Radiestezia Mentala

GILBERT JAUSAS

RADIESTEZIA MENTALĂîn slujba tehnicilor medicinii alternative

Traducere de Eugenia Gheorghe

5

__Radiestezia 0:Layout 1 1/29/2008 3:04 PM Page 5

GILBERT JAUSAS

3


9

Cuprins

INTRODUCERE........................................................................................................ 13

Partea întâiEXERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA

ŞI ANTRENAMENTUL COMPLEXULUIPSIHO-MUSCULO-NERVOS

cu ajutorul unui pendul........................................ 21

PRIMA SERIE DE EXERCIŢII................................................................................. 23A DOUA SERIE DE EXERCIŢII............................................................................... 37A TREIA SERIE DE EXERCIŢII.............................................................................. 47

Partea a douaFOLOSIREA PRACTICĂ A CUNOŞTINŢELOR DOBÂNDITE....... 59

LUCRU PRIN COMPARAREA REACŢIILOR......................... 63

ANALIZAREA STĂRII GENERALE DE SĂNĂTATE.............................................. 63EVALUAREA REZISTENŢEI VITALE..................................................................... 65EVALUAREA UNEI DEFICIENŢE FUNCŢIONALE............................................... 67ANALIZAREA UNEI DEFICIENŢE ORGANICE 70(de exemplu, la nivelul inimii)ANALIZA CALITĂŢII PRODUSELOR ALIMENTARE........................................... 71ACUPUNCTURA....................................................................................................... 75OSTEOPATIA............................................................................................................ 84EXEMPLE DE CERCETĂRI ÎN ALTE DOMENII� Electronică – Televizor defect.............................................................................. 89� Fir tăiat într-o instalaţie electrică........................................................................ 90� Pana unui motor cu benzină................................................................................ 91� Ambianţele nocive într-un anumit spaţiu............................................................. 92


SINTONIZAREA CA METODĂ DE LUCRU......................... 97

STĂRI PATOLOGICE.............................................................................................. 99TERAPEUTICELE................................................................................................... 103� Fitoterapia........................................................................................................... 103� Esenţele vegetale naturale................................................................................... 114� Hidroterapia........................................................................................................ 115� Curele termale..................................................................................................... 118� Vacanţele.............................................................................................................. 119� Alegerea unei instituţii de învăţământ pentru un copil...................................... 122� Obiecte şi culori care avantajează sau care dezavantajează............................... 124� Unde să ne instalăm când lucrăm?..................................................................... 128� Cum se apreciază calitatea unei afaceri.............................................................. 130� Ce ne poate periclita afacerea?........................................................................... 132� Dietetica............................................................................................................... 134� Homeopatia.......................................................................................................... 140� Organoterapia...................................................................................................... 151� Agricultura........................................................................................................... 152� Animalele............................................................................................................. 154� Caii de curse........................................................................................................ 157� Sporturile............................................................................................................. 159� Orientarea profesională....................................................................................... 163� Ambianţa familială.............................................................................................. 169� Ambianţa profesională........................................................................................ 172� Asocieri, căsătorii................................................................................................ 175� Stabilirea întrebărilor pentru un examen........................................................... 177� Psihologia animalelor.......................................................................................... 179

Partea a treiaMĂSURĂTORILE............................................. 181

FOLOSIREA CADRANULUI Nr. 2. ................................. 183

� Evaluarea în cifre a unei stări generale.............................................................. 184� Evaluarea în cifre a rezistenţei vitale................................................................. 185� Evaluarea în cifre a unei stări psihice................................................................ 185� Evaluarea în cifre a unei stări toxemice............................................................. 185� Evaluarea în cifre a valorii funcţionale a unui sistem........................................ 186� Evaluarea în cifre a valorii funcţionale a unui organ......................................... 186� Evaluarea în cifre a unei stări organice.............................................................. 186

10


� Evaluarea în cifre a unei afecţiuni stabilite....................................................... 187� Evaluarea în cifre a unei evoluţii colibacilare................................................... 187� Evaluarea în cifre a eficacităţii unui remediu................................................... 187� Evaluarea în cifre a amestecurilor..................................................................... 189� Evaluarea în cifre a unei impregnări tabacice................................................... 189� Evaluarea în cifre a cauzelor unei proaste circulaţii sanguine.......................... 190� Evaluarea în cifre beneficităţii unei băi............................................................. 192� Evaluarea în cifre beneficităţii unei cure........................................................... 193� Evaluarea în cifre a gradului de beneficitate a unui obiect.............................. 193

