c r u c e a o ş i eŞi în trecutul depărtat şi în cel mai apropiat, în-

grijirea bolnavilor şi răniţilor se făcea până acumpuţină vreme numai în câteva spitale în care per-

In realitate era şi aceasta, dar cauza primordialăeră alta : rănitul, bolnavul şi personalul care-1 în-grijea erau consideraţi ca fi ind duşmani şi deci,

sonalul medical era ajutat de un personal voluntar când cădeau în mâinile celeilalte armate, erau tra-alcătuit mai ales din călugări şi călugăriţe. Docu- taţi mai mult sau mai puţin ca atari.

Palatul Crucii Roşii, din Bucureşti

mentele ne arată că la noi primele spitale, bolniţecum se numiau, s'au creat în mănăstiri.

Organizarea eră şi sumară şi insuficientă. Dardacă era aşa în ceeace priveşte viaţa societăţii întimpuri obişnuite, de pace, o putem considera cainexistentă în timp de răsboiu. Până chiar în ras-boiul Criraeei (1854—1855), din această cauză,prea puţini din cei răniţi şi bolnavi se vindecau.

Cauza mai cu seamă a acestei mari pierderi devieţi şi a suferinţelor următoare acesteia, părea afi o organizaţie insuficientă a serviciilor sanitare.

Unui elveţian, Henri Dunant, care a asistat caspectator la bătălia dela Solferino (1859) şi a vă-zut grozăveniile câmpului de luptă, după ce bătă-lia s'a terminat, îi revine meritul de a fi schimbataceastă stare de lucruri, întors la Geneva a con-vins pe câţiva concetăţeni ai săi să formeze un co-mitet care să îndrepte această stare de lucruri.

Ideile frumoase propovăduite de acest comitetau fost aşa de elocvente, propaganda a fost aşade bine făcută, încât o conferinţă de experţi, detoate neamurile, s'au întrunit dela 26 la 29 Oc-

General RADU ROSETTI. CRUCEA ROŞIE

PREŞEDINŢII CRUCII ROŞII

537

Henri Dunant, întemeietorul Crucii Roşii8 Maiu 1828-30 Oct. 1910

Principele Grigore Gr. Ghica15 Iulie 1876—13 Febr. 1897

George Gr. Cantacuzino9 Martie 1897—23 Martie 1913

tombrie 1863 la Geneva, pentru a caută cele maipotrivite mijloace de a veni în ajutorul răniţilor,acolo unde serviciile sanitare militare erau neîn-destulătoare,

Conferinţa a elaborat o serie de rezoluţii careau servit de bază la întemeierea unui mare numărde instituţii menite =i veni în ajutorul militarilor ră-niţi.

Aceste rezoluţii au constituit statutele funda-mentale ale tuturor instituţiilor care s'au întemeiat.Iar comitetul de iniţiativă care provocase confe-rinţa experţilor, a servit la început de legătură în-tre aceste instituţii şi a devenit în urmă ComitetulInternaţional al Crucii Roşii, cu sediul la Geneva-

Primul act internaţional, care a consacrat operaîncepută şi prin care se recunoştea că rănitul şibolnavul nu mai erau beligeranţi şi că personalulspitalicesc eră neutru, a fost convenţia dela Ge-aeva, dela 22 August 1864, îa care au aderat 54de State. România a dat adeziunea ei la 18/30Noembrie 1874.

La 11 Iunie 1876, Ministrul de Răsboiu de a-tunci, Colonelul G. Slăniceanu, a adresat Principe-lui Dimitrie Gr. Ghilca următoarea scrisoare :

„Guvernul Român în anul 1874 a aderat la Con-venţia dela Geneva, încheiată în 1864 între maimulte State din Europa, în scopul de a veni în aju-torul răniţilor şi bolnavilor militari în campanie.

,,Mijloacele de care dispune administraţia Răs-boiului fiind foarte restrânse, pentru a se puteaîndeplini scopul filantropic propus în toate Statelesemnatare ale acestei convenţii, s'a format prin ini-ţiativa privată societăţi pentru ajutorul răniţilor şibolnavilor militari în răsboiu, cari prin subscripţii

voluntare ce au adunat au fost singurele în stare aprocura ajutoarele suficiente.

,,Consiliul de Miniştri, prin jurnalul încheiat la7 crt. autorizând formarea unei asemenea Socie-tăţi în România şi fiind cunoscut zelul şi devota-mentul ce Dvs. aţi arătat totdeauna însemnatelorinstituţii de binefacere, care, sub luminata Dvs. di-recţie, dau rezultate atât de satisfăcătoare, viu avă ruga să bine voiţi. Principe, a primi sarcina for-mării acestei Societăţi şi în ţara noastră unde pânăastăzi nu există nici una.

