R O M Â N I A - Justportal.just.ro/242/SiteAssets/SitePages/instanta/bilant... · Web viewLa...

R O M Â N I AJUDECĂTORIA HUEDIN

RAPORT DE ACTIVITATE

AL JUDECĂTORIEI HUEDIN

PENTRU ANUL 2015

CUPRINS

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE……………………………..…………………………pag. 3-4

CAPITOLUL I STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

I. 1. Activitatea instanţei în anul 2015

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei..............................pag. 5-11

1.2. Încărcătura pe judecător.........................................................pag. 11-13

1.3. Managementul resurselor umane………………….…..........pag. 13-15

1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor

de eficienţă.........................................................................................pag. 15-20

1.5. Probleme generale de management al instanţei… …… … ..pag. 21-22

I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei......................pag. 22-24

I.3. Calitatea actului de justiţie

I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate.

Indicele de desfiinţare........................................................................pag. 24-26

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor ...........................................pag. 26-28

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare..........................pag. 28-

29

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene,

motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul

acestora asupra sistemului judiciar……………………………….…pag. 30-34

I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului

auxiliar................................................................................................pag. 35-36

CAPITOLUL II PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU

IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI

JUDICIAR ÎN ANUL 2015..............................................................pag. 37-40

CAPITOLUL III INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului

auxiliar..........................................................................................................pag. 41

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului

auxiliar...........................................................................................................pag. 42

CAPITOLUL IV ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI

EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ………pag. 43-46

CAPITOLUL V RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII

ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA

2

CIVILĂ.............................................................................................pag. 47-52

CAPITOLUL VI CONCLUZII ……………..……………….....................................pag. 53-54

ANEXE

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

Sistemul judiciar din România parcurge în continuare un amplu proces de

reformare şi transformare, ce implică atât restructurarea instituţională, dar şi

reformarea mentalităţilor ce stau la baza funcţionării lui, în ansamblu.

Procesul de reformă se desfăşoară în primul rând în interiorul instanţelor

judecătoreşti şi presupune independenţă şi imparţialitate, integritate,

transparenţă, onestitate, eficienţă, celeritate şi calitate în înfăptuirea actului de

justiţie, responsabilizarea judecătorilor şi deontologie profesională.

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 a fost adoptată în

scopul îndeplinirii condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi

verificare a programului realizat de România în domeniul reformei sistemului

judiciar.

În acest context, începând cu anul 2015, activitatea instanţelor de judecată a

fost analizată şi din perspectiva indicatorilor de eficienţă. Eficienţa instanţelor

trebuie privită şi prin prisma calităţii şi celerităţii actului de justiţie, a calităţii

profesionale a personalului, a cooperării şi a comunicării între diferitele paliere

ale sistemului, a existenţei unei infrastructuri materiale şi logistice în măsură să

asigure funcţionarea în condiţii optime a sistemului judiciar.

Activitatea Judecătoriei Huedin s-a desfăşurat şi în anul 2015 în

conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 304/2004 republicată privind organizarea

judiciară, a Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, republicată, a Legii

nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor

judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi a Regulamentului de ordine

interioară a instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 387/2005, cu modificările ulterioare.

Judecătoria Huedin funcţionează, alături de Judecătoriile Cluj-Napoca,

Turda, Dej şi Gherla, în circumscripţia Tribunalului Cluj care, împreună cu

3

Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Tribunalul Maramureş, Tribunalul Sălaj şi

Tribunalul Specializat Cluj, se află în circumscripţia Curţii de Apel Cluj.

La sfârşitul anului 2015, urmare a adoptării HG nr. 794/2015 privind

modificarea şi completarea anexei la HG nr. 337/1993 privind stabilirea

circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, intrată în

vigoare la 1 octombrie 2015, raza teritorială de activitate a Judecătoriei Huedin

s-a lărgit, astfel că, oraşului Huedin şi unui număr de 15 comune cu 81 de

localităţi aferente aflate în circumscripţie, li s-au alăturat comuna Gilău şi

comuna Măguri-Răcătău.

Conducerea Judecătoriei Huedin este realizată prin preşedinte, colegiul de

conducere şi adunarea generală a judecătorilor, potrivit atribuţiilor specifice,

exercitate în limita competenţelor legale. Colegiu de conducere este format din 3

membri, respectiv preşedintele instanţei, ca membru de drept şi 2 judecători

aleşi, respectiv dl. judecător Vasile Grunea şi dl. judecător Călin Tătar.

Organigrama Judecătoriei Huedin, similar anului 2014, a avut prevăzute

în anul 2015 4 posturi judecători, 7 posturi grefieri, 1 post arhivar-registrator, 1

post aprod, 1 post personal contractual. Pe parcursul anului 2015 toate posturile

au fost ocupate.

Analiza activităţii desfăşurate de corpul profesional al Judecătoriei Huedin

în cursul anului 2015 are în vedere realităţile cu care ne-am confruntat,

activitatea fiind în general una bună. Raportul de activitate prezintă progresele

înregistrate, dar identifică şi vulnerabilităţile în activitate instanţei şi stabileşte

obiectivele de atins pentru perioada următoare.

4

CAPITOLUL I

STAREA JUDECĂTORIEI HUEDIN ÎN ANUL 2015

I. 1. Activitatea instanţei în anul 2015

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei

Analizând evoluţia parametrilor ce caracterizează volumul de activitate al

Judecătoriei Huedin, se poate observa că în cursul anului 2015, numărul total de

cauze înregistrate a crescut cu 415 dosare faţă de anul 2014, în cursul anului

2015 fiind înregistrat un număr de 2308 dosare.

Pentru anul 2015 situaţia este prezentată conform datelor statistice extrase

din programul STATIS, comparativ cu datele statistice extrase din rapoartele

predefinite ale programului informatic ECRIS.

Pentru a avea o imagine de ansamblu a activităţii Judecătoriei Huedin – ca

instanţă judecătorească, vor fi prezentate datele care urmează:

În anul 2015 pe rolul Judecătoriei Huedin au fost înregistrate un număr

total de 2308 dosare. Din numărul total al cauzelor înregistrate pe rolul

Judecătoriei Huedin, 391 sunt dosare penale, 1090 dosare civile, 199 dosare

minori familie, 53 dosare litigii cu profesioniştii şi 575 dosare plângeri

contravenţionale sau înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu muncă în

folosul comunităţii. Numărul cauzelor înregistrate în cursul anului 2015 a fost

aşadar mai mare cu 415 cauze faţă de anul 2014 – 1893 cauze.

Stoc la

31.12.2014

Înregistrate

în 2015

Total rol pe

anul 2015

Soluţionate în

anul 2015

Stoc la

31.12.2015

722 1586 2308 1820 488

La numărul de dosare înregistrate în cursul anului 2015 s-a adăugat stocul

anului 2014 de 722 dosare, astfel că numărul total de dosare al Judecătoriei

5

Huedin în anul 2015 a fost de 2308 dosare, superior cu 415 de dosare faţă de

numărul total de dosare aferent anului 2014, care a fost de 1893 dosare.

Prin modificările aduse Noului Cod de procedură civilă prin Legea nr.

138/15.10.2014, Judecătoria Huedin a devenit instanţă de executare, astfel că

numărul total al dosarelor civile înregistrate pe rolul Judecătoriei Huedin în

cursul anului 2015 a crescut, comparativ cu anul 2014 când, neavând în raza de

competenţă vreun birou de executor judecătoresc, nu a fost instanţă de executare,

cu excepţia executărilor silite imobiliare .

Instanţa şi-a început activitatea în anul 2015 cu un stoc de 722 de cauze

înregistrate pe rolul instanţei şi nesoluţionate până la sfârşitul anului 2014.

Din cele 2308 dosare au fost soluţionate în anul 2015 un număr de 1820

dosare, mai mult cu 353 dosare faţă de anul 2014, când au fost soluţionate 1467

cauze.

Stocul de dosare nesoluţionate rămas din anul 2014 s-a micşorat de la

722 dosare la începutul anului 2015 la 488 dosare la finele anului 2015.

Numărul dosarelor suspendate în materie civilă la finele anului 2015

este de 32 dosare civile, cu 29 dosare mai puţin faţă de anul 2014 – 61 dosare

civile.

Trebuie menţionat şi faptul că activitatea Judecătoriei Huedin nu se

rezumă numai la activitatea de judecată, fiecare judecător al instanţei, inclusiv

preşedintele Judecătoriei Huedin coordonând în cursul anului 2015 unul sau mai

multe compartimente, sectoare şi activităţi ale instanţei.

Datele statistice relevă faptul că la Judecătoria Huedin numărul dosarelor

nou înregistrate a crescut faţă de anul 2014 .

Pe lângă toate acestea se soluţionează un număr divers de cereri care

necesită un studiu atent, dar această activitate nu se reflectă în evidenţele

statistice, cum ar fi, de exemplu, cereri de îndreptare eroare materială, cereri

pentru soluţionarea diverselor incompatibilităţi, etc. Prin urmare, pe lângă

activitatea care se reflectă în evidenţele ECRIS, s-a mai desfăşurat o activitate

fără a se reflecta în evidenţele instanţei.

6

Din datele statistice prezentate, se remarcă, comparativ cu anul 2014:

- creşterea numărului cauzelor deduse judecăţii, de la 1893 dosare în

anul 2014 la 2308 dosare în anul 2015;

- creşterea numărului dosarelor soluţionate, de la 1467 cauze în anul

2014 la 1820 cauze în anul 2015;

- scăderea stocului cauzelor rămase nesoluţionate la sfârşitul anului 2015,

de la 722 dosare la finele anului 2014 la 488 cauze la finele anului 2015.

