1* rannr{a trDrA

rrilBA grIITENATUNA

NOHANI

Lucrare realir.a1tr in conformitatecl PROGMMA $COLAV{ ng LIMBA

gr LTTERATTLM ROMAN{

n

o V'II-Yffi o

DTP he-hess.' Cristian STOICA

C op erta : Ionul BARBIERU

Edilie ingriiird de prof . Gheorghe BADEA

ISBN: 978-9 73-1722-21-1Copyright @ Editura Badea & hofessionul Consuhing SRL

EditurdL: SIDCi & PR0FtSSlOlltt 00ll$lltnIeComenzl la tel.ffax: &21\22e.1l83

eomonn i@editurabadea.ro

www.editurabadea.r0

In for maqii, co n su ltalii,comentarii gi dezbateri pe blogul

www. mr&f ia na*b e d e e. r 0

Programa $colard pentru ctasete

{{;;I*{rtt a (extras) pag. g

- coMPUNqRr ARGUMENTATTVE _

r CL.ASA.A \ruI,A

^ C.rDeqteaphd-ty, rombne!,, an, nar"t#

Apartenenla operei la genul liric. soecia imn,' a,:,i;; i;i-Siiir"*t Mard, he vasii Atecsqndri - imn

pag' t 7

Apartenenla o_perei la genul liric, specia imn ?3' o ,,versuitarir;aEli fri;;:;;; """ Pas' 'Apartenenla. opgr9i.la genul -liric, specia odd ?7' o ,,Grai rhioi" it Vasile Voiculescu - odd Pa4' 'Apartenenla.operei-la genul liric, specii odi-' 19' o ,,pairia',i.aiae"ii i;;;;;I;;$biti oaa Paq' z

Apartenen{a-operei la genut tirii speia ida- t3' o,,culvanl" a" i"Ti"eiiiinTliii""ai , pas. rApa4enenla.oqeygi Q genul Eric,- spe:cii irii'poetica nao 1/o ,,Lumind lind" tle Tudor Arghezi _ arth poaicdApartenen{a opeyei_la gen4t tiyic, ipnc* aiii pbenca pag. 4Io ,,Psalm" de Tuior Arghezi -l psatmApartenenla operei la genutiiric, specia psalm cak pag. 44

^ iD,,Monastirea ArgeSului,, - baladdr#Povestire pe momenrcle su.biectului, motivile'populare oas. 4gP::y::Y:fr::! slnyt3prc.specn.batadd w'p,,t;; ffi. so>,y:"::::,1_ya personaiutui principat Manote jrofr Ot,d:a:r:n.zqrea personaiului secandar _ Ana .pak.

OALdracterizarea personaiului secundar _ Negru_Vodd 'p;V. 6bRezumatul baladei Ww lare

^ a ,,:i* n;i;f dn G-rg" Coqbuc - batadi cuhd pag' 70

Povestire pe momentele subiechtlui nnn 7)*,;;;;;i';i;;ii;;,,utepic, specia batactd cuttd iXl; tr:,>_y::,::::_":-r:yysonaiytrliprincipat Mihaiviteazut'pfg.a+Lqracterizqrea personaiului secundar _ paqa Hassan 'pa-g.

SZRezumqtul baladei culte

- ?- :,Don, cdpinn df flai,, de Vasile Alecsundri - poem "rof!t'

U'foveslire pe momentele subieclu luiy::l:i:i::i;ii; !!;1;ii "iie ip"ei" poem eroic [tf:,'r',>,T.1:::^::,1::a

personai.ut.ui principat _ Dan 'po! toai,T.1:i1:::_y:a

personaiutui secundar _ (Jrsan 'p"lg.t t tLarqcfertzarea personaiului secandar _ Ghirai 'pig.

I I2

g

o ,,Scrisoorea III" de Mihai Eminescu - poem eroicApartenenla operei la genul epic, specia poem eroic

' o ,,Cdlin (file din poveste)" de Mihai Eminescu - poemP ove sti r e a fragm e n I 4l u iApartenenla operei la genul epic, specia poem

Apartenmla operei la gmul epic, specia povestire in ramdCaracterizareq personaiului principal - Conisul lonildRezumatul povestirii in rqmd

o ,,Iapa lui Voddn de Mihail Sadoveanu - povestire tn ramd

pag.lI3

pag.12Ipag. I 28

pag.l32pag. I 36pag. I 37

pag.I39pag.l46

pag.l47pag.l54pag.157pag.160

pag. I6Ipag.I63pag.165

a ,,Florin soie un rontet" de Mbcea Cdrtibqcu -povefiirefut ratrud

Apartenenla operei la gerul epic, specia povestire tn ramdRezumatul povestirii in ramd

tD ,,Doud loturi" cle lon Luca Caragiale - nuveWP ovestire pe momente le subiectuluiApartenenla operei la genul epic, specia nuveldCarqcterizarea personaiului prinapal - Lefter Popescu

Cwqcterizarea personaiului secandar - Cdpitad Pandele

C ar ac te r i z ate a p e r s on a i e I or s e can dar e - C h ivule leCaracterizarea personaiului episodic Doamna PopescuRezumatul nuvelei

tD ,rAlexandru LdpuSneanul" de Costache Negruzzi - nuveldPovestire pe momentele subiectuluiRela{ia dintre islorie Si ficliune in nuveldApartenenla operei la genul epic, specia nuveldCqarlqizwea ryrcraiufu yrrcipl - Alewfuu LryuyearulCaracterizcnea personaiului secundm - Doqnxnq Ruxatxda

Carqcterizarea personaiului secundar - Mo{ocCaracterizarea personaiului episodic colectiv - NorodulRezumalul nuvelei

o.,rPopa Tunda" de loan Stavici - nuveldPovestire pe momente le sub iectuluiApartenenla operei la genul epic, specianaveldCaracterizarea personaiului principal - Popa Tanda