,,In speranţa că Dvs. veţi binevoi a luă aceastăsarcină, am onoare a vă alătură un proect de sta-tute pe care, adnotându-le, vă rog a Ie înapoia sprea obţine în urma înalta aprobare.

,,Bine voiţi vă rugăm, Principe" etc...In urma acestei adrese. Principele Dimitrie Gr.

Ghika a convocat pe mai multe persoane de sea-mă şi a format un Comitet provizoriu, care, prinprocesul verbal din 4 Iulie 1876, a hotărât orga-nizarea unei societăţi de ajutor pentru militarii ră-niţi în răsboiu, sub denumirea de societatea ,,Cru-cea Roşie din România".

La 15 Iulie 1876, membrii fondatori ai Societăţii,întrunindu-se au ales primul consiliu general com-pus din următoarele persoane : Dimitrie Gr. Ghika.Nicolae Kretzulescu, Dimitrie A. Sturdza, C. A.Rosetti, Ion Ghika, Dr. P. latropol, Dr. C. Da~villa, George Gr. Cantacuzino, Gr. C. Cantacu-zino, Dr. Ar. Fotino, Hillel Manoach, Dr. I. Theo-dori, Colonel St. Fălcoianu, Colonel I. Algiu, Dr.Athanasovici.

Preşedinte a fost ales Principele Dimitrie Gr,Ghika.

Statutele Societăţii au fost promulgate prin Inal-

538 B O A B E D E . G R Â U

P R E Ş E D I N Ţ I I

Ion Kalinderu21 Iunie 1913—11 Decemvrie 1913

Alexandru Marghiloman7 Mai 1915—10 Maiu 1925

Irina Câmpineanu Preşeci. de onoare a soc.Crucea Roşie 7 Maiu 1915—2 Noem. 1920

tul Decret Domnesc No. 1744 din 8 Septemvrie1876.

Prin legea din 30 Decemvrie 1906 s'a conferitsocietăţii personalitatea juridică.

Statutele din 1876, ne mai corespunzând des-voltării ce a luat societatea, au fost modificate, cuaprobarea guvernului, în anul 1914,

Cu câteva zile înainte de a se londă CruceaRoşie Română a început, la 20 Iunie 1876. răs-boiul Sârbo-Turc.

Comitetul central a căutat să răspundă imediatscopului societăţii şi a decis formarea a două am-bulanţe spre a le trimite : una în ajutorul armateiturce, iar cealaltă în ajutorul armatei sârbe.

Guvernul otoman comunicând ,,că nu poate pri-mi în armata sa ambulanţele noastre pentrucă deşia aderat la convenţia deîa Geneva, dar nu a luatnici o măsură spre a ini ţ ia armata la respectul cese datoreşte acestei instituţii" si ,,că ambulan-ţele noastre pot merge în Serbia însă cu riscul sipericolul lor, deoarece guvernul nu ia asupră-şiresponsabilitatea de ceeace s'ar putea întâmplă dincauza ignoranţei trupelor sale", nu s'a mai trimisambulanţă în Turcia.

Ambulanţa destinată Serbiei a plecat din Bucu-reşti la 13 Iulie 1876 şi a ajuns la Cladova Ia 20Iulie ; de aci prin Negotin a pornit la Zaicear, so-sind acolo la 24 Iulie. Colonelul Lechanîn, care co-manda armata din Timoc, a cerut ca ambulanţaromână să urmeze trupelor sale. După retragereaacestei armate la Brestovaţca-Bania,/ambulanţa aprimit ordin să trimită parte din personal la Alexi-natz, iar parte la Ciupria, unde a funcţionat delal August până la 10 Septembrie îngr i j ind de răniţii

şi bolnavii aflaţi acolo. Personalul ambulanţei afost împărţit în două secţii :

O secţie a îngrij it spitalele din Ciupria, iar cea-laltă secţie a lucrat la punctele Nerikev-Han şiBobovişte.

Ambulanţa a funcţionat neîntrerupt dela l Au-gust până la 7 Decembrie, îngrijind 6832 răniţi şibolnavi.

Răsboiul Ruso-Turc a început la 12/24 Aprilie1877,

Comitetul central a organizat 2 ambulanţe des-tinate să urmeze armata română şi a înfiinţat spi-tale temporare atât în apropiere de câmpul de ope-raţie cât şi în Bucureşti, unde a construit, în gră-dina spitalului Filantropia, 3 mari barăci cu 90 pa-turi şi lângă Gara de Nord o baracă, spre a servide adăpost răniţilor în timp de aglomerare pânăce puteau fi transportaţi Ia diferite spitale.

In ajutorul societăţii, după intervenirea Comite-tului central, au sosit din străinătate mai mulţi me-dici si chirurgi.