Volumul de activitate la Judecătoria Huedin conform rapoartelor extrase

din programul STATIS, fără dosare asociate, se prezintă astfel:

Stoc la

31.12.2014

Înregistrate în

2015

Total rol pe

anul 2015

Soluţionate în

anul 2015Stoc la 31.12.2015

722 1586 2308 1820 488 (din care 32 de cauze sunt

suspendate)

Volumul de activitate pe materii conform rapoarte statistice din programul

STATIS (fără dosare asociate), se prezintă astfel:

Materia Stoc

iniţial

Intrări Total Total stoc

iniţial

Total

intrări

Total

volum

Penal 154 237 391 154 237 391Civil 309 781 1090 309 781 1090Contencios administrativ şi fiscal

183 392 575 183 392 575

Litigii cu profesioniştii 21 32 53 21 32 53Minori şi familie 55 144 199 55 144 199TOTAL 722 1586 2308 722 1586 2308

7

Cauze soluţionate conform rapoarte statistice din programul STATIS (fără

dosare asociate)

Civil Contencios

administrativ

şi fiscal

Penal Litigii cu

profesioniştii

Minori şi

familie

TOTAL

867 486 281 38 148 1820

Stoc la 31.12.2015 conform rapoarte statistice din programul STATIS (fără dosare asociate)

Civil Contencios

administrativ

şi fiscal

Penal Litigii cu

profesioniştii

Minori şi

familie

TOTAL

223 89 110 15 51 488

Volum de activitate general conform rapoarte statistice din programul

STATIS (fără dosare asociate)

Stoc

anterior

Intrate în

cursul

anului

Total de

soluţionat

Soluţionate Stoc la

sfârşit de

an

Suspendate Operativitate

722 1586 2308 1820 488 32 115 %

Volumul de activitate la Judecătoria Huedin conform rapoartelor extrase

din programul STATIS, cu dosare asociate, se prezintă astfel:

Stoc la

31.12.2014

Înregistrate în

2015

Total rol pe

anul 2015

Soluţionate în

anul 2015Stoc la 31.12.2015


suspendate)

8

Volumul de activitate pe materii conform rapoarte statistice din programul

STATIS (cu dosare asociate), se prezintă astfel:

Materia Stoc

iniţial


iniţial

Total

intrări

Total

volum

Penal 172 261 433 172 261 433Civil şi contencios 534 1231 1765 534 1231 1765Litigii cu profesioniştii 29 32 61 29 32 61Minori şi familie 57 156 213 57 156 213TOTAL 792 1680 2472 792 1680 2472

Cauze soluţionate conform rapoarte statistice din programul STATIS (cu dosare asociate)

Civil şi contencios

administrativ

Penal Litigii cu

profesioniştii

Minori şi

familie

TOTAL

1442 303 45 161 1951

Stoc la 31.12.2015 conform rapoarte statistice din programul STATIS (cu dosare asociate)

Civil şi contencios

administrativ

Penal Litigii cu

profesioniştii

Minori şi

familie

TOTAL

323 130 16 52 521

Volum de activitate general conform rapoarte statistice din programul

STATIS (cu dosare asociate)

Stoc

anterior

Intrate în

cursul

anului

Total de

soluţionat


sfârşit de

an


792 1680 2472 1951 521 32 80 %

Volumul de activitate la Judecătoria Huedin conform rapoartelor

predefinite extrase din programul ECRIS, fără dosare asociate, se prezintă astfel:

9

Stoc la

31.12.2014

Înregistrate în

2015

Total rol pe

anul 2015

Soluţionate în

anul 2015Stoc la 31.12.2015


suspendate)

Volumul de activitate pe materii conform rapoarte statistice predefinite

ECRIS (fără dosare asociate), , se prezintă astfel:

Materia Stoc

iniţial


iniţial

Total

intrări

Total

volum

Penal 154 237 391 154 237 391Civil 311 781 1092 311 781 1092Contencios administrativ şi fiscal

183 392 575 183 392 575

Litigii cu profesioniştii 22 32 54 22 32 54Minori şi familie 55 144 199 55 144 199TOTAL 725 1586 2311 725 1586 2311

Cauze soluţionate conform rapoarte statistice predefinite ECRIS (fără

dosare asociate)

Civil Contencios

administrativ

şi fiscal

Penal Litigii cu

profesioniştii

Minori şi

familie

TOTAL

868 486 281 38 149 1822

Stoc la 31.12.2015 conform rapoarte statistice predefinite ECRIS (fără

dosare asociate)

Civil Contencios

administrativ

Penal Litigii cu

profesioniştii

Minori şi

familie

TOTAL

10

şi fiscal

224 89 110 16 50 489

Volum de activitate general conform rapoarte statistice predefinite

ECRIS (fără dosare asociate)

Stoc

anterior

Intrate în

cursul

anului

Total de

soluţionat


sfârşit de

an


725 1586 2311 1822 489 33 80%

1.2. Încărcătura pe judecător

Judecătoria Huedin a avut prevăzut în anul 2015 în schema funcţională,

un număr de 4 de judecători, funcţionând cu 4 judecători. Prin Hotărârea nr.

312/19.05.2015 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al

Magistraturii s-a dispus transferul doamnei judecător Liliana Elena Marc de la

Judecătoria Huedin la Judecătoria Cluj-Napoca, începând cu data de

15.06.2015. Ulterior, prin Decizia nr. 268/10.06.2015 a Preşedintelui Curţii de

Apel Cluj a fost delegată la Judecătoria Huedin de la Judecătoria Beclean

doamna judecător Sofia Otilia Ceuca, pe perioada 20 iulie 2015-20 ianuarie

2016, iar prin Hotărârea nr. 794/20.10.2015 a Secţiei pentru Judecători a

Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus transferul doamnei judecător

Sofia Otilia Ceuca de la Judecătoria Beclean la Judecătoria Huedin, începând cu

data de 01.12.2015.

Repartizarea dosarelor s-a făcut în mod aleatoriu, existând un echilibru al

dosarelor civile şi penale repartizate tuturor completelor de judecată de bază.

Din totalul dosarelor civile şi penale de soluţionat în anul 2015 de 2308

dosare, au fost pronunţate un număr de 1820 hotărâri civile şi penale.

Raportat la volumul total de cauze care s-au aflat pe rolul Judecătoriei

Huedin în anul 2015 şi numărul judecătorilor din cadrul instanţei, rezultă o

11

încărcătură medie pe judecător de cauze în materie civilă şi penală de 577

cauze.

Raportat la numărul hotărârilor pronunţate în anul 2015, rezultă o medie

pe instanţă de 455 hotărâri pronunţate.

Faţă de mediile naţionale ale gradelor de încărcare pe judecător şi pe

schemă completă, calculate pentru anii precedenţi, se poate observa un nivel

mediu al încărcăturii pe judecător.

Încărcătura pe judecător la Judecătoria Huedin conform rapoartelor

extrase din programul STATIS, fără dosare asociate, se prezintă astfel:

Volum total cauze

de soluţionat 2015

Încărcătura medie de

soluţionat/judecător

(4 judecători/schemă

şi ocupate)

Cauze soluţionate

Încărcătura medie

soluţionate/judecător


şi ocupate)

2308 577 1820 455

Încărcătura pe judecător la Judecătoria Huedin conform rapoartelor

predefinite extrase din programul ECRIS, fără dosare asociate, se prezintă astfel:

Volum total cauze

de soluţionat 2015

Încărcătura medie de

soluţionat/judecător


şi ocupate)

Cauze soluţionate

Încărcătura medie

soluţionate/judecător


şi ocupate)

2311 578 1822 456

Operativitatea judecătorilor, conform rapoartelor predefinite extrase din

programul ECRIS, fără dosare asociate, se prezintă astfel:

Judecător Dosare finalizate Dosare la care a

participat

Operativitate

12

MATEI JENI SIMONA 427 501 85%

TĂTAR CĂLIN 507 577 88%

MARC LILIANA ELENA

(până la data de 15.06.2015)

283 300 94%

GRUNEA VASILE 450 504 89%

CEUCA SOFIA OTILIA

(din data de 20.07.2015)

137 204 67%

1.3. Managementul resurselor umane

În statul de funcţii şi de personal al Judecătoriei Huedin au fost

prevăzute în anul 2015 - 4 posturi judecători, 7 posturi grefieri, 1 post arhivar-

registrator, 1 post aprod, 1 post personal contractual, similar anului 2014.

Pe parcursul anului 2015 la Judecătoria Huedin au existat fluctuaţii de

personal. Instanţa a funcţionat pe tot parcursul anului cu 4 judecători. Prin

Hotărârea nr. 312/19.05.2015 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior

al Magistraturii s-a dispus transferul doamnei judecător Liliana Elena Marc de la

Judecătoria Huedin la Judecătoria Cluj-Napoca, începând cu data de

15.06.2015. Ulterior, prin Decizia nr. 268/10.06.2015 a Preşedintelui Curţii de

Apel Cluj a fost delegată la Judecătoria Huedin de la Judecătoria Beclean

doamna judecător Sofia Otilia Ceuca, pe perioada 20 iulie 2015-20 ianuarie

2016, iar prin Hotărârea nr. 794/20.10.2015 a Secţiei pentru Judecători a

Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus transferul doamnei judecător

Sofia Otilia Ceuca de la Judecătoria Beclean la Judecătoria Huedin, începând cu

data de 01.12.2015.

În cursul anului 2014, în cadrul instanţei a funcţionat un număr total de 4

completuri civile şi 2 completuri penale. Având în vedere specificul instanţei şi

preponderenţa cauzelor civile, s-a păstrat specializarea doar în materie civilă a 2

judecători, ceilalţi 2 judecători soluţionând alternativ atât în materie civilă, cât şi

în materie penală. Toţi judecătorii instanţei sunt specializaţi şi în soluţionarea

13

cauzelor cu minori şi probleme de dreptul familiei, fiind constituite şi 3

complete specializate în cauze de fond funciar.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex,

din cele 7 posturi de grefieri prevăzute în statul de funcţii în cursul anului 2015

au fost ocupate efectiv 7 posturi, din data de 02.12.2014 postul de grefier-

arhivar fiind ocupat pe perioadă determinată până la revenirea titularului din

concediul pentru îngrijirea copilului, de domnişoara grefier arhivar Cosma

Ştefana. Ulterior aceasta a fost transferată la Tribunalul Cluj, iar postul a fost

ocupat pe perioadă determinată, începând cu data de 15.09.2015 de doamna

grefier-arhivar Ardelean Laura Mihaela, până la revenirea titularului din

concediul pentru îngrijirea copilului.

Conducerea administrativ-judiciară a activităţii curente a instanţei a fost

asigurată de către preşedinte şi de colegiul de conducere.

Pe parcursul anului 2015 preşedintele instanţei a emis decizii privind

activitatea non-jurisdicţională, precum şi de ordine de serviciu privind

activitatea grefierilor şi personalului auxiliar al instanţei, deciziile privind

activitatea judecătorilor fiind supuse aprobării colegiului de conducere. De

asemenea, preşedintele instanţei a aprobat fişele posturilor personalului auxiliar

de specialitate şi a elaborat fişa de post a grefierului-şef al instanţei.

Magistraţilor din cadrul instanţei le-au fost încredinţate şi alte atribuţii

decât cele de judecată, constând în principal în coordonarea şi supravegherea

următoarelor compartimente auxiliare: compartimentul de executări penale,

compartimentul de executări civile, biroul de informaţii şi relaţii cu publicul. De

asemenea, au fost delegaţi judecători la organul financiar pentru soluţionarea

cererilor de acordare a personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari,

judecători delegaţi cu analiza practicii judiciare, precum şi cu coordonarea

activităţii de formare continuă descentralizată a judecătorilor din cadrul instanţei.

La nivelul instanţei, s-au consolidat relaţiile de colaborare între judecători

şi personalul auxiliar care au acordat sprijin în ceea ce priveşte sarcinile

auxiliare, cu precădere în faza premergătoare şedinţei de judecată.

14

Coordonarea activităţii personalului auxiliar de specialitate şi a

personalului conex este realizată de grefierul şef numit în funcţie la data de

06.07.2012.

1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de

eficienţă

Analiza activităţii Judecătoriei Huedin din perspectiva indicatorilor de

eficienţă are la bază Rapoartele întocmite în acord cu Hotărârea nr.


Magistraturii, prin care s-a aprobat Raportul Grupului de lucru privind eficienţa

activităţii instanţelor, constituit la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.