FOLOSIREA UNEI RIGLE GRADATE - a unei singure extremităţi...... 196

� Evaluarea în cifre a unei stări generale............................................................. 196� Evaluarea în cifre a unui sistem nervos............................................................. 197� Evaluarea în cifre a unei stări psihice............................................................... 198� Evaluarea în cifre a unei stări cardiace............................................................. 199� Evaluarea în cifre a evoluţiei unei afecţiuni pulmonare.................................... 200� Evaluarea în cifre a acţiunii terapeutice a unui remediu.................................. 202� Evaluarea în cifre a stării coloanei vertebrale................................................... 203� Stabilirea echivalenţei unei radiografii: grafic.................................................. 205� Câteva sugestii de investigare în dietetică........................................................ 208� Studiu de caracter.............................................................................................. 209� Trăsăturile generale ale unui individ................................................................. 213

FOLOSIREA UNEI RIGLE GRADATE - a ambelor extremităţi......... 215

� Evaluarea sportivilor.......................................................................................... 215� Decizii în alegerea unor obiecte......................................................................... 216� Sensibilitatea la o afecţiune microbiană............................................................ 217� Evaluarea carenţelor.......................................................................................... 218� Compararea sentimentelor unui cuplu.............................................................. 219� Compararea sentimentelor familiale................................................................. 220� Cunoaşterea celorlalţi........................................................................................ 220

CUM SĂ NE ANTRENĂM PENTRU A RENUNŢA LA PENDUL............ 223

FILOZOFIA RADIESTEZIEI NOASTRE MENTALE..................... 225

CUNOAŞTEREA DE SINE........................................ 225

CONCLUZIE........................................................................................................... 229

11


13

INTRODUCERE

RADIESTEZIA MENTALĂ este o tehnică de cercetare careutilizează aptitudinile paranormale ale unui individ. Instrumentul folositeste pendulul. Aceasta este o metodă de psiho-cunoaştere şi totodatăo cheie care poate deschide toate uşile. Radiestezia mentală nu are nimicde-a face cu o aşa-zisă radiestezie „fizică”, referitoare la radiaţii saulungimi de undă.

Acest tip de radiestezie nu este nici radiestezia obişnuită, căci nu implicăo sensibilitate la un tip sau altul de radiaţii. Cu ajutorul ei, se recurgela fenomene parapsihologice ce se produc în creierul nostru. Nu estevorba de-a iniţia un dialog cu un pendul, obiect lipsit de relevanţă pentrufenomenul în sine. Dovadă că la seminariile noastre, 80% dintre eleviipot face exerciţii fără pendul.

Pendulul nu este decât o masă oarecare, suspendată de un fir. Nucontează nici compoziţia materialului din care el este confecţionat şinici lungimea firului. Fiecare individ adaptează acest accesoriutemperamentului său, iar rezultatele nu depind neapărat de el. Rolulpendulului este să amplifice reacţiile musculo-nervoase comandate decreier. Creierul este centrul emiţător-receptor al gândurilor. Ca şi la unpost de radio, sensibilitatea şi selectivitatea sa condiţionează calitatearezultatelor.

RADIESTEZIA MENTALĂ este un mijloc de cunoaştere cu imenseposibilităţi. A o practica înseamnă să pătrunzi în tine însuţi pentru agăsi răspunsul la o întrebare pe care ţi-o adresezi; toate răspunsurilese află în noi, iar acest lucru este cert.


Psihismul nostru, împreună cu al altora, pluteşte în lumi invizibile, undetotul îşi are copia sa: oamenii, animalele, plantele, toate creaţiilemateriale sau imateriale. Niciun gând emis nu este distrus, el trăindactiv în astral: clarviziunea, telepatia, premoniţia, psihometria precumşi alte asemenea metode de investigare o confirmă. Noi suntem unmicrocosmos, o replică a macrocosmosului care cuprinde totul. „Ceeace este jos se aseamănă cu ceea ce este sus, şi ceea ce este sus seaseamănă cu ceea ce este jos” a afirmat Hermes Trismegistos. Totulse află în tot, deci totul este în noi. Iată de ce anumite persoane aurăspuns la toate întrebările!

În lumea invizibilă, nu există pereţi despărţitori, nimic nu este al nostru,compartimentarea nu există decât în lumea materială. Psihismul nostrupluteşte într-o lume fără limitări, de aceea el poate să reţină totul;creierul nostru funcţionează într-un domeniu accesibil tuturor. Poţi să-ţi păstrezi banii pentru tine, nu şi gândurile.

Întreaga fiziologie a corpului nostru îşi are replica exactă în invizibil,dublul său astral. Unele persoane văd corpul eteric, aura oamenilor şipe cea a obiectelor. Toate acestea sunt cât se poate de reale şi nureprezintă o fantezie a spiritului.

Ceea ce văd ochii noştri nu este decât replica materială a ceea ce există,realmente, în invizibil; este manifestarea vizibilă a realităţii, care, defapt, nu aparţine acestei lumi. Învăţătura ezoterică, fie ea orientală sauoccidentală, o dovedeşte. Este suficient să intri într-o stare puţin maispecială pentru a stabili o legătură cu această lume a imaterialului carecuprinde totul, deci şi orice răspuns la întrebările pe care ni le-am puteapune.