Eforia Spitalelor Civile, hotărînd să primeascărăniţi şi bolnavi militari în spitalele sale, a pus ladispoziţia Crucii Roşii următoarele paturi : 84 pa-turi la spitalul Filantropia, 50 paturi la Colentina,41 paturi, la Colţea, 19 paturi la spitalul de copiişi 30 paturi la spitalul Boldescu din PIoeşti.

La spitalul Colţei s'a deschis un curs de ban-daje şi pansamente pentru doamnele care au doritsă vină în ajutorul răniţilor.

Prima ambulanţă a pornit din Bucureşti la 11Iunie 1877 şi a sosit a doua zi în gara Craiova, deunde a pornit la Poiana. Acolo a îngrijit.bolnaviicari se.trimete.au din lagărul dela Calafat precumşi pe locuitorii civili bolnavi.

General RADU ROSETTI: CRUCEA ROŞIE 539

C R U C I I R O Ş I I

r

Ecaterina Gh. CanfcacuzinoPreşed. de onoare a soc. Crucea Roşie

26 Iunie 1921—1 Sept 1923

Alexandru Constantinescu-25 Martie 1926—18 Noembrie 1926

Gh. Balş, Preşedintele de astăzi alSoc. Crucea Roşie

Această ambulanţă a fost împărţită în trei secţiişi anume :

Secţia I, care a urmat Divizia I activă, a pornitîn ziua de 14 Iulie la Calafat. De acolo a urmat di-vizia până la Radişevo în Bulgaria, -iar la 29 Au-gust s'a înapoiat la Verbiţa. La 9 Octomvrie sec-ţia s'a înapoiat la Griviţa, unde a stat până la 3Decemvrie, când a părăsit Griviţa şi a retrecutDunărea la Turnu Măgurele.

Secţia Il-a destinată a urma Divizia II, a pornitîn ziua de 19 Iulie la Cetate.

Din Cetate a plecat la Calafat însoţind corpulde rezervă până la 22 August, când a plecat îm-preună cu ambulanţa militară spre Plevna. Dupăatacurile făcute de armatele noastre contra pozi-ţiilor dela Griviţa, o parte din ambulanţă s'a re-întors la Mecica, formând acolo etapa de evacuare.

Secţia IlI-a a pornit la Poiana, în ziua de 21 Iu-lie, de unde a mers la Nicopole. Apoi a plecat la25 August şi s'a aşezat la Cerno-Selo, pe maluldrept al râului Osma.

De aci, un detaşament a plecat în ziua de 28August, spre Griviţa. Acolo a primit ordin, delaD-rul Davilla, să înainteze spre locul ce se alesesepentru primele pansamente, în vederea luptei dela30 August.

Restul secţiei II, stabilită îs Cerno Selo, s'a stră-mutat la 6 Septembrie la Mecica, unde se aflăetapa principală.

A doua ambulanţă a pornit din Bucureşti la 20August Ia Corabia, de acolo a plecat la Tr. Mă-gurele, unde a construit 4 barăci- cu 130 paturi.

După cererea D-rului Davilla, comitetul a trimissi o secţie la Rahova, secţie-căreia i -s'au încredin-

ţat 2 spitale-barăci locale cu 42 paturi, iar în urmăalte 4 spitale.

Numărul bolnavilor şi răniţilor îngrijiţi de for-maţiile Crucii Roşii a fost :

NutBăruJ bolnavilorFORMAŢIA

No.

paturilor Români Ru şi Turci Total

Ambulanta I

II

III

5pitale=bar. Tr. M

Barăcile din Buc.

ăgureie

şi Efor,

Total .

42

42

70130234

508

496

881770

644556

3347

(Ş_

10

2044

80

225 ;

21286

223:j,oi

1077

7571093866877901

4504Bolnavi căutaţi în spîta=lele armatei dela Rahova 142

Total general 4646

La isbucnirea răsboiului sârbo-bulgar din 1885-1886 Crucea Roşie Română a trimis câte o secţiemedicală, în fiecare ţară beligerantă.

Pornite la 11 şi 12 Noemvrie 1885, secţiile ausosit la Belgrad la 15 Noemvrie si la Sofia la î*'Noemvrie, unde au îngrijit de răniţi până în pri-mele zile ale luneî Ianuarie 1886.

Secţia din Belgrad în timp dela 16 Noemvrie1885 până la 4 Ianuarie 1886, a avut în îngrijireasa 3 spitale. Numărul răniţilor îngrijiţi în acestespitale s'a urcat la 500.

Secţiei din Sofia i s'a dat în îngrijire un singurspital cu 50 patrui. în care dela 22 Noemvrie pânăla 30 Decemvrie 1885, a avut în căutare 125 ră-niţi; .