I CL.ASA A VIII.A

) ,,I4vorul nop{ii" de Lucian Blaga - idiliApartenen{a operei la gmul liric, specia idild

a ,,Dorin{o" de Mihai Eminescu -idilii-pafidApaytenenla operei la genul liric, specia idild-pastel

o ,,Crffiasa din pwqti" de Mihai Eminesu - idild-pa#elApartenenla operei la gmul liric, specia idild-pastel

pag.166pag. I 72pag.174pg.l77pag.181pag.l83pag.l84

' pag.l86

pag.187pag.l92pag.195

GENUL HruG

pag.I98

pag20I

pag.205

lr1

"#,d,ffi

4

O ,,Lacul" de Mihai Eminescu -idild-paselApartenenla operei la C*!.!t:i!,_.trycn tiitd-pastel pag.209

O ,,Emo{re detoannd" de Nichita Stdnescu _idild_pafuelApartenen{a operei la Sery! tt1i9, specia idild-pastel pag.2l4. C ,,Amurg de toamnii,, de Lucian Blaga - pastel

Apartenenla operei la genul liric, specia p^tui pag.2l7o ,rFfuntiina" de Alexandru Macedonski_ medifayie

Apartenenla operei la genul-tiri9, specn meditape pag.220O ,rlutorett de Alexandru Macedonski _ psalm

Apartenenla op,erei la genul liric, specia psalm pag.223o ,,Doina" de Odavian Gogn- fuind cuhd

Apartenenp op-erei la genu-l liric, specia doind cultd pag.225o ,,Frunzd verde mogheran,'- doind poputnrd

Apartenenla operei la genul liric, specia doiia populara pag.229

6NNUL EPICtD ,,Mioriqa,, - baladd populard

Povestire pe momentele sabiectului, motivele populare pag.233Apartenenta operei la genul epic, specia baladd'populard '

pZg.2aICaracterizareapersonaiuluiprincipal_Ciobdnagil'p&.ZiScaracterizarea personaiurui secandar - Mdicu{a"bdtrdna irii.ilrCaracterizarea personaiului secandar - Miorila 'pi7.2agRezuJnalulbaladei populare big.250_ o ,,Dincolo de nisipuri,, de Fdnug Neagu _ nuveldPovestire pe momentele subiectului pag.25tApartenenla operei la genul epic, specia nuveld 'piS.ZSS

Caracteriz-area personaiului principal - $ugteru pag.25gRezumatul nuvelei

| "{ryu-An9ytei" tu hfrhail Sodovwtu - vohrm de port&iri'rii. i!r'o ,rBalaurul,, de Mihail Sadoveartu - povestire in ramd ' "

lnartenenyy operei la genul epic, specia pwestire in ramd pag.263Rezumatul povestirii

. a ,,FAnlfuta dintre plopi', de Mihqilsadoveana _ pwe$ireti rirnaoperei la genul epic, specia ptestbe n ruid pag.26g

Rezumatul povestirii

. o ,rCealahd Anculd, de Mihail Sadovaanu _ povestire tn'rainaoperei lagmul epic, spcia gnestileAnrund pag.274

Rezumatul povestiriito ,,Ballagal" de Mihait Sudoveanu - romqn

p9g'279

Povestirea subiectului pe capitole pag.2g0Apartenenla operei la genul epic, specia romqn 'pag.297

Caracterizarea personaiului principal - Wtoria Lipan 'po|.SOZ

5

o ,,Amintiri din copildri.e"de Ion Creangd,- bildungsromanPovestirea subiectuluiCar acte ri zarea pers onai e lorArta naraliunii

o,,O scrisoare pierdutd"de nn fo"offiPovestire pe acte $ scene, ca precizarea momentelor sabiectului pag.324

Caracterizarea personai ului secundar - Gheorghi pd

Caracterizarea personaiului secandar - Nechifor LipanRezumatul romanului

Sursele comiculuiApartenenla operei la genul dramatic, specia comedieCaracterizarea personaiului Zaharia TrahanacheCaracterizarea personaiului Zoe TrahanacheCaracterizarea personaiului Ghild PristandaCaracterimrea personaiului Agamemnon DmdottacheCaracterizarea altor personaie de comedie

. TUPOR ARG}IEZI

. LUCIAN BLAGA

. IONLUCA CARAGIALEA MIRCEA CARTARESCU. GEORGECO$BUC. MIHAI EMINESCU. OCTAVIAN GOGA. AIE)L\NDRUMACEDONSKI. ANDREIMURE$ANU. FANU$NEAGU. COSTACIIE NEGRUZZI. ION PILLAT'] '. :i '

. MIHAIL SADOVEANU

. IOAN SLAVICI

. NICHMA STANESCU

. VASILE VOICULESCU

LIMBA $I COMUNICARE

pag.306pag.308pag.3l0

pag.3l Ipag.32Qpag.322 -

pag.366pag.367pag.369pag.37lpag.372pag.375pag.j78pag.379pag.380pag.38Ipag.383pag. j84pag.385pag.387pag.390pag.392

pag.339pag.343pag.348pag.35lpag.353pag.356pag.358

DrcTroNAR DE SCRITORT- BIOBIBLIOGRAFII ALE SCRIITORILOR -

C Situat'a de comunicareC Tipuri deturte

pag.394pag.395

LITERATURA _ARTA A CUVANTULUI(Eterdura cuhd $i literffiura poputard)

o Literdura cultd Si literatura poputard pog3%o Opera literard - genufi Si specii pag.399C Limbaiul artistic al operei literare . pag.4l0