În lucrarea „The Human Brain”, John Pfeiffer afirmă: „[...] Raporturilece se stabilesc cu realitatea înconjurătoare ajung în interiorul corpuluidinspre organele de simţ, sub forma unei senzaţii de tensiune

14

RADIESTEZIA MENTALĂ


15

musculară. Nu se cunoaşte cu exactitate numărul simţurilor noastre;există cu certitudine mai mult de cinci; sunt, probabil, cam douăzecide simţuri. Unele dintre aceste simţuri anonime implică o serie deconexiuni cerebrale efectiv inaccesibile percepţiei, motiv pentru carenu se pot formula teorii privitoare la ele.”

„Plecând de la experimentele pe plante, animale şi oameni, s-a doveditcă există o interconexiune la un anumit nivel al substanţei universului,între lucruri şi univers.” (Tiller)

Pentru a încerca să explicăm evaluarea răspunsurilor la întrebărilenoastre de la nivelul inconştientului, putem expune ipoteza lui Waltercare sugera că ritmul alfa semnifică faptul că encefalul nostru exploreazămediul prin eliminare, în căutarea unui traseu tipic (pattern). Acestproces de eliminare ar lua sfârşit odată ce tiparul căutat este localizat.Acest proces se poate compara cu acea comandă ce se dă calculatorului,de a căuta un anumit cuvânt sau document. Odată ce cuvântul saudocumentul au fost găsite, procesul a luat sfârşit.

Numele unui obiect, al unei plante, al unui animal, al unui om evocăacel obiect, acea plantă, acel animal, acel om. Numele înglobează TOTceea ce respectiva fiinţă sau respectivul obiect reprezintă; este, poate,motivul pentru care călugării din Tibet nu-şi dezvăluie niciodată numelereal, de teamă ca inamicii lor să nu acţioneze împotriva lor. Schimba-rea numelui echivalează cu abandonarea propriei personalităţi,renunţarea la propria identitate pentru a deveni un individ oarecare.În cercetările noastre intrapsihice, numele ÎNLOCUIEŞTE, adesea,obiectul pe care îl reprezintă şi care poate să fie chiar subiectiv.

Când eşti conştient de ceea ce precede, poţi dori să îţi dezvolţi uneledintre simţuri pentru a folosi enormele posibilităţi latente din interiorultău. Dacă cercetătorul operează în scop dezinteresat, dacă concentrareasa este corect realizată, el va putea să primească informaţii care vor

Introducere


părea supranaturale. În plus, el va primi frânturi de intuiţie care îl voruimi şi pe el însuşi.

Pentru a ajunge la percepţia extrasenzorială, trebuie să te deconectezi,să te relaxezi, să te detaşezi, adică să îţi schimbi ritmul gândurilor.Bineînţeles, noi suntem în stare de veghe, de atenţie şi de concentrare,fiind orientaţi către exterior, iar creierul nostru funcţionează în ritmbeta (14 cicluri pe secundă cu amplitudini relativ slabe). Pentru a intraîn starea interiorizată a conştiinţei, trebuie să încetăm orice activitate,să ne relaxăm; ritmul cerebral scade, poate spre zece cicluri pe secundă:acesta este ritmul alfa.

Iată cum să trebuie să procedăm pentru a atinge această stare. Neaşezăm confortabil într-un fotoliu, în faţa ferestrei. Privim cerul, fărăa ne gândi la nimic, concentrându-ne asupra unui singur punct – acelade nonexistenţă. Ne aflăm în ritm alfa: suntem deci disponibili.

Această poziţie alfa este ideală când ne pregătim pentru o explorareintrapsihică. Se spune că a fi în alfa înseamnă că poarta este deschisă...

A rămâne în alfa înseamnă să conversezi cu inconştientul tău, să poţisă extragi informaţii indiferent din ce arhivă mentală, din ceea ce poartănumele de „spirit universal”, „inconştient colectiv”, „conştiinţăcolectivă”. Aceasta este o reconfirmare a faptului că putem găsi totul,cu condiţia să ştim însă exact ceea ce căutăm.

Aflându-ne în alfa, este suficient să dirijăm un gând, care nu admitedecât un singur răspuns, spre un anumit scop, pentru ca el să declanşezeo reacţie perceptibilă creierului care l-a emis. Dacă acest gând şi-aîntâlnit omologul, atunci feedbackul este pozitiv. Dacă gândul nudeclanşează nicio reacţie, înseamnă că el nu a atins nimic identic: atunci,feedbackul este negativ.

16



De exemplu: dacă emitem un gând despre bunătate către psihismul unuiindivid căruia îi lipseşte această calitate, gândul, negăsindu-şiperechea, nu va vibra în acord cu nimic; nu va exista „rezonanţă”.