540 B O A B E D E G R Â U

Depozitul din Bucureşti ai Crucii Roşii

In lunga perioadă de pace care a urmat după1886, Crucea Roşie şi-a manifestat activitatea,prin ajutoare date altor societăţi de Cruce Roşieşi prin mărirea fondurilor sale.

In 1906 d-na Irina Câmpineanu înfiinţează,,Crucea Roşie a Doamnelor din România". Scopulei era de a pregăti şi a dispune de personal pre-gătit şi de materialul trebuitor spre a face faţă îm-prejurărilor.

In anul 1913 în vederea campaniei din Bulgaria,Societatea Crucea Roşie din România şi SocietateaCrucea Roşie a Doamnelor din România, au for-mat un comitet comun de acţiune, pentru tot tim-pul cât armata română era să fie sub arme.

La 16 Iulie 1913 Ministerul de Răsboiu a hotă-rât ca spitalul mobil al Societăţii Crucea Roşie, săplece imediat pentru Tr. Măgurele, aşteptând a-colo noui dispoziţii.

Plecarea din Bucureşti a avut loc Ia 18 Iulie. LaTr. Măgurele în ziua de 23 Iulie spitalul a primitordin să plece la Teliş în Bulgaria, unde bântuiaholera asiatică.

In ziua de 30 Iulie s'a primit ordin ca „întregspitalul mobil cu tot materialul şi personalul" săse transporte de îndată la Tr. Măgurele, unde asosit la 9 August. Aci s'a instalat, în curs de 2zile, H barăci şi 12 corturi precum şi 4 gherete.Spitalul mobil a funcţionat acolo, dela 11 Augustpână la 24 August.

In tot acest timp au fost căutaţi în spital 265bolnavi, din care 255 bolnavi de holeră, iar restulde 10 de diferite boale. Dintre bolnavi au murit 38,restul au fost : parte evacuaţi, parte s'au însănă-toşit.

La 25 August personalul şi o parte din material

a plecat la Bucureşti, iar restul materialului a ră^-mas a fi adus în urmă cu calea ferată.

Cu întoarcerea armatelor din Bulgaria holeraasiatică s'a întins şi în ţara noastră.

Societatea a fost solicitată să vină în ajutorullocuitorilor din judeţele molipsite (Teleorman, Ro-manaţi, Dol j ) . Comitetul de administraţie a trimis16 corturi mari cu materialul şi personalul nece-sar. S'au îngri j i t mai întâiu bolnavii din comuneleCilieni, Jieni, Scărişoara şi alte localităţi din jude-ţul Romanaţi. De acolo a trecut în judeţul Dolj în-grijind de holericii din comunele : Giurgiţa, Afu-maţi, Urzicuţa. Urzica Mare, Ionelele, AmzuleşiiPortăreşti, etc.

Pentru judeţul Gorj, care aproape în întregimeera bântuit, s'au mai organizat alte 2 echipe cupersonalul şi materialul necesar.

In primăvara anul 1914 s'a trimis în Albaniatot materialul pentru instalarea şi funcţionarea uneisecţii de 10 bolnavi,

Imediat ce în anul 1914, a isbucnit marele răs-boiu Societăţile noastre de Cruce Roşie şi-au in-tensificat activitatea spre a fi gata pentru un cazde nevoie. Una din primele acţiuni a fost conto-pirea : Societăţii ,,Crucea Roşie din România" cu„Societatea Crucea Roşie a Doamnelor din Ro-mânia", formându-se „Societatea Naţională deCruce Roşie a României" şi întrunind astfel, într'unsingur tot, toate bunele voinţe care alcătuiau celedouă societăţi anterioare.

Apoi, Crucea Roşie s'a ocupat cu organizareaEn întreaga ţară de spitale care până la l Aprilie1916 dispuneau de 7.285 paturi.

Toate localurile în care urmau să se instalezespitalele de Cruce Roşie, au fost complet amena-

General RADU ROSETTI : CRUCEA ROŞIE 541

jate cu tot ce le trebuia ca : apă, canal, lumină, băi,spălătorie, bucătărie, etuvă, etc. precum au fostînzestrate şi cu tot materialul spitalicesc.

S'au organizat apo> şi cînci spitale destinate afuncţiona pe câmpul de operaţie, spitale care dis-puneau de 1000 paturi.

In fine s'au organizat cursuri pentru pregătireainfirmierelor necesare, cursuri care au fost urmatecu f o l o s demulte doamne.şi domnişoaredin toată ţara.

