S.A.5.4. Modelarea

Raport

Aferent subactivității

Modelarea alternativelor de politică public

alternativelor de politică publică

I. Modelarea alternativelor privind cadrul institu

1. Implementarea reglement

Modelul de dezvoltare

două decenii s-a ajuns la o con

schimbări ireversibile asupra

distrugerea unor biosisteme esenţ

În acelaşi timp, s-a con

generarea unor schimbări fundamentale

implementate, astfel încât bună

distrugerii şanselor unui trai mai bun pentru

Conceptul de dezvoltare

raportul dintre oameni şi mediul

Promovarea şi adaptarea intereselor sectorului

forestier românesc la agenda naţională şi europeană a pădurii prin comunicare

directa

Modelarea alternativelor privind cadrul instituțional și de reglementare a activităților din domeniul forestier

Implementarea reglementărilor UE, a acordurilor și tratatelor interna

specifice domeniului forestier

Modelul de dezvoltare economică contemporan nu este unul sustenabil. În

a ajuns la o conştientizarea faptului că activitatea uman

asupra mediului înconjurător, epuizarea resurselor

esenţiale pentru existenţa vieţii pe Terra.

conştientizat faptul că sunt necesare eforturi

fundamentale în felul în care activităţile economice sunt gândite

bunăstarea societăţii contemporane să nu fie ob

mai bun pentru generaţiile viitoare.

dezvoltare sustenabilă surprinde filosofia acestui nou mod de a gândi

mediul înconjurător. Această abordare presupune

Promovarea şi adaptarea intereselor sectorului

forestier românesc la agenda naţională şi europeană a pădurii prin comunicare

Asigurarea cadrului normativ național în vederea aplicării obligațiilor pe care România le are ca parte semnatară a

acordurilor și tratatelor internaționale

Adaptarea sistemului normativ din domeniul

forestier, cu respectarea principiilor SFM (Sustainable

Forest Management), în scopul asigurării absorbției

fondurilor europene

și de reglementare a

și tratatelor internaționale

sustenabil. În ultimele

umană poate genera

resurselor neregenerabile şi

eforturi susţinute pentru

economice sunt gândite şi

ă nu fie obţinută cu preţul

nou mod de a gândi

presupune restructurarea

Adaptarea sistemului normativ din domeniul

forestier, cu respectarea principiilor SFM (Sustainable

Forest Management), în scopul asigurării absorbției

fondurilor europene

paternului de folosire a resurselor

echilibru sustenabil cu sistemele

naturale să nu fie distruse sau

dezvoltării sustenabile presupune

efectele directe şi indirecte ale respective

afectate deciziile umane cu privire la folosirea

Întrucât politicile de mediu se implementeaz

sau indirect prin intermediul

funcționează este esențială pentru ca eforturile de promovare a unor

poată avea succes. Astfel, se dore

munca celor care doresc să

resurselor limitate de care beneficiaz

Pentru familiarizarea cu

sunt obligatorii pentru România, în prima sec

nivelul UE și sistematizăm proiec

cadru legal, precum și a progr

nivelul UE.

Pentru a oferi un ghid care s

influențarea situației existente

definitorii ale unei politicii

opţiunilor, analiza impactului, monitorizare

instrumentelor prin care societatea

a unei politici publice dorim

poate obține un efect maxim cu resurse

paternului de folosire a resurselor naturale astfel încât activităţile economice

sustenabil cu sistemele ecologice care susţin viaţa pe pământ, astfel

sau consumate în totalitate. Mai mult, gândirea

presupune că orice decizie de politică publică va lua

indirecte ale respectiveI măsuri, în special prin prisma

umane cu privire la folosirea lor.

politicile de mediu se implementează în marea lor majoritate

intermediul unor instituții, înțelegerea felului în care aceste

pentru ca eforturile de promovare a unor politici de mediu

succes. Astfel, se doreşte oferirea unui set de instrumente prin care s

să determine anumite schimbări și să eficientizeze

limitate de care beneficiază organizațiile societății civile.

familiarizarea cu țintele asumate pentru următorii ani la nivelul UE,

România, în prima secțiune trecem în revistă cadrul legal relevant

proiecțiile cu privire la efectele pe care implementarea

și a progresului tehnologic, ar trebui să le aibă asupra emisiilor de CO2

Pentru a oferi un ghid care să servească la schițarea unui plan de ac

existente într-un domeniu, în secțiunea a treia sunt analizate

publice – etapele analitice, identificarea

impactului, monitorizare şi evaluare. De asemenea,

societatea civilă poate fi parte a procesului de creare

să ajutăm la identificarea acelui set de activit

ine un efect maxim cu resurse relativ limitate.

economice să se afle într-un

ământ, astfel încât resursele

totalitate. Mai mult, gândirea în termenii

lua în considerare şi

felului în care sunt

majoritate în mod direct

în care aceste instituții

politici de mediu să

prin care să ușureze

eficientizeze folosirea

torii ani la nivelul UE, ținte care

cadrul legal relevant la

iile cu privire la efectele pe care implementarea acestui

emisiilor de CO2 la

unui plan de acțiune pentru

iunea a treia sunt analizate elementele

obiectivelor şi a

. De asemenea, prin prezentarea

de creare sau modificare

de activități prin care se

2. Corelarea legisla

Strategia Naţională a Rom

cont de politica europeană în respectarea

În două părţi distincte:

(1) reducerea emisiilor de gaze cu efect de

naționale asumate şi

(2) adaptarea la efectele

În ceea ce privește emisiile de CO2 din energie, câteva

Strategie sunt:

- Dezvoltarea unei strategii

de seră; valorificarea

- Promovarea sistemelor

consumul energiei

- Promovarea cogeneră

prin aplicarea programului

Întărirea rolului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură în reglementarea activității de exploatare a lemnului

Eficientizarea, îmbunătățirea, simplificarea legislației specifice aplicabile, cu implicarea tuturor factorilor interesați

Corelarea legislației aplicabile domeniului forestier cu legisla

a României privind Schimbări Climatice 2013

respectarea tratatelor internaționale15, aceasta

emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii

(2) adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

emisiile de CO2 din energie, câteva dintre obiectivele

strategii sectoriale privind reducerea emisiilor de gaze

; valorificarea resurselor de energie regenerabilă;

sistemelor inteligente pentru producerea, transportul, distribu

electrice,

nerării de înaltă eficiență, îmbunătăţirea eficien

programului naţional de eficienţă energetică în sectoarele

Întărirea rolului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură în reglementarea activității de exploatare a lemnului

. Intreprinderea de demersuri în vederea armonizării legislației din domeniul forestier și corelarii cu cea aplicabila în alte sectoare

Eficientizarea, îmbunătățirea, simplificarea legislației specifice aplicabile, cu implicarea tuturor factorilor interesați

Promovarea de ghiduri de bune practici specifice sectorului forestier și activităților conexe acestuia

legislația altor domenii

Climatice 2013-202014––––ţinând

ionale15, aceasta este structurată

atingerii obiectivelor

obiectivele propuse de

emisiilor de gaze cu efect

producerea, transportul, distribuţia şi

eficienţei energetice

sectoarele încălzirii

. Intreprinderea de demersuri în vederea armonizării legislației din domeniul forestier și corelarii cu cea aplicabila în alte sectoare

Promovarea de ghiduri de bune practici specifice sectorului forestier și activităților conexe

urbane, al reabilită

Mediului și Pădurilor

- realizarea de investi

industrie care să conduc

sectorul agricultură

obiectivului stabilit la

până în 2020 (Ministerul

- captarea şi stocarea

continuarea campaniilor de

importanţa creşterii

consumatorilor casnici, dezvoltarea

energetică (similare

- promovarea Contractului de performan

în sectorul public ș

și Pădurilor 2012, p. 11).

Legea nr. 220/2008 pentru

din surse regenerabile de energie

republicata in temeiul art. II din Legea nr. 139/2010 privind

nr. 220/2008 pentru stabilirea

regenerabile de energie. Această

de politică publică, schema de ajutor de stat prin cote obligatorii

modificări pe care le-a suporta

subsecvente fac dovada alegerii

impactul aplicării schemei de ajutor de stat. Legea a luat

stimularea investiţiilor în domeniu

impactul asupra mediului de afaceri (întreprinderile care

nefiind analizat gradul de suportabilitate al mediului de

costurile suplimentare cu certificatele

al reabilitării clădirilor publice şi al iluminatului public (Ministerul

ădurilor 2012, p. 9),

realizarea de investiţii în instalaţii şi echipamente pentru

conducă la economii de energie, creşterea eficien

agricultură; proiectarea ecologică care va contribui la atingerea

stabilit la nivel comunitar de creşterea eficienţei

în 2020 (Ministerul Mediului și Pădurilor 2012, p. 10);

stocarea dioxidului de carbon (Carbon Capture and Storage

campaniilor de informare a populaţiei şi mediului

şterii eficienţei energetice prin informarea

casnici, dezvoltarea unor centre de informare

(similare celui deschis la Cluj în 2011)

Contractului de performanţă energetică (CPE) şi a companiilor ESCO

și a managementului energetic în industrie (Ministerul

durilor 2012, p. 11).

pentru stabilirea sistemului de promovare al producerii

regenerabile de energie (Monitorul Oficial nr. 743 din 3 noiembrie

republicata in temeiul art. II din Legea nr. 139/2010 privind modificarea şi

stabilirea sistemului de promovare a producerii

regenerabile de energie. Această lege transpune Directiva 2009/28/ instituind, ca instrument

, schema de ajutor de stat prin cote obligatorii şi certificate verzi. Multele

suporta acest act normativ în ultimul an, inclusiv

alegerii unei opţiuni de politică publică, fără o analiz

schemei de ajutor de stat. Legea a luat în considerare doar

domeniu producerii de energie din surse regenerabile, nu

mediului de afaceri (întreprinderile care utilizează energia)

gradul de suportabilitate al mediului de afaceri şi a celui social cu privire la

suplimentare cu certificatele verzi (reflectate în factura de energie

i al iluminatului public (Ministerul

întreprinderile din

eficienţei energetice în

contribui la atingerea

energetice cu 20%

Capture and Storage – CCS;

mediului de afaceri privind

informarea și educarea

unor centre de informare pentru eficienţă

şi a companiilor ESCO

industrie (Ministerul Mediului

producerii energiei

Oficial nr. 743 din 3 noiembrie 2008), a fost

şi completarea Legii

energiei din surse

instituind, ca instrument

şi certificate verzi. Multele

an, inclusiv actele normative

ă ără o analiză privind

doar aspectele privind

regenerabile, nu şi

energia) şi a cetăţenilor,

ui social cu privire la

factura de energie electrică).

3. Îmbunatățirea cadrului legislativ privind sprijinirea proprietarilor de p

•Adaptarea reglementnormelor tehnice la ceringestionării durabile a proprietăților forestiere de mici dimensiuni

mici, pentru utilizarea

țirea cadrului legislativ privind sprijinirea proprietarilor de p

Promovarea de principii în scopul stimulării asocierii

sau realizării de asociații/grupuri

Adaptarea reglementărilor şi normelor tehnice la cerinţele

ării durabile a ăților forestiere de

mici dimensiuni

Imbunătățirea asistenţei acordate proprietarilor de

păduri, cu prioritate celor cu suprafețe

mici, pentru utilizarea sustenabilă a

resurselor forestiere, inclusiv în caz de perturbări naturale

Adoptarea unor instrumente de reglementare

privind compensarea

serviciilor ecosistemice oferite

de păduri

•Sprijinirea și stimularea realizării de structuri silvice de rang superior pentru fondul forestier altul decât fondul forestier proprietate publică a statului

irea cadrului legislativ privind sprijinirea proprietarilor de păduri

Promovarea de principii în scopul

ării asocierii ării de

ții/grupuri

Sprijinirea și stimularea ării de structuri silvice

de rang superior pentru fondul forestier altul decât fondul forestier proprietate

ă a statului

Modelul de dezvoltare economic

ultimeledouă decenii s-a ajuns la o con

generaschimbări ireversibile asupra mediului înconjur

neregenerabile şidistrugerea unor biosisteme esen

acelaşi timp, s-aconştientizat faptul c

fundamentală afelului în care sunt gândite

bunăstareasocietăţii contemporane s

a viețiimai bună pentru generaţ

Alături de instrumentele fiscale, IBP

dezvoltareade tehnologii verzi, cheltuielile cu protec

principaleleinstrumente de limitare a efectelor activit

Conform definițieifolosite de institu

definite drept: cheltuielicurente

clasificările activitățilorde protec

Generalitatea acestei defini

datorată parțial dificultății identific

totalul de cheltuieli realizate de institu

definiția operațională pentru cheltuielile pentru protec

Naţional de Statistică, este urm

fluxurile de finanţare a mediului

producerea de servicii specificepentru prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse

mediului.

Acestea suntgrupate în:

cheltuielile curenteinterne (salariile

combustibili,energie, apă şi alte materiale auxiliare, cheltuieli pentru cercetare

instruire,informare, administrare de mediu)

serviciide protecţia mediului cump

Modelul de dezvoltare economică contemporan nu este unul sustenabil. În

a ajuns la o conştientizare a faptului că activitatea uman

ri ireversibile asupra mediului înconjurător, epuizarea resurselor

idistrugerea unor biosisteme esenţiale pentru existenţavie

ştientizat faptul că sunt necesare eforturi susţinute pentru schimbarea

afelului în care sunt gândite şi implementate activităţile economice, astfel încât

ii contemporane să nu fie obţinută cu preţul distrugerii şanselor la o calitate

pentru generaţiile viitoare.

turi de instrumentele fiscale, IBP-uri (Instrumente Bazate pe Pia

dezvoltareade tehnologii verzi, cheltuielile cu protecția mediului reprezint

principaleleinstrumente de limitare a efectelor activităților umane asupra mediului.

țieifolosite de instituțiile internaţionale, cheltuielile de mediu sunt

definite drept: cheltuielicurente și de capital legate de activități și instala

țilorde protecție a mediului.