Deprinderea acestei tehnici reprezintă dezvoltarea facultăţilorparanormale. Ea se efectuează prin exerciţii în care întrebările carecreează gânduri sunt studiate cu grijă pentru a-l pune pe cel ce studiazăîntr-o stare psihică convenabilă. La început, spiritul său este atent lamişcările de pendulare, dar, treptat, el începe să-şi canalizeze atenţiamai mult asupra ceea ce simte. Pendulul nu devine altceva decâtmartorul a ceea ce individul ştie deja, în interiorul fiinţei sale.

Cercetătorul nu-şi chestionează niciodată pendulul, ci dialoghează cuinconştientul său, ceea ce îi dezvoltă sensibilitatea. Când nu suntemdestul de sensibili pentru a percepe senzaţiile-răspunsuri la gândurilenoastre interogative, privim pendulul la fel cum am privi un voltmetrupentru a afla sarcina unui acumulator, sau un termometru pentru aafla temperatura. Atât voltmetrul, cât şi termometrul, nu sunt decâtinstrumente indicatoare.

Exerciţiile propuse par puerile unui necunoscător, dar ele duc sigur şirapid spre rezultate pozitive, concrete. Condiţionarea care a fost expusăîn acest text se face lent şi fără ştirea celui investigat. Explicaţiile suntlungi, există necesitatea unor repetiţii, iar aplicarea tehnicii are nevoiede exemplificare. Deşi pare un proces dificil şi de durată, în practicăeste mult mai simplu.

Învăţarea se pregăteşte pas cu pas, pe parcursul a numeroase seminarii,şi este asimilată în câteva zile. Prima zi este consacrată exerciţiilor dedezvoltare şi antrenament psihic. Celelalte zile, aplicaţiilor metodei, aşacum sunt ele descrise în această carte. Fineţea şi rapiditatea execuţieise dobândesc în timp, prin exerciţiu.

17

Introducere


CINE POATE SĂ ÎNVEŢE ÎN ACESTE CONDIŢII? Răspuns: toatepersoanele care sunt MOTIVATE. A fi motivat înseamnă să-ţi doreştisă înveţi cu orice preţ. Înseamnă să treci pe locul doi obligaţiileprofesionale şi familiale, să te deplasezi relativ frecvent şi să faci oricepentru a-ţi satisface nevoia de a cunoaşte. Numai astfel au reuşit eleviinoştri.

Nu trebuie să credeţi că oferim doar două răspunsuri – DA şi NU;dimpotrivă, cel mai interesant este răspunsul: DA, DAR... El se traduceprintr-o reacţie pozitivă ezitantă, care oscilează între „da” şi „nu” şi carese referă foarte clar la un obstacol care deranjează şi care trebuieeliminat.

Aici trebuie să intervină inteligenţa, cunoştinţele şi intuiţia noastrăpentru a trece în revistă toate obstacolele posibile într-o situaţie datăşi a găsi cauza care împiedică o reuşită. Este o formă ingenioasă dedezvoltare a inteligenţei şi intuiţiei.

Asimilarea acestor informaţii nu solicită un efort considerabil. Nutrebuie să vă descurajaţi în faţa descrierii detaliate a cercetărilor.Tehnica de bază este aceeaşi pentru toate. Rezultatele sunt sigurepentru cei care muncesc susţinut.

„Nu obţinem nimic fără efort. Trebuie să muncim, pentru că lucrurilecare vin în mod gratuit nu au, în general, nicio valoare. Trebuie să nedeschidem sufletul, trebuie să avem voinţă să asimilăm cunoştinţe noi.Trebuie să pornim de la premisa că învăţătura se atinge numai prinrepetiţie şi să nu uităm niciodată că gândul şi omul alcătuiesc aceeaşientitate.” (Lobsang Rampa)

Pentru început, trebuie să ne familiarizăm cu instrumentele noastre.Acestea sunt: creierul nostru, care emite gândurile şi care primeşterăspunsurile, sistemul nostru musculo-nervos care le materializează şi

18



pendulul care le amplifică în mod concret. Ceea ce trebuie deci săînvăţăm este să ne formulăm în mod corect gândurile. Un gând incorectexprimat declanşează o reacţie incorectă.

Pentru a obţine rezultate, se începe cu nişte exerciţii de antrenament,aşa cum se procedează şi în cazul primelor ore de şoferie. Cursantulpoate învăţa să se folosească de instrumentele prezentate în a douaparte a acestei cărţi, numai după ce se familiarizează cu ele.

Recomandăm lucrul cu un pendul sferic, din metal, cântărind 50-60 grame. Pendulul se ţine între degetul mare şi cel arătător. Mânanu stă suspendată, cotul nu este sprijinit (cel puţin, nu la început). Nutrebuie să simţim mişcările de pendulare în vârful degetelor, fapt ce nepermite ca, în timp, să nu mai fie necesar să-l privim şi chiar să ne lipsimde el în anumite circumstanţe.