Aşa cum s-a reţinut în Hotărârea menţionată, pentru a se putea face o

evaluare a eficienţei şi performanţei instanţelor, este nevoie de un set de

indicatori în baza cărora se poate face o examinare a activităţii instanţelor, a

secţiilor din cadrul acestora, dar şi, la nevoie, a completurilor de judecată. În

acest context, au fost identificaţi cinci indicatori de performanţă, care, combinaţi,

dau o imagine asupra eficienţei activităţii instanţelor, respectiv: Rata de

soluţionarea a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele

nou intrate; Stocul de dosare (calculat ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la

finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de

apel şi de 1 an şi 6 luni pentru celelalte instanţe); Ponderea dosarelor închise

într-un an (reprezentând suma dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an

de la înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de

referinţă, exprimată procentual); Durata medie de soluţionare, pe materii sau

obiecte (numai pentru stadiul procesual fond şi mai puţin pentru curţile de apel,

reprezentând timpul mediu scurs între data înregistrării dosarului şi data

închiderii documentului final); Redactările peste termenul legal (reprezentând

procentul instanţei în redactare peste termen a dosarelor finalizate cu document

de tip final Hotărâre).

15

Indicatorii de performanţă vor fi analizaţi potrivit datelor existente în

Rapoartele privind eficienţa instanţei în primă fază, pentru perioada 01 ianuarie

2015 - 30 iunie 2015, în a doua fază, pentru perioada 01 ianuarie 2015 - 30

septembrie 2015 şi în ultima fază 01 ianuarie 2015-31 decembrie 2015.

Trebuie menţionat că în toate perioade menţionate Judecătoria Huedin s-a

încadrat în gradul de performanţă „Eficient”, acesta fiind gradul de

performanţă al instanţei la sfârşitul anului 2015.

A. Rata de soluţionarea a dosarelor (operativitatea) calculată

exclusiv în raport cu dosarele nou intrate

În perioada 01 ianuarie 2015 - 30 iunie 2015 Judecătoria Huedin a

înregistrat un număr de 852 dosare nou intrate şi un număr de 1111 dosare

soluţionate (valoare indicator 115,63%), încadrându-se, la acest indicator, în

gradul „Foarte eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr.


Magistraturii.

În perioada 01 ianuarie 2015 - 30 iunie 2015 Judecătoria Huedin a





Magistraturii.

În perioada 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015 Judecătoria Huedin a





Magistraturii.

B. Stocul de dosare

16

La data de referinţă 30 iunie 2015, din totalul de 461 dosare aflate în

stoc, un număr de 29 dosare, reprezentând un procent de 6,29% erau mai vechi

de 1 an şi 6 luni. În consecinţă, la acest indicator, Judecătoria Huedin s-a

încadrat în gradul „eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin


al Magistraturii.

La data de referinţă 30 septembrie 2015, din totalul de 531 dosare aflate

în stoc, un număr de 32 dosare, reprezentând un procent de 6,03% erau mai

vechi de 1 an şi 6 luni. În consecinţă, la acest indicator, Judecătoria Huedin s-a



al Magistraturii.

La data de referinţă 31 decembrie 2015, din totalul de 488 dosare aflate

în stoc, un număr de 33 dosare, reprezentând un procent de 6,76% erau mai

vechi de 1 an şi 6 luni. În consecinţă, la acest indicator, Judecătoria Huedin s-a



al Magistraturii.

C. Ponderea dosarelor închise într-un an

În perioada 01 ianuarie 2015 - 30 iunie 2015, din totalul de 1111 dosare

soluţionate un număr de 956 dosare au fost soluţionate în termen de maximum

un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 86,05%. În consecinţă, la

acest indicator, Judecătoria Huedin s-a încadrat în gradul „foarte eficient”,

potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a

Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

În perioada 01 ianuarie 2015 - 30 septembrie 2015, din totalul de 1406

dosare soluţionate un număr de 1232 dosare au fost soluţionate în termen de

maximum un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 87,62%. În

consecinţă, la acest indicator, Judecătoria Huedin s-a încadrat în gradul „foarte

17

eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr.


Magistraturii.

În perioada 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015, din totalul de 1820

dosare soluţionate un număr de 1618 dosare au fost soluţionate în termen de

maximum un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 88,90%. În

consecinţă, la acest indicator, Judecătoria Huedin s-a încadrat în gradul „foarte

eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr.


Magistraturii.

D. Durata medie de soluţionare

În perioada 01 ianuarie 2015 - 30 iunie 2015 Judecătoria Huedin s-a

încadrat la gradul „eficient” ca medie a analizării duratei medii de soluţionare în

materii non penale şi, respectiv în penal. Durata medie de soluţionare în

materiile non penal (934 dosare soluţionate) a fost de 5,46 luni, instanţa

încadrându-se în gradul „Foarte eficient”. În penal (175 dosare soluţionate),

această durată a fost de 9,34 luni, instanţa încadrându-se în gradul

„satisfăcător”.

În perioada 01 ianuarie 2015 - 30 septembrie 2015 Judecătoria Huedin s-a







În perioada 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015 Judecătoria Huedin s-a




18




E. Redactările peste termenul legal

În perioada 01 ianuarie 2015 - 30 iunie 2015 din totalul de 693 dosare

soluţionate, un număr de 193 dosare au fost redactate peste termen, cu o

valoare a indicatorului de 27,85%, o medie depăşire de 57,07 zile. Aceste date

au determinat încadrarea Judecătoriei Huedin în gradul „ineficient.”

În perioada 01 ianuarie 2015 - 30 septembrie 2015 din totalul de 877

dosare soluţionate, un număr de 244 dosare au fost redactate peste termen, cu o



În perioada 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015 din totalul de 1152

dosare soluţionate, un număr de 378 dosare au fost redactate peste termen, cu o



Aşadar, din analiza indicatorilor de performanţă rezultă că Judecătoria

Huedin s-a încadrat în anul 2015 în gardul de performanţă „EFICIENT”,

indicatorii rămânând relativ constanţi pe primele două perioadele analizate şi

îmbunătăţindu-se pe finalul anului. Singurii indicatori care au evidenţiat

performanţe mai puţin bune au fost cei vizând Durata medie de soluţionare în

penal şi Redactările peste termenul legal.

În ceea ce priveşte durata medie de soluţionare în materie penală, motivele

care au condus la obţinerea gradului „satisfăcător” au fost unele de natură

obiectivă, având în vedere derularea procedurii de Cameră preliminară şi

numeroasele decizii ale Curţii Constituţionale de admitere a excepţiilor de

neconstituţionalitate a mai multor articole din Noul Cod de Procedură Penală, în

special cu referire la procedura de cameră preliminară. Alte cauze de natură

obiectivă au vizat viciile de procedură cu inculpaţii plecaţi din ţară şi într-un

19

număr mic de cauze administrarea probei cu expertize criminalistice care se

efectuează într-un interval de 1 până la 2 ani.

În privinţa redactărilor peste termenul legal, pot fi evidenţiate atât cauze

de natură obiectivă, cât şi cauze de natură subiectivă. Astfel, motive de sănătate

şi concedii medicale prelungite; gradul de încărcare al fiecărui judecător în parte;

împrejurarea că deşi depăşirea în cazul multor hotărâri a fost de 1 până la 5 zile,

programul informatic evidenţiază ca atare şi aceste depăşiri; redactarea hotărârii

se efectuase, dar nu erau operat şi închise documentele în programul informatic;

pot constitui cauze obiective care au condus la performanţe scăzute.

La nivelul conducerii administrative a instanţei s-a efectuat în permanenţă

o analiză a rezultatelor instanţei, în raport de perioadele analizate, în vederea

identificării elementelor care au determinat încadrarea într-un anumit grad de

eficienţă. S-a încercat găsirea metodelor adecvate de creştere a performanţelor,

cu precădere a indicatorilor cu grade mai scăzute de performanţă, ceea ce a

condus până la finele anului 2015 la rezultate mai bune.

Trebuie menţionat însă că, aşa cum s-a concluzionat şi în Raportul

Grupului de lucru privind eficienţa instanţelor, aprobat prin Hotărârea nr.


Magistraturii, până la adoptarea unei decizii referitoare la stabilirea standardelor

de timp necesare judecătorilor pentru soluţionarea fiecărui tip de cauză, deci

măsurarea timpului de lucru la nivelul instanţelor, trebuie efectuată echilibrarea

schemelor de personal care trebuie să se realizeze pe baza numărului dosarelor

nou înregistrate la nivelul fiecărei instanţe pentru judecători şi pe baza volumului

total de activitate în ceea ce priveşte personalul auxiliar.

1.5. Probleme generale de management al instanţei

În identificarea disfuncţionalităţilor din activitatea unei instanţe de

judecată nu se poate face abstracţie de faptul că aceasta este parte a sistemului

judiciar românesc, astfel că nemulţumirile legate de acesta se răsfrâng asupra

20

tuturor părţilor sale componente, fiind însă evident că există disfuncţionalităţi

comune tuturor instanţelor, dar şi unele specifice.

Sporirea eficienţei şi calităţii activităţii desfăşurate în instanţele

judecătoreşti impune, pe lângă perfecţionarea continuă a judecătorilor şi

personalului auxiliar, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, a dotărilor materiale,

planificarea eficientă a resurselor, comunicarea informaţiilor şi un control

corespunzător.

La Judecătoria Huedin, ca urmare a fondurilor alocate, s-au efectuat în

cursul anului 2015 lucrări de igienizare şi zugrăvire interioară a părţii de clădire

în care îşi desfăşoară activitatea instanţa. Astfel, s-au efectuat în perioada iulie-

august 2015 lucrări de curăţire, reparare şi zugrăvire a pereţilor cu vopsea

lavabilă în tot spaţiul aferent desfăşurării activităţii instanţei; chituire şi vopsire

a uşilor; curăţire, raşchetare şi lăcuire a parchetului; vopsire a duşumelelor în

birourile personalului auxiliar, holuri şi sală de judecată; curăţire şi vopsire a

băncilor din sala de judecată; curăţire, şlefuire şi lăcuire a lambriurilor în holuri.

De asemenea, după efectuarea lucrărilor de igienizare, birourilor

personalului auxiliar de specialitate şi un birou judecător au fost dotate cu

mobilier nou, respectiv birouri şi scaune şi au fost vopsite fişetele metalice.

Cu sprijinul conducerii Tribunalului Cluj şi a Parchetului de pe lângă

Tribunalul Cluj au fost găsite soluţii şi a fost pusă la dispoziţia instanţei o

încăpere din clădirea alăturată sediului, aflată în curtea Parchetului de pe lângă

Judecătoria Huedin. Aceasta a fost amenajată şi folosită ca arhivă rece, pentru

crearea spaţiilor necesare depozitării dosarelor în arhiva curentă, fiind triate şi

depozitate în acest spaţiu dosare penale şi civile aflate în arhivare, până în anul

2009 inclusiv. Dosarele aferente anilor 2010-2015 au fost în continuare arhivate

şi depozitate în alte încăperi cu această destinaţie din clădirea sediului

Judecătoriei Huedin şi în arhiva curentă.

I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

21

Judecătoria Huedin a funcţionat până în anul 1968 într-o clădire veche,

după care instanţa a fost desfiinţată. Activitatea Judecătoriei Huedin a fost

reluată începând cu data de 17.02.1997.