încă dela în- :::; ;iii-'U

ceputul răsboiu-lui mondial, d-1Gustave Ador, ;. '''•'• '•'•."'; - , .. ._• ; > -"f ; •;;•;Preşed. Corni- f ; \ v"'":/ - -tetuluî Interna-ţional al CruciiRoşii din Gene--va, a atras a-tenţia SocietăţiiCrucea Roşiedin România,asupra , execu- .-\l\^^:tării deciziilorConferinţei din\V a s h i n g-t o n, cu pri- ,vire Ia prizo-nierii de ras- ,"i:i;l:iiMboiu. După pri-mirea circulariide mai sus, a-mândouă socie-tăţile noastrecare erau atunciîn fiinţă şi-auorganizat servi-viile necesarepentru prizo-nieri.

Serviciul adat rezultatemulţumitoare şinumeroase fa-milii şi-au găsitmângâerea î nscrisori primite

• prin acestbirou — dela prizonieri.

Serviciul a dat rezultate mulţumitoare şi nume-roase familii şi-au găsit mângâerea în scrisori pri-mite — prin acest biurou — dela prizonieri.

Totalul corespondenţelor trimise dela începutulrăsboiului mondial şi până în primăvara 1916 afost de 11.050. Deosebit au fost şi numeroase scri-sori- de tranzit.

Afară de corespondenţă, s'au expediat în inter-

valul dela 12 Maiu 1915 până la 8 Maiu 1916 ur-mătoarele sume :

50.699 ruble 20 copeici pentru prizonierii cari seaflau în Rusia ;

1.608 coroane pentru prizonierii cari se aflauîn Austria ;

811 coroane pentru prizonierii cari se aflauîn Ungaria ;

268 mărci pen-•Bţjţffţffiţţncfffflm;;;-; tru prizonierii

cari se aflau înGermania ;

12 franci înFranţa ;

jj 3 5.540 dinarpentru prizonie-rii cari se aflau

"l • > - ' ; ,>•" ; , l , în Serbia;5.904 lire ita-

liene pentruprizonierii carise aflau în Ita-lia ;

150 lei unuirefugiat în O-landa ;

5 lire turceştiîn Turcia.

Numărul co-letelor tranzi-tate se ridică la:

6.135 din Ru-sia în Austro-Ungaria, trimi-se prizonierilorde către Crucea

î Roşie Rusă.70 din ţară

sau din Germa-nia şi Austro-Ungaria, pen-tru prizonieriidin Rusia.

In urma ocu-pării Serbiei decătre armateleaustro - ungareşi bulgare, oparte din popu-laţia s â r b ă :

12.535 persoane din teritoriile limitrofe cu ţaranoastră, s'a refugiat la noi prin Tr. Severin, Gruiaşi alte localităţi.

Crucea Roşie le-a venit în ajutor. La 31 Martie1916 numărul lor se redusese la 396 persoane.

Despre acţiunea Crucii Roşii în timpul răsboiu-lui de întregire ar fi aşa -de mult de spus în câts'ar umplea un volum. Cum totul este încă proas-păt în memoria tuturora, mă mărginesc a da rezu-

542 O A B E D E G R Â U

matul foarte succint ce urmează, menţionând că,la evacuarea Munteniei, Statul a trecut Crucii Ro-şii toate spitalele din zona ocupată ulterior de ina-mic.

In cifre Crucea Roşie a adus in timpul răsboiu-lui, armatelor şipopulaţiei civile,următoarele servi-

1. A adăpostitîn spitalele salepeste 150.000 ră-niţi şi bolnavi, re-prezentând aproxi-mativ 4.900.000zile de ospitali-zare,

2. A distribuit,în cantinele saledin gări, militari-lor în trecere, unnumăr de porţii(diferite alimente,ceaiuri, băuturi ră-coritoare şi altele)care se pot evaluala câte-va mi-lioane.

este că, autorităţi şi particulari, instituţii şi oamenide toate categoriile, au răspuns la apelul ei, nu nu-mai dând cu generozitate bani şi obiecte, dar .con-tribuind prin munca Ier devotată, în spitale, în ta-bere, în birouri şi peste, tot unde eră o durere de

alinat, un ajutorde dat,

Fără preget toţişi toate, au dat şiau dat din inimă.

Dela răsboiu în-coace, activitateaCrucii Roşii sepoate împărţi înurmătoarele cate-gorii de preocu-pări :

a) Strângereade fonduri, nece-sare pentru clădi-rea unui local pro-priu şi pentru rea-lizarea m e n i r i isale.

Scoală 'de inf i rmiere

In acest scop a-tât comitetul cen-tral cât şi filialeleCrucii Roşii au

3. In cantinele din Bucureşti, a distribuit la re- făcut apel la Stat, la diferite instituţii şi la marelefugiaţ i i cari au fost evacuaţi din Oltenia, Munte- public. Ca rezultat al apelului atât comitetul cen-nia şi Dobrogea şi au rămas în Bucureşti, cum şi trai cât şi filialele dispun azi de sume care le-arpopulaţiei sărace din Bucureşti, un număr de îngădui, în caz de nevoie, a începe o acţiune de800.000 prânzuri,osebit de pâine.