Trebuie să precizez că mulţi radiestezişti recurg la anumit tip deradiestezie mentală. Ei nu sunt preocupaţi de tehnică, ci, pur şi simpluîşi întreabă pendulul, pornind de la o „convenţie interioară”: cândpendulul se va mişca spre dreapta, el va indica un răspuns pozitiv, cândse va mişca în sens invers, răspunsul va fi unul negativ, iar dacă nu seroteşte, răspunsul va fi unul neutru.

De fapt, inconştientul lor este cel care răspunde, dar fără ştiinţa lor,după o regulă artificială, impusă de către conştient. Nu putem nega căei obţin rezultate, dar erorile sunt deseori numeroase. Există însăîntotdeauna şi excepţii, cum ar fi cazul abatelui Mermet sau al preotuluiBourdou, al lui R. P. Jurion şi al altora, dar aceştia adoptau o tehnicămai puţin naivă.

Prin metoda noastră, noi nu impunem nimic inconştientului, ciaşteptăm reacţiile, pe care le interpretăm, apoi, prin comparaţie; noilăsăm inconştientul să se exprime liber.

19

Introducere


Deşi mulţumit, domnul îmi cere totuşi să insist asupra regiunii Tours,pe care nu o reţinusem. Repet operaţiunea şi obţin un răspuns negativ,mai curând defavorabil. Îmi cere să restrâng câmpul de investigaţie,dar răspunsul este tot negativ. În timp ce mă întrebam care să fieexplicaţia pentru insistenţa sa, acesta îmi spune: „Vă rog să puneţicreionul în acest loc. Aici se află satul X.” Nici nu a terminat bine depronunţat numele acestui sat, că am şi resimţit o pulsaţie puternicăcare mi-a declanşat giraţii frânate, indicând un loc foarte favorabilpentru el. Eu am rămas perplex în faţa acestui rezultat. Atunci, domnulmi-a spus: „Acesta este satul meu natal!... Când eram copil, nu îmi plăceasă merg în vacanţă la verişoara mea, care locuieşte la douăzeci dekilometri de aici, pentru că, de fiecare dată când stăteam la ea, aceastase îmbolnăvea.”

Mi-am amintit atunci că, adesea, bătrânii spun că nu te poţi vindeca demelancolie decât întorcându-te la locul de baştină.

� Alegerea unei instituţii de învăţământ pentru un copil

Vom studia şi orientarea profesională, dar într-un alt capitol.

Mulţi părinţi sunt dezorientaţi când trebuie să aleagă o instituţie deînvăţământ pentru copiii lor. De multe ori se constată că un copil mutatla o altă şcoală nu face progrese, deşi, până atunci, se descurca foartebine. Atâta timp cât copilul nu are probleme de sănătate, care să fieexplicaţia? Părinţii se pot gândi imediat că este vina unuia sau a maimultor profesori cu care copilul lor nu este compatibil. Uneori, acesta este motivul, dar pot exista şi alte explicaţii. Pot interveni şi mulţi alţi factori, cum ar fi: schimbarea, metodele de predare, relaţiile dintre profesori şi elevi, colegii, disciplina, aspectul şcolii şi alîmprejurimilor etc.

122



Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

(...)

Elevul simte toate acestea, el intră permanent în contact cu aceastăambianţă, iar dacă aceasta se potriveşte temperamentului său, el se vasimţi bine şi va învăţa bine. Dacă nu, copilul poate întâmpina problemede adaptabilitate.

Radiestezia mentală vă ajută să evitaţi încercările nefericite. Intenţiaeste aceeaşi: să căutăm ceea ce i se potriveşte unei fiinţe umane, în loculunde îşi desfăşoară activitatea (fie că merge la şcoală sau la serviciu)sau unde locuieşte. Metoda este universal valabilă, necesitând doar ouşoară adaptare. Cursanţii mei vă pot confirma acest lucru.

Iată un exemplu. Un domn mi-a cerut ajutorul cu privire la înscriereafiului său la un anumit liceu. Îmi dă fotografia copilului şi îmi indicănumele şcolii, pe care l-am scris pe o hârtie.

Plasez pendulul deasupra fotografiei şi mă aşez în P.M. cu INTENŢIAde a afla dacă AMBIANŢA ACESTUI INSTITUT VA PERMITECOPILULUI SĂ ÎNVEŢE bine. Încep să mă gândesc, indicând numelescris cu indexul stâng şi citesc acest nume (deci mă gândesc la el) ...nicio reacţie. „Domnule, răspunsul este negativ.” Încerc cu alte instituţiipână obţin un răspuns favorabil.

Odată, am avut un caz mai complicat cu o doamnă care mi-a spus: „Amdoi băieţi, unul de 8 şi unul de 10 ani. Sunt nişte copii inteligenţi, darnu vor să facă nimic în clasă. În plus, au fost exmatriculaţi de mai multeori. Nu ştiu unde să îi mai înscriu, vă rog să mă ajutaţi.”