ll{rcprcTroNARpEcoNcdpTfOPERATTONALE pag.42rASPECTE LINGVISTICE - DOOM pag.428

pag.433a Modele de cerere gi scrisoare

Sw**: lncadrarea operelor pe genuri gi specil literare -

GENUI ITHE

rilIULndrei MureSanu

o ,,Imn hi $tefan cel Msre" de Vasile Alecsandriro ,,Versul 1drii" de lon Ptllato ,,Grai valqh" de Vasile Voiculescuo ,,Patria rom&nd" de Gesrge Co$buc

o ,rlertare" de Alexanfuu Msedonski

o ,,f4vorul nop1ii" de Lucisn Blnga - idildo ,,Dorin1a" de Mihai Eminescu - iditd-pasteto ,,Crdiosa din pov@i" de hnhsi Eninmqt - iditdAastdo ,,Lacul" de Mihai Eminescu -idilii-pastela ,fimafre detoamnii" de Nicltita Stfurccu -ifrld-paSelo ,,Amurg detourratd', de Lucian Blaga - pastet

o ,,FAnfrna" de Alsnnfuu Macedonski-mdtaie

pag. 17

.pag. 23

pag. 27pag. 29pag. 33

pag. 37pag.4l

pag. 44pag.223

pag. l 98pag.20Ipag.205

pag.209pag.2I4pag.2l7

pag.220

7

artii podicd?rrL-Wind knd" de Tudor Arghezi - ottii podicd

D(IINA- ,rDoina" de Odm'ian Goga* daind aftdo ,rFrunzdverde magheran"- daind populard

GENUI EPIC

l/lutDAo ,,Monasti.rea Argegului" - baladd populardto ,,Miorila" -.balsdd populnrdo ,rPaSa Hassan" de Gurge CoSbuc - baladd cuhd

o ,,Den, affia, de plai' de Vqsile Alewqndri -"poan aoico,,Soircuu III" de Mihai Eminsu : poem eroica ,,Cdlin (fiIe frn W&e)" de Mihoi Eminqcu - Wqn

o ,,Iapa lui Vodti" de Mihqil Sadovemua ,rFloin sqie un romqf' de fufvea Cdrtiresqlo ,rHanwAnanlei" de Mihail Soda'wtu - volum de Wnestirio ,,Balaurul" de Mihail Sadoveanuo ,,FAnlAna dinbe plopi" de Mkail SadoveanuC ,,Cealahd Anculd" de Mihail Sadoveanu

o ;,Doud lotttti" de lon Luca Caragialeo r,Alautfuu LfuuSnemul' de Cosn&e Nqruai

o ,rBahagul' de Mihail Sqdoveanu - torflano,,,4mfudiridin qpikbie"de lon Cremgd - bildungvotttot

6[NUL DnAttTlC

pag.225pag.229

Neagu

pag.48pag.233pag. 72

wc.90pag.l 13

pag.12l

ry132pag.I39pag.26l

pag.263pag.268pag.274

pag. l 47

wc.!66pag.l87pag.25l

pag.280pag.31I

GOTf,II^o ,rO serisoare pi.erdutd."de lon Luca Caragiale

8

o ,rPopa Tanda" de loan Slavicic ,rDincoln de nisipuri" de Fd.nug

pag.324

PROGRAMA PENTRT] CLASA A VII,A(extras)

coMpETENTE SPECIFTCE $r CONTINUTURT ASOCTATE1. Receptarea mesajului oral in diferite situafii de comunicareCompetenfe specifice Confinuturi asociate1.1 infelegerea semnificafiei generale a unui mesaj oral- cuvinte-cheie intr-un mesaj oral '(text monologat, text dialogat);

elementele esenliale ale dialogului (intenjie, parteneri, situaJie de comunicare);1.2 sesizarea modalitdfilor de organizare a secvenfelor texruale ale unui

mesaj oral- modalitdfi specifice de iniliere, menlinere qi incheiere a dialogului; *dialog

fiormal gi dialog informal:1.3 integrarea categoriilor semantice in structuri lexicale proprii- sensul cuvdntului in context; sesizarea relaliilor de sinonimie, antonimie,

omonimie intr-e comunicare orald;- imprumufurile; cuvintele polisemantice; polisemia qi omonimia _

asemdndri qi deosebiri- *unitdli frazeologice1.4 sesizarea abaterilor de la normele limbii literare intr-un mesaj ascultat- constructii pleonastice qi atractia paronimicd; dezacorduri gramaticale;

rrcdublarea complementului direct gi indirect;*nume proprii greqit accentuate;1.5 aplicarea principiilor ascultdrii active in manifestarea unui

comportament comunicativ adeovat discufii de confruntare a opiniilor;ascultarea argumentelor/ contraargumentelor* formulate intr-o discufie departenerii de comunicare

2, Utilnarea corect[ gi adecvati a limbii romAne in producerea demesaje orale in situafii de comunicare monologati gi dialogati

Competen{e specifice Con{inuturi asociate2.7 .asigurarea coerenlei ideilor exprimate intr-un mesaj oral- formularea ideii principale; relafionbrea ideilor principale cu ideile

sccundare; construirea unor texte orale de tip narativ, descriptiv qi informativ;rczumarea unui text;

- modalilifi de exprimare a preferin{elor gi a opiniilor;2.2 valorifrcarea categoriilor semantice invdtate, in contexte diferite- sensurile unor cuvinte in contexte diferite; mijloacele de imbogdJire a

vocabularului; antonime, sinonime, omonime, paronirne qi cuvintelorpolisemantice in contexte diferite; *unit6! frazeologice;

2.3 respectarea normelor morfosintactice in propozilii gi in fraze

9

- corelarea directi a rezultatelor evaluate cu competentrele specifice vizatede programa qcolard;