4. A ajutat înteritoriu] ocupat64.400 prizoniericu hrană, îmbrăcă-minte sau bani.

5. A adăpostitîn Bucureşti 3000refugiaţi.

6. A transmis,prin biurourile saledin Bucureşti siIaşi, mai mult de350.000 scrisoriîau informaţii pen-tru prizonierii derăsboiu şi pentrucivili, fără a socoticele date prin Bu-letinul Crucii Ro-şii, alcătuind în

O ambulanţă pentru combaterea frigurilor de baltă

total aproximativ 488.000 de fişe.7. A transmis direct sau prin comenzi 58.000 co-

lete pentru prizonierii români internaţi în lagăreledin ţările inamice ; cum a făcut şi transmiteri debani pentru aceiaşi prizonieri.

Dacă Crucea Roşie a putut aduce aceste servicii

ajutorare. Vor maitrebui însă foartemulte fonduri pen-tru ca o asemeneaacţiune să poatări condusă pe sca-ra necesară şi pen--TU un timp maiîndelungat.

Ca rezultat bă-nesc, cel mai mareeste acela al anu-lui 1926 când So-zietatea, împlinindo jumătate de veacde existenţă, s'audonat Crucii Roşiisume al căror to-tal este de circa10.000.000 lei, cu:are sumă s'a plă-tit în mare parte

costul clădirii, inaugurată în toamna anului 1927.b) Revederea, punerea la punct şi complectarea

materialului spitalelor mobile, care azi e terminată.c) Organizarea de alte formaţii de mobilizare, al

căror număr se măreşte continuu si a căror alcă-tuire se desvoltă sistematic.

Generai RADU ROSETTI : CRUCEA ROŞIE 543

d) Formarea-.unui corp de Infirmiere voluntare,trebuincioase şi pentru formaţiile Crucii Roşii şipentru cele ale armatei. In acest scop s'a făcut apella doamnele şi domnişoarele care cu atât devota-ment au servit în răsboiul trecut şî s'au înfiinţat şicursuri speciale,de către Centra-lă şi de către fi-liale, pentru pre-gătirea persoane-lor de bună voin-ţă, care doriau acăpăta, de acumînainte, pregăti-rea necesară,spre a se puteadevota la nevoieîngrjirii şi alinăriicelor suferinzi.Trebuie să spun

că, în aceastăprivinţă, CruceaRoşie a avut omare deziluzie.-Prea p u ţ i n edoamne şi dom-nişoare au răs-puns a p e l u l u isău. Meritul celor care s'au înscris este prin acea-sta cu atât mai mare. Marea majoritate pare a nuînţelege că azi când femeea cere drepturi ea are şidatorii şi că, cu cât va arăta mai multă conştiinţăin îndeplinirea datoriilor — între care îngrijirea se-menilor este unadin cele mai fi-reşti -- cu atâtva convinge pemai mulţi de ne-voia de a Ii se a-cordâ şi nouidrepturi. Se treceapoi cu vedereaf a p t u l că lacursurile de infir-miere voluntarese capătă acelenoţiuni de higie-na cari sunt tre-buincioase orică-rei femei pentrucare rolul de ma-mă, de soţie şi degospodină, n ueste numai ceva

„Crucea Roşie" hrănind copiii înfometaţi din Basarabia

plicticos- şi puţin demn de o femee modernă. -O spun aceasta şi o spun cu-atât mai tareLcu cai

personal în timpul-răsboiului m'am putut convinge,ca pacientr.de chipul destoinic'cum îngrijeau vpebolnavi'şi-'pe răniţi infirmierele-voluntare din gefte-raţia precedentă 'şi cât folos" au adus."

e) In vedere că desvoltarea Crucii Roşii în vii-tor depinde mult de pregătirea viitoarelor generaţii,Crucea Roşie, urmând pilda altor societăţi deCruce Roşie, a organizat o secţie de Cruce Roşiea tinerimii, a cărei menire este de a familiariza

nouile generaţiicu noţiunea deajutor mutual şide cunoaştereareciprocă.

In vederea rea-lizării scopuluisău, secţia tineri-mii, în înţelegerecu secţii de Cru-ce Roşie a tine-rimii din alte ţări,a organizat unschimb de cores-pondenţă şcola-ră, care are con-cursul autorităţi-lor şcolare.