În prezent, activitatea Judecătoriei Huedin se desfăşoară într-o clădire care

aparţine Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, care este renovată şi

supraetajată. Din clădire, spaţiile rezervate Judecătoriei Huedin sunt amplasate

la parter şi 2 etaje, reprezentând aproximativ jumătate din suprafaţa întregii

clădiri, restul spaţiilor fiind destinate desfăşurării activităţilor Parchetului de pe

lângă Judecătoria Huedin.

Aşa cum s-a menţionat deja, în cursul anului 2015 s-au efectuat în spaţiul

destinat funcţionării instanţei lucrări de igienizare şi zugrăvire interioară;

chituire şi vopsire a uşilor; curăţire, raşchetare şi lăcuire a parchetului; vopsire a

duşumelelor în birourile personalului auxiliar, holuri şi sală de judecată; curăţire

şi vopsire a băncilor din sala de judecată; curăţire, şlefuire şi lăcuire a

lambriurilor în holuri. Au fost dotate birourile personalului auxiliar de

specialitate şi un birou judecător au fost dotate cu mobilier nou şi a fost pusă la

dispoziţia instanţei o încăpere din clădirea alăturată sediului, aflată în curtea

Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin, care a fost amenajată şi folosită ca

arhivă rece.

Şedinţele de judecată se desfăşoară în sala de judecată situată la parterul

clădirii. Judecătoria Huedin dispune de o singură sală de judecată, care este bine

dimensionată faţă de volumul de activitate al instanţei şi faţă de numărul

cauzelor rulate într-o şedinţă de judecată. Sala de judecată este dotată cu

aparatură tehnică de înregistrare audio a şedinţelor de judecată, cu computere şi

imprimantă, folosite pentru tehnoredactarea declaraţiilor, cu boxă pentru

persoanele aflate în stare de arest/detenţie, a fost igienizată şi zugrăvită,

recondiţionat mobilierul.

Având în vedere modalitatea de programare a şedinţelor de judecată nu

este necesară amenajarea unei alte săli de judecată.

22

În ceea ce priveşte spaţiile destinate birourilor pentru judecători şi

personalul auxiliar, situaţia a fost foarte bună în cursul anului 2015, după

efectuarea lucrărilor amintite.

Judecătoria Huedin dispune de un compartiment de registratură şi arhivă

care funcţionează la etajul I al clădirii. Arhiva curentă funcţionează într-un

spaţiu adecvat dotat cu fişete şi rafturi pentru păstrarea dosarelor, fiind alocat şi

un spaţiu pentru studiul dosarelor. În incinta arhivei există dotare tehnică

necesară (computere, imprimantă, xerox, scanner). La etajul I, în imediata

vecinătate a arhivei, a fost amenajată încă din anul 2013 o încăpere cu destinaţia

spaţiu depozitare dosare şi în cursul anului 2015 arhiva rece din clădirea

alăturată.

Rămân însă de actualitate problemele care au fost prezentate şi în

rapoartele de activitate din anii anterior, legate de configuraţia clădirii şi modul

de amplasare a birourilor, compartimentelor, etc. care face posibil în prezent

accesul publicului către birourile judecătorilor şi grefierilor, precum şi problema

legată de imposibilitatea amenajării unei Camere de Consiliu.

În anul 2015 s-a constatat o creştere a resurselor materiale aflate la

dispoziţia instanţei şi, prin eforturile ordonatorilor de credite, au fost alocate

resurse materiale şi financiare prin care s-a asigurat desfăşurarea activităţii

instanţei în condiţii foarte bune.

În ceea ce priveşte activitatea de informatizare a instanţei, ca urmare a

posibilităţii de implementare a accesului la informaţii despre dosare pe bază de

parolă, cu toate că nu există personal angajat şi instruit în acest scop, la

Judecătoria Huedin s-au făcut eforturi substanţiale în vederea scanării

documentelor din dosare şi stocării acestora în baza de date a aplicaţiei ECRIS.

Impactul informatizării asupra actului de justiţie este din ce în ce mai

mare, iar efortul pozitiv este vizibil. Cu toate acestea, echipamentele IT cu care

este dotată instanţa sunt uzate fizic şi moral, fiind necesară pe parcursul anului

2015 înlocuirea unor componente pentru a putea fi readuse în stare de

funcţionare.

23

Pe parcursul anului 2015 la Judecătoria Huedin au fost scanate şi

înregistrate în baza de date a aplicaţiei ECRIS un număr de 6609 documente,

faţă de 5124 documente scanate şi înregistrate în cursul anului 2014.

Dată fiind disponibilitatea datelor în format electronic, s-a reuşit şi pe

parcursul acestui an oferirea accesului justiţiabililor la documentele din dosar în

timp real, pe bază de parolă, prin intermediul site-ului Curţii de Apel Cluj, prin

accesarea aplicaţiilor „Info Dosar” şi, respectiv „Fişă dosar”. Acestea pun la

dispoziţia părţilor din respectivul dosar, pentru vizualizare, rezoluţiile

judecătorului, alte documente create în faza de procedură prealabilă a dosarului,

documentele depuse de părţi, autorităţi, experţi, etc.

Scanarea cât mai completă a tuturor documentelor din dosare şi obţinerea

în acest fel a variantei electronice a fiecărui dosar a generat însă o creştere

accentuată a bazelor de date din cadrul aplicaţiei ECRIS, capacitatea de stocare

a serverelor devenind aproape insuficientă.

I.3. Calitatea actului de justiţie

I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor

pronunţate. Indicele de desfiinţare

Percepţia generală asupra justiţiei este influenţată de calitatea actului de

justiţie prin care se reflectă calitatea funcţionării sistemului judiciar şi de

asemenea se asigură prestigiul autorităţii judecătoreşti.

Pregătirea profesională a judecătorilor, preocupările acestora pentru

asimilarea şi aprofundarea noilor modificări legislative şi pentru cunoaşterea

practicii judiciare s-au concretizat în muncă susţinută care a avut drept

consecinţă soluţionarea în mod corect şi cu celeritate a cauzelor ce se reflectă în

procentul de atacabilitate a hotărârilor.

La Judecătoria Huedin, din totalul de 1820 hotărâri pronunţate în anul

2015 s-au exercitat căi de atac împotriva a 242 hotărâri civile şi penale, ceea

ce reprezintă un procent de13,3 % soluţii atacate.

24

Instanţele de control judiciar au admis căile de atac şi au modificat

sentinţele pronunţate de judecătorie într-un număr de 78 cauze (49 cauze civile şi

29 cauze penale) din totalul de 1820 soluţii pronunţate, rezultând astfel un indice

de casare de 4 %.

În evaluarea calităţii actului de justiţie se face raportare la două criterii,

respectiv unul de ordin cantitativ - ponderea atacabilităţii hotărârilor şi altul de

ordin calitativ - indicele de casare/menţinere a hotărârilor în căile de atac.

Din analiza practicii instanţei de control judiciar în materie civilă reiese că

principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor au fost cele referitoare la:

nelegalitatea hotărârii ca urmare a aplicării greşite a legii la speţa dedusă

judecăţii; interpretarea probelor administrate sau administrarea unor probe noi în

căile de atac.

Din analiza practicii instanţei de control judiciar în materie penală reiese

că principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor au fost cele referitoare

la casarea pe elemente de apreciere (individualizarea pedepselor, stabilirea

modalităţii de executare a pedepselor); interpretarea probelor administrate sau

administrarea unor probe noi în căile de atac.

Pe viitor, apreciem că se impune standardizarea modului de colectare şi

prelucrare a motivelor de casare, inclusiv prin referire la situaţiile juridice

concrete care le-au determinat, simpla enumerare a acestora fiind nerelevantă.

La Judecătoria Huedin nu au fost identificate hotărâri pronunţate cu

încălcarea normelor privind alcătuirea instanţei, de alţi judecători decât cei care

au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii sau cu depăşirea atribuţiilor puterii

judecătoreşti.

De asemenea, nu au fost înregistrate soluţii pronunţate de Judecătoria

Huedin în care, ulterior, să se fi constatat încălcarea drepturilor şi libertăţilor

fundamentale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor

25

Durata rezonabilă a procesului constituie una din garanţiile principale ale

exerciţiului efectiv al dreptului fundamental al omului privind liberul acces la

justiţie. Din această perspectivă durata rezonabilă a unui proces, apreciată în

raport de complexitatea cauzei, constituie un indicator important al calităţii

actului de justiţie.

Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil este determinată, în mod

direct, de volumul de activitate, de numărul de personal, de gestionarea dosarelor

de către judecător, de organizarea eficientă a activităţii instanţei, de asigurarea

resurselor materiale şi abordarea tuturor factorilor implicaţi în realizarea

operativităţii.

Durata medie de soluţionare a cauzelor poate oferi indicii obiective cu

privire la complexitatea relativă a dosarelor, respectiv complexitatea cumulată a

cauzelor la nivelul instanţei.

Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil a constituit şi constituie o

preocupare permanentă a judecătorilor Judecătoriei Huedin, aşa cum rezultă şi

din încadrarea în gardul „eficient” în analizarea indicatorilor de performanţă,

durata medie se soluţionare a dosarelor în materie civilă fiind de aproximativ 5

luni, iar în materie penală de aproximativ 8 luni.

În anul 2015, termenele de soluţionare a celor 1820 de cauze se prezintă

sintetic în tabelul următor:

Cauze soluţionate

Durata de soluţionare0-6 luni

6-12 luni

1-2 ani 2-3 ani Peste 3 ani

1820 1383 235 118 41 43

Durata mai lungă de soluţionare a unor cauze este determinată atât în

materie civilă, cât şi în materie penală, de administrarea probelor, în special a

probelor cu expertize tehnice de specialitate, expertize criminalistice, etc.; lipsa

răspunsurilor de la autorităţi; instabilitatea legislativă; atitudinea procesuală a

părţilor şi avocaţilor, nesancţionată corespunzător de magistraţi.

26

Preocuparea conducerii Judecătoriei Huedin pentru diminuarea

întârzierilor în soluţionarea proceselor s-a concretizat în mai multe măsuri astfel

concepute încât să nu se creeze premisele unei imixtiuni în activitatea de

judecată, cu repercusiuni asupra modului independent de gestionare a proceselor

de către judecători.

Astfel, au fost monitorizate cauzele care au acumulat durate excesive ale

judecăţii, fiind necesară informarea judecătorului cu privire la existenţa lor,

astfel încât acesta să aibă în atenţie, permanent, necesitatea adoptării măsurilor

procedurale menite a urgenta judecata. Intervenţia conducerii instanţei pe

segmentul monitorizării acestor procese este de natură a asigura controlul

statistic al acestui parametru şi de a sprijini judecătorul în activitatea sa de

gestionare a proceselor.