- valorizarea rezultatelor invdldrii prin raportarea la progresul gcolar alfiecdrui elev;

- utlhzarea unor m€tode variate de comunicare a feedback-ului privindperlorman!ele elevil orl

- recunoaqterea, la nivelul evaludrii, a experientelor de invdtare qi a

competentelor dobdndite in contexte nonformale sau informale-Pentru asigurarea unei eficienfe sporite a inv5jdrii, se recomandd ca

profesorii sd foloseascd in mod adecvat scopurilor educajionale toalrc tipurile de

evaluare: evaluare inilial[, evaluare continud, evaluare sumativd, dar gi odiversitate de metode Ei' instrumente de evaluare (tradiJionale qi

complementare). Pentru a face invdlarea mai atractivd pentru elevi, se pot folosimetode qi instrumente complementare de evaluare, precum: observareasistematici a activitdlii qi a comportamentului elevilor, referatul, portofoliul,autoevaluarea etc.

incepflnd cu anul qcolar 2fi)6-2007 se vor respecta normele prevhzutede DOOM, edifia a II-a

16 l7

c$mpuneri &rgumenfetive

Operc hrqarrc

EEXUa ],!Rna

*DSTSAPTI-Tf, , nOff fr ItNt*

Andrei MureSanu

- oper[ IiterarE liricl -- Apartenenla operei la genul liric, specia literndimn -

..DeSteaptd-te. romdne. din somnul cel de moarte,*In care te-addncird barbarii de tirani!Acum ori niciodatd croieSte-li altd soarte,La care sd se-nchine qi cruzii tdi dusmani!

Acum oqi niciodatd sd ddm dovezi la lume*Cd-n aste mdni mai curge un sdnge de roman,$i cd-n a noastre piepturi pdstrdm cu fald-un numeTriumfdtori in lupte, un nume de Traian!

inaftd-1i lata frtmte Si cautd-n giur tle tine,Cum stau ca brazi in munte voinici sute de mii:Un glas ei mai asteaptd pi sar ca lupi in stdne,Bdtrdn| bdrbali, iuni, tineri, din munli Si din cdmpii.

Privi{i, mdrele umbre, Mihai $tefan, Corvine,*Romdna naliune, ai voStri strdnepoliCu bralele armate, cu focu vostru-n vine<Viald-n libertate ori moarte!> slrigd toli.

Pre voi vd nimicird a pizrnei rdutate

$i oarba neunire la Milcov Si CarpaliDar no| pdtrunsi la suflet de sfdnta libertate,Jurdm cdvom da mdna, sd fim pururea frali.

O mqmdvdduvitd de la Mihai cel MarePretinde de la fii-Si azi mdnd d-aiutori,

$i blastdmd cu lacrdmi in ochi pe oriSicare,in astfel de pericul s-ar face vdnzdtori.

De fulgere sd piard, de trdsnet qi pucioasd,Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,Cdnd pania sau mama, cu inima duioasd,Va cere ca sd trecem prin sabie Si foc.

N-aiunge iataganul barbarei semilune,A cdrui pldgi fatale Si azi le mai imlim;Acum se vdrd cnutar tn vetrele strdbune,Dar martor ne e Domnul cd vii.nu o primim.

N-aiunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,Al cdrui iug de seculi cavitele-l purtdm?Acum se-ncearcd cruzii, cu oarba lor trufie,Sd ne rdpeascd limba, dar morli numai o ddm.

Romani din patu unghiuri:, acum ori niciodatd,Unili-vd in cuget, unili-vd-n simliri.Strigali in lumea largd cd Dundrea-i furatdPrin intrigd Si silF, viclene uneltiri.

Preofi, cu clucea-n frunte, cdci oastea e creqtind,*Deviza-i libertate Si scopul ei preasfdnt.Murim mai bine-n luptd, bu glorie deplind,Decdt sd fim sclavi iardSi in vechiul nost' pdmdnt."

@*hai sm):curele ferecate cu plumbcu care se biciuiau invinuilii'sild, sile : for1d, abuz, exces

18

Imnul este specia genulai liric. in versuri, in care poetul preamdregtepatria iubitd, eroi qi ftguri istorice excepqionale, idei mdreqe, evenimentet.'ruciale din viaqa unui popor, toate fiind elogiate printr-un ton solemn, grav.lrr imn, autorul exprimS, de reguld, sentimentele nobile, indlfdtoare alecolectivitdtii nafionale. Imnul na{ional este un cdntec parriotic adoptat derrafiunea unei fdri, ca simbol al unitdlii nafionale, pentru a fi intonat incadruluror importante ceremonii publice nalional€ qi intemaiionale.

Andrei Mureqanu (1316-1363), poet pa$optist din Ardeal, acreat poezia ,,Un rdsunet", inspirat de idealurile Revolufei de laI 1148, rispdnditdla inceput pe foi volante. Titlul acestei poezii a fostschimbat ulterior, prelu6nd o parte din primul vers, numindu-se,,DeSteuptd-te, romhne! " qi a fost cintat pe o muzici a lui Antonl)a'n la sErbdtorirea Marii Uniri de pe Cdmpia Libertdfii, la AlbaIulia, in ziua de 1 decembrie 1918. Dupd Revoluf,a Romdnd din1989, poezia a devenit imnul national al Romdniei, pdstrdnd textullui Andrei Mureqanu qi muzica lui Anton pann. potrivit art.I2.irlineatul 3 din Constitulia {drii, Imnul Nalional al Romdniei,,DeSteaptd-te, romdne!" este format din versurile strofelor I, 2, 4Si 11 ale poeziei, qtunci cdnd se cdntd cu text Ia evenimentettdtionale sau internqtionale (norafe in texrul poeziei cu semnul *1.