Generalitatea acestei definiții subliniază lipsa unei cuantificăriunitare în toate

ății identificării și cuantificării exacte acheltuielilor de

totalul de cheltuieli realizate de instituțiile publice și private. Deexemplu, în România

ă pentru cheltuielile pentru protecția mediului,folosit

ă, este următoarea:„Cheltuielile pentru protecţia mediului reflect

are a mediului şiinclud plăţile pentru activităţile economice care au ca scop

producerea de servicii specificepentru prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse

Acestea suntgrupate în: investiţiişi cheltuieli curente care la rândul lor includ

cheltuielile curenteinterne (salariile şicontribuţiile sociale, consumurile de materii prime,

ă şi alte materiale auxiliare, cheltuieli pentru cercetare

,informare, administrare de mediu) şi cheltuielile curente externe (cheltuieli pentru

ia mediului cumpărate de la terţişi pentru taxe cu titlu de mediu pl

este unul sustenabil. În

ă activitatea umană poate

tor, epuizarea resurselor

ţavieţii pe Terra. În

ţinute pentru schimbarea

ăţile economice, astfel încât

ul distrugerii şanselor la o calitate

uri (Instrumente Bazate pe Piață) și

ia mediului reprezintă unul dintre

ilor umane asupra mediului.

ionale, cheltuielile de mediu sunt

i instalații specificate în

ăriunitare în toate țările,

rii exacte acheltuielilor de mediu din

i private. Deexemplu, în România

ia mediului,folosită de Institutul

ţia mediului reflectă

ile economice care au ca scop

producerea de servicii specificepentru prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse

i cheltuieli curente care la rândul lor includ

iile sociale, consumurile de materii prime,

i alte materiale auxiliare, cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare,

i cheltuielile curente externe (cheltuieli pentru

i pentru taxe cu titlu de mediu plătite)

II. Gestionarea durabil

1. Extinderea suprafe

Trebuie subliniat faptul c

mediului trebuie să fie gândite, organizate

obiectivele dezvoltării durabile1. În acestsens, este de a

mediului și strategia de dezvoltaredurabil

conceptului de dezvoltare durabil

modului de a conceptualiza raportuldintre oameni

Această abordare presupune restructurarea

astfel încât activităţile economice s

care susţin viaţa pe pământ, iar resursele

consumate în totalitate.

Identificarea și includerea în fondul forestier naîndeplinește condițiile de încadrare ca p

Identificarea terenurilor inapte folosinîmpădurirea acestora

Asigurarea materialului forestier de reproducere

Gestionarea durabilă a fondului forestier naţional

suprafeței pădurilor și a altor terenuri cu vegeta

Trebuie subliniat faptul că, în concepțiaUniunii Europene, activităț

ă fie gândite, organizateși implementate astfel încât s

rii durabile1. În acestsens, este de așteptat ca între politicile de protec

i strategia de dezvoltaredurabilă să existe o legătură puternic

conceptului de dezvoltare durabilă înghidarea politicilor de mediu presupune sc

modului de a conceptualiza raportuldintre oameni şi mediul înconjurător.

abordare presupune restructurarea modelului de folosire a resurselor naturale

ile economice să se afle într-un echilibru durabil cu sistemele

ământ, iar resursele naturale neregenerabile să nu fie distruse sau

i includerea în fondul forestier național a vegetației forestiere care țiile de încadrare ca pădure, inclusiv prin crearea de mecanisme de

cointeresare a proprietarilor

Identificarea terenurilor inapte folosințelor agricole și ădurirea acestora

Promovarea măsurilor pentru împădurirea

terenurilor degradate şi pentru crearea de perdele forestiere

Realizarea sistemului național al perdelelor forestiere de protec

ţional

i a altor terenuri cu vegetație forestieră

iaUniunii Europene, activitățile de protecție a

i implementate astfel încât să contribuie la

teptat ca între politicile de protecție a

ă ă puternică. Utilizarea

înghidarea politicilor de mediu presupune schimbarea

modelului de folosire a resurselor naturale

un echilibru durabil cu sistemele ecologice

ă nu fie distruse sau

ției forestiere care dure, inclusiv prin crearea de mecanisme de

Realizarea sistemului țional al perdelelor

forestiere de protecție

Mai mult, gândirea în termenii dezvolt

politică publică va lua înconsiderare atât efect

scurt, mediu şi lung ale respectivei m

Totuşi, întrucât actorii economici

interesele şi nevoile proprii, schimbarea tiparului existent este indispensa

impunerea unor reglementări care s

relevanţi dintr-un anumit domeniu.

Această realitate a condus în ultimele

politici publice variate pentru a genera

umane. Dacă politicile de taxare cu

instrumentele cele mai eficiente prin care

dezvoltare și folosire a resurselor prin

(incluzând costul în termeni de poluare,

modalitate prin care pot fi colectate

direct combaterea efectelor nocive ale activit

Astfel, o politică de dezvoltare durabil

eficiente de protecție a mediului înconjur

absența unor măsuri eficiente de taxare în domeniulmediului

veniturilor obținute.

Strategia Națională pentru

2030 este un document care opera

în Strategia de Dezvoltare Durabil

reprezinte „un catalizator pentru

scopul schimbării comportamentu

românească și implicării active a factorilor

cetățenilor în elaborarea, implementarea

Documentul reunește

România în alte documente anterioare, printre care cele

Tratatul de Aderare România

2007-2013 (PND), Cadrul Strategic Na

în termenii dezvoltării durabile presupune că

va lua înconsiderare atât efectele directe cât şi pe cele indirecte, pe termen

respectivei măsuri.

i, întrucât actorii economici şi instituţionali iau decizii cântă

i nevoile proprii, schimbarea tiparului existent este indispensa

ări care să afecteze ecuaţia cost – beneficiu a tuturor

un anumit domeniu.

realitate a condus în ultimele două decenii la dezvoltarea unor instrumente de

ru a genera sustenabilitate în diferitele domenii ale activit

politicile de taxare cu impact asupra mediului reprezint

instrumentele cele mai eficiente prin care statele contemporane pot influen

ire a resurselor prin ridicarea prețului resurselor la adev

(incluzând costul în termeni de poluare, afectarea sănătății oamenilor etc.), ele reprezint

modalitate prin care pot fi colectate resursele necesare finanțării unor proiecte c

nocive ale activităților umane asupra mediului.

ă de dezvoltare durabilă estede neconceput în absen

ție a mediului înconjurător, iarcea din urmă nu poate fi con

suri eficiente de taxare în domeniulmediului și de cheltuire eficient

pentru Dezvoltare Durabila a României Orizonturi 2013

este un document care operaționalizează la nivelul României liniile strategice elaborate

Durabilă a Uniunii Europene. Totodată, strategia

pentru cei ce elaborează politici publice și pentru

comportamentului în societatea europeană și, respectiv, în

ării active a factorilor decizionali, publici și priva

elaborarea, implementarea și monitorizarea obiectivelor dezvolt

în mod sintetic obligațiile, obiectivele și strategiile

anterioare, printre care cele mai importate sunt:

România – Uniunea Europeană, Planul Național de Dezvoltare

trategic Național de Referință 2007-2013 (CSNR),

rii durabile presupune că orice decizie de

i pe cele indirecte, pe termen

ionali iau decizii cântărind în special

i nevoile proprii, schimbarea tiparului existent este indispensabil legată de

beneficiu a tuturor actorilor

decenii la dezvoltarea unor instrumente de

sustenabilitate în diferitele domenii ale activităţii

impact asupra mediului reprezintă unul dintre

statele contemporane pot influența modelul de

ului resurselor la adevăratul lor cost

ii oamenilor etc.), ele reprezintă și o

rii unor proiecte care au ca scop

ilor umane asupra mediului.

estede neconceput în absența unei politici

ă nu poate fi concepută în

și de cheltuire eficientă a

Orizonturi 2013-2020-

strategice elaborate

ă, strategia urmărește să

pentru opinia publică, în

i, respectiv, în societatea

privați, precum și a

dezvoltării durabile”.

strategiile asumate de

importate sunt:

țional de Dezvoltare

2013 (CSNR),

Programul Național de Reform

date-țintă până la care România

� Orizont 2013: Încorporarea

durabile în ansamblul

membru al UE.

� Orizont 2020: Atingerea

principalii indicatori ai dezvolt

� Orizont 2030:

an al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor

durabile.

În conformitate cu abordarea UE în

domeniul protecției și îmbună ă

viață pe baza asigurării serviciilor de utilit

gestionarea apei și deșeurilor; îmbun

managementului de mediu; conservarea

riscurilor și intervenția în cazul

De asemenea, SNDDR î

Dezvoltare Durabilă a UE,

mediului, prin măsuri care să

asupra mediului”.

Nu în ultimul rând, unul

cel conform căruia „poluatorul

Analiza Strategia Național

2020-2030 (SNDDR) indică

direcțiilor de acțiune asumate de România, el e

realizarea unor politici publice

SNDDR se rezumă la prezentarea

strategice, fără a adăuga o analiz

în care respectivele obiective

țional de Reformă și Programul de Convergență. Strategia

la care România să atingă anumite standarde:

Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și practicilor

ansamblul programelor și politicilor publice ale României ca stat

membru al UE.

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii

indicatori ai dezvoltării durabile.

Apropierea semnificativă a României de nivelul

membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor

conformitate cu abordarea UE în domeniul dezvoltării durabile, SNDDR stabile

îmbunătățirii calității mediului drept „îmbunătățirea

serviciilor de utilități publice, în special în

șeurilor; îmbunătățirea sistemelor sectoriale

ului de mediu; conservarea biodiversității; reconstrucția ecologic

cazul unor calamități naturale”.

De asemenea, SNDDR își asumă cele patru obiective cheie stabilite

primul din cele patru obiective cheie urmă

să permită disocierea creșterii economice de impactul

rând, unul dintre principiile directoare ale reglementă

ruia „poluatorul plătește”.

țională pentru Dezvoltare Durabilă a României

(SNDDR) indică faptul că în ciuda utilității acestui document ca sintez

asumate de România, el eșuează în a servi drept ghid

publice în ariile de interes acoperite de aces studiu. În

la prezentarea sintetică a obiectivelor menționate

analiză critică și o dimensiune strategică cu privi

obiective ar trebui urmărite mai eficient din perspectiva

ță. Strategia propune trei

practicilor dezvoltării

publice ale României ca stat

Uniunii Europene la

a României de nivelul mediu din acel

membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării

durabile, SNDDR stabilește

țirea standardelor de

publice, în special în ceea ce privește

și regionale ale

ecologică; prevenirea

stabilite prin Strategia de

urmărind „Protecția

economice de impactul negativ

directoare ale reglementărilor de mediu este

a României Orizonturi 2013-

acestui document ca sinteză a

ghid practic pentru

studiu. În primul rând,

în alte documente

privire la modalitățile

eficient din perspectiva dezvoltării

durabile. Domeniul taxării de mediu

susținerea obiectivelor de mediu

De asemenea, atunci când

subliniate de SNDDR cu privire la obiectivele de mediu, se observ

distribuției resurselor financiare

dedicate SNDDR este că cea

pleacă de la o analiză a capacită

servi drept ghid pentru obținerea

obiectivelor de dezvoltare durabil

2. Armonizarea sistemului na

Valoareaeste o caracteristic

un scop bine definit (Brun, 2002).

diferite. Prețurile sunt doar

prețurile sunt istorice și obiective

legată de subiectul uman, este

Actualizarea permanentă a indicatorilor pentru gestionarea durabilă a pădurilor în context

european și național

ării de mediu este menționat doar în plan secund

obiectivelor de mediu este de asemenea trecut cu vederea.

când analizăm măsura în care AFM a folosit

subliniate de SNDDR cu privire la obiectivele de mediu, se observă un grad mic de corelarea

financiare și a obiectivelor de mediu. Principala concluzie a sec

cea mai importantă limitare a strategiei se leagă

ă a capacității reale a instituțiilor din România, astfel

ținerea celor mai bune politici publice în

durabilă.

Armonizarea sistemului național de indicatori pentru gestionarea durabilpădurilor cu cel european

Valoareaeste o caracteristică pe care omul o asociază bunurilor și/sau

(Brun, 2002). Valoarea nu este egală cu prețul, deoarece sunt concepte

evenimente datorate schimbului liber pe pia

obiective. În schimb, valoarea este o noțiune subiectiv

uman, este rezultanta unui process logic ce începe cu formularea

Actualizarea permanentă a indicatorilor pentru gestionarea

durilor în context

Realizarea Programului forestier național și corelarea indicatorilor

pentru gestionarea durabilpădurilor cu acesta

aria rolul AFM în

direcțiile strategice

ă un grad mic de corelarea

concluzie a secțiunii

limitare a strategiei se leagă de faptul că nu

iilor din România, astfel încât eșuează în a

în vederea atingerii

ional de indicatori pentru gestionarea durabilă a

i/sau serviciilor, într-

deoarece sunt concepte

schimbului liber pe piață; prin urmare,

subiectivă, adică este

începe cu formularea și

Realizarea Programului forestier i corelarea indicatorilor

pentru gestionarea durabilă a durilor cu acesta

adoptarea unor ipoteze și se încheie

acceptabile pentru deciziile manageriale

Estimația forestieră s-a delimitat ca un domeniu

începuturile acesteia, atât ca disciplin

evaluarea terenurilor forestiere, considerate ca fiind

Subiectul este ceva mai complex

lemnul și produsele nelemnoase,

publică.

În economia mediului se vorbeurmătoarele componente:

Valoarea de întrebuin

• Valoare comercială

• valoare de întrebuin

utilizate ca atare, fă

asupra altor bunuri

această categorie intră

• valoarea de întrebuin

din:

•

•

i se încheie printr-o evaluare, ce permite identificarea

manageriale și planificarea producției (Merlo

a delimitat ca un domeniu aparte al economiei

acesteia, atât ca disciplină didactică cât și ca activitate practică

forestiere, considerate ca fiind mijloace de produc

mai complex deoarece pădurea produce atât bunuri de utilitate

nelemnoase, servicii ecosistemice și protective, adică

mediului se vorbește de valoarea economică totală

Valoarea de întrebuințare (utilitară);

comercială: egală cu prețul, dacă acesta nu este distorsionat de pia

valoare de întrebuințare directă(in-situ), caracterizează

utilizate ca atare, fără a fi propriu-zis „consumate”, fără a-și

bunuri sau servicii, cum se întâmplă cu mijloacele de produc

intră terenurilor vânătoare și/sau recreare în cazul

valoarea de întrebuințare indirectă, compusă la rândul ei, în diverse propor

Valoarea opțională– utilitatea pe care un bun o

viitor- este cea mai importantă component

biodiversității vegetale, deoarece multe specii de plante

folosite în industria farmaceutică sau la ameliorarea

cultivate. Valoarea opțională nu este dată de utiliz

ci de cele viitoare, potențiale. Pentru o pădure

mic oraș, valoarea opțională este dată de viitoarea

servicii recreative.