Pentru reducerea duratei de soluţionare a cauzelor se au în vedere

monitorizarea permanentă a dosarelor cu o vechime mai mare de un an pe rolul

instanţei; sporirea gradului de implicare a fiecărui judecător în gestionarea

propriei şedinţe de judecată prin identificarea problemelor juridice şi

administrative cu care se confruntă în găsirea de soluţii pentru acestea;

perfecţionarea pregătirii profesionale prin învăţământ profesional autorizat la

nivelul instanţei, prin dezbateri în cadrul şedinţelor profesionale, a metodelor de

soluţionare a cauzelor într-un termen rezonabil; verificarea activităţii prin care

personalul auxiliar îşi îndeplineşte atribuţiile privind comunicarea actelor de

procedură şi a hotărârilor judecătoreşti; evitarea administrării unor probe

neconcludente sau nepertinente, precum şi a administrării probelor în etape;

aplicarea sancţiunilor procedurale în toate situaţiile descrise de NCPC sau

NCPP; monitorizarea permanentă de către fiecare complet de judecată a

propriilor cauze şi preocuparea accentuată în vederea soluţionării acestora într-

un termen rezonabil; asigurarea unui circuit optimizat al dosarelor şi lucrărilor

procedurale aferente acestora, între compartimentele instituţiei.

Măsurile administrative avute în vedere la nivelul Judecătoriei Huedin

pentru reducerea volumului de activitate la un nivel rezonabil, au fost: reducerea

27

termenelor de judecată între şedinţe; analiza cauzelor obiective şi subiective care

au determinat nejustificat amânarea judecării; monitorizarea situaţiei dosarelor

mai vechi de 1 an; verificarea activităţii grefierilor de şedinţă;

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare

Soluţionarea în mod diferit a unor cauze identice la nivelul aceleiaşi

instanţe, cât şi la instanţele superioare creează o imagine deformată a actului de

justiţie în opinia publică având consecinţe şi asupra soluţionării cu celeritate a

cauzelor, în situaţia desfiinţării hotărârilor şi trimiterea dosarelor spre

rejudecare.

Unificarea practicii judiciare constituie un deziderat la nivel naţional şi o

cerinţă imperativă a instanţelor europene adresată Guvernului României.

Totodată, unificarea practicii judiciare constituie şi un obiectiv specific

obiectivului general „Creşterea eficienţei justiţiei” din cadrul Planului

multianual al Consiliului Superior al Magistraturii 2011-2016. În acest context,

prin Hotărârea nr. 148/19.03.2015 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului

Superior al Magistraturii a fost aprobată procedura întâlnirilor trimestriale în

care sunt dezbătute problemele de drept care generează practică neunitară.

În cadrul derulării acestei proceduri, au fost comunicate Judecătoriei

Huedin, de Secţiile Curţii de Apel Cluj, Referatele cuprinzând problemele de

practică judiciară neunitară selectate în vederea discutării. La nivelul instanţei,

toate aspectele comunicate s-au dezbătut în cadrul întâlnirilor profesionale ale

judecătorilor, procesele-verbale întocmite fiind comunicate instanţei superioare,

potrivit procedurii. Totodată, la întâlnirile organizate la nivelul Curţii de Apel

Cluj au fost desemnaţi să participe, prin rotaţie, judecători care să prezinte

punctele de vedere ale magistraţilor din cadrul Judecătoriei Huedin. Ulterior

întocmirii Minutelor privind discutarea problemelor de practică neunitară,

acestea au fost postate pe intranetul instanţei pentru a putea fi observate de

28

fiecare judecător şi au fost discutate în întâlnirile de învăţământ profesional

organizate pe parcursul anului 2015.

În cadrul Judecătoriei Huedin au loc întruniri periodice de învăţământ

profesional pentru a se evita situaţiile de aplicare neunitară a practicii judiciare.

Astfel, au fost discutate ori de câtre ori a fost nevoie textele de lege ce puteau

genera interpretări diferite, tocmai pentru a se evita cazurile de practică

neunitară. Totodată, toţi judecătorii instanţei consultă în mod frecvent speţele

postate de instanţele superioare pe intranet şi sunt bine informaţi asupra

eventualelor noi orientări ale instanţelor superioare.

Judecătorii au manifestat preocupare şi în cursul anului 2015 pentru

desăvârşirea pregătirii profesionale, prin participare la seminarii, în conformitate

cu planul de formare continuă, elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii şi

studiu individual, inclusiv în domeniul jurisprudenţei Curţii Europene a

Drepturilor Omului şi a Curţii Europene de Justiţie.

La nivelul judecătoriei se ţine evidenţa a practicii de casare în care este

prezentată problema dezlegată de instanţa de control judiciar, fiind necesară o

analiză periodică a practicii instanţelor de control judiciar în conformitate cu

legislaţia naţională şi legislaţia comunitară.

Un aspect pozitiv îl constituie faptul că la nivelul Judecătoriei Huedin nu

există practică neunitară.

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care

au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului

judiciar

29

În cursul anului 2015 au fost publicate în Monitorul Oficial al României

următoarele hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului: Hotărârea din 10

februarie 2015 în cauza Colac împotriva României; Hotărârea din 19 mai

2015 în cauza Căpitan şi alţii împotriva României; Hotărârea din 3 martie

2015 în cauza Toşcuţă şi alţii împotriva României; Decizia din 25 iunie 2015 cu

privire la Cererea nr. 52.327/13 introdusă de Vasile Cornel Flore împotriva

României; Hotărârea din 31 martie 2015 în cauza SC Uzine Export SA

împotriva României.

Prin Hotărârea din 10 februarie 2015 în cauza Colac împotriva României

Curtea a hotărât că a fost încălcat art. 6 § 1 coroborat cu art. 6 § 3 lit. d) din

Convenţie, prin aceea că s-a apreciat, în esenţă, că au fost încălcate dispoziţii de

ordin procedural cu privire la administrarea unor probe care au fost decisive în

pronunţarea soluţiei, că reclamantului nu i s-a dat ocazia sa adreseze întrebări

martorilor nici în etapa urmăririi penale, nici în instanţă. In plus, autorităţile

interne nu au respectat normele de procedură penală în vigoare la momentul

faptelor, care fuseseră instituite pentru a contrabalansa absenţa martorilor, iar

declaraţiile date în etapa urmăririi penale de către martorii absenţi nu au fost

citite în proces înainte de a fi admise ca probe.

Prin Hotărârea din 19 mai 2015 în cauza Căpitan şi alţii împotriva

României, Curtea a hotărât că au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenţie şi art. 1

din Protocolul nr. 1 la Convenţie prin aceea că autorităţile nu au depus toate

eforturile necesare pentru a executa pe deplin şi în timp util hotărârile pronunţate

în favoarea reclamanţilor.

Prin Hotărârea din 3 martie 2015 în cauza Toşcuţă şi alţii împotriva

României Curtea a hotărât că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la

Convenţie, considerând, în esenţă, că anularea unor titluri de proprietate a fost

justificată exclusiv prin fapte imputabile autorităţilor şi fără ca reclamanţilor să

li se acorde vreo despăgubire sau să li se propună un teren echivalent. Prin

urmare, chiar dacă s-ar putea demonstra că privarea de proprietate a servit unei

cauze de interes public, Curtea a considerat că echilibrul just nu a fost păstrat şi

30

că reclamanţii au suferit un prejudiciu special şi exorbitant prin faptul că au fost

privaţi nu numai de dreptul de folosinţă asupra terenurilor, ci şi de orice

despăgubire sau măsură reparatorie în această privinţă.

Prin Hotărârea din 31 martie 2015 în cauza SC Uzine Export SA

împotriva României, Curtea a constatat că a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie

ca urmarea unei practici judiciare neunitare la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie.

Deşi deciziile Curţii nu au fost încă publicate, trebuie menţionat că în

cursul anului 2015, au existat mai multe condamnări ale României la Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, printre care:

- în hotărârile pronunţate în 27 ianuarie 2015 în cauza Alecu şi alţii

împotriva României, Curtea a constatat încălcarea art. 2 şi 3 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, iar în cauza Ciorcan şi alţii

împotriva României, Curtea a constatat încălcarea art. 2, faţă de unii

reclamanţi şi art. 14 coroborat cu art. 2 şi 3 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale, faţă de alţi reclamanţi;

- în hotărârile pronunţate în 3 februarie 2015 în cauza Apostu

împotriva României şi în cauza Andrişca împotriva României, Curtea a

constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale; în cauza Pruteanu împotriva României, Curtea a constatat

încălcarea art. 8 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale

- în hotărârea pronunţată în 17 februarie 2015 în cauza Ion

Bălăşoiu împotriva României, Curtea a constatat încălcarea din punct de vedere

procedural a art. 3 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale;

- în hotărârile pronunţate în 3 martie 2015 în cauzele

Radovancovici împotriva României şi Sandu Voicu împotriva României,

Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a drepturilor şi

31

libertăţilor fundamentale; în cauza Toşcuţă şi alţii împotriva României, Curtea a

constatat încălcarea art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie;

- în hotărârea pronunţată în 31 martie 2015 în cauza SC Uzine

Export SA împotriva României, Curtea a constatat încălcarea art. 6 § 1

din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

- în hotărârea pronunţată în 7 aprilie 2015 în cauza Adrian Radu

împotriva României, Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

- în hotărârea pronunţată în 14 aprilie 2015 în cauza Toran şi

Schymic împotriva României, Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale

- în hotărârile pronunţate în 21 aprilie 2015 în cauza Daniş şi

Asociaţia Persoanelor de Origine Turcă împotriva României, Curtea a

constatat încălcarea art. 14 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi a art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţie; în cauza Todireasa


Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale împotriva României; în

cauza Cătălina Filip împotriva României, Curtea a constatat încălcarea art.

2 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale împotriva

României, sub aspect procedural;

- în hotărârile pronunţate în 28 aprilie 2015 în cauza Ferrari


Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, iar în cauza Cojan


Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale împotriva României;

- în hotărârile pronunţate în 5 mai 2015 în cauza Melnichuk şi alţii


Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, iar în cauza Doiciu

împotriva României, Curtea a constatat încălcarea atât sub aspect substanţial, cât

32

http://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2015/05/CASE-OF-MELNICHUK-AND-OTHERS-v.-ROMANIA.pdf



şi sub aspect procedural, a art. 3 din Convenţia Europeană a drepturilor şi

libertăţilor fundamentale împotriva României;

- în hotărârile pronunţate în 19 mai 2015 în cauza Parohia Greco-

Catolică Lupeni şi alţii împotriva României, Curtea a constatat încălcarea art. 6

§ 1 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, sub

aspectul duratei procesului şi în cauza Fălie împotriva României sub aspectul

accesului la justiţie. La aceeaşi dată în cauza Anton împotriva României, Curtea

a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale, iar în cauza Căpitan şi alţii împotriva României Curtea a

constatat încălcarea art. 6 § 1 din Convenţia Europeană a drepturilor şi

libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;

- în hotărârile pronunţate în 16 iunie 2015, Curtea a constatat

încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale în cauzele Ghiroga împotriva României şi, respectiv Constantin

Nistor împotriva României;

- în hotărârile pronunţate în 23 iunie 2015, Curtea a constatat

încălcarea art. 6 § 2 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale în cauza Caraian împotriva României; încălcarea art. 3 şi art. 14

raportat la art. 8 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale în cauza Costel Gaciu împotriva României; încălcarea art. 6 §

1 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale în cauza

Opriş împotriva României şi încălcarea art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenţie

în cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României;

- în hotărârea pronunţată în 28 iulie 2015 în cauza Tăutu împotriva

României, Curtea a constatat încălcarea art. 6 § 1 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi a art. 1 din Protocolul nr. 1;

- în hotărârea pronunţată în 15 septembrie 2015 în cauza Moinescu

împotriva României, Curtea a constatat încălcarea art. 6 § 1 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, iar în cauza Poede

33

împotriva României, Curtea a constatat încălcarea sub aspect procedural a art.