Titlul ,,Deqteaptd-te, romhne! " este format din verbul la motlulintperativ-,.degteapt5-te" gi szlstqntivul tn cazul vocqtiv,..romane", urrnate de semnul exclamdrii qi exprimi un indemnlrotdrdt adresat tuturor romdnilor de a se trezi la luptd impotrivatiraniei qi a tuturor dugmanilor {bni, precum gi pentru apdrareaI i bcrtnfii qi independenlei na{ionale.

(Structurd, s emnificalii, limb ai arti sti c )Opera literarfi liricE ,,Dqpteaptd-te, romfrne!', de Andrei

Mureganu este alcituitd din unsprezece catrene (strofe cle cdtelwlru versuri-n.n.). in cuprinsul poeziei se manifesta o inpiruire deindemnuri exprimate pdrn verbe la imperativ qi prin vocativul..rom6ne". Poetul se udreseazd tn mod direct neamalui romfrnesclrrintr-o sinecdocd, deoarece prin subdtantiwl in vocativ ,JomAne,,so subin,telege toat[ colectivitatea na{ionali, tofi locuitoriiItomdniei (sinecdoca este figura de stil care constd in forosireainlregului tn locul pdrlii componente sau a particularului tn locul

19

generalului; aici prin ,romdn" se subtnlelege toatd no\unearomdnd, trecutd, prezentd Si viitoare-n.n.).

Primul ven (incipitutsfomula arfisticd fu la finceputul opereia.n.) alpoeziei rerteread(reia)trtlul, indemn6nd pe to! romdnii la desteptarenatiorialfl, la eliberare de sub tiranie, incuraj6ndu-i totodatA sa-gi

consfuiascd o alti sqartE, mai hunlo mai frumoasS, pe care s-o

invidieze p6ni qi duqmanii: ,peqteapti-te, romdne, din somnul cel de

moarte,l in care te-addncird brbarii de tirani!/ Acum ori niciodatdcroieqte-! alti soute/ La can.e s[ se-nchine qi cruzii tbi duqmani!".Fermitatea tonului prin care rom6nii sunt impulsionafi si-qi croiasci o

viali demni - ,$cum ori niciodatff' - se continui qi in strofa a doua,vocea poetici addugdnd argumentul originii poporului romfln.Mdndria de a fi urmaqi ai romanilor este exprimati prin faima de carese bucurd qi astizi ginta latind: ,,$i cd-n a noasfe piepturi pistrim cu

fali-un nume,/ Triumfbtor in lupte, un nume de Traianl".Strofa a treia. Vitejia romanilor se regdsegte in s6ngele fiecdrui

romdn, idee ilustrati pin comparatii - ,Cnm stal cabrazi in muntevoinici sute de mii", ,,qi sar ca lupi in stdne" - urmate de oenumer s{ie care evidenfi azd unitateu intregului popor:,,BitrQ4ibdrbati- juni- tineri, din munfi 9i din cdmpii!".

Strofa a patra incepe printr-o invocufie retoricd udresatd directeroicelor figuri istorice ale neamului, care pot vedea cd romflniisunt demni urmagi ai luptei lor pentru independen{[ gi libertatena{ionall. indemnul este formulat prin verbul la imperativ,,privifi" qi prin enumerareu unor domnitori exemplari - ,,Mihai,$tefan, Coryine"- ca simboluri ale celor trei Provincii Rorndneqti(!ara Romdneasci, Moldova qi Transilvania). Curajul qi spiritul desacrificiu ale voievozilor rom6ni s-au transmis genera{iilorurmitoare, preocupate, la rAndul lor, de libertatea gi independenlajirii: ,,<Via!i-n libertate, ori moarte!> strigi tof".

Idealut de unire a tuturor romdnilor este exprimat in strofa acincea, prin doui simboluri sugestive - ,JVlilcov gi Carpa!" - qi prin

iurdmdntul pe care romdnii il fac pentru libertate qi unitatenafionali: ,par noi, pdtrunqi la suflet de s6nta llbertate,/Jurim cd

vom da mdna, si fim pururea frap,l".In urmdtoarele dou[ strofe se compune imaginea patriei prin

mQafora personificatoare ,,O mami vdduvitf', suger6nd ideea cd

2A 2r

nerealizarea unitdfi nafonale este dureroasE, de aceea {ara ceresprijinul fiilor ei, rostind in acelaqi timp o impreca(ie (blestem, ocard-n.n.), impofrva trddilt'nrJ.lor: ,,$i blastimi cu lacrimi in ochi peoriqicare/ in astfel de pericol s-ar face vilnzdtoit". Blestemul continuain strofa-a $aptea, in care, \ara, personificatd, invocd (cheamd.finaiutor-ic.n.) urgiile nuturii care si se abati asupra laqilor, atunci c6ndpatria trebuie apdratd: ,,De fulgere si piar4 de trisnet qi pucioasd,/Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,/ CAnd Paffia sau mama. cu inim6duioas6./ Va cere ca sd trecem prin sabie qi foc!".

Strofele a opta qi a noua aduc in memoria romdnilor asuprireaotomand, exprim6lf prrn sinecdoca metaforicd ,,iataganul barbareiSemilune", oprimare ce a provocat suferin{e qi chinuri atdtorgeneragii. Romdnii juri sd nu mai indure niciodati tiranianiminui,liind conqtienfi ci oric6nd \ara este p6ndit6 de primejdii, intre careaceea de a-i fr rFrpitd limba strimoqeasci. Ideile sunt ilusfate prinf-ointerogalie retoricd, incdrcatd de revolt[: ,,N-ajunse despotismulcu-ntreaga lui robie,/Al cirui jug din seculi ca viteleJ purt6m?,,.