Doamna mi-a dat câteva fire din părul celor doi băieţi şi am început cucel mai mare, să spunem nr. 1. Am aşezat pendulul în P.M., deasuprafirelor de păr aparţinând subiectului cu nr. 1, cu INTENŢIA de acunoaşte ŞCOALA CARE I SE POTRIVEŞTE CEL MAI BINE,spunându-i doamnei: „Daţi-mi vă rog numele unei şcoli la care nu a fostpână acum.” Doamna mi-a dat mai multe nume, până am găsit o şcoalăla care am obţinut nişte reacţii pozitive.

123

Sintonizarea ca metodă de lucru


Pentru celălalt copil am aplicat aceeaşi metodă şi am obţinut un răspunspozitiv, dar pentru o altă şcoală. Atunci, contrariată, mama lor mi-a spuscă ar prefera ca amândoi băieţii să fie în acelaşi loc, ca să fie scutită demai multe drumuri. Atunci i-am explicat că cei doi au firi şi personalităţidiferite şi că ce este potrivit pentru unul, nu este şi pentru celălalt.

Până la urmă, doamna s-a văzut obligată să cedeze în faţa argumentaţieimele şi de şase luni încoace, străbate câţiva kilometri buni pentru a-iduce pe copii la şcoală. Cu toate acestea, ea este foarte mulţumită,mărturisindu-mi că amândoi sunt printre primii din clasă!

� Obiecte şi culori care avantajează sau care dezavantajează

Se spune că există unele obiecte care aduc noroc, iar altele ghinion.Acesta este un domeniu pe care radiestezia ne permite să-l studiemfoarte bine.

Multe persoane admit că, în natură, totul emite radiaţii, unele explicabileştiinţific, iar altele nu. Putem deci afirma că atât vietăţile, cât şi obiectelecreează o ambianţă specială prin radiaţiile pe care le emit. Acest lucrueste valabil pentru plante, piese de mobilier, pietre preţioase saunepreţioase, haine, metale, case, maşini, persoane, culori şi chiar forme.

Întâlnim radiaţii la tot pasul. Este normal să gândim că, atunci cândintrăm în contact cu nişte radiaţii compatibile cu ale noastre,comuniunea este perfectă. Se spune, chiar, despre doi oameni care seînţeleg foarte bine, că sunt „pe aceeaşi lungime de undă”.

Există senzaţii pe care le simţim într-o împrejurare sau alta, fără să neputem să explica provenienţa lor. Există camere în care nu ne simţimbine, haine în care nu ne simţim în largul nostru, fără să ştim de ce,culori care ne întristează etc.

124



Într-un mediu care nu ne este în mod special dezagreabil, putem aveaobiecte a căror prezenţă ne deranjează sau pe care chiar le respingem.Iată un exemplu din experienţa personală:

Acum câţiva ani buni, deschisesem un cabinet de consultaţii în Paris.Clienţii, deşi mulţumiţi, nu reveneau. Stăteam mai mult degeaba. Dupătrei luni, mi-a venit ideea de a afla dacă nu exista ceva printre obiecteledin biroul meu care îmi deranja activitatea profesională. Am examinat,deci, în amănunt, toate obiectele şi am găsit două tablouri mici,japoneze, care îmi fuseseră oferite de un corespondent din Tokyo. Acestetablouri emiteau nişte unde negative. De asemenea, am mai găsit pebirou un prespapier metalic, în formă de crab. Mi-am amintit, atunci,de remarca mai multor clienţi, care îmi spuneau, arătându-mi acestprespapier: „Nu-mi place să privesc acest crab, mă face să mă gândescla cancer!” Am renunţat la aceste obiecte şi clienţii mei au început sărevină.

Există femei cărora nu le place să poarte, de exemplu, o anumită rochiesau bijuterie, deoarece au remarcat că acestea le creau o proastădispoziţie, şi mai mult de atât, li se întâmpla ceva dezagreabil.

Dacă ne înconjurăm de o ambianţă favorabilă, vom primi o veste bunăcu o foarte mare bucurie pentru că ea va fi amplificată de ambianţă.Dacă, dimpotrivă, este vorba de o veste rea, dar mediul este favorabil,atunci o vom accepta mai bine, ne va deprima mai puţin. Din contră,dacă ambianţa este defavorabilă şi dacă ni se întâmplă un evenimentfericit, bucuria noastră va fi diminuată, iar dacă evenimentul estedureros, ne vom simţi rău, deoarece durerea va fi amplificată de oambianţă nocivă.

Prin tehnica noastră, noi putem să remediem toate aceste problemeşi, în consecinţă, să ne ameliorăm calitatea vieţii.

125



Obiecte defavorabile

Iată cum procedez. Încep cu INTENŢIA de a descoperi dacă într-ocameră există un obiect DEFAVORABIL. Stăm în picioare, în mijloculacestei camere, aşezăm pendulul în P.M., fără a emite vreun gând, îlprivim şi atât. Ambreiem, ridicându-ne privirea şi fixând un obiect (nutrebuie să ne gândim la ceva anume, pentru că cercetarea pleacă de laINTENŢIA de a fi sensibil la un obiect defavorabil).