3 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

- în hotărârea pronunţată în 22 septembrie 2015 în cauza Niţulescu

împotriva României, Curtea a constatat încălcarea art. 6 § 1 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, iar în cauza Bordenciu

împotriva României, Curtea a constatat încălcarea sub aspect procedural a art.

3 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

- în hotărârea pronunţată în 6 octombrie 2015 în cauza Marius

Dragomir împotriva României şi în cauza Coniac împotriva României, Curtea a

constatat încălcarea art. 6 § 1 din Convenţia Europeană a drepturilor şi

libertăţilor fundamentale;

- în hotărârea pronunţată în 13 octombrie 2015 în cauza Manea

împotriva României şi în cauza Miclea împotriva României, Curtea a constatat

încălcarea sub aspect procedural a art. 3 din Convenţia Europeană a drepturilor

şi libertăţilor fundamentale;

- în hotărârea pronunţată în 27 octombrie 2015 în cauza Brânduşe

împotriva României, Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Protocolul nr. 1 la

Convenţie;

- în hotărârea pronunţată în 3 noiembrie 2015 în cauza Parohia

Greco-Catolică de Siseşti împotriva României, Curtea a constatat

încălcarea art. 6 § 1 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale;

- în hotărârea pronunţată în 15 decembrie 2015 în cauza Şerban

Marinescu împotriva României, CEDO subliniază deficienţele anchetei interne,

faptul că procurorii au eşuat în audierea victimei şi a martorilor şi constată că

perioada lungă de timp scursă de la petrecerea faptelor până acum este

incompatibilă cu cerinţa de promptitudine inclusă în obligaţiile procedurale

prevăzute la articolul 3 al Convenţiei Drepturilor Omului.

34

http://hudoc.echr.coe.int/eng#%7B

I.3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi a personalului

auxiliar

Formarea profesională continuă nu este numai o necesitate de

îmbunătăţire a activităţii profesionale, este şi o obligaţie. Studierea

particularităţilor si implicaţiilor procesului de aderare a ţării noastre la Uniunea

Europeană a determinat judecătorii să caute să implementeze cele mai adecvate

metode de satisfacere a cerinţelor vieţii comunitare, având în vedere că pe rolul

Judecătoriei Huedin s-au aflat în anul 2015 cauze pentru a căror justă soluţionare

se impunea efectuarea de activităţi specifice asistenţei judiciare în materie

penală şi în materie civilă, precum cereri de efectuare a unor comisii rogatorii,

transfer de proceduri, transfer al persoanelor condamnate, emiterea de mandate

europene de arestare, recunoaşterea unor hotărâri sau acte judiciare emise de

autorităţi judiciare străine, pe cale incidentală, soluţionarea unor cauze civile cu

element de extraneitate. Toate aceste activităţi presupun cunoaşterea detaliată

atât a normelor legale interne privind cooperarea judiciară în materie civilă şi în

materie penală, dar şi a numeroaselor instrumente legale internaţionale.

Judecătorii din cadrul Judecătoriei Huedin şi-au manifestat în mod

constant disponibilitatea de a participa la cursuri de pregătire profesională, prin

participare la seminare conform tematicii prestabilite de Institutul Naţional al

Magistraturii, inclusiv în domeniul jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii

Europene şi Curţii Europene a Drepturilor Omului şi au participat în cursul

anului 2015 la seminarele la care au fost selectaţi.

Formele de pregătire profesională ale magistraţilor organizate la nivelul

instanţei au fost: organizarea de dezbateri profesionale; analiza şi dezbaterea

practicii de casare; dezbaterea actelor normative noi cu impact deosebit datorită

noutăţilor legislative şi a modului de aplicare a situaţiilor tranzitorii.

În cursul anului 2015 au fost redactate şi prezentate de judecători referate

pe temele stabilite în prealabil, atât din domeniul civil, cât şi din domeniul penal,

dar şi teme de etică şi deontologie profesională, astfel: „Clauzele abuzive –

Aspecte teoretice şi jurisprudenţă”; „Recomandări din Avizul 16/2013 al

35

Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni privind relaţiile dintre

judecători şi avocaţi, în vederea asigurării calităţii şi eficienţei justiţiei”; „Competenţa teritorială în lumina NCPC”; „Citarea şi comunicarea actelor de

procedură în materie civilă”; „Legea penală mai favorabilă”; „Independenţa,

eficienţa şi responsabilitatea judecătorilor”; „Excepţiile procesuale în materie

civilă”; „Prescripţia extinctivă în reglementarea NCC”; „Instituţia familiei în

reglementarea NCC”.

Grefierii Judecătoriei Huedin au participat la seminarele de pregătire

profesională organizate de către Şcoala Naţională de Grefieri.

Prin decizie a preşedintele instanţei au fost desemnate doamna judecător

în Liliana Elena Marc şi ulterior transferului, doamna judecător Sofia Otilia

Ceuca pentru coordonarea programului de învăţământ profesional al personalului

auxiliar. În urma fiecărei şedinţe de învăţământ profesional au fost întocmite

procese-verbale în cadrul cărora s-au consemnat temele dezbătute şi alte

probleme ce au interesat bunul mers al instanţei din activitatea personalului

auxiliar.

Temele discutate în cadrul întâlnirilor au vizat atât probleme de drept,

cât şi de etică şi deontologie, dar şi aspecte legate de dispoziţiile regulamentare

şi atribuţiile ce revin personalului auxiliar de specialitate, astfel: „Atribuţiile

grefierului arhivar şi registratorului”; „Citarea şi comunicarea actelor de

procedură în materie civilă”; „Activitatea premergătoare şedinţei de judecată”;

„Termenele procedurale în materie civilă şi în materie penală”; „Punerea în

executare a hotărârilor penale”; „Citarea şi comunicarea actelor de procedură în

materie penală”; „Deontologia profesională a personalului auxiliar”; „Circuitul

dosarelor restituite din căile de atac”.

36

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA

ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

În cursul anului 2015 au avut loc modificări legislative cu impact asupra

activităţii sistemului judiciar, fie prin modificarea unor acte normative deja

existente, fie prin republicarea altor acte normative, sau adoptarea unor noi acte

normative.

Astfel, în anul 2015 au fost republicate, urmare a modificărilor

sistematice pe care le-au suferit, acte normative de importanţă primară, cum ar

fi: Codul de procedură civilă din 1 iulie 2010 - Legea nr. 134/2010; Codul Silvic

- Legea nr. 46/2008 din 19 martie 2008.

Au fost adoptate acte normative noi, precum Legea nr. 227/2015 privind

Codul fiscal şi Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală, care aduc

modificări de substanţă în domeniile pe care le reglementează. În aceeaşi sferă

de reglementare se înscrie şi adoptarea Legii nr. 151 din 18 iunie 2015 privind

procedura insolvenţei persoanelor fizice, a cărei intrare în vigoare a fost

prorogată până la 31 decembrie 2016.

Pentru a răspunde cât mai bine necesităţii ocrotirii valorilor sociale avute

în vedere de legiuitor, a suferit modificări în cursul anului 2015 Legea nr.

217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Astfel, a fost

adoptată OG nr. 6 din 28 ianuarie 2015 privind modificarea şi completarea Legii

nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, iar apoi Legea

nr. 160 din 22 iunie 2015 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2015

privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi

combaterea violenţei în familie, precum şi Legea nr. 351/2015 privind

modificarea art. 27 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi

combaterea violenţei în familie.

În materie contravenţională, cu impact asupra activităţii instanţei, s-au

înregistrat următoarele modificări legislative s-au înregistrat: OG nr. 5 din 28

37

ianuarie 2015 pentru modificarea unor termene prevăzute de Ordonanţa

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor; Legea nr. 86

din 23 aprilie 2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2014 pentru

modificarea art. 9 alin. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul

juridic al contravenţiilor; Legea nr. 179 din 30 iunie 2015 privind aprobarea

Ordonanţei Guvernului nr. 5/2015 pentru modificarea unor termene prevăzute de

Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Nu au existat modificări majore din în materia cauzelor de competenţa

judecătoriei, vizând reconstituirea dreptului de proprietate, însă a fost adoptată

Legea nr. 65 din 31 martie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se

finalizeze situaţia prevăzută la art. 6 alin. 1 din Legea nr. 165/2013 privind

măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent,

a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România,

precum şi pentru prorogarea unor termene. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 66 din 30 decembrie 2015, termenele prevăzute la art. 11 alin. 1,

art. 20 alin. 5 şi art. 27 alin. 1 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru

finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor

preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, au fost

prorogate până la data de 1 ianuarie 2017.

Un act normativ important a fost adoptat către sfârşitul anului 2015,

respectiv Hotărârea Guvernului nr. 794/2015 privind modificarea şi completarea

anexei la Hotărârea Guvernului nr. 337/1993 privind stabilirea circumscripţiilor

judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, intrată în vigoare la 1

octombrie 2015, comuna Gilău şi comuna Măguri-Răcătău intrând în sfera de

competenţă teritorială a Judecătoriei Huedin.

În privinţa organizării sistemului judiciar, au existat o serie de modificări

substanţiale şi cu elaborarea unui nou Regulament de ordine interioară a

instanţelor judecătoreşti: Hotărârea nr. 53 din 15 ianuarie 2015 a Consiliului

Superior al Magistraturii pentru modificarea Regulamentului privind

38

organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor vacante de

grefier la instanţele judecătoreşti şi la parchetele de pe lângă acestea, aprobat

prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 126/2007;

Hotărârea nr. 193 din 3 martie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii

pentru completarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a

judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 676/2007; Hotărâre nr. 274 din 19 martie 2015 a

Consiliului Superior al Magistraturii pentru modificarea şi completarea

Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al

Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 326/2005; Hotărârea nr. 443 din 29 aprilie 2015 a Consiliului

Superior al Magistraturii pentru completarea Regulamentului de ordine

interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005; Hotărâre nr. 1.132 din 27

octombrie 2015a Consiliului Superior al Magistraturii pentru modificarea şi

completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior

al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 326/2005; Hotărârea nr. 1.051 din 13 octombrie 2015 a

Consiliului Superior al Magistraturii pentru modificarea şi completarea

Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare în

funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 74/2012; Hotărârea nr. 1.048

din 13 octombrie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii pentru

modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a

concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a

judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 320/2006; Hotărârea nr. 1.157 din 3 noiembrie 2015

a Consiliului Superior al Magistraturii pentru modificarea şi completarea

Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi

procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

39

Magistraturii nr. 676/2007; Hotărârea nr.1375/17.12.2015 a Consiliului Superior

al Magistraturii privind Regulamentul de ordine interioară al instanţelor

judecătoreşti.

40

CAPITOLUL III

INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar

Magistraţii, atât judecătorii cât şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga

lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile

persoanelor, egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic

nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de

calitatea acestora şi să respecte Codul deontologic.

Aceste prevederi sunt în concordanţă cu dispoziţiilor art. 124 alin. (3) din

Constituţia României, potrivit cărora „Judecătorii sunt independenţi şi se supun

numai legii”.