Penultima stroft exprimd o udrqsre directd inryerativd cdte..Rom6ni din patru unghiuri", atitudinea eului liric av6nd aceeaqiI'crmitate de la inceputul poeziei (,acum ori niciodatb') gi indemn6ndnaliunea la unire in ,,cuget" qi in ,,sim{irio,. Neamul rom6nesc aredatoria de a aduce la cunoqtinfa intregii lumi faptul ca teritoriul tirii albst ciuntit prin fo(i, qiretenie qi intrigi politice: ,,strigafi in lumea lmgdci Dunirea-i twfiU Prin intrigd qi sili, viclene uneltiri!". tndemnuriledin aceasti strofb sunt realizate pin substantivul la vocativ - ,,rom6ni,,- qi verbele Iu imperativ - ,,unifi-vff' gi ,,strigafi".

Ultima strofd se adreseazi preo.tilor, pirinlii spirituali airomdnilor, pe care poetul ii implori, pin vocativul ,,preoli,,, s6participe la lupta pentru libertatea poporului pi a (Irii, care esteo misiune sff,ntii: ,,Preofl, cu crucea-n frunte! cdci oastea e creqtind,/Dcviza-i libertatea qi scopul ei preasf6nt". O altd idee ce sedcsprinde din aceste ve(suri este aceea cd neamul romAnesc esterregtin, credinfa in Dumnezeu fiind mgumentati pirn metafora..oastea e cregtinS". Ultimele doud versuri ale poeziei exprimdsacrificiul suprem pe care rom6nii sunt capabili sd-J facd dindragoste pentru plmdntul strlbln, pentru patria pi poporut lor:..Murim mai bine-n luptb, cu glorie deplind,l Declt sd fim sclavi

iardgi in vechiul nost-pimdnt!". De aici se desprind sugestiv qi

principalele trls[turi care caracteizeazd neamul rom6nesc:curajul, dorin{a de libertate qi demnitate na{ionall, spiritul desacrificiu, dragostea de neam gi larflo m6ndria de a fi rom0n.

(Limbaiul Si expresivitatea textului poetic)Expresivilatea inmului se defrneqte prin tonul solemn gi retoric,

compus dn senuelz de scclnmare de la sfa4itul strofelor, precum qi prinverbele lo irrperativ sau ln preTgttul etern, pentru a scoate in evidenladatoria rom6nilor de a-qi ryfualara gi poporul; de a lupta mereu pentulibertate qi demnitate nalionali: ,degteapti-te", ,,croieqte-fi", ,jnalt}.-!i",,,privi!",,$ffigall",,jwfu7",,,blastimf ',,,unifi-vf ',,,stigafi".

Sugestia turtului padic se defineqte pnnft-un numdr redus de

ftgurt de stil (tropi), strict necesare tonului persuasiv (convingdtor-n.n.)cu care eul poetic sus{ine libertatea qi emancipmea na!,onald aromdnilor. Co,mparaliile impulsioneazd romdnii la inliturareaasupririi umilitoare - ,Al cdrui jug de seculi ca vitelel purtim"- ori ii incwajeazd sd porneasci la lupta pentru libertate nalionali qi

spirituali: ,, Cum stau ca brazi in munte voinici sute de mii;/ Un glasei mdi aqteapti qi sm ca lupi in stdne/ Bitr6ni,bdrba[t,juni, tineri,din munfi qi din cdmpii". Epitaele sunt fie ameninldtoare ptenfrlr

duqmanii {6rii - ,,bmbarii de tirani", ,,crttdi tii duqmani" - fie suntelogiative (Iaudative) pentru firea demni qi devotamentul patriotical romdnului: ,,sf6nta libertate", ,,inima duioas6", ,,triumfrtori inlupte",,;viclene uneltiri".

Prozodia. Versurile sunt lungi, cu m[sura de 13-14 silabe, rimaeste incruciqat6, iar ritmul iambic.

Elogiat de Mihai Eminescu in poezia ,,Epigonii", AndreiMureganu scuturd lanlurile robiei qi cheami poporul rom6n la luptnpentru libertate qi propiqire nafionali. El este supranrimit de citreEminescu printr-o metaford sugestivd: ,,Preot degteptdrii noastre,semnelor vremii profet".

Poe4ta ,,Degteaptd-te, romfrne!" are evidente calitdy de imn,constituindu-se intr-un adevdrat manifest ce militeazii pentruunitatea qi independenfa poporului romdn qi a {5rii, fapt remarcat deNicolae Bdlcescu, care a numit-o ,,Marseilleza romdnilor".

22 2g

JtIt I,In $Tnrril ffi tann'Vasile Alecsandri

- operd literarl liricd -- Apartenenfa operei la genul lirie, specia literari imn -

,,La poalele Carpali lo4Sub vechiul tdu mormdnt,Dormi, erou al romdnilorO! $tefan, erou sfint!Ca sentinele falniceCarpalii te pdzesc

$i de sublima-fi glorieCu secolii $optesc.

Cdnd tremurau popoare leSub aprigii pdgdni,Tu le-apdrai cu bra,teleViteiilor romdni.Cu drag privindu-fi patria$i moartea cu dispre!,Mdref tn sdnul luptelo4

$i-n pace-ai fost mdref.

in cer apune soareleStingdnd razele lui,Dar infr-a noastre sufleteIn veci tu nu apui!Prin ne gura trecutului,O! soare-nvingdtor.Lumini cu raze splendide,Prezent Si viitot:

in timpul viteiiilorCuprins de-un sacru dor,Visai unirea DacieiCu-o turmd S-un pdstor;O! mare umbrd-eroicdPriveSte visul tdu:Unili suntem tn cugete,Uni{i tn Dumnezeu.

in poalele Carpalilor,Lavechiul tdu mormdnt,Toli tn genunchi, o! $tefane,Depuryem iurdmdnt:,rUn gdnd s-avem tn numeleRomdnului popor,AprinS i de-amorul gloriei$-al patriei amor!"