De asemeneaSecţia Tinerimiiorganizează, înfiecare an, colo-nii şcolare, gra-

tie cărora mulţi copii (circa 3000 în ult imii11 arii) beneficiază de aerul dela munte şi delamare (110,000 zile) şi graţie cărora se desvoltăîntre copii şi simţul de solidaritate. Din acest dinurmă punct de vedere s'a făcut o constatare foarte

mulţumitoare cuocazia strângeriide fonduri pen-tru ajutorareaînfometaţilor dinBasarabia ; toţişcolarii din ţaraau contribuit lahrănirea c e l o rdin judeţele un-de eră lipsă, ară-tând astfel celorlipsiţi, în modpractic, ce estesolidaritatea.• f) A contri-buit Ia-îndrepta-rea stării sanitare

•"de după răsboiu,trimiţând în rnai

• mulţi ani de-a-rândul, coloane -volante în- optsprezece judeţe, cariau-.îngrijit H. 124 sifilitici şi au dat 33.691 con-sultaţii şi medicamente gratuite, pentru alte boli.- g) A "ajutat d i fer i ţ i ' re fugiaţ i şi a contribuit aajută pe victimele nenorocirilor dela noi .şi din alte

" ' ~

544 O A B E D E G R Â U

In această privinţă acţiunea cea mai de seamă afost acea întreprinsă în iarna 1928—29.

Seceta din vara 1928, venind după câţiva aniagricoli răi, a fost pentru Basarabia de Sud o în-cercare care era peste puterile sale, toate rezervelelocuitorilor, în bani şi în natură fi ind sleite.

In asemeneaîmprejurări Gu-vernul a crezutcă eră de abso-lută nevoie a a-jutorâ populaţia ;în ceeace priveaalimentarea co-piilor şi a bătrâ-nilor neputincio-şi, a socotit căaceastă operă in-tra în cadrul ac-ţiunii Crucii Ro-şii Române.

Cu toate căorganizaţia sa înBasarabia e r amai tânără si fi-lialele sale de a- Colonia de copii trirneşi de .Crucea Roşie" la Mare

colo, de creaţie mai recentă, şi cu toate că îşi dă-dea seama limpede de greutatea de a organiza, în-tr'un timp aşa de scurt, această acţiune, CruceaRoşie nu a pregetat să-şi asume răspunderea şi aînceput imediat lucrul.

La început, s'a cerut să se organizeze cel mult150 cantine înpunctele cele mat liiţiifliîncercate ale ju-deţelor : CetateaAlbă, Cahul, Is-Kiail, Tighina şiLăpuşna.

P e n t r u a-şiprocura fondurilenecesare. CruceaRoşie a făcut a-pel la marele pu-blic. Ia toate ins-tituţiile, Ia auto-rităţi şi la parti-culari. In primulrând a subscrisşi ele. S'a cerutatât daruri în ba-ni cât şi daruri in

In răstimp, prin comisariatul special creiat pelângă Ministerul Muncii şi care conducea acţiuneainiţiată de Comitetul Central de aprovizionare depe lângă Ministerui Agriculturii, s'a cerut CruciiRoşii să organizeze şi în judeţul Gorj o acţiune si-milară celei din Basarabia, ceeace s'a şi. făcut.

Totalul strâns,în bani şi ali-mente s'a urcatla 32.082.895 Ieidin cari.:

1.048.000 leidaţi de CentralaCrucii Roşii.

2.298.704 leide filialele CruciiRoşii;

9.795.000 leidiferite ministere;

1.115.689 leis'a strâns prinşcoli, iar restulprin bănci şi ma-rele public.

Ceeace nu sepoate vedea, sub

Colonia de copii trirneşi de „Crucea Roşie*, pe o verandă la Mare

natură, iar presa a dat cel mai larg concurs acesteipropagande.

Toate ministerele au dat autorităţilor subordo-nate din Sudul Basarabiei instrucţiile necesarepentru a sprijini acţiunea Crucii Roşii, iar C. F. R.a acordat transporturilor de alimente şi combusti-bile tariful cel mai redus.

La 31 Decembrie 1928 funcţionau 200 cantine.

formă de cifre, este însă marele rezultat moral ob-ţinut prin inimoasa înălţare a celor chemaţi la a-ceastă acţiune de într'ajutor, şi apropierea şi legă-tura sufletească ce s'au stabilit între copii din părţiaşa de depărtate ale ţării, depărtate numai prindistanţă, dar şi prin deosebiri etnice şi de gândiri.

Activităţii or-ganizatorilor cantinelor şi stăruin-ţelor lor, se da-toreşte învinge-rea tuturor greu-tăţilor, dintre ca-re multe au fostdatorite rigoreii e r n e i 1928—1929.

Pentru ca săpoată veni bşcoală şi la can-tine copiii flă-mânzi, Cruceacea Roşie, în li-mita mijloacelorsale, a distribuit,pe lângă îmbră-

cămintea primită în dar, cam 11.000 perechi opincişi peste 2000 zăbune vătuite.