Valoarea cvasi-opțională este dată de bună

întârzierii unei decizii atunci când efectele

clare. Valoarea cvasi-opțională este de fapt valoarea

dobândite prin amânarea unei decizii cu consecin

(Freeman, 1993). Arboretele supuse regimului de conservare,

identificarea soluțiilor

(Merlo et Ruol,1996).

aparte al economiei forestiere, la

practică, având ca obiect

mijloace de producție a lemnului.

bunuri de utilitate privată –

adică bunuri de utilitate

totală (VET), ce are

distorsionat de piață;

bunurile ce sunt

și transfera valoarea

cu mijloacele de producție (în

cazul pădurilor).

ei, în diverse proporții,

utilitatea pe care un bun o poate avea în

componentă a valorii

specii de plante vor fi

sau la ameliorarea speciilor

ă de utilizările actuale,

ădure situată lângă un

ă de viitoarea cerere de

ă de bunăstarea datorată

efectele acesteia nu sunt

valoarea informației

decizii cu consecințe ireversibile

regimului de conservare,

Valoarea ne-utilitară 1 (

din:

•

•

Valoareaexistențeiestesinguracomponent

toatecelelaltecomponentevizează

indivizi.VET se estimeazăatuncicândtrebuies

Eaesteinvocatăîncazulproiectelor cu impact major asupramediului, precum

creareauneirezervațiisau, dincontr

prezentatebeneficiileasociatefiecă

corespunzătoracestorbeneficii, me

Pădureaeste un ecosistemcompus din popula

mărimeașistructuraoricăreipopula

precizieridicată. Așadar, indiferent de existen

pot fi decâtestimate, cu o preciziemai mare saumaimic

bugetuldisponibilpentruevaluare; similar, un arboretpoate fi inventariat integral saupar

calestatistică, deci la costuridiferite.

S-a maispuscăevaluareapresupunemai

numărulșicomplexitateaacestoripoteze, metodele pot fi mai simple saumaicomplexe, pot costa

maimultsaumaipuțin, iarrezultatelevor fi, în final, maimultsaumaipu

neincluse în rezervații, au o mare valoare cvasi

mică valoare de întrebuințare.

utilitară 1 (non-use value) sau valoarea de utilizare

Valoarea de patrimoniu– dată de faptul

transferat generațiilor viitoare sau a fost

generațiile trecute. Valoarea de patrimoniu are mai

dimensiune culturală, fiind încă expresia

antropocentrice asupra valorii.

Valoarea existenței. Valoarea dată de simpla

bunului respectiv, de faptul că acesta

Monumentele naturii, formațiunile geologice rare, speciile rare,

amenințate sau pe cale de dispariție au o foarte

utilitară, dar o foarte mare valoare a existenței.

țeiestesinguracomponentă non-antropică a VET

toatecelelaltecomponentevizeazăîntr-un felsaualtul, intereselesocietății, ca sum

ăatuncicândtrebuiesă se iadecizii ale cărorurmări sunt

cazulproiectelor cu impact major asupramediului, precum

iisau, dincontră, micșorareauneirezervațiidejaexistente. Întabelul 0

prezentatebeneficiileasociatefiecăreicomponente a VET, iarînfigura 0

toracestorbeneficii, metodele de evaluarerecomandate.

dureaeste un ecosistemcompus din popula

ăreipopulațiibiologice pot fi doarestimate, nu pot fi cuantificate cu o

adar, indiferent de existențasauinexistențapiețelor, com

, cu o preciziemai mare saumaimică

bugetuldisponibilpentruevaluare; similar, un arboretpoate fi inventariat integral saupar

, deci la costuridiferite.

ăevaluareapresupunemaiîntâiformulareaunoripoteze; înfunc

icomplexitateaacestoripoteze, metodele pot fi mai simple saumaicomplexe, pot costa

in, iarrezultatelevor fi, în final, maimultsaumaipuținprecise

cvasi-opțională și o

valoarea de utilizare pasivă, compusă

de faptul că un bun este

sau a fost preluat de la

trecute. Valoarea de patrimoniu are mai degrabă o

expresia unei viziuni

ă de simpla existență a

poate fi văzut.

geologice rare, speciile rare,

ie au o foarte redusă valoare

ței.

ă a VET –

ții, ca sumă de

ă ări sunt ireversibile.

cazulproiectelor cu impact major asupramediului, precum

iidejaexistente. Întabelul 0-1 sunt

reicomponente a VET, iarînfigura 0-1,

dureaeste un ecosistemcompus din populațiibiologice;

, nu pot fi cuantificate cu o

țelor, componentele VET nu

, cu o preciziemai mare saumaimică,înfuncție de

bugetuldisponibilpentruevaluare; similar, un arboretpoate fi inventariat integral sauparțial,pe

unoripoteze; înfuncție de

icomplexitateaacestoripoteze, metodele pot fi mai simple saumaicomplexe, pot costa

precise.

3. Conservarea

În sectorul forestier aceste noi produse sunt în general cele rezultate din procesarea

avansată a masei lemnoase și a altor produse nelemnoase ale p

primară a lemnului, cea tratată

Totuşi, au apărut numeroase schimb

Protejarea diversității biologice a

ecosistemelor forestiere, a pădurilor cu

structuri naturale și

cvasinaturale

Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere

În sectorul forestier aceste noi produse sunt în general cele rezultate din procesarea

și a altor produse nelemnoase ale pădurii, în timp ce pe

, cea tratată în această lucrare, produsele de bază au r

rut numeroase schimbări şi în dinamica acestei pieţe, mai ales prin prisma

Conservarea şi ameliorarea

biodiversităţii ecosistemelor

forestiere

Identificarea și conservarea pădurilor virgine și

cvasivirgine, a pădurilor ripariene, a habitatelor

forestiere şi speciilor rare, amenințate, periclitate

Conservarea habitatelor

marginale, a zonelor umede

aflate pe terenuri

ocupate cu vegeta

forestierspeciilor

protejate sau vulnerabile

Dezvoltarea unui sistem de compensare a unor restricţii impuse

de cerinţele reţelei Natura 2000 pentru

asigurarea gospodăririi durabile a pădurilor în cadrul ariilor naturale

protejate

ii ecosistemelor forestiere

În sectorul forestier aceste noi produse sunt în general cele rezultate din procesarea

ădurii, în timp ce pe piaţa

ă au rămas aceleaşi.

ţe, mai ales prin prisma

Conservarea habitatelor

marginale, a zonelor umede

aflate pe terenuri

ocupate cu vegetație

forestieră, a speciilor

protejate sau vulnerabile

eficientizării procesului de exploatare (datorit

timpului de trasport al produselor

moderne de distribuţie). În domeniul produselor

marketing nu sunt încă utilizate, în angrenajul organiza

Aceastăsituaţieestemaievident

prezenteocoalelesilvice, cu rol de proprietari (cei care reprezint

exploatare (cele care reprezint

marketing pe piațaprimară a lemnului sunt legate de metodeleclasice de promovare

analiză a comportamentuluiconsumatorilor. Principalaconstrângereînacestsensestelegat

principal de faptulcătoateactivit

desfăşoarăîntr-un cadru strict reglementat de stat, inclusivprinmodul de

organizareșidesfășurare a licitaţ

ÎnRomânia, pânăînprimii ani ai secolului XXI, pia

Regia Naţională a Pă

suprafeţelorforestierenaţionaleşi, înconsecin

controlândtoateaspecteleacesteia, de la volumeletranzac

sortimentelorobţinute.

Dupăanul 2001, cândprocesul de retrocedare a p

astfelcăînacest moment – încondiţ

fondulforestieriarproprietariiparticulari 50,37%

Din pădurilestatului, administrate de

masa lemnoasăcevaajunge pe piaţă

de pornireînlicitaţiile de lemn (iaracestea, la rândullor, influen

Mai trebuieprecizat un lucru: „strategia de adaptarea RNP la cerin

implementeazăîntr-un timpmai lung, deoarece

regimul silvic – prinplanurileamenajisticeîn

la cerereafluctuantă a pieţei”.

rii procesului de exploatare (datorită utilizării de noi tehnici și tehnologii, reduc

timpului de trasport al produselor și, nu în ultimul rând, implementării unor metode

ţie). În domeniul produselor şi serviciilor forestiere mecanismele de

ă utilizate, în angrenajul organizaţiei, la potenţialul lor maxim.

ţieestemaievidentăîncazulpieţeiprimare a lemnului, cea pe care sunt

prezenteocoalelesilvice, cu rol de proprietari (cei care reprezintăoferta

exploatare (cele care reprezintăcerereape piaţă). Majoritateapreocupă

ă a lemnului sunt legate de metodeleclasice de promovare

a comportamentuluiconsumatorilor. Principalaconstrângereînacestsensestelegat

ătoateactivităţilecomerciale de pe piațaprimară a lemnului se

un cadru strict reglementat de stat, inclusivprinmodul de

urare a licitaţiilor de lemn.

ăînprimii ani ai secolului XXI, piaţalemnului a fost una de monopol:

a Pădurilor (RNP) Romsilvaadministramareamajoritate a

ţionaleşi, înconsecinţă, era principalulfurnizor de lemn pe pia

controlândtoateaspecteleacesteia, de la volumeletranzacţionate la preţ

cândprocesul de retrocedare a pădurilor a fostaccelerat, situaţia s

încondiţiileîn care statuldeţine 49,63% din

fondulforestieriarproprietariiparticulari 50,37% – putemvorbi de o piaţă de cvasimonopol

ului, administrate de Romsilva, se recoltează, încontinuare, peste 50% din

cevaajunge pe piaţă50, 51, ceeacepermiteregieisăinfluenţeze, înprimulrând, pre

iile de lemn (iaracestea, la rândullor, influenţeazăpreţurile fi

Mai trebuieprecizat un lucru: „strategia de adaptarea RNP la cerinţelepieţei se cristalizeaz

un timpmai lung, deoareceofertaestestabilită – din considerente legate de

prinplanurileamenajisticeîncadruluneiplanificări pe termen lung,

și tehnologii, reducerii

ării unor metode și tehnici

i serviciilor forestiere mecanismele de

ţialul lor maxim.

eiprimare a lemnului, cea pe care sunt

oferta) şicompaniile de

eocupărilor legate de

a lemnului sunt legate de metodeleclasice de promovareşi de

a comportamentuluiconsumatorilor. Principalaconstrângereînacestsensestelegatăîn

primară a lemnului se

un cadru strict reglementat de stat, inclusivprinmodul de

alemnului a fost una de monopol:

administramareamajoritate a

, era principalulfurnizor de lemn pe piaţă,

ionate la preţullemnuluişi al

durilor a fostaccelerat, situaţia s-a schimbat,

de cvasimonopol.

ă, încontinuare, peste 50% din

ţeze, înprimulrând, preţurile

ţurile finale de adjudecare).

ţ ţei se cristalizeazăşi se

din considerente legate de

ri pe termen lung, greuadaptabilă

4. Adaptarea co

1

•Adaptarea practicilor de regenerare a pschimbările climatice

•Promovarea regenerării naturale prin aplicarea tratamentelor intensive semiintensive adecvate

2

•Adaptarea continua a sistemului de gestionare a pîmbunatățirii capacităţii de adaptare a acestora la schimb

•Promovarea compozițiilor diversificate, cu accent pe conservarea biodiversității genetice a speciilor forestiere cu exigencu condițiile staționale

3

•Menţinerea şi îmbunătăţfactorilor biotici şi abiotici destabilizatori

•Refacerea pădurilor destructurate ca urmare a efectelor schimbarilor climatice•Selectarea și promovarea de biotipuri de arbori rezistente/adaptate la schimbclimatice și extinderea utiliz

Adaptarea continuă a pădurilor la schimbările climatice

Adaptarea practicilor de regenerare a pădurilor la necesităţile impuse de

ării naturale prin aplicarea tratamentelor intensive șsemiintensive adecvate

Adaptarea continua a sistemului de gestionare a pădurilor în vederea ăţii de adaptare a acestora la schimbările climatice

Promovarea compozițiilor diversificate, cu accent pe conservarea și refacerea ii genetice a speciilor forestiere cu exigențe ecologice compatibile ționale

ătăţirea sistemului de monitorizare şi observare a acțşi abiotici destabilizatori

durilor destructurate ca urmare a efectelor schimbarilor climaticei promovarea de biotipuri de arbori rezistente/adaptate la schimb

i extinderea utilizării acestora în lucrările de regenerare a pădurilor

ările climatice

ile impuse de

rii naturale prin aplicarea tratamentelor intensive și

și refacerea e ecologice compatibile

i observare a acțiunii

durilor destructurate ca urmare a efectelor schimbarilor climaticei promovarea de biotipuri de arbori rezistente/adaptate la schimbări

ădurilor

5. Dezvoltarea sistemului de amenajare a fondului forestier na

Datorităfaptuluică nu esteadusritmicîncircuitul economic [

fi recoltatedecâtînsezonul de repausvegetativ

începutulluimartie; la altespeciilemnuldoborât nu poate fi stocatdecâtîncondi

nu este o marfăomogenă [

diferențe de structurășicalitate

unităților de prelucrarefinalăindustrial

căacestea s-au referit la proiectarea

Creșterea ponderii fondului forestier

inclus în amenajamentele

silvice

Dezvoltarea sistemului de amenajare a fondului forestier na

esteadusritmicîncircuitul economic [majoritateaspeciilor nu pot

fi recoltatedecâtînsezonul de repausvegetativ – de la sârșitulluinoiembriepân

începutulluimartie; la altespeciilemnuldoborât nu poate fi stocatdecâtîncondi

ă [chiarîncadrulaceluiașisortiment, de la aceea

icalitate], nu se găseştedecâtrarînproximitateamarilor zone locuitesau a

ilor de prelucrarefinalăindustrială, lemnul a ridicattotdeaunaprobleme de transport, f

au referit la proiectareașiconstruireareţelei de drumuriforestiere, la

Promovarea unor sisteme de certificare

compatibile cu practicile de management

adoptate la nivel national

Monitorizarea continuă a aplicării prevederilor

amenajamentelor silvice

șterea ponderii fondului forestier

inclus în amenajamentele

silvice

Dezvoltarea sistemului de amenajare a fondului forestier național

majoritateaspeciilor nu pot

itulluinoiembriepână la

începutulluimartie; la altespeciilemnuldoborât nu poate fi stocatdecâtîncondițiispeciale], că

isortiment, de la aceeași specie, sunt

tedecâtrarînproximitateamarilor zone locuitesau a

, lemnul a ridicattotdeaunaprobleme de transport, fie

elei de drumuriforestiere, la

dimensionareașiadaptareamijloacelor de transport la condi

utilizareașiadministrareaacestora.

6. Evaluarea și monitorizarea func

iadaptareamijloacelor de transport la condițiile concrete de terensau la

iadministrareaacestora.