Independenţa judecătorilor trebuie respectată de celelalte puteri în stat.

Aceasta nu este reglementată ca un scop în sine, nici ca un privilegiu al

judecătorilor, ea reprezintă o garanţie oferită cetăţenilor pentru o bună înfăptuire

a justiţiei. Aceştia trebuie să aibă certitudinea că magistraţii sunt independenţi de

reprezentanţii puterii legislative şi executive şi că, indiferent de statutul lor

special, se supun legii.

Din perspectiva integrităţii şi responsabilităţii profesionale este de apreciat

că nici în cursul anului 2015 la nivelul Judecătoriei Huedin nu au existat

probleme care să atragă răspunderea disciplinară a personalului instanţei.

Atât magistraţii instanţei, cât şi personalul auxiliar de specialitate şi-au

îndeplinit îndatoririle în mod adecvat, disciplina şi seriozitatea caracterizându-i

pe fiecare în parte.

În privinţa celorlalte disfuncţionalităţi cu un grad mai mic de importanţă,

constatate pe parcursul anului în privinţa activităţii desfăşurate în cadrul tuturor

compartimentelor instanţei s-au luat măsuri pentru corectarea acestora, prin

înscrierea lor în Registrul de control şi prin discuţii ce au vizat corectarea

modului de îndeplinire a atribuţiilor.

41

III.1. Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar

În cursul anului 2015 faţă de judecătorii şi personalul auxiliar care

funcţionează la Judecătoria Huedin nu s-au pronunţat hotărâri de primă/ultimă

instanţă care să atragă răspunderea penală a acestora şi nici nu au fost semnalate

cazuri care să antreneze răspunderea penală a personalului instanţei.

42

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI

EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Prin Hotărârea Guvernului. 1155/2014 a fost aprobată Strategia de

dezvoltare a sistemului judiciar 2015 - 2020. Direcţiile principale de acţiune au

vizat continuarea reformei sistemului judiciar şi s-au concretizat în: necesitatea

eficientizării justiţiei; consolidarea instituţională a sistemului judiciar;

integritatea sistemului judiciar; calitate şi transparenţă în actul de justiţie,

accesul la justiţie.

Rapoartele privind starea justiţiei elaborate anual de către Consiliul

Superior al Magistraturii, precum şi rapoartele Comisiei Europene privind

progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi

Verificare identifică toate aceste aspecte şi subliniază necesitatea unei cooperări

interinstituţionale adecvate, a conlucrării dintre factorii de decizie din cadrul

sistemului judiciar, puterea executivă şi legislativă. Transparenţa, integritatea şi

responsabilitatea sunt şi valori fundamentale ale noii Strategii Naţionale

Anticorupţie 2012— 2015 (SNA), dar şi ale Strategiei de întărire a integrităţii în

justiţie 2011—2016 (aprobată de Plenul CSM la data de 22 noiembrie 2011).

În ceea ce priveşte rolul instanţelor în dezvoltarea cooperării

internaţionale, acesta a căpătat noi valenţe în contextul globalizării care

marchează pregnant începutul secolului XXI.

În spaţiul Uniunii Europene, libertatea de circulaţie a persoanelor poate

avea ca efect nedorit dezvoltarea infracţionalităţii transeuropene, în lipsa unor

măsuri eficiente de prevenire şi combatere a unui asemenea fenomen.

În acest context, atât la nivel universal, cât şi la nivel regional, s-a impus

ca o necesitate intensificarea cooperării internaţionale în materie penală şi

adoptarea unor noi instrumente juridice, menite a da un răspuns eficient unei

criminalităţi fără frontiere.

43

În condiţiile în care tehnologia modernă şi deschiderea frontierelor permit

infractorilor să se mişte rapid pe arii geografice extinse şi facilitează dezvoltarea

unei criminalităţi transnaţionale, în ultima vreme s-a simţit nevoia modificării

sistemului clasic de cooperare şi asistenţă juridică internaţională în materie

penală, pentru a răspunde provocărilor actuale.

Desigur, schimbările intervenite în domeniul cooperării internaţionale în

materie penală sunt diferite în funcţie de cadrul juridico-politic în care ne aflăm.

Astfel, la nivel global, precum şi la nivelul unor organizaţii regionale

precum Consiliul Europei, se poate spune că noile instrumente juridice adoptate

pun bazele unei veritabile justiţii transnaţionale.

Pe de altă parte, între statele membre ale Uniunii Europene cooperarea se

desfăşoară deja în baza unor instrumente juridice care conduc la crearea unui

spaţiu comun european.

O componentă esenţială a reformei sistemului judiciar o reprezintă, fără

îndoială, crearea premiselor cooperării judiciare în vederea integrării în procesul

de reformă şi asigurării deplinei compatibilităţi instituţionale şi legislative cu

sistemele judiciare europene. Realizarea acestor deziderate va fi de natură să

asigure încrederea cetăţenilor în judecătorul naţional, devenit judecător

comunitar.

Aceasta presupune o preocupare permanentă din parte magistraţilor în a

se informa despre legislaţia şi jurisprudenţa europeană, valorificarea

jurisprudenţei Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului,

respectiv a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene în cuprinsul hotărârilor

judecătoreşti, participarea la seminarele şi programele de formare profesională

organizate de instituţii europene.

Armonizarea legislaţiei interne cu cea a Uniunii Europene şi aplicarea

unitară a ei de către toate instanţele, va avea un impact pozitiv asupra

cetăţenilor, care vor putea să accepte şi să respecte într-o mai mare măsură

sistemul judiciar al U.E. dacă vor înţelege cum şi de ce acesta funcţionează la

nivel naţional.

44

În acest sens, hotărârile judecătoreşti vor circula rapid şi liber pe întreg

teritoriul U.E., fără controalele şi măsurile de protecţie tradiţionale iar cetăţenii

europeni se vor bucura de servicii juridice de înaltă calitate, oriunde s-ar afla pe

teritoriul U.E. Este necesar în acest sens ca programele legislative ale U.E. să fie

adoptate în strânsă legătură cu realităţile juridice existente, pentru a putea fi

aplicate în mod corespunzător de instanţele naţionale şi implementate fără nici

un fel de probleme. Aria de libertate, securitate şi justiţie presupune ca cetăţenii

U.E. să se bucure printre altele de acces liber la justiţie, în mod egal, motiv

pentru care instanţele naţionale trebuie să acorde un interes sporit aplicării

corecte şi cu celeritate a normelor ce guvernează cooperarea judiciară în materie

civilă şi penală. Nu în ultimul rând, instanţele trebuie să asigure în timp util

recunoaşterea deciziilor din alte state U.E., pentru a întări astfel certitudinea

cetăţenilor că există şi funcţionează un spaţiu european al justiţiei.

Tratatul de la Lisabona semnat de statele membre ale Uniunii Europene la

data de 13 decembrie 2007 a intrat în vigoare la data de 1 decembrie 2009 şi

urmăreşte realizarea unui spaţiu european comun, consolidat, în scopul de a

asigura un grad sporit de protecţie cetăţenilor, în care persoanele să circule liber

şi să beneficieze de o protecţie judiciară eficace.

În privinţa cooperării judiciare în materie civilă, Tratatul de la Lisabona a

autorizat instituţiile europene să adopte noi măsuri în ceea ce priveşte punerea în

aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, fiecare sistem juridic având

obligaţia de a recunoaşte valabilitatea şi aplicabilitatea deciziilor adoptate de

sistemele judiciare din cadrul celorlalte state membre, accesul efectiv la justiţie,

dezvoltarea unor metode alternative de soluţionare a litigiilor, formarea

magistraţilor şi a personalului din justiţie.

În privinţa cooperării judiciare în materie penală, instituţiile europene au

fost abilitate să stabilească reguli minime în ceea ce priveşte definirea şi

sancţionarea infracţiunilor penale cele mai grave. În această materie, Uniunea

Europeană are posibilitatea de a interveni în definirea unor reguli comune în

45

ceea ce priveşte derularea procedurilor penale, de exemplu referitor la

admisibilitatea probelor sau drepturilor persoanelor.

În anul 2015 Judecătoria Huedin a fost sesizată cu soluţionarea unor cereri

având ca obiect emiterea mandatelor europene de arestare, cereri de recunoaştere

a hotărârilor emise într-un stat membru al Uniunii Europene în materie penală şi

contravenţională, eliberarea de certificate privind hotărârile judecătoreşti

pronunţate în România, conform Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al

Consiliului Uniunii Europene, din 27 noiembrie 2003, privind competenţa,

recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi

în materia răspunderii părinteşti, notificare de acte judiciare conform Convenţiei

privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi

extrajudiciare în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie

1965, îndeplinindu-şi astfel obiectivele asumate în scopul garantării libertăţii de

mişcare şi a înfăptuirii justiţiei.

Potrivit datelor statistice, în cursul anului 2015 au fost emise de

Judecătoria Huedin 4 certificate europene în materie matrimonială şi în

materia răspunderii părinteşti, 2 mandate european de arestare, 3 cereri de

comisie rogatorie în materie penală, 3 hotărâri de recunoaştere a

hotărârilor emise într-un stat membru al Uniunii Europene în materie

penală şi contravenţională.

46

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE JUDECĂTORIA HUEDIN ŞI CELELALTE

INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Între Judecătoria Huedin şi instanţele superioare, pe de o parte şi Consiliul

Superior al Magistraturii, pe de altă parte, a existat o bună colaborare în cursul

anului 2015, care a vizat, în general, aducerea la cunoştinţă pentru colectivul

instanţei a hotărârilor relevante, luate atât de Plen, cât şi de Secţia pentru

judecători, cu referire la măsurile luate pentru îmbunătăţirea activităţii instanţei,

cariera judecătorilor, examenele de admitere în magistratură, de promovarea în

funcţie de execuţie şi de numire în funcţii de conducere, delegarea, detaşarea şi

transferul judecătorilor, verificarea sesizărilor primite de la justiţiabili,

activitatea de inspecţie judiciară.

Judecătoria Huedin a răspuns prompt solicitărilor sosite din partea

Consiliului Superior al Magistraturii, înaintând la termen relaţiile solicitate.

La solicitarea Inspecţiei Judiciare au fost efectuate verificări de către

instanţă, rezultatul acestora fiind comunicat în termen către Consiliul Superior al

Magistraturii.

În cuprinsul rapoartelor întocmite ulterior derulării activităţilor de control

efectuate de inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare nu au fost constatate

deficienţe majore referitoare la organizarea şi funcţionarea Judecătoriei Huedin.

5.2. Raporturile cu Ministerul Justiţiei

Raporturile între Judecătoria Huedin şi Ministerul Justiţiei, în anul 2015,

pot fi calificate ca fiind foarte bune, acestea desfăşurându-se în limitele

prevăzute de lege şi de regulamente şi în raport de competenţele funcţionale ale

fiecărei instituţii.

Pentru anul 2015 au fost alocate fonduri băneşti pentru efectuarea

lucrărilor de igienizare a instanţei.

