restricţionează accesul la locuinţe sociale prin impunerea condiţiei de a avea domiciliu în România, ori procedura de obţinere a domiciliului implică cel puţin 5 ani de şedere în România), fapt semnalat şi în raportul anterior. În acest sens, prin OG nr. 41/2006 care modifică şi completează OG nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România s-a introdus posibilitatea legală de achiziţionare a unor locuinţe pentru străinii care au obţinut o formă de protecţie în România. Această măsură urmează să fie transpusă în practică de către ORI în perioada următoare.

3.7. Activităţile complementare serviciilor oferite de instituţiile statului

Oficiul Român pentru Imigrări cooperează, în baza protocoalelor încheiate, cu organizaţii neguvernamentale în vederea suplimentării asistenţei oferite solicitanţilor de azil şi refugiaţilor, organizaţii dintre care amintim: ARCA - Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi (în domenii privind accesul refugiaţilor la asigurările de sănătate şi asistenţă socială, cetăţenie română, ocupare, pregătire şi informare a autorităţilor locale şi în procesul de monitorizare a cazurilor individuale), Salvaţi Copiii (consilierea şi integrarea copiilor refugiaţi si separaţi în societatea românească, consilierea părinţilor în vederea participării copiilor la şcoală, monitorizarea rezultatelor şcolare, pregătire suplimentara şi activităţi recreative), Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi (asistenţa juridică şi socială a solicitanţilor de azil), Serviciul Iezuiţilor pentru Refugiaţi (asistenţă socială, consiliere şi orientare socio-profesională, cazare temporară a familiilor şi persoanelor vulnerabile) Organizaţia Femeilor Refugiate din România (activităţi de consiliere socială şi campanii de informare) şi Fundaţia ICAR (asistenţa victimelor torturii). De asemenea, există o colaborare foarte bună cu Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Reprezentanţa din România, care finanţează o parte din programele de asistenţă ale organizaţiilor neguvernamentale.

4. Concluzii şi recomandări

Raportul anterior, care a acoperit perioada iunie 2005 – iunie 2006, a semnalat o serie de probleme şi a identificat o serie de lipsuri în domeniul integrării străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România. De asemenea, au fost propuse măsuri de îmbunătăţire a situaţiei analizate la momentul respectiv. În această secţiune finală, vom arăta modalitatea de soluţionare a problemelor şi propunerilor formulate în raportul anterior şi vom prezenta şi alte nevoi identificate în urma analizei situaţiei din perioada acoperită de raportul actual.

Principalele problemele identificate în raportul anterior:

8

- numărul mare de străini adulţi cu o formă de protecţie care nu aveau un loc de muncă (35%), procentul fiind mult mai mare în rândul femeilor (73,6%) şi procentul ridicat al celor care lucrau fără contract de muncă (34,9%); - lipsa cursurilor de pregătire profesională adaptate nevoilor străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România;- dificultăţi întâmpinate în procesul de recunoaştere a studiilor pentru refugiaţii care nu au acte doveditoare;- necesitatea îmbunătăţirii calităţii programelor de integrare şi a cursului de limba română prin realizarea unui modul de pregătire pentru profesorii care predau limba română refugiaţilor, pregătire care să includă aspecte referitoare la diferenţele culturale şi o grupare mai atentă a cursanţilor pe grupe de vârstă, gen sau ţări de origine;- informarea şi consilierea corespunzătoare a străinilor cu o formă de protecţie în România cu privire la necesitatea şi obligativitatea încheierii asigurărilor de sănătate, existând un procent foarte mare de neasiguraţi (53,4%);- problema locuinţelor pentru străinii cu o formă de protecţie în România.

Recomandările din raportul anterior:

- continuarea campaniilor de informare şi conştientizare a populaţiei;- pregătirea funcţionarilor publici în domeniul comunicării interculturale şi al integrării străinilor;- extinderea programelor de integrare şi la alte categorii de străini cu şedere legală în România.

Faţă de aceste probleme şi recomandări situaţia se prezintă astfel:

Deşi proporţia celor care nu muncesc a rămas aproximativ la fel (35,7%), se observă o îmbunătăţire a situaţiei din punct de vedere al participării femeilor pe piaţa forţei de muncă (69% nu lucrau) şi a celor care lucrau fără contract de muncă (31,5%). Rămâne în continuare nevoia de adaptare a serviciilor agenţiilor de ocupare la nevoile beneficiarilor programelor de integrare.