[Cdntat la serbarea iunimii academice datd tn memoria acestui domn la,tti,tltstirea Putna, in 15/27 aupst 1871.1

Imnul este specia genuh.ti liric, in versuri, in care poetul preamdrestepatria iubitd, eroi gi figuri istorice excepEionale, idei mdrele, evenimentecrucial.e din viaqa unui popor, toate fiind elogiate printr-un ton solemn, grav.In imn, autorul exprimd, de reguld, sentimentele nobile, indl,titoare alecolectivitifii nalionale.

Vasile Alecsandri (18f8?- 1890), scriitor pa$optist, a frcut dinliteraturd o profesie in sens ideal, participdnd activ la evenimenteletimpului, pe care le-a ilustrat in crea{iile sale. Afost un poet militant,exprim6nd in versuri pafiotice idealurile Revolu,tiei de la 1848 qi aleUnirii din 1859, prin crea,tii ca,,De$teptatea Romdniei" qi ,,HoraUnirii". Patriot infldcdrat, Alecsandri participi la serbareaorganizatd la Putna (15 august l87l) de catre studenlii romdni de laViena, organizag in Societatea Academicd Literar6,,Rom6nia Jund',(Preqedintele societdfii era loan Slavici, iar secretar era MihaiEminescu). Evenimentul omagia implinirea a 4A0 de ani de laconstruirea mAnastirii Putna de cdtre domniiorul $tefan cel Mare(1457-1504). ctitorul abestui licag sf6nt, personalitate care l-ainspirat pe Vasile Alecsandri si-i creeze un imn.

Titlul poeziei ,,Imn lai $tefan cel Mare" exprimi elogiul adusde Alecsandri domnitorului Moldovei, patriotul $tefan cel Mare,model de iubire gi credin!6 pentru poporul siu.

poeziaestestructur^rur,K?{!;i'{!!i!"i;r:'#:#{:::i,qi ilustreazd admira{ia gi venera{ia romAnilor pentru viteazulvoievod, $tefan cel Mare, care a domnit intrb anii 1457-1504 Si adus Moldova secolului al XVJea Ia slorie si nrosres.

Strofa intfli. Incipitul (formula ariistica'dd laTnceputut operei-.n.n.) frxeazd locul unde odihneqte de veacuri bravul domnitor, ,,Lapoalele Carpalrlor,l Sub vechiul tiu morm6nt," qi continui cu oinvocalie retoricd adresatd direct lui $tefan cel Mare - ,,O!-$tefan,"- defininduJ cu principala trlslturl a personalit[{ii sale- ,,erou al romdnilor" $i ,"eroll. sfdnt". Repetiyia substantivului,,erou" accenircazd meritele patriotice ale gloriosului voievod,care qi-a inchinat intreaga via{i independenfei Moldovei qiprogresului poporului siu. La cdpitdiul lui $tefan strdjuiesc mun{ii

24 26

Cyqat! care sunt personifica1i, printr-o comparu{ie:,,Ca sentinelelalnice/ carpafii te pdzesc,/ $i de sublim a-tj grorii-cu seculiiloptesc". Poetul evidenfi.az| curajul, vitejia legendard adomnitorului, precum qi sentimentul de veneralie

-pe care l_l

lroartd urmagii, atitudini sugerate de imperutivut iu varoareu/bctivd,dormi" gi epitetul in inversiune ,,sublima_fi glorie,,.

Strofa a doua acc-entueazderoismul gi patriotismut loi gt"f_,tlcrvedite'de trecutur istoric glorios al domniei. ca un ui"iiutrtllirltor al cregtinit[{ii, voievodul rom6n a stat mereu in fruntea..vitejilor romdni" gi a luptat impotriva pigAnilor, apirilnd

"u inJt

ltrrtriotism @ra de invazia otomani: ,,Cu drag privindu_f, patria,,.spiritul de sacrificiu izvorilt din dragost"u ,r"^n"u- r-u gc"t ,alrliveasci,gnoartea cu dispref,. Cele doui sintagme - ,,cu drag,i gi..cu dispref' - sunt puse in antitezd tocmai pentru a accJntuapltriotismul qi forfa propriei jertfiri pentru independenlaMoldovei. Figura legendari a marelui domnitor este s,rgerata prin,rimetria epitaalui ,lndref'la inceputul gi finalul -'ersurilir:

,,M^dre1irr s6nul luptelor,/ $i-n pace-ai fost mdre!,,.

Strofa a treia plaseazd imaginea domnitorului in prezent, timpir care $tefan este considerat un simbor ar romanitor plnt.ulibcrtate, independen{d gi speran{d in viitor. Asemuiti cu soarele, .

ilcrsonalitatea nemuritoare a voievodului moldovean va rbm6netlo-a pururi in sufletele rom6nilor, care-i omagiazi cinstea" curaiurpi llatriotismul exemplar'. ,,Dr intr-a noastre suflete/ in

"""i to n,rrlrrri!". $tefan cel Mare constituie gi ,,soarele,, cdlduzitor pentrug,cncrafile viitome, astfel figura lui legend ard, parcurge intregriclul temporal, din trecut in prezent, apoi in viitor: ,,6! ,o*1rrvirrgitor,/ Lumini ct raze splendide/ prizent qi viitor,,. Im agineaslrilucitoare, care traverseazi secolele este construiti dintr-o serie<lc untite4,e'. ,,apltne"-,,nu apui,,; ,,trecut,,_,.viitor,', ,,r,"grr*;_,-l.rrini". Metafora,,soare-nving6tor,, impreuni cu invocatiarcloricd exprimatd prin interiecliu ,,O!,, definesc mirelia1rcr'so'alitdfli mmelui voievod, care lumineazi peste veacuri inimilerorrrinilor, precum gi ipostaza de erou intrat pe vecie in memoriarrcirnrului nostru. Epitetul ,,raze splendide" completeazd ideea de;rcnrranenfi a figurii lui $tefan in istoria Idni.