47

Cu ocazia vizitei comune a reprezentanţilor Consiliului Superior al

Magistraturii şi Ministerului Justiţiei s-a constatat că în clădirea în care

funcţionează Judecătoria Huedin nu poate fi amenajată o Cameră de consiliu,

neputând fi identificat un spaţiu care să poată corespunde cerinţelor şi

exigenţelor necesare desfăşurării unui proces.

5.3. Raporturile dintre instanţă şi Parchetul de pe lângă Judecătoria

Huedin

La nivelul instanţei s-a asigurat o bună comunicare atât cu Parchetul de pe

lângă Judecătoria Huedin, cât şi cu celelalte parchete din raza Curţii de Apel

Cluj, ori de câte ori a fost nevoie.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin a comunicat instanţei

planificarea procurorilor pentru şedinţele de judecată, iar dosarele având ca

obiect măsuri preventive au fost înaintate spre soluţionare în termenul prevăzut

de lege.

Solicitărilor formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin de

remitere a unor date rezultând din evidenţele instanţei, ori de înaintare a

dosarelor spre studiu, li s-a răspuns cu promptitudine şi profesionalism.

Raporturile dintre Judecătoria Huedin, pe de o parte şi Parchetul de pe

lângă Judecătorie, pe de altă parte, au fost bazate pe bună credinţă şi respect

reciproc, atât pentru prevenirea disfuncţionalităţilor ce pot interveni în

activitatea instanţei (circuitul dosarelor şi corespondenţei între Judecătorie şi

Parchet), cât şi pentru îndeplinirea corespunzătoare a competenţelor ce revin

fiecărei instituţii.

5.4. Raporturile cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici,

precum şi cu experţii judiciari

Faţă de rolul extrem de important al avocatului în procesul de înfăptuire a

justiţiei, la nivelul instanţei s-a urmărit în permanenţă stabilirea unor relaţii

48

bazate pe corectitudine şi respect reciproc între personalul instanţei şi membri

barourilor de avocaţi.

În interesul înfăptuirii justiţiei, s-a stabilit potrivit dispoziţiilor

regulamentare că avocaţii au prioritate la depunerea cererilor şi la consultarea

dosarelor. pentru informarea corectă a publicului şi pentru evitarea eventualelor

incidente cu justiţiabilii cu privire la acest aspect au fost evidenţiate de îndată în

scris şi afişate la locuri vizibile în sediul instanţei. De asemenea, au fost stabilite

exclusiv pentru avocaţi intervale orare în două zile ale săptămânii, atât pentru

consultarea dosarelor, cât şi pentru depunerea de acte la serviciul registratură.

Avocaţii au contribuit în mod nemijlocit la judecarea proceselor pe care

Judecătoria Huedin le-a avut de soluţionat, în sensul că, pentru asigurarea

dreptului la apărare din oficiu, Baroul Cluj a prezentat planificarea lunară a

avocaţilor ce asigură permanenţa, în scopul înlăturării amânării judecăţii, iar cu

privire la experţii judiciari, pe intranetul instanţei au fost afişate listele de experţi

în conformitate cu noile dispoziţii legale în vigoare, liste reactualizate

permanent.

În raporturile instanţei cu experţii judiciari probleme avute în anii

anteriori, în ceea ce priveşte efectuarea expertizelor topografice în termen, au

fost evitate, în mare parte, pe parcursul anului 2015, ca urmare a intrării în

cursul anului 2014 în corpul experţilor şi înscrierii pe listele Biroului Local de

Expertize a unui număr mai mare de experţi cu această specializare.

În ceea ce priveşte experţii din alte specialităţi, aceştia au răspuns cu

operativitate solicitărilor instanţei şi au întocmit şi depus la dosarele cauzelor

rapoartele de expertiză în termene relativ scurte care au permis soluţionarea

cauzelor într-un termen rezonabil.

În concluzie, se poate afirma că a fost asigurată o bună colaborare a

Judecătoriei Huedin - în condiţiile legii - cu Baroul de Avocaţi Cluj şi Corpul

Experţilor Judiciari, ambele instituţii fiind implicate în administrarea justiţiei.

49

5.5. Raporturile cu mass – media

În cursul anului 2015 nu s-au constatat disfuncţii în raporturile cu mass-

media, atât conducerea instanţei, cât şi judecătorul delegat pentru coordonarea

activităţii Biroului de informare şi relaţii publice au luat măsuri pentru ca

accesul mass-mediei la problemele de interes general să se desfăşoare cu

respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare, întreg personalul instanţei fiind

conştient de rolul esenţial al presei într-o societate democratică.

La nivelul Judecătoriei Huedin funcţionează Biroul de Informare şi Relaţii

Publice care asigură legăturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de

comunicare în masă, în vederea realizării transparenţei activităţii judiciare.

Biroul a fost condus de d-nul judecător Călin Tătar, desemnat prin ordin de

serviciu, ca purtător de cuvânt.

Justiţia şi presa trebuie să funcţioneze ca factori de echilibru social,

context în care apreciem că a existat o legătură bună cu mass-media pentru

comunicarea către opinia publică a activităţii Judecătoriei Huedin. Raporturile

cu mass-media au fost deschise şi corecte din punct de vedere legal, fiind

menţinute contactele numai la nivelul strict necesar.

5.6. Raporturile cu justiţiabilii

Raporturile instanţei cu justiţiabilii s-au caracterizat prin facilitarea

accesului acestora la informaţiile legate de latura administrativă a activităţii de

judecată vizând programul de lucru al arhivei, restrângerea activităţii în perioada

vacanţei judecătoreşti etc.

Preşedintele instanţei, cât şi judecătorii delegaţi au procedat la analiza

sistematică a activităţii compartimentelor instanţei la care publicul are acces

direct şi la controale inopinate în vederea identificării şi evaluării eventualelor

situaţii care generează risc crescut de corupţie, au facilitat accesul publicului la

informaţiile de interes general legate de activitatea instanţei şi au verificat

respectarea principiilor repartizării aleatorii a cauzelor şi al continuităţii

completului de judecată.

50

Modul în care funcţionează justiţia, felul în care se realizează sau nu

dreptatea şi în care dreptatea este percepută de cetăţeni, se află în centrul

democraţiei. Nu există stat de drept acolo unde nu există o justiţie dreaptă, dar

numeroşi justiţiabili – de multe ori cu îndreptăţire – găsesc că justiţia este prea

lentă şi, în plus, prea costisitoare, astfel încât este necesar ca justiţia să fie

informatizată pentru a fi mai rapidă, mai clară şi mai apropiată de nevoile

oamenilor.

În privinţa relaţiei cu publicul s-a manifestat o atitudine deschisă,

transparentă din punct de vedere legal, au fost respectate prevederile Legii nr.

544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi Ordonanţei

Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor.

A fost înregistrată 1 petiţie şi s-au înregistrat 4 cereri de acces la

informaţii de interes public, care au fost soluţionate deîndată, în ziua primirii

sau în cel mult 24 de ore de la înregistrare.

5.7. Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă şi

instituţiile şi organismele internaţionale

La nivelul Judecătoriei Huedin se realizează o activitate transparentă de

informare a opiniei publice, a societăţii civile cu privire la toate aspectele de

interes public.

Această informare se realizează atât prin intermediul mass-mediei, cât şi

prin intermediul Biroului de informare şi relaţii publice, prin afişarea la avizierul

instanţei a măsurilor dispuse, prin specificul activităţii instanţei, ale cărei

dezbateri sunt publice cu excepţiile prevăzute de lege, ori prin accesul la

compartimentul de arhivă şi registratură.

A fost asigurată transparenţa în ceea ce priveşte comunicarea informaţiilor

legate de activitatea judiciară către societatea civilă prin intermediul presei sau

direct.

51

Comunicarea dintre Judecătorie şi Societatea civilă a contribuit într-o

mare măsură la atenuarea neînţelegerilor manifestate de opinia publică asupra

unor aspecte ale activităţii judiciare (de ex. modalitatea de repartizare aleatorie a

dosarelor, stabilirea competenţei completelor de judecată, stabilirea termenelor

de judecată etc.) şi implicit să înţeleagă mai bine mecanismele sistemului

judiciar.

52

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Raportul de bilanţ aferent activităţii desfăşurate în cursul anului 2015

reliefează că activitatea Judecătoriei Huedin s-a desfăşurat în condiţii bune,

colectivul acestei instanţe reuşind să atingă rezultate foarte bune atât din punct

de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ.

Conducerea instanţei, împreună cu Colegiul de conducere, a avut în

vedere creşterea eficienţei fiecărui sector de activitate prin reformarea

mentalităţilor care stau la baza funcţionării sistemului actual, în scopul garantării

independenţei justiţiei, asigurarea transparenţei actului de justiţie, consolidarea

dialogului cu societatea civilă şi adoptarea celor mai bune practici europene

pentru îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie.

În raport de rezultatele înregistrate, se poate concluziona că întreg

colectivul instanţei şi-a manifestat interesul pentru pregătirea şi formarea

continuă (prin studiu individual, participări la învăţământul profesional şi sesiuni

de specialitate) pentru îmbunătăţirea standardului profesional şi câştigarea

respectului în comunitate.

Desigur, în activitatea desfăşurată, pot fi identificate o serie de

disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi, de altfel inerente, în condiţiile modificărilor

legislative de substanţă intervenite, iar judecătorii nu au fost degrevaţi de

activităţile extrajudiciare pentru a-şi rezerva tot timpul activităţii de judecată,

aceeaşi situaţie regăsindu-se şi în ceea ce priveşte personalul auxiliar.

Pentru a veni în întâmpinarea colectivului instanţei, în scopul creşterii

indicilor de performanţă, echipa de conducere a căuta să aprofundeze înţelegerea

complexităţii relaţiilor profesionale interpersonale, ca astfel să găsească cele mai

bune metode de abordare a dificultăţilor întâlnite în activitatea instanţei, să

descopere potenţialul fiecăruia şi să îl pună în valoare.

Pornind de la ideea că ”o practică bună are întotdeauna la bază o teorie

bună”, prezentul raport de bilanţ se doreşte a fi exprimarea succintă a ceea ce a

53

însemnat activitatea Judecătoriei Huedin, prin prisma realizărilor şi eşecurilor,

astfel încât acestea să conducă, alături de ceilalţi factori specifici activităţii de

judecată, la redobândirea de către justiţie a autorităţii şi respectului ce i se

cuvine ca putere a statului de drept.

Asupra activităţii instanţei, în cursul anului 2015, se reflectă pozitiv

existenţa unui climat de muncă adecvat, având la bază relaţii interumane bazate

pe încredere şi respect reciproc, bună comunicare între judecători şi personalul

auxiliar de specialitate, eforturile conjugate şi atenţia deosebită acordată

pregătirii şedinţelor de judecată şi respectării drepturilor procesuale ale părţilor,

aspecte ce ne îndreptăţesc să apreciem că, întreaga activitate a personalului

Judecătoriei Huedin s-a desfăşurat în acord cu principiile legale şi

regulamentare.

PREŞEDINTELE JUDECĂTORIEI HUEDINJudecător SIMONA JENI MATEI

54

R O M Â N I A - Justportal.just.ro/242/SiteAssets/SitePages/instanta/bilant... · Web viewLa...

Documents

Transcript of R O M Â N I A - Justportal.just.ro/242/SiteAssets/SitePages/instanta/bilant... · Web viewLa...