Elaborarea unei metodologii speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii cu o formă de protecţie în România care nu au documente doveditoare sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legislative în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România, a fost prevăzută în OG nr. 41/2006 care modifică şi completează OG nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România, metodologie care se află în curs de elaborare.

În cadrul Convenţiei de înfrăţire între România şi Germania, care va începe în luna octombrie 2007, urmează să se desfăşoare activităţi de evaluare în vederea îmbunătăţirii programelor de integrare pentru străinii cu o formă de protecţie în România, programe de pregătire pentru funcţionarii publici în domeniul integrării şi o campanie de informare a populaţiei din zonele centrelor regionale ORI privind situaţia refugiaţilor.

Pentru rezolvarea situaţiei locuinţelor pentru străinii care au obţinut o formă de protecţie în România, Oficiul Român pentru Imigrări poate constitui un fond de locuinţe pentru această categorie de străini (prevedere introdusă prin OG nr. 41/2006 care modifică şi completează OG nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în

9

România). De asemenea, există posibilitatea de finanţare a unor programe în acest sens prin Fondul European pentru Refugiaţi.

În ceea ce priveşte extinderea programelor de integrare şi la alte categorii de străini cu şedere legală în România, începând cu luna octombrie 2006, străinii cu drept de şedere în România şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European pot beneficia, la cerere şi gratuit, de cursuri de învăţare a limbii române pentru începători, organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în colaborare cu ORI şi de sesiuni de informare, consiliere şi acomodare culturală la specificul societăţii româneşti, organizate de ORI prin Direcţia Azil şi Integrare. Până în acest moment, numărul solicitărilor pentru astfel de cursuri este foarte mic.

Integrarea refugiaţilor în ţara de azil reprezintă un instrument de protecţie şi una dintre soluţiile durabile la problema refugiaţilor adoptate de către comunitatea internaţională, celelalte două fiind repatrierea voluntară în ţara de origine şi relocarea din prima ţară de azil într-o altă ţară. Deşi încă există obstacole în procesul de integrare a străinilor care au obţinut o formă de protecţie şi numărul acestora reprezintă o proporţie foarte mică din populaţie, în România există un sistem legal şi instituţional bine definit. Pentru următoarea perioadă, apreciem că programele de facilitare a integrării străinilor în societatea românească ar trebui să se orienteze către următoarele direcţii:

- identificarea de soluţii alternative la programele de pregătire profesională furnizate de agenţiile de ocupare a forţei de muncă şi la cursurile de limba română organizate de inspectoratele şcolare, constând în programe mult mai flexibile şi adaptate la o varietate mai mare de beneficiari (femei, străini fără pregătire profesională în ţara de origine sau care nu cunosc bine limba română);- îmbunătăţirea capacităţii de informare atât a străinilor cu privire la posibilităţile de integrare în societatea românească, cât şi a funcţionarilor publici care oferă servicii străinilor privind legislaţia în domeniu.

10

Anexa - Ţara de origine

Tara de origine

Frecventa Procentul

Palestina 44 8,0Irak 237 43,2Etiopia 1 ,2Egipt 5 ,9Siria 19 3,5Congo 39 7,1Iran 66 12,0Mauritania 2 ,4Sierra Leone

9 1,6

Iugoslavia 9 1,6Turcia 22 4,0Camerun 15 2,7Afganistan 11 2,0Sudan 15 2,7Rwanda 5 ,9Bosnia 1 ,2Somalia 5 ,9Rusia 3 ,5Liban 6 1,1Kenya 1 ,2Zair 2 ,4Kuweit 3 ,5Iordania 2 ,4Algeria 2 ,4Republica Central Africana

1 ,2

Georgia 1 ,2China 1 ,2Liberia 3 ,5Angola 2 ,4Guineea 5 ,9Cuba 1 ,2Armenia 1 ,2Albania 2 ,4Nigeria 2 ,4Pakistan 1 ,2Tunisia 2 ,4Moldova 1 ,2Senegal 1 ,2Yemen 1 ,2Total 549 100,0

11