și monitorizarea funcţiilor, serviciilor ecosistemice oferite de pădure și a resurselor forestiere

iile concrete de terensau la

iciilor ecosistemice oferite de

Dificultateadefiniriiexacte a ceeaceînseamn

maimulţifactorişianume:

- pădureaeste, concomitent,

ș

Creșterea capacității pădurilor de stocare a carbonului în

contextul unei administrări forestiere durabile; crearea cadrului de valorificare a

stocurilor de carbon

Dificultateadefiniriiexacte a ceeaceînseamnăprodusforestierestedată de

dureaeste, concomitent, şimijloc natural de producţieşiprodus;

Elaborarea/perfecționarea metodologiilor privind

cuantificarea valorii funcțiilor și serviciilor ecosistemice oferite

de pădure; proiectarea unui sistem de plăți pentru servicile

ecosistemice

Realizarea inventarului forestier naț

ăț ădurilor de stocare a carbonului în

ări forestiere durabile; crearea cadrului de valorificare a

ă de

Realizarea inventarului forestier național

- rolul de protecţie al pă

important) decâtrolul de producţ

- există o mare varietate a speciilorlemnoase, a moduluilor de asociereînarborete, a

condiţiilorspecificestaţionale care determin

produsului de bază – lemnul (un arboret de molid din clasa I de produc

m3/an/ha, întimpceunul de stejar are o cre

darutilizărilelemnuluicelordouăspecii sunt diferite

valoridiferite pe piaţă – multsuperioarepentrustejar);

- procesul de producţie al transform

tip de arboret, dar cu particularităţ

decâtprocesul de bazăşi care duc la diferen

Produsulforestierestedefinit, înliteratura de specialitate ca fiind “

pădurepentruuzcomercial, cum ar fi produsele de lemnsauplantelefurajere

ÎnacelaşisensServiciul Forestier American [USDA

considerăcăproduseleforestiereinclud “

lemnul, hârtiaşialteproduseforestierespecial

nuci, alteprodusenaturale”.

Înceleceurmează ne vom referi doar la

arboriirecoltaţi (exploataţi) din pă

subiectullicitaţiilorşi al pieţeiprimare a lemnului.

7. Extinderea amenaj

păduriloreste la fel de important (iar, înmulte zone, multmai

important) decâtrolul de producţie (v. pc. 3.2.2);

o mare varietate a speciilorlemnoase, a moduluilor de asociereînarborete, a

ţionale care determină un anumitvolum al producţieişi o anumit

lemnul (un arboret de molid din clasa I de producţie are o cre

/an/ha, întimpceunul de stejar are o creştere de 12,8 m3/an/ha58;

rilelemnuluicelordouăspecii sunt diferite, iarprodusele finale obţinute au, la fel,

multsuperioarepentrustejar);

ţie al transformăriipăduriiînproduseste, înliniimari, acela

tip de arboret, dar cu particularităţi care, de multeori, sunt maiimportante (cantitativ

ăşi care duc la diferenţeapreciabileîntrecosturile finale ale opera

estedefinit, înliteratura de specialitate ca fiind “orice material oferit de

cum ar fi produsele de lemnsauplantelefurajere”.

isensServiciul Forestier American [USDA – US Forest Service]

produseleforestiereinclud “materialele derivate din pădurepentruuzcomercial precum

ialteproduseforestierespeciale – plantemedicinale, ciuperci, fructe de p

ă ne vom referi doar la produseleforestierelemnoase, şiîn special la

ţi) din pădure, cei care constituie (ca atare sau după o prelucraresu

ţeiprimare a lemnului.

Extinderea amenajării în sistem integrat a bazinelor hidrografice toren

duriloreste la fel de important (iar, înmulte zone, multmai

o mare varietate a speciilorlemnoase, a moduluilor de asociereînarborete, a

ţ şi o anumităcalitate a

ţie are o creştere de 17,1

ţinute au, la fel,

duriiînproduseste, înliniimari, acelaşipentruorice

aiimportante (cantitativşicalitativ)

eapreciabileîntrecosturile finale ale operaţiunilor.

orice material oferit de

durepentruuzcomercial precum

plantemedicinale, ciuperci, fructe de pădure,

, şiîn special la

ă o prelucraresumară)

rii în sistem integrat a bazinelor hidrografice torențiale

Scopul final al certifică

legate de exploatarea şi prelucrarea lemnului este

livreze consumatorului final un produs care respect

păduri gestionate corespunză

prelucrare fără substanţe toxice, etc. Totodat

bună metodă de promovare a acesteia în mediul de afaceri

ecologic minim sau a garanţieicalit

mult, menţinerea certificării este asigurat

normelor impuse.

8. Creșterea gradului

Scopul final al certificării pădurilor şi al companiilor implicate în toate activit

şi prelucrarea lemnului este asigurarea unui lanţ de custodie care s

livreze consumatorului final un produs care respectă toate legile și standa

duri gestionate corespunzător, exploatare eficientă cu impact minim asupra lemnului,

ţe toxice, etc. Totodată, certificarea pădurii sau a companiei este o

de promovare a acesteia în mediul de afaceri, prin prisma produselor cu impact

ţieicalităţii oferite de o organizaţieinternaţională

ării este asigurată prin audituri anuale care asigur

terea gradului de accesibilizare a fondului forestier na

Crearea unui sistem integral și integrat de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale

pentru diminuarea efectelor clamităților

naturale

Monitorizarea continuă a stării

lucrărilor de corectare a torenților din fondul

forestier național

Orice alte măsuri pentru diminuarea

efectelor clamităților naturale

i al companiilor implicate în toate activităţile

ţ de custodie care să

și standardele de mediu:

cu impact minim asupra lemnului,

durii sau a companiei este o

prin prisma produselor cu impact

ţională de renume. Mai

prin audituri anuale care asigură respectarea

de accesibilizare a fondului forestier național

Adaptarea rețelei de drumuri forestiere la

caracteristicile tehnice actuale ale

mijloacelor de transport forestiere

Promovarea construcției de

drumuri forestiere de versant

Accesibilizarea arboretelor

Reabilitarea/ punerea în sigurantă a căilor de transport forestier afectate de calamitați naturale

Adaptarea rețelei de drumuri forestiere la

caracteristicile tehnice actuale ale

mijloacelor de transport forestiere

Creșterea indicelui de desime a căilor

de transport forestier

Reabilitarea/ punerea în sigurantă a căilor de transport forestier afectate de calamitați naturale

Celemaimultedintrecorpora

produselorforestiereşi nu pe ceaprimar

Însăşiaiciestenevoie de un plan de marketing eficient, mai ales

pentrusocietăţilemicişimijlocii care facfa

corporaţiileinternaţionale.

Celemaiimportantepolitici de produs se axeaz

certificate FSC şiobţinutprinexploataredurabil

viaţătradiţional al produselorexist

de preferinţaclienţilorpentru o anumit

Societăţileapelează la anumitepolitici de pre

stimulentelesaubonificaţiilepentru a

pentrucreştereavizibilităţii pe pia

un rol important pe pia

înperspectivaschimbărilorviitoare ale Codului Silvic, care vaprevedeac

însarcinaproprietaruluipădurii, iarlicita

societăţile se voraxamaimult pe procesare

distribuţiaeficientăaacestuiavaavea un rolmultmai important întotalitateaactivit

Promovareaproduselorş

relativredusă, celemaimultecontactedintrecump

tranzacţiianterioare, anunţuriîn

Prinaplicareaunui plan de marketing ca celpropusînacest capitol se poatedezvolta o platform

de comunicareeficientă care s

piaţalemnului. Acest

ajutorsubstanţialpentrucompaniile din domeniu, deoarecevaoferiinforma

desprelicitaţiile de lemn, vacolecta, centraliza

despretranzacţiile de lemnşievolu

comunicare între proprietarii de p

Programulîmbinătoatepărţilecomponente ale mixului de marketing iar scopul s

esteeficientizareaactivităţiisocietăţ

pentru zona centru a ţăriidar, dac

(în special dacă se materializează

elemaimultedintrecorporaţii (noiiintrați) aplicăstrategii pe pia

şi nu pe ceaprimară, aexploatăriilemnului.

iaiciestenevoie de un plan de marketing eficient, mai ales

şimijlocii care facfaţă cu greupresiuniiaplicate de

Celemaiimportantepolitici de produs se axează pe oferirea de lemn din p

ţinutprinexploataredurabilă. Deşi nu putemvorbi de un cic

ional al produselorexistăşi pe piaţalemnuluianumitetendințe determinate mai ales

ilorpentru o anumită specie de lemn, într-o anumităperioadă

ă la anumitepolitici de preţ, cum ar fi celepromo

ţiilepentru a-şiasiguraparteneriate pe termen lung,

ăţii pe piaţăsaupentruaobţineavantajecompetiţionale. Distribu

un rol important pe piaţaproduselorşiserviciilorforestiere, mai ales

ărilorviitoare ale Codului Silvic, care vaprevedeacă

ădurii, iarlicitaţiile se vordesfăşurala ”drumulforestier”. De aceea,

ile se voraxamaimult pe procesareşitransportullemnului

aacestuiavaavea un rolmultmai important întotalitateaactivit

Promovareaproduselorşiserviciilorforestiereprimareeste, înacest moment, una

, celemaimultecontactedintrecumpărătorişivânzătorifiindbazate pe

ţuriînpublicaţiile de specialitatesauchiarprinconvorbiriinformale.

Prinaplicareaunui plan de marketing ca celpropusînacest capitol se poatedezvolta o platform

ă care săaducăbeneficiisubstanţialetuturorparticipan

program de marketing poate reprezenta un

ialpentrucompaniile din domeniu, deoarecevaoferiinforma

iile de lemn, vacolecta, centralizaşipune la dispoziţie date concrete

iile de lemnşievoluţiilepreţurilorşivaacţiona ca o platfom

comunicare între proprietarii de pădurişicompaniile de exploatare.

ă ţilecomponente ale mixului de marketing iar scopul s

ăţiisocietăţilor din acest sector din România. Platforma este proiectat

ţăriidar, dacă se dovedeşte a fi eficientă, poate fi extinsă

se materializează parteneriatelepropuse cu instituţiilestatuluiromân).

strategii pe piaţafinală a

iaiciestenevoie de un plan de marketing eficient, mai ales

cu greupresiuniiaplicate de

pe oferirea de lemn din păduri

i nu putemvorbi de un ciclu de

țe determinate mai ales

ăperioadă.

, cum ar fi celepromoţionale,

iasiguraparteneriate pe termen lung,

ţionale. Distribuţiajoacă

iserviciilorforestiere, mai ales

rilorviitoare ale Codului Silvic, care vaprevedeacăexploatarea cade

urala ”drumulforestier”. De aceea,

itransportullemnuluişi implicit

aacestuiavaavea un rolmultmai important întotalitateaactivităţilor.

iserviciilorforestiereprimareeste, înacest moment, una

ătorifiindbazate pe

iile de specialitatesauchiarprinconvorbiriinformale.

Prinaplicareaunui plan de marketing ca celpropusînacest capitol se poatedezvolta o platformă

ialetuturorparticipanţilor la

program de marketing poate reprezenta un

ialpentrucompaniile din domeniu, deoarecevaoferiinformaţiiîntimp real

ipune la dispoziţie date concrete

iona ca o platfomă eficientă de

icompaniile de exploatare.

ilecomponente ale mixului de marketing iar scopul său final

mânia. Platforma este proiectată

, poate fi extinsă la nivelnaţional

ţiilestatuluiromân).

9. Realizarea sistemului

Ministerul Mediului ș

programul de Cooperare Elve

asistare a gestionării durabile a ecosistemelo

care răspunde de mediu si silvicultura.

Implementarea unui sistem informa

datele in format GIS cu privire la proprietarii de terenuri forestiere, fondurile

ariile forestiere protejate și tăierile ilegale rase grupate din fondul forestier. Toate aceste date

vor reprezenta un suport pentru deciziile strategice privind gestionarea durabila a

ecosistemelor forestiere.

Realizarea sistemului informațional integrat pentru silvicultur

și Schimbărilor Climatice cu suport din partea Elve

programul de Cooperare Elvețiano - Roman, implementează un sistem informa

rii durabile a ecosistemelor forestiere la nivelul autorită

spunde de mediu si silvicultura.

mplementarea unui sistem informațional, în premiera în Romania, care va integra

datele in format GIS cu privire la proprietarii de terenuri forestiere, fondurile

ierile ilegale rase grupate din fondul forestier. Toate aceste date

vor reprezenta un suport pentru deciziile strategice privind gestionarea durabila a

sistem informațional integrat

Realizarea interoperabili

tății sistemului

informațional în silvicultură

Optimizarea subsistemului

SUMAL. Interconectar

ea cu sistemele

informatice ale

utilizatorilor

Perfecționarea subsistemului de indicatori

statistici pentru silvicultură

ional integrat pentru silvicultură

rilor Climatice cu suport din partea Elveției, prin

un sistem informațional de

ății publice centrale

n Romania, care va integra

datele in format GIS cu privire la proprietarii de terenuri forestiere, fondurile de vânătoare,

ierile ilegale rase grupate din fondul forestier. Toate aceste date

vor reprezenta un suport pentru deciziile strategice privind gestionarea durabila a

10. Extinderea tehnologiilor de rectehnic, ecologic ş

Exploatarealemnuluipoate fi privit

estecazulrecoltăriilemnuluiînp

etapăfinalăîncadrulprocesuluisilvicultural de gospod

etapei de creare a condi

Înacestecondiţiirecoltarealemnuluipoates

esteefectuatăcorespunzător, modific

pot dereglaechilibrul ecologic local. Tehnologiile de

exploataretrebuiedeciadaptatestructuriip

integrezeînsistemulgospodăririidurabileaacesteia.Nivelulcuno

nivelul de calificareşispecializare precum

care, înactivitatea de exploatare ap

lemn de micidimensiuninevalorificate, înmarealorparte. Înacest context se impune ca înainte

de începereaexploatăriisă se stabileasc

punereînvaloare a

aplicecorectsoluţiileadoptate.Majoritateapierderiloraparîntimpulprocesului de colectare a

maseilemnoase,undeînfuncţie de tehnologiaaplicat

teren,variazăşicantitatea de mas

elaborareaoricăreisoluţiitehnologicetrebuierespectatec

dublanaturăaexploatăriilemnului, de activitate cu obiectiv econom

naturatehnică a procesului de gospod

Stimularea achiziutiliză

performante de recoltare a lemnului redus asupra mediului

Extinderea tehnologiilor de recoltare a lemnului, performante sub raport tehnic, ecologic şi economic