Nu se simte nimic, nicio reacţie, oscilaţiile continuă. Ne detaşăm. Fixămun alt obiect, iar dacă nici de această dată nu obţinem vreo reacţie,revenim în P.M., fără a mai privi acel obiect. Testăm astfel toateobiectele, tablourile etc. şi dacă unul dintre ele îmi provoacă o reacţie,înseamnă că obiectul pe care îl privesc este răspunsul la ceea ce căutăm,adică acela este un obiect defavorabil şi atunci vom avea giraţii pozitive.

Se poate proceda şi invers, adică pornind în căutarea obiectelorfavorabile. În acest caz, vom obţine giraţii pozitive la toate obiectele,în afară de cel sau cele defavorabile. Această metodă inversă dureazăînsă mai mult, fiind şi mai obositoare. Există grade de favorabil şidefavorabil. Cu cât reacţia (giraţia) este mai puternică, cu atât influenţaobiectului este mai importantă.

Culori favorabile

Pentru a găsi culoarea potrivită unei persoane, putem proceda în moduridiferite, cu INTENŢIA de a descoperi culoarea favorabilă:

a) Plasăm pendulul deasupra obiectului aparţinând persoanei sauasupra mâinii acesteia. Ne aşezăm în P.M., atingem o hârtie sau oţesătură colorată cu indexul stâng şi ambreiem, formulând mentalşi pronunţând în şoaptă numele acestei culori. Giraţiile îmi confirmăcă ea este favorabilă.

126



b) Putem privi persoana fără a avea nevoie de un obiect al acesteia.

c) Putem privi persoana, cerându-i să numească o culoare. Dacăaceasta este una favorabilă, voi avea imediat o reacţie.

d) Putem doar asculta vocea persoanei, fără a o vedea, iar rezultatuleste acelaşi.

O doamnă care vrea să fie în pas cu moda poate să poarte o culoarecare îi este defavorabilă, cu condiţia de a o neutraliza cu o culoarefavorabilă în proporţie de ⅔ din suprafaţă, faţă de ⅓, cât ar reveni culoriidefavorabile.

În cazul culorilor suprapuse, culoarea de deasupra domină.

Bijuterii defavorabile

La bijuterii, se procedează ca şi în cazul culorilor. Începem cuINTENŢIA de a afla ce bijuterie este favorabilă.

Pornim din P.M. şi ambreiem, privind bijuteria. Dacă aceasta estedefavorabilă, rotaţia îşi va schimba direcţia, îndreptându-se mai multsau mai puţin spre noi. Pot apărea giraţii negative.

Cursantul trebuie să remarce faptul că, pe măsură ce avansăm întehnică, eu o simplific şi o diversific, oferind mijloace de verificare. Estevorba de metoda învăţării progresive.

Iată şi o anecdotă.

Odată, doi tineri mi-au adus o casetă cu bijuterii de familie, cerându-mi să le indic pe cele care le-ar putea fi defavorabile. Dacă obijuterie este defavorabilă pentru o persoană, acest lucru nu înseamnă

127



că ea este defavorabilă şi pentru o alta. Este o chestiune de vibraţiiarmonice sau dizarmonice.

Am început cu INTENŢIA de a le separa în trei categorii: bijuteriifavorabile, bijuterii defavorabile şi bijuterii neutre. În acest scop, amurmărit reacţiile pendulare, giraţii pozitive care îmi vor indica bijuteriilefavorabile. Când avem o senzaţie negativă, direcţia oscilaţiilor din P.M.deviază spre stânga, oprindu-se cam în faţa noastră.

Am luat câteva fire de păr de la soţ şi câteva de la soţie şi le-am puslaolaltă. Am aşezat pendulul în P.M., deasupra lor şi am ambreiat,atingând, pe rând, bijuteriile. Când am terminat, tânăra i-a spus soţuluiei, arătând grămada de bijuterii defavorabile: „Iată toate bijuteriile dela mama ta!” (fără comentarii).

Când o bijuterie este defavorabilă pentru o persoană, putem afla dacăvina o poartă forma sa, metalul sau piatra din care este confecţionată.

� Unde să ne instalăm când lucrăm?

Alegerea unui loc pentru deschiderea unei afaceri sau pentruexercitarea unei profesii liberale este, de multe ori, o întreprinderedificilă. Care sunt criteriile pe care trebuie să le luăm în considerare?În primul rând oraşul, apoi cartierul, oamenii care locuiesc sau carefrecventează zona, concurenţa etc., sunt mulţi factori care intră îndiscuţie. Există cerere pentru tipul de afacere pe care vrei s-o inaugurezi,vei atrage clienţi fideli? Cum să-ţi faci o idee? Metoda noastră poate săajute mult, căci noi ne bazăm mereu pe acordul sau dezacordul dintreconsultant, profesie şi cei cu care va trebui să interacţioneze acesta.