Numărul cantinelor a crescut treptat precum acrescut şi acela al gurilor hrănite. Astfel în loc de150 cantine prevăzute la început s'a ajuns la maimult ca 585 în Basarabia şi 64 în judeţul Gorj.

Raţiile erau compuse dintr'o supă sau o mân-care şi un sfert de kilogram de pâine sau o <:anti-

General RADU ROSETTI: CRUCEA ROŞIE 545

ţaţe de mămăligă corespunzătoare. Această canti-tate a fost mărită, pe măsură ce resursele propriiale locuitorilor se sleiau, cu începere dela mijlocullunii Ianuarie 1929, la 400 grame de pâine.

In a doua jumătate a lunii Februarie, din cauzaîernei excepţionale, fiind mulţi muncitori fără delucru, Ministerul Muncii a cerut Crucii Roşii săorganizeze, în oraşele Chişinău, Tighina, CetateaAlbă şi Bolgrad ceainării cu distribuţie de pâine,dând şi mijloacele necesare pentru acest surplus decheltueli. Şi ajutorarea aceasta s'a dat conform do-rinţelor exprimate, organizându~se şase ceainăriiîn Chişinău şi câte una în Tighina, Cetatea Albaşi Bolgrad şi mai târziu şi în localitatea Curci, delângă Bolgrad.

In nici unul din satele în care a funcţionat o can-tină a Crucii Roşii n'a murit nici un copil de foa-me. In ajutoare nu s'a făcut nici o deosebire de na-ţionalitate sau de confesie.

In fine, în luna Martie, în urma cererii PrimărieiOrhei, s'a organizat de către filiala locală a CruciiRoşii o cantină unde au mâncat 300 oameni, timpde 6 săptămâni.

In rezumat, prin mijlocirea Crucii Roşii s'au pu-tut hrăni, în 650 cantine sau ceainării, 58.913 co-pii şi bătrâni dând 5.049.438 porţii cu o cheltuialătotală de 28.450.807 lei sau de 5,64 lei de porţie.

Trebue însă să ţinem seamă de faptul că un nu-măr destul de mare de săraci au fost alimentaţi decantine, din ceeace rămânea dela copii şi că numă-rul Jor nu a fost trecut în statistică. După infor-maţiile luate, acest număr se urcă la cel puţin 5%din numărul celor trecuţi în socoteli. In cât se poatespune că, în total, numărul celor ajutoraţi se urcăla 61.860, iar numărul porţiilor servite la 5.301.914,costul unei porţii fiind de 5.37 Iei.

Ajutorul material ce s'a dat a avut un mare e-fect moral. Prin sentimentul de întărire ce 3-au a-

vut cei loviţi de nenorocire când au văzut că suntajutaţi într'un mod frăţesc şi desinteresat, s'a con-tribuit la înlăturarea prilejurilor de revoltă sufletea-scă sau de neorândueli, care mai cu seamă în re-giuni ca acelea ce au fost ajutorate, puteau să aibăaşa de rele răsfrângeri. S'au întărit şi legăturileîntre diferitele părţi ale ţării, nu numai între copii,dar şi între adulţi, prin conştiinţa că din toatepărţile ţării, toţi s'au grăbit să le vină în a jutorfără deosebire de neam sau de credinţă. S'a con-tribuit astfel la înfrăţirea şi între Români, dar şiîntre naţionalităţile străine din aceste regiuni, şiRomâni.

Ajutorul dat a fost şi un sprijin direct dat şcoa-lei, care, servind prin cantine de centru al ajuto-rării, a devenit în mintea copiilor şi un simbol alspiritului de ajutor frăţesc.

Voind a ajută moraliceşte pe bolnavii din spi-tale, Crucea Roşie a dispus acum în urmă ca fi-lialele sale, luând înţelegere cu medicii-şefi ai spi-talelor, să organizeze pe lângă spitale, Asociaţiide prieteni ai spitalului . . . cutare, asociaţie me-nita, în limitele permise de medici, a distra pe bol-navi, a-î încuraja şi a-i ajuta, prin cărţi, scrieri descrisori, mici daruri, etc.

Această nouă ocupaţie arată spiritul de care esteînsufleţită Crucea Roşie Română, care conştientăcă un organism trăeşte numai atâta timp cât sedesvoltă, îşi întinde şi intensifică activitatea şipentru a micşoră, în limitele posibilităţilor, sufe-rinţele omeneşti, pentru a mări sentimentul de so-lidaritate generală şi pentru a fi gata la orice ne-voie, din cadrul ocupaţiilor sale, să acţioneze cumaterial îndestulător şi cu un personal plin de undesăvârşit dor de bine.

General RADU ROSETTI31 Octomvrie 1930.

.Crucea Roşie" hrănind populaţia înfometată din Basarabia