Exploatarealemnuluipoate fi privită ca o activitatepurextractiv

npădurilenaturale, sau ca o

ncadrulprocesuluisilvicultural de gospodărire a pădurilor, suprapus

etapei de creare a condiţiilor derealizare a uneinoip

iirecoltarealemnuluipoatesă determine, atuncicând nu

tor, modificărisubstanţialeînecosistemeleforestiere,modific

pot dereglaechilibrul ecologic local. Tehnologiile de

exploataretrebuiedeciadaptatestructuriipăduriişitrebuiesă

ririidurabileaacesteia.Nivelulcunoştinţelorteoretice

ispecializare precumşidotareatehnicăactuală sunt elementeleprincipale

nactivitatea de exploatare apădurilor, pot conduce la apariţiaunorcantit

lemn de micidimensiuninevalorificate, înmarealorparte. Înacest context se impune ca înainte

se stabileascătehnologiaoptimă de execuţie a lucr

nvaloare aîntregiimaselemnoaseşisă

iileadoptate.Majoritateapierderiloraparîntimpulprocesului de colectare a

ie de tehnologiaaplicată, sistema de maşiniutilizat

icantitatea de masălemnoasăcolectată din p

iitehnologicetrebuierespectatecâteva principii de baz

riilemnului, de activitate cu obiectiv economic, pe deoparte

a procesului de gospodărire a pădurilor, pe de alt

Stimularea achiziției și utilizării de tehnologii

performante de recoltare a lemnului și cu impact redus asupra mediului

Limitarea utilizătehnologiilor agresive fa

mediu

oltare a lemnului, performante sub raport

ca o activitatepurextractivă, aşa cum

durilenaturale, sau ca o

durilor, suprapusă temporal

iilor derealizare a uneinoipăduri.

determine, atuncicând nu

necosistemeleforestiere,modificări care

pot dereglaechilibrul ecologic local. Tehnologiile de

se

elorteoreticeşi practice,

sunt elementeleprincipale

iaunorcantităţiimportante de

lemn de micidimensiuninevalorificate, înmarealorparte. Înacest context se impune ca înainte

ie a lucrărilor de

se

iileadoptate.Majoritateapierderiloraparîntimpulprocesului de colectare a

iniutilizatăşicondiţiile din

din pădure.La

teva principii de bazăcare decurg din

ic, pe deoparteşi de

durilor, pe de altăparte. Pe

Limitarea utilizării tehnologiilor agresive fața de

lângăprincipiileinteracţiuniidintresilvicultur

eficienţeieconomice a lucr

exploataretrebuieavutînvedere

11. Creșterea contribu

Susținerea silviculturii se

in general, adoptata recent cu scopul

dezvoltăriipădurilorîn Uniunea Europeana. Aceasta strategie pune

pădurilor in termeni ecologici, economici

Aceste măsuri acoperă următoarele m

economice, ecologice și sociale;

transformărilorși comercializă

ca materie prima;promovarea de noi

de asociații ale silvicultorilor cu scopul de a ajuta membri acestora in ameliorarea gestionarii

Creșterea contribu

Implicarea comunit

iuniidintresilviculturăşiexploatare, cel al protec

eieconomice a lucrărilor de

nvedereşiprincipiulvalorificăriioptime amaseilemnoase.

terea contribuției sectorului forestier la dezvoltarea rural

silviculturii se înscrie in strategia referitoare la tot ceea ce tine de forestier

in general, adoptata recent cu scopul asigurăriiprotecției, gestionarii durabile

n Uniunea Europeana. Aceasta strategie pune în valoare rolul

in termeni ecologici, economici și sociali, altfel zis asigura multifunc

toarele măsuri:investițiiîn păduriîn vederea amelior

i sociale;investiții destinate ameliorăriiși raționaliz

comercializării produselor silvicole;investiții legate de utilizare

ca materie prima;promovarea de noi debușee si comercializarea produselor silvicole;crearea

ale silvicultorilor cu scopul de a ajuta membri acestora in ameliorarea gestionarii

șterea contribuției sectorului forestier la dezvoltarea rural

Implicarea comunităților locale în procesele decizionale de gestionare și protecție a pădurilor

iexploatare, cel al protecţieimediuluişi al

rilor de

riioptime amaseilemnoase.

iei sectorului forestier la dezvoltarea rurală

in strategia referitoare la tot ceea ce tine de forestier

, gestionarii durabile și

n valoare rolul esențial al

multifuncționalitatea lor.

ameliorării valorilor

ționalizării recoltelor,

legate de utilizarea lemnului

si comercializarea produselor silvicole;crearea

ale silvicultorilor cu scopul de a ajuta membri acestora in ameliorarea gestionarii

iei sectorului forestier la dezvoltarea rurală

ilor locale în procesele decizionale de

pădurilor;reconstituirea poten

naturale si prin foc, punerea in aplicare a unor instrumente de prevenire a acestora;

si ameliorarea stabilității ecologice a

protecție ale interesului public

III. Creșterea competitivit

1. Creșterea ponderii volumului de lemn valorif

potențialului de producție silvic aflat în pericol prin catastrofe

naturale si prin foc, punerea in aplicare a unor instrumente de prevenire a acestora;

ecologice a pădurilor in zonele care joaca în aceasta

ale interesului public și întreținerea celor căzute prada focului, prin masuri agricole.

terea competitivității și a sustenabilității industriilor forestiere, a bioenergiei și bioeconomiei în ansamblul ei

terea ponderii volumului de lemn valorificat în sortimente

n pericol prin catastrofe

naturale si prin foc, punerea in aplicare a unor instrumente de prevenire a acestora;menținerea

n aceasta privință rolul de

zute prada focului, prin masuri agricole.

ii industriilor forestiere, a i bioeconomiei în ansamblul ei

Principiul fundamental al valorific

valorificaresuperioară a maseilemnoasepus

Înacestsensplanificareadestina

a borderouluimaseilemnoasepusă

Principiul fundamental al valorificăriimaseilemnoaseestereprezentat de

ă a maseilemnoasepus

Înacestsensplanificareadestinațieimaseilemnoase se face pornind de la structura de sortimente

borderouluimaseilemnoasepusăînvaloare.

Sistem centralizat de

informare publică privind

vanzarea lemnului sau înființarea

Bursei lemnului

Stimularea valorificării

în produs finit al

lemnului

Promovarea unor proceduri simplificate și

stimularea prestărilor de

servicii de exploatare a

lemnului

Promovarea asocierii

proprietarilor de păduri în vederea

valorificării superioare a

lemnului – dialog între proprietari și industrie la nivel local, regional și

național

riimaseilemnoaseestereprezentat de

a maseilemnoasepusăînvaloare.

ieimaseilemnoase se face pornind de la structura de sortimente

Valorificareamaseilemnoase se

realizeazăurmărinddouăobiectivemajore

lemnpentruindustria de prelucrare a lemnului

construcțiicomunităților locale din raza de competen

Astfelpornind de la posibilitatea

secundareșiigienă) prevăzută

căruisuprafațăesteadministrată

agențieconomicișinevoi locale (popula

Aceastăpropunere se trimitespreanaliz

înproprietate fond forestieradministrat de regie, pân

producțieurmător.Dupăaprobareaacesteidestina

masălemnoasă pe piciorpentruproduc

Învedereauneivalorifică

masălemnoasăvalorificatcătrepopula

conținmultlemn de foc, iarcelvalorificatc

produseprincipaleșirărituri cu con

Din rațiuni de ordin social, pre

nivelulpopulației sunt aprobate de c

celorvalorificatecătreagențieconomici

Vânzareamaseilemnoasec

piciorprinorganizarea de licita

preselecțieîncondițiilelegislațieiaferente.Un procent de 10

recoltat face obiectulunorcontracte de servicii de exploat

firmeatestatepentrulucrări de exploat

masălemnoasă se valorifică

licitațiipentruloturileprovenite din acestepartizi.

Modalitatea de valorificare a maseilemnoase

estevalorificarea cu firul din partizi ai c

titulariicantoanelorsilvicearondateregiei.Aceast

însprijinulpopulației locale cu veniturimiciîntrucâtcosturile de extragere a materi

Valorificareamaseilemnoase se

ăobiectivemajoreșianumefurnizarea de sortimentevaloroase de

lemnpentruindustria de prelucrare a lemnuluișifurnizarea de lemn de focș

ăților locale din raza de competență a regiei.

Astfelpornind de la posibilitatea anuală de recoltat pe tipuri de produse (principale,

ăzută de amenajamentelesivice, se propunefiecă

administrată de regiedestinațiamaseilemnoase pe celedouă

inevoi locale (populație).

propunere se trimitespreanalizășiaprobarefiecăruiConsiliu Local care are

înproprietate fond forestieradministrat de regie, până la finalulanuluipentruanul de

ăaprobareaacesteidestinații regia poateorganizalicita

pe piciorpentruproducțiaanuluiurmător.

Învedereauneivalorificărisuperioare a maseilemnoasevolumul de

ătrepopulațieprovineîn principal din tăierile de igien

inmultlemn de foc, iarcelvalorificatcătreagențieconomiciprovine din t

ărituri cu conținutmajoritar de lemn de rășinoase.

iuni de ordin social, prețurilesortimentelor de lemn care se valorific

iei sunt aprobate de cătreconsiliul de administrație la un nivel inferior

țieconomiciținândcont de particularitățilesociale ale zonei.

Vânzareamaseilemnoasecătreagențieconomici se face în principal pe

piciorprinorganizarea de licitațiipublicedeschise cu

iilelegislațieiaferente.Un procent de 10 – 15 % din volumulanual de

recoltat face obiectulunorcontracte de servicii de exploatăriforestiereîncheiate cu

ări de exploatăriforestiere, cazîn care sortimenteleindustriale de

se valorifică la drum auto cătreagențieconomiciprinorganizarea de

iipentruloturileprovenite din acestepartizi.

Modalitatea de valorificare a maseilemnoase cu destina

estevalorificarea cu firul din partizi ai cărorgestionari sunt

titulariicantoanelorsilvicearondateregiei.Aceastămodalitate de valorificare se face

iei locale cu veniturimiciîntrucâtcosturile de extragere a materi

Valorificareamaseilemnoase se

ianumefurnizarea de sortimentevaloroase de

ifurnizarea de lemn de focșipentru diverse

de recoltat pe tipuri de produse (principale,

de amenajamentelesivice, se propunefiecăruiproprietar a

iamaseilemnoase pe celedouămaricategorii –

ruiConsiliu Local care are

alulanuluipentruanul de

ii regia poateorganizalicitațiile de

risuperioare a maseilemnoasevolumul de

ierile de igienășirărituri care

ieconomiciprovine din tăieri de

entelor de lemn care se valorifică la

ție la un nivel inferior

ilesociale ale zonei.

e face în principal pe

iipublicedeschise cu

15 % din volumulanual de

ăriforestiereîncheiate cu

riforestiere, cazîn care sortimenteleindustriale de

ieconomiciprinorganizarea de

cu destinațianevoi locale

ărorgestionari sunt

modalitate de valorificare se face

iei locale cu veniturimiciîntrucâtcosturile de extragere a materialuluilemnos

sunt maireduseși implicit valoareafinal

de trai a populației locale sărace din zonelelimitrofeariei de competen

de valorificare cu firul se elimin

auto.Valorificarecătreagențieconomici a maseilemnoase pe

piciorprinlicitațiiesteceamaifrecvent

avândînvederecondițiile de exploatarerelativdificile din zona

administratăesteconsideratăceama

încondițiileuneicererirelativmari de lemn pe piciorcomparativ cu lemnul la drum auto.

Stabilireaprețurilor de pornire la licita

sortimentațiaprezentăînfiecare A

rezultateleobținute la licitațiileanterioareorganizate de regie precum

fond forestier.Propunerile de pre

supuseanalizeișiaprobării de că

piciorcătreagențieconomiciimplic

care masa lemnoasă s-arvalorifica la drum auto.Totodat

de sprijinaagențiloreconomicilocali care înmajoritatecovâr

activitatedoarexploatareașivalorificarealemnului

acestuia.

Înceeacepriveștetehnologiile de exploatare, princaietele de

sarciniaferentelicitațiilorpentruvalorificareamaseilemnoase pe picior, se propuntehnologii de

exploatare cu impact redusasupramediului, având ca obiectiv principal protejareasolului, a

cursurilor de apăpermanente, a semin

facobiectulexploatării.

Înacestsens se adopt

presupuncolectareamaseilemnoaseînsortimentesaumultiplii de sortimenteiar ca

scos – apropiat se vorpromova pe câtposibilinstala

materialullemnosprinpurtare.De as

exploatareaspectele legate de calificareapersonaluluiagen

de tehnici de recoltare a maseilemnoase care s

dotareașipurtareaechipamentelor de protec

i implicit valoareafinală a lemnuluiestemaimică.Pe măsuracre

ărace din zonelelimitrofeariei de competență a regiei, modalitatea

de valorificare cu firul se eliminăși se trece la valorificare din depozitesau la drum

țieconomici a maseilemnoase pe

iiesteceamaifrecventămodalitate de valorificaredeoarece,

țiile de exploatarerelativdificile din zona

ăceamaieficientă din punct de vedere economic, mai ales

iileuneicererirelativmari de lemn pe piciorcomparativ cu lemnul la drum auto.

țurilor de pornire la licitațiile de masălemnoasă se face înconcordon

ăînfiecare APV, ținândcont de evoluțiaprețurilor din pia

țiileanterioareorganizate de regie precum și de alț

fond forestier.Propunerile de prețuri de pornirepentrufiecarepartid

i de cătreConsiliul de Administrație.De asemeneavalorificarea pe

ieconomiciimplicăcosturimaireduse de administrarecomparativ cu variantaîn

arvalorifica la drum auto.Totodatăvalorificarea pe picioreste o form

iloreconomicilocali care înmajoritatecovârșitoare au ca domeniu de

șivalorificarealemnuluiși nu au facilități de prelucrareprimar

ștetehnologiile de exploatare, princaietele de

iilorpentruvalorificareamaseilemnoase pe picior, se propuntehnologii de

exploatare cu impact redusasupramediului, având ca obiectiv principal protejareasolului, a

ăpermanente, a semințișuluivalorificabilșiaarborilor care nu

Înacestsens se adoptătehnologiile care

presupuncolectareamaseilemnoaseînsortimentesaumultiplii de sortimenteiar ca

apropiat se vorpromova pe câtposibilinstalațiile cu cablușiutilajele care scot

materialullemnosprinpurtare.De asemenea se urmărescînteren cu ocaziacontroalelor de

exploatareaspectele legate de calificareapersonaluluiagențiloreconomici, precum

de tehnici de recoltare a maseilemnoase care săasigureriscuriminime de accidente de munc

ipamentelor de protecție a munciispecifice.

ă ăsuracreșteriinivelului

ță a regiei, modalitatea

ficare din depozitesau la drum

ieconomici a maseilemnoase pe

modalitate de valorificaredeoarece,

iile de exploatarerelativdificile din zona

din punct de vedere economic, mai ales

iileuneicererirelativmari de lemn pe piciorcomparativ cu lemnul la drum auto.