Unul din cursanţii mei, de profesie medic, îmi spune: „Practic medicinaîntr-o staţiune renumită pentru sporturile de iarnă, unde muncesc zilumină patru luni pe an, pentru a pune la loc membre rupte sau pentru

128



a trata entorse etc., iar în restul timpului nu fac nimic. M-am săturat,vreau să lucrez în mod susţinut. Unde mă sfătuiţi să mă stabilesc?”

Atunci, am întins harta în faţa mea, cerându-i medicului să îşi întindămâna în dreapta mea. Am căutat oraşul în care EL AR PUTEA SĂ-ŞI PRACTICE MESERIA CU EFICACITATE, ţinând cont detoate elementele importante din acest punct de vedere. L-am întrebatdacă are vreo preferinţă, iar acesta mi-a spus că este interesat în modspecial de centrul Franţei. Am aşezat pendulul în P.M., deasupra mâiniisale, mi-am pus trei degete ale mâinii stângi pe hartă, pentru a lăsaliberă o suprafaţă mai mare şi am ambreiat, privind regiunea aflată înjurul degetelor mele. După o uşoară tatonare a oscilaţiilor din P.M.,acestea s-au transformat în giraţii, chiar deasupra unei regiuni în carese află un oraş favorabil solicitantului.

Apoi am folosit doar indexul, punându-l peste Clermont-Ferrand:oscilaţiile din P.M. sunt abia sesizabile. M-am detaşat şi mi-am pus indexulpeste un oraş învecinat, moment concretizat printr-o puternică reacţie,urmată de giraţii violente. Acest oraş i se potriveşte perfect pentru a-şipractica meseria. Va găsi acolo atât un climat, cât şi o ambianţă propice,precum şi oameni cu care se va înţelege. Într-un cuvânt, mi-am dat seamacă acolo se va simţi bine, deoarece personalitatea sa se acordă perfectcu locul şi cu oamenii de acolo. Au trecut câţiva ani de la acest experiment,iar medicul de care v-am vorbit este stabilit în oraşul indicat, fiind perfectsatisfăcut de rezultatele muncii sale şi de alegerea făcută.

Dacă este vorba de o profesie liberală, partea de stradă are mai puţinăimportanţă decât în cazul comerţului. Există anumite porţiuni de stradăpe care oamenii le preferă. Iar acest lucru contează foarte mult în cazulunei activităţi comerciale.

Putem deci să testăm dacă un oraş sau un cartier este comercial, dacăpopulaţia este dispusă să cheltuie mai mulţi bani, dacă mediul este

129



propice, dacă ne putem izbi de o concurenţă acerbă, sau pur şi simplu,dacă zona se potriveşte cu personalitatea noastră etc.

Metoda noastră poate oferi un răspuns la toate aceste întrebări.

� Cum se apreciază calitatea unei afaceri

Îmi amintesc de o consultaţie pe care mi-a cerut-o un arhitect. Iatăproblema acestuia. Voia să cumpere un teren în Corsica şi nu ştia câtde profitabilă ar fi afacerea.

Prima dată m-am gândit să verific onestitatea celor cu care acestatrebuia eventual să interacţioneze: finanţişti, promotori etc. M-am aşezatîn P.M., cu intenţia de a aprecia onestitatea partenerilor şi i-am spus:„Daţi-mi un nume de persoană cu care va trebui să tranzacţionaţi”:„domnul X”... Nu am avut o reacţie favorabilă, din contră, sensuloscilaţiilor mele s-a îndreptat spre stânga şi către mine, gata să treacăîn giraţii negative. Fără a-i comunica încă răspunsul meu, m-am detaşat.

Cer un alt nume, apoi un al treilea, care era şi ultimul. Cele trei personajeaveau o onestitate mai mult decât îndoielnică! L-am privit din nou pearhitect, testându-i onestitatea... reacţia a fost favorabilă, pozitivă.

Iată ce răspuns i-am dat: „Am impresia că aceşti oameni sunt de oonestitate îndoielnică şi, cum dvs. păreţi un om cinstit, există şansemari să fiţi înşelat. Dacă aş fi ca ei, v-aş putea sfătui să acceptaţi, darîn acest caz vă avertizez că nu aveţi de-a face cu nişte oameni oneşti.”

După câteva luni, m-am întâlnit cu soţia arhitectului, care mi-a spus:„Soţul meu nu a încheiat afacerea cu acei vânzători, dar arhitectul carea cumpărat de la ei are mari neplăceri. Se vorbeşte deja de proces, defalsuri etc. Soţul meu vă mulţumeşte şi acum.”

130



Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

Anca

Typewritten Text

(...)

Radiestezia Mentala

Documents

Transcript of Radiestezia Mentala