Stlofa a patra raporteazb personalitatea lui $tefan cel Mare laviitor, reliefdnd trdsdtura de vizionar, deoarece unul dintreidealurile domnitorului a fost acela de a uni rom6nii sub acelagi

steag: ,,Pe timpul vitejiilor,/ Cuprins de-un sacru dor,/ Visai unirea

Dacieil Cu-o turmd g-un pdstor". O altd invocqqie retoricd -,,O! mmeumbr6-eroicd" - sugerezd fortp de refl ectare a personalitdjii mareluivoievod in congtiin{a urmagilor, iar aspirafia de unire nafionali a

tuturor romdnilor sub acelagi steag este exprimatd prn metafora ,,oturmd g-un pistor" qi prin epitetul,s4l dor". implinirea idealuluide unire a conqtiin{elor gi a creqtinilor este ilustrati pin repeti1ia

,Jnifi", cuvdnt aqezatla incepuhrl fiecirui vers din finalul strofei:

,JJniS suntem in cugete,/ Unifi in Dumnezeu", care se constituieintr -o s imetr i e s int s ct ic d .

Uttima stroffl reitereazd (reia) frxarea locului qi a timpuluitrecut: ,jn poalele Carpafllor,/ La vechiul tdu mormdnt". Acestemeleaguri sunt sacre, iar romdnii fac un iurdmdnt sfknt mareluivoievod, acela de a duce mai departe gloria istoriei gi de a manifestatotdeauna dragoste de neam qi {ari, asemenea lui $tefan: ,,Tofi ingenunchi, o! $tefane,/ Depunem jurdm6rnt./ <Un gdnd s-avem innumele/ Rom6nului popor,/ Aprinqi de-amorul glo1reil $-al patrieiam or ! ) ". Inver s iun ea,,Rom dnului popof' pune accentul pe naf une,pe colectivitatea romdneasci ce se angajeazd sd apere fara qi

libertatea neamului nostru.Limbajul artistic abundi in figuri de stil elogiative, care

compun domnitorului un portret de erou al neamului romdnesc.

Alecsandri apeleazd la metufore, epitae gi compara{ii pentru a

evoca uriaqa figurd istoricd a lui $tefan cel Mare, cdruia tofi romdniiii poartd o amintire neqtearsd, invocrtndu-i personalitatea puternicdpentru un viitor glorios al glni.

Opera literard ,,Imn lui $tefan cel Mure" de Vasile Alecsandrieste o crea{ie liricd, deoarece autorul iqi exprimd directsentimentele de admira|ie, de veneralie pentru personalitateaglorioasi a lui $tefan cel Mare, model de patriotism, loialitate qi

credin{i pentru tof, romdnii. Tonul estn solenm Si elogiativ; iaradresares directd gi invocaliite retorice amplifici mire[radomnitorului. To ate aceste trisdtur i inc adr eazd paena in genu I liric,specia literarl imn.

26 27

,vnnsuf, $nn'Ion Ptllat

- operd literard liricl -- Apartenenfa operei la genul lirie, specia literari odd -

Oda este o specie a genulai liric, prin care autoral. exprimd directtrntimentele de admiraqie Si veneralie pentru pard, popot, pentru op'rsonalitate glorioasd; o idee mdreald sau un eveniment de interes naqional'linul este elogiativ, autaral scotrdnd ?n nidenld meritele deosebite alc cehtildulat, omagia.

lon Pillat (1891-1945), poet interbelic, se particularizeazd pinlirica puternic ancoratd in pdmdntul strdmoqesc, exprimAnd orlrlgoste profundd pentru neam $i !ari, pentru limba romdnflscrrtiment din care s-a ndscut o poezie elogiativd.

Poezia ,,Versul {bii" de Ion Piltat este o odfi inchinatl limbiirrrrniing poetul exprim6ndu-qi admirafia pentru frumuse{ea, for,ta decrpresie qi rezisten{a acesteia de-a lungul veacurilor, in pofida tuturorr icrsitudinilor (tmpreiurdn nefavorabile-n.n. ) istoieinaf,onale.

'I'itlul poeziei este o metaford expresivi, alcdtuiti dinsrrlrstantivul ,,vers", care sugereazi ideea cd limba ne mazicalitrteryi scnsibilitate, este armonioasi qi poeticd, insotit de determinantulrrr gcnitiv - ,,IArl7", ce exprimi faptul cd acest grai stribun ii aparfinepc dcplin qi diritotdeauna neamului rom6nesc.

, (Structurd, semnificalii, limbai artistic)Itoezia,,Versul ydrii,, de fon pillat este alcituitd din dou[ strofe

rlc cite patru versuri (catrene) frecare qi exprimi succint, dar cuprolinzime ideaticd, insugirile alese ale limbii rom6ne.

lrr prima strofi, incipitul (hrmuta artisticd de la inceputult,l,(rci-n.n.) este reprezentat de o afirmafe fennd pirv:lrrd, existenfa devcrtcuri a limbii romdne -,,est€"-, pirn prezatul vqbului ,,a fl', cfrerrrrplici imediat apartenenta la {ar[, exprimati pnn arlieaivul