ă se face înconcordonță cu

țurilor din piațalemnului, de

și de alțiadministratori de

uri de pornirepentrufiecarepartidă sunt

ie.De asemeneavalorificarea pe

costurimaireduse de administrarecomparativ cu variantaîn

valorificarea pe picioreste o formă

itoare au ca domeniu de

ăți de prelucrareprimară a

tetehnologiile de exploatare, princaietele de

iilorpentruvalorificareamaseilemnoase pe picior, se propuntehnologii de

exploatare cu impact redusasupramediului, având ca obiectiv principal protejareasolului, a

șiaarborilor care nu

tehnologiile care

presupuncolectareamaseilemnoaseînsortimentesaumultiplii de sortimenteiar ca șimijloace de

șiutilajele care scot

înteren cu ocaziacontroalelor de

iloreconomici, precum șicele legate

asigureriscuriminime de accidente de muncă,

2. Diversificarea categoriilor de biomasenergie

România are la dispoziţ

segment. Cu to

auzitdespreinvestiţiilerealizateînproducereaenergieiregenerabilefolosindbiomasa, îns

întotdeauna amştiut cu exactitatecevizeaz

finanţărieuropenepentruacest sector.

Biomasaeste un termen generic, înaceast

care pot fi folositedreptcombustibilpentrucentralele de cogenerare.

de „cogenerare” defineş

energieitermice, câtşi a energieielectrice.Instala

dezvoltareremarcabilăînultimii 20 de ani, în special datorit

fluctuaţiilepreţurilorpetrolului, precum

reduce emisiile de gaze cu efect de ser

Biomasă.Biomasaesteparteabiodegradabil

agricultură, inclusiv a substan

șiparteabiodegradabilă a deșeurilorindustriale

Sursele sunt nenumărate: pe terenurile agricole r

energetice, există deșeuri lemnoase în p

de deşeuri lemnoase provenită

biomasă nu reprezintă doar o resurs

semnificativă pentru dezvoltarea rural

valorificabilă pe tot parcursul anului, iar energia provenit

lângă avantajele de natură energetic

mediului, asigurându-se o igienizare a teritoriilor, concomitent cu producerea unei cantit

semnificative de energie curată

de locuri de muncă ”verzi” la nivel local pentru colectare, pr

utilizabile.

Diversificarea categoriilor de biomasă lemnoasă utilizabile la producerea de

România are la dispoziţiefondurieuropene de 73,37 milioane de euro pentruacest

Cu toţii am

iilerealizateînproducereaenergieiregenerabilefolosindbiomasa, îns

tiut cu exactitatecevizeazăacesteaşi cum am puteasă

rieuropenepentruacest sector.

Biomasaeste un termen generic, înaceastăcategoriefiindincluse diverse materialebiologice

care pot fi folositedreptcombustibilpentrucentralele de cogenerare. Înacelaş

eşteproducereaconcomitentă, cu aceeaşiinstala

şi a energieielectrice.Instalaţiile de cogenerare au cunoscut o

ăînultimii 20 de ani, în special datorităcrizelorenergetice determinate de

orpetrolului, precum şi ca urmare a încercărilorîntreprinse de autorit

reduce emisiile de gaze cu efect de seră, conform AsociaţieiEuropene a Industriei de

.Biomasaesteparteabiodegradabilă a produselor, deșeurilorș

, inclusiv a substanțelorvegetaleșianimale, silviculturășiindustriileconexe, precum

ă șeurilorindustrialeși urbane.

ărate: pe terenurile agricole rămase în paragină se pot planta plante

șeuri lemnoase în păduri şi în albiile pârâurilor, şi o cantitate important

euri lemnoase provenită din industria lemnului şi din zona urbană

ă doar o resursă de energie regenerabilă ci ş

pentru dezvoltarea rurală durabilă.Biomasa este o surs

pe tot parcursul anului, iar energia provenită este disponibilă

ă energetică, reprezinta beneficii şi din punct de vedere al prote

se o igienizare a teritoriilor, concomitent cu producerea unei cantit

semnificative de energie curată. Sectorul biomasei lemnoase oferă posibilită

”verzi” la nivel local pentru colectare, preparare şi livrare de materiale

utilizabile la producerea de

iefondurieuropene de 73,37 milioane de euro pentruacest

ii am

iilerealizateînproducereaenergieiregenerabilefolosindbiomasa, însă nu

i cum am puteasăbeneficiem de

categoriefiindincluse diverse materialebiologice

Înacelaşitimp, conceptul

, cu aceeaşiinstalaţie, atâta

iile de cogenerare au cunoscut o

crizelorenergetice determinate de

rilorîntreprinse de autorităţi de a

ieiEuropene a Industriei de

șeurilorșireziduurilor din

ășiindustriileconexe, precum

ă se pot planta plante

şi o cantitate importantă

i din zona urbană.Producerea de

ă ci şi o oportunitate

.Biomasa este o sursă de materie

este disponibilă permanent. Pe

i din punct de vedere al protecţiei

se o igienizare a teritoriilor, concomitent cu producerea unei cantităţi

ă posibilități pentru crearea

şi livrare de materiale

Adoptarea unei politici sectoriale

sub aspectul prețului și

subvenționarii pentru valorificarea

lemnului mărunt rezultat din lucrari

de îngrijire și conducere a arboretelor

Dezvoltarea unei piețe a biomasei

lemnoase cu referire specială la

valorificarea lemnului mărunt

Evaluarea potențialului și a posibilitatilor de

valorificare eficientă a lemnului

mărunt și de valoare redusă în

vederea producerii energiei termice

suportului pentru

dezvoltare privind

energie termic

resurse forestiere

asigurarea lemnului

Stimularea diversificarii

surselor de încălzire a locuințelor populației și

creșterea eficienței energetice

Asigurarea suportului pentru

cercetare -dezvoltare privind

producerea de energie termică și combustibili din

resurse forestiere

Evaluarea și asigurarea lemnului

de foc pentru încălzirea locuințelor populatiei

Conform datelorComisieiEuropene, bioenergia ofer

energia produsă din surse regenerabile, la nivel mondial,

creşterea cererii de energie care se

care sistemele de biomasă sunt gestionate în mod corespunz

îndeplini cerința de reducere a emisiilor de carbon.Astfel, înultimii ani, bioenergia a

reprezentataproape 70% din consumul de energie din surseregenerabile

consumul total de energie, la nivelmondial. Ultimele date ale

ComisieiEuropeneprivindsursele de energieregenerabil

ţărilemembrearatăcăbiomasaasigur

pondere o deţinehidroenergia (46%), urmat

energiasolară (9%) şienergiegeotermal

Înţări precum Estonia, Letonia, Finlanda

ridicat din consumul de energie, de peste 25%.Speciali

domeniulenergieispuscăbiomasa, care reprezint

energieutilizate pe plan mondial, nu contribuie la cre

înatmosferă, contribuieînsă, pe de alt

nu produce niciploiacide, datorit

înstructuracombustibililorfosili.

(ARBIO), chiardacăRomânia produce 200 de milioane de tone de de

biomasaşibiogazuldeţin o cot

energieprodusînţaranoastră.Chiardac

profitabilă, o mare problem

costurileridicatenecesarepentrumontarea

cogenerareînbiomasă.

Conform datelorComisieiEuropene, bioenergia oferă deja cea mai mare parte din

din surse regenerabile, la nivel mondial, şi are potenţialul de a r

terea cererii de energie care se va înregistra în secolul următor. În acela

ă sunt gestionate în mod corespunzător, bioenergia va contribui la a

a de reducere a emisiilor de carbon.Astfel, înultimii ani, bioenergia a

aproape 70% din consumul de energie din surseregenerabileş

consumul total de energie, la nivelmondial. Ultimele date ale

ComisieiEuropeneprivindsursele de energieregenerabilăutilizate de

biomasaasigură 18% din consumul de energieregenerabil

inehidroenergia (46%), urmată de energiaeoliană (26%), biomas

şienergiegeotermală (1%).

ri precum Estonia, Letonia, FinlandaşiSuediabioenergia are un procentextrem de

n consumul de energie, de peste 25%.Speciali

ăbiomasa, care reprezintăaproximativ 15% din surseleprimare de

energieutilizate pe plan mondial, nu contribuie la creștereaconcentrației de dioxid de carbon

ă, pe de altăparte, la reducereaefectului de seră. În plus, bioenergia

nu produce niciploiacide, datorităunuiconținut de sulfmairedusdecâtcel existent

înstructuracombustibililorfosili. conform datelorAsociaţieiRomâne a Biomasei

ăRomânia produce 200 de milioane de tone de de

ţin o cotă de doar 0,62% din totalul de

ă.Chiardacăproducereaenergieifolosindbiomasaesteextrem de

o mare problemă o reprezint

ridicatenecesarepentrumontareaşipunereaînfuncţiune a uneiinstala

deja cea mai mare parte din

ţialul de a răspunde la

tor. În același timp, în cazul în

tor, bioenergia va contribui la a

a de reducere a emisiilor de carbon.Astfel, înultimii ani, bioenergia a

aproape 70% din consumul de energie din surseregenerabileşiînjur de 15% din

consumul total de energie, la nivelmondial. Ultimele date ale

ComisieiEuropeneprivindsursele de energieregenerabilăutilizate de

e energieregenerabilă. Ceamai mare

ă (26%), biomasă (18%),

iSuediabioenergia are un procentextrem de

n consumul de energie, de peste 25%.Specialiştii din

aproximativ 15% din surseleprimare de

ției de dioxid de carbon

ă. În plus, bioenergia

inut de sulfmairedusdecâtcel existent

ieiRomâne a BiomaseişiBiogazului

România produce 200 de milioane de tone de deşeuri pe an,

de doar 0,62% din totalul de

producereaenergieifolosindbiomasaesteextrem de

o reprezintă

iune a uneiinstalaţii de

3. Sprijinirea dotării cu tehnicprimară

Stabilirea de mseparate în cadrul Programului Na

de Dezvoltare Rural

Facilitarea accesului la finanțări europene

nerambursabile pentru achiziția de utilaje de

exploatare și prelucrare prietenoase fața de mediu

ării cu tehnică modernă a unitaților de exploatare

Sprijinirea inițiativelor locale de prelucrare și

industrializare a lemnului

Stabilirea de măsuri și submăsuri separate în cadrul Programului Național

de Dezvoltare Rurală pentru sectorul forestier

Facilitarea accesului la țări europene

nerambursabile pentru ția de utilaje de

și prelucrare prietenoase fața de mediu

ilor de exploatare și procesare

industrializare a lemnului

4. Informații permanente despre pia

Exploatarea forestieră

prezintă potențialul unei amprente semnificative asupra mediului. Silvicultura durabil

exemplu, utilizarea limitată a biocidelor, respectarea biodiversit

etc.) este esențială pentru disponibilitatea

produselor din lemn durabile.

Schemele de certificare independente pot atesta gestionarea durabil

atunci când criteriile de evaluare ale acestora includ conformitatea legal

de-a lungul lanțului de aprovizionare, acestea pot fi utilizate drept indicator al legalit

produselor din lemn. În Europa, cele dou

includ conformitatea legală a opera

Respectarea legalității, de

impactul exploatării forestiere asupra mediului. Exploatarea forestier

infracțiune gravă care poate avea consecin

amenințând biodiversitatea, contribuind la defri

creșterea emisiilor de gaze cu efect de ser

pădurilor, periclitând drepturile popula

guvernele și, prin urmare, societatea de venituri

mondiale și europene.

De ceva timp, numero

achiziții pentru a garanta legalitatea lemnului intrat în lan

rămâne însă o provocare pentru comercian

Aproximativ 90% din lemnul din produsele din lemn vândute pe

provine din pădurile europene. Aceste p

mod durabil3, iar în cele mai multe regiuni suprafa

60% din creșterea netă anuală este t

ii permanente despre piața lemnului

Exploatarea forestieră este sursa principală pentru întreaga cantitate de lemn

ialul unei amprente semnificative asupra mediului. Silvicultura durabil

ă a biocidelor, respectarea biodiversității, capacitate

pentru disponibilitatea și accesibilitatea pe termen lung a lemnului

produselor din lemn durabile.

Schemele de certificare independente pot atesta gestionarea durabil

aluare ale acestora includ conformitatea legală ș

ului de aprovizionare, acestea pot fi utilizate drept indicator al legalit

produselor din lemn. În Europa, cele două scheme cel mai frecvent utilizate (FSC1

ă a operațiunilor forestiere ca o cerință de bază.

ții, deși diferită de durabilitate, are o legă

rii forestiere asupra mediului. Exploatarea forestieră

care poate avea consecințe ecologice, sociale și economice serioase,

ând biodiversitatea, contribuind la defrișări, accelerând schimbă

terea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și reducând rezervoarele de carbo

durilor, periclitând drepturile populațiilor dependente de existența pă

i, prin urmare, societatea de venituri și creând o concurență neloial

De ceva timp, numeroși comercianți cu amănuntul au urmat strategii responsabile de

ii pentru a garanta legalitatea lemnului intrat în lanțurile lor de aprovizionare. Aceasta

o provocare pentru comercianții cu amănuntul.

Aproximativ 90% din lemnul din produsele din lemn vândute pe

durile europene. Aceste păduri sunt într-o foarte mare mă

mod durabil3, iar în cele mai multe regiuni suprafața lor crește4. Mai mult, doar pu

ă anuală este tăiată.

pentru întreaga cantitate de lemn și

ialul unei amprente semnificative asupra mediului. Silvicultura durabilă (de

ții, capacitatea de regenerare

i accesibilitatea pe termen lung a lemnului și a

Schemele de certificare independente pot atesta gestionarea durabilă a pădurilor și,

și sunt monitorizate

ului de aprovizionare, acestea pot fi utilizate drept indicator al legalității

scheme cel mai frecvent utilizate (FSC1 și PEFC2)

de durabilitate, are o legătură puternică cu

rii forestiere asupra mediului. Exploatarea forestieră ilegală este o

și economice serioase,

ri, accelerând schimbările climatice prin

i reducând rezervoarele de carbon ale

ța pădurilor, privând

ță neloială pe piețele

ul au urmat strategii responsabile de

urile lor de aprovizionare. Aceasta

Aproximativ 90% din lemnul din produsele din lemn vândute pe piața europeană

o foarte mare măsură gestionate în

te4. Mai mult, doar puțin peste

Problemele principale cu care se confrunt

apar atunci când lemnul provine din regiuni unde legisla

corespunzător. În acest caz, este dificil

distribuție a bunurilor prelucrate din lemn poate fi complex în func

care le include și de extinderea sa geografic

transport al lemnului din sectorul forestier nu prezint

fost abordate în documentul tematic al Forumului comer

sistemelor de distribuție”. În orice caz, în cazul în care bunurile din lemn sunt transportate pe

distanțe lungi înainte de a ajunge

asupra mediului poate fi crescut. (În unele cazuri îns

exemplu, atunci când speciile de lemn, calitatea sau dimensiunile nu sunt disponibile în

apropiere). Mai mult, complexitatea lan

provocări referitoare la trasabilitate, care pot fi agravate de corup

în țările cu un control insuficient. În plus fa

tehnologice contribuie parțial la rezolvarea problemei trasabilit

urmare, punerea în aplicare) difer

Piața lemnului din UE are taxe de import mici sau egale cu zero, nu ex

cantitative și nu are o legislație specific

Ca urmare a Planului de ac

domeniul forestier, guvernanța ș

acorduri de parteneriat voluntar (APV) cu un num

lemn. Odată convenit, un APV stabile

măsuri cu caracter juridic obligatoriu de c

lemn ilegal. În cadrul acestor APV, exist

faptul că doar lemnul tăiat legal este exportat sub licen

regulament adoptat în decemb

octombrie 2008, Comisia European

măsurile voluntare în cadrul Planului de ac

de comercializare în UE a lemnului t

introduc pe piață lemn și produse din lemn” solicit

utilizarea de sisteme de precau

incipale cu care se confruntă comercianții cu amănuntul

apar atunci când lemnul provine din regiuni unde legislația și controalele nu sunt aplicate

tor. În acest caz, este dificilă garantarea provenienței legale a lemnului

ie a bunurilor prelucrate din lemn poate fi complex în funcție de num

i de extinderea sa geografică. Cu toate acestea, etapele de produc

transport al lemnului din sectorul forestier nu prezintă particularități importante care s

fost abordate în documentul tematic al Forumului comerțului cu amănuntul, „Optimizarea

ție”. În orice caz, în cazul în care bunurile din lemn sunt transportate pe

e lungi înainte de a ajunge la unitățile comercianților cu amănuntul, impactul negativ

asupra mediului poate fi crescut. (În unele cazuri însă, acest lucru nu poate fi evitat, de

exemplu, atunci când speciile de lemn, calitatea sau dimensiunile nu sunt disponibile în

mult, complexitatea lanțului de aprovizionare înseamnă

ri referitoare la trasabilitate, care pot fi agravate de corupția din lanț

rile cu un control insuficient. În plus față de certificarea de că

țial la rezolvarea problemei trasabilității, dar investi

urmare, punerea în aplicare) diferă în funcție de regiune și de valoarea lemnului.

a lemnului din UE are taxe de import mici sau egale cu zero, nu ex

i nu are o legislație specifică sectorului în afară de controalele fitosanitare.

Ca urmare a Planului de acțiune pentru anul 2003 privind aplicarea legisla

ța și schimburile comerciale (FLEGT), UE negociaz

acorduri de parteneriat voluntar (APV) cu un număr de țări producătoare ș

convenit, un APV stabilește faptul că se vor aplica angajamente

suri cu caracter juridic obligatoriu de către ambele părți în vederea stopă

lemn ilegal. În cadrul acestor APV, există un sistem de asigurare a legalită

ăiat legal este exportat sub licență în UE din ță

regulament adoptat în decembrie 2005 controlează intrarea acestui tip de lemn în UE. În

octombrie 2008, Comisia Europeană a propus un regulament9 cu scopul de a consolida

surile voluntare în cadrul Planului de acțiune FLEGT prin reducerea la minimum a riscului

n UE a lemnului tăiat ilegal. Propunerea „Obligațiile operatorilor care

și produse din lemn” solicită operatorilor să ia măsuri concrete precum

utilizarea de sisteme de precauție (duedilligence) care să le permită stabilirea legalit

ănuntul și alți operatori

i controalele nu sunt aplicate

ei legale a lemnului.Lanțul de

ție de numărul de etape pe

. Cu toate acestea, etapele de producție și de

ți importante care să nu fi

ănuntul, „Optimizarea

ie”. În orice caz, în cazul în care bunurile din lemn sunt transportate pe

ănuntul, impactul negativ

, acest lucru nu poate fi evitat, de

exemplu, atunci când speciile de lemn, calitatea sau dimensiunile nu sunt disponibile în

ului de aprovizionare înseamnă, de asemenea,

ția din lanțul de distribuție

de certificarea de către terți, soluțiile

ății, dar investițiile (și, prin

i de valoarea lemnului.

a lemnului din UE are taxe de import mici sau egale cu zero, nu există restricții

de controalele fitosanitare.

iune pentru anul 2003 privind aplicarea legislației în

, UE negociază o serie de

ătoare și exportatoare de

se vor aplica angajamente și se vor lua

i în vederea stopării comerțului cu

un sistem de asigurare a legalității pentru a garanta

în UE din țările APV. Un

intrarea acestui tip de lemn în UE. În

a propus un regulament9 cu scopul de a consolida

iune FLEGT prin reducerea la minimum a riscului

țiile operatorilor care

ă ăsuri concrete precum

ă stabilirea legalității

produselor. Câteva puncte sunt înc

adoptat oficial la sfârșitul anului 2010.

Cu privire la reciclare, Directiva UE privind de

trepte a opțiunilor de gestionare a de

momentul elaborării politicilor lor na

deșeurilor, reutilizarea și reciclarea sunt etape cheie.

Deși lemnul solid nu se încadreaz

ce hârtia face de mult timp parte din domeniul de aplicare), este analizat

acestuia. În timp ce directiva prevede c

măsurile necesare creșterii gradului de reutilizare

din greutate, un sistem voluntar de recuperare a hârtiei elaborat de industrie a dep

mult această țintă.

Reciclarea ambalajelor este reglementat

deșeurile de ambalaje, care stabile

recuperare și stabilește ținte de reciclare specifice pentru lemn la 15%

piața internă

proprietari de păduri

produselor. Câteva puncte sunt încă deschise discuțiilor. Se așteaptă ca regulamentul s

șitul anului 2010.

Cu privire la reciclare, Directiva UE privind deșeurile stabilește o ierarhie cu cinci

are a deșeurilor care trebuie aplicată de către statele membre în

rii politicilor lor naționale privind deșeurile. Prevenirea gener

și reciclarea sunt etape cheie.

i lemnul solid nu se încadrează încă în domeniul de aplicare a directivei (în timp

ce hârtia face de mult timp parte din domeniul de aplicare), este analizată posibila includere a

acestuia. În timp ce directiva prevede că, până în 2020, statele membre trebuie s

șterii gradului de reutilizare și de reciclare la un minim global de 50%

din greutate, un sistem voluntar de recuperare a hârtiei elaborat de industrie a dep

Reciclarea ambalajelor este reglementată separat în Directiva priv

eurile de ambalaje, care stabilește opțiunile de reutilizare, reciclare ș

ș ținte de reciclare specifice pentru lemn la 15% și pentru hârtie la 60%.

• Furnizarea de către autoritatea publica centrală care răspunde de silvicultură a unor informații publice privind piața internă și externă a lemnului

• Furnizarea de informații din partea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură adresate direct proprietarilor de păduri

ă ca regulamentul să fie

ște o ierarhie cu cinci

ă ătre statele membre în

eurile. Prevenirea generării

domeniul de aplicare a directivei (în timp

ă posibila includere a

în 2020, statele membre trebuie să adopte toate

i de reciclare la un minim global de 50%

din greutate, un sistem voluntar de recuperare a hârtiei elaborat de industrie a depăși deja cu

separat în Directiva privind ambalajele și

iunile de reutilizare, reciclare și alte opțiuni de

și pentru hârtie la 60%.

Furnizarea de către autoritatea publica centrală care răspunde de silvicultură a unor informații publice privind piața internă și externă a lemnului

Furnizarea de informații din partea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură adresate direct

IV. Dezvoltarea unui sistem eficient de

1. Realizarea unor politici de comunicare în domeniul forestier

Dezvoltarea unui sistem eficient de conștientizare și comunicare public

Realizarea unor politici de comunicare în domeniul forestier

i comunicare publică

Realizarea unor politici de comunicare în domeniul forestier

2. Formarea personalului silvic în vederea unei comunicsocietatea

Realizarea unor programe de

educație forestierformală și informal

precum șprograme adresate

celor mici

Participarea proprietarilor

administratorilor de păduri, alde administratorii și custozii ariilor

protejate din fondul forestier, în

proiecte care au ca scop protejarea biodiversit

Formarea personalului silvic în vederea unei comunică

politici de comunicare în domeniul forestier

Campanie de conștientizare

publică

colabor

forestier implica

Dezvoltarea unei rețele de comunicare

intersectorială în interiorul

domeniului forestier

Realizarea unor programe de ție forestieră ă și informală,

precum și a unor programe adresate

celor mici

Participarea proprietarilor și

administratorilor ăduri, alături

de administratorii și custozii ariilor

protejate din fondul forestier, în

proiecte care au ca scop protejarea biodiversității

Formarea personalului silvic în vederea unei comunicări adecvate cu

Dezvoltarea colaborării cu actorii externi domeniului

forestier implicați în domeniu

Realizarea unei platforme de informare și

comunicare cu societatea privind sectorul forestier

Consolidarea bazei de cuno

bine problemele complexe de mediu

Cartografierea și evaluarea stă

necesită informații mai bune în domeniul forestier l

relevanți vor fi armonizați la nivelul UE, pe baza cooper

datelor internaționale, paneuropene

problemelor din UE. Programele UE prec

resurselor necesare.

3. Promovarea unei percep

Programe de formare în domeniul comunic

Dezvoltarea capacit

Motivarea continua a resursei umane, pentru men

Consolidarea bazei de cunoștințe privind pădurile este necesară pentru a în

bine problemele complexe de mediu și sociale cu care se confruntă sectorul forestier.

i evaluarea stării ecosistemelor forestiere și a serviciilor oferite de acestea

ii mai bune în domeniul forestier la nivelul UE. Variabilele

ți la nivelul UE, pe baza cooperării între sistemele de achizi

ionale, paneuropene și naționale și pe baza unei analize detaliate a

problemelor din UE. Programele UE precum LIFE + ar putea contribui la mobilizarea

Promovarea unei percepții publice reale asupra domeniului forestier

Programe de formare în domeniul comunicării adresate personalului silvic

Dezvoltarea capacităţiilor de actualizare a informaţdomeniu

Motivarea continua a resursei umane, pentru menținerea experienacumulate la nivelul sectorului forestier

pentru a înțelege mai

i sociale cu care se confruntă sectorul forestier.

i a serviciilor oferite de acestea

a nivelul UE. Variabilele și parametrii

rii între sistemele de achiziție a

i pe baza unei analize detaliate a

um LIFE + ar putea contribui la mobilizarea

ii publice reale asupra domeniului forestier

Programe de formare în domeniul comunicării

iilor de actualizare a informaţiilor în

ținerea experienței

Comunicarea reprezintă

general, nu este conștient de importan

moduri în care sectorul forestier contribuie la economia ecologic

4. Dezvoltarea unor programe de con

V. Creșterea capacitsilvicultură pentru asigurarea unei gestionari durabile a p

Identificarea grupurilor ț

a canalelor de comunicare

PROMOVARE

Promovarea în revistele și materialele de specialitate a unor secțiuni explicitate, dedicate publicului larg

EDUCA

Implicarea administratorilor fondului forestier și a celorlalți actori în domeniu în realizarea unor programe de educație ecologică adresate copiilor

Comunicarea reprezintă o problemă deosebită pentru acest sector, întrucât publicul, în

de importanța gestionării durabile a pădurilor sau de diferitele

moduri în care sectorul forestier contribuie la economia ecologică.

Dezvoltarea unor programe de conștientizare și educație ecologică adresate societ

terea capacității și calității cercetării-dezvoltării și învsilvicultură pentru asigurarea unei gestionari durabile a p

Identificarea grupurilor țintă și

a canalelor de comunicare

Elaborarea de materiale

adecvate pentru promovare

EDUCAȚIE

Implicarea administratorilor fondului forestier și a celorlalți actori în domeniu în realizarea unor programe de educație ecologică adresate copiilor

CONȘTIENTIZARE

Asigurarea transparenței decizionale a domeniului

pentru acest sector, întrucât publicul, în

ădurilor sau de diferitele

ă adresate societății

și învățământului în pentru asigurarea unei gestionari durabile a pădurilor

Comunicare proactivă și

creșterea vitezei de răspuns prin

comunicare reactivă în dialog

cu societatea

CONȘTIENTIZARE

Asigurarea transparenței decizionale a domeniului

1. Creșterea competitivităț

2. Susținerea procesului

Programele-cadru pentru cercetare

Sectorul forestier este mai bine reprezentat în cel de

în Orizont 2020, în conformitate cu Strategia în domeniul bioeconomiei pentru Europa.

Obiectivul este de a consolida sustenabilitatea acestui sector

rurală prin gestionarea durabilă

stresului biotic și abiotic și de a dezvolta sisteme de produc

3. Creșterea capacit

CDI

CDI

Identificarea domeniiilor cu impact ecologic relație cu domeniile na

Sprijinirea creării de sisteme complexe de management forestier pentru asigurarea creșterii contribuprotecția mediului

terea competitivității unităților silvice din sectorul forestier prin transfer de cunoștințe/abilități¨

inerea procesului de specializare inteligentă în domeniul forestier

cadru pentru cercetare și dezvoltare ale UE sprijină sectorul forestier.

Sectorul forestier este mai bine reprezentat în cel de-al șaptelea program cadru de cercetare

nformitate cu Strategia în domeniul bioeconomiei pentru Europa.

Obiectivul este de a consolida sustenabilitatea acestui sector și contribuț

prin gestionarea durabilă a pădurilor, de a ameliora capacitatea sectorului de a face fa

și de a dezvolta sisteme de producție și produse forestiere mai bune.

șterea capacității de cercetare-dezvoltare și învăță

• Facilitarea accesului unităţilor economice din sectorul forestier la finanțare în cercetare, dezvoltare

• Stimularea creşterii transferului de cunotehnologie între organizaţiile de cercetare dezvoltare în silvicultură şi unităţile economice din sectorul forestier

Identificarea domeniiilor cu impact ecologic și economic la nivel national în ie cu domeniile naționale prioritare de specializare inteligent

ării de sisteme complexe de management forestier pentru șterii contribuției sectorului forestier la dezvoltarea societatii

ilor silvice din sectorul forestier prin transfer de

în domeniul forestier

i dezvoltare ale UE sprijină sectorul forestier.

aptelea program cadru de cercetare și

nformitate cu Strategia în domeniul bioeconomiei pentru Europa.

i contribuția sa la economia

durilor, de a ameliora capacitatea sectorului de a face față

i produse forestiere mai bune.

ățământ

ăţilor economice din sectorul are în cercetare, dezvoltare și inovare

terii transferului de cunoştinţe şi iile de cercetare dezvoltare în

ile economice din sectorul forestier

i economic la nivel national în ionale prioritare de specializare inteligentă

rii de sisteme complexe de management forestier pentru iei sectorului forestier la dezvoltarea societatii și la

4. Adaptarea învăţământului preuniversitar sectorului forestier

ăţământului preuniversitar şi universitar de specialitate la cerin

Întărirea capacităţii de cooperare şi

parteneriat pe plan intern şi

internaţional şi atragerea de

surse de finanţare externe

Constituirea unei reţele

naționale de suprafeţe

experimentale de lungă durată,

destinată cercetarilor

interdisciplinare

Profesionalizarea

managementului cercetării -dezvoltării în

silvicultură prin adaptarea

planurilor de invatamant

Adoptarea de soluţii științifice

specifice problemelor legate

de dezvoltarea rurală, protecţia

mediului, coeziunea şi

mobilitatea socială

. Integrarea în baze de date la nivel național și

regional a informațiilor obținute din suprafeţele

experimentale de lungă durată

Utilizarea amenajamentel

or silvice la promovarea

soluțiilor tehnice innovative

obținute prin cercetare

Utilizarea eficientă a

patrimoniului experimental

forestier național

Promovarea de programe de

cercetare aplicativă care

să răspundă nevoilor și cerințelor

concrete ale societății

i universitar de specialitate la cerinţele

5. Creșterea contribuției cerceteuropean de cunoaștere în domeniul forestier

România a încheiat ciclul de politici publice 2007

dezvoltării şi inovării (CDI). În anul 2011 a fost realizat

un studiu de impact în anul 2015. Noul ciclu

Strategia națională de cercetare, dezvoltare

Dimensionarea specializă

specifice domeniului în raport

cu necesitățdomeniu

ției cercetării-dezvoltării silvice românești la sporirea stocului ștere în domeniul forestier

România a încheiat ciclul de politici publice 2007-2013 în domeniul cercet

rii (CDI). În anul 2011 a fost realizată o evaluare „mid

un studiu de impact în anul 2015. Noul ciclu a început în 2014 şi se întinde pân

de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, denumit

învățământ

adaptarea curriculei

Armonizarea planurilor de

învățăcerin

gestionăa pă

Dimensionarea specializărilor

specifice domeniului în raport

cu necesitățile din domeniu

Creșterea contribuției cercetării-dezvoltării silvice românești la

sporirea stocului european de cunoaștere

în domeniul forestier

Intensificarea activităţilor de

cercetare –dezvoltare prin

stimularea colaborării şi participării la

reţele naţionale şi internaţionale

Creşterea vizibilităţii internaţionale prin

acţiuni de promovare şi publicitate privind

infrastructura, competitivitatea,

potenţialul ştiinţific şi resursa umană

ști la sporirea stocului

2013 în domeniul cercetării,

o evaluare „mid-term”, urmată de

şi se întinde până în 2020.

2020, denumită în continuare

Armonizarea planurilor de

învățământ cu cerințele

gestionării durabile a pădurilor

ției

ștere

Strategia CDI 2014-2020 (SNCDI 2020), sau, înc

şi un sumar al măsurilor recomandate pentru perioada amintit

Deciziile şiacţiunile descrise în continuare au la baz

strategice acumulate în intervalul 2007

perspectivelor de cercetare şi inovare în România. Toate acestea au fos

unui exerciţiu anticipativ, bazat pe colaborarea unui num

propunerilor de către operatorii interesa

“online” cu comunitatea CDI.

Elaborarea acestui docum

Europa 20201, în mod particular al ini

instrument de implementare –

coeziune.

Strategia CDI 2014-2020 vizeaz

• Priorităţile de specializare inteligent

domenii de competen

potențiale, și care pot contribu

resurse şi mobilizarea unei mase critice de cercet

asigura, inclusiv în dimensiunea lor regional

valoare adăugată

• Priorităţile cu relevan

cercetarea şi dezvoltarea tehnologic

presante. Aceste priorit

a supraveghea spa

de la operatorii CDI publici

prioritară în cadrul Strategiei CDI 2014

umaniste şisocio

interdisciplinară

2020 (SNCDI 2020), sau, încă, Strategia, cuprinde principiile, obiectivele

surilor recomandate pentru perioada amintită.

ţiunile descrise în continuare au la bază un examen critic al experien

strategice acumulate în intervalul 2007-2013, precum şi o evaluare prospectiv

perspectivelor de cercetare şi inovare în România. Toate acestea au fost avansate în cadrul

iu anticipativ, bazat pe colaborarea unui număr mare de exper

tre operatorii interesaţi, ca şi pe proceduri care au permis consultarea

“online” cu comunitatea CDI.

Elaborarea acestui document strategic s-a desfăşurat în contextul mai larg al strategiei

Europa 20201, în mod particular al iniţiativeiO Uniune a inovăriiş

– Orizont 2020, precum şi în contextul corelă

2020 vizează următoarele tipuri de priorităţi:

ăţile de specializare inteligentă presupun definirea şi consolidarea unor

domenii de competenţă ridicată, în care există avantaje comparative reale, sau

ț și care pot contribui semnificativ la PIB. Prin concentrarea de

şi mobilizarea unei mase critice de cercetători, aceste domenii pot

asigura, inclusiv în dimensiunea lor regională, competitivitatea pe lan

ăugată regionale şi/sau globale.

e cu relevanţă publică vizează alocarea de resurse în domenii în care

şi dezvoltarea tehnologică răspund unor nevoi sociale concrete

presante. Aceste priorităţi presupun dezvoltarea capacităţii sectorului public de

a supraveghea spaţiul tehnologiilor emergente şi de a solicita solu

de la operatorii CDI publici şiprivaţi. Cercetarea fundamental

ă în cadrul Strategiei CDI 2014-2020 – incluzând disciplinele

şisocio-economice – ca sursă pentru cercetarea de

interdisciplinară.

, Strategia, cuprinde principiile, obiectivele

un examen critic al experienţelor

i o evaluare prospectivă a capacităţiişi

t avansate în cadrul

r mare de experţi, pe validarea

i pe proceduri care au permis consultarea

urat în contextul mai larg al strategiei

şi al principalului

i în contextul corelării cu politicile de

presupun definirea şi consolidarea unor

avantaje comparative reale, sau

i semnificativ la PIB. Prin concentrarea de

ători, aceste domenii pot

, competitivitatea pe lanţurile de

alocarea de resurse în domenii în care

spund unor nevoi sociale concrete şi

ăţii sectorului public de

i de a solicita soluţii inovatoare

i. Cercetarea fundamentală rămâne

incluzând disciplinele

pentru cercetarea de frontieră și

6. Asigurarea formăsectorului forestier, în consens cu obiectivele tehnice, manageriale

prioritare,

Principiile gestionării durabile a p

trebui să se acorde atenție potenț

care gestionarea pădurilor afecteaz

care le schimbările climatice le creeaz

putea contribui, printre altele, la planurile regionale de dezvoltare durabil

privind bioeconomia, la educa

lemn cu cicluri de viață îndelungate care absorb dioxid de carbon, la implementarea energiei

din surse regenerabile și la promovarea spiritului antreprenorial al IMM

forestier.

Formarea continua a personalului din

administrația silvică și formarea conștiinței forestiere în rândul

proprietarilor de păduri

Asigurarea formării continue a resursei umane din organizaţsectorului forestier, în consens cu obiectivele tehnice, manageriale

prioritare, şi cu standardele europene în domeniu

ării durabile a pădurilor ar trebui deci evaluate în mod integrat

ție potențialului pădurilor de a înlocui combustibilii fosili, modului în

durilor afectează sechestrarea dioxidului de carbon ș

rile climatice le creează în cazul pădurilor.Autoritățile locale

putea contribui, printre altele, la planurile regionale de dezvoltare durabil

privind bioeconomia, la educație, la construcțiile durabile și la dezvoltarea produselor de

ță îndelungate care absorb dioxid de carbon, la implementarea energiei

și la promovarea spiritului antreprenorial al IMM

FORMARE CONTINUĂ

Identificarea și promovarea de mecanisme care să

încurajeze stagii de pregătire profesională practică pentru viitorii absolvenți de liceu și

facultate cu specific silvic

Formarea continua a personalului din

administrația silvică și formarea conștiinței forestiere în rândul

proprietarilor de păduri

rii continue a resursei umane din organizaţiileşiinstituţiile sectorului forestier, în consens cu obiectivele tehnice, manageriale şi economice

i cu standardele europene în domeniu

durilor ar trebui deci evaluate în mod integrat și ar

durilor de a înlocui combustibilii fosili, modului în

și amenințărilor pe

țile locale și regionale ar

putea contribui, printre altele, la planurile regionale de dezvoltare durabilă, la strategiile

i la dezvoltarea produselor de

îndelungate care absorb dioxid de carbon, la implementarea energiei

i la promovarea spiritului antreprenorial al IMM-urilor în sectorul

Bibliografie

Campbell, B. M. and M. K. Luckert (2002). Towards understanding the role of forests

in rural livelihoods.Uncovering the Hidden Harvest: Valuation Methods for Woodland and

Forest Resources.

B. M. Campbelland M. K. Luckert. London, Sterling, VA,

Hanley, N. (2008). "Valuing Mediterranean Forests: Towards Total Economic

Value." Mountain Researchand Development 28(3/4): 339

"The impact of economic recession on outdoor recreation demand: anapplication of t

cost method in Greece." Journal of Environmental Planning and Management57(2):

254‐272.

Mendes, I. and I. Proença (2011). "Measuring the Social Recreation Per

Benefit of the WildlifeAmenities of a National Park: A Count

Approach." Environmental Management 48(5):920

Mill, J. S. (1895). Principles of Political Economy with Some of their Applications to

Social Philosophy.London, Manchaster, New York, OLD.

Mitrică, E., B. Mitrică

preservation investments:the zonal travel cost approach applied for Harghita County of

Romania." Environmental and EcologicalStatistics 21(1): 83

Popa, B., C. Coman, S. A. Borz and D. M. Nita (2013). "Total economic value of

natural capital ‐ a casestudy of piatracraiului national park."

NotulaebotanicaeHortiagrobotanici Cluj

Richardson, L. and J. Loomis (2009). "The total economic value of threatened,

endangered and rarespecies: An updated meta

1535‐1548.

Sedlacek, T. (2012). Economia binelui

Ghilgameș la WallStreet, Editura Publica.

Turner, R. K., J. Paavola, P. Cooper, S. Farber, V. Jessamy and S. Georgiou (2003).

"Valuing nature: lessonslearned and future research directions." Ecological Economics 46(3):

493‐510.

Van Hecken, G. and J. Bastiaensen (2010). "Payments for Ecosystem Services in

Nicaragua: Do MarketbasedApproaches Work?" Development and Change 41(3): 421

Campbell, B. M. and M. K. Luckert (2002). Towards understanding the role of forests

in rural livelihoods.Uncovering the Hidden Harvest: Valuation Methods for Woodland and

B. M. Campbelland M. K. Luckert. London, Sterling, VA, EARTHSCAN: 1

Hanley, N. (2008). "Valuing Mediterranean Forests: Towards Total Economic

Value." Mountain Researchand Development 28(3/4): 339‐340.Latinopoulos, D. (2013).

"The impact of economic recession on outdoor recreation demand: anapplication of t

cost method in Greece." Journal of Environmental Planning and Management57(2):

Mendes, I. and I. Proença (2011). "Measuring the Social Recreation Per

Benefit of the WildlifeAmenities of a National Park: A Count‐Data Travel

pproach." Environmental Management 48(5):920‐932.

Mill, J. S. (1895). Principles of Political Economy with Some of their Applications to

Social Philosophy.London, Manchaster, New York, OLD.

, E., B. Mitrică and A. Stănculescu (2014). "Economic analy

preservation investments:the zonal travel cost approach applied for Harghita County of

Romania." Environmental and EcologicalStatistics 21(1): 83‐93.

Popa, B., C. Coman, S. A. Borz and D. M. Nita (2013). "Total economic value of

‐ a casestudy of piatracraiului national park."

NotulaebotanicaeHortiagrobotanici Cluj‐Napoca 41(2): 608‐612.

Richardson, L. and J. Loomis (2009). "The total economic value of threatened,

endangered and rarespecies: An updated meta‐analysis." Ecological

Sedlacek, T. (2012). Economia bineluiși a răului. Încăutareasensului economic de la

la WallStreet, Editura Publica.

Turner, R. K., J. Paavola, P. Cooper, S. Farber, V. Jessamy and S. Georgiou (2003).

lessonslearned and future research directions." Ecological Economics 46(3):

Van Hecken, G. and J. Bastiaensen (2010). "Payments for Ecosystem Services in

Nicaragua: Do MarketbasedApproaches Work?" Development and Change 41(3): 421

Campbell, B. M. and M. K. Luckert (2002). Towards understanding the role of forests

in rural livelihoods.Uncovering the Hidden Harvest: Valuation Methods for Woodland and

EARTHSCAN: 1‐16.

Hanley, N. (2008). "Valuing Mediterranean Forests: Towards Total Economic

340.Latinopoulos, D. (2013).

"The impact of economic recession on outdoor recreation demand: anapplication of the travel

cost method in Greece." Journal of Environmental Planning and Management57(2):

Mendes, I. and I. Proença (2011). "Measuring the Social Recreation Per‐Day Net

‐Data Travel‐Cost

Mill, J. S. (1895). Principles of Political Economy with Some of their Applications to

nculescu (2014). "Economic analysis of nature

preservation investments:the zonal travel cost approach applied for Harghita County of

Popa, B., C. Coman, S. A. Borz and D. M. Nita (2013). "Total economic value of

a casestudy of piatracraiului national park."

Richardson, L. and J. Loomis (2009). "The total economic value of threatened,

Economics 68(5):

utareasensului economic de la

Turner, R. K., J. Paavola, P. Cooper, S. Farber, V. Jessamy and S. Georgiou (2003).

lessonslearned and future research directions." Ecological Economics 46(3):

Van Hecken, G. and J. Bastiaensen (2010). "Payments for Ecosystem Services in

Nicaragua: Do MarketbasedApproaches Work?" Development and Change 41(3): 421‐444.

Willson, M.A. and Carpenter, S.R. (1999). Economic evaluation of freshwater

ecosystem services in theUnited States: 1971

A. and Carpenter, S.R. (1999). Economic evaluation of freshwater

ecosystem services in theUnited States: 1971‐1997. Ecological Applications 9(3), 772

A. and Carpenter, S.R. (1999). Economic evaluation of freshwater

1997. Ecological Applications 9(3), 772‐783